1.Caracteristica zonei de crestere a radacinii dintelui.

O data terminat formarea coroanei, ncepe dezvoltarea rdcinii la

marginea inferioar a mugurelui dentar prin proliferarea unei lame epiteliale
duble, format din prelungirea stratului adamantin extern, cu eel intern (fr
stratul intermediar i fr pulpa smalului) numit "teaca radicular Hertwig"
i creia i revine rolul de a iniia formarea rdcinii.Teaca radicular
epitelial crete ) nceput n direcie orizontal fa de axul coroanei,
formnd diafragma epitelial, al crei loc rmne relativ fix n tot cursul
dezvoltrii ulterioare i evoluiei coroanei spre suprafa. Concomitent cu
formarea rdacinii, un rol important n procesul erupbi revine unei
formaiuni de fibre puternice. dedesubtul diafragmei epiteliale, care poart
numele de "ligamentul n hamac al lui Skher".Ligamentul n hamac
censtituie o baz relativ fix, n care germenele dentar se gsete suspendat
ca ntr-un hamac i graie creia creterea n lungime a rdcinii mpinge"
dintele spre cavitatea bucal.
Dup ce rdcina a atins lungimea sa definitiv teaca lui Hertwig se
dezintegreaz lsnd astfel dentina radicular primar n contact direct cu
esutul conjunctiv nconjurtor al sacului folicular. n acest moment apexul
este nc larg deschis (2-3 mm). Dentina radicular are influen inductoare
asupra esutului mezenhimal nconjurtor pe care-l difereniaz cu apariia
celulelor nalt specializate: cementoblatii pentru formarea cementului,
osteoblatii care vor produce os alveolar, fibroblatii care vor produce
ligamentele periodontale.
Regiunea apical larg este bine vascularizat i are un potenial celular
activ care contribuie n civa ani la creterea treimii apicale a rdcinii i
nchiderea apexului apexogenez (proces fiziologic care presupune
existena pulpei vii) n cadrul tratamentului endodontic trebuie s fie
pstrate resturile pulpare vii.
Prin apexul larg se produce n cazul parodontitelor apicale contaminarea
permanent cu germeni din canal a zonei apicale i invadarea permanent a
canalului cu secreii din zona periapical dificultatea reducerii secreiilor
prelungete tratamentul medicamentos i amnarea obturaiei de canal.
2 NOTIUNE DE APEX ANATOMIC SI FIZIOLOGIC .ROLUL
APEXULUI IN VITALITATEA DINTELUI SI SELECTAREA
METODELOR DE TRATAMENT.
Apexul anatomic se afla la niveluil zonei de trecere a dentinei canaluilui
redicular in cimentul radicular, unde se termina canalul radicul la virful

radacinii formeaza apexul extern.Uniori foramenul apexului extern se

localizeaza lateral,vestibular sau lingual-pe peretele radicular,si nu pe- apex
Apexul fiziologic-este localizata in regiunea ingustari constrictei apicale
interiora,la o distanta 1-1,5 mm de la apexul radiologic. Acesta constructie
se afla in interiorul canalului anterior de joctiune cemento dentinara, si se
mareste pe masura maturizari dintelui. Odata cu virsta ea indepateaza de
apxul radiologic ca urmatoare depunere de dentina secundara.puctul limitat a
interventi edodontice trebuie sa fie anume aceasta constrictie apicala
fiziologica,deoarice acesta este trecerea tesutului pulpii radiculare in tesut
pereodontal.
3TOPOGRAFIA
CAVITATI
DENTARE
ALE
DINTILOR
PERMANENTI.DESCHIDEREA CAMEREI DENTARE
Dintele reprezinta in sine o formatiune dura cavitara .in interiorul dintelui se
afla cavitatea dintelui,despusa in axul longitudinal a dintelui si este umpluta
cu pulpa dentara.Pulpa este aplasata central in raport cu toate tesuturile dure
dentare-smalt dentina,ciment.ea este inconjurata de dentina si doar apical
contacteaza cu cimentul periodontiului.Cavitatea dintelui reprezinta prin
forma si demensiunele sale o copie minimalizata si destul de fedela al formei
externa a dintelui.Gradul acestei reproducere nu in todeauna este aceiasi ,in
special in partea radiculara a dintelui
CAVITATEA DINTELUI-comunica cu periodontiul in portiunea apicala,
printrun canal principal si canal ascensoriu cav.dintelui se inparte in a)partea
coronara,b)partea radiculara(canale radiuculare). Cav.coronara reprezinta un
spatiu larg in partea coronara a dintelui repetind morf coronara.In
cav.coronar formaza * tavanul *plaseul*si peretii.
Plafonul-este despus deaspura cav .coronare a dintelui paralel in suprfata lui
ocluzala si o repeta.coarnele pulpare corespun virful cuspizilor dentari iar in
locul de unire a coarnelor fisurile suprafetei ocluzale .
Pereti laterali-sint dispushi intre plafon si planseu si poarta denumirea acelor
suprafete dentinare cu care suprfa e invecinata vestibular
distal,lingua,mezial.
Fundul cavitati dintelui-se numeste peretele,indreptat spre radacina.
Ostium-(oreficiu de intrare in canal) este locul de trecere a pulpei coronare
in canalul radicular.Este despus pe plaseul cav.dentaresi are forma
infundibulara-forma de pilnie.
4 SALIVA SI LICHIDUL BUCAL.FUCTILE.
Saliva este secretul glandelor salivare care se elimina in cav.bucala.In
lichidul bucal se nai contine micraorganisma,leucocite resturi alimentare iar
glandele salivare elimina saliva mixta.

Volumul zilnic este 1-1,5l noaptea scade secretia ,10% provin di glandele
salivare ,cu cit saliva este mai abundenta cu atit e mai mic gradul de afectare
cariosa.Saliva poseda viscozitate,cu cit viscozitatea sporeste riscul cariei
creste.Tamponamentul salivar sub actiune unor factori scade ex.dieta
indelungata cu glucide.ia in dieta proteica tamponamentul sporeste.
Componenta salivei este - 99,42%apa
0,58% materie organica si anorganica.
*anorganica-saruri de calciu, fosfate,conpusi
ai potasilui, sodiu
,cloruri,floruri biocarbonati ,ph 6-8 este suprasaturat de calciu ph 6 devine
calciu dificitar.fosforul .Fosforul salivei 3,2 de doua ori mai mare decit in
serul sanguin ,dificitul de flor duce la carie.
*organica-proteine ,glucide aminoacizi,enzime,vitamine ,substanta de baza
a materiei organice o constitue proteina amilaza,hexozaminele
Funciile salivei:
reglarea pH-ului bucal (sistem tampon);
defensiv (meninerea echilibrului ecologic bucal);
clearance (diluarea substanelor introduse in cavitatea bucal);
lubrefiant (prin mucin), contribuind la formarea bolului alimentar,
deglutiie i fonaie;
digestiv (prin amilaza salivar);
excretorie (diverse substane organice sau anorganice, cum ar fi i fluorul)
de protectie(umectarea si autocuratire microorganismelor)
5 .MECANISME DE PROTECTIE A CAVITATI BUCALE:
Se impart in 2 grupe:specifece si nespecifece:
nespecifice:
*fiziologica
*mecanica
*chimica
mecanic-fuctia de bariera a mucoasei,intacte ,eluarea microorganismelor de
catre saliva purificarea mucoasei in proces de alimentatie.saliva de fapt
dreneaza microrganismele cit si are efect bactericid continind lizocim care
stimuleaza efectul fagocitar a leococitelor si participa la regenerarea
tesuturilor.
biologica-stimuleaza fagocitozei(rolul fundamentar in fagocitoza revine
neutrofilelor, granulocitelor si macrofagilor ce capteaza microbi si alte
celule.
Factori specificiimunitatea specifica

-imunoglobulinele sint proteine de protectie ce se contion in serul sanguin

sau secretie si au fuctia de anticorpii sunt 6 clase de imunoglobuline ig
a,g,m,e,u,d.
ig A celule plasmatice (antivirotice,antoxidante )stimuleaza fagocitoza
,rezistenta antiinfectiosa previne instalarea proceselor patologice
6 Particularitati anatomo fiziologice ale periodontiului.
Este o formatiune de origene conjuctiva situata in lamela compacta alviolei
dentare si cimentul radacinei dintelui si se afla in contact cu osul
maxilarelor prin orificiul apical cu pulpa dentara iar la marginea alviolei cu
gingia si cu periostul maxilarelor. Prima data periodontiu se opserva in
stadiu folicular de dezvoltare a dintelui , odata cu inceputul formari
radacinelor si simultan cu constituirea lamelei corticale a
alviolei.periodontiul difinitiveza aproximativ peste un an dupa termenul de
dezvoltare apexul radacinei dentare,grosimea echivaleaza 0,20-0,25mm in
dintele format dar care nu a erup de 2 ori mai putin
-la mandibula e putin mai subtire 0,15-0,22 mm maxila0,20-0,25 mm .
Periodontiu este format din tesut conjuctiv si fibre colagene
Tesut conjuctiv-este penetrat de vase sanguine si linfatice,nervi.
In portiunea apicala tesut fibros si mai mult tesut conjuctiv.
Tinind seama de orentare si organizarea de varianta a fasciculilor de fibre
colagene ele pot fi clasificate in felul urmator
Clasificarea fibrelor are la baz modalitatea de orientare, punctul de plecare
i punctul de ancorare;
Fasciculele de fibre principale, care conecteaz cementul i osul alveolar,
sunt reunite n grupul dentoalveolar;
Acestui grup i se adaug, fr a aparine direct ligamentului parodontal, un
grup gingival
n raport cu localizarea, se descriu 5 grupuri diferite:
- grupul crestei alveolare;
- grupul orizontal;
- grupul oblic;
- grupul apical;
- grupul interadicular
8 Elementele celulare a periodontiului
*Fibroblasti-desemnate in tot spatiu periodontal au fuctia de a produce noi
fibre.
*cimentoblasti- la suprafata cimentului secreta matrice organica a cimentului
find dispuse mai ales in zonele active apex si furcatia radiculara.

*osteoblasti- secreta tesut osteoid care ulterior se mineralizeaza.

*osteoclasti- celule gigante polinucliare secreta enzime poliolitice care
lizeaza trauma organica a osului ele dispar odata cu reabsorbtia osoasa.
* celule epiteliale(reticle epiteliale) provin din segmentu teci hertwig care a
initiat formarea radacini.
Intre fibrele de tesut conjuctiv in periodontiu se afla elimente celulare
fibroblasti cu nucleu oval si citoplasma de culoarea deschisa in tesutul
conjuctiv se gaseste mastocite si histocite(celule migratoare) cu nucleu
colorat mai pregnant de dimensiuni mai mici si citoplasme granulata in
apropierea vaselor si capilarelo periodontiului se costata cu histocite
advetitiale perivasculare si mastocite.Mastocitele sunt de forma atit ovala cit
si olongata.
celule plasmatice se localizeaza mai alturi de zona de colet.Aceste sint de o
forma ovala cu citoplasma bazofila,cu nucleul sferic si caracteristica
acorpuscoli de cromatina.In regiunea periodontiului care se afla la cimentul
radacini se afla cimentocitele-ciment dotat cu fucti plastice in constituirea
cimentului secundar, iar in zonele de linga alviola sint situate osteoblaste
celule constructoare de tesut osos al alviolei. elementele celulare in diferite
zone ale periodontiului este variata.Un numar mare de celule tinere slab
defirentiate este caracteristi pentru zonele periapicale si pericervicale ale
periodontiului iar la dinti pluri radiculari aceasta zona se afla la bifurcatie
radacinelor.Iportiunea medie a fisurii periodontale predomena forme mature
de fibroblaste.Celulele de origene conjuctiva aproape de ciment sint
formatiuni epiteliale reticle.In regiune preapicala sunt reticle insulare
aglomeratede la teaca apicala preridicularaiar in regiunea de colet acestea
sunt vestigii ale lame dentare.
rolul reticlelor:cea mai mare cantitate de reticle epiteliale se constata in
periodontiul omenilor in virsta de la 10-20 ani .O cantitate importanta de
aceste celule de acest gen se contine in periodontiu omului 21-30 ani iar la
persoane de peste 50 ani numarul lor scade tot odata de modifica si structura
morfologica a acestor reminescente.
9 .Periodontita apicala etiologia patogenia clasificarea
Periodontitele apicale - prezint inflamaii ale esuturilor ce nconjoar
apexul rdcinii dintelui ca reacie de rspuns la aciunea agenilor
microbieni, traumatici sau chimico-toxici, ce depesc bariera biologic a
apexului dentar
etiologia
Factorul traumatic (microtraumatisme)
Induse de aparatele ortodontice dirijate;

Lucrrile protetice defectuoase ce acioneaz prin: traciune asupra dinilor,

cu mobilizarea lor, suprancrcarea ocluzal, anomalii dento-maxilare cu
blocaje n micrile mandibulei, bruxism, traumele endodontice.
Agenii chimici ce ajung la nivelul periodoniului pe dou ci:
1. Endodontic ( EDTA, arsenicul, tricrezolul);
2. Prin pungile parodontale
Factorul microbian (cel mai frcvent): prin canalul radicular, punga
parodontal,
plag
a
mucoasei.
CLASIFIACREA
. PERIODONTITA APICAL ACUT:
1. faza de intoxicaie;
2. faza de exudaie:
a) seroas;
b) purulent.
PERIODONTITA APICAL CRONIC:
1. pt. apical cr. fibroas
2. pt. apical cr. granulant
3. pt. apical cr. granulomatoas
III. PERIODONTITA APICAL CRONIC EXACERBAT N FAZA
DE ACUTIZARE (fibroas, granulant, granulomatoas). Iniial procesul
inflamator intereseaz numai spaiul periodontal apical, printr-o reacie
vascular hiperemic, dup care la scurt timp se declaneaz faza exudativ
de tip seros:
PATOGENIA
Crete foarte mult tensiunea intratisular,n special cea intraosoas;
Ligamentele alveolo-dentare sufer un proces de inhibiie seroas;
Dintele devine mobil;
Tensiunea apical crete, se intensific i durerea;
Sub infulena edemului inflamator i a Ph-lui acid local ncepe
demineralizarea corticalei interne, la aceasta contrbuie i osteoclastele din
spaiul periodontal (demineralizarea este de intensitate redus i reversibil);
Datorit vascularizrii periodoniului de tip neterminal (se pot stabili
comunicaii derivate), inflamaia se poate stopa n evoluie (vindecare
spontan), spre deosebire de pulpite (vindecare spontan nu exist
10 PERIODONTITA ACUTA APICALA MORFOPATOLOGIA CLINICA
DEAGNOSTICUL DEFERENTIAT TRATAMENTUL
T.CAcuze
Durere:
violent;

n ascenden (24-48 ore);

permanent ziua i noaptea;
nu se calmeaz la antialgice;
se acutizaeaz la presiune pe dinte i creterea afluxului sanguin n
extremitatatea cefalic(cldura pernei, aplecatul nainte);
Durerea iradiaz; (regiunea orbital, temporal, occipital i cervical), n
funcie de localizarea dintelui.
Senzaie de dinte crescut.
MORFOPATOLOGIA
Modificri vasculare:
Vasele sunt dilatate, au perei subiai
Sunt mai multe la numr dect normal;
Plasmexodia-ieirea din vase a serinelor i globulelor;
Diapedoz leucocitar-prsirea vaselor de ctre neutrofile i limfocite.
Modificri fibrilare:
Ligamentele alveolare sunt ngroate datorit inhibiiei seroase i
depolimerizrii ( pe alocuri disocieri fibrilare).
Modificri osoase:
Corticala intern se demineralzeaz i prezint un contur neregulat;
Dilatarea spaiilor intertrabeculare (datori presiunii i exudatului seros).
Modificri celulare:
Aglomerarea celulelor gazd de aprare (histiocite, limfocite i celule
endoteliale) , ce cresc datorit factorilor chimiotactici.
DEAGNOSTIC DEFERENTIAT
Pulpita acut difuz;
Abcesul parodontal marginal;
Osteomielita maxilar;
Foliculita dinilor inclui
11PERIODONTITA APICALA CRONICA FIBRINOASA.MORFOPATOLOGIA
CLINICA

Tablou clinic
Acuze-extrem de srace (peste 60% din cazuri sunt asimptomatice):
Uneori apare o durere cu caracter nevralgiform;
Senzaie de egresiune, n special dimineaa, ce dispar dup cteva presiuni
exercitate pe dinte
Date obiective:
Date obiective:
Dinte modificat de culoare cu proces carios profund i camera pulpar
deschis;
Lipsa simptomului dolor;

Sondarea indolor i fr hemoragii;

Percuia n ax-negativ;
EOD negativ (peste 100 mkA)
Morfopatologie
Se depisteaz o structur fibrilar, format din fibroblaste i histiocite;
Infiltrat celular (histiocite,pasmocite);
Raportul dintre celule i fibre:
Cnd predomin celulele, procesul inflamator tinde s evolueze spre o form
granulomatoas.
Vasele sanguine au pereii ngroai i strangulai;
Ligamentele Scharpey sunt subiate i comprimate prin depolimerizarea
fibrelor de colagen;
Fibrele nervoase sunt fragmentate, pierzndu-i conductibilitatea.
12PERIODONTITA APICALA GRANULANTA.MORFOPATOLOGIA
TABLOUL CLINIC
Acuze :
Senzaii neplcute,de apsare,tensionare, gen,dinscomfort;
Uneori sezaii de dureri uoare la apsare pe dinte;
Prezena unei fistule,care uneori dispare;
Eliminri de puroi
Dinte modificat de culoare;
Sondarea i probele termice indolore;
Percuia n ax puin sensibil;
Gingia hiperemiat,se observ fistul sau mici cicatrice;
Simptomul vazoparezei este evident pozitiv (la compresarea mucoasei cu
fuluarul apare la nceput o pat alb,care trece n una roie-violacee);
Marirea ganglionilor limfatici,ce sunt dureroi;
EOD-negatv (120 m
Morfopatologie
nlocuirea esutului conjunctiv cu esut granular n care predomon
fibroblaste, histiocite, leucocite;
Lezare evident a estului osos (corticalei) i a cementului n zona apexului
13PERIODONTITA
GRANULOMATOASA
CRONICA.
MORFOPATOLOGIA .TABLOUL CLINIC
Morfopatologie
nlocuirea esutului osos cu esut de granulaie, alctuit de multipli
fibroblati, histiocite, limfocite, rare leucocite, plasmocite i numeroase vase
sanguine de tip capilar;
La periferia granulomului aglomerarea celular este mai mare;

Prezena fibrelor de colagen ce delimiteaz formaiunea patologic de

esuturile sntoase ca o membran;
Volumul granulomului poate fi de mrimea unui smbure de cirea
Tablou clinicAcuze:
Simptomatologie tears, aproape inexistent;
Uneori o uoar jen n dinte,periodic senzarie de alungire a dintelui;
Uoar senzaie de durere Date obiective:
Dinte cu proces carios profund, modificat de culoare, camera pulpar
deschis;
Sondarea indolor i fr sngerri;
Percuia n ax indolor;
EOD-negativ (peste 100 mkA);
Mucoasa n dreptul apexului dintelui la palpare o uoar sensibilitate;
Prezena unei fistule sau a cicatricei;
R-gic zon radiotrasparent,bine conturat de form oval,rotund sau
cciul uguiat centrat pe axul dintelui de mrimea unui smbure de
cirea
14PERIODONTITA APICALA CRONICA IN STADIU DE
ACUTIZARE.TABLOUL CLINIC DEAGNOSTICUL DEFERENTIAT
Semne clinice:
Durere permanent;
Edem colateral;
Mobilitate dentar;
Prezena fistulei;
Percuia n ax dureroas.
Diagnosticul se confirm prin: examenul R-gic (prezena unei forme cronice
de periodontit);
Diagnosticul diferenial se face cu:
Periodontita apical acut exudativ purulent (stadiul subperiotal i
submucos);
Chisturile radiculare (este ultima etap n evoluia periodontitei apicale
cronice),prezena simptomului crepitaie de pergament(simptomul
Runghe-Diupiuntrena).
15.Principi de deagnostic si tratament al periodontite apicale acute.
Scopul: ndeprtarea cauzelor inflamaiei;
Asigurarea unei ci de drenaj;
Combaterea durerei;
Ameliorarea strii generale
Etapele: de tratament ale Pt. apicale acute, n faza de ntoxicaie.

* Anestezia n funcie de localizarea dintelui (infiltrativ,

truncular).
Se utilizeaz anestezice nalt efective,cu o toxicitate minim (2-4%
ultracain forte, 4% alfacain, 4% ubistezin, 2% xilin,
*TREPANAREA DINTELUI (nlturarea obturaiei provizorii sau de
durat) I PREPARAREA CAVITII CARIOASE (cu respectarea tuturor
etapelor).
La realizarea acestei etape se utilizeaz piesa turbin cu freze diamantate i
din aliaj dur de dimensiuni corespunztoare (dintelui)
Deschiderea camerei pulpare i nlturarea tavanului: E necesar de a nltura
n totalitate tavanul;
Asigurarea vizibilitii directe a fundului camerei pulpare;
Forma cavitii carioase i camerei pulpare deschise trebue s asigure
accesul direct ctre canalele radiculare cu instrumentele endodontice
nlturarea pulpei coronare necrotizate i prelucrarea antiseptic utilznd
excavatorul ( la necesitate) i substane antiseptice ( H2O2-3%, hipoclorid
de sodiu 3%, chloramin 2%) Reperarea orificiilor canalelor radiculare (cu
sonda dentar) i lrgire lor sub form de plnie utiliznd freza sferic.
Scopul:
De a nltura toate marginile abrupte i denticlii de pe orificiile canalelor
radiculare;
De a permite instrumentului endodontic ptrunderea liber n canalul
radicular;
De a evita fracturarea instrumentelor endodontice pe canal.
Evacuarea (nlturarea) pulpei radiculare necrotizate din canalul(ele)
radicular(e)
Se efectueaz cu extractoare de nerv;
Strict pe etape (1/3, 1/2, 2/3, toat lungimea);
Micrile extractorulul de nerv pe perete, cu jumate de turaie i neaprat
sub bie din antiseptice (splturi periodice, intre etape).
Determinarea lungimii de lucru:
Metoda matematic;
Metoda R-gic;
Metoda electric (electronic) se bazeaz pe diferena de potenial ntre
esutul periodontal i mucoasa cavitii bucale;
Metoda senzitiv (subiectiv)
Viziografia
Tratamentul medicamentos al canalului radicular
Pe parcursul instrumentalizrii canalului radicular este necesar de al iriga cu
soluii antiseptice;

Dup prelucrarea mecanic canalul radicular se irig din abunden cu

soluii antiseptice (H2O2-3%, hipoclorid de Na-2,5-3%, EDTA-10-20%,
furacilin-1:5000, izofural 0.5% etc.).
Cerinele ctre soluiile antiseptice pentru canalele radiculare sunt:
Toxicitate minim;
Aciune bactericid;
Capacitate de a dizolva masele putride din canalul radicular.
Aceste
cerine
le
posed
hipocloridul
de
sodiu
(NaOCl):oxidare,clorare,bactericide,de dizolvare a maselor putride, ca
emulsie pentru alunecare uoar a instrumentelor endodontice. Efectul
maximal este atins la nclzirea soluiei pn la 300C. Combinarea cu soluie
alcoolic 30%, sporete ptrunderea lui n esuturi.
Obturarea canalului radicular
Se efectueaz n prima edin utiliznd urmtoarele metode i materiale:
Obtutarea cu o singur past (endobtur,evghedent,foredent ,forfenan, etc.);
Metoda pivotului calibrat sau clasic (pivot din gutaperc + siler);
Metoda de condensare lateral (se aplic mai muli pivoi din gutaperc
condensai cu sprederul i siler - AH-26,AH+, guta siler,cimenturi
ionomerice, sialopex, termasil etc.);
Sistemul termafil
Controlul R-gic (dac nu sa utilizat viziograful)
Aplicarea obtuaiei de baz (izolant) din cimenturi fosfate, glassionomerice;
Aplicarea otuaiei de durat (n funcie de dinte, la alegerea medicului i
dorina pacientului).
16Tratamentul periodontitei apicale acute:
Etapele de tratament ale Pt. apicale acute, faza exudativ
I edin:
Anestezie;
Trepanarea dintelui (prepararea cavitii carioase);
Deschiderea i nlturarea tavanului camerei pulpare;
nlturarea pulpei necrotizate din camera pulpar i tratamentul
medicamentos (abundent cu sol. antiseptice);
Reperarea i lrgirea orificiilor canalelor radiculare (sonda dentar, freze
sferice, pies conraungi);
nlturarea pulpei necrotizate din canalele radiculare pe etape (extractoare de
nerv) i irigarea abundent cu sol. de antiseptici;
Deschiderea apexului radicular (numai manual folosind acul Ker-Reamer N
008-010).Criteriul de control a deschderii este apariia picturii de exudat

(seros sau purulent) n orificiul de intrarea n canalul radicular

Asocierea Pt. Apicale acute - faza exudativ cu periostita:
Incizie de decompresie (drenaj) pe pliul de trecere (mucozal, mucoperiostal),
adic asocierea drenajului endodontic cu cel extern;
Drenajul plgii;
Antibiotice de spectrul larg
Administrarea desensibilizantelor (diazolin, suprastin, taveghil, fencarol);
Antipiretice;
Consumul de lichid n cantiti mari (sucuri, ap mineral );
Dintele se las deschis, pentru 2-3 zile;
Recomandri pacientului
edin a II
Culegerea anamnezei (au fost, sunt prezente dureri);
Se apreciaz statusul local (starea mucoasei n jurul apexului dintelui,
palparea ganglionilor limfatici; percuia, prezena sau lipsa exudatului din
canalul radicular);
Aprecierea lungimii de lucru;
Prelucrarea instrumental a canalului radicular (STEP-BACK,STEPDOWN);
Tratamentul medicamentos al canalului radicular (antiseptice,fermeni
proteolitici);
Uscarea canalului radicular (mee din vat pe acul Miller, conuri din hrtie);
Obturarea canalului radicular prin una din metodele expuse anterior;
Controlul R-gic;
Obturaie provizorie sau izolant i de durat
17 Periodontita apicala medicamentoasa in stadiu de intoxicatie
.TC.diagnosticul deferentiat.tratamentul.
Faza de intoxicaie - dureaz de la cteva ore pn la 2-3 zile
T.Clinic
ACUZE: Ca urmare a gangrenei pulpare:
durere la atingerea dintelui;
Egresiune (presiune) n dinte;
durerea nceteaz la presiunea exercitat pe dinte;
De cauz iritativ-mecanic (ace rupte, obturaie de canal cu depire)
durere de intensitate crescut;
suportabil, persist ziua i noaptea
nu se calmeaz dect parial la antialgice (dac intensitatea agresorului este
mare-peste 3-4 zile procesul evolueaz spre formele exudative).
De cauz mixt (fizic, chimic i microbian):

faza de intoxicaie are o durat scurt, uneori nici nu poate fi surprins

clinic;
poate trece rapid ctre o form exudativ;
dureri violente, iradiate, continui.
DATE OBIECTIVE:
Dinte modificat de culoare, cu proces carios profund plin cu dentin alterat;
Camera pulpar deschis;
Sondarea camerei pulpare i a canalelor radiculare-fr sensibilitate i
hemoragii;
Percuia n ax este pozitiv;
Testele de vitalitate negative (100 mkA);
n unele cazuri depistm un dinte cu obturaie provizorie, ce vorbete despre
aflarea acestui dinte n tratament endodontic;
Radiologic, modificri nu sunt
DIAGNOSTICUL DIFERENIAL
Pulpita acut difuz - semnele ce trdeaz existena Pt.apicale (faza de
intoxicaie) sunt: percuia dureroas i dispariia ei la ncletarea dinilor,
testele de vitalitate pozitive, dar cu hiper- i hiposensibilitate;
Periodontita apical acut exudativ seroas cu:dureri violente, continue,
iradiante, ce nu se calmeaz la antialgice, se exacerbeaz la atingerea
dintelui. Apar semne loco-regionale (edem, tumefacie n zona dintelui
respectiv), alterarea strii generale (uneori febr), lipsa oricror semne de
vitalitate;
Periodontita apical cronic reacutizat-durere numai la atingerea dintelui,
nu se calmeaz la presiune pe dinte, radiologic-periodontit cronic
preexistent
Tratamentul medicamentos al canalului radicular
Pe parcursul instrumentalizrii canalului radicular este necesar de al iriga cu
soluii antiseptice;
Dup prelucrarea mecanic canalul radicular se irig din abunden cu
soluii antiseptice (H2O2-3%, hipoclorid de Na-2,5-3%, EDTA-10-20%,
furacilin-1:5000, izofural 0.5% etc.).
Cerinele ctre soluiile antiseptice pentru canalele radiculare sunt:
Toxicitate minim;
Aciune bactericid;
Capacitate de a dizolva masele putride din canalul radicular.
Aceste
cerine
le
posed
hipocloridul
de
sodiu
(NaOCl):oxidare,clorare,bactericide,de dizolvare a maselor putride, ca
emulsie pentru alunecare uoar a instrumentelor endodontice. Efectul

maximal este atins la nclzirea soluiei pn la 300C. Combinarea cu soluie

alcoolic 30%, sporete ptrunderea lui n esuturi
.
18 Principi de deagnostic si tratament in periodontitele apicale cronice
ndeprtarea cauzelor inflamaie
Conservativ, coservativ-chirurgicale,chirurgicale
Ameliorarea strii generale
Anestezie;
Trepanarea dintelui (prepararea cavitii carioase);
Deschiderea i nlturarea tavanului camerei pulpare;
nlturarea pulpei necrotizate din camera pulpar i tratamentul
medicamentos (abundent cu sol. antiseptice);
Reperarea i lrgirea orificiilor canalelor radiculare (sonda dentar, freze
sferice, pies conraungi);
nlturarea pulpei necrotizate din canalele radiculare pe etape (extractoare de
nerv) i irigarea abundent cu sol. de antiseptici;
Deschiderea apexului radicular (numai manual folosind acul Ker-Reamer N
008-010).Criteriul de control a deschderii este apariia picturii de exudat
(seros sau purulent) n orificiul de intrarea n canalul radicular se pune o
mesa in canal si se lasa deschis 1-2 zii
edin a II
Culegerea anamnezei (au fost, sunt prezente dureri);
Aprecierea lungimii de lucru;
Prelucrarea instrumental a canalului radicular (STEP-BACK,STEPDOWN);
Tratamentul medicamentos al canalului radicular (antiseptice,fermeni
proteolitici);
Uscarea canalului radicular (mee din vat pe acul Miller, conuri din hrtie);
Obturarea canalului radicular prin una din metodele expuse anterior;
Controlul R-gic;
Obturaie provizorie sau izolant i de durat
19 Tratamentul periodontitei cronice dintilor mono radiculari:
1 SEDINTA
TREPANAREA DINTELUI (nlturarea obturaiei provizorii sau de durat)
I PREPARAREA CAVITII CARIOASE (cu respectarea tuturor
etapelor).

Deschiderea camerei pulpare i nlturarea tavanului nlturarea pulpei

coronare necrotizate i prelucrarea antiseptic utilznd excavatorul ( la
necesitate) i substane antiseptice ( H2O2-3%, hipoclorid de sodiu 3%,
chloramin 2%)
Evacuarea (nlturarea) pulpei radiculare necrotizate din canalul(ele)
radicular(e)
Se efectueaz cu extractoare de nerv;
Strict pe etape (1/3, 1/2, 2/3, toat lungimea);
Micrile extractorulul de nerv pe perete, cu jumate de turaie i neaprat
sub bie din antiseptice (splturi periodice, intre etape).
Tratamentul medicamentos al canalului radicular
Pe parcursul instrumentalizrii canalului radicular este necesar de al iriga cu
soluii antiseptice;
Dup prelucrarea mecanic canalul radicular se irig din abunden cu
soluii antiseptice (H2O2-3%, hipoclorid de Na-2,5-3%, EDTA-10-20%,
furacilin-1:5000, izofural 0.5% etc.).
Cerinele ctre soluiile antiseptice pentru canalele radiculare sunt:
Toxicitate minim;
Aciune bactericid;
Capacitate de a dizolva masele putride din canalul radicular.
Aceste
cerine
le
posed
hipocloridul
de
sodiu
(NaOCl):oxidare,clorare,bactericide,de dizolvare a maselor putride, ca
emulsie pentru alunecare uoar a instrumentelor endodontice. Efectul
maximal este atins la nclzirea soluiei pn la 300C. Combinarea cu soluie
alcoolic 30%, sporete ptrunderea lui n esuturi
Obturarea canalului radicular
Se efectueaz n prima edin utiliznd urmtoarele metode i materiale:
Obtutarea cu o singur past (endobtur,evghedent,foredent ,forfenan, etc.);
Metoda pivotului calibrat sau clasic (pivot din gutaperc + siler);
Metoda de condensare lateral (se aplic mai muli pivoi din gutaperc
condensai cu sprederul i siler - AH-26,AH+, guta siler,cimenturi
ionomerice, sialopex, termasil etc.);
Sistemul termafil. Controlul R-gic (dac nu sa utilizat viziograful)
Aplicarea obtuaiei de baz (izolant) din cimenturi fosfate, glassionomerice;
Aplicarea otuaiei de durat (n funcie de dinte, la alegerea medicului i
dorina pacientului
Consevativ chirurgical- prin rezectia apexului radicular in caz de distructie a
tesuturilor osoase in regiunea apicala.
Chirurgical-extirparea dintelui

60. rolul factorilor generali in dezvoltarea afectiunilor dintilor de

etiologie necarioasa.
61.tratamentul local al hipoplaziei.

63.metode de examinare a pacientului cu afectiunile parodontiului

marginal.

68.Electroodontodiagnostic.Metoda investigatiei.
Electrodul pasiv se aplica pe bratul bolnavului si se fixeaza.dupa uscarea
minutioasa a dintelui examinat cu un tampon de vata si dupa aplicarea
rulourilor de vata se procedeaza la determinarea excitabilitatii
dintelui.Capatul activ al electrodului unit cu clama cu semnul minus se
infasoara cu un strat subtire de vata umectat in apa si se aplica la punctul
sensibil al dintelui.Dintii sanatosi reactioneaza la curentii de 2-6 uA.La 2040 uA ne vorbeste despre un proces inflamator in pulpa.La 60 uA denota o
necroza a pulpei coronariene.La 100 uA si mai mult necroza pulpei coronare
si radiculare. Peredontiul normal e sensibil la 100-200 uA.
66. Estimarea indecelui CPIT N dupa OMS.
Cerintele de tratament paradontal sunt inregistrate pe sextanti,grupe de dinti
frontali si laterali,care prezinta o sesime a dentatiei existenta,molarii de
minte nu sunt luati in consideratie decit ca inlocuitori ai molarilor secunzi,
in absenta acestora.
Sextantii cuprind urmatorii dinti.
17-14,13-23,24-27,47-44,43-33,34-37. indicele se inregistreaza cind intr-un
sextant sunt prezenti cel putin 2 dinti.Daca intr-un sextant exista un singur
dinte,el este inclus in sextantul vecin.Pentru determinarea indicelui se
foloseste sonda de parodontometrie,cu partea activa terminala sub forma
unei sfere cu diametrul de 0,5mm si care permite detectarea tartrului
subgingival,tendinta de singerare gingivala si adincimea pungilor
parodontale.Forta exercitata nu depaseste 25 g ,pentru a nu traumatiza
tesuturile examinate.

Pentru fiecare sextant examinat, se codifica valorile

0.nici un semn de imbolnavire
1.singerare gingivala la atingerea cu sonda
2.tartru supra-sau subgingival
3.pungi parodontale adinci de 4-5,5mm
4.pungi parodontale adinci de 6mm sau mai mult
Pe baza valorilor inregistrate ,subiectul examinat se incadreaza in una din
urmatoarele clase de necesar terapeutic parodontal
0=nu este necesar de tratament parodontal (cod 0)
I=instituirea sau imbunatatirea igienei bucale (cod 1)
II=Igiena bucala+detartraj+tratament antimicrobian (cod 2 si 3)
III=I+II si tratament complex parodontal chirurgical,de reechilibrare
functionala,ocluzala,de biostimulare locala si generala (cod 4)
67. estimarea starii igienice a cavitatii bucale Green si
vermilion,IDD,ITD, Feodorov-Volodchina.
Indicele OHI (oral-higiene-index) imaginat de catre Green si Vermilion este
primulindice de apreciere a igienii bucale,aparut in 1957, si apoi simplificat
tot de catre ei in 1964(OHIS= oral-higiene-index-simplified).
Indicele OHI
1. companenta placa- DI(debris index),debris=placa dentara moale poate
avea 4 grade
-0=nu prezinta placa
-1=placa in treimea cervicala
-2=placa in cele 2treimi cervicale
-3=placa pe toata suprafata
Cantitatea de placa se evalueaza fara colorarea ei,numai prin apreciere
vizuala,prin inspectie.
2.componenta tartru-CI(calculus index)
-0=nu prezinta tartru
-1=tartru in treimea cervicala,supragingival
-2=tartru in cele doua treimi cervicale si subgingival
-3=tartru pe toata suprafata+depodite mari gingivale
73. Investigaii biochimice i imunologice:
Coninutul vitaminei E n snge;
Saturarea esuturilor parodontale cu acid ascorbinic (vit.C) micoreaz
permiabilitatea vaselor sangiuine (capilarelor);

Testul intracutanat (dup Kavechii modificat de S. Bazarova) determin

starea funcional a esutului conjunctiv (n mucoasa buzei inferioare se
ntroduce 0,1 ml de 0,25% sol. tripan blu rezultatul se citete imediat
msurnd pata de colorant, n norm este-5-7 mm;
70. Investigatii complimentare funcionale in paradontologire
Este un examen complex cu ajutorul cruea se apreciaz starea de sntate
parodontal, ntinderea i gravitatea leziunilor parodontale;
Evoluarea strii de sntate parodontal cuprinde trei etape:
Anamneza (vieii i a bolii) obinem informaii asupra strii de sntate
general i stomatologic pacientului pn la momentul examenului prezent;
Examenul clinic dento- parodontal (date obiective) va permite elaborarea
unui diagnostic corect i include:
inspeccia, examenul exo- i endobucal;
instrumentar (arcadelor dentare, dinilor mobilitatea, profunzimea i
coninutul pungilor, ocluzia, prezena depozitelor dentare;
determinarea indicilor de igien (II), IS, de gingivit PMA, IP, CPTIN (de
necesitate n trtament a afeciunilor parodontale);
Examen complementar contribue la precizarea diagnosticului,
posibilitilor i mijloacelor de tratament, include:
Metode funcionale (stomatoscopia,capilaroscopia, reografia, polearografia);
Metode de investigaie aesutului osos (R-grafia panoramic
ortopantomografia, radioviziografia etc.);
Ivestigaii de laborator:
- citologie studierea elementelor celulare din coninutul pungilor
parodontale;
- migrarea leucocitelor (proba Isinovschi) determin gradul de aprare a
esuturilor parodontale;
- monocitograma starea funcional a mezenchimului.
4. Ivestigaii microbiologice:
- examinarea cantitativ i calitativ a coninutului pungilor parodontale
(microorganismelor);
- examinarea fluidului gingival (prin metode citologice,histochimice,
microbiologice, imunologice):
. Investigaii biochimice i imunologice:
Coninutul vitaminei E n snge;
Saturarea esuturilor parodontale cu acid ascorbinic (vit.C) micoreaz
permiabilitatea vaselor sangiuine (capilarelor);
Testul intracutanat (dup Kavechii modificat de S. Bazarova) determin
starea funcional a esutului conjunctiv (n mucoasa buzei inferioare se

ntroduce 0,1 ml de 0,25% sol. tripan blu rezultatul se citete imediat

msurnd pata de colorant, n norm este-5-7 mm;
6. Investigaii morfologice:
biopsie esut gingival, studiat histologic.
65. Inspectia mucoasei gingivale...Pungi..clinice,parodondale,Proba
Parma Dup decurgerea procesului: cronic, agresiv;
Fazele procesului: acutizare (abscedare), remisie;
Gravitatea procesului se determin dup tabloul clinico-radiologic:
gradul uor pungile parodontale pn la 4 mm.;
gradul mediu pungi parodontale de la 4 mm. pn la 6 mm.;
gradul grav profunzimea pungilor parodontale peste 6 mm.;
Rspndirea procesului: localizat, generalizat.
n general PM se caracterizeaz ptin prezena a trei semne patognomice:
- inflamaie;
- alveoliz;
- prezena pungilor parodontale.
Inflamaia este o continuare a celei gingivale i depinde de stadiul de
evoluie, de morfologia parodoniului, de grosimea i calitatea estului
gingival;
Aleveoliza reprezint distrugerea osului alveolar ca urmare a aciunii
diferitelor enzime bacteriene i lizozomale, fiind unul din simptomele
caracteristice ale bolii parodontale;
Punga parodontal rezult din aprofundarea patologic a anului gingivodentar prin migrarea epiteliului de jonciune n direcie apical;
Clasificarea pungilor parodontale:
n raport cu dintele pot fi:
- simple
cnd intereseaz o fa a dintelui;
- compuse cnd afecteaz dou i mai multe fee;
- complexe cnd afectaeaz mai multe fee avnd un
traect sinusos;
- interradiculare dac ptrund ntre rdcinile unui
pluriradicular.
n raport cu creasta osoas pot fi:
- pungi supraosoase au fundul deasupra crestei osoase
adiacente;
- pungi infraosoase fundul pungii e situat spre apical, sub

nivelul osului adiacent.

Prile componenete ale pungilor parodontale:
- un perete dur;
- un perete moale;
- fundul pungii;
- coninutul pungii.
Peretele dur reprezentat prin cementul radicular, care poate fi
demineralizat la suprafa, infiltrat cu produse bacteriene i acoperit cu plac
i tartru;
Peretele moale format din gingie, ce este edemaiat infiltrat cu
granulocite neutrofile, macrofagi, lifocite, plasmocite, anticorpi, vase
sanguine neoformate, epiteliu hiperplaziat, uneori subiat sau cu ulceraii.
Fibrele de colagen sunt n curs de degradare (depolimerizare), printre care se
pot gsi i intacte;
Fundul pungii parodontale este format din epiteliu de jonciune retras mult
spre apical, cu infiltrat limfoid i alterri celulare;
Coninutul pungilor parodontale fluid gingival cu microorganisme,
produse bacteriene (enzime, toxine, endotoxine), celule epiteliale
descuamate, leucocite, uneori secreii purulente.
91Gingivita. Etiologie. Clasificare.
91.Gingivite sunt inflamaii ale gingiei far interesarea (lezarea) jonciunii
dento-gingivale (epiteliale) i pot interesa n ntregime sau parial gingia.
Aproximativ 80% din populaia adult sufer de gingivit cronic.
Clasificarea gingivitelor
dup form: cataral;
ulceronecrotic;
- hipertrofic;
descuamativ/atrofic
dup decurgerea clinic: - gingivite acute;
- gigivite cronice;
- cronice n stadiul de acutizare;
- cronice n stadiul de remisie
dup gradul de rspndire a procesului inflamator: - localizat/generalizat
Gingivostomatit acest di-c se stabilete cnd este afectat gingia i alte
zone ale mucoasei cavitii bucale (obrazului, buzelor, etc.).
Papilit inflamaia papilelor interdentare (la 1,2,3, pn la 4 papile).

Etiologia:
Factorii locali:
igiena insuficient a cavitii bucale (prezena plcii bacteriene);
prezena tartrului dentar;
obturaii defectuoase (n zona papilei interdentare);
construcii protetice incorecte (iritaii cu croete);
aparate ortodontice (activarea incorect);
inele n caz de fracturi a oselor maxilare (dinilor);
nghesuiri de dini, fixarea joas (prea sus) a frenulelor buzelor;
deprinderi vicioase (inerea i mucarea pixului);
factori nocivi profesionali (cariere de piatr i crbune, ntreprinderi
chimice, de panificaie);
substane chimice (benzina, lacuri, sruri ale metalelor grele);
substane chimice iatrogene (pasta arsenical necroza papilei
interdentare).
Factorii generali pe fondalul maladiilor generale se declaneaz formele
grave de gingivite.
boli ale sngelui (unul din simptomele precoce a leicozelor);
afeciunile sistemului cardio-vascular;
afeciunile sistemului gastro-intestinal (ulcere, gastrite, colite);
boli ale sistemului endocrin (diabetul zaharat);
Dereglri hormonale (gingivita juvenil);
intoxicaii cu substane medicamentoase (definipin n tratamentul
epilepsiei);
intoxicaii cu metale grele (mercur, plumb, bismut, etc.);
Iradieri cu razele X;
boli infecioase;
la fumtori, alcoolici i narcomani.
92.GINGIVITA CATARAL
Conform datelor OMS (1980), 80% copii din lume sufer de gingivit.
Gingivita cataral acut mai frecvent se ntlnete la copii cu boli
respiratorii acute (virotice), care dup un tratament adecvat, gingivita dispare
fr a lsa complicaii.
Tabloul clinic:
Acuze durere,senzaii de usturime n mucoasa gingival, apare
desinestttor i se intensific n timpul alimentaiei (fierbinte, acru, srat),
edem gingival, sngerri n timpul alimentaiei i periajului, miros fetid.

Obiectiv vrful papilelor sau a marginii gingivale, sau toat gingia

edemaiat, hiperemiat, lax, sngereaz la atingere, uoar mobilitate
dentar din cauza edemaierei sistemului ligamentar superficial, creterea
profunzimii anului gingival. Este un proces reversibil dac se intervine
cu un tratament adecvat.
Diagnosticul n baza datelor subiective i obiective.
Tratamentul
nlturarea factorilor iritani locali;
Instruirea n igienizarea corect a cavitii bucale;
Recomandri n alegerea corect a produselor de igienizare;
Periajul profesional;
Folosirea sol. de clorhexidin 0,06% pentru bi bucale pe perioada
instructajului de igienizare corect (7-10 zile), a cte 3 min. dup periaj
diminia i seara pentru inactivarea plcii bacteriene;
Irigaii abundente cu soluii antiseptice (stomatidin, hexoral, etc.);
Controlul igienei cavitii bucale de efectuat peste 5; 10; 20 zile. Dac
hiperemia se menine preparate antiinflamatorii: sub form de aplicaii
(instilaii) cu LevoBioR, MetkloDenta, Metrogil Denta, Elugel, Eludril
Izofual, etc.
Gingivita cataral cronic apare pe locul unde persist mult timp elementul
iritant cronic (inclusiv i gingivita cataral acut de la 1 pn la 7-14 zile).
Tabloul clinic
Acuze pot lipsi;
- prurit, usturime, disconfort;
- sngerri gingivale, ndeosebi la periaj, terea alimentelor dure
(mr, morcov, pine);
- miros fetid din cavitatea bucal, defect estetic.
Obiectiv hiperemie gingival cu nuan cianotic;
- edem al papilelor i marginii gingivale, papilele rmn n
cretere i nu se lipesc ctre suprafaa dintelui;
- prezena pungii gingivale clinice;
- prezena depozitelor (moi i dure);
- miros fetid din cavitatea bucal.
Tratamentul gingivitei catarale
cronice

nlturarea factorilor cauzali (locali i generali);

Irigaii i cltituri abundente cu soluii
antiseptice (hlorhexidin 0,06%,
hexoral, stomatidin);
Instilaii i aplicaii cu LevoBioR, MetkloDenta etc.
Proceduri fizioterapice (hidroterapie, cureni diadinamici, vibromasaj,
vacum-masaj Kulajenco), electroforez cu aloe, vit.C, etc.
93 gingivita ulceroasa
Este o boal infecioas cu caracter acut i cronic, apare rar la copii mici,
ocazional ntre 6 i 12 ani i frecvent la tineri 13-20 ani, mai rar la 40-45 ani.
Apare prin asocierea a dou microorganisme specifice spirocheta Borellia
Vincent i un bacil fuziform gram-negativ i neaprat pe un teren deficitar.
Gingivita UN afecteaz i alte zone ale mucoasei bucale, motiv pentru care
poart i alte denumiri, cum ar fi Gingivostomatit UN, Gur dureroas a
soldailor (XENOPHON), la soldaii din timpul I rzboi mondial a fost
denumit Gur de tranee
Etiologia:
Factori locali:
Igiena buco-dentar deficitar;
preexistena unor gingivete acute;
accidente de erupie a dinilor (n special molarul trei);
fumatul;
alcoolismul (deficitul de vit. C,B1 i B2 n alcoolism);
perecoronaritele.
Factorii sistemici:
oboseala, stresul emoional i fizic (stri de rzboi, nevrozele i depresiile,
examene);
Deficiene nutriionale;
afeciuni ale sngelui, leucemii, agranulocitoze;
afeciuni virotie (rujeola).
Clasificare:
Dup decurgerea procesului:
acut;
cronic
Dup gravitatea procesului:
forma uoar;
forma medie;

forma grav
Tabloul clinic este dominat de triada: durere, halen fetid, necroz
gingival
Acuze:
Foma uoar usturime n timpul alimentaiei i gingivoragii, miros fetid;
Forma medie i grav durerile sunt intense, intoxicaia organismului (din
cauza absorbiei toxinelor n snge) i se expri prin febr 380C, slbiciune,
somnolen, dureri de cap i n muchi, diaree, lipsa poftei de mncare,
prezena ulceraiilor, miros fetid, salivaie abundent i viscoas
Obiectiv
Starea general dereglat: pacienii sunt palizi, cefalee, inapeten, dureri
musculare i n articulaii, febr pn la 390C, mrirea ganglionilor limfatici
(dureroi), pielea feei de culoare pmntie, rigditatea fieii, stare depresiv,
insomnie, tulburri gastrointestinale;
Local - papilele interdentare sunt necrotizate, necroza se extinde pe gingia
marginal i ataat precum i la nivelul mucoasei orale - vlul palatin
(gingivo-stomatit ulcero-necrotic, angina Vincent;
Gingia necrotizat este acoperit cu o pseudo-membran galben-deschis
pn la sur-murdar, papilele interdentare parc ar fi secionate la un nivel;
n zonele fr necroz gingia de culoare rou-aprins, care sngereaz
spontan sau la cea mai mic atingere;
Hipersalivaie, saliva fiind viscoas i cleioas, cu miros fitid;
Limfadenit loco-regional, ganglionii dureroi la palpare
Tratament:
Local I edin:
Prelucrarea minuioas gingiei afectate i a cavitii bucale cu sol. 0,10,06% hlohexidin, 0,25% hloramin. Soluiile vor fi cldue (sporete
fagocitoza i migrarea leucocitelor);
Anestezia (infiltrativ, truncular, aplicativ);
nlturarea minuioas a depozitelor moii dure (parial, ct este posibil),
dup care cu un excavator steril se nltur gingia necrotizat ( se pot utiliza
fermeni proteolitici tripsin, hemotripsin).
Sedinta 2
Prelucrarea antiseptic minuioas;
Aplicaii cu metronidazol (o pastil dizolvat n hlorhexidin 0,06%) pn
la obinerea unei suspenzii pentru 15 min. (n caz c pacientul nu poate

veni la medic, aplic singur acas dup o instruire anterioar de ctre

medic);
Dup 2-3 edine se micoreaz evident durerile, scade temperatura, se
mbuntete starea general;
Dup cderea fenomenelor acute se recurge la tratamentul cariei dentare i
complicaiile lui, detartrajul definitiv (asanarea cavitii bucale n totalitate);
Epitelizarea definitiv parvine la a 3-7 zi, n funcie de gravitatea
procesului;
Tratamentul general se continu conform prescripiilor anterioare cu corecii
la necesitate.
Ratament general:
Acid ascorbic 0,5/ 3-4 ori n zi;
Desensibilizante (suprastin, tavegil, erolin cte o pastil ninte de somn);
Dac persist febra (formele medie i grav) antipiretice;
Metronidazol 1 gr./zi + amoxiciclin sau tetraciclin 1 gr./zi 7-10 zile;
Diet semilchid, caloriinic bogat n vitamine, neiritant;
Folosirea lichidului n abunden (ap mineral plat, compot, ceai verde,
etc.)
94. profilaxia gingivitelor catarale
Iluminarea sanitar n viziunea igienizarii cavitii bucale;
Alimentaie raional;
Vizite periodice la medicul stomatolog cu scop profilactic;
Mod sntos de via (factorii de risc, ce sporesc reinera i acumularea de
plac bacterian, funcionarea normal a parodoniului):
Profilaxia GUN
Educaie sanitar n viziunea igienizrii cavitii bucale;
Alimentaie raional;
Vizitele profilactice la medicul stomatolog cu recomandrile respective;
Mod sntos de via (nlturarea factorilor de risc, ce induc la reinerea i
acumularea plcii bacteriene.
95.Gingivit hipertrofic proces inflamator
preponderent cu elemente proliferative
Etilogie:

Dereglri hormonale (pe prim plan), n legtur cu aceasta unii autori

evdeniaz forme desinesttoare (de pubertate i de sarcin);
Dereglri n dezvoltarea sistemului stomatognat (patologia mucturii
adnc, ngrmdire de dini, anaomalii de poziie);
Aciunea nociv a unor medicamente (hidantonina, difenina);
Avitaminoze (vit.C), boli sanguine;
Trauma mecanic cronic (marginile ascuite aele dinilor cu defecte,
marginile suspendare ale obturaiilor, croetele protezelor, aparatele
ortodntice;
Prezena n trecut a gingivitei catarale cronice.
Clasificare:
Sunt evideniate dou forme:
Edematoas (localizat i generalizat);
Fibroas (localizat i generalizat);
Dup gravitatea procesului:
- stadiul uor, hipertrofie gingival pn la 1/3 din nlimea
coroanei;
- stadiul mediu, pn la din nlimea coroanei;
- stadiul grav, mai mult de , sau ntotalitate coroana dintelui
este acoperit de gingie.
Morfologia:
Vegetaia i creterea accentuat a epiteliului;
Distrofia vacuolizat a citoplasmei stratului spinos;
dereglarea procesului de descuamare;
Repartizarea neuniform a glicogenului (indic la dereglarea proceselor
metabolice);
Edemaierea esutului conjunctiv subepitelial;
Ffibrele din colagen sunt dezmembrate (din cauza edemului);
Sporete numrul de vase sanguine, sunt delatate i pline cu snge;
Infiltraia esuturilor cu celule plasmatice i limfoidale;
Elemente de scleroz subepitelial;
Infiltraie leucocitar pritre celulele epiteliale;
Activizarea tuturor fermenilor n vasele sanguine i zonei de cretere.
Forma edematoas
Sngerare gingival, rar durei n timpul alimentaiei;
Prurit, dereglarea actului masticator;
Miros fetid din cavitatea bucal;

Pungi gingivale false cu eliminri exudative din ele;

Jonciunea epitelial nu este afectat;
Depozite dentare moi n abunden (pigmentate).

Forma fibroas evoluiaz benign i se caracterizeaz prin:

gingie hiperplazic cu aspect bulbar;
senzaie de consisten dens la palpare;
Lipsa sngerrilor i durerei;
culoare roz-pal, uneori cu ten cenuiu sau rou;
Pacienii de regul nu prezint acuze (numai forma neobinuit a gingiei),
adic dereglri estetice;
Pentru stadiul uoar
- papilele interdentare de culoare normal sau puin palide, alpite bie de
dinte (hipertrofiate pe 1/3 din nlimea coroanei);
- nu sngereaz;
- pungile gingivale (false) nu sunt profunde i fr eliminri;
Pentru gradul mediu i grav (dac procesul este generalizat), sunt
caracteristice:
- hipertrofie gingival 1/2-2/3 din nlimea coroanei dentare.
97. Parodontita marginal este un proces infalmator cu lezarea aparatului
ligamentar periodontal i a esutului osos;
La baza morfogenezei bolii sunt procesele exudativo-alterative cu elemente
de distrucie pronunat a osului alveolar;
Afeciunile parodoniului maginal sunt cunoscute din antichitate, dar odat
cu dezvoltarea civiliziei, rspndirea acestei afeciuni brusc crete i la ziua
de astzi atinge aproximativ 100% (95-98%) la populaia adult;
n prezent se observ o tendin de rspndire a formelor agresive de
parodontit marginal;
Analiza epidemiologic efectuat n trei grupe de vrst (28-30, 30-44, i
peste 60 ani), au artat c la tineri 29-44 ani) numai 4-5% au parodoniu
clinic sntos i menin o igien bun a cavitii bucale (
.,1999).
Etiologia:
Afeciunile parodoniului se pot dezvolta sub aciunea factorilor locali i
generali, dar i combinarea lor pe fondalul scderii reactivitii

organismului. n ultimul timp o deosebit importan se acord factorilor

etiologici locali i anume plcii bacteriene;
Momentul primordial ctre studierea etiologiei afeciunilor parodoniului
marginal sunt expuse n trei grupe de factori etiologici:
1. Starea produselor metabolice n placa bacterian i n tartrul dentar;
2. Factorii de la nivelul cavitii bucale capabili s sporesc sau s slbesc
potenialul patogenic al microorganismelor i produselor lor metabolice;
3. Factorii generali ce regleaz proceselor metabolice a esuturilor gazd
(cavitii bucale), de care i depinde reacia de rspuns la aciunea
patogenic a microorganismelor;
n parodontologie o importan prioritar o are 4 noiuni:
din depozite dentare nemineralizate (placa bacterian i depozitele dentare
moi, adic substana alb);
din cele mineralizate (tartru dentar supa- i subgingival).
Factorii locali:
Igiena insuficient a cavitii bucale (prezena plcii bacteriene);
Prezena tartrului dentar;
Obturaii defectuoase (n zona papilei interdentare);
Construcii protetice incorecte (iritaii cu croete);
Aparate ortodontice (activarea incorect);
inele n caz de fracturi a oselor maxilare (dinilor);
nghesuiri de dini, fixarea joas (prea sus) a frenulelor buzelor;
Deprinderi vicioase (inerea i mucarea pixului);
Factori nocivi profesionali (cariere de piatr i crbune, ntreprinderi
chimice, de panificaie);
Substane chimice (benzina, lacuri, sruri ale metalelor grele);
Substane chimice iatrogene (pasta arsenical necroza papilei
interdentare).
Factorii generali
Boli ale sngelui (unul din simptomele precoce a
leicozelor);
Afeciunile sistemului cardio-vascular;
Afeciunile sistemului gastro-intestinal (ulcere, gastrite,
colite);
Boli ale sistemului endocrin (diabetul zaharat);
Dereglri hormonale (gingivita juvenil);
Intoxicaii cu substane medicamentoase (definipin n

tratamentul epilepsiei);
Intoxicaii cu metale grele (mercur, plumb, bismut, etc.);
Irradieri cu razele X;
Boli infecioase;
La fumtori (alcolici) i narcomani).

CLASIFICARE:
Dup decurgerea procesului: cronic, agresiv;
Fazele procesului: acutizare (abscedare), remisie;
Gravitatea procesului se determin dup tabloul clinico-radiologic:
gradul uor pungile parodontale pn la 4 mm.;
gradul mediu pungi parodontale de la 4 mm. pn la 6 mm.;
gradul grav profunzimea pungilor parodontale peste 6 mm.;
Rspndirea procesului: localizat, generalizat.
n general PM se caracterizeaz ptin prezena a trei semne patognomice:
- inflamaie;
- alveoliz;
- prezena pungilor parodontale.
Inflamaia este o continuare a celei gingivale i depinde de stadiul de
evoluie, de morfologia parodoniului, de grosimea i calitatea estului
gingival;
Aleveoliza reprezint distrugerea osului alveolar ca urmare a aciunii
diferitelor enzime bacteriene i lizozomale, fiind unul din simptomele
caracteristice ale bolii parodontale;
Punga parodontal rezult din aprofundarea patologic a anului gingivodentar prin migrarea epiteliului de jonciune n direcie apical;
PATOGENIA:
Reacia local a esuturilor gazd (parodontale) la aciunea
microorganismelor i toxinelor lor la nivelul capilar, deoarece anume la
acest nivel se petrece schimbul de substane, cu eliminarea produselor
metabolice;
Pentru izolarea i distrugerea agentului microbian (i a toxinelor), n zona
respectiv se ndreapt leucocitele (neutrofilele PMN);
n procesul de distrugere a celulelor microbiene, ele elimin fermeni
celulari (lizozomali) foarte toxici;

Localizate n spaiile intercelulare celulele gigante elimin substane

biologic active (heparin, histamin) i muli ali fermeni pentru izolarea i
distrugerea celulelor microbiene (inflamaie acut);
Dilatarea brusc a capilarelor i mrirea permiabilitii, clinic se pronun
prin sngerri gingivale;
Edemul esuturilor moi apare ca rezultatul afectrii sistemului capilar venos
i dereglarea evacurii limfatice;
Simptomul de durere gingival este rezultatul acumulrii n esututri a
peptidelor i bradichininei;
Dac la aceast etap se nltur agentul lezant (de regul microbian), peste
o perioad scurt, toate elementele structurale (vasele, celulele gazd i
esuturile parodontale) revin la normal;
Dac nu - procesul trece n cronic i capt un caracter mai pronunat:
Permiabilitatea crete i se menine un timp ndelungat;
n capilare se micoreaz fluxul de snge;
Lrgirea brusc i lizarea vaselor sanguine (sistemului capilar venos);
Evacuarea lifmatic se stopeaz pe o perioad ndelungat;
Edemul esuturilor moi se mrete;
Se deregleaz troficitatea esuturilor gazd;
Lezarea lizozomal cu eliminarea fermenilor activi de ctre celulel de
aprare devine de nereglat;
n esututri se acumuleaz o cantitate mare de fermeni (prostoglandine,
proteaze, tripsin, catepsin, etc.), care au menirea de a proteja esuturile
gazd, ns ele ncep lezarea lor (autoliza);
Se modific mediul acid cu dereglarea procesului de formare i maturizare a
osteobltilor, n schimb se activeaz formarea osteoclatilor;
Dereglare metabolismului n toate structurile parodontale (esutul colagenic,
conjunctiv);
Acumularea de substane toxice, acioneaz destructiv direct asupra
structurilor osoase, colagenice i substanei fundamentale;
Ca rezultat apare o situaie ideal de ptrundere a microorganismelor i
toxinelor lor n profunzimea esututrilor gazd;
n aa condiii aciunea mecanic din fizilogic devine patologic
(traumatic) pentru structurile osoase i de amortizare ale parodoniului NB
!!!.

Concepia modern n etiopatogenia Bolii Parodontale

Boala parodontal este iniiat i susinut de factorii microbieni viruleni
produi de placa microbian subgingival.;
O parte din aceste substane sunt capabile de a leza la direct celulele gazd
n timp ce altele pot activa celulele umorale i tisulare care provoac leziuni
parodontale;
Patogenitatea bacteriilor
subgingivale ctre esutul parodontal este
confirmat de multipli cercettori, prin care se atribuie un rol predominamt
urmtoarelor
microorganisme

markeri:
Acidobacilus
actinomycetemcomitans, Phorphyromonos gingivals, Prevotela intermedia,
Bacteroides forsythus, Fusobacterium nucleatum, Ekenela corrodens,
Streptostreptococcus micros, Streptococcus intermedium;
Mecanismele de patogenitate bacterian n parodontite sunt fie directe prin
aciunea nociv a unor factori de structur bacterian, producerea de
exotoxine, endotoxine, enzime, metabolii toxici, invazia esuturilor, fie
inderecte. Mecanismele inderecte include rspunsul imunologic al gazdei
specific i nespecific - care ncearc s se apere fa de agresiunea
microbian, mecanisme care pot deveni ele nsui factori de agresivitate i
progresie a leziunilor parodontale.
n etiopatogenia parodontitelor marginale, n prezent se accept dou
elemente dominante certe i solid conturate (Cozma I.A. 2008, ..
et al.2008):
gradul microbian provenit din placa bacterian subgingival;
2) susceptibilitatea macroorganismului de a declana un proces imun.
De rnd cu alte funcii macrofagele elibereaz enzime cu rol distructiv
tisular ca: elastaze, hialuronidaze, citochne (interleuchina-1, factorii
citotoxici, prostoglandine, leucotrine, .a.), care pot resorba osul.
Dup prerea unor savani microorganismele parodontopatopatogene nu pot
dezvolta boala parodontal fr al surprinde pe pacient ntr-o etap sau
condiii de susceptibilitate, n care factorii de imunitate sunt lezai.
99.Abcesul paradontal
Parodontita acuta este o continuare a parodontitei hiperemice, in care se
intalnesc modificari inflamatoriimai avansate. Exudatul inflamator creste
mult tensiunea intratisulara, ligamentele sufera un proces de inbibitie, iar
dintele capata un anumit grad de mobilitate.
Se remarca o demineralizare a osului periapical.
Durerea are o evolutie ascendenta, de la simpla jena, pana la dureri
insuportabile, pe parcursul a 24-48 de ore. Durerea nu este calmata de

antialgicele obisnuite si este permanenta. Pacientul evita miscarile capului,

nu zambeste.
In dreptul radacinii, mucoasa este congestionata, depresibila la palpare si se
constata durere. Poate existaadenopatie regionala de insotire.
Daca inflamatia se extinde, poate aparea edemul tegumentelor. De exemplu,
pentru dintii frontali superiori edemul intereseaza buza superioara, pentru
caninii superiori aripa nasului si regiunea palpebrala, pentru premolari si
molari superiori, regiunea geniana. La arcada inferioara, edemul poate
interesa buza inferioara, regiunea submandibulara sau submentoniera, in
functie de localizarea dntelui cauzal.
Diagnosticul pozitiv se pune pe caracterul acut al durerii, durerea la percutia
in ax a dintelui, tumefierea mucoasei si tegumentelor, lipsa semnelor de
vitalitate dentara si starea generala afectata.
In evolutie, parodontita seroasa poate trece spre o parodontita acuta
purulenta, se poate croniciza, sau se poate vindeca spontan (rar).
Parodontit marginal cronic exacerbat Se poate dezvolta pe fondalul
PMC de gradul mediu apar inflamaii acute, este caracteristic pentru
bolnavii ce sufer de afeciuni generale.
100.Parodontita cronica forma usoara.Morfologie.Tablou clinic.Clis
radiolo.
Parodontita proces inflamator gingival ,se caracterizeaza prin destructia
progresiva a periodontiului si tesutului osos al septului interdentar.
In par cron usoara acuzele sunt nesemnificative:singerari gingivale
periodice(cind se spala dintii).miros neplacut.senzatii gingivale
neplacute,depuneri curente de tartru.Se localiz in regiunea incisivilor maxilei
si mandibulei.
La examinare se observa hiperemie in reg gingiei interdentare si o parte din
gingia alveolara,punga gingivala de pina la 3,5mm.
Cliseu radiologic:resorbtia placii compacte de la nivelul septului
interdentar,reducerea pina la 1/3 din inaltimea septului interdentar cu
dereglarea virfului sept inter.
Lipseste mmobilitatea dintilor.
101.Parodontita cronica forma medie.Morfologie.Tablou clinic.Clis
radio.

Parodontita proces inflamator gingival ,se caracterizeaza prin destructia

progresiva a periodontiului si tesutului osos al septului interdentar.
Se caracterizeaza prin extinderea proc inflamat asupra unei parti insemnate
din gingia alveolara si adincirea pungii gingivale,formarea pungii gingivale
cu o adincime pina la 5 mm.
Acuze:singerari gingiv frecvente in timpul spalarii,consumului de alimente
tari,schimbarea culorii gingiei,mobilitatea unor dinti dispersati.
La
consultatie
se
depisteaza:
cianoza
papilelor
gingiv
interdentare,inflamarea lor,aderarea usoara la dinti.Singerari la cea mai mica
atingere.La palpare se elimina un continut seros.,migrari patologice de grad
I.
Cel mai des in regiunea incisivilor maxilarului inferior si a molarilor de pe
ambele maxilare.Anomaliile dispunerii dintilor agraveaza procesele
inflamatorii din zona.
Cliseu radiologic:
destructia tesutului osos pina la din septul
interdentar,prezenta osteoporozei,largirea spatiului periodontal in zona
festonului gingival.
102.Parodontita cronica forma grava. Morfologie.Tablou clinic.Clis
radio.
Parodontita proces inflamator gingival ,se caracterizeaza prin destructia
progresiva a periodontiului si tesutului osos al septului interdentar
Bolnavii acuza dureri in procesul de masticatie,schimbarea pozitiei
dintilor,supuratie periodica,aparitia spatiului intre dinti,aparitia mirosului
neplacut actioneaza asupra psihicului bolnavilor.
La examinare: deformarea accentuata a gingiei din cauza proliferarii
granulatiilor,fibrozei si hiperemiei de staza.Papilele gingivale adera fragil la
suprafata dintilor,depuneri insemnate de tartru,resturi alimentare,placa
microbiana.Din cauza singerarii si durerilor bolnavii nu-si mai spala dintii
contribuind la evolutia procesului inflamator.La sondare pungi parodontale
adinci de 5-7 mm,dintii au migrari patologice de gradul II-III.Deplasari ale
dintilor in forma de evantai,rotiri in jurul axei.
Cliseu radiologic:
destructia tesutului osos de grad II-III,focare de
osteoporoza,pungi osoase.
Stare de remisie dupa tratament complex inclusiv chirurgical si ortopedic.
103.Parodontoza.Etiologie.Patogenie.Clasificare.

Afectiunea tesuturilor parodontiului cu caracter primar-distrofic.

Etiologie : Microorganismele: Se considera ca toti factorii care influenteaza
etiopatogenia si evolutia paradontozei sunt favorizanti sau predispozanti, dar
nu constituie cauza bolii. Factorul cauzal de paradontoza este considerat
factorul microbian. Se poate afirma ca factorul determinant este raspunsul
imun al organismului. Paradontoza este rezultatul interactiunii intre
bacteriile din placa bacteriana si raspunsul imun al gazdei,
terenul.Sistemului imunitar: Paradontoza are o evolutie ce depinde nu numai
de agresivitatea si specificitatea bacteriilor, dar si de modul cum va raspunde
organismul la atacul microbilor, existand o interactiune intre
microorganismele cavitatii orale si raspuns imun al organismului.
Factorii generali sunt factorii care influenteaza reactivitatea generala,
favorizand
imbolnavirea
pacientului:
-factori
genetici
(predispozitia
constitutioanala);
-factori
metabolici
(diabet);
-factori
hormonali
(endocrinopatii);
-afectiuni
ale
tesutului
conjunctiv;
-afectiuni
ale
sistenului
nervos
central;
-factori imunitari: scaderea capacitatii de aparare sau reactivitate autoimuna;
-factori
externi
(intoxicatii);
-stari carentiale (hipovitaminoze).
Factorii locali sunt factori de iritatie pentru parodontiu si pot fi cauzali, ex.:
placa bacteriana, si favorizanti: tartrul dentar, trauma ocluzala, carii dentare,
edentatia, anomalii dento maxilare, obiceiuri vicioase, factori iatrogeni.
Patogeneza:Schimbari
distrofice:intirzierea
substitutiei
structurilor
osoase,coloritul tesutului osos este neuniform,se accentueaza liniile de
forta,are loc ingrosarea trabeculelor osoase din substanta spongioasa pina la
pierderea spongiozitatii.
Boala se manifesta prin atrofia progresiva a proceselor alveolare.roentgen
releva modificari osoase sclerotice,procesele atrofice in acest tesut ducind la
micsorarea in inaltime a septurilor interdentare.
Clasificare:
Forma usoara senzatii neplacute in gingie,prurit in reg incisiv maxilar
inferior,radiologic scaderea de 1/3 a inaltimii septurilor osoase interdentare.
Forma medie radacinile dintilor(canikni si incisivi) se dezgolesc,adeseori
au culoare galbuie,hiperestezia tesuturilor dintelui,dezgolirea pina la 1/3 din
suprafata radacinii,reducerea pina la a inaltimii septurilor osoase
interdentare.
Forma grava dezgoliri importante ale radacinilor dentare1/2 si mai mult,se
deschid spatiile interdentare ,accentuat defectiunea estetica.

104.Parodontoza.Tabloul clinic.Diagnostic diferential.

Afectiunea tesuturilor parodontiului cu caracter primar-distrofic.
Tablou clinic: Forma usoara senzatii neplacute in gingie,prurit in reg
incisiv maxilar inferior,radiologic scaderea de 1/3 a inaltimii septurilor
osoase interdentare.
Forma medie radacinile dintilor(canikni si incisivi) se dezgolesc,adeseori
au culoare galbuie,hiperestezia tesuturilor dintelui,dezgolirea pina la 1/3 din
suprafata radacinii,reducerea pina la a inaltimii septurilor osoase
interdentare.
Forma grava dezgoliri importante ale radacinilor dentare1/2 si mai mult,se
deschid spatiile interdentare ,accentuat defectiunea estetica.
Semnele diagnostice:
absenta inflamatiei,gingia are culoare palida
retractia gingiei si deshosarea coletului apoi a radacinii dentare
absenta pungilor parodontale si gingivale
nu este caracteristica placa microbiana sau depozitul moale
asocierea frecventa cu patologia dintelui ce nu are ca origine caria(eroziunea
smaltului,uzura,defectul cuneiform)
dintii isi pastreaza o buna fixare chiar in cazul atrofiei marcate a septurilor
interdentare,deoarece evolueaza sincronic cu retractia gingivala.
Examenul radiologic nu evidentiaza semne ale destructiei inflamatorii a
tesutului osos al septului interdentar,conturul fiind clar,constatindu-se
reducerea inaltimii acestuia fara focare de osteoporoza,dilatarea spatiului
periodontal
Afectiuni ale glandelor endocrine si dereglari metabolice
Tabloul schimbarilor distrofice ale tesutului osos asemanator cu cel din
parodontoza,a fost observat in unele endocrinopatii(insuficienta cronica
paratiroida),si situatii exceptionala(hipodinamie,hipoxie ,hipoxemie)
105.Parodontomele.Etiologie.Tablou clinic.Diagnostic diferential.
Parodontoamele cuprind tumorile si procesele cu aspect de tumori.
Fibromatoza gingiei.Epulis.Chistul paradontal.

Fibromat ging- seamana cu gingivita hipertrofica insa nu are nimic comun

cu inflamatia.Spre deosebire de gingiv in procesul de fibromatoza gingivala
se observa deformarea atit a gingiei interdentare cit si alveolare.
Morfologic- prezinta infil.tratia tesutului conjunctiv fibros dens cu o
cantitate neinsemnata de elemente celulare
Acuze-aspectul neobisnuit al gingiei,care acopera in mare sau mica masura
coroana dentara.
Epulis-se aseamana cu hipertrofia papilei gingivale interdentare.
Se intilneste la pers 20-40 ani,mult mai rar la persoane in virsta.
La aparitie contribuie factori iritabili locali (tartru,resturi radiculare dentare)
Formatiunile apar doar unde exista dinti(sau radacini ale acestora),evolueaza
incet,ani de zile.
Acuze-prezenta acestor formatiuni nedureroase,care evolueaza ca marime si
singereaza usor la palpare.
La examinare se constata tumori de forma unei ciuperci,daca evolueaza
rapid pierde forma de ciuperca.
Chistul parodontal-zone ale destructiei tesutului osos cu forme rotunjite.
Diagnostic diferential: Cu procesele similare hiperplastice cu caracter
inflamator- gingivita hipertrofica,hipertrofia unor papile gingivale provocate
de excitanti locali.
106.Metode fizioterapeutice in tratamentul gingivitelor.
Termoterapia:
se fac cltituri cu soluii cldue din infuzii de plante
medicamentoase.
Efectul:
sub influena cldurii vasele se dilat,
se intensific circulaia saungvin,
se amelioreaz trofica,
se intensific refluxul elementelor patologice, se intensific metabolismul n
esuturi.
Temperatura ridicat se utilizeaz cu scop de a absorbi elementele
dezintegrrii metabolice n procesele inflamatorii, pentru Stimularea
regenerrii, pentru micorarea senzaiilor dureroase.
Razele ultraviolete:
Aciunea direct a radiaiei duce la denaturare i coagulare
proteinelor, dup clivajul lor enzimatic se formeaz substane biologic active
(histamina, acetilcolina). Substane biologic active sunt absorbite n snge,

oferindefect secundar umoral asupra tonusului vascular, muscular,

receptorilor nervoi i metabolismului.
Razele ultraviolete sunt eseniale pentru procesele fiziologice normale. Ele
particip n procesul de transformare a provitaminei D n vitamina D3, care
provoac reglarea proceselor de mineralizare i fermentare.
Ca urmare a unui efect bactericid direct al razelor ultraviolete, se iradiaz
germenii care sunt pe suprafaa plagii, mucoasei, precum i n aer. n efect
bactericid indirect ale razelor ultraviolete, mecanismul de aciune asupra
bacteriilor este altul. Razele ultraviolete, irit receptorii nervoi periferici,
provoac impulsuri aferente puternice n sistemul nervos central de la locul
de expunere, n rezultat apar reacii reflex, se intensific metabolismul i
astfel se creaz condiii n care bacteriile patogene i pierd capacitatea de a
se reproduce i mor.
Terapia cu laser:
Esena tratamentul este n interaciunea fasciculului laser monohrom cu
formaiunile intracelular. Ca urmare, se schimb cursul reaciilor biochimice
ale structurii moleculare.
Puterea mic a laserului are efect de stimulare, analgezic i antiinflamatorii.
Sub influena radiaiilor laser de joas frecven cu lungimea de und (0,631,3 mm) prezint urmatoarele efecte biologice:
sporirea circulaiei sngelui i activarea schimbului de lichid interstiial;
stimularea metabolismului electrolit n citoplasma celulelor i ca o
consecin accelerarea proceselor metabolice, stimularea recuperrii
celulelor
prin
creterea
produciei
de
ATP,
consumul de oxigen, sintetizarea de proteine, acizi nucleici i activarea
enzimelor
citoplasmatice;
efecte asupra sistemului imunitar;
crete pragul durerii a terminaiilor nervoase.
TErapia cu microunde:
sunt
utilizate
vibraii
electromagnetice
alternative
frecven ultra-nalt (2.38 GHz).
Terapia cu microunde provoac:
Accelerarea circulaiei sanguine i a limfei;
Creterea permeabilitii peretelui vascular;
Creterea metabolismului;
Creterea reacii de aparare;
Reducerea sensibilitii terminaiunilor nervoase (efect analgezic).

de

Terapia cu microunde are aciune

antiinflamatoare. Aceste manifestri apar n zona de impact i prile
simetrice. Stimularea receptorilor nervoi duce la formarea de reacii reflexe
pozitive i aciune umoral secundar. Cura de tratament 3-12 edinte acte
5-8 minute.
107.Rolul factorilor generali in etiologia gingivitelor.
Starea generala a organismului conteaza.
Gingivita din cursul unor stari fiziologice ca sarcina,menopauza poate
aparea, sarcina poate influenta prin modificari hormonale reactia locala a
tesuturilor fata de placa bacteriana.
Gingivita in cursul unor boli sistemice:Diabet-favorizeaza un raspuns
modificat de aparare din partea acestor structuri fata de placa
bacteriana.Hipovitaminoza c deficitul de vit C modifica in sens agravant
raspunsul gingival prin edem,hiperplazie,singerari gingivale.
Gingivite din leucemii,anemii,tulburari imunodeficitare.
108.Gingivita
de
sarcina.Clinica.Particularitati
ale
tratamentului.Profilaxie
Sarcina poate influenta prin modificari hormonale reactia locala a tesuturilor
fata de placa bacteriana.
In lichidul santului gingival se remarca o crestere a speciei anaerobe asupra
careia hormonii steroizi(progesteronul si estrogenul) mult crescuti la acest
nivel actioneaza ca factori de proliferare.
Simptomatologia - principalele semne de imbolnavire gingivala sunt
hiperplazia si singerarea.
gingia este tumefiata,marita in volum
culoarea variaza de la rosu viu la violaceu,frecvent gingia este acoperita de
depozite fibrinoase sau purulente.
Singerarea se produce la cele mai mici atingeri
Uneori hiperplazia gingivala are aspect tumoral,fiind denumita tumora de
sarcina(incidenta 2-5%)
Semnele clinice ale gingivitei se accentueaza din luna a II sau aIII ,devin
destul de proonuntate in luna a VIII
Apare din cauza productiei crescute de hormoni gonadotropi.

Evidentierea si indepartarea placii bacteriene(principala etapa in

tratament),tratamentul medicamentos antimicrobian si antiinflamator al
gingivitei.Educatia igienica a pacientului.
109.Tratamentul complex al paradontitelor.
Incepe prin control igienic,educarea pacientului in spiritul igienei
rationale(fara respectare se mentin depunerile supradentare)
Jugularea fenomenelor inflamatorii acute administrind solutii de enzime
proteolitice,trihopol,sangviritrina max 2-3 sedinte.
Inlaturarea depunerilor dentare si obturarea cariilor.
Numai dupa asta se trece la metode chirurgicale:chiuretajul pungilor
gingivale,tratamentul chirurgical al pungii parodontale,in caz de abces
gingivectomia.
Tratamentul oropedic are caracter de terapie patogenetica fiindca suprima
mobilitatea dintilor,traumele articulare.
Folosirea vitaminelor din grupul C,P si grupul B.
Injectiile cu preparate din acidul nicotinic-ameliorarea proceselor de
oxidoreducere din peretii vasculari.
110.Principii de baza in tratamentul local al paradontitelor.

Principiile generale:
Profilaxia primara-totalitatea masurilor de igienizare a cav bucale.
Profilax secundara- oprirea evolutiei bolii parodontale spre forme mai
avansate.
Profila tertiara- prevenire recedivelor dupa tratamentul formelor manifeste.
Terapia medicamentoasa a pungilor gingivale si parodontale nu poate fi
considerata intemeiata si cu efect curativ de sinestatator,deoarece epiteliul
vegetant este refractar la medicamentele aplicate.Asemenea tratament nu
suprima pungile.rezulta ca intre masurile profilactice si curative exista
numeroase elemente comune.
111.Tratamentul local antiinflamator al parodontitelor.
Instilatii in pungile parodontale,in caz de parodontota marginala cronica cu
exsudat purulent--- Elysol metronidazol gel dentar 25%,Dumex cu actiune
antimicrobiana si antiinflamatoare.(acul seringii este introdus prin miscari

blinde in interiorul pungii parodontale pina la portiunea cea mai

adinca,instilatiile se fac la 1-2 zile interval,2-4 sedinte).
Medicatie cu glucocorticoizi hidrocortizonul,in general reduc inflamatia de
cauze variate,in tesuturle inflamate inhiba macrofagele,migrarea
polimorfonuclearelor,reduc permeabilitatea capilarelor.In faze tardive inhiba
sinteza proteica,fibroblastele,osteoblastii.
Clinic reduc inflamatia,hiperemia,exsudatul inflamator dar si scaderea
proceselor
reparatorii
ale
tesuturilor
lezate.(hidrocortizon
acetat,prednison,prednisolo, triamcinolon,dexametazon)
112.Metode de tratament al gingivitelor hipertrofice.
Din mijloacele medicamnetoase cu proprietati de reducere a fenomenului
hipertrofic se recomanda injectii in papilele gingivale cu solutie de lidaza.In
procesul terapiei complexe folosim diverse tipuri de masaje,electroforeza cu
heparine si alte metode.
Alegerea metodei este determinata de factorii cauzali:
la gravide se suprima depunerile dentare,se recomanda preparate
antiinflamatorii,heparina.Tratamentul conservativ in aceasta perioada este
putin eficient.
Forma edematoasa trece in fibroasa de aceea efectuam gingivectomia cind
exista hipertrofie.
In cazul anomaliei de muscatura se cere si terapie ortodontica.
113.Planul tratamentului local al parodontitelor
Directii principale in tratamentul local:
tratamentul antimicrobian si antiinflamator
tratamentul chirurgical
tratamentul de echilibrare ocluzala
tratamentul de reabilitare structurala si functionala a parodontiului marginal
prin biostimulare
tratamentul complicatiilor
Etapele principale de tratament:
Tratamentul complicatiilor acute ale parodontitelor marg .cronice.
Indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana:
evidentierea placii microbiene
indepartarea placii microbiene

detartrajul supra si sub gingival

Depistarea si indepartarea factorilor iatrogeni.
Tratamentul medicamentos antimicrobian ai antiinflamator al gingivitei si
parodontitei marg cron superf.
Reducerea exsudatului inflamator din pungile parodontale
Suprimarea chirurgicala a focarelor inflamatorii(altele decit pungi
parodontale)
Suprimarea propriu-zisa a pungilor parodontale.
Restaurarea morfologiei dentare afectate prin carie.
slefuiri ocluzale
imobilizarea dintilor parodontici
restaurarea protetica
tratamente orto
tratamentul hiperesteziei
biostimulare
mentinerea prin masuri profilactice a rezultatelor obtinute in tratament.
114.Rolul igienii
parodontale.

cavitatii

bucale

in

tratamentul

afectiunilor

Indepartarea placii bacteriene si prevenirea acumularii ei pe dinti si

suprafetele gingivale adiacente reprezinta conditia esentiala pentru
mentinerea starii de sanatate gingivala si parodontala.La persoanele cu
parodontiu sanatos indepartarea placii microbiene previne aparitia
imbolnavirii gingivale.
La bolnavii in curs de tratament indepartarea placii favorizeaza procesul de
vindecare,iar la cei tratati impiedica aparitia recidivelor.
Rezultatul tratamentului parodontal poate fi compromis daca pacientul nu isi
insuseste un program corect de autoigienizare,program care trebuie controlat
si eventual corectat.
Igienizarea se face prin periaj gingivo-dentar,la care se asociaza mijloace
secundare de intretinere a igienei si de catre medic prin:
-detartraj
chiuretaj radicular
aplicaarea substantelor medicamentoase cu actiune antimicrobiana si
antiinflamatoare.
115.Importanta
slefuirii
selective
parodontale,tehnica de efectuare.

in

tratamentul

leziunii

De regul, dup efectuarea msurilor de igien profesional a cavitii

bucale pacienilor li se indic tratament antibacterial complex, i deja peste
10-14 zile efectul tratamentului devine evident. Reieind din faptul c toate
afeciunile parodontului sunt maladii de etiologie multifactorial este
important ca i tratamentul aplicat s fie complex. Frecvent la aceast
categorie de pacieni lipsesc o parte din dini, iar cei rmai sunt mobili,
fiind suprasolicitai. n aceste situaii este absolut necesar consultaia
stomatologului-ortoped, pentru elaborarea planului de protezare. Chiar dac
sunt prezeni toi dinii, consultaia ortopedului este indispensabil, deoarece
n aa cazuri este necesar lefuirea selectiv a dinilor cu supracontact,
adic care suport suprasolicitare, pentru a le micora efortul
ndeprtarea punctelor premature prin lefuiri selective se poate face prin
mai multe metode: metoda Jankelson, metoda Schuyler. metoda
Shore,metoda Ramfjord, metoda Barelle.
-Metoda Jankelson se monteaza modelele de studiu in Ocluzor si stabilirea
in acest fel a ordinii de slefuire selectiva.
-metoda Schyler preconizeaza o slefuire a contactelor premature in
pozitiile de contact centric si intercuspidare precum si pozitii si miscari
excentrice.
- metoda Ramfjord - Ramfjord consider c lefuirea selectiv trebuie s
realizeze urmtoareleobiective:
eliminarea punctelor de contact prematur n intercuspidarea maxim i
ocluziacentric,eliminarea oricrei devieri laterale n micarea de nchidere
. n esen principiile metodei Ramfjord constau n lefuirea selectiv care s
deblocheze alunecareamandibulei din intercuspidarea maxim spre ocluzia
de relaie centric i invers, precum idin relaia centric spre poziiile
laterale i anterioare excentrice.Tehnica de lefuire a lui Ramfjord este foarte
apropiat de cea a lui Schuyler. ncadrul lefuirii interferenelor centrice,
autorul recomand respectarea stopurilor centrice ia cuspizilor de sprijin.
Pentru conservarea stabilitii ocluzale, autorul recurge la crearea
desuprafee perpendiculare pe axul dintelui, lrgind fosa dinspre ocluzia
centric spre ocluziade intercuspidare maxim
116.Metode
chirurgicale
in
tratamentul
parodontitelor
(chiuretajul,chiuretajul deschis,operatii gingivotomie,cu lambouri).
Chiuretajul subgingival se realizeaza in pungi
adevarate,dincolo de zona de insertie a epiteliului jonctional.

parodontale

Indicatii pungi parodontale mici 2-4mm adincime,pungi parodontale foarte

adinci,ratiunea chiuretajului fiind dubla si explicata prin necesitatea de a
talona reactivitatea locala si posibilitatile de vindecare inaintea unei
interventii mai ample;pentru a reduce riscul de acutizzare prin suprainfectare
a pungii parodontale;fistule apico-gingivale.
Contraindicatii la nivelul bi- tri- furcatiei radiculare;la dintii cu mobilitate
crescuta si pericol de avulsie prin manevrele de chiuretaj.
Tehnica: inchis si deschis.
Inchis- in cimp inchis ,fara decolari gingivale,cind papila interdentara este
lasata in pozitie deasupra limbusului alveolar si este tractionata pentru
accesul instrumentului la pungile parodontale.
Deschis incizie intrasulculara cu bisturiul a papilelor interdentare pina la
dinte sau osul alveolar,urmata de indepartarea tesutului epitelial si
conjunctiv subiacent inflamat si necrotizat,se formeazaa astfel
microlambouri papilare care favorizeazaa accesul.
Gingivotomia - se indeparteaza peretele moale al pungilor parodontale; si
gingia hiperplaziata si pungile false sau adevarate subiacente.
Gingivotomia are cel mai inalt grad de eficienta terapeutica.
Indicatii pungi supraalveolare cu un perete gingival fibros,abcese gingivale
situate in grosimea papilei interdentare,abcese parodontale marginale
recidivante,hiperplazii gingivale de cauza iritativa.
Contraindicatii gingivite alergice,hipertrofii gingivale reversibile prin
tratament microbian,inn gingivite de sarcina,pungi parodontale osoase.
Operatii cu lambou: prin lambou se intelege un fragment de mucoasa
decolata de osul alveolar subiacent prin una sau mai multe incizii,fragmentul
decolat poate fi partial sau total reflectat,ceea ce permite acces direct si buna
vizibilitate asupra zonei operate.
Indicatii resorbtie osoasa verticala neuniforma;pungi parodontale
osoase;recidive dupa chiuretaj subgingival.
117.Selectarea metodelor de tratament al afectiunilor parodontiului in
concordanta cu specialisti.
Tehnici terapeutice: indepartarea placii bacteriene,detartrajul sub si supra
gingival,tratamentul medicamentos,antiinflamator,antimicrobian.,restaurarea
morfologiei dentare afectate cu carii.

Tehnicile
chirurgicale:
chiuretajul
gingival
si
subgingival,gingivectomia,gingivectomia
gingivo-plastica,operatii
cu
lambou,chirurgia osoasa alveolara,chirurgia mucogingivala.
Tehnici ortopedice:
slefuiri ocluzale,restaurare protetica,imobilizarea
dintilor parodontici
Tratamente ortodontice.
118.Metode fizioterapeutice in tratamentul leziunilor parodontiului.
Termoterapia:
se fac cltituri cu soluii cldue din infuzii de plante
medicamentoase.
Efectul:
sub influena cldurii vasele se dilat,
se intensific circulaia saungvin,
se amelioreaz trofica,
se intensific refluxul elementelor patologice, se intensific metabolismul n
esuturi.
Temperatura ridicat se utilizeaz cu scop de a absorbi elementele
dezintegrrii metabolice n procesele inflamatorii, pentru Stimularea
regenerrii, pentru micorarea senzaiilor dureroase.
Razele ultraviolete:
Aciunea direct a radiaiei duce la denaturare i coagulare
proteinelor, dup clivajul lor enzimatic se formeaz substane biologic active
(histamina, acetilcolina). Substane biologic active sunt absorbite n snge,
oferindefect secundar umoral asupra tonusului vascular, muscular,
receptorilor nervoi i metabolismului.
Razele ultraviolete sunt eseniale pentru procesele fiziologice normale. Ele
particip n procesul de transformare a provitaminei D n vitamina D3, care
provoac reglarea proceselor de mineralizare i fermentare.
Ca urmare a unui efect bactericid direct al razelor ultraviolete, se iradiaz
germenii care sunt pe suprafaa plagii, mucoasei, precum i n aer. n efect
bactericid indirect ale razelor ultraviolete, mecanismul de aciune asupra
bacteriilor este altul. Razele ultraviolete, irit receptorii nervoi periferici,
provoac impulsuri aferente puternice n sistemul nervos central de la locul
de expunere, n rezultat apar reacii reflex, se intensific metabolismul i
astfel se creaz condiii n care bacteriile patogene i pierd capacitatea de a
se reproduce i mor.

Terapia cu laser:
Esena tratamentul este n interaciunea fasciculului laser monohrom cu
formaiunile intracelular. Ca urmare, se schimb cursul reaciilor biochimice
ale structurii moleculare.
Puterea mic a laserului are efect de stimulare, analgezic i antiinflamatorii.
Sub influena radiaiilor laser de joas frecven cu lungimea de und (0,631,3 mm) prezint urmatoarele efecte biologice:
sporirea circulaiei sngelui i activarea schimbului de lichid interstiial;
stimularea metabolismului electrolit n citoplasma celulelor i ca o
consecin accelerarea proceselor metabolice, stimularea recuperrii
celulelor
prin
creterea
produciei
de
ATP,
consumul de oxigen, sintetizarea de proteine, acizi nucleici i activarea
enzimelor
citoplasmatice;
efecte asupra sistemului imunitar;
crete pragul durerii a terminaiilor nervoase.
TErapia cu microunde:
sunt
utilizate
vibraii
electromagnetice
alternative
de
frecven ultra-nalt (2.38 GHz).
Terapia cu microunde provoac:
Accelerarea circulaiei sanguine i a limfei;
Creterea permeabilitii peretelui vascular;
Creterea metabolismului;
Creterea reacii de aparare;
Reducerea sensibilitii terminaiunilor nervoase (efect analgezic).
Terapia cu microunde are aciune
antiinflamatoare. Aceste manifestri apar n zona de impact i prile
simetrice. Stimularea receptorilor nervoi duce la formarea de reacii reflexe
pozitive i aciune umoral secundar. Cura de tratament 3-12 edinte acte
5-8 minute.
119.Tratamentul general al parodontitei si parodontozei,preparate
medicamentoase.
Indepartarea placii bacteriene si detartrajul nu inlatura prin ele insele
leziunile de tip inflamator si proliferativ al parodontiului marginal
superficial si profund.
Local:

Instilatii in pungile parodontale,in caz de parodontota marginala cronica cu

exsudat purulent--- Elysol metronidazol gel dentar 25%,Dumex cu actiune
antimicrobiana si antiinflamatoare.(acul seringii este introdus prin miscari
blinde in interiorul pungii parodontale pina la portiunea cea mai
adinca,instilatiile se fac la 1-2 zile interval,2-4 sedinte).
Medicatie cu glucocorticoizi hidrocortizonul,in general reduc inflamatia de
cauze variate,in tesuturle inflamate inhiba macrofagele,migrarea
polimorfonuclearelor,reduc permeabilitatea capilarelor.In faze tardive inhiba
sinteza proteica,fibroblastele,osteoblastii.
Clinic reduc inflamatia,hiperemia,exsudatul inflamator dar si scaderea
proceselor
reparatorii
ale
tesuturilor
lezate.(hidrocortizon
acetat,prednison,prednisolo, triamcinolon,dexametazon)
Antibiotice:ampicilina,amoxicilina,cefalosporine,nistatina,tetraciclina,strept
omicina,lincomicina.
Medicatie
cortizonica:glucocorticoizii:hidrocortizon,prednison,prednisolon,triamcinolo
n.
Antihistaminice;,antivirotice:amantadina,acyclovir;
Produse imunobiologice: vaccin stafilococic,cantastim.
120.
Medicamente cu aciune antiinflamatorie folosite n tratamentul general al
parodontitelor.
Preparate antiinflamatorii (5% unguent cu butadion, Metrogil-Denta, BioRgel, unguent cu heparin aplicaii pe gingie sau n componena unor paste
curative), ce stimuleaz permiabilitatea vaselor sanguine;
Acid ascorbic 0,5/ 3-4 ori n zi;
Desensibilizante (suprastin, tavegil, erolin cte o pastil ninte de somn);
Dac persist febra (formele medie i grav) antipiretice;
Metronidazol 1 gr./zi + amoxiciclin sau tetraciclin 1 gr./zi 7-10 zile;
Diet semilchid, caloriinic bogat n vitamine, neiritant;
Folosirea lichidului n abunden (ap mineral plat, compot, ceai verde,
etc.)
121.
Terapia hiposensibilizant n tratamentul complex al parodontitelor.
Acid ascorbic 0,5/ 3-4 ori n zi;
Desensibilizante (suprastin, tavegil, erolin cte o pastil ninte de somn);

Dac persist febra (formele medie i grav) antipiretice;

Metronidazol 1 gr./zi + amoxiciclin sau tetraciclin 1 gr./zi 7-10 zile;
Diet semilchid, caloriinic bogat n vitamine, neiritant;
Folosirea lichidului n abunden (ap mineral plat, compot, ceai verde,
etc.)
122.
Terapia tonefiant n tratamentul complex al parodontitelor.
- Bie cu antiseptice (0,06% hlorhexidin, stomatidin, hexoral) 2-3 n zi
cte 2-3 min., ndeosebi dup periajul dinilor;
Psatile sibidin ce conin hlorhexidin i acid ascorbic, lisobact,
imudon(pastile de subt) stimuleaz forele de aprare a mucoasei cavitii
bucale, inclusiv i prin mecanismul de aprare imun;
aplicaii cu preparate cheratoplastice (ulei din ctin alb, ulei din mcie,
pantenol, etc.);
de efectuat periajul neaprat cu o perie moale cu paste ce conin fermeni sau
piht (pepsodent, lesnaia, extra sau oricare past curativo-profilactic)
123.
Preparate tonefiante folosite n tratamentul general al parodontitelor.Reete.
- Bie cu antiseptice (0,06% hlorhexidin, stomatidin, hexoral) 2-3 n zi
cte 2-3 min., ndeosebi dup periajul dinilor;
Psatile sibidin ce conin hlorhexidin i acid ascorbic, lisobact,
imudon(pastile de subt) stimuleaz forele de aprare a mucoasei cavitii
bucale, inclusiv i prin mecanismul de aprare imun;
aplicaii cu preparate cheratoplastice (ulei din ctin alb, ulei din mcie,
pantenol, etc.);
de efectuat periajul neaprat cu o perie moale cu paste ce conin fermeni sau
piht (pepsodent, lesnaia, extra sau oricare past curativo-profilactic)
124.
Mijloace osteotrope n tratamentul general al parodontitelor. Reete.
Lincomicina, BioR
125.

Rolul metodelor fizioterapeutice n tratamentul complet al afeciunilor

parodontale.
n tratamentul periodontitelor metoda fizioterapeutic se aplicdesinestttor
sau ca component a tratamentului complex. Scopul procedurilor
fizioterapeutice este lichidarea procesului inflamator din periodont i
accelerarea regenerrii esutului osos.
Pentru diminuarea edemului, stazei, durerilor, pentru mbuntirea troficii
esuturilor, ntrirea proceselor imunobiologice i micorarea virulenei
microflorei n faza acut pn i dup intervenia chirurgical se
folosesccureni de nalt frecvent.
Pentru prentmpinarea trecerii fazei seroase n cea purulent i n faza de
infiltrare celular, dac nu e asigurat eliminarea exudatului, se administrez
o doz atermic aa ca pacientul s nu perceap cldura. In restul cazurilor
se folosete o doz oligotermic.
Pentru obinerea dozei atermice se aplic tensiunea minim a aparatului la
ieire i se msoar temperatura sumar n intervalul de 6 cm. Durata
procedurii e de 10 min. Pentru copiii pn la 5 ani; 3-5 min., 5-8 ani: 5-6
min. Tratamentul se efectuez zilnic constnd din 3-5 proceduri.
Dup intervenia chirurgical pentru stimularea respingerii esuturilor
necrotice, maselor purulente, se folosesc curenii Darsonval sau fluctuanti.
Efect mai bun au curenii fluctuanti deforma unu la intensitatea medionalt, procedura fiind de 8-12 min. Cura de tratament este de 2-3 proceduri.
Ultrasunetul sau ultraionoforez cu lidaz se administreaz 8 min. La regim
nentrerupt la o intensitate de 0,2-0,4 V/cm2. Tratamentul 3-7 zile.
126.
Electroforeza n tratamentul leziunilor parodontale. Mecanismul de aciuni.
Introducerea substanelor
medicamentoase n esuturi cu ajutorul curentului electric continuu. Se
recomand
utilizarea soluiei cu KI10%, 2-3 proceduri pentru a influena microflora. n
caz
de
eliminri purulente se indic electroforez cu sol. Tripsina 1%. Se
efectuiazdup
sistarea procesului acut
127.
Darsonvalizarea. Indicaii. Mecanismul de aciune n tratamentul afeciunilor
parodontale.

Se bazeaz pe utilizarea impulsurilor curentului alternativ sinusoidal

de frecven nalt (100 - 300 Hz), de nalt tensiune (20 kv) i de putere
mic(0.02mA). n acelai timp, durata de timp ntre impulsuri este mai mare
dectdurata impulsului. Aceti cureni au fost obtinui de fiziologul i
fizicianul francez d'Arsonval n 1892. Se efectuiaz n regiunile gingivale, la
distana
de
1,5
2
mm,
cte
3
minute
fiecare parte, apoi cmpul cu unde de frecven ultranalt - 10 minute.
Curenii
d'Arsonval
influeneaz
trofica esutului,
crete
metabolismulesuturilor, are efect analgezic, efect antispastic asupra vaselor
de snge i sfmcterelor. n pielea i mucoasa oral apar infiltraii i focare de
micronecroze, care determin activarea proceselor nespecifice de protecie
tisulara.
Cura de tratament - 10-12 edine a cte 10 minute.

128.
Fluctuorizarea n tratamentul afeciunilor parodontale.
utilizarea
curentului
alternativ
fluctuant
de
frecven joas n
limitele de la 100 la 2.000 Hz.
Acest curent provoac:

efect analgezic;

accelereaz timpul de vindecarea a rnilor;

delimitarea procesului purulent de esutul sntos, regresia infiltratului

inflamator;

consolideaz procesele de regenerare;

accelereaz procesele metabolice;

activeaz fagocitoza i
activitatea
enzimelor.
Se indic 6-10 edine a cte 8-10 minute.
129.
Curenii diadinamici n tratamentul complex al aciunilor parodontale.

aplicarea cmpului electri alternativ de frecven nalt (40 mhz), cu scop

curativ.
Aciunile fiziologice. Sub influena cmpului electric n esut apar oscilaie
de ioni i particule ncarcate. Acesta duce la transformarea energiei electrice
n caldur. n esuturile cu nalt rezisten (nervi, oase, tendoane), generarea
de caldur este cea mai intens. Efectul oscilant conduce la o schimbare n
ritmul natural al proceselor biofizice i chimice. Aceasta creaz noi condiii
pentru apariia de reacii fiziologice.
Efectul UVC:
cauzeaz vasodilataia, n special n esuturile profunde, stimuleaz circulaia
sngelui i a limfei (se amelioreaz alimentarea esuturilor, putnd rezista mai
bine la varietate influente);
Crete permeabilitatea pereilor vasculari, formarea de fagocite, leucocite, ce
contribuie la o resorbie mai rapid a exudatului i reducerea
edemuluiesuturilor;
cauzeaz activarea metabolismului i a activitii enzimelor;
activeaz mecanismele de protecie celulare i de esut.
Cmpul
electric
are
efect
antiinflamator,
antispastic,
stimuleaz regenerareaesuturilor deteriorate. Se indic 6 proceduri a cte 10
minute.
130.
Terapia cu microunde n tratamentul afeciunilor parodontale.
sunt
utilizate
vibraii
electromagnetice
alternative
de
frecven ultra-nalt (2.38 GHz).
Terapia cu microunde provoac:

Accelerarea circulaiei sanguine i a limfei;

Creterea permeabilitii peretelui vascular;

Creterea metabolismului;

Creterea reacii de aparare;

Reducerea sensibilitii terminaiunilor nervoase (efect analgezic).

Terapia cu microunde are aciune antiinflamatoare. Aceste manifestri
apar n zona de impact i prile simetrice. Stimularea receptorilor nervoi

duce
la
formarea
de
reacii
reflexe
pozitive i
aciune
umoral secundar.Cura de tratament 3-12 edinte acte 5-8 minute.
130. Terapia cu microunde n tratamentul afeciunilor parodontale.
Utilizarea vibratiilor electromagnetice alternative de frecventa ultra inalta
(2.38 GHz)
Efecte:
Se imbunatateste circulatia sangvina
Creste permeabilitatea vaselor sangvine
Se intensifica metabolismul
Scade sensibilitatea terminatiunilor nervoase
produce efect anestezic
Se utilizeaza in tratamentul periodontitei cronice(granulomatoase,
granulante), in regiunea fistulei- se aplica 1-3-5proceduri a cite 5 min
131. Hidroterapia n tratamentul parodontal.
Spalaturile se fac in scopul protejarii parodontiului apical inaintede
trepanarea apexului.Astazi se foloseste in special hidroterapia cu
apacalda,utilizandu-se o canula cu dublu circuit.
132. Masajul n terapia afeciunilor parodontale.
Tehnica de masaj este o entitate separat care se folosete nc din
cele mai vechi timpuri. Prin masaj manual se produce o activare a circulaiei,
o
relaxare-tonifiere muscular i o activare a refacerii rspunsurilor reflexe
care duc la
o ameliorare a durerii i o sedare psihic. n tratamentul durerii cronice sunt
utilizate toate tipurile de manevre principale i secundare adaptate la fiecare
caz.
Prin vibraie i netezire se obine o relaxare-sedare iar prin manevrele de
frmntare, tapotare i friciune se realizeaz o tonifiere a musculaturii. La
unele
cazuri se pot aplica manevrele secundare de rulare sau traciune. n general
se
folosete masajul pe segmentele afectate, durata i numrul de edine fiind
adaptate fiecrui caz.
133. Erori i complicaii n tratamentul parodontitelor.

indicarea antiinflamatorilor steroidieni- reduc proprietatile imunitare ale

gingiei
indicarea antibioticelor- nu actioneaza asupra microflorei din punga
parodontala in parodontite
alegerea unei tactici incorecte de tratament
evitarea unei etape de tratament din toate cele necesare
efectuarea gresita a metodelor de tratament
folosirea protezelor demontabile in locul unor fixe
alegerea incorecta a dintilor de sustinere in constructiile punte
implantarea prea adinca a marginii coroanei artificiale sub gingie
decalajul nemotivat intre timpul de montare a protezelor pe unul dintre
maxilare si dintii opusi - duce la suprasolicitarea functionala a dintilor si
sporirea mobilitatii lor
134. Profilaxia complicaiilor n tratamentul parodontitelor i
parodontozei.
Respectarea ordinii tuturor etapelor de tratament
Respectarea igienii bucale de catre pacient
Efectuarea tratamentului in citeva etape
Conlucrarea cu mai multi specialisti
Alegerea tacticii de tratament individual pentru fiecare pacient in parte
135. Tratamentul fizioterapeutic al parodontozei.
Balneoterapia-tratament cu namol curativ(aplicatii calde pe marginea
gingiei)
Parafinoterapia
Fonoforeza + vit E (vibratii ultrasonice)
Electroforeza(curent continuu)+ substante medicamentoase (vit C,
glicerofosfat de calciu 2,5%, fluorura de sodiu 1-2%)
Fluctuorizarea (curent electric alternativ de frecventa joasa, fluctuant)
Darsonvalizarea(curent alternativ de frecventa si tensiune inalta)
UVC terapia (curent electric de frecventa ultainalta)
Terapia cu microunde (unde electromagnetice de frecvanta inalta)
Diatermia
Raze infrarosii
Terapia cu vacuum
Masaj vibrator
Masaj digital
136. Tratamentul protetic n parodontite.
Scopuri:

Suprimarea mobilitatii dintilor

Suprimarea traumelor articulare
Reechilibrarea starii morfo-functionale a arcadelor dentare
Repararea defectelor
Se folosesc proteze imediate, proteze cu atela indoita, punti, constructii fixe,
imbinari ale acestora.
137. Asigurarea asistenei curativ-profilactice pentru bolnavi cu
afeciuni ale parodoniului.
Tratamentul complex necesita participarea stomatologilor de toate profilele
si a medicilor de alte specialitati. Sarcinile medicului parodontolog sunt
acordarea unei asistente medicale specializate de inalta calificare,
raspunderea la cererea de consult a medicului terapeut pentru alegerea
metodelor si mijloacelor de tratament, organizarea asistentei metodologice,
organizarea dispensarizarii bolnavului, aplicarea in practica a celor mai noi
realizari in domeniul de profilaxie a bolilor parodontale si perfectionarea
asistentei curativ-profilactice.
In cabinetul parodontologic bolnavului i se aplica toate metodele necesare de
tratament.
In procesul de dispensarizare deosebim 2 etape: 1.selectarea bolnavilor
pentru supraveghere la dispensar, 2.desfasurarea unui complex de actiuni de
terapie si insanatosire.
Spre dispensarizare se preteaza urmatoarele grupe de bolnavi: persoane cu
stadii preclinicede gingivita si prezenta unor factori de risc; bolnavii cu
gingivite; bolnavii cu forme usoare si medii de parodontite; bolnavii cu
parodontoze; parodontolize; parodontite grave.
Pentru etapa a doua remarcam 2 grupe de bolnavi: ceicare au urmat un
tratament activ si bolnavii aflati sub supraveghere(perioada de remisiune.)
138. Diagnosticul diferenial al gingivitei, parodontitei i parodontozei.
Gingivita: inflamatie, pungi false,r-gic-nu sunt semne de interesare a osului
alveolar
Parodontita :rezorbtie de tip vertical, inflamatie, pungi parodontale, placa
bacteriana, tartru, r-gic-rezorbtia septurilor interalveolare
Parodontoza :rezorbtie de tip orizontal, lipsa inflamatiei, lipsa pungilor
parodontale, lipsa placii, a tartrului, r-gic-lipsa elementelor de distructie
osoasa
139. Dispensarizarea pacienilor cu afeciuni parodontale.

In procesul de dispensarizare deosebim 2 etape: 1.selectarea bolnavilor

pentru supraveghere la dispensar, 2.desfasurarea unui complex de actiuni de
terapie si insanatosire.
140. Volumul de lucru a medicului parodontolog. Aprecierea eficienei
dispensarizrii.
In timp de 6 ore prin cabinetul de igiena trec 15-25 de pacienti. In conditiile
efectuarii interventiilor chirurgicale, medicul parodontolog poate primi in
decurs de 5 ore 10 bolnavi, dintre care 1 pentru o prima interventie si 1-2
pentru tratament definitiv. Medicul parodontolog are sub observatie(in
dispensarizare) 40 de bolnavi.
Aprecierea eficientei se realizeaza in 2 etape.Aprecierea primei etape
cuprinde intregul proces de dispensarizare, depistarea la timp a afectiunilor,
luarea la timp in evidenta medicului.Criteriile celei de a doua etape
sunt:desfasurarea integrala a actiunilor curative si de insanatosire,
respectarea termenilor de examinare si a numarului persoanelor transferate
din grupele de tratament activ in grupele de supraveghere.
141. Grupele de pacieni prestate spre dispensarizare.
Spre dispensarizare se preteaza urmatoarele grupe de bolnavi: persoane cu
stadii preclinicede gingivita si prezenta unor factori de risc; bolnavii cu
gingivite; bolnavii cu forme usoare si medii de parodontite; bolnavii cu
parodontoze indiferent de forma de gravitate in virsta de pina la 60 de
ani;bolnavii cu parodontolize in virsta de pina la 30 de ani;bolnavi tineri cu
parodontite grave.
142. Noiuni de remisie n parodontite. Caracterele esuturilor
parodontale.
In perioada de remisie a parodontitei in scopul profilaxiei reacutizarilor vom
efectua controlul igienei cav buc, integritatii obturatiilor, calitatii protezelor,
pastrarii unui regim alimentar rational, precum si a regimului de munca si
odihna. In perioada de iarna si primavara se vor prescrie intern polivitamine
sau vor fi recomandate injectabil, aplicind aceste preparate se vor utiliza si
factorii fizici.