DESPRE

E CU
DE

TEODOR V.

TEFANELLI

MEMBRU AL ACADEMIE! ROMANE

eu o ilustratiune, facsimile si anexe.

1.)

PI

BUCURESTI

INSTITUTUL "E ARTE GRAFICE C. SFETEA

62-64, Calea 141.41or, 62-64

1914

www.dacoromanica.ro

FIMINTIRI
DESPRE

EMINESCU
DE

TEODOR V.

TEFANELLI

MEMBRU AL ACADEMIE! ROMANE

Cu o ilustrafiune, facsimile si anexe.

BUCUREFI

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE C. SFETEA

62-64, Ca lea Mosi lor, 62-64

1914

www.dacoromanica.ro

,?
e,

-.

4.,

4! "t

15.

..

rrZ2
o

"If
i!""4?

1h.
a.

&

Pp.

nr

?'

Casa Pumnul unde a locuit Eminescu in Cern

www.dacoromanica.ro

zas

..111,e

CATRE CETITOR1.
Despre Eminescu s'a scris atat de mull ca nici
despre until din bdrbatii insemna:i ai neamului
romanesc. Au scris cei ce l' au cunoscut in persoand,

si aiii cari nu au cunoscut dead dupd scrierile

sale si din toate publicaliunile acestea s'au format

apoi concluziuni asupra intregii individualiti a

lui Eminescu.
Nu se putea ca uncle din aceste concluziuni sei
nu contrazith altora, pentrucd quot capita, tot sensus., si in adeveir vedem cat de mutt se adevereste

acest proverb in criticile asupra personalitdtii lui

Eminescu.
Este sigur cd dacd cei ce l' au cunoscut in persoand

ar fi adunat toate faptele din vi aa lui Eminescu

cunoscute lor, si le-ar fi publicat Kith nici un comen-

tar, ar fi fost mull mai usor pentru admiratorii

criticii lvi Eminescu ca, pe baza acestor fapte,

sd-si formeze o opinie clard i justa asupra lui.
Ei a fi fost in stare sei urn rze ca i la hotaririle

Si

judecdtoresti, adith sd cumpetheascd int& faptele si

apoi s tragel din ele concluziunile i sei pronunle
juderata.

www.dacoromanica.ro

Dar nu toate faptele si epi:oadele din vieata lul

Eminescu sunt 'And acuma cunoscute i multe nici
nu vor ajunge la cunostinta noastrd.

Eu dau acuma publicului amtinunte de pe timpul cand a petrecut Eminescu la scoalele din Cerndufi si la Universitatea din Viena, precum si
cateva epizoade din vie* sa, dar ne lipsesc date
precize asupra studiilor sale in Transilvania si asupra pribegiilor cu trupele de teatru in Romania,
Banat si Transilvania. Privitor la studii usor s'ar
putea afld date precize dacd s'ar cercetd registrele
liceului din Blaj ;si poate si din alte orase ardelene,
dela anul 1866 pnd la 1869, dar ameinunte pozitive
asupra pribegiilor sale cu diferitele trupe de teatru,

nu cred cd ni le va mai puted da cineva in ziva de

astdzi, si cat de bine ar fi dacd le-am cunoaste si
pe acestea.

Amintirile de lafti nu le-as fi scris i publicat

dacd nu a fi lost indemnat spre aceasta de nenumdrate ofi 0 din foarte mune parfi. Mi s' a zis, cd eu
care am lost prieten i coleg cu Eminescu in liceul
din Cerntiut,i, care am petrecut cu dansul cot limp
a stat in Bucovina si apoi cat timp a urmat studiile

la Universitatea din Viena, sunt dator sd dau publiculut romdnesc amintirile mele despre acest pri-

eten al meu, amintiri cari vor interesd pe cunoscniii,

prietenii i admiratorii lui Eminescu. i astfel m' am
hottirit sO urmez dorfnii exprimate din atcitea pOrti.

Dar, habent sua Pita libelli, cdci nu mi-a lost cu

putinid scl realizez aceastd hottirire 'Anti acuma si

aceasta nu din caned cO adunarea la un loc a acestor

www.dacoromanica.ro

amintiri mi-ar Ii /dcut greuttiti, ctici intre hdrtiele

mele aveam multime de insemnri din vieata mea
si a colegilor mei, intre cari Si despre Eminescu,
pe ceind erd la Viena i dupti acest timp, iar pentru
timpul cat am petrecut cu ddnsul tineretele in Cerntiut,i, intdmpldrile de pe atunci sunt ated de viu
intiptirite in memoria mea ca i ceind s'ar Ii petrecut
astdzi. tie doarti oricine ceit de usor reproducem
icoanele i intdmpldrile ce ni s'au intipdrit in anii

tineretelor noastre. Cu scrierea acestor amintiri am

inteirziat numai din cauza c datorintele ce mi le
impunea serviciul meu de magistrat, imi absorbiau
tot timpul, inceit abia acuma, dupti ce m'am retras
din serviciul public, am a/Mt timp i linistea doritti
si scriu aceste amintiri si sti le aduc la cunostinta
acelora cari se inter eseazd mai de aproape de Eminesc u.

Implinindu-mi aceasrd datorinyi as avea cea mai

mare multumire su/leteascti, dacti prin aceste amintiri as /1 putut contribui meicar cat de putin la mai

deplina cunostinyi a individualitalii marelui nostril poet.

AUTORUL.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE
Cine voieste sa-si formeze o judecata dreapta
asupra lui Eminescu i sa-1 aprecieze dupa adevarata lui valoare. sa-1 inteleaga pe deplin i sa
patruncla in firea lui, in felul lui de a cuget, de
a lucr si de a se purt cu lumea in care a trait,
acela va trebui numai dect sa find seama de imprejurarile in care a trait si de mediul in care s'a
miscat si care 1-a inconjurat pe timpul cand el a
inceput sa-si formeze mintea i inima si st-si adune
cunostintele trebuitoare pentru o crestere aleasa
la care rAvniau parintii sal si care ar fi avut sa-1

indreptateasca a ocuph un loc de cinste si insemnat in societatea omeneasca. Imprejurarile in

care traeste un individ, mediul in care se rnisca

si mijloacele educative pe care le foioseste, au

o desavarsita inrAurire asupra desvoltarii spirituale a individului, asupra vederilor sale si asupra
formarii caracterumi ski
Ca A-1 putern deci aprecia pe Eminescu in deplina cunostinta de cauza, vom trebui sa cunoastern toate fazele prin care a trecut el in vieata sa,
www.dacoromanica.ro

10

cki numai pe baza acestor premise putem ajunge

la concluziuni juste.
Spre a ajunge la aceste concluziuni vom trebui
sA avem in vedere c Eminescu pArAseste, precum

vom vedea, in cea mai fragedA varstA de 8 ani

si 8-9 luni casa pArinteascA si este dus in strAinAtate la CernAuti, capitala Bucovinei, ca sA invete
carte si sA se procopseascA, intdi in scoala primar
apoi in cea latineasca, precum numiau pe atuncia
Romnii liceul din CernAuti. Tat Al sAu, originar
din Bucovina, avea mare incredere in invAtAtura
ce se putea castiga in scoalele nemlesti de peste
hotare, i i orasul CernAuti nu era departe nici de
Ipotesti nici de Botosani. Tata si mama il puteau
deci cerceta adese pe micul Mihai ca sA-si astampere atat dorul lor, cat i dorul copilului, asezat
in tara strAinA. In lip, a pArintilor aveh sA grijeascA

de copil gazda la care locuia i aceastA gazdA era

pi responsabilA fat de autoritAtile scolare si era
insemnat in registrele oficiale 1). Este usor de in-

teles CA dela aceastA gazdA atarna foarte mutt,

cki ea avea sA grijeascA de copil, sA-1 povAtueascA,

n seurt s-i tie in toate locul pArintilor. Intaiul

mediu in care se misca si se desvolt elevul era
deci gazda i cei ce locuiau cu el impreunA. Trebuie
sA presupunun CA pgrintii lui Eminescu l'au asezat
hi inceput pe copil la un roman in gazdA, pentrucA
la varsta Cand ajunse la CernAuti, Mihai nu putea
sA cunoascA alta limbA decat cea romaneascA. Mai
1. In rubrica : verantwortlicher Aufseher.

www.dacoromanica.ro

11

pe urma Ii vor fi asezat la nemti, ca sA deprinda

sit limba germana. In scoala primar se Inv*. si
se conversh inpmba lromana i in/cea germana

i a tfel micul Eminescu, care atuncia se scria

Eminowicz, a putut sa deprinda usor limba germana. Pe lang aceasta auzia limba aceasta in
toate partile, i chiar in familiile romanesti se vorbia

foarte mult aceasta limba. La anul 1858 cand a

venit Eminescu la Cernauti, simtul national era
Inca foarte putin de5teptat la Romanii din Bucovina. Nu exista nici o societate culturala, nici o
miscare nationala. Straduintele nationale ale lui
Pumnul si ale fratilor George, Alecu i Eudoxiu

Hurmuzachi, incepute inainte de 9 10 ani, nu

prinsese Inca radacina. Limba oficiala era cea

nemteasca. In scoli, afarA de cea primar grecooriental, toate obiectele erau predate numai in
limba germanA si in liceu numai o or pe saptarnanA era rezervata pentru limba i literatura
romanea sea.

Aceasta era situatiunea in Bucovina cand a venit

Eminescu in tara ; acesta era mediul in care a
inceput a se misch si a se desvolt, i acest mediu
numai putin s'a schimbat cat timp a petrecut Erninescu in Bucovina si aceasta schimbare s'a produs mai ales, prin reprezentatiunile teatrale sub
directiunea d-nei Fani Tardini, apoi sub Pascali
si

Millo. Imprivinta nationala era deci ace s'L mediu

destul de detestabil, dar pe de alta parte avea el

avantajele sale, caci in scoala se iiv foarte
s.erios 5i temeinic. Legile scolare e-au foarte se-

www.dacoromanica.ro

12

vere 5i profesorii tineau ca sa fie strict observate

de elevi. Cum infra in liceu, elevul nu mai avea
voie sa cerceteze cafenele, restaurante si alte lo-

caluri publice. Nu avea voie sa fumeze sau s

poarte beuti5oare
sau bastoane pe stradA. Trebui
:.
sa fie cuvnclos,
modest 5i cu respect fat de cei
mai in varsta. In toate Daminicele i. sarbatorile
trebuia sa umble regulat la biserica, iar inainte de
biserica trebuia sa asculte in clasa o preclic5 (exhorta) a catehetului. Contraventiuni in contra acestor regule se pedepsiau foarte aspru, chiar i cu
.

excluderea din scoal . Pentru purtarea elevului

afara. de 5coa1 a era responsabild 5i gazda, care adese

trebui sa raporteze (lirectorului sau ordinariului

(ordinarius) aclica principalului profesor din clasa.
In clasa elevii erau tinuti sa se deprinda cu un
studiu serios 5i temeinic al materiilor, sa fie cuviincio5i, astdmparati, atenti 5i ascultatori. Lipsa de
cre5tere de acasa era suplinita in 5coa1a. Profesorii
tineau s formeze caractere si in scopul acesta ve-

niau cu sfaturi 5i exemple frumoase din istorie.

Aceasta era metoda de instructiune 5i cre5tere germana in liceul din Cernauti child a intrat Eminescu

ca elev in acest liceu. $i profesorii erau atuncea

barbati a1e5i, serio5i 5i cu cuno5tinte a5a de frumoase ca ar fi putut face 5i universitatilor cinste.
In mi5cari1e din anul 1848 erau adeca" implicati
5i multi profesori foarte insemnati de prin Viena
5i din provinciile germane. Dup potolirea acestor
mi5cari, ace5ti profesori au fost spulberati in toate
pArtile, 5i Bucovina cea mai departata provincie
www.dacoromanica.ro

13

a Austriei, era considerata ca un loc de exil. Astfel

liceul din Cernauti capatase profesori foarte valoro. De astfel de profesori a avut Eminescu parte
in liceu i de astfel de metoda in instructiunea ce
a primit'o in coala. Dar i afara de coala se mich
intr'un mediu bun, caci colegi corupti, destrbalati

nu avea. Strictele legi colare i supraveghiarea

continua, grijiau pentru aceasta. Samanta sadita
in inima frageda a tanarului Erninescu erh deci
buna i pute sa prinda radacina, sa incolteasca

i s aduca mai tarziu roade bune, caci ea cu-

prindea in sine principii frumoase etice i morale.

De ar fi ramas el nurnai limp mai indelungat in

acest liceu ! Dar era ceva la acest baiat ce nu se
putea incatuh i aceasta era o pornire instinctiva

pentru neatarnare, pentru o rnicare libera, nefortata de imprejurari si era apoi i lipsa de rabdare. Nu-i placeau toate obiectele ce le cerea programa colar i invata nurnai cele ce il interesau.

Din cauza ast a a ramas insa repetent in clasa a

doua. El se silete i repeteaza aceasta clash' i ca

repetent sfarete cu succes bun semestrul inthiu,
dar la jumatatea semestrului al doilea, cu tot sac-

cesul bun ce-1 obtinuse in semestrul precedent,

parasete cu totul coala (Aprilie 1863). Va fi contribuit poate la aceasta i lipsa de mijloace a parintilor cari aveau s ingrijeasca de o famine numeroas, desigur insa nu lenea, pentruca venind
iarai la Cernauti, el studiaza mai departe singur,
afara de coala, i vom vedea cd e', ca autodidact,
i-a chtigat mai frumoase cunotinte deca't muli
www.dacoromanica.ro

14

altii pe baza programelor co1are i ea a ajuns la

inaltimi de cugetare care a starnit admiratiunea

intregului neam i l'a ridicat pe un piedestal la care
atat profesorii cat i colegii i amicii sai nici macar

visara. Erninescu ne da o dovada mai mult, ca

geniul nu se lasa incatusa.t de programele colare ;

el rupe lanturile cu care vor s-1 lege, impulsiv

departeaza el stavilele ce ar putea impiedeca li-

berul sbor al aripelor sale, I pe cal croite numai de

dansul, se Inal in sfere neatinse, netarrnuite,

unde apoi planeaza nemuritor i rece, precum carac-

terizeazd el admirabilul sau Luceafar.

A petrecut catva timp i in anul 1864 in Cer-

nauti, apoi in anul 1865 si primavara anului 1866.

In aceasta primavard a clisprut cu totul din Bu-

covina. A pribegit apoi prin Romania, Transilvania si prin Banat pana in toamna anului 1869
cand apare in Viena si se inscrie la universitate.
Ar trebui de stabilit amnuntit cu ce s'a ocupat
Eminescu in decursul acestor trei ani i jumatate
(1866-1869), caci numai a vom puted avea o
icoana fidela a acestei vieti sbuciurnate.
In Viena a urmat cursurile dela universitate din
toamna anului 1869 pada' in vara anului 1872.
Lunile de vara le-a petrecut probabil la parinti, iar
in 18 Decemvrie 1872 il aflam inscris la facultatea
filosofic a universittei din Berlin 1) unde petrece

1, Vezi : Eminescu cornenwrativ, album de Octav Mina; fr indicare de

an, pag. 66 und.e este reprodusa foaia de inscriptiune la universitatea din
Berlin.

www.dacoromanica.ro

15

si anul 1873. Acesta a fost cel de pe urrna an de studii1), ceeace se vede din dotia scrisori ce le adreseaza

el parintilor din Berlin, dar pe cat stiu, nu s'a

supus unui examen. In scrisoarea sa din 22 Iunie

1873 adresata parintilor din Berlin, roaga sa i se

trimit bani pe Iu ie si August. In aceasta scrisoftre vorbeste in mod cu totul vag i despre doctoral, dar acea ta, dupa parerea mea. nu pentruca

ar fi avut in adevar de gand sa ia doctoratul, ci

pentru a linisti pe parinti i a-i induplica a acluce
cele din urma jertfe pentru dansur 2). In anul 1874
s'a stabilit definitiv in Iasi, si cu aceasta a incetat
pribegia sa prin strainatate. Astfel II vedern ajuns

in Ora in varsta de 24 de ani.

acuma avern inaintea ochilor nosfri, macar
in parte, tabloul pribegiilor, sbuciumarilor i framantarilor sale printre straini, din cea mai frageda

2. Vezi : douil scrisori ale lui Eminescu adresate din Berlin parintilor si
In 17 5i 22 Iunie 1873 reproduse in Almanah lilerar pe anul 1903. Cerniuti
1903. Tipografia bucovineana. In scrisoarea din 17 lunie scrie : Pe 11 Jima
lui August sau lnceputul lui Septemvrie gdndesc cd mi-oi isprdvi examenele
si m'aiu Intoarce fn lard. Astept cu nerdbdare capalut viefit de student, care
de sigur penlru mine numai pldculd n'a lost.
3. Ibidem pag. 47. Scrisoarea aceasta glisueste astfel... Afara de accea
ma vad constrans 5i de imprejurari, ca so vii rog pentru ratele pc Ina! 5i August, 5i o fac aceasta cu inima cu atilt mai grea, pentruca nu Itiu dael imprejurarile, in care va aflati acuma, nu vii fac pcnibili realizarca sumei, pe
care-mi yeti trimite-o. Dar in curand vor inceta acestea toate. In Lim cat privelte taxele de doctoral, voiu face tot ce-mi sta In putinta ea sa vii scutese de
rispunderea lor, 5i am din mai multe pirti proinisiuni de a pozitivitate
oarecare. Afara de aceea cred ea zilele astea va sosl 5i Rosetti, agentul nostru

din Berlin 5i voiu intra cu el in relatiunile in cad am stat odata

www.dacoromanica.ro

16

varsta pada' ce, ca barbat, se salasluete in sfarit

in patria sa.

Aproape 16 ani a petrecut el peste hotare, in

Cernauti, in Viena, Berlin, in TransilvaniaiBanat.

Zic aproape 16 ani, pentruca disparand in vremea
aceasta dintr'un loc i din altul pe catava vreme,
refugiul san era la parinti ; dupg aceea plech iatai
in strainatate.

In varst de plina maturitate, cu cunotintele

culese cea mai mare parte in coli germane i

din izvoare germane, i nurnai cea mai mica parte

catigate ca autodidact din carti i din alte izvoare

romaneti, infra el acuma intr'un mediu nou, in

mediul societatei romaneti i incepe activitatea
sa extraliterara in tara, prourniand totodata i pe
cea litera -sa pe care o inagurase in strainatate.
Toate aceste irnprejurri vor trebui sa le aiba
in vedere cei ce vor voi sa--1 inteleaga pe Eminescu

sa-1 aprecieze in deplina cunostinta de cauza.

www.dacoromanica.ro

EMINESCU LA KOALA PRIMARA DIN CERNAUTI

Cand in anul 1860 am facut cunostinta lui Eminescu la liceul din Cernauti, mi-a spus ea a cerce-

tat in CiTnauti si dou clase primarc, si anume

dasa a treia si a patra a coalei primare grecoorientale, care se nurni pe atuncia NctiorialHaupisciwle. Asupra acestor doi ani ce i-a petrecut

Eminescu in scoala primara din Cernauti nu pot

da deslusiri din autopsie, fiindca atuncea ma aflam

la scoala primara din Siret, unde imi faceam invatatura. Totusi cred ca. nu Va fi de prisos daca
vom reconstitui dup datele oficiale ce-mi stau la

indamna, tirile privitoare la Eminescu pe timpul

celor doi ani de invatatura la scoala primara. Fl-

cnd aceasta ma bazez pe testimoniile din clasa

a III-a si a IV-a scoase din registrele acestei scoli
publicate de profesorul Dr. Radu I. Sbiera in
Almanahul literar pe anul 1903 1). Nefiinct acest
Almanah accesibil tuturor cari se intereseaza de
vieata lui Eminescu, reproduc aici in anexa testi1. Vezi Almanah literar pe anul 1903. Cerntluti. Societatea tipografic
bucovinean.
Eminescu.

www.dacoromanica.ro

18

moniile lui Eminescu pe cele patru semestre dirt

clasa a treia i a patra; adaogand in conformitate
cu afirmatiunea d-lui profesr Dr. Radu I. Sbiera,
ca alte testimonii nu se afla in registrele mentionatei coli.
Din aceste testimonii vedem cA micul Eminesca

a intrat in luna Septemvrie 1858 in clasa a II-a

a coalei primare din CernAuti, prin urmare trebuie

sa fi fost supus unui examen de primire ca sA poatA
fi admis deo data in clasa II-a. Cum _si unde a lost
Eminescu instruit si pregAtit pentru acest examen

nu am putut afl.

Ni se impune acuma dela sine intrebarea ce var.sta. a avut Eminescu cnd a inceput sA cerceteze
aceastA coalA?

In testimoniile mentionate este notat cA M ichait

Eminowicz s'a nascut la 6 Decenwrie 1850 in

Bolopni.
Cu totul alta data a naterii lui Eminescu arata_
testimoniul sau din liceu, cAci, in testimonial lui

Eminescu din intaia clasa a liceului, liberat de

directiune pe semestrul I al anului 1860-18611),
stA nota oficialA cA Eminescu s'a nAscut la 14
Decemvrie 1849 in Bolcsani, vra sA zica cu un an.
inainte de cum este notat in testimoniile din coala
primara. Nota _din testimoniul liceal trebuie s fi

fost conformA cu actul de natere prezentat directiunii, pentruca pe atuncea directorul liceului
1. Si testimoniul acesta este publicat de Dr. Radu I. Sbiera In Almanahub
mentionat.

www.dacoromanica.ro

19

tefan Wolf, cereh cu mare strictet actul de natere i nu-1 introduceh pe elev in registrele liceului,

adeca nu-1 primi in liceu pana nu i se prezenth

acest act. Elevul trebuia sa se prezinte la primire
Insotit de parinti, sau de tutor, i acetia trebuiau
s inainteze directorului testimoniul prin care se
klocument c elevul a absolvat cu bun succes
coala primara i pe lng acest testimoniu i actul
de natere. MA s'a intamplat i cu mine, cand un
an in mina am intrat i eu in acest liceu. Tatal meu
nu adusese cu sine actul de natere, i acelas director, tefan Wolf, nu m'a primit in liceu, pada ce

nu i-a prezentat tatal meu acest act pe care dupa

o saptamana i l'a procurat dela oliciul parohial
din Siret, unde eram nascut. Daca a introdus deci
.directorul in registrul oficial al liceului ca Eminescu s'a ndscut la 14 Decemvrie 1849 in Botoani,
a trebuit s'o faca aceasta pe baza actului de natere

ce i s'a prezentat, caci aceasta este intia insemnare oficiald in registre, este prescrisa de lege i

o conditiune pentru a fi primit in liceu. Fost'a

insa acest act de natere exact ? Iata o chestiune

-asupra careia parerile Inca nu sunt pe dep ii. laInurite. Mie insu-mi mi-a spus poetul atat in Cerpfauti cat i in Viena c s'a nascut la anul 1849,
IA1- sa-mi numeasca ziva i locul naterii. In un
registru al societatei literare Junimea" din Iai
a insemnat Erninescu singur c s'a nascut la 20
Decemvrie 1849 in satul Ipoteti 2). i tatal lui
2. Vezi : Omagiu lui Mihail Eminescu. edat de Comitetul comemorativ.

Galati, pag. 41.

www.dacoromanica.ro

20

Eminescu a insemnat pe o psaltire veche ca Mihai

s'a nascut la 20 Decemvrie 1849, iar actul de na-tere dela Adormirea Maicei Domnului" din Boto-

ani, copiat i publicat de d. Corneliu Botez 1)

i autentificat de grefa tribunalului Botoani, arat

ea Mihail fiul carninarului Gheorghe Iminovici 0
a sotiei sale Ralu s'a nascut la 15 Ghenarie 1850.

Deosebirea intre data nasterii din registrele li-

ceului, apoi intre data naterii * precum a in-

semnat'o poetul in registrul Junimii, iar tatl sari

pe psaltire, si intre actul de natere publicat de
d. Corneliu Botez, nu este mare, numai o luna,
si asd putem stabili cu siguranp cei incepdncl Eminescu sd cerceteze clasa a treia a scoalei primare din

Cernduti avea v( rsta de 8 ani si 8 sau 9 luni.

Din testimoniile ce le publicarn (vezi- Anexa A),
vedem ca in coala primara Eminescu a invatat

bine. Din purtare a avut tot nota parte bund,

asemene i din sirguinta, afard de semestrul al

doilea din clasa III-a cand a avut numai nota

bund de sirguint. In limba germana a facut progres foarte frumos, caci numai in semestrul intaiu
al clasei a III-a a avut nota bund, pe cAnd notele
din toate celelalte semestre sunt parte hune. La ILnele clasei a IV-a a fost clasificat cu eminenta al
5-lea intre 82 de elevi. Si vom vedea, cd de1 era
inoa un eopil in clasele primare, totu0 acesta a
fost timpul cand Erninescu a avut cea mai bun
1. Vezi : Omagiu lui Mihail Eminescu, edat de Comitetul comemorgril,
Galati, pag. 47.

www.dacoromanica.ro

21

purtare in scoala

si

cele mai bune nol,e din

obiectele de invaTAtura. Timpul acesta este perioada de strAlucire in inviipura de scoald a lui

Eminescu.
Uncle a locuit el pe timpul cat a cercetat scoala

primar nu am putut afla.

www.dacoromanica.ro

EMINESCU IN SCOALA LA LICEU

Eminescu a inceput sa cerceteze liceul din Cer-

nauti in luna Septemvrie a anului 1860. Astfei

intrand eu in liceu in toamna anului 1861, l'am
aflat in clasa a doua. Din cauza aceasta ma intalniam cu dansul numai Duminicile 1i sarbatorile la
exercitiile religioase ce le tinea batranul nostru
catehet Veniamin flint en toti elevii romani, in
o said mare a liceului. Iliut facea intai apelul nominal i constata cine lipsete, apoi ne facea morala

El era un barbat inalt i frumos, aveh mare autoritate intre profesorii liceului i inea cu stricteta ca
s invatam obiectul salt : religia. 0 nota rea din
religie, avea urmarea c elevul trebui s repeteze
clasa, iar absentarile dela exercitiile religioase

(exhortae) aducea en sine nota rea din purtare.

Noi baietii ii numiam pe catehetul Iliut numai
popa i porecla aceasta i-a limas cat a trait, Med
sa fi putut fi exterminata.
Eminescu era diligent in cercetarea exhortelor si

nu-mi aduc aminte sa fi constatat candva catehetul lipsa lui dela aceste exercitii, dar in clasa.
www.dacoromanica.ro

24

intaia trebuie s. fi lipsit adese, caci odata lipsind

eu dela o exhorta, mi-a zis Eminescu :
Ia seama i te ferete, caci pe mine m'a
'Ara popa in clasa intaia, i mi-a dat nota rea din
purtare pentru ca am codit de cateva ori exhortele.
La aceste exercitii am fcut, pe cand eram eu in
clasa Intia, iar Eminescu in clasa a doua, cuno-

tinta cu dansul, ne-am imprietenit i am rdmas

amicr pentru totdeauna.
Pe atuncea purta Eminescu numele Eminoviciu.

Par'ca-1 \Tad i astazi mic i indesat, cu pdrul negru

pieptanat dela frunte spre ceafa, cu fruntea lata,

fata lungreata, umerii obrajilor putin ridicati,
ochii nu mari dar vii, colorul fetei intunecat prin
care strabatea insa rurneneala sanatoasa a obrajilor. Era totdeauna curat imbracat.
La finea sernestrului al doilea anul 1862 Eminescu a avut nota rea din limba latina i ciin matematici si a ramas repetent in clasa a doua.
Astfel l'arn ajuns in anul 1862-1863 i am devenit
colegi de clas. Dar nici acuma nu eram la un loc,
caci clasa avand aproape 140 de elevi, era despartita
in dou clase paralele A i B i Eminescu dupa
.
numelui ski era in despartitura A, iar eu
in despartitura B. La obiectele religia i limba
romaneasca eram ins toti elevii romani ai clasei
la un loc i acuma prietenia mea cu Eminescu

din cauza deselor intalniri capata legaturd tot

mai stransa i mai temeinica.

Limba i literatura romaneasca ne-o preda, cand

.era sanatos, profesorul Aron Pumnul, iar daca se
www.dacoromanica.ro

25

boldavia, atuncea Ii substitui profesorul Dr. Ion

Sbiera, ulterior profesor la universitatea din Cer-na'uti. Aceti doi profesori ne-au initiat in gramatica i literatura romaneasca i ne-au predat
putinA istorie nationala, atata cat era pe atuncea
permis sa ascultam din istoria neamului no tru.

Profesorul Pumnul venia foarte neregulat in

clasa, pentrucd era mai mult bolnav, dar cand ye-

nia era o sarbRoare pentru noi, caci mult Ii iub'am cu totii pe 'acest barbat bun care ne instrui

cu atata tragere de inima, cu atata iubire prin

teasca i cu atata linite i raldare. Noi elevii nu

1-am Vazut nici cand razand. Avea venic o inf atiare melancolic i dureroas. 11 respectam cu
totii i adese, cand din cauza durerilor ce-i frrnantau trupul, era silit s'a p Afaseasca clasa, multi
din noi Ii petreceam pana Ia tr5sura, i-i ajutam s

se urce in ea, iar Eminescu pe care Pumnul ii

iubi foarte mult, Ii petrecea pada' acas.

In ipsa lui Pumnul venia, precum am zis, profesorul Sbiera, i el ne clasifica la finea fiecarui semestru.

Atat la Pumnul cat i la Sbiera era Eminescu

unul din cei mai buni elevi, pentruc el cunostea

gramatica i literatura romada mai bine decat

noi toti. iar ce privete istoria national, nici nu ne

puteam asemna cu dansul, pentruca el avea o

deosebita predilectie pentru aceasta, i se vede Ca'

aveh i din Romania carti de istorie nationala,

pe cand noi ceilalti, nu numai ca nu aveam astfeL

de carti, dar nici nu le puteam afl undeva.

www.dacoromanica.ro

26

Eminescu ne vorbia adese in clasa" 0 noi il ascultam cu placere, pentrud vorbia romnete mai
-corect decat noi, 0 se feria si de aa numitele expresii pumnuliste care prinsese rAclcinA intre stu-

denti. Pe lang aceasta avea i un dar deosebit

pentru a istorisi !
Poate cd 0 imprejurarea d era din Romnia,
a fost una din cauzele c noi Bucovinenii tineam
a-tat de mult la Erninescu 0 c5 Aron Pumnul il
trata cu deosebit bunAvoint 0-1 lu ades la sine.

Odat l'am intrebat pe Eminescu ori de are

crti pentru istoria Romnilor, i el imi rAspunse ca

nu are cArti de coal, dar are alte carp vechi in

care afl ce-i trebuie.
Pe acea vreme noi elevii din liceu nu aveam o
gramaticA romneasd tiparita, ci invAtam dup
dictatul profesorilor. Erninescu insA dptase scriptele dela Pumnul 0-0 prescrisese astfel gramatica.
Colegii lui Eminescu imprumutau deci adese ma-

nuscriptul sAu ca s-0 prescrie si ei gramatica,

0 el le imprumuta fr greutate acest manuscript
cu conditia s nu-i indoaie colturile filelor, acted
s nu-i fac Eselsolirenl) cum ziceam noi pe atuncea.

Pe lang limba 0 istoria romneasd studia

Eminescu cu mare plcere i istoria antid i se

ocup Cu predilectiune cu istoria Grecilor. Romanilor, Egiptenilor, Babilonienilor, Asirienilor, Persienilor 0 a Indiilor.
Opul din care studia el aceast istorie era W elt1. Urechi de mgar.

www.dacoromanica.ro

27

geschichte de Welter, carte scrisa intr'un mod foarte-

atragator, care detepta interesul tinerilor mai

cu seama din cauza ea cuprinde pe larg toate miturile, povestile .1 legendele nebuloase in care erau

invaluite originile acestor popoare cu o cultura

a-tat de veche i frumoas. Aceasta carte nu era
impusa de legile colare, dar cei mai multi din
colegi o aveau i Eminescu nu se putea desparti
de dansa, caci ii vedeam purtand-o cu sine chiar
.1 la plimbdri. Imi aduc aminte c
predandu-ne
profesorul nostru in clasa a doua istoria PerOenilor i venind vorba de tineretele regelui Cyrus,

ne zise mustrandu-ne, ca in despartitura A a

acestei clase este un elev Eminovici, care tie istoria mai bine decat noi.

Dela aceast placere a Iui Eminescu pentru

istoria antica i pentru faptele invaluite in nimburi

mitice i misterioase ale regilor din cea mai departata antichitate, ne putem explich i faptul
de ce Eminescu in poeziile sale scoate adese in
relief figuri luminoase din cronicele antice, pline

de misticism i de poezie.
Eminescu vorbia bine .1 limba germana, pentruc urrnase in Cernauti i cloud clase primare i
astfel avuse ocazie s invete i aceasta limbA.

Cele mai bune note le avea Eminescu din religie, din limba i literatura romneasca i din
istoria universala. In celelalte materii i mai cu
seama in matematici i latina era slab, iar cursuI
din limba greaca nici nu l'a urmat la liceul din
Cernauti, _pentruca aceasta limba se inVata abia

www.dacoromanica.ro

28

In clasa a treia, iar Eminescu a pa'rasit coala in

semestrul de vara din clasa a doua, adicd in priina'vara anului 1863 pe vremea patelor (Aprilie)
-i nu a mai intrat ca elev public in acest liceu.
Pentru a avea deplind cunotint despre mersul
intregului studiu al lui Eminescu la liceul din Cernauti, reproduc aici certificatele din toate semestrele cercetate de dansul la acest liceu 1). (Anexa
B. C. D.).
Din aceste certificate vedem notele ce le-a avut
el la fiecare obiect de invtalur, dar mai bAttor
la ochi este faptul ea' la atenliune (Aufmerksamkeit)

a avut neintrerupt note rele, afar de semestrul 1,

din clasa II, cand ca repetent, a avut o nota mediocrA. Din sirguinfti (Fleiss) numai in semestrul
I din clasa I i in semestrul I din. clasa Il (ca repetent) a avut note bune, iar in celelalte semestre

note slabe. Din conduitti (Sitten) a avut in semestrui II din clasa I not rea fiindc a lipsit dela
exhorte, iar in semestrul II din clasa II not rea

din cauza c a fost limbut (wegen Ge schwatzigkeit).

Mai vedem ca' in semestrul Il din clasa II (1862)

a lipsit 58 de ore dela coalg, dar a justificat aceast

absenta".

Cat timp a urmat Eminescu liceul era vorlAret

0 vioiu ca mai toti colegii s'ai, i aveh un vecinic

suras pe buze, afar doar cand nu tia lectia.

1. Si aceste testimonii sunt extrase din registrele liceului si publicate de

profesorul Di. Radu I. Sbiera in Almanahul literar pe anul 1903, mentionat
anai inainte.

www.dacoromanica.ro

29

Acest. zmbet prielnic i-a castigat inima colegilor

sai, ceeace nu impiedeca insa ca la certe ocazio-

nale sa se ghionteasca intre dnii de-abinele,

si in aceste cazuri de lupta tragicomica parul lung

al lui Eminescu form o mare atractiane pentru

a fi scalfait de manile colegilor si. Dar supararea nu tinea mult i iarasi eram cu totii buni prieteni. Cand avea sa intre profesorul Pumnul in
clasa era mare liniste i aceasta din cauza respectului i iubirii ce aveam toti pentru acest barbat,
dar fata de alti profesori nu existau aceste consideratiuni i vuetul, jocul ile i sariturile erau la
ordinea zilei. Eminescu contribuia si el din toata
inima i cu toata vioiciunea unui copil neastarnparat ca s ridicam pulberea in aer, i se intrecea
cu noi, eine va sari mai usor peste Much
Eminescu era si bun de inima, ceeace se poate
vedea si din urmatoarea intamplare. Odata dupa
amiaza, inainte de pastele anului 1863, cand se
finiserd orele de invatatura in clasa mea i colegii
iesiau din clasa, eu m'an, urcat pe catedra si am
strigat cat ma tinea gura petrecere
:
buna domniIor.
Dar nervosului de profesor Vyslouzil, care trecilse
pragul usii, se vede ca nu-i placuse strigatul meu,

se intoarse si-mi dicta pentru o oara career in

clasa unde eram. Curand veni i servitorul scoalei
Onufri ca s incuie usa. Aceqt Onufri era foarte
popular .1a noi, pentruca ne irnprumuta i cu parale cand flamanziam in scoal si nu aveam bani
sa ne cumparam covrigi sau mere. Tocmai cand
Voi Onufri sa incuie usa, trece i Eminescu prin

www.dacoromanica.ro

30

coridor, ducandu-se acasa, i zarindu-ma, ma intreaba ce-i cu mine, iar eu ii povestesc cu mare suparare nenorocirea ce a dat peste mine. Nu puturam vorbi mult pentruca Onufri se grabi si incuie
ua i eu ramasei singur i foarte descurajat. Dar
dui-A vreo zece minute aud ea scartie cheia la ua

i vad ca intra Onufri si cu Eminescu in clas.

Eminescu aveh toate buzunarele pline de covrigi.

El imprumutase bani dela Onufri, camparase covrigi, i-1 induplecase sa-1 sloboaza ca s steh cu
mine pana ma va libera. Ce voios eram acuma i.
in profuziunea multumirii i zapacelii mele, i-am
promis lui Eminescu ca i eu voiu sta cu dansul
cand 11 vor inchide vreodata. Acu ne treat timpul
foarte repede, caci abia sfar0sem sa mancam covrigii, i Onufri ne dete drumul, dar ne zise sa lii
spunem nimnui nimica c'apoi vai de cap al nostru,

iar noi arnandoi ne-am dus drept pe toloaca

unde impreun cu a1i colegi am jucat rningea
pada pe inserate.

Cateva zile dup A aceasta intarnplare disp

Eminescu din Cernauti pe vremea pa0.e1or in Aprilie
1863 i abia in primavara anu.ui 1864 ne-am intalnit iarA0, i atuncia mi-a spus ca are de gaud

s intre ca elev public in iceu dup ce va trece

examenele restante. In acest timp ma intaln am
cu dansul totdeauna Ia reprezentatiile de teatru

pe care le da in aceast stagiune, dela 1/13 Martie

1864 pana la 15/27 Maiu 1864, trupa doamnei

1. Loc viran In dosul grdinei publice, cgruia Ii ziceau si la pulverturm_

www.dacoromanica.ro

31

Fani Tardini in CernAuti. Despre acest teatru voiu

vorbi mai in urma.

Nu-mi mai pot aduce aminte cat timp a stat

Eminescu in Cernauti in arm] 1864, dar in Octom-

vrie 1864 il gasim functionar la tribunalul si la

consiliul permanent din Botosani unde sth pana

la 5 Martie 1865'). Dandu-0 aici demisiunea, vine

iarasi la Cernauti si anume pe vremea cand trupa
Fani Tardini sfarsia a doua stagiune a reprezentatiunilor de teatru. Aceasta stagiune care incepuse la 2/14 Noemvrie 1864, s'a sfarsit cu reprezentarea din 9/21 Martie 1865.
Imprejurarea ca Eminescu, dupa ce-si dete dern.i-

siunea in 5 Martie 1865, era asa de grabit sa paraseasca Botosanii incat nu si-a ridicat nici salariul ci a rugat (7 Martie 1865) pe Prezident 4-1
dea in primirea fratelui sau 5erban 9, ne indreptateste s presupunem ca Erninescu voia cu orice
pret sa fie inainte de sfarsitul stagiunii in Cernauti
ca sa se intalneasca cu trupa aceasta. Cateva zile
dupa inchiderea stagiunii, trupa a p ecat din Cernauti si dupa plecarea ei a dispArut si Eminescu
fara sa stim incotro a apucat-o. Se vorbia CA s'a
luat dupd aceasta trupa, dar in toamna aceluias
an 1865 vine el iarasi la Cernauti si-mi spune ca
studiaza mai departe ca privatist. A ramas aici
toamna si iarna anului 1865 si inceputul anului
1866 si apoi a disparut cu totul din Bucovina si
1. Vezi Albumul : Omagiu lui Eminescu, Bucure5ti 1909 pag. 58, 59.
2. Vezi : Omagiul lui Eminescu pag. 60.

www.dacoromanica.ro

32

se vorbia iarAsi intre colegi, cA s'ar fi angajat la

o trup de teatru.
Insemnez aici faptul caracteristic & Eminescu
cu privire la ceeace avea de gand s facA, nici
cand nu mi s'a destainuit, nici mie nici colegilor
sAi, i astfel pentru noi era totdeauna o surpriz,
Canct ne incredintani c5 nu mai este intre noi.

www.dacoromanica.ro

EMINESCU AFARA DE-*COALA

Precum vedem din cele precedente, Eminescu
ca elev public, a cercetat numai douA clase ale

liceului din CernAuti si silit fiind s repeteze clasa

a doua, a Ordsit-o in semestrul al doilea pentru

totdeauna si de a tuncea nu a mai intrat in liceu.

Cauzele ce 1-au silit pe Eminescu sA purceaclA astfel, erau cu bunA seamA inainte de toate greutAtile
ce le intampina la studiul limbei latine si la matematici, iar cauzele ce 1-au silit sA dispara" de atatea
ori din CernAuti si sA apar iarAsi pentru a studia,
ne-au rAmas nou colegilor necunoscute, si Emi-

nescu in aceast privint nu era comunicativ si

nici cand nu ne vorbia despre afacerile sale particulare, in deosebi despre cele familiare, care poate
si ele au avut o inraurire decizivA asupra acestei
purtAri a lui Eminescu.
Cu toate acestea Eminescu avea dorinta s urmeze studiile ca elev public, dovadA cA a studiat
atata timp in CernAuti ca privatist cu scopul de
a trece examenele restante ca s fie prima in clasa
in care se aflau colegii sAi, dovadA mai departe
3

Emineseu.

www.dacoromanica.ro

34

ea' 51 in Ardeal a incercat sa" urmeze studiile la liceul din Blaj 1), ceeace a5i5derea nu i-a succes, neputand corespunde din limba greaca".
Vedem deci cA nu i-a succes ca student extern sa"
depun5 vre un examen, iar ca s repeteze clasele,
nu l'a Fdsat ambitia, pentruc'd ar fi rmas prea in
urma colegilor si cu care sta, cel putin in Cerdauti,

in neintrerupt contact 51 era acuma aproape de

5eaptesprezece ani, cand in anul 1866 a prAsit

cu totul ora5u1 Cernuti.

Dac consideram aceste imprejuthi, u5or vom
puteh intelege ca studiile lui Eminescu nu puteau
fi sistematice i ea' trebuiau s fie lipsite de acea
temeinicie pe care 5i-o poate Insui cineva numai
treptat 5i prin studii regulate 5i sistematice.
Cu toate acestea i studiul particular 51 fdr control, pe care se puse Eminescu, avea pentru dan-

sul un avantaj, anume c putea dispune de timp

cum voia, ca se pute ocup cu ce c oria, 5i ca' se
putea.mArgini numai la acele materii, care-i pla"ceau mai mult 5i care se potriviau mai bine cu
inclinatiunile sale. i cuno5tinte1e frumoase pe
cari le afla'm ulterior in scrierile lui Eminescu, do-

vedesc Ca el, ca autodidact, a intrebuintat foarte

_bine timpul 51 ea' s'a ocuput mult cu istoria 51 literatura national, cu literaturile streine, cu sistemele filosofice, cu metafizica i chiar cu latina

care in liceu Ii fAce atatea greutali. Poetul Ho1. Veli. Anghel Demetrescu : Literalura
August i Septemvrie 1903.

arta romand pe luna IuPe,

www.dacoromanica.ro

35

ratiu se vede ca i-a placut cu deosebire, cci dupa

ani de zile, cand petreceam la studii in Viena, imi
recit adese ode ale acestui poet, intre cafi mai
ales : Beatus ille, qui procul negoliis . . . Eheu
fugaces, Posthume, Posthume labuntur anni . . .
Versuri din Carmen saeculare s. a. Se aprofundase
chiar in metrul antic si cei cunoscatori cetesc cu
placere oda sa : Nu credeam set"' nveil a murl vreodatd,

scrisa in cel mai perfect metru sapphic.

Si acuma s reviu la vieata i traiul ce-1 purth
Eminescu in Cernauti afara de scoala.
Am spus c in scoala era vioiu, vorbaret i ne-

astamparat ca mai toti colegii si. Asa era el si

afara de scoala. Se intelege c inaintand ih varst,
aceasta vioiciune i neastamparare se tot domolia, se tot micsora, dar nu in mod pripit, ci amasurat evolutiunii firesti a pornirilor si a temperamentului, cand trece amul dela copilarie la pu-

bertate.
Eu am locuit multi ani in stracta Cuciur-mare,
si inaintea locuintli mele se intindea as numita
toloacei a orasului, unde studentii jucau adese in
orele libere mingea. i Eminescu era adese prmtre
noi si juca cu noi mingea.
Imi aduc aminte c intr'o vreme se iscase mare
cearta intre studenti i intre ucenicii i calfele meseriasilor din oras, fiindca fiecare partid voi sa
ocupe exclusiv pentru sine terenul de joc. Au urmat
si bAttlii serioase, in care insa studentii ramasera
invingatori, caci erau mai multi la numar i politia era pe partea lor. Noi doi, adica eu i Eminescu,

www.dacoromanica.ro

36

ilind prea mici, nu luarn parte activA la aceste

lupte, dar Mei pasivi nu eram, pentrucA la locuinta
mea se afla sub streaina un depozit de bete i nu-

iele, pregatite anume pentru acest scop.

Cand lupta era signalizatA, eu i Eminescu scoteam armele i trecand cu dansele numai drumul,
eram pe toloaca i le impratiam intre studenti ca
sa invingk Oc latA insa, in invalmAalk ne rataci-

ram intre dumani" i numai o fugA sanatoasa

ne-a scapat de bataia sdravana ce ne ameninta.
Atuncea venise Eminescu cu. o carte imprumutata
din biblioteca studentilor i in aceastA invalrnaala
unde amandoi cAutam sA ajungem cat se poate de
repede sub adApostul locuintii mele, Eminescu a

scapat cartea pe campul de lupta, iar dumanii

au facut-o bucatele. Eminescu era nemangaiat, temandu-se, ca neinapoind aceast carte, nu va capAta altele. Dar a capatat i mai departe carti din
aceastA biblioteck pentruca bibliotecarul, un student
paremi-se Alexandru PlecA a avut
deosebita considerare pentru acest caz tragicomic
de forta majora.

Voiu da aici cateva amanunte asupra acestei

biblioteci, care se afla in casele lui Pumnul i care

a avut o insemnAtate atat de mare in desvoltarea
studentilor pe terenul limbii i literaturii romane.
Pumnul locui in casele proprii, aproape de periferia oraului, in strada care astAzi poarta numele
lui. El ave doua case in aceea curte. Daca intrai
pe o portita de lemn in aceastA curte, te aflai intre

amandoua casele. Cea din dreapta mai mare i

www.dacoromanica.ro

37

mai inalta, cu cerdac dinainte, era casa unde locuia.

Pumnul, iar cea din stnga, mai mica i mai joasa,
era menit pentru stu.dentii ce-i gazduia. Pumnul.
In aceast casuta se afla. i o mica biblioteca a studentilor romni, ferit de ochii profesorilor straini,

caci dupa legile colare, studentii nu aveau voie

sa intretina biblioteci i ar fi fost confiscata
i aceast biblioteca, daca in ochii lumii nu ar fi
trecut de proprietate a lui Purnnu.1. Biblioteca era
alcatuita din diferite carti daruite de Pumnul, de
studenti i de alti barbati, prieteni ai tineretului
i ai culturii neamului nostru, cu scopul ca studentil

sa cunoasca i literatura romneasca i sa se indeletniceasca in limba neamului lor, pentruca in

liceu toate obiectele se predau in limba germana,
iar pentru limba i literatura romneascd, era rezervata numai o ora pe saptama.na, in care trebma
sa fie pe furi ghemuit i istoria nationala, pentruca programa colara nu permiteh sa se predeh studentilor romni istoria neaniului bor. Nu era o biblioteca aleasa, ci cuprindea numai volumuri rdslete din poetii i scriitorii romni, brouri, foi vo-

lante, reviste mai vechi literare, calendare cu adaos beletristic, cateva carti privitoare la istoria

13 omanilor i letopisetele lui Mihai Cogalniceanu.

Aceasta era unica biblioteca unde stu.dentii cu inlesnire puteau *eel i imprumuta carti romnet.

Bibliotecar era totdeauna un student gazduit de

Pumnul, care locui in camera in care se Oa i

biblioteca.

Aceasta a fost intdia bibliotecd consultatd de

www.dacoromanica.ro

38

Erninescu. El o cercet foarte sarguincios, ceti

acolo i-i imprumut i acas carti. Cnd mergeh

la biblioteca, trebui sa treaca pe langa locuinta

mea i m lu adese cu sine. El citi cu inlesnire
slova veche cirilica i mai cu seama carp vechi vedeam in maim lui, iar letopisetele lui Cogalniceanu

le lu acas. and a vazut sa i eu cetesc slova veche, m'a intrebat unde am deprins aceasta slovk

Ca doar in coa1 5 nu se invata. Spuindu-i ca tatal

meu m'a invatat sa cetesc slovele vechi dupa o

psaltire i dupd o carte ce cuprinde vieata sfintilor, imi zise, c i el tot acasa a deprins aceasta
slova. Mai cu seama in zile de dumineci i sarbatori
Ii aflam pe Eminescu regulat in bibliotecd, rasfoind,

cetind i luand acas tot cele mai vechi carti.

De aici ne putem explicA cunotinta deplina a

limbii cronicarillor pe care i-a insuit-o Eminescu

i a frumoaselor forme ce le admiram azi in scrie-

rile sale. Dar Eminescu ceti i tot felul de carti

germane, care nu stau de fel in legatura cu materiile ce le invatam in clas.

Odata a venit el la mine cu o carte intitulata

Mythologie f Or N ichtstudierend e

i mi-a spus Ca

dupa aceasta carte invata mitologia Grecilor i a

Romanilor. Cand i-am facut observarea ca aceastd
carte nu e pentru studenti,
raspuns ca el,
daca are gust s invete ceva temeinic, nu se tine
1. Mythologie fur Nichtstudierende von G. Reinbeck, Professor an der
deutschen Hauptschule zu St. Petersburg. Mit 16. Abbildungen. Wien irn
Verlage bei R. 'Sammer. (Anul nu este incticat.)

www.dacoromanica.ro

,49

de programa din coal. Aceasta carte a daruit-o

..apoi Eminescu in anul 1865 bibliotecii studentilor
i a iscalit actul de danie cu mna sa proprie. Dau
aici i un facsimile al acestui act, de oarece aceasta
iscalitura e unica ce o am de pe timpul cnd Eminescu se scri Inca Eminoviciu.

y2,
2444;07"

OZelfam:
,444..r.tz 9c.

c:65

Multi ani in urma, dup ce s'a desfacut biblioteca, mitologia aceasta a devenit propietatea mea
i o pastrez i astazi intru amintirea lui Eminescu.
Aceasta carte a fost cu buna seama intAia mitologie scrisa pe larg din care i-a insuit Eminescu

cunotintele sale mitologice ce le vedem intrebuintate atat de des in poeziile sale.

acuma voiu vorbi de o imprejurare care a
avut o inraurire foarte mare asupra vietii lui Erninescu i anume Tea'rul.

www.dacoromanica.ro

40

Mid dupa disparitiunea din primavara anului

1863 se ivi Eimnescu iarai in Cernauti in primavara anului 1864, el a avut ocazia sa vada trupa
de teatru a D-nei Fani Tardini, care a dat reprezentatii in sala hotelului de Moldavie1) din inceputul lunei Martie pada' la 15/27 Maiu 1864, i
apoi a fost angajata i pentru stagiunea din Noemvrie 1864 pada' la Martie 1865. Pe vremea sta-

giunii de .primavara 1864 era i Eminescu in

Cernauti.

Trupa D-nei Fani Tardini a fost intedul teatru

romnesc pe p(undritul Bucovinei i a avut o deosebit de mare inthurire asupra desvoltarii vietii i

activittii RoManilor din Bucovina. Venia publicul din toate unghiurile Bucovinei s asiste la

reprezentatii, iar studentii nu lipsiau niciodata

dela ansele. Era tot una, ori de aveau parale sau

ba, pentruca cei ce puteau plti pretul mic de intrare ce era statorit pentru studenti, intrau cu bilete cumparate de dnii ; la multi le imp artia
comitetul teatral bilete prin profesorul Sbiera, iar
restul forma un grup inaintea uii de intrare i
nu era seara sa nu se afle ativa barbati cu dare
de Mana, cari platiau intrarea pentru grupul in-

treg de studenti ce asediau ua teatrului. Astfel

tot parterul teatrului era ocupat de studenti, i
nici Eminescu, nici eu mi lipsiam dela aceste
reprezentatii.
Eminescu era foarte atent la cele ce se petreceau.
Langh biserica : Sf. Paraschiva. Azi e cash particulara.

www.dacoromanica.ro

41

pe scen. El sth nemiscat cu privirea atintit asupra actorilor ca i cnd ar fi voit sa soarba toata
actiunea i frumoasele melodii chntate de dnsii,
si se supar grozav dac carevh din colegi Ii stingheri prin intrebri sau observari. Ii suprh mult
aplauzul sgomotos din teatru, pentrucd in aceste
aplauze se pierdeau multe fraze i melodii ale artistilor. Pe Eminescu nu ham vazut aplaudnd nici
oda-Ca, dar actiunea din piesa reprezentata, se oglin-

a'a in fata sa i in ochii si scanteietori. Dacd

esiam intre acte prin coridoarele teatrului, atuncea

Eminescu fredonh melodiile auzite pe scena, sau
repeth fraze din piesa reprezentat.
Imi aduc aminte ca la o astfel de ocazie, dup

ce fredonase o melodie, se oprise deodata drept

inaintea unui student, cunoscut al sau, 1i-i zise
brusc in fata fraza auzit in acea seara pe scena :
ah ! esti un 1a i te voiu palmul I Studentul, c-

rui se vede ca-i scapase aceasta fraza, era surprins

de amenintarea lui Eminescu si se dete repede

intr'o parte. Noi ceilalti izbucniram intr'un hohot
de rhs, iar Eminescu Ii zise rdzand si el : ma tu
nici nu stii ce s'a jucat pe scen.
!

asupra noastra a studentilor, a avut acest teatru

mare inrhurire. Vedeam piese patriotice nationale,
auziam o limba frumoasa i chntece bine executate,
gi astfel ne indeletniciam i noi in declamatiuni
si ne insufletiam din piesele alcatuite din istoria
trecutului nostru. Toata invatatura noastra in decursul celor opt ani de zile din liceu, n'a avut athta

www.dacoromanica.ro

42

influenta asupra desvoltrii noastre nationale, ca

acest teatru.
Acuma sa fi vazut biblioteca studentilor cat era
de cautata i cum piesele publicate de V. Alexandri,

Constantin Negruzzi, Matei Milo i de alti autori,

erau cetite i. rescitite de studenti. Intrase o boala

intre noi a repet cantece i fraze din teatru, a

face" poezii i a scrie chiar piese de teatru pe

care le aratam pe intrecute unul altuia. Poate &

unii din colegi vor fi pastrand i astazi aceste pa-

cate comise atuncea, ca o scumpa amintire din

zilele pline de iluzii i de farmec din tinerete. 5i

Eminescu ne spunea ca scrie poezii i ca a inceput

si o piesa de teatru, dar nu ne-a aratat nici poezii
nici piesa.
Dup ce a parsit trupa Tardini, in Maiu 1864,

apoi in primavara anului 1865 Cernautul, a disparut i Eminescu, dar spre toamna anului 1865
apare iarai intre noi i ne spune ca se va supune
unui examen pentru a fi primit ca elev public.
A cuma locui el la Pumnul i ingrijia i de biblioteca. Aici trebuie sa se fi simtit el in elementul
sau, caci randuise biblioteca i tia unde :ze afla

orice carte. Nu mai trebuia ca mai inainte, sa

scotoceti tot dulapul, pan ce dai de cartea ce-ti

trebuia. Eminescu se ducea drept la clansa i o
scoteh dintre celelalte carti, dandu-ti-o cu tin fel
de satisfactie i dovedind, astfel ca cunoate fie
care tom din aceasta colectiune.
Pe vremea aceasta profesorul Pumnul era greu
bolnav i nu mai parsia patul. Eminescu imi spuse

www.dacoromanica.ro

43

Ca dupa vorbele medicilor, Pumnul nu va duce-o

lung, i in adevar Pumnul marl in ziva de 12/24

Ianuarie 1866. Doliul era mare in toata Bucovina

si

intre studenti, iar Eminescu era neconsolat,

pentruca tineh mult la acest rar barbat vi 11 iubi

ca pe un tata. Chn-d am auzit despre moartea lui
Pumnul, am alergat la locuinta sa, ca sa-1 vad pe
iubitul meu profesor cea din urma oara. Am.intrat inthi in camera lui Eminescu. El imi povesti
despre ultimele momente ale acestui mare apostol
al Romanilor din Bucovina vi acuma Ill vazui pe
Eminescu intaiavi data varsand lacrami de durere.
Seara m'am dus iaravi la Eminescu i 1-am aflat
scriind o poezie. El mai schimbh, mai aclaogih, mai
netezia, dar am observat, c nu i-a placut ca 1-am
surprins. Pe urn insd Iini arata poezia i-mi spuse

ca mai multi studenti vor scrie poezii la moartea

lui Pumnul cari se vor tipari. Mi-a cetit apoi intreaga poezie. Este aceeni care impreuna cu alte
vase poezii a fost tiparita cu ocazia mortii lui Pumnul sub titula : Lcicramioarele invtifeiceilor giamasiasti din Cernclufi la moartea prea iubitului Thr prolesor Arune Pumnul.
Dupa cetire imi spuse singur ca inceputul strofei
a doua adeca Metalica vibreindei a clopotelor jale,
nu-i place, dar nu mai are timp sa prefaca poezia
caci trebuie sa o predeh profesorului Sbiera. Erni-

nescu iscalete aceasta poezie : M. Eminoviciu,

privatist 1).
1. Am bropra originald inaintea mea. Nu este exact cd poetul si-ar Pi
schimbat cu aceastd ocaziune numele In Eminescu, cum se spune aceasta
In Omagiu lid Eminescu pag. 53.

www.dacoromanica.ro

44

Imprejurarea ea Ii zice aici privatist, dovedete

ea Eminescu venise in adevar cu gandul la Cernauti ca sa studieze pentru a se supune unui examen i a infr in liceu ca elev public, dar aceasta
dorinta nu avea sa se realizeze, caci dupa moarted

lui Pumnul, Eminescu nu ramase mult timp in

Cernauti, ci parasi Bucovina in primvara anului
1866. N'a tiut nimene din ;1,colegi cand a plecat

si incotro a apucat-o, dar in urma se lap vestea

ea se afla in Transilvania.

Ce ajutor aveh Eminescu de acasd cat timp a

trait in Cernauti, nu tia nimeni din colegii sal i
Eminescu era privitor la afacerile sale personale
tacut ca mormantul, i aa a i ramas cat timp am

trait cu dansul in Cernauti i apoi in Viena. Eu

tiam in Cernauti numai atata c acolo unde era

el cu locuinta, avea i mancarea i toate ingrijirea,

iar privitor la locuintele sale in Cernauti, nu le-am
cunoscut pe toate, pentruca Eminescu aveh obiceiul sa le schimbe foarte adese. Eu am cunoscut
numai doua locuinte ale sale, i anume pe aceea
ce o avea la Pumnul si clespre care am vorbit mai
sus iar alta ce o avea la un profesor de limba franceza V ictor Blanchin. Aceasta lOcuinta se afla in
strada Domneasca de jos') i anume in casele care
pe atuncea erau propietatea lui Samuil Morariu,
ulterior Mitropolit al Bucovinei. Blanchin tine
cu chifie o parte din aceste case i aici ,avea Eminescu o camera pentru sine. Din vorbele sale am
1. Azi : strada losif.

www.dacoromanica.ro

45

inteles ca tatAl su Ii pusese la Blanchin in gazda

ca sa invete i limba Franceza i ca sa fie silit a
conversa in aceasta limba, dar Eminescu nu era
de fel multumit cu locuinta, pentrucA Blanchin
era betiv, venia turmentat acasA, facea numai galgie 1 se certh cu sotia sa. Aici locuia Emmescu
cnd era repetent in clasa II, iar din certificatele
liceale ale lui Erninescu, publicate in scrierea de
fata, vedem ca el a locuit in clasa I-a liceului i in
clasa II-a cnd Inca nu era repetent, la un Nikolaus Dzierzek, care aveh intAi locuinta pe Schul-

gasse Nc. 799, iar apoi pe Dreifaltigkeitsgasse

No. 1309.

Nu pot sa tree aici cu vederea o imprejurare

care mi se pare ca a avut un rol insemnat in vieata

lui Eminescu i care cred ca l'a determinat sa intre
in trupele de teatru i sa duca mult timp traiul de

actor nomad. Am spus ca Eminescu a disparut

din Cernauti dup moartea lui Pumnul in prima-

vara anului 1866, iar child in luna Iu lie 1869, directorul de teatru Mihai Pascali a dat 9 reprezentatii in Cernauti, multi din colegi imi spuneau ca
si Eminescu se afla ca sufleur in aceasta trupa.
Eu nu 1-am vdzut atuncea, cu toate ca mi-am dat
multa silinta sa-1 intalnesc. Dar i el se vede cA
i-a dat toata silinta sA nu se intalneasca cu cu-

noscutii sai. In aceeasta trupa se afla o tanara

artista Eufrosina Popescu, o copila de o frumusete

rara, care Vara voie atragea atentiunea publicului
asupra ei. Aceast copilA, care putea sa aiba atun-

cea vdrsta de vreo 17 ani, de1 nu era artista de

www.dacoromanica.ro

46

mana intaiao clevenise in urma frumusetii i a gingasiei miscarilor, favorita publicului din Cernauti
si mai, cu searna a studentilor. Se zicea c st sub
deosebitul scut al.lui Pascali si Ca toti actorii tineau
la dansa ca la un copil al trupei bor. Studentii carimi spusese ea i Erninescu se afl in aceasta trup,
suctineau cu toata taria ea' Eminescu este amorezat
de clansa i ca din cauza ei s'a lasat de scoall si
s'a angajat la teatru, insotind trupa prin Transilvania i Banat. Nu am dat multa insemnatate
acestor banuieli, i dup plecarea lui Pascali, incetara i. vorbele despre Eufrosina i Eminescu.

Dar in toamna anului 1870, cand ma aflam in

Viena, petrecusem odata "Ana tarziu noaptea in
societatea lui Eminescu si a altor colegi in restaurantul Bischof din Wipplingerstrasse, i cand
s ne intoarcem acasa toti locuiam in strada
am facut trista constatatre c toti la un
Diana
loc nu avem zece creitari, taxa portarului, ca sA
ne deschiza poarta. Hotari am deci s ne plim-

barn pe strada pana la 6 ore dirnineata, cand trebuia s se deschiza poarta. Eminescu era atuncea
foarte bine dispus, ma tinea de brat si canta, declama i istorisia multe. Apoi deveni sentimental,
1i-1 auzii exclamand : 0 ! Eufrosina, Eufrosina
Cunoscand slabiciunea lui Eminescu pentru figurile rnitologice, credeam ca vorbeste despre una
din cele trei gratii, si-I intrebai prin ce asociatie de
idei a ajuns deodata dela cantare i declamatiune
la o figura mitologica?
Ve4i .ca n'a lost figura mitolo.gica, raspunse
1

www.dacoromanica.ro

47

Eminescu, ci chip aieve Eufrosina mea, Eufrosina P op escu.

Acuma imi adusei aminte de acest nume uitat

de mult i-1 intrebai de nu cumva aceastA Eufrosina a fost artista din trupa lui Pascali in CernAuti?
Cum, o cunoti?

Imi aduc foarte bine amin e de dnsa, era

foarte frumuicA.
Da, rAspunse el oftnd, era foarte frumuel

acest dracuor impelitat. Am fost amorezat cue

de clAnsa i nu o pot uit. 1-am facut i poezil.

Voiam sA 06 mai de aproape despre soarta acestui amor, dar atuncea se deschise poarta i ne
despArtirAm, pentruca Eminescu locui cu o casd
mai departe in Dianagasse.
Vom vorbi despre aceasta altA data', imi zise
el depArtandu-se, dar de ea-Le ori am luat in urm
vorba despre Eufrosina Popescu, nu a mai voit
s vorbeasca de clAnsa, ci mi-a raspuns : Eh,
fleacuri !

Epizodul povestit m'a convins insa cA au fost

adevArate banuelile studentior din CernAuti despre

amorul lui Eminescu pentru artista Popescul.

Dar fost-a el impArtait de Eufrosina sa ?

Adese m'am intrebat care pot fi poeziile lui Eininescu dedicate acestei iubite, i mi-am zis, cA daca
le-a publicat nu pot fi altele, decAt cele clou ce
sunt publicate in anul 1868 in Familia : La o artistei
i Amorul unei marmore.

www.dacoromanica.ro

CAND A VENIT EMINESCU LA VIENA

DupA o disparitiune de ani intregi dintre colegii
-sAi din Cernauti Eminescu se ivete deodatA i pe

neateptate In Viena spre marea surprindere i

bucurie a colegilor sai din CernAuti, can ii fAceau

atuncea studiile la universitatea din Viena. Aceasta a fost in toamna anului 18691). Toti '11 primirAm
cu mare dragoste i vechea prietenie, era iarAi M-

chegat, astfel ca i cnd nici odatA nu am fi fost

despartiti timp atat de indelungat. i ne pArea

cu totul fireascA sosirea lui Eminescu la Viena,

pentrucA coincidea cu sosirea noastrA, astfel ca.
dacA el ar fi urmat regulat studiile liceale, trebuia
numai cleat sA se inscrie la universitate odatA cu
1. Pe aceea vreme a sosit i loan Slavici la Viena. Pe atuncea rivalitatea
Intre societatile studenteFti Romdnia i Societatea 1iterara-0iintif ica era foarte

.mare i membrii acestor societ0 Mean adevarata vanatoare dupa membrii

noi, chiar daca acetia Inca nu erau In Viena, dar despie care se tia c vor
vent Incolo. Astfel ant Eminescu cat i Slavici au fos Inscriii chiar In luna
Februarie 1869 membrii In Societatea literaraltiintifica cu toate ca nu erau
di Viena i prietenii lor au platit 0 taxa de Inscriere, dar abia dupl sosirea
glor In Viena In toanuza anului 1869 au fost amandoi proclamati membri
definitivi al acestei Societatei.
4

Emainesca.

www.dacoromanica.ro

50

noi, precum a i facut'o. Acuma era el in aceln;

an de studii ca i vechii si colegi i nu mai putea

cineva sa-i spuna cA a rAmas in urma lor. Dar. dacA

Ii intreba careva unde a finit studiile liceale, el rAs-

pundeh cam evaziv cA a studiat in Transilvania,

insA testimoniul sAu din liceu nu l'a vAzut nimene

i nici nu a insistat cineva sA-1 vaz. Pentru colegii
sAi era destul s tie cA era inscris la universitate

i cA urrna regulat cursurile. Pentru dAnii era

aceasta destul dovadA ca a finit cursurile liceale.

Dar cu toate acestea era ceva la mijloc, caci Emi

nescu era inscris la facultatea de filosofie numai ca

auzitor extraordinar (ausserordentlicher Hrer), nu
ca student ordinar ca ceilalti colegi, ceeace dovedea.
ca Eminescu nu trecuse la liceu examenul de bacalaureat sau de maturitate cum se nurnete el in
Austria, i de aceea nici nu putea fi primit ca student ordinar. Faptul cA Eminescu asculta CUFSU-

rile dela universitate numai ca student extraordi-

nar avea ca urmare ca nu putea fi admis la examene..

I se testa numai in Index lectionum" la finea fiecArui semestru ca a ascultat acele obiecte la care
se inscrisese i pentru care, chiar la inscriere, trebuia sA plAteascA taxa cuvenit (Collegiengelder).
Pentru Eminescu avea insA acest fel de inscriere

i un avantaj pentruca astfel aveh deplinA liber

tate a-i alege obiectele ce le doria i care-i con
veniau mai mult, pe cAnd pentru noi ceilalti erau
fixate materiile ce trebuia s le ascultam i dirt
care trebuia sa dam examenele.
,
Venind Eminescu la Viena era lucru firesc ef
www.dacoromanica.ro

51

Intaiele sale intalniri cauth s le aiba cu vechii

sai colegi din Bucovina cu cari a reinnoit cunos-

tinta si prietenia. i erau multi de acetia, pentruca

pe acele vremuri nu exista in Cernauti Universitate

si toti tinerii din Bucovina ce voiau s urmeze

studiile universitare, trebuiau sa le faca la Viena.

Dar erau pe atuncea i foarte multi tineri din Romania, Transilvania, Ungaria, Banat si chiar din
Macedonia, astfel ca colonia studentilor romani
din Viena era foarte mare. Eminescu s'a lipit mai
mult de Bucovineni ca unii ce-i erau de mult cunoscuti si colegi, i deoarece mai toti Bucovinenii
Ii alesese locuintele lor in al treilea cartier al Vienei, Landstrasse, se salaslui si Erninescu in acest

cartier i-si alese la inceput locuinta in strada

Radetzky in apropierea celorlalti romani din Bucovina. In toamna anului 1870 era i mai aproape
de Bucovineni caci a locuit in Dianagasse No. 8
int"' o camera impreuna cu colegii sai Samuil Isopescu i Iancu Cocinschi. In aceea cas locui
si colegul nostru Ioan Luta, iar eu locuiam in aceea
strad a No. 4, cativa pasi mai departe de Eminescu.
Astfel ne puteam intalni in toate zilele cand mer-

geam si veniam dela universitate i adese venia el

la mine i eu mergeam la dansul i la ceilalti colegi
ce locuiau cu el impreun. Unde a locuit Eminescu
in anul 1872 pana a parsit definitiv universitatea
sdin Viena nu-mi mai aduc aminte.

www.dacoromanica.ro

STUDIILE LUI EMINESCU IN VIENA

Cum ani vAzut, Eminescu era inscris la universitate ca student extraordinar i astfel avea dreptul sA asculte disciplinile ce-i placeau, far sA aib
indatorirea a se supune unui examen. Nefiind le_ at
de tin sistem in alegerea disciplinelor ce se predau
la universitate, Eminescu avea deplina libertate
a-i alege i profesorii i obiectele ce-i conveniau
i astfel ii VAzurAm cercetand cursurile de filosofie
practic a (praktisehe Philosophie) la profesorul

Dr. Zimmerman, filosofia dreptului (Rechtsph losophie), economia politic (Nationalkonomie),

tiinta financiara (Finanzwissenschaft) i tiintele
administrative (Verwaltungslehre) la rernAnitul
profesor Dr. Lorenz Stein, iar dreptul international (Vlkerrecht) la profesorul Dr. Louis Neumann.
De sigur ca nu era inscris la toti aceti profesori

i la toate obiectele acestea, dar aceasta nu im-

piedech pe nici un student a ascult pe orice

profesor. Nu era inscris nici la cursul de medicina

legal, pe care eu ca student in drept, eram inda-

torit sa-1 cercetez, dar venia adese cu mine la

acest curs, pentrucA profesorul Dr. Gatscher avea.

www.dacoromanica.ro

54

o deosebitA metodA a ne preda acest obiect i a

ne initia in tainele trupului omenesc, desvoltand
inaintea noastrA atat pe schelete cat i pe cadavre
tot ce un laic, care doria s devink judecAtor, avea
nevoe sA cunoascA in mod practic spre a nu fi
dus in eroare de medicii legiti. Lui Eminescu Ii
pl Lea acest curs i era foarte atent cand profesorul Gatscher disech inaintea .noastrA cadavre
bArhAteti i femeeti, explicandu-ne toate organele dela creeri pand la falpi. Eminescu cerceta
i cursul de limbi romanice la renumitul profesor
Dr. Musaffia.

Precum vedem, Eminescu nu ravnia sa se spe-

cializeze in un ram anumit de tiint adicA in

-drept, in medicinA, in litere sau tiinte, ci cauta

s5-i insueascd o cultura generald, care se cere
dela fiecare om cult, i dacA vom cohsidera cA
Eminescu din toamna anului 1869 panA in vara
anului 1872 a cercetat cursurile mentionate i poate
i altele pe care nu le cunosc, cA in Berlin a urmat
inai departe studiile la universitate i. cA acasA cetia

necontenit, atuncea ne vom explich uor cultura

cu care era inzestrat. La mijloacele de culturA pe

care le-a intrebuintat el, trebue neapArat sA numdram i diferitele inuze ce le poseda in numAr atAt
de mare capitala Austriei, apoi renumitele galerii
de picturA i diferitele expozitii de arta'. Eminescu
le cerceta pe toate, cu catalogul explicativ in manA
adese imi spunea cA va mai cerceth cutare mu-

_zeu sau cutare galerie. Teatrul curtii cu cei mai

mari artiti germani i cu cele mai clasice piese de

www.dacoromanica.ro

55

teatru, precum i opera curtii imperiale, erau foart

adese cercetate de Eminescu i cand se reprezent

vre-o piesa clasica, Ikea tot posibilul sa nu lip-seasca. Imi aduc aminte de un epizod care ilus-treaza fermitatea hotaririi lui Eminescu in aceasta
privinta. Era in 22 sau 23 Decemvrie a anului 18711
i in teatrul curtii avea sa se reprezinte piesa clasica

Regele Lear de Shakespeare. Nici Eminescu, nici

eu nu avusesem ocazia sa vedem acest cap de

opera al genialului englez i i-a fost lui Eminescu
usor sa ma induplice ca s mergem la Burgtheater
care, pe acea vrem.e era la intrarea in Curtea imparateasca. Dar cum dispuneam amandoi numai de

putini bani, nu puteam cumpara locuri numerotate, ci trebui sa ne multumim cu un loc eftin
pe galerie.
Ca sa ocupi insa un loc bun pe aceasta galerie,

trebui sa te postezi de cu vreme afara inaintea

uii teatrului, ca dupa ce se deschidea ua, sa fii
intre cei dintai pe galerie. Ne-am dus amandoi la
patru ore d. a. i ne-am aezat langa 110 i tot nu

eram noi cei dintai, caci altii venisera inaintea

noastra, dar tot puteam spera ca vom cuceri un
loc bun pe galerie, daca ne succede sa ramanem
in locul unde ne postasem. Era un ger cumplit
atuncea i vantul ne patrundea pana la oase. In-ghetasern de frig i tot bateam din picioare ca sa
ne mai incalzim. Sgribuiti i tremurand am rezistat pada aproape de ease ore, dar eu unul nu mai
puteam suferi gerul i-i zisei lui Eminescu s la
sam dracului i pe Lear i pe Shakespeare i s ne.
www.dacoromanica.ro

56

.ducem acas. Eminescu n'a voit sA pArAseascA pos-

tul sAu, iar eu am eit din multime inlemnit de

frig i am tinut tot o fugA pand acas, ca s mA

mai incalzesc. Eminescu ins a rAmas, a asistat la

reprezentatie i a doua zi a rAs de mine cA am fugit
.de un loc ad de bun."

www.dacoromanica.ro

EXTER1ORUL, PORTUL $1 TRAIUL LU1 EI1NESCU

Eminescu cat timp a petrecut in Viena arata

de regula foarte Mne i era deplin sada-tog. Prin

pehta curata a fetei sale strabatea o rumeneala_
sanatoas, iar ochii sai negri, nu mari, dar pururea
vii, te priviau dulce in fata i se inchideau pe jumatate cand Eminescu radea. i radea adese,
cu o naivitate de copil, de facea sa raza si ceilalti
din Eocietatea lui, iar cand vorbia prin ras, glasul
salt ave.i un ton deosebit, Lin ton dulce, molatet,

ce ti se lipia de inima. Pam] sau negru Ii purta

lung, pieptanat fara carare spre ceafa i astfel

fruntea sa lat parea i mai mare decum era, ceea

ce-i da o infatiare senina, inteligenta, distinct.
Eine Denkerstirne (frunte de ganditor) ziceau colegii si germani. Avea statura mijlocie, era cam

lat in spate dar totul era proportionat. Cand a

venit la Viena avea mustata rasa, ceeace ne-a facut

sa-1 recunotem indata, caci avea astfel Inca inf atiarea tanarului baiat ce disparuse din mijlocul

nostru in Cernauti, dar in Viena a lasat sa-i creasca_

mustata, avea insa obiceiul sa i-o tot mute.

Eminescu nu tinea de fel la mon, dar hainele-

www.dacoromanica.ro

58

-sale, erau totdeauna curate i le purta atat de mult

_pada deveniau imposibile. A aved in garderobA mai

multe rancluri de haine de varA sau de iarnA, era

(lupA opinia lui Eminescu un lux fAr rost, de aceea

la clansul vara nu aflai decat un rand de haine de

var i iarna numai unul de iarnA. Cand vara avea
lipsA de bani, el le punea zAlog hainele de iarnA
i le scotea abia tarzia toamna. Stau mai bine acolo, imi ziced el i ,unt scutite de molii. Luxul
unei redingote i-1 permitea insa. Aceasta ii servia
pentru zile marl i pentru vizite la persoane insemnate i mai ales pentru ziva de pate cand ea totii
ne duceam la functionarul din minister Dr. Vasile
GrigorovitA acasA ca sA ciocnim cu ou roi i sA

.ne infruptAm cu pascA. lama purta un palton

intunecat i. o cAciulA de Astrahan pe care i-o

trAgea Oda' peste urechi daca gerul era mare.

34ane1e le tinea ferite in manecele pall onului pe

cari le impreuna la piept. Vara era vecinic cu manele in buzunar. Nici odat nu 1-am vAzut cu baston sau cu mAnui pe manA, in schimb insA avea
un cortel negru pentru ploale. Traiul lui Eminescu

era cat se poate de simplu. Nu am cunoscut un

om cu mai putine pretentii ca dansul. Cand avea

bani manch bine, iar cand erau paralele pe sfarite,

se multurnia cu putin M.A. ca sA putein presupune
cA cauza acestei frugalitAti ar fi lipsa de bani. Nu

dispuneam nici noi ce lalti colegi de mai multe

parale decal Eminescu, dar noi aveam grij A ca,
indat ce primiam banii, sA plAtim inainte abo-

-namentul pentru cafeaua cu lapte ce o luam dimi-

www.dacoromanica.ro

59

neata acasA, i pentru mncarea de arriaa. ce o

luam in restaurant. Astfel ne asiguram pentru luna

intreagA, iar mancarea de searA atarna dela im.

prejurAri. DacA nu cheltuiam pentru operA, teatru,

concerte sau alte petreceri, mAncam bine seara,

altfet trebui sA ne multumim cu foarte putin.

Eminescu insA nu era asa de practic ca noi, si nu

avea grija de mane. LAsa ca totul sA se rezolve de
sine si devenia astfel un joc al imprejurArilor, pro
vocate de nepasarea sa. Dus pe ganduri i preocupat i pe atuncea de vre-o idee ce-i frAmanta
creerii, el uit ade e si de masg, i trebuiau colegii
sA-i aducA aminte de aceastA nece itate prozaicA.
Cafeaua cu lapte ce o lua dimineata aca. A, o pratia
in abonament cu 3 florini pe lunA, iar mancarea
de amiazA i-o asigura numa atuncea prin abonament cand noi, colegii sal, prinzand de veste cA
a primit banii de acasA, Ii siliam Ia. aceasta. Pentru
aceastA silA ne era pe la sfarsitul lunii recunoscator,
spuindu-ne cA l'am. scApat de o grij A. In toamna
anului 1869 si in decursul anului 1870 lua masa

de regulA in restaurantul Moretti din cartierul

Landstrasse, unde mancau cei mai multi Bucovinem. Cand avea bani venia i seara la Moretti,
unde se intalnia si cu multi colegi din Transilvania.
Eminescu era dintru inceput tAcut, dar apoi tras
cte limbA, Jua si el parte la discutie, cAci adese se
iviau divergente de opinii intre dnsul i TransilvAnenii Aurel Murepana, Tanai i Moisil. Se amesteca apoi in discatie cu Vasije Burl A, care fiind
mai in varstA cleat ceilalti, calma voroapele" in-

www.dacoromanica.ro

60

focate ale tinerilor studenti, iar inainte de zece

-ore de noapte Se indreptaa toti spre locuintele lor,

cAci la ora zece se incuiau portile locuintelor noastre si cine intarzia, trebui sa plateasca portarului zece creitari ca s-i deschiza poarta. Nu-i vorba,
rAmaneam si peste ora zece la un loc si hoinaream
prin cele cafenele band cafea neagra, cetind gazete

i jucand biliard, dar aceasta se intampla numai

in jumatatea intaia a lunei cand aveam Inca parale.

Eminescu nu bea mult. La un sfert de litru de

-vin, sau la o halbA de bere era in stare sA petreaca

o noapte intreagA, dar in sc.himb lua mai multe

cafele negre i f ulna mult. Cafeneaua ce o cercet

Eminescu mai adese, era cafeneaua Troidl de pe
Wollzeile. Aici se adunau dupA amiazA foarte multi
studenti romani si discutau, se sfAtuiau si-si irnpArtasiau noutatile din patrie. Aici lua Eminescu
dupa amiazA cafeaua cu lapte sau o cafea neagrA,

cetia gazetele si asculth cu mita atentiune distinerilor i tirile din tara. El insu lua
foarte rar parte la discutii si se mArginia numai sA

asculte. In aceastA cafenea avea Eminescu si un

avantaj, pentruca chelnerul Jean ii dade panA la
o sumil oarecare cafea si chiar tutun pe credit.
Odata intrecutA aceastA suma, inceth creditul pana

nu era intreaga datorie achitatA. Dup A achitare

incepea un nou credit. Dar de multe ori intarzia

mult aceasta achitare si atuncea Eminescu era

foarte supArat i ni se jelui ca are la Jean o datorie care a devenit flotantd" i nu mai are credit.

www.dacoromanica.ro

61

In astfel de imprejurdri era abatut i nervos i nu

ei dupa amiaza din camera sa.
Ci bani primia Eminescu dela parintii sai pe

lun nu am putut afla cu siguranta, caci el nu ne-o

spunea. Colegul Samuil Isopescu care locui in anul
1870-71 cu Eminescu, afirma ca Eminescu primia
.3 napoleoni pe lung, iar colegul Joan Luta zicea ca
Eminescu eapat 150 de galbeni pe trimestru. Altii

sustineau ea are 18-20 galbeni pe lun i aceasta

versiune e cea mai probabil. Daca Eminescu in
adevar a prirnit aceasta suma de 18-20 de galbeni
lunar, atuncea el a fost cel mai bogat dintre noi
toti, caci cei mai bine situati dintre noi nu aveau
pe luna mai mult decat 50 florini, iar altii traiau
numai cu 30 florini pe luri. Eu sunt de opinie Ca'
Eminescu primia de acas 18-20 de galbeni pe
luna, dar foarte neregulat i aceasta era calamitatea cea mai mare. Aceasta opinie a mea e bazata
pe vorbele ocazionale aruncate de Eminescu, cnd
era vorba de bani sau cfind se jelui cd Inca nu i-au

sosit parale de acas Ori cum, supararea cea mai

mare pentru Eminescu era & nu-i primia regulat
aceti bani. Sosiau adese abi dupd mai multe
luni i in vremea aceasta Eminescu trebuia s faca
clatorii, sa traiasca neregulat i sa ramn adese
nemancat, cad de1 imprumuta la astfel de ocaziuni dela colegii si, suma imprumutata nu putea
fi mare, fiindcd i ei aveau numai strictul necesar.
Ce-i drept, Ii dadeau adese pe credit i bictaii i
chelnerii, daca era oaspe regulat al birtului, dar
oriicum aceste griji materiale produceau in Emi-

www.dacoromanica.ro

62

nescu depresiuni psihice, il fAceau tAcut, indispus

5i nervos. In astfel de imprejurAri dispare vecinicul sau zambet de pe buze, dar suferinta sa era
lini5tit, era un fel de resignatiune 5i melancolie,
cAreia ii da expresie prin un adanc oftat 5i prin o
unicA vorba mai grea ce am auzit'o din gura lui,
adicd : tu-1 neamul nevoii.
Dar aceastA stare psihic5 nu dainuia mai mult
cleat pan5-i sosiau banii de acas. Atuncev plAtia

datoriile, era iarA5i bine dispus, zarnbetul ii revenia iarAsi 5i apoi se rAsbuna pentru mizeria indurat, mancand bine 5i trAind in be15ug catva
timp. Pe astfel de vremuri nu-1 vedeai zile intregi,

5i venia tarziu noaptea acasA. DupA un timp se

lini5tea 5i ducea iara5i traiul sAu obicinuit, cand
lipsA cand belpg. Sunt convins cA dacd Eminescu
ar fi prima regulat banii de acasA si dacA pe lang6
aceasta ar fi avut 5i grija zilei de mane 5i 5i-ar fi
asigurat traiul pe fiecare lunA prin abonament p1Atit inainte, cum o fAcea cu cafeaua de dimineata,
el, ca 5i ceilalti colegi, nu ar fi dus nici o lipsA sau

cel putin nu mai mare cleat cei mai multi din

colegii sAi. 5i nu ar fi lost greu sA-5i alcAtuiascA

un fel de bilant, cAci pe acele vremuri traiul in

Viena nu era scump 5i Eminescu plAtia, precm am

spus, pentru cafeaua de dimineatA 3 florini, iar

iocuinta il costa 7-8 florini pe lunA, pe cand mancarea de amiazA costa in abonament cel mult 14
florini lunar, fArA bAuturA. Pentru searA nu era
nimeni abonat 5i fiecare se multum a cu atata cat
ii permit ea punga. Dar precum am zis, Eminescu

www.dacoromanica.ro

63

nu avea grija zilei de mane si din cauza aceasta,

-era adese silit s5 ducA lips5 1 i s sufere.
Dar de una avea Eminescu grij , i anume s nu-i
lipseasca acasA cafeaua neagr i tutunul. Era ne-

norocit cand Ii lipsiau aceste dou stimulante 5i

nu putea scrie. Cand Ii lipsi tutunul se ajuta. cu
Jean chelnerul dela Troidl, dar de cafea trebui s
se ingrijeasca singur si de aceea, cand Ii sosiau paralele se aproviziona cu cafea rasnit i cu spirt.
MasinA pentru fiert cafea avea, si era mester in
prepararea unei cafele turcesti cu caimac.
Dupa ce am pgrsit in toamna anului 1870 restaurantul Moretti, am cercat sa" 1u5m masa in mai
multe locuri, dar apoi ne-a.m ales restaurantul
Zu den drei Tauben al lui Wihl din Marokkanergasse. Tata Wild ii ziceam noi propietarului, pentrued era foarte cum se cade, se purta cu. noi bine
si la nevoie aveam si credit la clausal si la chelnerul

s5u, Andreas. Eminescu. era foarte multumit cu

acest restaurant si mai ales cu. creditul la care
recurgea adese. Cat timp s'a tinut el de acest restaurant, nu-mi mai pot aduce aminte.

www.dacoromanica.ro

EMINESCU, COLEGII SAI SI ALTE CUNOSTINTE

Cand a venit Erninescu la Viena a cAutat precum am spus, intai pe colegii sAi din Cernauti, pe
care-i cunostea incA din liceu, i afland in societatea acestora i alti studenti din Bucovina cad studiase la liceul din Suceava, gal i cunostinta acestora i astfel dintru inceput se misca mai mult in
cercul Bucovinenilor, cAci ii legau de ei amintirile
din tinerete, iar dragostea ce purta el pentru dulcea sa Bucovina' unde petrecuse cea mai mare parte
a fragedei sale copilArii, se rAsfrangea i asupra
fiilor Bucovinei, ce erau acuma tovarAsii sAi de

traiu inte.un mediu strain. Acest mediu aduce

insa cu sine si un bine, cAci el silia pe tineri sA-i

strangA randurile, sa se concentreze i sA formeze
astfel o mare familie romaneasca care da semne de

vieatA prin infiintarea de societati, prin baluri,

conferinte, petreceri sociale, i excursiuni. i abstractie fAcancl dela studentii din Romania, care-si
,Jorbiaii bine limba maternA, ceulalti studenti

nici cand nu au vorbit mai mult romaneste deck

In Viena, unde, petrecand mai mult intre danii,

erau siliti s vorbeascA limba I. Astfel multi

6

Eminescu.

www.dacoromanica.ro

66

tineri, din provinciile supuse Austriei, cari la inceput vorbiau rAu limba romneascA, dupA o petrecere de mai multi ani in Viena, ii insuiau o
cunotintA deplinA a limbii i se intorceau in patrie cu o limbA romAneascA curat 5i frumoas.
Desele intalniri ale studentilor fAceau. sA se inchege i sA se intareascd legAturile de prietenie
intre danii, legAturi cari dAinuirA apoi vieata intreagA i se manifestau prin vii corespondente ce le

intretineau unii cu altii, cand de mult devenise

bArbati maturi i functionari publici in patria lor.

Pe vremea cand petrecea Eminescu in Viena,
erau foarte multi studenti din toate terile locuite
de Romani. Nu cred sA fi fost vreunul, care sA
nu fi venit in contact cu Eminescu i cine ii need
odat cunotinta, tinea la dansul ca la un vechiu
prieten. Eminescu era cu toti deopotrivA de bun
i sincer, dar nu erau multi acei cu care avea leg5turi mai stranse. Intre acei din urmA erau Bu-

covinenii i mai cu seamA eu, Vasile Morariu,

Alexandru Chibici-Revneanul, Joan Lut, Samuil

Isopescu, Onesim Turcan, Vasile Bumbac, lancu
Cocinschi s' Pa i fil Dan Dintre tinerii din Regatul

Unga iei erau 'roan Slavici cu care avea foarte

bunA prietenie i era in bune relatii cu Alexandru

Ciurcu, Aurel Mure0anu, Tancu, Neagoe si Nicolai
Oncu. Tinea foarte mult la medicinistul Joan Ho-

sanu, care ne incnta cu cntecele sale dulci i

mai cu seamA cu rninunatele doine din Ardeal,
Despre Teodor Nica vorbia cu man' insufletire.
cAci acesta ne impunea tuturora cu cunotinte1e

www.dacoromanica.ro

67

sale de economie politica si din stiintele financiare. Dintre Romanii ce nu mai erau studenti
ci in functiuni publice trai bine cu Dr. Vasile
Grigorovit i en Neculai Tec lu, iar pe pictorul
roman Bucevschi Ii vizita adese si-i ado:lira panzele frumoase. Numai cu studentul bucovinean
Ionita Bumbac nu trai bine, dar nu Eminescu
era de villa 1).
Eminescu daca-i era cuiva prieten, tinea la dansul cu toata sinceritatea ce-1 caracteriza si care era
una din cele mai frumoase virtuti ale lui. Dar fiind

si foarte modest si putin comunicativ, iti facea

impresia ea-0 impune oaresicari rezerve fata de

unul sau altul din prieteni. Numai daca era cu ci-

neva foarte intim, Ii permitea ate o gluma ne-

vinovata precum a facut-o odata cu mine 2), cand

mi-a vandut pantalonii, fapt, de care a ras el Inca

mult vreme cand Ii aducea aminte cat de bine

i-a succes pacaleala.

Era lucru firesc ea, petrecand Erninescu atata

timp in Viena, a Merit cunostinta i cu persoane
afara de cercul studentilor, dar cunostintele acestea le Ikea numai intamplator, caci el nu se batea
dupg ele, din contra Ii erau in cele mai multe cazuri suparacioase si nu le cultiva de fel. Era un om

care se multumia cu lumea gandurilor sale si in

aceasta lume nu se plictisia nici odata i mci odata

nu 1-am vazut vanand dup distraotii precum o

1. Vezi epizodul : Eminescu i lonit Bumbac.
2. Vezi epizodul 0 glumd a lui Eminescu.

www.dacoromanica.ro

68

fAceau alti colegi ai sAi. Nu fugi ins de distractii, dar ele trebuiau sA vinA din intamplare i fAr
sfAtuire premergAtoare i cnd era odat in toiul
unei petreceri voioase, era i el voios i petrecea
cu plAcere.

0 cunotinta avea ins deosebit trecere inaintea

sa i pe aceasta o cultiva cu. multa plAcere. Era

cunotinta sa cu D-na Bognar. artista renumit

dela teatrul curtii din Viena. Cum ajunse el sA

facA cunotinta cu aceast artistA de primul rang,

nu ne-a spus-o nici odatA, dar in anul 1870 i 1871
vizita regulat jururile e.i, i acolo se intAlnia i petrecea cu primii artiti i artiste dela Burgtheater
i dela opera i cand venid de acolo, ne povestia

multe din lumea artitilor, despre traiul lor i

multe intamplAri de dupA culise ce se destAinuiau

i Fe depAnau in acest cerc de artiti, pururea voioi, cari aveau. lefuri de minitri i chiar mai mari
cleat acetia. Adese facea apoi comparatii cu vieata
artitilor romni, vieata plind de mizerii i de jertfe.
Era atuncea dureros impresionat i cAdea pe gn-

dun. Nu cuget el oare in astfel de momente la

vieata sa de actor nomad i la suferintele ce le
indurase?

www.dacoromanica.ro

EMINESCU IN CAMERA SA
Cand nu-1 vedeam pe Eminescu mai multe zile,

Ii cautam acasa i astfel am putut observa cum

petrecea el in camera sa din Dianagasse. Pe langA

observarile mele proprii, adaog i cele ce spuneau
colegii ce locuiau cu Eminescu despre traiul ce-1
ducea el acas.
Camera era mare i luminoasa i avea ferestrele
spre stradA. Eminescu se culca tarziu i se scula
abia pe la opt ore dimineata, ate odat i mai tarziu. Lua apoi cafeaua cu lapte ce i-o fAcea doamna

de casA, se imbraca i mergea last universitate,

daca in acea zi se tineau cursurile la care era inscris, iar dacA in acea zi nu avea treabA la universitate, rAmanea acasa i scria pada' ce sosia timpul

mesei. Cand dup masa venia acasa se desbraca

de jachet, ii scotea ghetele i imbrAca un halat
vechiu pe care-1 avea, i o pareche de pantofi.
Aprindea apoi spirtul dela maina de cafea i-i
facea o cafea neagra cu caimac, pe care 9 sorbia cu
mare gust, fumand neintrerupt. In vremea aceasta

discuta cu colegii!sai din camera' i mai ales cu

Popescu. Discutialdevenia] cateodata atat de in-

www.dacoromanica.ro

70

focat5 incat Iancu Cocinschi zicea cA atat Eminescu

cat 1 Isopescu sunt nebuni i incepea s cante

cAci era foarte bun can-Caret. Atuncea Eminescu

incepea sA raz5 i canta i el.

Era foarte multumit cand tovar i sAi flu erau

acas. Atunci era el singur stApan intre cei patru
pAreti i puteh cetl i lucr nestingherit de nimeni.
Se plimbh atunci prin camera, bea cafea, fuma,
uera, fredona ate o melodie i-i alcAtui ast-

fel ideea i forma, in care avea s'o imbrace. Se

punea apoi la masA i scrid, scria mereu, aternand
pe o coalA sau pe un petec de hartie rodul gandurilor sale, i dacA i se ivia vreo dificultate, se scul
iaeai, mai bea cafea, se plimba, gandid i iargi
se punea la scris. DacA-i lipsia vre-o expresie potrivita sau vreo frazA frarnoas, el nu se impiedica
de lipsa ei la scris, ci lAs un loc gol i trecea mai
departe. Gaud era lucrarea gata, atunci o cetia de
mai multe ori i acuma incepea sA corigeze, s
netezeascA, sA adauge i sA cizeleze cele ce scriseQe,

Odd ce lucrarea al:4t forma frumoas i expresia concizA, ce o admiram in scrierile sale.

Cine a avut in manA vreun manuscript al lui Eminescu, a vAzut ate corecturi cuprindea, cate fraze
sunt schimbate i cate cuvinte terse i inlocuite
prin altele mai potrivite, aceasta mai cu seamA in
manuscriptele ce cuprind poezii. Adese insa rasa
Eminescu lucrarile sale sAptdmani si luni intregi
necetite i necorigeate i se lua la alte lucrAri.
Am observat cA dacA-i venia vreo idee, vreo inspiratiune, atuncea el, ori unde s'ar fi aflat, cAuth

www.dacoromanica.ro

71

un petec de hartie i scria cu creion poezia. Astfel

frumoasa poezie Kamadeva a carei ciorna se afla
in posesiunea mea, este scrisa cu creion, pe o foit

de hartie, rupta dintr'un caet de adnotatiuni. i

multe alte poezii tot astfel sunt scrise. 0 particularitate a lui Eminescu era ca nu spunea nimanui
ce scrie, i daca scrisese ceva nu arath nici colegilor
F. Ai din camera, ce a scris, ci incui manuscriptul.
Astfel Sermanul Dionis i toate poeziile publicate

in Convorbiri in anul 1870, 1871 i la inceputul

anului 1872, noi le cunoteam abia dup ce ajungeh

aceasta revista in manile noastre. i precum nu.
spune nimanui ce scrie, a nu-i placea s discuteze cineva cu. dansul despre scrierile sale publicate.
In astfel de cazu.ri el da din umeri i zicea. : Las-

ma in pace, iti place, bine, nu-ti place, treaba ta.

Uneori era atat de adancit in lucru, ca scria

'Ana foarte tarziu noaptea i atuncea nici nu merge seara la s.ina, ci trimitea pe cinev sa-i cum-

pere pane, branza, o sticla de bere i lucra mai

departe. Gaud veniau apoi colegii sai acasa, allau

in camera un aer infect, produs de fumal de tutun,

de mirosul de spirt si de larnpa, de nu era u in

stare sa respire, iar pe Eminescu abia il puteau

zari prM norii de fum, cu capul plecat sub lampa

pe coala de hartie. Eminescu nici nu ti ce aer
e in camera si abia dupa ce colegii sai deschideau
ferestrele i aerisiau camera, respir i el mai uor.

and nu sera, cetia i cetia foarte mult, tot

felul de carti, lungit pe o canapea, sau ezand la

masa sau chiar in pat. Masa sa era plina de carti

www.dacoromanica.ro

72

romaneti i nemteti. In romanete cetia mai cu

seama scrierile vechilor cronicari i Convorbiri
Literate, iar in limba germana operile celor mai

insemnati scriitori. Lenau era un poet predilect

al lui Eminescu, iar pe filosoful Schopenhauer II

cetia foarte adese i cu mult atentiune. Dl. Iacob

Negruzzi, directorul Convorbirilor literare, Ii daraise lui Eminescu operile lui Schopenhauer i ele
ocupau locul de cinste pe masa poetului. Dar el
nu se marginia numai la cetirea operelor originale
ale scriitorilor germani, ci cetia tot felul de carp

tradus.e din alte literaturi in limba germana i

cum germanii in aceastprivn bunt foarte bogati,

Eminescu avea ocazia sa cunoasca toata literatura

straina din traduceri germane. Astfel a cetit el

mult din literatura indica i persanA i &and avea

cu cine, discuta mult asupra acestor literaturi

si

mai cu seama asupra principiilor religiei budhiste,

de care era incantat i despre care spunea ca este

cea mai poetica, mai frumoasa i mai profunda

religie de pe lume.
Cetise i Ramaiana i Mahabbarata apoi Sakontala din literatura indica i frumoasele versuri ale

lui Hafis din literatura persana i trebaie sa-i fi

placut foarte mult aceste opere caci foarte adese
vorbia despre ele pana ajungea la Budha-SakhiaMuni i la Nirvana.

www.dacoromanica.ro

I ROMAN1A-JUNA.
PETRECER1LE STUDENTEVI, CERTELE PENTRU
ORTOGRAF1E, PENTRU DIRECT1A NOUA
EM1NESCU

PENTRU SERBAREA DELA PUTNA

Societatea academic Romnia-jun era pe atuncea o societate tas ar, inchegat in urma stdruintii patriotului bucovinean Alecu Hurmuzachi
din cele dou5 societAti anterioare studenteti adic
din Romeinia i Societatea literard i sail-Ili/tea. Ea
avea foarte multi membri din toate trile locuite
de romani i era deci lucru firesc ca" la inceput nu
domnia acea unitate cie vederei ce am fi dorit:o,
de oarece tinerii din deosebliele tan doriau, fiecare
in felul lui, ssa impun timbrul lor particular mersului societ
Cea mai insemnat cauzd de frictiune era ortografia i directia nou, croit prin criticile lui
T. Maiorescu i susjinut i propagat prin revista
Convorbiri literare. Pe acest camp se ddeau cele
mai clese lupte in societate, studentii flind despartiti in dou grupuri. In fruntea grupului ce sustinea

directia noua in ortografia romaneasc i lupta

www.dacoromanica.ro

74

pentru ortografia Convorbirilor literare, sta Eminescu 1 i I. Slavici si aderentii lor erau studentii
cei din Romania si cei din Bucovina, afara cle
Ionita Bumbac. Acesta impreund cu cea mai mare
parte a studentilor din Regatul Uungariei comb atea

cu cea mai mare inversunare directia noua si ortografia societatii Junimea din Iasi, numindu-i pe
Junimisti i pe aderentii lor, cosmopoliti lipsiti
de orice patriotism. Conflictele acestea se resimtiau

la toate intalnirile studentesti i chiar la lucrarile

pregatitoare pentru serbarea comemor Arii lui ste-

fan cel Mare ce avea s se tuna in anul 1871 in

Putna. Se mai ivird in anul 1870 si certe din cauza

c a firma romaneasc a din Viena, Mure .ianu. i Perlea 1

disparuse cu banii adunati de Romania-juna pen-

tru serbarea din Putna si se discuta cu mare infiebantare a cui este vina ea banii au fost depusi
la aceastd firma si ca nu s'au luat masuri de urmarire in contra defraudantilor. Grupul caruia apartineh Eminescu era mai puternic, pentruca avea

mai multi aderenti i astfel concluziunile votate

in edinta erau deo cam data in favoarea acestui grup

astfel sub patronagiul lui s'a facut i serbarea

din Putna in vara anului 1871. Eminescu, aderent
insufletit al directiunii noui, si al serbarii din Putna,
si

a luat parte activa la toate aceste lupte, dar in

modul lui linitit, lipsit de orice pornire violent A

si de acuzatiuni dusmanoase i &and era sa se
1. Acestei firme apartined i un Zehetbauer, dar banii au fost depuSi
acolo numai de dragul romdnilor Muresianu si Per lea.

www.dacoromanica.ro

75

aleaga comitetul pentru serbarea din Putna, el

a staruit din toate puterile ca sa iasa alesi tinerii
din grupul direcfiei noui, si a dat concursul su
acestui Comitet al carui presedinte era Joan Slavici.

Spre acest scop a plecat el la Cernaufi si de acolo

au dirigiat impreun cu Pamfil Dan lucrarile

preparative pentru serbarea din Putna pana la

sosirea prezidentului Slavici. Dela Cernaufi a plecat apoi la Putna si a luat acolo parte activa la toate

lucrarile. Activitatea lui Eminescu pentru reusita serbarii din Putna o descriu in un capitol

deosebit 1). Aici vroiu sa art numai ca conflictele

iscate intre Romania-juna din cauza ortografiei

si a directiunii nom se resimfiau nu numai la

sedinfele literare ale acestei societafi, dar i la
cele sociale. edinfele sociale se fineau totdeauna
intr'un restaurant si erau. menite a intari legaturile

de prietenie intre studenfi si a desvolth gustal

pentru limba, muzica, declamafiune i cantarea

romneasca. Erau deci un fel de serate muzicaledeclamatorii. Dar tot inceputul e greu si de aceea
i aceste serate erau adese plicticoase daca nu ne
cnta. medicinistul Joan Hosanu frumoasele sale
doine ardelenesti i daca nu ne zice din vioara
medicinistul 0. Blasianu, sau conservatoristul Th.
Micheru. Eminescu veni rar la aceste sedinfe i
cnd l'am intrebat odata de ce nu vine, mi-a fa'spuns cam in sensul acesta : Pacat de vreme, ma
plictisesc. Membrii nu produc nimic original. Imi1. Vezi : Erninescu i serbarea dela Patna.

www.dacoromanica.ro

76

teaza pe studentii nemti f Ara' sa cugete ca deprinderile acestora se sprijinesc pe o vechime istorica
seculara i cd au rostul lor in vechimea de sute de
ani de existenta a universitatii din Viena i nu se

potrivesc eu deprinderile Romanului i nici nu

se vor lipi vreodata de sufletul nostru.
Avea dreptate Eminescu i mi-a venit atuncea
in minte s introducem noi studentii din Bucovina

un alt fel de petreceri, dar numai intre noi, Med

s ne instraindm insa de Romania juna. Am propus i s'a primit ideea mea sa ne constituim dupa
prototipul vechilor aezaminte ale neamului nostru
in divan domnesc i in obsteascd obicinuitd adunare.
Ne-a fost uor s formam divanul. Pe colegal nostru
Pamfil Dan il aleseramDomn cu numele Dan-Voda,

iar pe colegul 0. Turcan, care finise studiile teologice in Cernauti i acuma studia drepturile in
Viena, l'am randuit Mitropolit Moldovei i Sucevei,
exarh plaiurilor. Aleserarn i daisprezece boieri de

divan carora le haraziram marile boierii. Acetia

erau boierii veliti ai Orli. Restul colegilor form4
obteasca obicinuita adunare, carora le ziceam i
prostimea. La intrunirile divanului toti erau iliti
sa vorbeasca in limba neaoa a vechilor cronicari
i ne face mare haz s vedem acuma pe min din
colegi cari panalatunce4nici in mana nu avusera pe
vreun cronicar,rcum se bateau dupd astfel de carti
vechi i le cetiau ca sa-i insueasca limba lor.
Dup mai multe intalniri intime, in care ne indeletniceam in rolurile noastre, ateptam ocazia ca s
tinem o adunare bine pregatit i sa invitam i pe

www.dacoromanica.ro

77

mai multi colegi ce nu erau din Bucovina. Ocaziunea aceasta ni se oferi in .scurt, caci un coleg al

nostru N. Macovei, jurist, care fce i anul de

voluntar la militie, trecand bine examenul de ofiter,

fu numit sublocotenent. Divanul nostru hotari sa

nu recunoasca aceasta inaintare, ci sa-1 supuna unei

deosebite ispitiri inaintea divanului, i abia dup

aceasta sa-i recunoasca" inaintarea in cin i sa-i
dea boieria de splitar. Top boierii de divan aveau
sa-i puna intrebari din tiintele duhovnicesti i
lumesti i din cunotintele ostaSesti i peirgtiresti.
Intrebarile se statorira in consiliu i erau de tot
umoristice, se Valued insa in taina pana in seara

intrunirii. Se mai alcatui pentru candidat i o

carte domneascd, scris in limba veche a hrizoavelor,

cu slove vechi, data in Beciu i iscalita de Voda,

de Mitropolit i de velitii boieri. In seara hotarit
pentru aceasta serbare l'am aclus i pe Eminescu
i pe mai multi colegi din Romania i Transilvania.

Voiu aminti numai in scurt ca atat constituirea

divanului in frunte cu Voda i cu Mitropolitul,

cat i intrebarile umoristice, raspunsurile nepregatite i de obte false ale eandidatului i intreg mer-

sul ispitirii a pricinuit mari hohote de ras precam na se mai auzise in adunarile studenteti.

Culmea aplauzelor a fost insa, cand cu mare gravitate s'a clat cetire cr1ii domnesti care se fineh
astfel : iar de-a fi sa fie i cartea noastra s nu o
cinsteti, i in seama s nu o tii, i ras i batjocura

de ea sa faci, atunci sa fii proclet i anaftima

i afurisit de 335 sfinti parinti din Nichea, i bu-

www.dacoromanica.ro

78

ricul iadului inghit-te, i setea Gheenei munceasca-te, i focul dragostei arda-te, i vinul in otet
s ti se prefaca, si berea in apa sa ti se schimbe
sa ai parte cu Arie ereticul
Era ceva cu totul nou acest fel de petrecere
de aceea bucuria i multumirea se vedea pe toate
fetele. Eminescu toata seara a ras i a aplaudat
5i cand 1-am intrebat cum i-a placut aceasta petrecere mi-a raspuns :
Minunat, a5a. inteleg 5i eu. Este vieata din
vieata noastra romaneasca care se 1ipe5te de sufletul nostru. Ma ! felul acesta de petrecere trebuie sa urmeze inainte.

i a urmat cat timp au tinut studiile noastre

pand am parasit Viena i intrunirile acestea atrageau multime de public. Eu aveam boieria de
Mare logofat 5i avearn insrcinarea sa alcatuesc
cartile domne5ti. Dela aceasta petrecere inainte,
Eminescu imi ajuth cu trup i suflet la alcatuirea
acestor carti 5i avea mare iscusinta in privinta

aceasta. Mai tarziu a primit 5i el o boierie 5i a fost

randuit intre boierii de divan, ceeace i-a pricinuit
mare bucurie. Multi colegi de ai no5tri pstreaza
astazi ca amintire astfel de carti domne5ti, alcatuite la deosebite ocaziuni.
Cu incetul se introduse i la 5edihte1e sociale
ale Romaniei-june o vieata mai animata i petreceri mai romne5ti, l cu timpul se prefacura aceste
5edinte in adevarate intruniri de placere i distractie, caci se molipsir tinerii de gustul de a produce singuri 5i tot lucrari originale i hazlii, si

www.dacoromanica.ro

79

cand am venit eu odata cu o poema umorsitica

intitulata Batraho-mio-mahia in care descriam o
intamplare a colegului nostru 0. Turcan cu politia
din Viena, multi colegi descoperir ea au i ei talent
pentru astfel de alcatuiri umoristice i de acii ina-

inte edintele sociale devenira un centru de petrecere foarte cautat, pentruca i spiritile tinerilor,

atatate mai inainte de certele pentru ortografie,

pentru directia nou i pentru serbarea din Putna,
se linistisera, iar serbarile la Putna reuisera foarte
bine. Venia acuma i Eminescu la aceste edinte
i petrecea cu placere in mijlocul nostru. El era

foarte indulgent fata de productiunile colegilor

sai i de erau chiar chioape poeziile i glumele nesal-ate, lui Eminescu nici prin minte nu-i trecea sa
le critice i sa indispuna pe autor, ci radea. i se

bucura cu noi impreun. Dar cea mai mare plcere Ii faceau lui Eminescu tot &Mile domnesti i
divanul cu obsteasca obicinuitd adunare care se con-

stitui din cand in cand la adunarile studentilor.

A ramas obiceiul acesta i dup plecarea liii
Eminescu la Berlin i l'am urmat apoi i acas
in Bucovina, aducandu-ne cu drag aminte de pe-

trecerile din Viena i cand in anul 1875 m'a vizitat

Eminescu in CernAuti, m'a intrebat de am mai alcatuit carti i hrizoave domneti i cui le-am dat.
M'a pus apoi sa-i arat conceptul i a ras mult cand
i-am descris tot decursul petrecerilor. La aceasta
ocazie mi-a spus ea-0 aduce cu mare placere aminte
de felul acesta de petreceri din Viena i c timpul
petrecut acolo a lost pentru dansul cel mai frumos
si placut timp petrecut in strainatate pe care nu-I
poate uita.
www.dacoromanica.ro

EMINESCU I SEXUL FRUMOS

Amintirile mele despre Eminescu cuprind in sine

numai timpul dela anul 1861 pada' in prima juinnate a anului 1872 child el parasi Viena spre

a-i urm studiile in Berlin. Dar si din timp al acesta

sunt de scazut anii cnd Eminescu, disparand din

Cernauti, a dus o vieata pribeagk parte ca student,

parte ca actor, adica anii din primvara anului

1866 pana in toamna anului 1869. Ca tanar in
varsta de 20 de ani ajunge el in Octomvrie 1869

la Viena i atuncea vine cu inima cuprins a de amor

pentru frumoasa sa Eufrosina Popescu i sufletul

su e plin de icoana acestei actrite, care a aprins
primul amor in inima lui curata. Daca ar mai teal
Eufrosina aceasta, ar pute fi mandra de acest

amor cu care, ea intdia, la robit pe acela, care ave

s devina regele gdndurilor inalte i al poeziei romane i de cte ori se va vorbi de aventurile amoroase ale lui Eminescu, se va aminti i numele Eufrosinei Popescu, care din cauza acestei inlantuiri
a imprejurdrilor va trece la posteritate ca i numele
mult sbuciumatului poet.
Amorul lui Eminescu pentru Eufrosina trebuie
Rminescu.

www.dacoromanica.ro

82

sa fi fost adanc i sincer, cad am vazut cA nici in

toamna anului 1870 el nu o uitase, ci vorbia cii

mult foc i durere despre Eufrosina sa. Dup acea-

sta nu mi-a mai vorbit de dansa, dar nici de alt

amor cat timp a mai stat in Viena, i noi colegii,
cari eram pururea in contact cu dansul, nu am
prins de veste de vreo alt relatiune amoroas, cat

timp a trait impreuna cu noi. Dar nici alte inchnatiuni trecatoare, sau porniri sensuale pentru f e-

mei nu am observat la dansul. Cat a fost cu noi in

Viena, a ramas copil bun si naiv, care prefera orice
alt distractie cleat cea cu femeile i daca se intampla c colegii sai aduceau vorba despre amoruri
sexul frumos, Eminescu se plictisia si le zicea. :
slabiti-ma cu prostiile voastre. i nu era prefacuta
aceast plictiseala a sa, ci adevarata, caci altfel,
cum sunt tinerii, nu se putea ca ei sa nu afle o astfel de slabiciune a lui Eminescu daca ar fi avut-a
in Viena. Cu toate acestea el tinea mult, nu la / emei,
ci la femeie. Femeia era pentru dansul idealul crea-

tiunii, a frumusetii si a perfectiunii chipului ome-

nesc. Era in stare sa ne vorbeasca in imnuri de

acest cap de opera al creatiunii i vorbele sale m aestre i pline de insufletire, electrizau pe auzitori,

cel putin cat timp le vorbia. Eminescu nu fugea

de societatea femeilor, dar nici nu o cauta. Daca
din intamplare se afla intr'o astfel de societate, el
nu era retras sau ursuz, ci politicos, glumet si
voios. Le vorbia dulce, le facea complimente,
lucru principal, conversh cu ele totdeauna p otrivit cu individualitatea lor, i fiindca i intrea ga
www.dacoromanica.ro

83

sa infatiare avea ceva tipic i original, catigh

uor simpatiile darnelor. Imi aduc aminte ca tot in
anul 1870, cand locuiam amandoi in Dianagasse,
venind odata cam pe la 10 ore noaptea dela teatru,
dou dame care mergeau cu vreo zece pai inaintea

noastra, au fost atacate de un derbedeu. La tipe-tele lor. noi le-am venit in ajutor i individul a
disparut repede in umbra noptii. Noi ne-am oferit
s le petrecem i ele au primit cu multumire. Surpriza noastra nu a fost mica, cand petrecandu-le,

am ajuns chiar in strada noastra i am aflat ca

locuiesc pestre drum de locuinta mea. Din conver-

satiunea noastra aflase c suntem studenti dela

universitate i straini in Viena. S'au bucurat ca
locuim in aceea strada i ca nu suntem siliti sa
facem un drum mai departat 'And acasa. Child sa
ne despartim, ne-au poftit, spre a ne arath multumita lor, s le facem placerea a lua ceaiul la clansele.

Am primit amandoi cu placere i am fost condui

inteun salon foarte elegant mobilat. Pe cand dainele trecuse in dou camere laterale spre a-i
schimba toaleta, o camerista aezd o masuta

intr'un colt de salon i pregatia de gustare i

ceaiul. In curand aparura i amandou damele in

toalete foarte elegante de seara i ne poftira la

ceaiu. Acuma, la lumina splendida din salon, am

putut sa le observam mai de aproape. Una, cea mai
tanara, care putea sa aiba vreo 25 de ani, era de o

frumusete rara, cu par blond i ochi mari i frumoi

(le un albastru fermecator. Cealalt, care putea sa

aiba vr'o 34- de ani, era brunet cu ochi Mari negri

www.dacoromanica.ro

84

si cu ni5te gene ce pareau ca-i umbresc pelita alba

a fetii. Era 5i ea frumoasa, dar mai tacut, mai lini5titd. Inainte de ce ne a5ezaram la mas, dama
blonda se recomanda pe sine 5i pe cea brunet pe

care o numia tante. Nu-mi mai aduc aminte de

numele lor de familie i mi-a ramas numai numele

blondinei, Eliza, care lama pe doamna de cas.

Dup ceaiu i gustare s'a incins o conversatie a5a

de animata, de nici n'am 5tiut ca trecuse mie-

zul noptii. Ne-am luat apoi ramas bun 5i intre reinoirile multumitei lor le-am parasit. Aceasta a

fost Intia data and am fost cu Eminescu in.

societate de dame 5i am observat purtarea sa manierata fata de ele. El era incntat de aceast a petrecere si-mi zise ca de mult nu a petrecut a5 de
bine. A doua zi amndoi le-am facut damelor o
vizit formal. Am lost primiti numai de Eliza caci
tovara5a ei suferia de durere de cap. Eliza, era piacut impresionata de atentiunea noastra i s'a scuzat ca ne prime5te in toaleta de toate zilele i fall
sa fie macar frizat, caci, ne zise ea, se intarziase
frizeza, dar auzind dela camerista ca sunt domnii
de aseara, nu face etichet cu aparatorii ei de eri,
si ne prime5te ca pe ni5te vechi prieteni. Era im-

bracata intr'un admirabil capot lung de matasa

albaftra deschisa, &IAA' bogat cu dantele. Manecile largi lasau sa se vaza minunatele ei brate rotunde l i albe ca marmora iabi acuma la lamina
zilei puturam admir ace5ti ochi man i framo51
alba5tri ca limpezimea cerului cari te fermecau cu
privirea lor. Pam! era despletit i atarn in bade

www.dacoromanica.ro

85

blonde pana in jos de olduri. tinut dup gat numai

de o panglica albastra. Cand se aeza pe scaun, parul ajungeh pada pe covor si razele de soare ce Ii

atingeau, 11 prefacura intr'un lung caier de aur_

Eminescu sta inmarmurit, fara s zica un cuvant
i privia cu nesat aceasta ivire fermecatoare i bogatia de par ce atarna ea o manta de aur pe urnerii
ei rotunzi. Ea observa tacerea noastra i priv nd in

ochii notri naivi i plini de admirare, zambi i

zise :

Priviti la parul meu despletit ? V'ara cerut

scuze ca v'am primit astfel. Este pregatit pentru
mana frizezei.
Apoi schimba vorba.
Sunteti foarte amabili domnilor ea ne-ati f acut onoarea a ne vizita i \TA ramanem pururea in-

datorite pentru scutul ce ni 1-ati oferit aseara.

Abia acuma se mai descleta i limba noastra i

incepuram o mica conversatie in care ii spuneam cat
de fericiti suntem c o simpla intamplare ne-a dat

ocazia s facem cunotinta unei dame atat de

distinse. In acest moment carnerista anunta so-

sirea frizezei.

Ne ridicaram atuncea, iar ea intinzandu-ne

mana sa mica, ne zise :

Va salut i v rog a ne mai vizit. Eu i

matua mea vom petrece cu multa placere in
societatea D-voastra. Puteti veni i cu colegii D-y.,
despre cari ne-ati vorbit.
Inclina uor capul i zambind ne congedia. Eind:

www.dacoromanica.ro

86

pe strada, Eminescu statil putin locului si se uit

tacut in zarea albastr a cerului, apoi imi zise :
Ma I cunosti tu povestea Ilenei Cosinzene?
MA mi-o inchipuiesc eu cum e aceasta dama. Ai
vazut ce ochii frumosi albastri, ce par bogat de
aur are si ce frumoas e in tuate. Parca-i chip taiat
clin marmora. E in stare sa-ti turbure mintile i sa
te cuprinda in vraja ei demonica. Nu ma mai duc
la &Ansa.

Avea dreptate Eminescu pentruca nici eu nu

vazusem ochi mai frumosi albastri ca acestia
nici astfel de par bogat i frumos, dar cat despre
hotararea lui de a nu mai merge la aceste dame,
i-am zis CA nu o pot aprobA, pentrucd ar fi o ofensa

sa nu urmarn invitarii, si am fi trecut in ochii lor

ca lipsiti de orice politetd, iar cat despre frica lui
de vraja demonica a Elizei, ii spusei cA doar el
nu-si inchipueste cA o femeie de frumusetea ei si
care e incunjurata de atata lux, se va arunca in-data in bratele unui biet student. Eminescu rase
acuma cu mare gust si-mi zise ca am dreptate.
La o saptamana dupa aceasta o vizitaram iartli,
dar acuma luaram cu noi i alti colegi dintre cari
se mai afla iii vieata, Joan Luta i Sarnuil Isopescu.
Anuntasem prin un bilet vizita noastra si am fost
foarte amabil primiti de amandoua damele. Eliza
ne spuse intre altele &A de doi ani e vaduva si c
nu de mult petrece in Viena impreuna cu m5tu.sa sa,
sora cea mai -Canard a mamei sale, ca sa se distreze.

A calatorit mult pentruca mijloacele Ii permiteau

aceasta, Ne-a vorbit apoi i despre Italia, in deosebi
www.dacoromanica.ro

87

despre Venetia 5i am petrecut astfel de minune.

caci aranjaram apoi jocuri de societate, ghicitori,
sinonime 5i declamatiuni umoristice pana ce propuse una din dame ca fiecare din noi sa improvizeze

ate o declaratie de amor. Noi, afara de Eminescu,

ne-am achitat in mod de tot hazliu de indatorirea
aceasta 5i am de5teptat o ilaritate general. Cand
veni Eminescu la rand, namai ce-1 vedem ca cade
in genunchi inaintea Elizei, care 5edea pe un fotel,
5i ridicandu-5i ochii spre dansa, incepii a-i vorbi.
Eliza razand bail in palme 5i zise : vezi asta mai
are aspect a declaratie de amor, sa auzim 1

Eminescu vorbi la inceput cu sfiala, dar apoi

tot mai curagios, tot cu mai mult sentiment 5i
caldura, incat am rAmas cu totii nedumeriti 5i
ne intrebaln oH de face el aceasta declaratie in
glumA sau serios, caci declaratia sa era o adevAratA

poezie in cea mai aleasa proza, in care canta 5i.

preamaria el frumusetea acestei fiinte incantatoare, acestei neasemanat de frumoase Venere,
inaintea careia sta ingenuchiat 5i-i solicit numai

o zambire, o unica zambire fioros de_dulce precura

numai ea o poate aver. Apoi i5i pleca fruntea pe

bratul ei alb 5i molatec 5i sarutandu-1, se ridica

de jos. Noi, *kip, il admiram 5i aplaudam.

Eminescu zambia. Eliza era mi5cata 5i nu 5tia ce

sa zicA. Se uita. 5i la noi 5i la el 5i vazandu-1 zambind ii zise cu cldura.
Domnule, d-ta ai facut declaratia nu pe tonul

glumet ca colegii d-tale, ci ai Mut o adevarata

poezie. OH e5ti un mare artist, ori poet. Ce frumos.

www.dacoromanica.ro

88

-tii sa vorbeti. Inca nimeni nu m'a divinizat ca

Pd-ta.

Iti multumesc i iata iti zambesc cum ai

dorit i acama eu iti intind mana sa o saruti.

Doamna, numai frumusetea D-voastra m'a
inspirat !
De, de, strengarule ! i-1 amenint a cochet cu de-

getul. Ne aezaram apoi la ceaiu i gustare i mai ea

tot timpul cat am petrecut la masa era vorba numai

'de frumoasa declaratie a lui Eminescu. Tarziu

noaptea ne-am luat ramas bun i am eit. Eu, Emi-

nesou i Vasile Morariu ne-am mai dus la o cafenea i acolo Eminescu, bine dispus cum era,
ne-a vorbit Inca mult de acest drac i inger de
femeie i ne-a spus ea in momentul declaratiei,
el in adevar era cuprins de farmecul frumusetii
Elizei i ca, ce a spus atuncea, era expresia fidel
a sentimentelor ce le-a avut in acele momente i

nu s'a putut stapani sa nu srute bratul alb i

frumos ce se alinta molatec pe matasa roie a
fotelului.

Dupa aceasta am mai fost invitati de cateva

dar apoi
invitrile se rarir i incetara cu totul, iar neinvitati nu am mai vizitat-o.
Am insistat mai lung asupra acestui epizod din
vieata lui Eminescu, pentruca a fost intaia oara
.cand l'am vazut in societate de dame i am observat cat de dragut ti sa se poarte cu ele, i apoi
fiindca mi-a ramas impresia ca acest inger cu par
blond i-a servit adese ca model in poeziile sale.
In alta societate de dame nu l'am mai vazut in
-ori la Eliza

caci a o numiam noi

www.dacoromanica.ro

89

Viena si nici el nu mi-a vorbit de alte dame decat.

de artista Bognar, care desl era destul de inaintata_

in varsta, stralucia Inca prin arta sa si aduna. 0,

lume intreaga de artisti, poeti si admiratori in
jurul ei. Noi, colegii lui Eminescu, nu avem stire
-

despre alte cunostinte ale lui cu femei si de oarece

eram mai ca toate zilele la un loc cu el, si-i cunos team vieata din fir in par, am convingerea ca n'a
avut nici o relatiune amoroasa cu vre'o femeie in
Viena. Dar nici porniri senzuale sau vitioase
n'am observat la dansul, astfel ca inaintea noastra,
a tuturora, el trece ca model de corectitudine si

moralitate. Si acuma, dupa ce s'a scris atat de

mult despre o vieata desordonata ce ar fi dus-o

Eminesca, de vitii comise in tinerete si ca boala de

care a fost cuprins in urma, ar fi fost o urmare a

vitiilor sale sexuale, ma intreb pututu-s'a schimbh

oare Eminescu atat de mult dup ce a parasit

in vara anului 1872 Viena, si unde s'a schimbat

daca in adevar s'a produs o schimbare atat de mare

in felul au de a tral ?

Noi fostii sai colegi din Viena si mai cu seama eu,.

care-1 canon din cea mai frageda tinereta, am

cetit cu nedumerire tot ce s'a scris de vitiile lui

Eminescu, dar am ramas un Toma necredinciosul.

Inaintea ochilor mei pastrez Inca icoana blanda,
senina si inteligenta a lui Eminescu, plin de vieata_

si de sanatate, precum era (And ne-a parasit in

Viena. Si cand in toamna anului 1875 m'a vizitat
la Cernauti, era acelas tanar frumos, sanatai si
plin de vieata. Aceeas impresie mi-a facut-o si.

www.dacoromanica.ro

90

in vara anurui 1878 child am petrecut vre-o sapt AmAnA cu dnsul in Bucureti i erau atunci in
.societatea noastrA i fotii sAi amici i colegi
din Viena, Joan Slavici, Vasile Morariu i Alexandru Chibici-Revneanu. Toti am petrecut cu Emi-

nescu de minune, am mAncat serile impreuna,

i n'am observat nici o schimbare in sAnAtatea i

pornirile sale.

www.dacoromanica.ro

ERA EMINESCU COMUNICATIY?

DRAGOSTEA SA PENTRU EUFROSINA POPESCU

Toti cari 1-au cunoscut pe Eminescu mai de

aproape, au ramas cu impresia, ca era tacut, gnditor i c numai rare on, silit de imprejurdri, esia
din rezerva sa i discuth cu cunoscutii sat De obte
se margini sa asculte i sa-i formeze propria sa
idee despre obiectul discutiunii. Ia cafenea avea obiceiul sa citeasca gazetele, s frunzareasca revis
tele i foile ilustrate, fara sa ia parte la convorbirile
serioase sau glumete ale colegilor de prin prejuruL
sau i daca era gata cu gazetele, atuncea Ii bea linitit cafeaua, fuma i ascult vorbele colegilor.
Adese insa Ii rezima capul pe amndou rnanile,
privea tint la ceaca cu cafea sau inchidea ochii
i nu da nici o atentie imprejurimii i chestiunilor
discutate. Din astfel de meditatiuni fa adese trezit
de colegi cu intrebarea : dar acuma la ce te mai
gandeti Eminescule ? i atuncea privea linitit la
ei, le z'ambia i apoi era atent la cele ce se petrec.
Numai daca era direct intrebat despre opinia sa,
sau dac i se p areau prea gogonate p arerile sustinute

de unii i altii asupra unui object mai serios, se.

www.dacoromanica.ro

92

-amestech i el in vorbd i atuncea discuta linitit,

cu caldura, i-i desvolt i motiva vederile sale

in chestiunea discutata. Nu era violent sau galagios la astfel de discutii, glasul sau era domol i
-discutia sa atrAgatoare, logick lipsit de fraze.
Nu-ti facea niciodatA impresia c vroeste sa-ti
impuna opinia sa, dar erai incredintat ca-ti vorbete din convingere i din cauza aceasta nu era
nimeni suparat pe dansul chiar dacA era cu totul
cornbatut. Dar dacd erau o sarnA de obiecte la care

trehaia sa-1 tragi de limbA ca sa discute, erau

.climpotriva altele la a cAror discutie nu ramanea

Eminescu nici odata pasiv i aceasta se intampla

atuncea cand era vorba de pAturile sociale din

Romania. El ave urd in contra ciocoilor, a parvenitilor i a proletariatului semidoct, care prin
:gazete, prin adunAri i prin scrieri, debutau cu

fraze sforaitoare, lipsite de orice fond i imbAtau

lumea cu apa rece, iubia insA poporul cu toat cal-dura sufletului sAu, cad pentru dansul era popo-

rul massa incontienta, dar sanatoasa i necorupta pe care se sprijinA statul i care ne-a conservat limba, datinele, cantecele i toga* inidvidua-

litatea noastr etnica. Eminescu tinea malt i la

tagma boiereascd, la adevaratii boieri, coboratori
-din vita veche i unnasi ai acelor tipuri stralu-cite din timpurile trecute, cari au lasat o dungA neperitoare in istoria neamului i cari in urma iubirii

lor de tark de neam i de lege, erau conducAtorii

firesti ai massei poporului i luptatori vitezi in
rasboaie, cari au dus poporul dela izbandA la iz-

www.dacoromanica.ro

93

!Arida. Despre acesti sllpi ai Uirii i despre popor

era Eminescu in stare s discute ceasuri intregi,

cu adanca si sincerd convingere i cu un foc ce
izbucneste numai dintr'un suflet p1M de admiratie

pentru trecutul stralucit al neamului sau.

Mai erau obiecte despre cari discuth Eminescu cu

placere. Aceste obiecte erau principiile Budhismului i metafizica. i despre aceste materii era
Eminescu in stare sa discute ceasuri intregi i s
ne arate frumuseta religiei budhiste i adancimea
cugetrilor lui Kant, Schopenhauer si a altora.
Imi aduc aminte c odata cam tarziu. noaptea,
venise vorba in cafeneaua Troidl i despre Schopenhauer i atuncea un coleg al nostru Ii puse lui
Eminescu cam in zefleme intrebarea ce intelege
el din teza lui Schopenhauer die vier/ache 17.urzel
vom Quadrate des zureichenden Grundes? 1). Emi-

nescu Ii raspunse atunci cam suparat : Esti o secatura i daca nu ai inteles desfasurarea acestei
idei cand 1-ai citit pe Schopenhauer, nu ma-i intelege nici pe mine 1

Despre chestii personaie nu mi-a vorbit Eminescu nici oaata ; tot asa i despre trecutul sau
sbuciumat, despre traiul sau nomad prin Transilvania, sau despre trupele de teatru dupa care se
luase. Nici despre familia sa nu ne vorbia niciodata

si numai atata am auzit noi colegii din gura lui,

ca tatl san are un petec de mosie in Ipotesti, care
de ltinga ce este, iti trebuie ceasuri ca s'o inconjuri,

iar eat priveste latirnea pop s sari peste dnsa.

1. Rea:Wiwi cuadruplci din ptralul motivului (cauzei) suf icient.

www.dacoromanica.ro

94

Mie personal mi-a vorbit odatA si despre dra-:

gostea sa pentru actrita Eufrosina Popescul 1). Era.
atunci tarziu noaptea i Eminescu bine dispus. El
povestea. Cate de toate i a de comunicativ nu
1-am vazut nici odata. Dela povestiri vesele, trecea
la altele sentimentale, dela cantari la declamatiuni
i deodat rn'am trezit cu exclamatiuneasa : 0 1 Eufrosina, Eufrosina ! In urma intrebArilor mele imi

destainui apoi cat de mult a iubit el pe acest

dracuor impelilat de actrita i cat de draguta i

frumoasa era. Eminescu parea atuncea transpor-

tat de aceasta dulce amintire din trecut i ofta

adanc. Am regretat mult ca in aceste momente am

trebuit sd ne despartim, pentruca cu toate ca la

despdrtire mi-a promis ca-mi va mai vorbi despre.

Eufrosina sa, in urma, cu toate insistentele mele
nu 1-am mai putut hotari sa-mi vorbeascA despre
acest amor al sat'.
Eu unul sant convins ca acest amor al lui Emi-

nescu a fost primul amor al tineretii sale si ca a

avut o deosebita influenta asupra vietii poetului,

un amor plin de gingae iluzii, de dorinti netarmuite

i de sperante pentru viitor, precum numai un

suflet ginga i o fire naiva i poetica ca a lui Emi-

nescu putea sa le nutreasca i mai cu seama la

varsta care abia trecuse de copilarie. Am mai departe convingerea ca Eufrosina Popescul a fost
cauza principala ca Eminescu a intrat in trupa de
teatru i ca s'a hotarit s'o urmeze chiar la Cernauti,
1. Vezi : Eminescu afarti de ;could i epizodul : 0 glumd a lui Eminescu.

www.dacoromanica.ro

95

wide stia prea bine cA va fi recunoscut de colegii

-sAi de scoal, dacA cumva va da ochii cu dansii.
Dna' a trecut insA si peste aceste susceptibilitati
de ambitie personal, dovedeste cat de robit trebuie
sA fi fost el de aceastA pasiune a sa pentru Popeasca.

Dar cine a fost Eufrosina Popescul si cand i-a

f Acut Erninescu cunostinta ? Am vAzut-o in CernAuti si stiu ca era foarte frumoasA, dar dacA am
aveh lAmuriri asupra calitatilor ei sufletesti; dacA
am sti ori de a imp ArtA5it ea amorul lui Eminescu

si cum s'a sfarsit acest amor, am putea mai usor

descoperi misterul ce zace asupra acestui epizod
intunecat din vieata nomadA a lur Eminescu. Mid
in Iulie 1869 a venit Mihai Pascali cu trupa sa
la CernAuti, era si Eminescu 5i Popeasca in aceastA

trup A, dar cand 5i unde se cunoscuse, eine ne va

puteh lAmuri ? Ori 5i cum dup A stagiunea din Iulie

1869 din Cernauti, relatiunile intre Eminescu 5i

Popeasca au fost grabnic curmate, cAci in luna

Octom's rie a ace1uia5 an, 'II afla.m acuma pe Eminescu in Viena, inscris la universitate, dar pAstrand
Inca o duioasa amintire dulcelui sAu amor din titinerete.
Oare mai este cineva in vieatA care ar putea ridica vAlul de pe acest prim amor al lui E minescu

5i care ne-ar pute da des1u5iri mai amanuntite

despre acest epizod din vieata sufleteascA a

poetului ?

www.dacoromanica.ro

EXPRESII FAVORITE
Ctiva amici ai mei i ai lui Eminescu imi zisera,

ea ar fi bine s-mi aduc aminte de expresiile fa

vorite ale lui Eminescu i sa le atern pe hartie.

Le implinesc dorinta, convins fiind, ca i cele mai

neinsemnate lucruri cari privesc vieata intima a

lui Eminescu, vor interesa pe admiratorii lui i
vor contribui la deplina canotinta a deprinderilor sale i a vietii sale intime. Nu erau multe
expresii favorite ale lui Eminescu, dar putinele
ce le avea, le intrebuinth adese. A era expresia
pur i simplu pe care o intrebuinta totdeauna cand
voi s de cuiva vreo lamurire, sau cand la vreo
intrebare concreta, venia cu raspunsui sail.. Este
pur ;si simplu aset i get . . . i urma apoi cu ex-

plicatiunile i motivrile sale. Expresia aceasta era

aa de obicinuit la Eminescu. Inca fiecare o considera ca o particularitate a lui, i dacd o intrebuinta
altul i se zicea ca-1 copiaza pe Eminescu.
Expresia ce o intrebuinth Eminescu cand saluta
pe colegii sal, era trdiascei naia, iar cand era astfel

salutat, raspundea ca cuvintele sus cu &Irma.

Aceast forma de salutare era uzitata la toti stuEminescu.

www.dacoromanica.ro

98

dentii din Viena i s'a inrdacinat atat de mult,

incat a ramas i pada in zilele de astazi.
Cand 11 supara cinev la vreo discutie Ii zicea
ca este o secdturei i numai daca discutia era foarte
violenta i adversarul galagios i lipsit de logica,
isbucnia. i Erninescu i-i zicea elsti o vita inctillatti,

sau nu /1 vitel Inclliatd, dar aceasta se int'ampl

foarte rar, pentruca Eminescu eth foarte cuviincios

i prefera sa curme discutia i sa-i intoarcd adversarului spatele, cleat s-I injure. Expresia aceasta am auzit-o intaiasi data dela Eminescu,

dar ea ne-a prut atat de hazlie i totodata de

drastica i nimerita, Meat repede a prins rad:icing

intre studenti i a limas apoi in uz, nu in sens injurios ci ca expresie umoristica, strecurandu-se
chiar in cntecele studentesti, d. ex.
St stiti biei ca mciodata
Noi nu primim pe, omul trist ;
Ash o vita incaliata
Ne pare-a fi un antihrist.

Cand neajunsuri, dureri i suferinte apasau greu

sufletul lui Eminescu i era necjit de tot, atuncea
ofth adnc i sfari cu expresia tu-i neamul nevoii
I

Vorba aceasta era un fel de exclamatiune de

uurare, dupa care se linitea i incepea alt vorba.
Aceasta era unica expresie mai grea ce am auzit-o

din gura lui Erninescu i despre care mi-a spus

odata : asth-i unica injuratura pe care am deprins'o

dela tatal men.

www.dacoromanica.ro

EM1NESCU CANTARET
Cat timp am petrecut in societatea lui Eminescu
in Viena, el adese lua parte la petrecerile sociale
ce le aranja societatea academicA Romania Jana",
al cArel membru era, cum lua parte i la petrecerile
particulare ce se intamplau ici, colea intre cunoscutii sal Se intelege cA aceste petreceri se f Aceau

numai in birturi si restaurante, iar vinul austriac

deslega limba tmerilor. Eminescu nu bea mult,
dar era in stare sA rAm'ana cu cunoscutii si panA
dimineata, mai cu seamA dad avea o cafea neagrA,bunA. Cand erau multi tineri la masa, Eminescu

era putin comunicativ. Radea de glumele ce se

fAceau, asculth discursurile ce se tineau, dar altfel

era cu totul pasiv. Abia dacA se strecurau cei mai
multi din societate i ramneau numai doi trei, i
se deslegd i lui Eminescu I mba i atuncea ne i
canta. El nu avea glas tare, dar dulce i melodios
i chnta corect cad avea auz bun. Melodiile mAestrite din opere nu-i plAceau ; el le njmea tarlaituri.
Cantecele pop alare ii incantau i pe acestea le canth
el cu mare plAcere. Patru cantece Ii plAceau insA
cu deosebire ; aceste erau cantecele sale de pre-

www.dacoromanica.ro

100

dilectie. Cand se hotara s cante, atu.ncea cu bana

searna aceste cantece nu lipsiau din repertoriul

salt, iar in cele mai multe cazuri numai pe acestea

le canta.
Intaiul cantec era :
Eu sunt Barbul lautarul,

Starostele i cobzarul
Ce-am cantat pe la Domnii
Si la mandre cununii
(. a. m. d.)

Al &ilea cantec era :

Dragi boeri, din lumea nou,
Ziva buna Va. zic mina,
Eu ma duc, ma prapadesc,
Ca un cantec batrnesc.
s. m. d. i sfari cu strofa

Ah I ganditi c'am fost odata

Glasul lumii, dcs1atat5,
Si 'nchinati cate'un pahar
Lui biet Barbu lautar.

Cand pronunta Eminescu versul : Eu ma duc,

ma prapadesc, ca un cantec batranesc", era aa
de melancolic i cuprins de atata emotiune, 'Meat

mai ca lacrama ; iar cand ajungea la versul :

Vnchmati cate'un pahar liii biet Barbu lautar",
el Ii ridica paharul dac5 eram la pahare

ciocnia cu noi, Ii golia dinteodata, stand apoi lung

timp ctus pe ganduri. Iar dacd ii canth cand nu

eram la pahare de vin, el oft numai i sfari cu

cuvintele sale melancolice : Of... neamtil nevoii 1"

www.dacoromanica.ro

101

Al treilea cntec era :

Frunza verde de piper,
C'ate stele sunt pe cer,
Toate pana'n ziva pier,
Numai luna i o stea

Ste de patima mea... (. a. m. d.)

Cantecul acesta care are una din cele mai frumoase

rnelodii poporale,

Ii

canta. Eminescu cu mult

dulceat a.

Cantecul al patrulea 11 irnpresiona deosebit de

mult ; par' cal %rad, cand i-a cantat intaiai-dat
in prezenta mea : cu cap ul ridicat, cu ochii scanteietori in atitudine dramatica i cuprins de un
adnc sentiment, el intona cantecul :
Mai turnati-mi in pahare,
Voiu sa beau, caci sunt setos,
Dara nu-mi impleti paharul
Deckt dela miez in jos
Ca s-1 implu inc'odat
Cu-apa rece dela rau,
Dela rau ce isvorete
Din adnc din pieptul meu.
Si s-1 beau sa sfarAiasca,

Pan'ce'a fi din yin venin,

C'a, s-1 beau mai cu dulce,

Sa-mi alin durere'an sjn.

$i de n'a pieri durerea,

PiarA simtul, pier i eu,
C'a trai, jalind poporul

Nu-mi ajute Dumnezeu I

www.dacoromanica.ro

102

ErA un fel de extaz cand il fineA ; vedeai ce adAnc

il impresionA acest cAntec i- din toatA atitu.dinea

sa, te incredintai despre nemarginita iubire ce avea el pentru. poporul sAu. OdatA 1-am intrebat
cine e autorul acestui cantec i mi-a rAspuns :
Ia un biet tank transilv Anean, care avea darere
de inim pentru nenorocitul sAu popor; am auzit
c A l'a compus, 1-a cAntat i a murit dup ce-1
cAntase" I

www.dacoromanica.ro

0 PITULA
Pit/ad in vorba Romanilor din Transilvania

Ungaria insemneaza o monet de argint in valoare de zece creitaii sau 24 bani romanesti, care
e scoasd de malt din curs. La Bornanii din Buco5i

vina se numia aceast monet tin puilsor. Eminescu

Ikea mare haz de expresia pitula i o intrebuinta

in zeflemea foarte adese in Viena. Ii formase privitor la aceast moneta un lirnbagiu mut, exprimat
nurnai prin Inlmica i cand avea nevoie de bani,
si aceasta se intampla foarte adese, el cauta sa se

imprumute cel putin cu 10 creitari, pretul unei

cafele negre. In astfel de cazuri el nu cerea 10
creitari dela cunoscutii si, ci ridica degetul arat5tor al manii drepte i facea . . Mmm? I fall
sa pronuate un cuvant. Aceasta insemna : ai o
pitula sau 10 creitari, sa mi-i imprumuti? Cand
ridica degetul i pronunta pe semnificativul : Mmrn,
Eminescu totdeauna avea un zambet pe buze, chiar

de-ar fi fost cat de necajit i cu buna seama ca

era foarte nacajit daca n'aved nici zece creitari.

Cunoscutii sai in astfel de cazuri pricepeau gestul

lui Eminescu, 5i-1 imprumutau i cu mai mult,

www.dacoromanica.ro

104

se'ntdege, dac aveau i ei, aci toti tineau la

dansul i era un obiceiu patriarhal la noi, Ca din
putinul ce-1 aveam, ne ajutam unul pe altul.
Gestul acesta al lui Eminescu s'a generalizat
apoi intre no], studentii din Viena, incat i noi,
&and aveam trebuint de bani, gesticulam ca i
Eminescu, daca' ne adresam calre un cunoscut,
s ne imprumute parale.

www.dacoromanica.ro

EM1NESCU $1 SERBAREA DELA PUTNA 1871

Serbarea dela Putna din 15/27 August 1871 a

fost una din cele mai frumoase i valoroase serbari aranjate de societatea academica" Romania
jund" din Viena. Toath suflarea romaneasca" a pri-

mit cu cea mai mare insufletire ideea aranjrii

acestei serbri in Putna, la mormantul marelui
Erou, spre a se inchina la acest dant mormant i
a aduce omagii de pietate i veneratiune Aceluia,
ale crui ramaite pmantene timp de peste trei

secole i jumAtate se odihneau in vechea mAnAstire

zidit de dansul. Era intaia serbare la care au luat

parte Romanii din toate tarile locuite de danii.
ideea aceasta a purces dela Eminescu 11)
1. Eminescu mi-a spus-o singur, a el a clocit" aceasta idee i and l'am
intrebat, de ce retace aceasta si nu o spune ca sh o stie toti, nu numai cunoscutii sai cei mai de aproape, mi-a raspuns ea nu ar fi recomandabil s
stie guvernul austi iac ca Romanii din Romania, adeca supusi straini au propus aranjarea acestei serbari, dar el (Eminescu) a sugerat ideea in mai multe
pant, ash ca nu se mai stie, dela cine anume vine.
$i in adevar in toate discutiunile i actele privitoare la serbare nu se mentlo-

neaza cine a fost acela dela care a venit ideea. In scrisoarea sa adresata
lui D. Bratianu (vezi scrieri politice i literare ale lui Eminescu), Eminescu
rmfine consecvent, numai ca sa nu sufere serbas ea. De altfel i modestia
prea cunoscuta a lui Eminescu ne explica dece nu-si asurna el ideea serbarii.

www.dacoromanica.ro

106

In nopti nedormite, cufundat in cetirea vechilor

cronici, i cuprins de un fior de pioasA admiratiune fat de umbrele mari ce se inchegau inaintea
ochilor sAi vis'atori i luau minunatele forme plastice ce le aclmirAm mai cu seamA in satirele sale,
in astfel de nopti tAcute va fi plAsmuit el i ideea

de a sArbtori memoria celui mai mare erou al

nearnului sAu, a o s'arbtori in acel falnic loca pe

care il ridicase eroul intru mArirea Carmuitorului

tuturor biruintelor, il da'ruise cu atatea odoare il

infrumusetase cu atata splendoare i pe care insfarit il hotari sA fie loca,ul vecinicei sale odihne.
Timid i sfios va fi impArtAit Eminescu dintru

inceput aceast idee unula i altuia din colegii

sag, timid i sfios din pricinA cA realizarea ei, atat

din came politice, cat i materiale nu era uoarA
i visul sAu, poate cel mai frumos, lesne putea numai vis sA rAmae. Dar &and vdzii CA ideea sa este
acceptat cu mare insufletire de colegii sai, atunci
sfiosul i putin energicul Eminescu incepii s desvolte o deosebit activitate pentru realizarea ideii
sale.

Studentii din Bucovina al cgror I-minar pe at un-

cea era la universitatea din Viena foarte mare,

apoi toti ceilalti membrii ai Romaniei june", originari din Romania, Transilvania, Ungaria, Banat
i Macedonia 1 mai cu seama loan Slavici, un bun

prieten al lui Eminescu, se puser pe lucru, 5i

de acii Eminescu i Slavici i noi Bucovinenii, cari
prin cunotintele noastre locale eram mana dreaptA

a intregei intreprinderi, stam in fruntea memora-

www.dacoromanica.ro

107

bilei micari, sustinuti cu cea mai mare caldura

de ceilalti colegi ai notri.

Astfel am putut /AO in public uniti i insufletiti
de ideea ce o urmariam cu totii. Apelurile inclreptate catre publicul roman au avut rezultatul dorit.

Scrisorile de aderenta sosiau din toate partile

banii veniau cu prisosinta, caci aveam nevoie de
multi bard spre a da serbarii acea splendoare ce
i se cuvenea, ca unei serbari a intreg neamului
romanesc. Dar dintru inceput aveam a ne lupta cu
mari greutati i chiar intreaga noastr serbare era
in pericol de a nu se realiza, cand cea mai mare
parte din banii adunati i depui la firma corner-

cia] Per lea i Muraianu din Viena, se pierdura in

urma disparitiunii acestor comercianti de pe piata

din Viena.
Imi aduc arninte ce fierbere era atunci intre studenti, cand se latise aceasta veste amara. Eminescu

era cel mai deprimat i mai abatut decat toti.

Child ne-am intalnit i l'am intrebat ce zice la
toate acestea, lung timp nu mi-a raspuns nimic,
ci a stat tacut i cu capul plecat, apoi zise :
Ce va zice lumea, ce vor zice contribuentii ?
Toata serbarea e primejduit, caci publicul nu va
mai avea incredere in noi. 5i tocmai o firma romaneasca a trebuit s ne aduca o deceptiune atat
de amara. Ce calamitate !
Se institul o comisiune de ancheta, care avea. s
cerceteze afacerea i sa stabileasca responsabilitatile. Cand acesta comisrune veni sa raprteze.

toata studentimea era adunata in o sala mare a

www.dacoromanica.ro

108

universitAtii. Raportor al acestei cornisiuni era

loan Slavici. Cea rnai mare facere domnia in salA,

cand incepa Slavici sA citeascA raportul sAu, desfAurand toate fazele afacerii i rezultatul la care
a ajuns comisiunea de ancheta. Concluziunea acestui raport era ca fatA de imprejurarile date i avand

in vedere ca nu s'a putut afla urma lui Per lea i

Murianu, iar depuriatorii avand pentru danii
cea mai bunA credintA, nu se poate face nimica.
Dup5 cetirea raportului a urmat o discutie foarte
animata, dar in sfarit concluziunile convingAtoare

ale raportului au fost primite. Eminesca a fost de

fat la aceast edintA, dar nu a luat parte la discutiune.

Dupa edint m'am intalnit cu Eminescu, cu

Pamfil Dan i cu alti colegi intr'un restaurant.

Toti eram foarte abatuti 1 stam sub penibila impresie a nenorocirii ce ne-a lovit. Dar Eminescu a
lost intailea care ne-a incurajat i ne-a zis cA opera
inceput trebuie sA o ducern la capAt. Ne-a spus
cA dup disparitiunea lui Per lea i MurAianu au.
mai incurs bani, ca vor mai incurge i de acti, caci
mare parte din liste Inca nu sunt inapoiate i multe
corporatiuni i institute publice nu au trimes Inca
ofrandele lor.
prevederea lui Erninescu s'a adeverit, iar el
i. Slavici lucrau din toate puterile pentru realizarea operei incepute.

Se alese un noa comitet aranjator, in fruntea

cAruia sta Joan Slavici ca prezident. Pamfil Dan

a fost ales casier. Eminescu dup cat imi aduc amin-

www.dacoromanica.ro

109

te, formal, a refuzat s faca parte din acest comitet,

pentru ca el ca totdeauna modest i sfios, nu rAvni

niciodata s steie in fruntea unei intreprinderi,

dar de fapt a lucrat foarte mult in acest comitet.

Sub conducerea noului comitet lucrarile inaintara repede. Sosir i banii adunati prin colecte,

cari acurn erhu administrati de Pamfil Dan cu

deosebita precautiune i chiar avaritie. Astfel s'a

putut in scurt rescumparh urna de argint, coman-

data la o fabrica din Viena .1 se putura intAmpinh

marile cheltueli imbinate cu hceasta serbare, care
a costat cam35.000 de florini, sau 70.000 de coroane.
Sosind vara, lucrarile inaintau mereu i cel mai

bucuros dintre toti era Erninescu, care, la oricare

ocazie ne inthlneam, repeth cu deosebita multumire sufleteasca ca serbarea e asigurata.
Chtvh timp inainte de serbare, comitetul aranjator s'a mutat la Cernauti ca s poata dirigeh de
aproape lucrarile. Era i Eminescu acolo, i ca unul

ce cunotea Cernkrtul ash de bine, lucr din ea'sputeri impreuna cu comitetul. El era ales i in delegatiunea ce aveh sa reprezinte la serbare pe studentii din Viena. Dela Cernauti comitetul se stabill apoi in Putna.
Eu am sosit la Putna cu trei zile inainte de serbare. Eminescu sosise cu catevh zile inaintea mea,
aveh acu cunotinta locala i ma informh de?pre
toate. Miunh curteh manastirii i satul Putna de
studenti i de lumea ce sosise inainte de serbare,
iar in preziva serbrii sosir delegatrunile i res-

tul oaspetilor, primiti cu mult pompa la arcul

www.dacoromanica.ro

110

de triumf, ridicat la hotarulsatului Putna. Eminescu

era cunoscut cu cei mai multi studenti i cu.nos-

tea cea mai mare parte din oaspetii sositi din

Romania.
Uite, acela-i Mihai Coglniceanu i celalalt lang A
dansul e Cerchez prirnarul Iasllor, ei stau de vorbA
cu colonelul Boteanu.

Astfel imi art el mai inulte persoane pe care

le eunosteh. Ne indreptarAm spre mAnAstire si intraram intai intr'o cas dArApanatA ce se afla inaintea zidurilor mAnAstirii. Aici se salsluise multimea de studenti. Apoi intraram in curtea mAnAstirii, uncle intalnirAm iarasi foarte multi studenti,

tot in grupuri. Intrebandu-1 pe Eminescu despre

unul i altul, el imi arAta pe cativa.

Vezi-1, cel cu mustata rasA e Alexandru Xenopol, venit din Berlin i dincolo cel ce vorbeste
este Grigore Tocilet,cu din Bucuresti. Mergand mai

departe intalnirAm doi studenti.

Uite, cel mai bAtran cu barbison este loan
BrAtescu i cel mai tanAr scos ca din cutie i chitit
ca o fat mare, este Ghedern, delegati ai studentilor
din Bucuresti impreuna cu Tocilescu.
Intrebandu-1 pe Eminescu ce nume e Ghedem, el
rase si-mi spuse CA acesta se iscAleste Gh. Dem.

Teodorescu1), dar studentii Ii poreclesc Ghedem.

El este si corespondent al ziarului Romnul" .

Am trebuit sA-1 par-Nese atuncea pe Eminescu,

cAci i eu si el aveam mult de lucru, dar cand soarele
1. Ulterior ministru de culte.

www.dacoromanica.ro

111

Incepn sA se ascunzA dupA piscurile pAduraticilor

munti, atunci iarAi ne-am Intlnit. Acuma avea

un teanc de hrtii subsoarA si 11 purtA .cu sine.
L'am intrebat ce fel de hartii sunt acelea i mi-a
rAspuns CA este o poezie ce are sA o ImpArteascA

a doua zi. Mi-a dat indat un exemplar din acea

poezie pe care incepui s o citesc cu glas. Se vede
cA lui nu i-a plAcut cum o citesc, cAci imi lu5 reped e poezia din man5 ipunnd teancul jos, incepii,
sA o citeascA el insui cu o deosebitA insufletire,

Inca i eu stam nemicat, privind la dansul i

ascultndu-i glasul frumos cu care inton el deosebitele strofe ale acestei poezii. Las sA urmeze
aici chteva strofe dela inceputul poeziei i apoi
cea din urm5, pentru ca sA se poatA judecA insufletirea lui Eminescu.
1.

i strunile plesnite $i harpa desfaculd

In salcia pleloasd, de care atarnil
L'a lsterului rape, acuma este mula,
$i cdntul ei de aur nu pot a-t degeptd.

2. Ce mint tragiind s'aude sub crengile plecate

Spre unda cristalind ce fuge fopotind,
$i umbrele din apd tot rdnduri tnecate
Se par cd lasd'n urmd o voce suspindnd?

3. Durere ... ;i-i profundd cdnd Romdnia phinge

Cu fruntea 'nfdprata de doliu la mormdnt ;
Durere-i pretutindeni, durerea se resfrange
In valea i Carpatul ce'i romdnesc pamOnt.

4. Ca valurile marei ce'n sinu-i se framnld

spre un farm sau sttincd se'mping a se ,oprt:
Aa durerea sparge o fara i eavdntli
Colo spre mandstire la Putna a tool.

www.dacoromanica.ro

112

5. De prinire munfi, campie, din unghiuri departate

Din teirguri, municipii, cotune, un popor
De-acela; cural sdnge, se scoala sa ia parte
La zi de sarbatoare, la rugliciune'n cor.
6. Cu a nafiunii cruce, de secoli ferecatei,
Ca pelerin plimie la noua Golgoi,
Unde eroul zace i feirna-i fu uitatli.
Teicere 1

. . .

Este ora am-a a ns rugd.

7. Mdrire fie Doamne 1 0 lehova marine 1

Ce ver$i in noi durerea ca balsamul ceresc
Sei curafi. moliciurzea, nedemnei mogenire,

La pragul casei tale, palat dumnezessc."

8. Virtutea romdneascei, virtutea streducitei

De patrie ;i lege, aici in sanctuar

Se ;tie 'nmormantatil. 0 dalbei zi-i sosita,
Poporul steal genunche s'o'nvefe la altar.
9. 6i 01111 de rugeiciune sub bolfile batrane
Vibreazei cu putere, ;i furnul majesiuos
De smirnei, de tamdie din vasele divine

Se urea catre timplei in nour luminos.

24. 0 munfi $i yeti profunde, ohl dafi-mi pentru'n nume

Sublima voastrei voce, cei-i trist sulletul meu.
Dar bardul nu, nu cntd . . . el plrige ;i-apoi spune :

0 $tefan 1 tu efti mare ;i la mormeultul tau!

Adncul sentiment cu care cetise Eminescu poe-

zia, Ii emotionase astfel, incat nici nu observase

cA in jurul nostru se strnse mai multA lume care
ascultA i ea in tAcere, cuprinsA de farmecul frumoasei declamatiuni a lui Eminescu. Cnd sfdr1

www.dacoromanica.ro

113

Eminescu, isbucni bravo ! i minunat ! din multime

Eminescu ii veni in fire, si am putut observh ca

era foarte nemultumit de aplausul multimii. Repede ii ridica teancul de jos si se depart spre
partea opus manastirii in directie spre sat. Eu ma
tineam de dansul i acuma Ii intrebai de cine-ipoezia ?

Nu stiu, zise el scurt, mai ca brusc, dandu-mi

sa inteleg, ca doreste sa curm cu intrebarile.

astazi dupa atatia ani, scriind aceste randuri,
i avand inaintea mea acelq exemplar de poezie
ce mi 1-a dat atunci Eminescu, m intreb, cine-i
autorul acestei poezii pe care a imp artit-o Eminescu. Eram atunci convins ca-i de Eminescu.,
care in modestia sa nu voeste s'o marturiseasca,
.clar cu toate cercetarile mele la Slavici i altii nu
am putut afla autorul nici pang azi. Poezia este
tiparit in tipografia Buciumului roman din Iasi
i are 24 de strofe. Eminescu a impartit-o in ziva
erbarii intre public, dar in darile de seama ce au
aparut asupra serbarii in ziarele din Romania nu
am aflat-o nicairi reprodusa sau amintit 1).
1. De aceea dau aici textul i acelor strofe ce nu sunt cuprinse In deserierea de sus :
10. Ski sus martirul lumii ce-i Dumnezeu putinte,
lar jos l'alui picioare mormntul umilit
Al omului, In care un snop de oseminte
E-o melnd de cenuse, odor neprejuit.
11. Din astd calacombd si mucedd si rece,
Din ist sicriu de ghiajd de noapte 'nfasurat
Cu giulgiul nepdsdrii, un fulger iaca trece
$i de-a virtujii raze tot templu-i decorat.
8

Min inescu.

www.dacoromanica.ro

114

12.

In nimbul ce' ncunund mormntul se zregte :

Grumdzeglit fi Balla fi Ciceu,
Dumbrava rogd, Baia gi cum fngdlbinegte
Faloasa semilund la Racova de greu.

13.

Dar printre pun gi lupte fn cereal de luminaSe vdd ceregli casteluri de-alui Hristos Mrii,
fntre ele-i Putna in care-addnc se nchind
Lui ,51ef an Vodd aslzj ai Romdniei f

14.

Aice e fdnidna cea plind de mdrire,

De sdnta pietale, de-al patriei amor ;
Aice-i eroismul ce trdsnet de'ngrozire
Fu dugmanilor Wei sfarimind truf ia kr.

15.

0 mamelor romdne I aducefi-v'aminte

Cd dintre voi fu una : Eleria, ce ne-a dat

i cdnd lipifi f ierbinte
La sinul vostru pruncul, fi dafi un stirutat,.
A patriei mdrire 1
16.

Un sdrutat de mama, extas de bucurie

Ce numai sus fn ceruri se poate repetd,
In numele lui ,5tef an fl doll sd refnvie,
duceji pruncul vostru la Putnal fnchind..

17.

Ear tu junime verde, la ist isvor de viecild

Cu undc de virtute ce-i al marirei kc :
Invald-a iubl jara, a o iubl Invald
,5i'n el inimd, suf let cdlegte-ji ca'nteun loc.

18.

Aga junime scumpd, rumoasd aurora

A patriei romdne I Al vostru viitor,
5'i al nafiunei soare, din a virtufii hord
Se nage, v surdde, vd cold cu amor.

19.

In leaganul de moarte vederea nu pdtrunde

noaptea lard ziud, cd-i soarele apus ;
Dar spiritul sondeazd gi'n muschiul lui, fecunde
Seminfi de lauri zice : c Stefan v' au depus.

www.dacoromanica.ro

115

-20.

Din turnul mandstirei cu fruntea'ncruntita

De patru secoli cdnta un glas armonios,
$i-alui vibrare dulce de-aramd curatita
Prin lcdri tntrcite, e imn religios.

21. E-a clopotului Buga suspin gi lamentare

Ce-a munfilor ecouri de freamat le-au Implut.

Ahl canta la mormdntul ce astazi e'n serbare
Ca glasu-ii pentru lume gi cer este facut.
22.

Te leagana pe vnturi, gi-ata melancolie

Misterioasa limba In inima lovind,
Fa lacrime sa curga, colo fa'n vecinicie
Eroul sa tresalte, al tau glas auzind

23. $i strunile plesnite, i harpa desfacuta

In salcia pletoasa, de care atdrnd,
L'a Isterului ripe, acuma este muta
$i cdntul ei de aur nu pot a-1 degteptd.

Sosi memorabila zi a serbarii, o zi minunat,

,care a favorizat ceremonia deschiderii serbrii. In

porticul festiv, ridicat aproape de manstire, loan
Slavici, ca prezident al comitetului aranjator, rosti
in fata publicului cuvantul de deschidere, apoi se
forma convoiul care plecd in lunga procesiune spre
manstire. In frunte mergeau membrii comitetului,

investiti cu late earpe tricolore. Ei purtau urna

de argint i dou5 minunate velari una de catifeh
roie i alta albastra, cu rnaestre cusuturi de aur,
cad erau lucrate una de damele romane din Bucovina, iar alta de cele din Romania. Aceste daruri
.aveau s se depund pe mormantul eroului sarbatorit. Era impunatoare aceast multime corn-pus din inteligenta .1 popor, care incet i tacuta

www.dacoromanica.ro

116

inainth pios spre locaul unde se odihnia osamintele marelui Domn. Eu m aflam langa Eminescu. El era tacut i inainta cu capul plecat. lti

facea impresia ca gAndurile sale planau in del:4r.tari ce numai el tia sa le patrunda. Ma am ajunsla mndstire, i am intrat in sfantul loca unde la

dreapta se afla mormantul eroului. De-oparte i

de alta a mormntului sta. Comitetul, iar lui Eminescu i mie ne succese s stain in fata mormantului la o departare cam de doi pai. Se tinura cuvantarile, se depusera darurile pe mormant, apoi
urma solemna inchinare. a delegatiunilor i a altor
credincioi inaintea mormntului. Moment inal-

tator, care ne transporth i ne umplea de tainice

fioruri, nesimtite pand atuncea ! Aceasta insufletire

a ajuns insa la culme, cand colonelul Boteanu, in

mare tinuta, pai inaintea rnormntului i ina
o scurta cuvantare in memoria celui ce se odihnete aici de peste trei secole, dar al carui geniu
vegheaza i azi asupra scumpului &au popor. Iar
child apoi ii pleca Boteanu genuchii inaintea mormntului, cand ii descinse centironul de aur dela
bran si-1 depuse pe mormant, rostind cu adanek
emotiune cuvintele : cd in numele osiirii romeine
11 depune in semn de admirare ;si pioasti yeneraliune pe mormemtut marelui cdpitan i crmuitor
de lupte, atuncea parca trecii un fior prin cei de
fata i toti erau a de emotionati incat vedeai c
fr voie li se furiara lacrune in ochi 1). Acuma
.

I. Acest centiron se af1

i astazi pe mormntul lui Stefan cel Mare.

www.dacoromanica.ro

117

imi fAcit Eminescu semn s eim si-mi zise afarA

cA acesta a fost cel mai sublim i micAtor moment

al intregei serbAri. Adanc impresionati am eit

din curtea mAnAstirii 0 am indreptat pa0i notri
spre un grup de poporeni.
Acolo se frigea un intreg bou pe o uria5 frigare

de lemn, aezat pe douA furci intepenite in pamnt. Cate patru oameni o invarteau de ambele
parti, iar jarul de sub frigare era a de mare, de
nu te puteai mai cA apropia. Cu deosebitA plAcere

se uith Eminescu la acest pitoresc tablou i-mi

zise CA intdia data vede un bou intreg pe frigare.

Incepit s ploaie i ne despArtirAm. Aceast ploaie
rAcoritoare tinit cam o ora, dar apoi se Mat iarA0

timp minunat de frumos 0 nu impiedicA de fel.

serbarea adicA masa festiva in portic cu 1600 de
tacamuri, la care Alexandru Xenopol a tinut cuvantarea festiv5. Nu a fost impiedicat nici ospAtarea imensei multimi a poporului, nici petrecerile poporale i hora mare ce se incinse. dupA
amiazA pe iarbA verde langa porticul festiv. Cu
toate cA iarba era incA udA i ici colea mici bAli cand
domnii luarA la joc i pe fetele i nevestele din popor, care priviau cum joaca domntiriile, se auziaa
aplaaze de clocoteau codrii, la ale cAror poale se
desfAura acest incntAtor tablou de infrtire intre inteligentA i popor. Inceputul Ii fAcuse Alexandru Xenopol care trase la joc pe o fatA minunat de
frumoasA din Putna, i lai Ii urmarA i ceilalti
dansatoli. Pe Eminescu nu 1-am observat la hoed.

toace, hora se invartia cu mult foc

www.dacoromanica.ro

118

cand ne-am intalnit seara la congresul studentilor, mi-a spus & a privit din departare la joc.
La congresul studentilor care s'a intins pana

tarziu dupa miezul noptii, a luat parte 0 Eminescu,

dar nu a vorbit nimica. El imi spuse ca cele patru

teme, puse in discutiune, nu erau de mai inainte

cunoscute celei mai mari parti din studenti, ca

prin urmare nu erau studiate, i nici nu vor pute

fi rezolvate aa de uor. i in adevar acest congres nu a avut nici un rezultat practic. Eminescu
eu am parasit congresul foarte tarziu dup miezul noptii, inainte de ce se inchisese discutiunea
obositi cum eram, ne intrebaram unde vom dormi

In noaptea asta. Cercaram intai s afram adapost

in vr'o chilie de calugari, dar toate chiliile erau
ocupate de oaspeti.
Pentru cei ce nu erau studenti se ingrijise, dar
studentii erau lasati in voia Doninului. Stand a
nedumeriti in poarta cea mare din zidul manastirii,
vedem ca un flacau se coboara din turnul deasupra
portii cu o sarcina de fan in spate. Eminescu Ii
intreaba de unde aduce fanul, i acesta Ii spune ca
din turn, caCi acolo este fan manastiresc.
Eureka ! striga atunci Eminescu, avem acu
unde dormi i arnandoi ne suiram in turn sa cercetam mai de aproape localitatea ce ave s ne
-adaposteasca peste noapte. Luna stralucia prin
obloanele turnului 0 lumina interiorul.
De minune ! zise Eminescu. Fan proaspat
i aer curat. Liebchen was willst du noch mehr?
Dar ne era grozav de foame. Ne coboriram deci

www.dacoromanica.ro

119

din turn ca sa mancam ceva i ne duseram in casa

dinaintea zidurilor manastirii, despre care am vor-+
nit. Acolo mancau mai multi studenti. Am mancat

amandoi pane, slAnina afumat i branza 0 am

Mut Cate un pahar de yin.
Aproape de noi mancau cei doi studenti desprecare imi spusese Eminescu cA sunt BrAtescu i
Gh. Dem. Teodorescu. Acetia aveau mancAri bune,.

cAci ii vedeam mancand bucate alese ce de qgur

i le-or fi adus cu danii. Cand sA ne ducem la culcat

se adreseaza Teodorescu cAtre noi, intrebandu-neunde dormim. Eminescu ii rAspunse

In turnul lui Stefan cel Mare, si-i descriselocal descoperit de noi.

Se nascii acu o disput intre Bratescu si Teoi ei in turn sau ba. BrAtescu_
se vede cA era ceva bolnav, cAci vesnic era invadorescu, sA doarm

lit intr'un plaid. Insfarit numai Teodoresca sehotAri &A vie cu noi in turn, dar trecii timp indelungat pang se gni, cAci ii aduna lucrurile, un
gearnantan, un palton, un pardesiu, o pareche de
ghete de lac, care se vede CA nu aflase Joe in geamantan ; toate acestea le dete unui servitor ca sA i
le suie in turn. Ajun0 acolo, aprinseram un capt
de lumanare ce-1 adusesem de jos si ne pregatiram
culcusul. Teodorescu alese lung timp locul de calcare, potrivi fanul. isi Mai un cApataiu invelinct
fanul in pardesiu ; Ii desbraca jacheta i o asternii
sub dansul, apoi isi puse in cap o sapcA neagrA Ie
mAtasa in forma unei tichii, isi scoase gulerul, se
imbraca in palton 0 se intinse astfel pe patul im-

www.dacoromanica.ro

120

-provizat. Erninescu i eu pusefam ate un brat bun

-de fan sub cap, ne scoaserAm jeletcile, le intinserAm
pe cApAtai si ne culcarAm imbrAcati cum eram.

Acu sA am o cafea neagrA a crede CA sunt

rege, zise Eminescu. Se fAcii apoi tAcere. Dup un

timp il mai aud pe Eminescu zicand :

Cate n'a vAzut acest turn in decursul atator
-sute de ani, i caste ar puted. povesti !

Poate c Emmescu tesea in gandul lui intamplArile ale cAror martor prin secole fusese acest
vechiu turn, dar en si Teodorescu am adormit,
obositi de cAldura i munca de peste zi, si cu totii
ne treziram abi dimineata cand clopctul Buga

-chema pe credinciosi la rugAciune. Mai cercarArn

sA dorrnim dar nu. era cu putintd, si cand soarele se
ivi la obloanele turnului, ne scularAm. Teosiorescu
avea mare sup Arare cA nu-i afla ghetele de lac
ce le adusese in turn. Am edscolit tot fanul i am

cAutat in tot ungherul, dar in zadar. Se vede cA

-un bun crestin ne vizitase noaptea si plAcandu-i
ghetele cele framoase, le terpelise. Eminescu facea
haz de necazul lui Teedorescu i-i zise :
Vezi, asa ceva nou flu ni s'ar putea intampl.

i de ce nu, intrebA Teodorescu supArat ?

Pur i. simplu1) pentruca avem numai ate
o pAreche de ghete, si din picioare nu ni le poate
fura. Ce a fAcut Teodorescu in aced zi fr ghete
.de lac, nu stiu, cAci Yam lAsat in turn, iar Eminescu

eu ne-am coborit in jos.

1. Fiaz foarte obicinuitA la Eminescu.

www.dacoromanica.ro

121

Ne-am despArtit la poarta mAnAstirii, mergand:

fiecare la lucrul sAu, cAci i in aceastA zi aveam
mult treabA. Avea adicA sA se oficieze parastasul
in bisericA, avea iar5i sA fie masA.mare in portic i egumenul mAnAstirii avea sA citeascA yechiul i frumosul necrolog privitor la Stefan cel
Mare, alcAtuit de Vartol unei MAzAreanul, iar dupA

eventualele cuvantAri ale oupetilor, prezidentul

Slavici avea s declare serbarea oficial de inchis.

Toate s'au petrecut programatic, dar pe la star-

ite Eminescu s'a supArat pe prefectul Orest Renei,

care la aceastA serbare implinea functia de comisar

al guvernului. Eminescu mi-a spus CA Renei s'a

opus la intentiunea multor oaspeti de a tine discursuri libere i neanuntate de cu vreme i CA
Slavici in urma interventiunii comisarului, a fost
silit sA nu .admit mai multe cuvantAri i sa de-

clare mai repede cleat ar fi dorit, serbarea ofi

cialA de inchis.

Dup amiazA au plecat .cei mai multi oaspeti,.

i au fost petrecuti cu aceea pomp ca la sosire.
In aceastA noapte am aflat loc de mas in chilille mAnAstireti.

A treia zi am lost invitati in beciul mAnAstiresc,

vechiu ca i mAnAstirea, sA gustArn vinurile mAnAs-

tirii i s, facem an mic dejun. Era i Eminescu

de fat. Ii poate fiecare inchipui cat de impresionati eram cand ne vAzurAm in pivnita aceasta

sub nite bolti minunate i atat de bine conser

vale, ca i cand ar fi fost nu de mult zidite. Am dejunat cu totii i egumenul mAnAstirii Arcadie Ciu

www.dacoromanica.ro

122

percovici ne-a dat sa gustam din toate butoaele

-ce era acolo, pana ne-a oprit la un minunat yin de

Nicoreti. Am petrecut mult timp acolo, pada' am
lost poftiti la masa la egumen. Aici a urmat apoi
toast dup toast, recapitulandu-se cursul serbarii
i. impresiile catigate de fiecare.
Eminescu a ascultat mult timp aceste cuvantari,
dar cand se servl cafeaua neagra, se retrase intr'o
odae laterala. Eu ma aezai lng clansul, -acuma
Eminescu, sorbind din cafeaua neagra i fumand

din tutunul bun ce ni se puse la dispozitie, era

foarte multumit. Ii spuse i el impresiile sale dela

serbare, dar linitit, fr exagerari, fara a lauda

i f Ara a mustra. Zise c serbarea in total considerata, a reuit foarte bine i c comitetul are cauza

sd se mandreasca cu acest rezultat. A avut serbarea i defecte partiale, dar acestpa nu s'au
putut inlatura cand intr'un sat mic ca Putna, ai
sa ad aposteti i s ospatezi mai multe mii de

oameni. Cel mai important lucru pentru Eminescu.

era ins rezultatul moral al serbarii. Se va ridica

a argumenta el se va ridic simtul natio-

nal, aproape adormit pada acuma i va lu alt

avant, iar studentii ce au sosit din toate partile
i au facut cunotinta i legaturi de prietenie intre danii, vor lila cu sine impresii neterse i vor
fi pe vremuri propagatorii cei inai zeloi ai ideii
c lucrand uniti i condui de acela ideal, vor con-

tribul la deteptarea i marirea neamului lor in

provinciile de unde se trag. A luat i atata amar,de

inteligent parte la serbare, tot barbati marcanti,

www.dacoromanica.ro

123

din toate tarile locuite de romni. i ei s'au cunos

cut mai de aproape ; i intre dan0i a urmat un
schimb de vederi ; i ei s'au apropiat in simtirile

lor unii de altii, i nu se poate ca acest fapt sa

nu influenteze activitatea lor publica i sa nu alba

urmari binefacatoatre pentru neamul intreg. Studenti, popor i inteligent au vazut, au simtit i
au inteles cu totii, c hotarele nu pot impiedech
manifestarile entusiaste ale unui popor pentru o
idee pe care a urmclrit' o i serbarea dela Putna.

De0 despartiti prin hotare politice, toti tiu ca

sunt unul 5i acela;s neam, i acea.ta convingere
va marl puterea lor de resistenta i Ii va oteli iii
lupta pentru neam, lege i tara.

www.dacoromanica.ro

Epizoade din viata lui Eminescu

Paginele ce urmeazA vor cuprinde cateva epizoade din viata lui Eminescu. Ele au fost alcAtuite astfel ca sA poatA fi publicate in Reviste
ca articole independente i ca intamplarea povestal sA poat fi inteleasa chiar din cuprinsul
publicat. De aceea se vor gAsi in cAteva din aceste
epizoade unele amAnunte pe cari cetitorul le cunoate din paginele precedente.
Aceste explicAri vor lAmuri pe acei cetitori cari

vor afla cA se repet5 unele date din amintirile

ce preced acestor epizoade.

www.dacoromanica.ro

0 OLUMA A LUI EMINESCU

In toamna anului 1870, eu i cu V. Morariu
aveam inViena o camera in Dianagasse. Cam a patra

casa dela noi, in aceea5 strada, cu alti colegi de

universitate, locuid Eminescu, toti intr'o camera.
In anul acesta se concentrase foarte multi studenti
din Bueovina in aceasta strada, i adese eind ei
pe trotuar i conversand, rasuna stracla intreaga de.
vorb romaneascal.
Eminesca ca unul ce studiase i petrecuse- mult

timp al copilariei sale in Bucovina, petrecea mai

adese cu Bucovinenii deck cu alti colegi, ide aceea

era rnai mult in mijlocul nostru. Adese imi zicea. :

Bucovinen i nu se deosebesc de fel de Moldoveni

nici in temperament, nici in caracter. Suta de ani
de cand v'au despartit de Moldova, nu v-a putut
schimbh firea. Dar mai nine ar fi lost pentru voi
s aveti temperamentul impulsiv al Transilvanenilor, caci ar aveh nemtii frica de voi i nici nu v'ar
fi adormit aa de uor,
caci zica cine ce-a zice,
dar voi dormiti.

In anul acesta eu

Morariu ajunsesem in
cea de pe urma zi din Septemvrie in Viena. Adui

www.dacoromanica.ro

128

sesem cu noi 5i de-al de-a mancarii, caci unde ar fi:

lasat parintii sA plece bdidii" cu lada goala inteatata amar de depArtare ; 5i cand am deschis .
geamantanele noastre, am aflat jambon, branzA,

placinte, slaninA 5i Cate altele, ce numai mamele

ingrijitoare 5tiu sA le potriveasca.
Observ aici ca aveam pe acea vreme obiceiul sa_
notez 5i sa schitez unele evenimente din vieata mea
5i. am notat 5i aceasta sosire a noastra in Viena.
Nu-mi mai aduceam aminte de aceasta notita, dar
scriind aceste amintiri 5i frunzArind prin vechile
mele hartii, am dat de o schita mai mare, din care
nu pot sA nu copiez intocmai unele pagini unde e
vorba 5i. despre Eminescu.

MA' ce am notat eu atuncea, in anul 1870, o

zi sau doua dup sosirea in Viena :
Fiind gata cu randuitul, aruncam priviri pline
de satisfactie 5i multumire asupra acestor odoarel),.

cand WI c5 bate la u5A 5i o ciurda de tineri, cari

aflase de sosirea noastr5, intra in odaie. Era Emineascu, Joan Luta, Pamfil Dan, Iancu Cocinschi
si altii, toti juristi, filosofi, medicini5ti, in scurt
toate breslele de 5tiintA. Incepura povestirile 5i
aflaram c5 o intreaga colonie de Romani bucovineni 1ocue5te in Dianagasse 5i in apropierea ei.
Iara5i bate la u5a.
Infra !

Ha, bravo, badit Mihai, esclama toti tinerii

sarind inaintea celui nou sosit. Era 5i el jurist, dar
1. AdecA mAncgrile.

www.dacoromanica.ro

129

mai in varsth decat ceilalti i de aceea Ii ziceau toti

cam in glumh, cam intr'adins: With Mihai 1).

Mi diavolilor ce-ati adus de-acash? lntrebd

el, i nici una nici douh, d de odoarele noastre.

Toti tinerii se aruncar ca lupii asupra lor i in

scurt erau toate intinse pe mash.
Minunat jambon, bunh slhninA, aferirn unt
i branzA din creerii muntilor ! La lucru bhieti !
exclamhr Cu toti.

Ce plAcinte minunate, am s5 le trantesc o

odA ea sh treach la posteritate,
zise Eminescu,
care dei era din breasla poetilor i filosofilor, inf ulica la plAcinte cu prozaicii shi colegi, de nu rhmase nici urmh din ele. Sfarsind plAcintele numai
ce-1 auzii pe poet strignd iarhsi :
Ha, dulceturi i beltele, ochii vhd, inima cere !
I-i-i ! mhmulica mea, ce phcat, am dat prea tarziu

de ele, dar imi rezerv dreptul pentru altA data ;

sh fiti ai draculai, dach nu-mi lAsati i mie !
Shturndu-se cu totii i fiind pe inserate zise
bAdita Mihai ;
MAi bhieti, ac ar trebui ceva
udAturh, unde mergem?
La tata Wihl, zise Eminescu.

La tata Wihl, repetar ceilalti i luandu-i

phlAriile se indreptar cu totii spre restaurantal
lui Wihl din strada Marocanilor, unde erau mai
toti abonati.
Aceste randuri le-am scris atuncea ; mai cuprin1. Era Mihai Gligorovil. A murit mai multi ani dup aceasta ca procuror al tribunalului din Suceava.
9

Eminescu.

www.dacoromanica.ro

130

deau aceste notite i alt intamplare, care insA nu

are a face nirnic cu Eminescu.
Tata NVihl, cum ii ziceam noi, era un restaurator

jovial i cinstit al restaurantului : Zu den drei

Tauben. Acolo mancam mai toti Bucovinenii in

abonament. Dup cat imi aduc aminte, Eminescu
nu era insa abonat, dar venia de dragal societAtii
i adese i din cauzA CA se putea mai uor imprumat cu parale, cand Ii lipsiau. Abonamentul nostru insA era numai mancarea de amiazA, cAci abonamentul i pentru sear era foarte scump .1 nimene din noi nu dispunea de atatea mijloace ca
sA ne permitern acest lux. CatA vreme rnai tineau
paralele ce le primeam la inceputul fiecArei luni,
traiam seara cu cate un gula, pane i o sticl de
bere. Dar veniau zile, i de acestea erau c.rn 20 pe
lunA, in care nici luxul untii gula sau carp Acior
nu ni-1 puteam permite i atuncea cu o pane mica
precum se capAtA ori unde de 4 creitari, ne stainpAram foamea. Aa tr5iam cei mai multi din noi
i aa. tfaia i Eminescu. Dar Cate odat, mai cu
seamA pe la finea lanei, lipsi i aceastd mica hran
i eram siliti sal postirn serile, ateptand cu nerAb-

dare sA vie ziaa de mane, care, ne aduceh cafeana

en lapte i pranzul plait inainte. i cu toate acestea
eram voioi i buna dispozitie flu ne lipsia. Taina

dispozitiei noastre era tinereta i faptul c

nici
pe acasA la parinti nu huzurisem i flu eram alintati.

acuma voiu povesti un epizod tragi-comic,

intamplat intre mine i Eminescu.
Era pe la sfaritul lui Noemvrie 1870. Baniise

www.dacoromanica.ro

131

sfarise de mult i se apropih una din acele seri

sinistre, unde tiam c nu vorn manca nimica.
Cam pe la ease ore edeam eu i tovaraul meu
de locuintA, V. Morariu, la fereastra i ne nitam pe
stradA. Ii vedem pe Eminescu care venia de acasa
trecand pe sub feretrile noastre cu capul plecat
i cu manele impreunate in manecile paltonului.
Ii strigam pe nume. El ii ridica capul in sus i
vAzandu-ne, ne intrebA :

Ce faceti?
Nimica !

Nu eiti?
N'avem la ce.
Mmm? si ridicA arAtatorul
N'aveti
manii drepte in sus, care avea sa zica : N'aveti o
pitulA ?

Tufa !

Ii raspunserarn.

Atunci Eminescu statit putin pe ganduri i nezise dupA un timp :

Imbracati-va i veniti in jos.
Ne imbracarAm i eiram.
Of
neamul nevoii ! ofta el zambind, ce mizerie, sA fiti i voi ah de calici i tustrei sa n'avem o

para Dar mi-a venit o idee stralucita, mai baieti.

Vom manca imparatete in aceasta seara. Mergeti
la Bischoffs-Bierhalle in Wipplingerstrasse i ma
ateptati. Puteti i ranch ; in astA sear \TA platesc eu.
Bucuria noastra nu era mica. Eminescu se deI

'Arta repede de noi zicancl cA are sa se intalneasca

cu cineva. Noi ne plimbaram o bucatA de vreme

www.dacoromanica.ro

132

pe stradele splendid luminate ale Vienei i ajun-

seram pe Graben, acea piata feerie luminata,

uncle la plimbarea de seara miuna lumea ca intr'un furnicar. Acolo ne intalniram cu Matei Lupu,
coleg de universitate. Era i el lihnit de foame.
Ii introduseram in marele mister ce ne atepth in
asta seara i-1 luaram cu noi. Vorba Romanului :
Dar din dar se face rai.
Ajuni in restaurantul Bischoff ne aezaram intr'un ungher i comandaram ale un gula, pane
i Cate o sticla de bere. Nu-i vorba, am fi comandat

mai mult, caci Inca tot ni era foame, dar eram cu

frica in oase ea nu va veni Eminescu i atunci o

patim. Se Mull nou ore i Eminescu Inca nu

venise. Sticla de bere nu o goliseram de tot ; famasese in fiecare sticla cate ceva, caci altfel, daca
erau sticlele goale, venia chelnerul i le umpleh
iarai, iar noi ne temeam ca nici pe acea una nu o

vom putea plati. Se uit aca chelnerul cu ochii

prepuelnici la noi, iar noi incepusem a discuta
serios chestia : care din noi sa-i lase zalog paltonul ca sa eim cu obraz curat din restaurant.
Ochii notri erau indreptati spre ua de intrare i

nu-I ateptau jidovii pe Messiah aa de dornic, cum

II ateptam noi plini de frica i speranta pe Eminescu. Dona ore a tinut aceast5 tortura, cand iata
cateva minute dupa noua ore, intra i Eminescu
i se aeaza zambind langa noi. Ca o piatra ne pica
de pe inima i incepuram acii a ne uit mai indrazneti la chelner, pe cand mai inainte ne feream de
ochii lui.

www.dacoromanica.ro

133

Mancat-ati ceva baieti ? ne intreba Eminescu.

Cate un gulas mic, raspunseram noi, res-

pirand mai usor.

i poate ati mai manch ceva?
Cum nu ! numai &ea te ajunge punga.

Ei chelner, ada trei portii de Frankfurter

en varza i o cana cu bere !

Chelnerul inholba ochii auzind ca acii trebuie
s aduca bere cu cana, pe child inainte in decurs de
2 ore satusem cu sticlele goale!
Repede aduse chelnerul ce i se poruncise si incepuram a mama. Eminescu era foarte bine dispus, glumia, rde, manca i bea, iar noi Ii tineam

hangul. FiMd satui, ne pusem pe bere. Dintr'o

calla sporir mai multe si in fine facn Eminescu

gluma de comanda o cibotd de bere. Astfel de ci-

bole de stied, se afl mai in fiecare restaurant,

rezervate pentru studenti cand acestia devin bine

dispusi.

Aci incepa o conversatie animat, al carei obiect se schimba din minut in minut. Erau 3 ore
dupa miezul noptii cane' ne scularam sa plecam.
Eminescu plati atunci pentru toata mancarea i
bautura noastra 3 florini 20 creitari, iar chelnerului Ii dete un bacsis de 30 creitari. Ne indreptaram
spre cas. Lupu i Morariu faceau gal agie ; Emi-

nescu fredona cantecele sale favorite : Eu sunt

Barbul ldutarul si Dragi boieri din lumea noud,

iar eu mergeam in. rand cu dansii cu frica in oase,

s nu avem vreun conflict cu politia, caci eu bansem putin, de oarece abia in Viena incepusem a

www.dacoromanica.ro

134

gusth berea. AjungAncl pe Graben, Morariu in rasfAtarea sa, ii permise gluma de a ma inpinge In-

teo dama, care trecea atarnata de bratul unui

clomn. Ma pomenii atuncea din partea darned cu

o sudalm originala Vieneza, pe care inca nu o
auzisern 'Ana atuncea i care ma supr ah de
mult, Meat imi venir lacramile in ochi. Morariu.
i Lupu isbucnir intr'un hohot, ceea ce ma infuria i mai mult. Eminescu insa ma lua de subsoara
i-mi zise :

Nu te lu dup protii Atia, mergi en mine.

Linitea lui Emmescu imi impuse. Atarnat de bratul sau i ascultand povestirile sale, ajunseram in
Dianagasse, dar cnd sd ne despartim de Eminescn.

i sa tragem clopotul ea sa ne deschiza poarta,

veniram la cunotinta, Ca nu avea nimeni din noi

nici un ban ca s plateasca portarului tributul

obicinuit, ad.ica ate 10 creitari de persoand. Obiceiul acesta este un drept catigat de portari prin

prescriptiune, i deaceea ah. nurnitul Sperrsechserl

este spaima celor ce yin dupd 10 ore acasa, din

care cauza domnete o ura instinctiva in contra

portariului, care este poreclit Cerberus.

Ce era acii de facut? Nu ne ramase alta, cleat
sa ne plimbam pe strada pand la 6 ore dimineata
and se deschicl regulat portile. Morariu se plimbh
en. Lupu, iar eu cu Eminescu. In decurs de aproape
3 ore, cat a tinut aceast plimbare, Eminescu purth
firul vorbei. Dintru inceput imi povesti mult des-

pre o actrita Eufrosina Popescu de care fusese

amorezat i la care se vede ea' mai tinea, caci a

www.dacoromanica.ro

135

descria in colori foarte vii 5i in termeni de amorezat 9

Dup aceea trecit la teatru i povesti multe anec-

dote, dar acuma nu-mi mai aduc aminte ce-mi

spuse. In fine trecil la Budhism, obiectul sau de pre-

dilectie, despre care imi vorbi apoi pana ne desp artir am.

Eu eram numai putin initiat in misterele Budhismului 5i 5tiam numai atata despre principiile
acestei religii cat auzisem in liceu, iar Eminescu
desfa5ura o cuno5tinta vasta i-mi spuse ca. Tibetul este leaganul i inima misterelor budhiste ;
incepfi apoi sa vorbeasca despre Nirvana i Budha-

Sakhia-Muni. Era atat de incantat de principiile

acestei religii, ca 'Area transportat i adese pronunth plin de o deosebita insufletire cuvintele :
0 ! Budha-Sakhia-Muni! Ar fi vorbit mai mult,
dar erau 6 ore dimineata 5i portile se deschiserd.
Ne despartiram i ne duseram la culcat. Eu i cu
Morariu am dormit pana tarziu, adeca pana aproape

de amiaza, cad era Dumineca. Baba la care locuiam 5i care ne i servia, intrand in camera ca sa
ne ia hainele la curatit, ne ip.treba, ce haine vom
imbrach astazi ; eu Ii zisei ca voiu imbraca hainele
mele cele negre.
Dar ce fel de pantaloni ? intreba ea.
Cum ce fel de pantaloni? cei negri ! respunsei.
0 Iesses ! Domnul voie5te sa glumeasca ; doar

ati trimes aseara un bilet al D-voastre prin d.

1. Vezi sfaxitul capitolului : Eminescu afard de coald.

www.dacoromanica.ro

136

Eminescu 0 ati cerut pantalonii cei negri fiindca

aveti trebuinta de ei.
Ce bilet, ce Eminescu

. . . .

? dar acii imi plesni

prin minte ca Eminescu mi-a jucat o festa 1 Repede am sarit la garderob, dar panfalonii nu erau.
Baba-mi arata biletul adus de Eminescu. Era un
simplu bilet de vizita al meu, care ajunsese cumva

in maim lui Eminescu. Se trezise 0 Morariu.

Eu eram dintru inceput suparat, dar apoi ne cuprinse pe amndoi un ras de nu ne mai puteam
astampar, caci clescoperisem taina darniciei de
eri a lui Eminescu : mi-a luat pantalonii, i-a vndut
i ni-a platit la toti mncarea.
AA a 0 fost, caci intalnindu-ma cu dnsul dupa
amiaza in cafe Troidl 1-am tras la raspundere. El
se omor de ras i-mi raspunse cu tin aer nevinovat :

Ce eram sa. fac, eram doar i eu si voi lihniti de foame.

Da bine se poate una ca asta? De ce nu i-ai
vndut pe ai tai.
Imposibil.

i de ce imposibil?

Pentruca n'am doua parechi de pantaloni,

ma ! Se stransese 0 ceilalti colegi din cafenea pe
lang noi i toti radeau de se prapdiau, dar nu
de Eminescu, ci

de mine.

www.dacoromanica.ro

EMINESCU LA SERBABEA UNUI PATRON

Un bun prieten a lui Eminescu era colegul nostru

loan Luta, actual advocat in Suceava. In ziva

de sf. Joan ne-a plesnit noua colegilor prin minte

ca sa-1 facem pe Luta &Ali serbeze patronul

ski. Spre acest scop il felicitaram ati-va acas,

dar vazhnd CA nici prin g'and nu-i trece Ali serbeze ziva numelui sau, ne sfatuiram sa facem toate

chiparile ca sa-i deteptam ambitia. i aceasta

se putea face numai la masa in restaurantul lui
tata Wih19, in Marokkan.ergasse, unde la amiaza ne

adunam de regula intr'un numar destul de mare,

fiindca eram abonati acolo. Eu i. cu V. Morariu
eram cei dintai cari sosiram. In a numitul salon
ropi era aezata o masa lunga care era rezervata
pentru noi. Ateptaram sa vie i. ceilalti tineri i
veni i Eminescu.
Eu, ca student, aveam obiceiul sa-mi fac notite

asupra deosebitelor intmplari din vieata mea de

student i astfel am schitat i decursul acestui

patron din care copiez intocmaipasageleurmatoare.
1. Zu den drei Tauben".

www.dacoromanica.ro

138

Atunci se sculA V. Morariu i istorisind in scurt

colegilor sai intamplarea de dimineat51), ii provoca

pe toti sa nu uite a-I felicith pe Luta de ziha patronului sat]. i a-i detept ambitia ca sa-1 serbeze.

Toti acceptar propunerea, dar se sfatuira s inceapa hiritisirea abi du.pa masa. Ca vorbitor fu
ales Eminescu. In curand sosi i Luta i toti mancara in linite. DupA masa insa se sculA Eminescu

i netezinduli coama cea lunga i mustata sa pe

jumatate mucat, riclica un toast drastic in snatatea lui Luta, improvizA o poezie comica i
sfArind cu. cuvintele :
BAieti, azi e sarbAtoare,
SA ne veselim;

Pe Ion la masa mare

SA-1 hiritisim 1

provoca pe toti sa-i ureze de patron.

Ura 1 sa traiasca 1 Vivat domnul patron I strigara toate glasurile
Pana aici am copiat din schita amintita, pe care,

inainte de mai multi ani am publicat-o in intreg

cuprinsul ei in o foaie sub titula un patron in

Viena i acuma urmez a istorisi pe scurt cele ce

in schit erau istorisite mai pe larg.
Urmarea acestor felicitari a fost ca Luta, cu toate
ca nu dispune de bani, ne-a invitat pentru searA

in salonul rou i i-a serbat patronul in mod

stralucit.

1. Adeca felicitarea acasa la Luta.

www.dacoromanica.ro

189

Aceasta i-a fost numai a cu putint ca chiar la

tnceputul serbrii l'a invitat pe birta in mijlocul
Rostru, i explicndu-i noima serbarii din acea
seara, i-a zis c ne-am simti cu totii foarte fericiti,
daca amabilul nostril birta ar onora masa noastra
cu prezenta sa. A inchinat apoi nit pahar in sanatatea lui Wihl, i scurt dup aceasta alt pahar in
sanatatea sotiei sale, apoi Inca unul intru fericirea
i prosperarea copiilor ce-i va avea, iar Wihl era
silit sA deerte paharele pana in fund i se simti
Dbligat sd tie i el un toast in sanatatea patronului,
spre care scop porunci chelnerului Andreas A. aduca

D baterie de sticle de yin pentru toti mesenii i

mai goli un pahar. Astfel in scurt timp birtaul era

turmentat de-abinelea i petrecnd i el cu noi,

ne puse la dispozitie vinuri i mncari dup dorinta noastra, iar Andreas avea porunca s ne serveasca cu toate ce vom comanda. In cntece declarratiuni, toaste i joc am dus-o pana dimineata
i Eminescu a ramas pdna la srarit cu noi i era
i el minunat de bine dispus. A cntat cu noi, a
declamat i child colegul Chibici-Revneanul, caruia
Ii zieeam pasere turceascd, ne-a ridicat la un arcan

i la alt joc, numit canon, a jucat i Eminescu cu

noi si plin de voie bun a parasit apoi cut noi

localul.

Pe birta 1-am lasat adormit pe Un scaun.

www.dacoromanica.ro

EMINESCU

I MORIT

Universitatea cea veche din Viena era situata in

Backerstrasse i ca s ajungi din strada Wollzeile
la dansa, trebuia s treci prin Schwibbogengasse,

o strada ingusta, scurta i boltit, care semari

mai mult cu opoarta, caci deasupra se aflau locuinte.

In strada aceasta la o departare de o suta de pai

dela universitate se afla o Meanie mica i propietarul ei un vienez maruntel, rumen la fata i sur
la par, era pentru studenti un odor nepretuit, .caci
la dansul puteai dejuna ieftin, lucru de capetenie
pentru studenti. El se numia Moritz i nu mai tiu
cum, dar Eminescu ii ziceet tata Muritz 1 sotiei
sale giupaneasa Murifoaea. Aici dejunau studentii
cari nu_ dispuneau de multe parale i aici ne in-

talniam adese cu Eminescu ca s dejunam cate

o pareche de carnaciori

pane cu tot

zece creitari parechea cu

sau dad' ne mergea rau de tot,

ate un Schusterlabl, adica o franzela marioara

dar de Mina proast, pe care o taia Moritz orizontal in doua, o ungea cu o patura transparenta
de unt, i aezand apoi amandoua partile una peste
alta, ne-o vindea pe pretul de 4 creitari. Cele zece
www.dacoromanica.ro

142

zile dupa zi intai vedeai numai putini studenti in

aceasta dughenita, caci capatand banii lunari, huzuruiau si ei cateva zile prin restaurante si localuri mai alese, dar daca treceau aceste zile binecuvantate, nurnai ce-i vedeai iarsi la Moritz.
atunci botiogania batranul si ne mustra c numai

atunci venim la dansul, Cand ne sufla vantu'n

punga, Wann der Wind in den Taschen blasen tut,

cum zicea el. In astfel de momente critice il numeau studentii parvus Jupiter tonans i cautau sa-1
linisteasca. Nu era greu aceasta, caci era an vienez
bun si cinstit, care desi nu ne da nimic pe datorie,

dar pentru aceea primia dela noi in. loc de bani

zaloage. Studentii amanetau deci tot felul de carti
si hartoage vechi si Moritz le primia, numai daca-i
impu.neau grosimea si greutatea lor, si baietii abu.-

zau de bunatatea si nestiinta batranului si-i zAlogiau carti de care nu aveau nici o trebuinta,
si pe care alese nu le mai rAscumparau. Vedeai o
intreaga biblioteca de astfel de vechituri, asezate
pe o polita langA fereastra din dos a micei sale
dughenite.
Inteo zi il aflir pe Eminescu discutand foarte se-

rios cu micul Jupiter tonans. Pe tesghe era o

carte mare si groasa, si Eminescu care nu ma observase, se muncia sa dovaleasca Ca aceasta carte

are mare valoare si voi sa o zalogeasca pentru

doi florini. Batranul Moritz insa nu era usor de
induplecat. El rasfol cateva file dela inceputul,
mijlocul si finea cartii, si apoi o inchise repede

www.dacoromanica.ro

143

zicnd : La dracu, nu inteleg nimica i nu pot

ceti un cuvnt"

Da cum sa intelegi daca-i scris inteo limbd

orientald", zise Eminescu, tocmai aici zace valoarea acestei carti rare'.
Ce-i aceea limba oriental? intreb Moritz
necajit, i observandu-ma pe mine, i se insenin
deodata fata i. intinzandu-mi cartea imi zise :
Domnule doctor, ce carte e aceasta?"
Observ ca vienejii intituleaza pe toti studentii
cu cuvntul doctor.
Eminescu se intoarse acuma i vazandu-m.1 imi
zise repecle.

Ma 1 laudd cartea".
Nici nu trebui sa ma provoace la adeasta, caci
cunoteam en nevoile lui ca i pe ale mele. Luai
deci cu aer foarte gray cartea in mana. Era o carte
veche romneasca, tiparit cu litere chirilice, dar
nu avea titula. Putea sa fie viefile stinfilor sau o
biblie veche. Eu ma facui ca o cercetez i. o pretuesc
i. apoi zisei hotarit.

Cartea aceasta e foarte pretioas, caci este

foarte veche i tiparit inteo limba oriental".
Ei, dar ce-i acea limba orientala?" ma intreb A Moritz.

Limba orientala e o limba vorbita de po-

poarele orientale ; cum D-ta nu tii aceasta ?"

Ba, da, cum nu, adica limba ce o vorbesc

Turcii ii Chinejii, nu-i ah?"

Aa-i ! vezi CA cunoti limbile orientale. Ei

www.dacoromanica.ro

144

vezi, d-le Moritz, cartea aceasta face cel putin zece

florini, caci e foarte rar.
Nu-i vorbA, cartea, ca exemplar foarte vechiu,

avea sigur valoarea aceasta, dar o carte de zece

florini, aceasta nu-i venia b5tranu1ui la socoteal.

Netiind insa c sunt prietenul lui Ernmescu si

cunoscandu-mA ca pe un vechiu muteriu al sat'
se liniti i zise :

Bine, o primesc ca zalog in pret de tin florin,

dar bani gata nu dau ; pop lua marfa pentru acest
pret, sau poti manca aici pentru aceti bani.
Aferim, zise Eminescu care mine, i cum
mi-ar trebui parale !

Ne targuirm acuma tustrei, dar btranul nu

era de induplecat. Poate ca nu avea incredere in
evaluarea area, dar ne veni ii ajutor copila lai
Moritz, care i ea vindea adese la teghea In lipsa
bAtranului. Ea ne cunotea pe amandoi, tia ca
suntem romani i avea simpatie pentru noi, caci
ne vAzuse adese in societatea unui coleg roman
care-i f5cea carte)) Sigur ea' mai mult din aceasta
cauza 11 induplecA ea pe batran s primeasca cartea

in prep de doi florini, dar cat despre plat, nici

n'a vuit sa" aucl Moritz i astfel a fost Emineseu

nevoit sA manance pe banii acetia in bacania lui
Moritz, se intelege ea' nu deodata ci in mai multe
randuri i i-am ajutat i eu pl5tindu-i apoi in
1. Mai in mina s'a rnaritat dupa acest roman care ulterior a devenit
director la o scoala secundara din Bucovina. Ea a depiins foarte usor limba
romaneasca si a fost foarte stimata In societatea Rornanilor.

www.dacoromanica.ro

145

schimb ate o cafea neagrA la Schmauswaberl 1),

sau la Troidl.

Cand clup vreo lun de zile am intrebat de

Moritz ori de mai are zalog cartea lai Eminescu,

imi rAspanse :
Na, DI. doctor a rscumprat-o.

1. Aceasta era o cafenea mica in Backerstrasse, condus de o dama cu

letele ei. Studentii le ziceau Schmausweiberl, iar Vienezii pronuntau Schmauszwberl.
Eminescu.

10

www.dacoromanica.ro

EM1NESCU

I 1ON1TA BUMBFIC

Cearta lui Eminescu cu Ionit Bumbac nu ar

avea insemnatatea pentru. a fi mentionata, daca nu

ar fi avut urmarea, ca Ionita Bumbac, in urma con-

troversei cu Erninescu, a devenit adversar ne-

imp kat al lui, pentru toata vieata i daca aceasta

adversitate a Jul Bumbac, nu s'ar fi manifestat mai
tarziu 0 in vieata practica cand devenise profesor
la liceul din Cernauti.
Bumbac era un roman infocat dar intransigent
0 nu admiteh vederi contrare vederilor sale. Era
i adversar declarat al directiei noue, inaugurate de
Maiorescu, care prinsese raclacini intre studentii
romani din Viena, ]. fiindca Eminesca sustinea
aceasta directie cu toate puterile argumentatiunii
sale, trebuia & se nasca adese controverse i frictiuni intre dansul i Bumbac. Am asistat i eu la
astfel de discutiuni infierbantate, dar cand s'a produs ruptura definitiv intre Bumbac i Eminescu,
n'arn fost de fata. Mi-a povestit-o insa loan Luta,
actualul advocat in Suceava. La o intrunire a studentilor se iscase intre Eminescu i Bumbac iara
o discutiune violenta cu privire la directia noua
www.dacoromanica.ro

148

cearta a urmat i dupa intrunire pe strad

hindc5 Eminescu i Bumbac se Mdreptar5 sprecafeneaua Troidl, discutia a urmat 0 In cafenea.
Cine Pa cunoseut pe Ionit5 Bumbac, tie c avea
o voce de stentor, vorbia repede i tare i cand
i

incepea, nu era aa uor sA ajung5 cineva la cuvant,

cu atata mai putin Eminescu care avea glas doi discuta linitit. La aceastA discutie in ca-

mol

fenea, prinsese Bumbac cuvantul i vorbia repede

i

aA de tare, c Eminescu nu era in stare sa_

ajunga' i el la cuvant. Cercase Eminescu de mai

multe on s replice, dar glasul s'au era intrecut
de vocea lui Bumbac i numai mic5rile buzelor

lui Eminescu arnau ea vorbete 0 el. Dup ua

timp Eminescu pierclfr raldarea, Ii scoase cciula

sa mitoas5 din cap, o tranti cu putere pe masa i-i
zise iritat lui Bumbac.
Na vorbete-i
acu cAciulei mele !
I
De atuncea a ramas Bumbac toat vieata ma-

nios pe Eminescu 1 a lost poate unicul care a

contestat lui Erninescu mice merit literar. Ca pro-

fesor la liceal din Cernauti, predand elevilor literatura roman5, nu-1 numara pe Eminescu intre
poeti i tipArind o carte de lectur5 pentru liceu,
alcatuita din poezia i proza scriitorilor romani,
Eminesca nu figureaza" de fel in aceast5 carte.
Astfel elevii lui Bumbac cat timp 1-au avut pe
dansul ca profesor, au fost lipsiti de orice cunotint
a frumoaselor scrieri ale lui Eminescu 0 a insemn-

tAtii lui pentru literatura romaneasc.

www.dacoromanica.ro

EMINESCU IN 1875 IN CERNnull

Pe la iinea lunei Septemvrie si inceputul lunei
Octomvrie 1875 erh o mare fierbere in Cernauti.
Se serb inaugurarea universitatii din Cernauti si
totodata amversarea de o suta de ani a incorporarii Bucovinei la Austria.
Lipsa de tact a aranjorilor acestor serbri, caracterul antiromanesc al serbarilor acestora precum si tendinta germanizatoare a universitatii ce
se propagh la toate intrunirile germano-evreesti,
jignise sentimentele nationale ale Romanilor bucovineni si cu tot patriotismul incercat si mai presus de toata indoiala a tuturor paturilor sociale
romanesti din tara, Romanii hotarira a mi. lua,
parte la aceste serbari si a le opune o rezistenta.
pasiva. Nobilimea romaneasca erh pe la tar5, iar
ceilalti Romani ce nu puteau parAci orasul, nu luau
parte la nimica.
Eu eram atunci auscultant la tribunalul din Cer-

n5uti si locuiam in strada Lumii nou. Seara ina-

intea serbarh ma trezesc deodata cu Eminescu

care sosise din Iasi, aducana cu sine in birja un

cogemite yadoi de lemn de o greutate foarte mare..

www.dacoromanica.ro

150

Eminescu intra in camera cu obicinuitul su thinbet pe buze si-mi Mai mare surprinclere, caci nu-1
vazusem din anul 1872.

Bucuros de oaspeti? ma intreba el, intin-

zandu-mi maim i srutndu-ma.

boar n'ai venit la serbare? Ii zisei eu foarte
surprins.
Da si ba, imi raspunse el, si apoi incepa a-mi
istorisi c i in Iasi se aranjaza o contraserbare la

i c poetul bucovinean Dimitrie Petrino

va tinea acolo cuvntarea festiva. Imi spuse apoi
ea a adus pentru serbarea din Cernauti mai multe
Bei lic

sute de exemplare din o brosura intitulat Rapirea

Bucovinei", scris de un anonim pe baza unor do-curnente istorice, scoase in Viena din arhivele statului. Deschise apoi lada i incep sa scoata mul-

time de carti vechi, precum psaltiri, ceasloave,

biblii i multime de alte hrtoage rupte, incat am

fost silit sa-1 intreb ce noima au aceste carti ce le

trecuse peste hotar, platind atata de scump greutatea bor.
Ai rabdare, zise el, si apoi adaose nemteste :
das beste kommt zuletzt ; uite m'am temut ca-mi
vor opri la granit brosura de care ti-am vorbit ;
am pus-o deci dedesupt, iar deasupra am trntit

carti vechi, pe care le-am aratat la granit. De

aceste hartoage nu s'au interesat mult impiegatii
vostri i astfel am trecut brosura in liniste si pace.
Erau mai multe sute de exemplare din brosura
amintit, pe cari le aseza Eminescu intr'un colt al
.odaii. El a rmas in seara aceasta la mine si am
www.dacoromanica.ro

151

petrecut amandoi, noaptea pada' tarziu, band vin,.

povestind, glumind i fierband cafele negre intr'un ibrica, pe care-1 aveam Inca din Viena de pevremea mea de student.
Cam pe la dou ore dup miezul noptii ne trezi
ins din povestirea noastra un cantec romanesc ce
se auzid pe strada. Un cor de voci barbateti intona
armonios i liii cantecul Deteapta-te Romane"
ca i cand ar fi voit sa dea acestui cantec eroic un
sentiment de jale. Linitea noptii, actualitatea data
si armonia vocilor ava efectul ca amandoi eram
foarte impresionati. Ascultaram lung timp in fereastra pana se departara cantaretii tot mai mult
i se pierda cantecul in clepartare. Eminescu era dus.

pe ganduri. Dupa un timp imi zise :

Niciodata nu mi-a placut cantecul acesta

a de mult ca acuma.

A doua zi toate brourile erau imprtite intre

Romani, ba Eminescu ava indrazneala a trimite
broura prin pota la capiteniile serbarii i la cele
mai marcante persoane oficiale. Rezultatul a fost
ca dupa cateva zile dela sosirea lui Eminescu,
gazeta oficiala aduse ordonanta tribunalului ca
broura este confiscata i desfacerea ei este oprit.
Nu mai era insa ce desface, caci Eminescu se grabise, incat nu mai ram5sese nici un exemplar, nici

macar pentru mine.

A doua zi dup sosirea lui Eminescu ne duseram

seara amandoi la otelul Pajura neagra, unde man

cam eu in abonament i unde edeau la masa foarte
multi Romani. Pentru aceti Romani, era rezer-www.dacoromanica.ro

152

-vat o masa la care incapeau vreo 24 de persoane.

In aceast a seara erau foarte multi la masa. Eminescu

sede langa preotul Alexandru Plesca, cu care

-ave cunostinta de pe vrernea cand locui la profesorul Pumnul. Conversatia era foarte anima-CA.
Obiectul principal al conversarii era serbarea din

Cernauti. Toti Romanii aveau haine de toate zilele, iar la celelalte mese vedeai numai fracuri i
uniforme. Dupa o vreme se apropia de masa noastea un advocat anume Komariner i aclresandu-se
catre noi tinerii judecatori, incerca sa ne convinga

ca nu e la locul &au abstinenta Romanilor, atat

fata de aniversarea de 100 de ani a incorporarii
Bucovinei, cat si fata de nou creata universitate.
Acest Komariner era in frac si cravata alba si st

drept dupa spatele lui Eminescu i Plesca. Vedeam

et acestora nu le vine la socoteala conversatia

advocatului i Ca pun cevA la cale.

Eminescu incepuse a-i musca mustata, semn
cA era iritat. Deodata vedem ca ia paharul s5u golit
.de bere i ridicandu-1 Mara dupa spate spre

fata advocatului, Ii zise fr sa se intoarca la

clnsul:
Kellner un pahar de bere !
Atuncea i Plesca intinde paharul su i zice
!

i el :

Kellner, bere !

Komariner se uith uimit la un pahar i la altul

si nu tia ce s zica. Atunci Eminescu i Plesca
se intorc spre advocat i Ii striga in fata :

Kellner, nu ti-am zis sa aduci here?

www.dacoromanica.ro

153

Aid' paol de ne ada !

Un hohot de its isbucni acuma intre toti me--

senii i. advocatul intelese ca e luat in zeflemea ;

el se intoarse spre noi i ne zise nedumerit :
Nu tiu ce vor aceti domni dela mine.
Noi ii explicaram ca nefiind aceti domni din
Cernauti, l'au luat drept chelner, a greala ce

s'a putut intampla cu atat mai uor, fiindca i

chelnerii astazi sunt toti in frac i cravat alba'.
Foarte suparat se departa Komariner dela masa
noastra in rasul tuturor mesenilor, iar Eminescu
era foarte satisfacut ca i-a succes gluma i ea am
scapat de discursul advocatului.
Nu-mi mai aduc aminte cafe zile a ramas Eminescu in Cernauti, dar' tiu ca rn'a rugat s mergem impreuna la mormantul profesorului Pumnul

iar de acolo ne-am dus la casa care fusese odinioara proprietatea IM Pumnul. Aici imi zise :

Uite, acolo am locuit eu i in casuta cea mica

era i biblioteca studentilor romani, la care am

fost i eu bibliotecar un timp.

Se adanci in ganduri i nu vorbi nimica pana nu

ajunserdm acasa. Cate amintiri din copilarie ii vor

fi trecut atuncea prin creerii sai framantati de

atatea ganduri, de atatea impresii, bucurii i nevoi 1

Ajuni acas isi impachetd cartile vechi ce le-

adusese cu sine i pleca cu o birj a la gall. Nu 1-am

mai vazut apoi pada in vara anului 1878 in Bucu-

reti, cand era redactor la ziarul Tinapul".

www.dacoromanica.ro

INTALN1REA IN BUCUREST1 1878

In ziva de anul nou 1873, serband in Viena patronul unui coleg al nostru, eram incantati de prietenia ce domnete intre noi, dar totodata foarte
impresionati & in anul acesta, finindu-ne studiile,
trebui sd ne despartim si sa ne raslatim in toate

partile, intrand in valurile vietii practice spre a

ne catiga panea de toate zilele. Tineri i. idealiti

precum eram cu totii, ne ziseram ca nu se poate

sa nu ne intalnim mai adese. Ell, aducandu-mi
aminte de o nuvela Vntul soartei de Leon Negruzzi

pe care o cetisem cu mai multi ani in urma in

Convorbiri literare, facui propunerea s ne intalnirn tot din cinci in cinci ani, intr'un loc pe care il.
vom stabill inainte, i aceste intalniri sa urmeze in
decursul intregei noastre vieti. Propunerea a fost

primit cu mare insufletire. Juraram cu totii ca.

ne vom tinea de cuvant i hotariram ca intaia
noastra intalnire sa urmez.zi in Bucureti in ziva
de 15 August 1878. In anul acesta, dintre cei ce
iscalisera juramantul, ne aflam numai eu i Vasile
Morarin in Bucovina ; eu judecator in Campulung

el in Cernauti. Ne hotariram deci s plecarn in-

www.dacoromanica.ro

156

preuna la Bucuresti. Dupd o calatorie cu calea

ferata i di1igent6, calatorie impreunata cu multe

piedici din cauza podurilor ru.pte de puvoiul apelor

si din cauza multelor regimente de Rusi ce intalniam intorcandu-se de pe campul de rasboiu

-din Bulgaria, ajunseram. in ziva de 14 August dupd

amiaza in Bucuresti.

Intaiul nostru gaud a fost sa-1 cautam pe Eminescu, despre care stiam ca este redactor la ziarul
Timpul". Pe drum ne intalniram cu A. Chibici-

Revneanul, unul dintre cei jurati" care sosise

chiar atuncea de pe campul de luptd din Bulgaria

spre a se intalni cu noi. Ne duseram la hotelul

Dacia unde se afla atuncea redactiunea Timpului.

In sala intdia aflaram pe un domn, calare pe un fel
de cal de lemn care-i tinea locul de scaun ; el scria
la o masa inalta i ne spuse ca Eminescu se afld

in sala de alaturea. Intraram in sala a doua

si-1

aflararn pe Eminescu scriind la o masa lunga, plina

cu urnale. Era numai in cAmasA i pantaloni ;

cravata era aruncata intr'un colt de masa, iar

inaintea sa era un talger cu fructe din care mnch

scriind un articol pentru Timpul".

Bucuria sa a fost mare cand ne-a vazut caci

nu ne intalnisem de Cand cu serbarea din Cernauti

1875.
Ce mai faci puiule, Ii intrebaiu?

Mizerie baieti, vecinica mizerie, am ajuns

i facnd un gest
iat
jurnalist adica calic
cu mama, ne arAta zambind talgerul cu fructe de
pe masa. Nu stiam de o zice aceasta serios sau in
glumt, pentruca z'ainbetul nu-i lipsia nici child

www.dacoromanica.ro

157

de pe buze. Aces t obiceiu Ii avea totdeauna, i noi

care il cunoteam atat de bine, isbucnirAm intr'un
hohot de rds vAz'andu-1 in aceastd situatie tragicomicA. Eminescu nu se schimbase mult de cnd

ii vAzusem, numai hainele erau cam neglijate.

PArul tot il purta lung, pieptanat in sus i mustata

o muca i acuma dupA vechiul sAu obiceiu. Ii
spuserAm cu ce scop am venit la Bucureti i cA
nouA colegi din Viena se vor inthlni aici i vom
petrece cteva zile in capital.
De minune frate, de minune
care va sA
zicA aveti... ? i atuncea ridicA dup vechiul obiceiu din Viena degetul arttor al mnei drepte 1).
Noi cunoscnd acest gest inteleserAm ce voi sAzicA i-i rAspunserAm rAzand :

Se intelege cA avem.
Ei bravo, ce berechet o s mai fie. MA duc i
eu cu voi, rAmnci articohil meu neisprAvit, dar
sA scrie viteazul cAlaret din cealalt camera ce-i
va plesni prin minte.

Eminescu se imbracA. Eind zise plin de voie

bunA cAtre calaretul din sada intdia :

Aclio frate, la Filippi ne mai intalnim

fr sA ne recomancle, pArAsi cu noi palatul Dacia.

Pe drum ne spuse cA cel ce scria in camera intaia

era Caragiale. Noi Ii mustrarAm cA nu ne Meuse cu-

noscut cu acest literat iar el ne rAspunse cA nu era

vreme de oarece Ii e foame i ar voi s ste cu noi
la masa'.
1

Gestul acesta Insemna. aveti o piu1 (10cr.)? adica aveti parale.

www.dacoromanica.ro

158

Mai vazusem In redactie un tnar care blab)

i pe care a0jdere nu ni-1 recomandase, dar pe

drum ne spuse ca se numete Ronetti Roman, ca

este un baiat cuminte i foarte cum se cade, dar
altfel nu tie nimic despre ansul. L'am cautat si.
pe I. Slavici i 1-am luat cu noi.
Zilele cate le-am petrecut in Bucureti a fost
Eminescu nedespartit de noi. El a fost calauzul
nostru in toate partile, manca, bea i petreceh cu
noi 0 era bine dispus. Punga noastra era 0 a lui ;
el comanda i noi plateam.
Mai baieti,

zise el intr'o zi

a de voios

n'am fost decat in Viena cand petreceam cu voi.

i

in adevar aceste zile erau pline de vieata, pline

de momente fericite in care, lepadand toata grija

cea lumeasc, precum zicea. Eminescu, traiam in
amintirile vesele ale vietei noastre de student 0
ne reamintiam toate poznele ce le facusem odata,

nevoia in care traisem, cum adeseori serile nu

aveam ce manch 0 cum ne-a platit Eminescu intr'o

seara masa, vanzand, Med tirea mea, o pereche
cle pantaloni ai mei.

Eminescu facea mult haz de aceste amintiri,

dar Cate odata i se intuneca privirile ca i cand
i-ar fi trecut un gnd trist prin minte, caci oft
0 pronunta cu zmbet amar cuvintele lui obicinuite
neamul nevoii !
Intr'o seara ne zise : Mai baieti, aveti voi o idee ?
Sunt sigur c n'aveti ideea ce o am eu, deci am sa

of

v aduc la o idee
i ne duse la o gradina ce se
numia ; La Idee. Acolo toate obiectele aveau nu-

www.dacoromanica.ro

159

miri particulare. MAmAliga se numia mdndria na4ionald, cutitul se numia. Bismark, cafeaua neagrA
Jai/as cu cealma, . m. d. Am petrecut o sear minunatA in aceastA grAdinA i era i prietenul Joan
Slavici cu noi.
Intr'o zi am voit sA-1 vizitAmpeEminescu acas,
dar din purtarea sa am inteles cA o astfel de vizitA
nu ar fi pe placul sAu, i Slavici ne spuse CA putini
tiu unde locuete Eminescu i cA nu-i place sA
primeascA pe nimeni acasA.
Scopul pentru care venisem la Bucureti se im-

plinise numai in parte, fiindcA din nou jurati",

numai trei se infAtiase la intAlnire, adecA Morarin,
Chibici-Revneanul i eu, cAci Eminescu i Slavici
nu f Aceau parte din jurati. Un Met coleg din Craiova
murise i in locul s Au ne veni o scrisoare dela maicA-

sa, care implinind cea de pe urmA dorintA a fiului

sAu, ne vesti tristul eveniment care 1-a impiedecat
pe unicul ei fiu s se intAlneascA cu noi. Ceilalti
cinci scuzase absenta lor. Moartea colegului din
Craiova, i lipsa celorlati colegi, ne descuraj inteatata, Meat ne deslegarAm i pe noi i pe ei de jurgmantul fAcut. Avand a mA reintoarce in tart mA
plimbam inainte de plecare cu Erninescu pe calea
Victoriei, pe atuncea calea Mogooaiei. Intim precum eram cu ansul, 1-am intrebat cum o mai duce,
cum trAiete. El zmbind imi rAspunse cu Ull vers
cunoscut dintr'un poet german :
Arm am Beutel, krank am Hazen.
Schlepp' ich meine langen Tage 1).

1. Sarac la pung i bolnav de inim

Imi petrec lungile-mi zile.

www.dacoromanica.ro

160

Mi-a rAmas adAnc intiparit acest rspans 0 nu-I

pot uita de atata vreme. Observ cA Eminescu nu.

pronuntase versul acesta inteun ton jeluitor, ca

unul ce ar suferi i ar ave lipsA de ceva ; nu, acuma

ca i altAdat, i poate ca totdeauna fat de colegii

sal, el zAmbia, astfel cA puteai foarte uor crede

CA glumete sau zeflemizeaz.

Ne-a petrecut panA la garA. EU. 0 Morariu

am plecat spre Giurgiu, iar el a ramas cu ChibiciRevneanul i u Slavici in Bucureti.

www.dacoromanica.ro

TRADUCERI DE EMINESCU
Eminescu a tradus foarte putin. Trebui s'a"-i
placa' foarte mult o poezie sau s coresptmz stdrii
psihice in care se afla pentru ca el s'a" se hothrascA

a o traduce. De aceea nurnai putine traduceri de

Eminescu sunt cunoscute si publicate.
In posesiunea mea se afl o traducere a poeziei
lui N. Lenau Die Bilk i alta frA titul tradus
din Hieronymus Lorm. Amndou sunt scrise cu
creion pe un cvart de hrtie si ciorna e Inca binisor
legibil. Le dau aici pe amndou publicitAtii adaogand la poezia. Die Bitte i textul geiman al lui
Lenau. Traducerea aceasta o intituleaiA Eminescu
&Cm& deasupra-mi. Texful german al Poeziei lui

Hieronymus Lorm nu 1-am. putut afl in editia

german ce mi-a stat la Ind Amn, dar nu incape
nici o indoial ea traducerea e fActitg de pe originalul acestui poet fiindc4 EminesGti, insu-si o

spune aceasta in fruntea traducerii. Iatl aceste

traduceri :

Emineseu.

www.dacoromanica.ro

162

I.

Rdmdi deasupra-mi.

Rami deasupra-mi noapte 'ntunecoas

Cu 'ntreaga ta putere m condi',

0 visatoare, blnda, serioasa

0 nemarginit de dulce noapte tu

cu-al Intunecimii tale farmec

Rapete-mi lurnea mea de umbre reci,
Ca s te simt plutind deasupra vieti-mi
Tu singuratica in veci de veci I

Originalul german al acestei poezii are urmtornl

cnprins :
DIE BITTE

Weil fiber mir, du dunkles Auge,

-Ube deine ganze Macht,
Eruste, mde, traumerische,
'Unergrfindlich sfisse Nacht.
,I\Tiniiir mit deinem Zauberdunkel

biege Welt von hinnen mir,

Dass du 'fiber meinem Leben
kinsarn schwebrst ffir und far.

www.dacoromanica.ro

163

(depieroilymus' Lorm)

Ori Unde vom privi,

Durere i ving.
Tot timpul ce-o veni,
Desparte, desbin.

Iar visul de noroc

qi de iubire
Mai are atAta loc
Ca sa aspire.
*

**

In Almanahul Romniei-june din anul 1883 a

fost publicata o alegorie Vremea ;si Iubirea de

Regina-poet Carmen-Sylva. Aceast alegorie cuprinde doug chnfari in versuri ale Iubirii.
Se s tie cg Carmen Sylva scrie impresiile si inspiratiile sale in limba german. Alegoria aceasta
a fost deci traclusg din limba german in cea romang i traducgtorul este dup indicatiunile ce
le am, d. Titu Maiorescu, iar cele dou cnthri in
versuri i anume :
Sferele tot mai umbla, eterul tot straluce,.
Tarziu ori mai de vreme cu toate se vor duce;
Mana i-o tin in rainuri, l'apas la radacina
Si-al lumii arbor mandru, murind mi se inchin6.
De suflu vetejete i frunzele-i upare
Se mistue In flacari, cenu51 trecatoare.

www.dacoromanica.ro

161

H.

Eu sunt iubirea i teama n'atn

0 vreme, de tine
Caci toata lumea eu o am
Ea e pentru mine;
Caci aer i eter raman ale mele.
Si. flori s'ale s'oarelti raze si gtcle;
E mare puterea in care ma 'ncrez
Caci tu omori, iar eu creez;
Daca soptesc un mic cuvant
Atrag i ceruri i pamnt,
Caci sa cutremur lumea pot,
Daca sarul, traeste tot.
Cantarile mndre din pieptul meu
0 vreme saraca,
Vor rsuna cu drag si dor
Si n'pr sa mai treac .

acestea sunt traduceri de Eminescu scrise cu mna

sa proprie in contextul manuscriptului scris de

alt mna i trimis Romniei-June spre publicare. Anexele E i F ne inftieazd in facsimile
aceste traduceri de Eminescu.

www.dacoromanica.ro

Anexa A.

14

Eminowicz Michail

Gutsbesitzer

8112. 1850. Bottuschan

Bottuschan

cl

Allgemeine
Fleissnote

4-,

Os

sg sg

In

sg

Fortgangsklasse

des Schtilers

aa

Das (Schn)schreiben

nem

Die romanische Sprache

Geburtsort

Zahl der

verstlumten
Schultage
nicht
ententschul- schuldigt
digt

Die ruthenische Sprache

und

Stand und
Wohnort
der

Die deutsche Sprache

Name, Alter, Religion

Die Religionslehre

Cursul primar, clasa a 111-a, semestrul I: Sept. I858Februar 1859.

In

In

I.

f$

41'.

'11'

la

4
Ts

to

ccil

Sonstige
Be-

merkungen

Zeugnis
1.113. Marc
1859.

sehr. B.

Cznrnowitz den 15.127. Februar 1859.

Wassi Ile Illaslewicz

Porphyrius Dimitrovits

prov. Direktor.

Joanne Lltviniuk

Schul-Katechet.

prov. Lehrer

Clzsul primar clasa a 111-a, semestrul II: Marie lulle 1859.

14

Eminowicz Michael,
Gutsbesitzer
in Bo uschan

sg

sg ag

I.

Zeug.
29. Juli
10. Aug.

1859.

6112 1850

(Not& A Yost cla-

sificat al 15-lea
intre 72)

Czernowitz den 8.120. Juli 1859.

Wasille Illasiewicz

Porphyrlus Dimitrovits

Joanne Litylniuk

prov. Direktor.

Schul-Katechet.

prov. Lehrer

www.dacoromanica.ro

Cursul primar, clasa a IV-a, semestrul I: Sept. 1869

16

Michail Eminowicz

Gutsbesitzer

6. Dez. 1850. Bottuschan

daselbst

sg

sg

sg

sg sg sg

Februar 1860.

sg

sg V.

Zeug.

3.115 Feb.
1860

Behr fl.

Czernowitz am 2.114. Februar 1860.

Wasilie Illasiewicz

loan Zybaczynski

prov. Direktor u. Katechet.

Klassenlehrer.

Cursul primar, clasa a IIT-a, semestrul II : Februar

lulie 1860.
3. Sept. 1860
Zgss.

16

Michail Eminowicz

Gutsbesitzer

6. Dezember 1R50

Bottuschan

10

sg

sg

sg

sg sg

sg

sg V.

28. Jun:1-

10. Juli

1880

Duplikat mit
obigen Datum.

sehr fl.

(Kota. A fost

clasificat al 5-lea

tntre 82).

Czeinowitz am 23. Juni (5. Jun). 1860.

Waiilie Illasiewlcz'

Joan Zybaczynskt

prov. DirektoF u. katechet.

Klassenlehrer.

KOTA. f1. = fleissig = sftrguitor ; sg= Aehr gut = foarte bine; g = gut = bine; m = mittel, mittelmassig=
mediocru; I. = Erste =medie general& bun; V. Vorzug =medie general& foarte buna.
t

www.dacoromanica.ro

168

Anexa B

Cursul muds!, clasa I. A, semestrul I: Sept. MO

i

Mune wurAlter

Vateriand, Geburtsort,
Wohnung

..

des...
Sohn lers

Eminowicz Michael
14. Dez. 1849.

Bottuschan
Moldau

Nr. 199

Name Stand
Wohnol:t des Va-

ters oder Vor-

Religion

mundes

Georg
Gutsbesitzer
daselbst

gr. n. u.

----,..----'

I. Semester.
.,....

Sittliches Betragen Tadellos C do J1. d, L.

Aufmerksamkeit bisweilen unterbrochen
C & L. do JI.

Fleis befriedigend C & L. do JI.

Tadellos

bisweilen unterbroch
befriedigend

Religion,lehre recht tobenswerth.

Lateinische Sprache befriedigend
Griechische Sprache
Deutsche Sprache befriedigend
Romanische Sprache
Geographie und Geschichte befriedigend
Mathematik befriedigend
,
Naturwissenschaften gentigend.
Philosophische Propadeutik
Italienische Sprache
Franzosische .Sprache
Kalligraphie
Gesang
r

Aeusiere Form der schriftlichen Aufsatze genagt

I Zahl der yersaumten Lehrstunden 0
t Allgemeine Zeugnis .classe und Locationsninnmer Erste KI. LNo. 11.
I

www.dacoromanica.ro

169

'Januar 1861, semestral al II: FehruarIulie 1861.

Name, Stand.,

Stipendist;
von Sehulgekl befreit
oder zahlend

Wohnort des verant*Ortliehen

Auftehers

Ki Int-tiger

Anmerkungen

Beruf

zahlend

NikotautDzierzek
.-' Grimdbattzer.
...

U. Semester.
tadellos C. Kal. 1.bg,

National qauptschute

unbes1im114

CzerhoWitz

SchillgasseNo.799

Clernowitz.

..--.---..

tadelnswerth

Romane-

wegen

Nicht ganz tadellos wegen Versaumniss Verstiurnniss

der Exhorten. Jt.
der Exhorten I
I

unterbrochen C Lbg. do J1. Kal.

unt rbrochen I

ungfeichmassig C Lbg. do. .11.

unglei li-

kaum ausreichend Kal.

int:Essig

gentigend
-..
.

hinitinglich
1

befriedigend
..

hinreichend

Mich
genilgend

ausreichend.

gentigt
0.

Ers'e K1. LNo. 23.

i

www.dacoromanica.ro

170

Anexa C.

Cursul secundar clasa II. A, semestrul I, Sept. 1861

Name mid Alter
des
Seta Hers

Name, Stand,
Vaterland, Ge- Wohnorts des Va-.
burtsort,
ters oder VorWohnung
mundes.

Vater Georg EmiErninowicz Michael Bottuschan in nowicz Gutsbesitder Moldau zer zu Bottuschan
12 .1.
1

in d. Moldau

Religion,.

gr. n U.

..__.,.,..__.,

I. Seme ter.

Sittliches Betragen : Tadellos Kr. do. J. L. K. Sbiera

entsprechend

entsprc chend Hdk

Aufmerksamkeit : unterbrochm gespannt Kr. do.

J. K. unterbrochen L. d . Hdk rege Sbi ra

._

Fleis : unterbr ,n hen eingehend Kr. ausreichend L. sehr

thatig K. Sbiera manchmal zerstreut J. gering Hdk.

unterbrochen
unterbrochen

Religionslehre loben wert.

Lateinische Sprache : Hinreichend

Griech sche Sprache
Deutsche Sprache : Hinreichend.
Romanische Sprache vorztiglich
Geographie und Geschichte sehr gut
Mathematik ungenugend.

Naturwissenschaf ten durl lig ausreichend.

Philosophisch 2 Propadeutik
Italienische Sprache
Franzosische Sprache
Kalligraphie

Gc sang

Aeussera Form der schriftlichen Aufst e : wenig entsprechend.

Zahl der versaumten Lehrstunden : 12, gerechtfertigt.

Allgemeine Zeugnissclasse und Loca ionsnummer 11 Zweite Classe Loc No.. 5

www.dacoromanica.ro

1;1

Januar 1862, semestrul al 11: Februarlulie 1862,

Name, Stand,

Stipendist ;

Wohnorts des vervon Selmlgeld befreit

antwortlichen
oder zahlend
Aufsehe*s

zahlend

Privatbeamte
Nicolaus Dzierzek
Dreif altigkeitsstr.
No. 1309.

II. Semester.

Kunftiger
Beruf

Anmerkungen

unbestimmt

-._,---

tadelfrei bis
tadelfrei b:s auf seine Geschwatzigkeit. auf seine GeKr. Hdk. Ganz ladelfrei K. Lbg. Sbiera. schwatzigkeit.
I

unterbrochen Kr. do. JI. Hdk

titter
stets rege K : Lbg. Sbiera.
unterbrochen
inangelhaft Kr. sehr thiitig K : Lbg.
ungleich
Sbiera befridigend A gering Hdk.
lobenswert.

Ungerulgend
befriedigend.
sehr lobenswerth.
recht befriedigend.

ungentigend.
lobenswert.

wenig entsprechend.
58, gerechtfertigt.

Zweite. Loe, No. 62. Correxit St. Wolf

www.dacoromanica.ro

Roman&

172

Anexa D.
Cursul secundar, clasa 11. A (ca repetent), semestrul 1:
Name und Alter
des
Sehtllers

Eminowicz Michael
12 T.

Vaterland, Geburtsort,
Wohnung

Name, Stand,
Wohnort des Vatars oder Vormundes

Moldau
Bottuschan,
Herren
Gasse No.

Vater Georg
Gutsbesitzet in griechisch nicht unirt
BottusChan

Religion

..--...,.--.

I. Semester.

Sittliches Betragen befriedigend do. L. Vys JI. Nb

befriedigend

Aufmerksamkeit zuweilen unterbrochen do. A do.

L. Vys Stets rege. Nb

Meist theilnehmend.

F1eiss thatig JI do. L. Vgs Sehr lobenswerth Nb

thatig.

Religionslehre vorzaglich.
Lateinische Sprache genagend,
Griechische Sprache
Deutsche Sprache befriedigend
Romanische Sprache vorztiglich
Geographie und Geschichte Ausgezoichnet.

Mathematik hinreicheni
NEtturwissenschaften hinreichend.

Philosophische Propadeutik
Italienische Sprache
Franzosische Sprache
Kalligraphie
IGesang

Aeussere Form der schriftlichen Aufstze entsprechend.

Zahl der Nre saumten Lehrstunden 17 davon 13 entschukligt.
7.
Allgemeine, Zeugnissclasse und Locationsnummer erste.

www.dacoromanica.ro

173

Sept. 1862 lunar 1863, semestrnl al 11: Februar lune 1863.

Stipendist ;

von Sebulgeld befreit

oder zahlend

Zahlend.

Name, Stand,
Wohnort des verantwortlichen
Aufsebers

Victor Blanchin,
1 ranzs. Sprach-

lehrer in

Ktinftiger
Beruf

Amnerkungen

Medicin
Romaine.

Czernowitz

II. Semester.
War frher Privatist.

Im 2-ten Semester

seit dem 16. April

ausgeblieben.

www.dacoromanica.ro

174

Anexa E.

elfietek

ter"'

, Lifecei

ma;

ge&

or;

vir44

fi, 4;9

fele

toole

cte

dUare mOeettoue

ift;dste

ee4

*,;

See

tat7(A4

ra414.44

Ix;

ter

r;

4,44j

"244A:rY ,"1 se
sf

tri

Mr dews. ;

e4

444c4

www.dacoromanica.ro

oa4e,
trealP. ()are

175

Anexa F.
(4.nt

44.

11
le
7.

0 lirtmve

ott

tv.)

eau 40.4. f...,,a

fe.

cue.?

tDi a.t.a

ea- 6 tdA

(2)aca

eter

;9 kit

fe,r;.

at

otrA
3i

Y ct

4 Oig

ed,vaat.
In-6mA

Jl

Ccvre

1 cti-

-e.

.t-4.

rat Zre

me.

&ivy

et"

"re

t ert

r-a-ie;r&

-VI 4i.f. % OUU.

r2

CILEA, ;

1-1Zvni.4 4-

c.,.....rre,..,

f % C4-6

c4.4..t.4k

n.t;; c

teiLA.AZ
el-savart--

014:71 p-Zeptd mew ,

( arc, Cast

n/4 tAdn 0..)

)I

v;,

tivn

I CZ'Ata

147r

0 0 alLe144.;

t.AlireA
Crlso T..r.

eet'

43

(44 0 A.m.

ive9"4".4

0 C4

cli

Ye. '01771.-

irr J4

CAt

vrt ca.;

("trod

.,

; r-D Or'

trCzA c oL)

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERIE
Pag-

1. CAtre cititori
2. Introducere
3. Eminescu la scoala primar6 din Cern Auti .
. Eminescu In coal la liceul din Cernauji
5. Eminescu afara de 5coal In Ceinauti

6. Gaud a venit Emines u la Viena.

7. Studiile lui Emine=cu In Viena
8. Exterimul, poitul i traiul lui Eminescu
9. Eminescu, colegii si i alte cunotinti
10. Eminescu In camera sa
11. Eminescu i RomAnia jun. Petrecerile studenteti, etc
12. Eminescu i sexul frumos .
13. Era Eminescu comunicativ? Dragost- . pentru E. Popescu .
14. Expresii favorite
15. Eminescu cantret
16. 0 pitul
17. Eminescu i serbarea dela Putna.
18. Epizoade din vieata lui Eminescu
19. 0 glum a lui Eirinescu
20. Eminescu l serbarea unui patron
21. Eminescu i MorAz
22. Eminescu i Ionit Bumbac
23. Eminescu la 1875 In Cernauti
24. Intfilnirea In Bucureti 1878
25. Traduceri de Eminescu

www.dacoromanica.ro

5
17

23
33
49
53
57

65
69

73
81
91
97

99
103
105
125
127
137
141.

147

149
155
161

www.dacoromanica.ro