Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
034 Grammar - Daphnis Si Chloe
034 Grammar - Daphnis Si Chloe
LONGUS
DAPHNIS
I
CHLOE
D e L O N G U S
Daphnis i Chloe
DE
LONGUS
Daphnis
i
Chloe
(traducere
din
limba
greac
de
GEORGE
THORNLEY
-1657)
traducere
din
limba
englez
Brebeanu
Alina
Loredana
EDITURA
MONDORO
Bucureti
D e L O N G U S
Descrierea
CIP
a
Bibliotecii
Naionale
a
Romniei
LONGOS
Daphnis
i
Chloe
/
Longos
;
trad.:
Alina
Loredana
Brebeanu.
-
Bucureti
:
MondoRo,
2012
ISBN
978-606-8395-17-3
I.
Brebeanu,
Alina
Loredana
(trad.)
821.14'02-312.3=135.1
Daphnis i Chloe
Epistol
dedicat
tinerelor
frumusei
Aceast
mic
i
plcut
poveste
de
dragoste,
att
prin
propriul
ei
destin,
ct
i
prin
al
meu,
aparine
mai
degrab
ochilor
votri
frumoi,
minilor
i
snilor
votri
care
tresalt
de
bucurie.
i-apoi,
cine
nu
ar
arunca
deoparte
o
carte,
cnd
de
multe
ori
aceasta
a
trezit
singurtatea
multor
nvai
i,
prin
asta,
nemulumirea
lor?
Dar
ateptai!
Nimic
de
aici
nu
servete
unui
astfel
de
scop,
ci
celui
pentru
care
Lycenia
l-a
nvat
pe
elevul
ei
n
pdure:
aici,
Eros
este
un
pstor;
Pan,
un
rzboinic;
Chloe,
o
domni
despre
care
Eros
avea
s
scrie
o
poveste;
un
tnr,
iubitul
Nimfelor;
Eros
e
prins
jefuind
ntr-o
livad
o
dumbrav
de
mirt.
Aici
gsii
fluiere
care
scufund
corbii
de
pirai,
altele
care
aduc
eliberarea
domnielor
captive,
festivaluri
pastorale
i
jocuri.
Ceremoniile,
obiceiurile
i
gesturile
sunt
n
stilul
Greciei
antice,
presrate
n
mod
ncnttor
cu
povetile
ei
vechi
i
minunate.
Pe
scurt,
nimic
care
s
v
irite,
dect,
poate,
s
v
tulbure
contiina.
Chloe
tia
destul
de
bine
(dei
autorul
o
structureaz
simplu)
care
i
cum
era
nchipuirea
ei,
iar
Daphnis
nu
avea
nevoie
dect
de
iluminarea
Lyceniei
ca
s
ia
o
decizie
i
s
i
nbue
dorina.
Dar
ascultai
la
mine,
doamnelor:
v
voi
spune
o
poveste,
una
pe
care
am
spus-o
la
un
han,
la
asfinit
un
dialog
dintr-o
iluzie
de
var.
Un
biat
i
o
fat
se
ntlnir
acolo:
biatul
i
deschise
magazinul
i
expuse
tot
ce
avea
de
artat
un
tnr
nceptor;
fata
l
ntreb
ce
avea
acolo,
iar
el
i
spuse
c
era
averea
lui;
fata
se
privi
i
zise:
Dac
aceasta
i-e
averea,
atunci
(zise
ea)
averea
mea
este
mic.
Iar
aceasta
este
o
D e L O N G U S
~ PRIMA CARTE ~
1
Regina
din
Saba.
Daphnis i Chloe
Pe
cnd
vnam
n
Lesbos,
am
vzut
un
spectacol
n
dumbrava
Nimfelor
cel
mai
frumos
i
mai
plcut
din
cte
mi-a
fost
dat
s
vd.
Era
o
icoan
sau
un
tabou
viu
ce
ilustra
o
poveste
de
dragoste.
Dumbrava
era,
ntr-adevr,
o
privelite
foarte
plcut,
cu
copaci
dei,
presrat
pretutindeni
cu
flori
i
udat
de
apa
unui
singur
izvor
ce
avea
numeroase
cotituri
i
nulee
de-a
lungul
lui.
ns
mult
mai
frumoas
dect
aceasta
era
acea
imagine
coninut
de
ea
nu
numai
o
minunat
i
incredibil
ntruchipare
a
destinului,
ci
i
o
ilustrare
a
artei
iubirii
antice
care
exist
de
secole.
Drept
aceea,
muli
strini,
vrjii
de
renumele
ei,
veneau
din
dorina
de
a
o
admira
dorin
la
fel
de
mare
ca
aceea
de
a-i
arta
devotamentul
fa
de
Nimfe.
Se
puteau
vedea
acolo
tinere
femei
strngndu-i
la
piept
copiii,
altele
nfndu-i
n
scutecele
spre
a
le
acoperi
goliciunea,
copii
care,
urmndu-i
destinul,
se
dedicaser
ngrijirii
turmelor
de
oi
i
capre;
erau
muli
pstori
ucii,
tineri
care
se
ncieraser,
atacuri
ale
hoilor,
nvliri
ale
dumanilor,
lovituri
date
de
brbai
narmai.
Privind
plin
de
admiraie
toate
acestea
i
multe
alte
lucruri,
toate
ilustrnd
dulcile,
dar
periculoasele
aventuri
de
dragoste,
am
simit
un
nestpnit
imbold
de
a
aterne
ceva
pe
hrtie
ca
rspuns
la
aceast
imagine.
Astfel,
dup
ce
am
cutat
cu
atenie
i
am
gsit
un
tlmaci
care
s-mi
tlcuiasc
aceast
privelite,
am
schiat
aceste
patru
cri,
o
venic
jertf
nchinat
iubirii,
un
blestem
interminabil
pstrat
cu
sfinenie
de
Pan
i
de
Nimfe,
i
o
comoar
ncnttoare
care
aparine
n
egal
msur
tuturor
oamenilor.
Cci
aceasta
i
va
vindeca
pe
cei
bolnavi
i
i
va
ridica
pe
cei
czui;
cel
care
a
iubit
i-o
va
aminti
iari,
iar
cel
care
nu
a
cunoscut
dragostea
va
fi
iniiat
n
aceast
art.
Cci
nimeni
n-a
putut
scpa
de
dragoste,
i
nici
n-o
va
putea
face
vreodat,
atta
timp
ct
exist
frumusee
n
lume
i
ochi
care
s
o
vad.
D e L O N G U S
Daphnis i Chloe
D e L O N G U S
10
Daphnis i Chloe
11
D e L O N G U S
12
Daphnis i Chloe
13
D e L O N G U S
czut
peste
ap,
care
i-a
folosit
drept
sprijin.
Acolo
se
puse
pe
un
plns
amar,
ateptnd
ca
oricine
ar
trece
ntmpltor
pe
acolo
s-l
scoat
din
groapa
adnc.
Chloe,
vznd
accidentul,
se
grbi
ntr-acolo
s
ude
cu
lacrimi
amare
mormntul
lui
Daphnis,
ns
l
descoperi
n
via,
chiar
dac
era
ngropat
acolo.
Astfel,
l
chem
n
ajutor
pe
un
vcar
din
mprejurimi.
Cnd
sosi
acesta,
se
tot
uit
n
jur
s
gseasc
o
frnghie
lung,
ns,
nereuind
s
afle
vreuna,
Chloe
i
desfcu
n
mare
grab
cingtoarea
i
panglica
de
la
pr,
dndu-i-le
vcarului
s
le
lase
ncetior
n
groap
ca
s-l
salveze
pe
Daphnis.
Stnd
pe
marginea
gropii,
ncepur
amndoi
s
trag
de
frnghia
astfel
improvizat.
Daphnis,
strns
legat
cu
ea,
ncerca
din
rsputeri
s
ajung
la
suprafa,
ceea
ce
i
reui.
Scoaser
apoi
i
apul
cel
neastmprat,
care
ajunsese
acum
cu
amndou
coarnele
rupte
aa
l
ajunsese
rzbunarea
celui
nvins.
Pe
acesta
i-l
ddur
vcarului
drept
rsplat
pentru
c
le-a
salvat
vieile.
Se
neleser
ntre
ei
ca,
dac
cumva
cineva
i-
ar
observa
lipsa,
s
spun
c
fusese
prins
de
lupoaic.
Astfel,
se
rentoarser
la
oile
i
caprele
lor.
Vznd
c
toate
pteau
n
mare
linite
i
ordine,
ntocmai
dup
ndrumrile
lui
Lamo
i
ale
lui
Dryas,
se
aezar
pe
trunchiul
unui
stejar,
cercetnd
cu
mare
luare-aminte
dac
Daphnis
avea
vreo
ran
mai
grav
de
pe
urm
czturii
aceleia.
ns
nu
gseai
pe
trupul
lui
nicio
ran,
nicio
pat
nsngerat,
ci
numai
cteva
urme
de
noroi
la
cap,
pe
piept
i
n
alte
cteva
locuri
unde
fusese
murdrit
de
pmntul
care
acoperea
i
ascundea
groapa.
Astfel,
judecar
c
ar
fi
mai
nelept
ca,
nainte
ca
vestea
accidentului
s
ajung
la
urechile
lui
Lamo
i
ale
Myrtalei,
s
se
spele
n
Petera
Nimfelor.
Intrnd
acolo
cu
Chloe,
i
ddu
ei
s-i
in
traista,
haina
i
cmaa
ct
vreme
el
se
spal.
14
Daphnis i Chloe
15
D e L O N G U S
16
Daphnis i Chloe
17
D e L O N G U S
18
Daphnis i Chloe
19
D e L O N G U S
20
Daphnis i Chloe
21
D e L O N G U S
22
Daphnis i Chloe
23
D e L O N G U S
24
Daphnis i Chloe
25
D e L O N G U S
~
A
DOUA
CARTE
~
Toamna
fiind
n
toi
i
apropiindu-se
culesul
viilor,
toi
se
micau
de
colo-colo
i
munceau
pe
cmp:
unii
pregteau
teascuri,
alii
curau
butoaiele
i
capacele,
alii
mpleteau
couri
de
tot
felul,
iar
alii
ascueau
crligele
micue
pe
care
le
foloseau
la
apucatul
i
tierea
ciorchinilor
de
struguri.
Ici
vedeai
pe
vreunul
care
cuta
cu
mare
bgare
de
seam
vreun
pietroi
pe
care
s-l
foloseasc
la
strivitul
strugurilor,
dincolo
un
altul
strngea
crengue
uscate
i
moi
ca
s
metereasc
din
ele
tore
pe
care
s
le
aprind
noaptea,
cnd
aveau
s
care
mustul
obinut
pe
drumurile
astfel
luminate.
Avnd
n
vedere
toate
aceste
pregtiri,
Daphnis
i
Chloe
lsar
deoparte
grija
turmelor
i
se
puser
i
ei
pe
treab.
Daphnis
ducea
n
coul
lui
strugurii,
i
arunca
la
presare
i
i
strivea,
dup
care
lua
vinul
i-l
rsturna
n
butoaie.
Chloe
le
gtea
bucate
culegtorilor
i
le
ddea
de
but
din
vinul
cel
vechi,
iar
dup
ce
ncheia
cu
toate
acestea
aduna
ciorchinii
de
pe
viele
cele
mai
plecate,
cci
toate
viele
din
Lesbos
sunt
plecate,
trndu-se
pe
pmnt
ca
iedera,
astfel
c
pn
i
un
copil
abia
ieit
din
scutece
poate
ajunge
la
struguri
s-i
culeag.
Dup
cum
era
obiceiul
la
aceast
srbtoare
a
lui
Dionis3,
fur
chemate
femei
de
prin
mprejurimi
pentru
a
ajuta
la
cules.
Cu
toate
puser
ochii
pe
Daphnis,
nvrtin-
du-se
pe
lng
el
i
ludndu-i
frumuseea,
zicnd
c
semna
cu
Dionis
nsui.
Cnd
i
cnd,
cte
una
din
fetele
mai
ndrznee
i
mai
3
Dionis
(sau
Dionysos)
era,
n
mitologia
greac,
zeul
vegetaiei,
al
26
Daphnis i Chloe
27
D e L O N G U S
28
Daphnis i Chloe
29
D e L O N G U S
30
Daphnis i Chloe
31
D e L O N G U S
32
Daphnis i Chloe
33
D e L O N G U S
34
Daphnis i Chloe
35
D e L O N G U S
36
Daphnis i Chloe
37
D e L O N G U S
38
Daphnis i Chloe
39
D e L O N G U S
40
Daphnis i Chloe
41
D e L O N G U S
42
Daphnis i Chloe
43
D e L O N G U S
44
Daphnis i Chloe
45
D e L O N G U S
46
Daphnis i Chloe
47
D e L O N G U S
48
Daphnis i Chloe
Sfritul
crii
a
doua
49
D e L O N G U S
~ A TREIA CARTE ~
ns
mitylenienii,
auzind
de
sosirea
celor
zece
corbii
i
aflnd
de
la
nite
rani
care
veneau
de
la
cmp
ce
jafuri
i
ce
atacuri
avuseser
loc,
socotir
c
nu
trebuie
s
sufere
una
ca
asta
i
hotrr
s
se
ridice
la
lupt
mpotriva
methymnienilor.
Dup
ce
i
aleser
trei
mii
de
soldai
pedetri
i
cinci
sute
de
soldai
clare,
i
trimiser
cu
Generalul
lor,
Hippasus,
pe
drumul
de
pe
uscat,
nendrznind
s
se
ncread
n
mare
pe
timp
de
iarn.
Generalul
i
ncepu,
deci,
marul,
fr
ns
a
jefui
satele
din
Methymna
i
fr
a
rpi
ranii
de
pe
ogoare
sau
pstorii
de
pe
puni,
socotind
c
asemenea
fapte
josnice
se
potrivesc
mai
bine
unui
ho,
i
nu
marelui
cpitan
al
unei
armate.
n
schimb,
se
grbi
s
ajung
n
ora
i
s-i
ia
pe
locuitorii
acestuia
prin
surprindere.
Pe
cnd
se
afla
nc
cu
soldaii
si
la
vreo
sut
de
stadii
deprtare
de
ora,
un
sol
le
iei
ntru
ntmpinare,
cerndu-le
puin
rgaz.
Methymnienii
aflaser
ntre
timp
de
la
prizonierii
lor
c
mitylenienii
nu
cunoteau
nimic
din
cele
ce
se
petrecuser,
ci
de
vin
fuseser
numai
civa
plugari
i
pstori
care
i
provocaser
pe
tinerii
nobili.
Aadar,
le
pru
ru
c
Bryaxis
pornise
atacul
mpotriva
oraului
vecin
mai
mult
din
repezeal
dect
din
chibzuin.
Iat
care
erau
condiiile
nelegerii:
methymnienii
aveau
s
le
napoieze
tot
ce
prdaser,
s
renceap,
fr
team,
negoul
i
schimburile
ntre
cele
dou
orae,
att
pe
uscat,
ct
i
pe
mare.
Dup
ce
solul
le
transmise
toate
acestea,
Hippasus
l
trimise
la
Mitylene
s
le
anune
tuturor
aceste
condiii,
chiar
dac
el
fusese
numit
general
de
rzboi
i
avea
puterea
de
a
semna
orice
nelegere
i-
50
Daphnis i Chloe
51
D e L O N G U S
52
Daphnis i Chloe
53
D e L O N G U S
54
Daphnis i Chloe
55
D e L O N G U S
56
Daphnis i Chloe
n
mitologia
greac,
Tereus
era
un
rege
trac,
fiul
lui
Ares
(zeul
rzboiului)
i
soul
lui
Procne
(sau
Procul),
mpreun
cu
care
avea
un
fiu,
pe
Itys.
Tereus,
tnjind
dup
frumoasa
Philomela,
sora
soiei
sale,
o
face
a
lui
cu
fora,
dup
care
i
taie
limba
i
o
ine
captiv,
astfel
nct
s
nu
poat
povesti
nimnui
nimic,
zicndu-i
soiei
sale
c
sora
ei
a
murit.
Philomela
i
ese
trista
ei
poveste
i
reuete
s
i-o
trimit
surorii
ei
n
secret.
Drept
rzbunare,
Procne
l
ucide
pe
Itys
i
i-l
servete
drept
mncare
lui
Tereus.
Cnd
acesta
afl
adevrul,
hotrte
s
le
ucid
pe
cele
dou
surori,
dar
zeii
olimpieni
i
transform
pe
toi
n
psri:
pe
Tereus
n
pupz,
pe
Philomela
n
privighetoare,
iar
pe
Procne
n
rndunic.
n
anumite
variante,
ambele
surori
apar
ca
privighetori
(n.
trad.).
57
D e L O N G U S
58
Daphnis i Chloe
59
D e L O N G U S
60
Daphnis i Chloe
61
D e L O N G U S
62
Daphnis i Chloe
63
D e L O N G U S
64
Daphnis i Chloe
65
D e L O N G U S
66
Daphnis i Chloe
67
D e L O N G U S
68
Daphnis i Chloe
69
D e L O N G U S
70
Daphnis i Chloe
Horele
(sau
Horae),
fiicele
lui
Zeus
i
ale
zeiei
Themis,
erau
n
mitologia
greac
diviniti
care
vegheau
asupra
ordinii
din
natur
i
societate,
precum
i
asupra
anotimpurilor.
Trei
la
numr,
Eunomia
(Disciplina),
Dice
(Dreptatea)
i
Irene
(Pacea),
ele
strjuiau
la
porile
Olympului,
o
slujeau
pe
Hera
i
erau
nsoitoare
ale
Afroditei
i
ale
lui
Dionis
(n.
trad.).
71
D e L O N G U S
Sfritul
crii
a
treia
10 Paris era cel mai mic fiu al lui Priam din Troia. Cnd i se prezice, la
naterea
lui
Paris,
c
acest
copil
va
aduce
pieirea
Troiei,
regele
ordon
s
fie
ucis,
ns
slujitorul
nsrcinat
cu
aceasta
se
ndur
de
copil
i
l
prsete
pe
muntele
Ida.
Devenit
pstor,
este
ales
de
zeiele
Hera,
Atena
i
Afrodita
s
o
aleag
pe
cea
mai
frumoas
dintre
ele
oferindu-i
mrul
de
aur
furit
de
zeia
discordiei
(Eris),
care
avea
inscripia
celei
mai
frumoase.
Hera
i
Atena
i
promit
n
schimb
glorie
i
putere,
ns
el
o
alege
pe
Afrodita,
care
i-o
promite
de
soie
pe
cea
mai
frumoas
muritoare:
pe
Elena,
fiica
lui
Zeus
i
a
Ledei
(n.
trad.).
72
Daphnis i Chloe
~ A PATRA CARTE ~
n
acest
timp,
veni
la
casa
lui
Lamo
un
rob
din
partea
stpnului,
aducndu-i
de
veste
din
Mitylene
c
acesta
va
sosi
la
culesul
viei
ca
s
vad
dac
nu
cumva
atacurile
methymnienilor
fcuser
vreo
pagub
pe
pmnturile
sale.
Cum
vara
era
pe
sfrite,
iar
toamna
se
apropia,
Lamo
se
agita
de
colo-colo
s
pregteasc
locuina
stpnului
su
ca
s-i
fac
ederea
ct
mai
plcut
i
s-i
desfete
ochii
oriunde
s-ar
uita.
Curi,
deci,
izvoarele
ca
s
aib
ap
limpede
i
transparent,
scoase
gunoiul
din
ograd
ca
nu
cumva
s-l
supere
mirosul
ru
i
aranj
livada
cu
mare
grij
i
srguin,
astfel
nct
totul
s
fie
plcut
privirii,
proaspt
i
frumos.
i,
ntr-adevr,
livada
era
un
loc
cum
nu
se
poate
mai
frumos
i
mai
mndru,
potrivit
unei
familii
regale,
cci
se
ntindea
ct
vedeai
cu
ochii.
Aezat
pe
un
loc
nalt,
avea
o
suprafa
de
peste
o
mie
de
metri
ptrai,
nct
ar
fi
cucerit
cu
uurin
pe
oricine.
Creteau
acolo
copaci
de
tot
felul:
meri,
peri,
miri,
portocali,
rodii,
smochini
i
mslini,
iar
pe
cealalt
parte
se
ntindea
o
vi
de
un
soi
rar
i
care
cretea
mai
nalt,
aplecndu-se
i
agndu-se
de
meri
i
rodii
de
parc
se
ntreceau
n
frumusee
cu
fructele
acestora.
Pe
lng
acetia,
se
mai
gseau
acolo
chiparoi,
dafini,
platani
i
pini.
Pe
trunchiurile
acestora,
n
locul
viei
de
vie
se
ntindeau
ramuri
de
ieder
ale
cror
fructe
mici
i
negre
imitau
ntocmai
ciorchinii
de
struguri.
Pomii
roditori
se
gseau
n
interior
de
parc
ar
fi
fost
pzii:
arbuti
pitici
cu
fructe
i
desiuri
cu
diverse
tufe
purtndu-i
bobiele
delicate
i
parfumate.
Pe
dinafar
se
gseau
copacii
fr
roade,
nconjurndu-i
pe
ceilali
n
chip
de
for
de
aprare
sau
ca
un
zid
fcut
de
mna
omului.
73
D e L O N G U S
74
Daphnis i Chloe
75
D e L O N G U S
76
Daphnis i Chloe
77
D e L O N G U S
78
Daphnis i Chloe
79
D e L O N G U S
80
Daphnis i Chloe
81
D e L O N G U S
ncntat
peste
msur
de
toate
cte
aflase
i-l
lud
att
de
mult
pe
Lamo,
nct
i
promise
i
c
l
va
elibera.
Dup
aceea,
porni
spre
pajiti
s
vad
caprele
i
pe
pstorul
care
avea
grija
lor.
Chloe
se
ascunsese
n
pdure,
cci
se
temea
de
o
prezen
att
de
impuntoare
i
att
de
numeroas.
Daphnis
ns
rmase
pe
loc,
cu
o
piele
proas
de
capr
pe
umeri,
cu
o
traist
nou
pe
umr,
innd
cu
o
mn
cauri
proaspete,
iar
cu
cealalt
iezi
de
lapte.
Dac
este
adevrat
c
Apollo
l-a
servit
odat
pe
Laomedon
ngrijindu-se
de
turmele
lui19,
fr
ndoial
c
arta
ntocmai
ca
Daphnis.
Nu
scoase
niciun
cuvnt,
ci,
roind
la
fa,
cu
ochii
n
pmnt,
i
ntinse
darurile
stpnului
su.
Lamo
ncepu
a
gri:
Stpne,
acesta
este
pzitorul
caprelor.
Mie
mi-ai
ncredinat
cincizeci
de
capre
i
doi
api;
din
acetia,
el
v-a
fcut
o
sut
de
capre
i
zece
api.
Vedei,
dar,
ct
sunt
de
buclate
i
de
grsue,
ce
pr
neted
i
ce
coarne
neatinse
au!
n
plus,
le-a
nvat
s
se
ia
dup
muzic,
cci,
de-l
aud
cumva
cntnd
din
fluier,
sunt
gata
s
fac
orice
vrea
el.
Clearista
auzi
ce
spusese
i,
vrnd
s
vad
dac
cele
ce
spunea
btrnul
erau
adevrate
sau
nu,
l
rug
pe
Daphnis
s
le
cnte
caprelor
dup
cum
va
vrea,
promindu-i
n
schimbul
reuitei
sale
o
cma,
o
mantie
i
opinci
noi.
Cnd
se
strnser
cu
toii
la
un
loc,
ca
la
spectacol,
Daphnis
merse
la
fagul
lui
i,
aezndu-se
sub
el,
i
scoase
fluierul
din
traist.
Sufl
uor
la
nceput,
iar
caprele
se
scular
ndat,
inndu-i
capetele
ridicate.
Apoi
cnt
o
melodie
19
Cnd
fiul
lui
Apollo,
Asclepios,
ncepe
s
nvie
morii
n
loc
de
a
se
limita
la
a-i
vindeca
pe
cei
rnii,
atrage
mnia
lui
Zeus,
care
l
ucide
cu
trsnetul
su,
furit
de
ciclopi.
ndurerat
i
neputnd
s
se
rzbune
pe
Zeus,
Apollo
i
ucide
la
rndul
su
pe
ciclopi.
Drept
pedeaps,
Zeus
l
osndete
s-i
slujeasc
timp
de
un
an,
n
chip
de
sclav,
unui
muritor.
Apollo
i
ispete
pedeapsa
pzind
turmele
lui
Laomedon
(n.
trad.).
82
Daphnis i Chloe
83
D e L O N G U S
dect
la
oricare
din
cei
mai
frumoi
biei
din
Mitylene,
de
acum
nainte
voi
jura
pe
vecie
c
nimic
nu
este
mai
frumos
i
mai
dulce
pe
lumea
asta
dect
Daphnis.
Mncrurile
alese
nu-mi
mai
sunt
pe
plac,
dei
se
pregtesc
attea
zi
de
zi:
crnuri,
pete,
bucate
festive.
n
schimb,
nimic
nu
m-ar
ncnta
mai
mult
dect
s
fiu
schimbat
ntr-o
capr,
s
pasc
iarb
i
frunze
verzi,
s-l
aud
pe
Daphnis
cntnd
din
fluier
i
s
fiu
hrnit
de
mna
lui.
Salveaz-l,
deci,
pe
Gnatho
al
tu
i
biruie
asupra
dragostei
lui
fr
leac!
De
n-o
vei
face,
i
jur
pe
zeul
meu
c,
dup
ce-mi
voi
fi
umplut
pntecele,
voi
lua
acest
pumnal
i
m
voi
ucide
n
faa
uii
lui
Daphnis.
Atunci
zadarnic
ai
s
l
caui
peste
tot
pe
micuul
tu
Gnatho
i-l
vei
chema
pe
nume,
aa
cum
faci
mereu.
Astylus,
un
tnr
bun
la
suflet
i
care
cunotea
i
el
flcrile
chinuitoare
ale
dragostei,
nu
putea
rbda
s-l
vad
jeluindu-se
astfel
i
srutndu-i
picioarele
iar
i
iar,
ci
i
promise
c-l
va
ruga
pe
tatl
su
s
i-l
druiasc
pe
Daphnis
ca
s-i
slujeasc
lui
la
Mitylene,
iar
lui
Gnatho
s-i
devin
iubit.
Ca
s
se
distreze
puin
i
ca
s-l
mai
nveseleasc
pe
Gnatho,
l
ntreb
zmbitor
dac
nu
se
ruina
de
faptul
c
se
ndrgostise
de
fiul
lui
Lamo,
sau,
mai
mult,
s
se
culce
lng
un
pstor
de
capre.
n
plus,
lui
i
se
prea
c
mirosul
puternic
al
caprelor
este
de-a
dreptul
respingtor.
ns
Gnatho,
care
nvase
toate
povetile
de
dragoste
printre
prietenii
lui
de
la
coala
beiilor,
i
rspunse
ca
un
adevrat
cunosctor,
vorbindu-i
despre
el
i
Daphnis:
Stpne,
noi,
ndrgostiii,
nu
suntem
niciodat
ateni
la
amnunte
ca
acesta,
ci,
de
cte
ori
ntlnim
frumuseea,
suntem
prini
fr
scpare
i
cdem
sub
vraja
ei.
De
aceea,
unii
s-au
ndrgostit
de
vreun
copac,
alii
de
vreun
ru,
iar
alii
de
vreo
fiar.
Cine
s
nu-l
comptimeasc
pe
acel
ndrgostit
nefericit
care
este
condamnat
s
triasc
legat
pe
vecie
de
iubitul
de
care
se
teme?
Eu
ns,
iubind
trupul
unui
servitor,
iubesc
deci
frumuseea
celui
inocent.
Prul
lui
este
asemenea
84
Daphnis i Chloe
fost
sedus
de
zeia
Afrodita.
Din
aceast
relaie
s-a
nscut
Eneas.
Pentru
c
Anchises
s-a
ludat
c
iubise
o
zei,
Zeus
l
lovete
cu
fulgerul
lui,
lsndu-l
chiop
(n.
trad.).
21
Ganymedes
era
un
tnr
de
o
frumusee
fr
seamn.
Robit
de
frumuseea
lui
neobinuit,
Zeus
s-a
ndrgostit
de
el,
astfel
c,
odat,
pe
cnd
se
afla
pe
munte
unde
ptea
oile
tatlui
su,
Ganymedes
a
fost
rpit
de
regele
zeilor,
care
luase
nfiarea
unui
vultur,
i
dus
n
Olymp.
Acolo,
el
a
devenit
paharnicul
zeilor,
lund
locul
zeiei
Hebe,
care
le
turnase
pn
atunci
nectarul
n
cupe
(n.
trad.).
85
D e L O N G U S
86
Daphnis i Chloe
dup
cugetul
meu,
nu
erau
altceva
dect
dovada
a
cine
era
el.
Adevrat
i
spun,
stpne,
c
le-am
pstrat
i
nc
le
am
i
n
ziua
de
azi,
cci
ele
arat
c
soarta
lui
e
mai
bun
dect
aceea
a
noastr.
De
aceea,
nu-mi
pare
ru
c
ar
deveni
slujitorul
nobilului
Astylus
un
servitor
bun
slujind
la
un
stpn
drept
,
ns
nu
pot
rbda
s
fie
jignit
i
folosit
n
chip
josnic
de
lacomul
i
beivul
Gnatho
i
transformat
ntr-un
sclav
al
acestui
ticlos
care
nu
caut
altceva
dect
s-l
ia
cu
el
la
Mitylene
i
s-i
fac
poftele
cu
el.
Dup
ce-i
sfri
cuvntarea,
Lamo
tcu
i
ncepu
a
plnge
cu
amar.
ns,
n
vreme
ce
Gnatho
era
nfuriat
de
vorbele
lui
Lamo
i
amenina
c-l
va
ciomgi
zdravn,
Dionysophanes
era
uluit
de
cele
ce
aflase
i-i
porunci
s
tac,
ncruntnd
din
sprncene
i
privindu-l
cu
asprime.
Apoi
ncepu
a-i
pune
fel
de
fel
de
ntrebri
lui
Lamo,
cerndu-i
s
nu-i
spun
dect
adevrul,
i
nu
poveti
anume
plsmuite
ca
s-i
in
feciorul
acas,
lng
el.
Lamo
ns
struia
n
spusele
lui
i
jura
pe
toi
zeii
c
grise
adevrat
i
c
se
va
lsa
supus
oricrei
torturi
de
s-ar
dovedi
c
a
minit
ctui
de
puin.
Dionysophanes
ncepu
a-
i
cerceta
fiecare
vorb,
sftuindu-se
cu
Clearista,
care
i
sttea
alturi:
de
ce
ar
mini
Lamo,
cnd
n
schimbul
unui
singur
om
ar
primi
doi
pstori
de
capre?
i
cum
ar
putea
un
ran
simplu
s
nscoceasc
i
s
falsifice
asemenea
lucruri?
Cu
siguran
nu
putea.
n
plus,
era
de
necrezut
ca
dintr-un
btrn
ran
aa
necioplit
i
dintr-o
mam
att
de
urt
s
ias
un
fecior
att
de
frumos!
Apoi,
cugetar
c
era
mai
bine
s
nu
se
mai
gndeasc
atta
la
mprejurri,
ci
s
vad
nsemnele
i
s
cerceteze
dac
artau
o
soart
mai
aleas
i
mai
strlucit.
Myrtale
merse
deci
i
le
aduse
pe
toate
n
faa
stpnului,
puse
bine
ntr-o
traist
veche.
Dionysophanes
se
uit
nuntru
i,
vznd
mantia
purpurie,
butonul
de
aur
i
pumnalul
cu
mner
de
filde,
strig
Slvite
Zeus,
rege
al
zeilor!
87
D e L O N G U S
88
Daphnis i Chloe
89
D e L O N G U S
90
Daphnis i Chloe
91
D e L O N G U S
92
Daphnis i Chloe
93
D e L O N G U S
94
Daphnis i Chloe
95
D e L O N G U S
96
Daphnis i Chloe
97
D e L O N G U S
98
Daphnis i Chloe
SFRIT.
99