Tehnologii agricole vegetale

culturi de camp
culturi legumicole
pomii fructiferi si pepiniere pomicole
vita de vie si pepiniere viticole
culturi floricole
arhitectura peisajului

Definitie !
Tehnologiile agricole vegetale studiaza itinerarii tehnologice diferentiate tinand cont de cerintele
plantelor fata de conditiile de clima si sol avand permanent in vedere valoarea productiei, calitatea
recoltei in functie de destinatie, eficienta economica a culturilor avand permanent in vedere protectia
mediului ambiant, mentinerea biodiversitatii, rezolvarea problemei resturilor vegetale si siguranta si
securitatea consumatorului .
Structura terenului pe categorii de folosinta :
-suprafata totala 23.840.000 Ha a Romaniei este repartizata astfel :
Suprafata arabila 14.740.000 Ha
Suprafata agricola utila 9.470.000 ha
Pasiuni 3.450.000 Ha
Fanete 1.700.000 Ha
Fond forestier 6.500.000 ha
Luciu de apa 800.000 Ha
Vita de vie 265.000 Ha
Pomi fructiferi 282.000 Ha
Suprafata ocupata de localitati ( orase, sate, comune , rural si urban ) 1.450.000 Ha
Culturile de camp ocupa peste 80 % din suprafata agricola utila, sunt gestionate in cadrul
exploatatiilor agricole si sunt grupate in functie de particularitati biologice, tehnologia de cultura,
compozitia chimica si destinatia recoltei.
Sortimentul de plante de cultura cuprinde :
Cereale pentru destinatia morarit, panificatie, fabricarea berii, fabricarea alcoolului alimentar,
fabricarea amidonului, a unui sortiment larg de produse de biscuiterie sau patiserie, cofetarie,
cereale pt micul dejun dar si pt retete de nutreturi combinate pt diverse categorii de animale.
Cerealele sunt reprezentate de : grau comun, grau durum, secara, triticale, orz furajer, orzoaica
pt bere, porumb, sorg, mei, hrisca.
Leguminoasele pentru boabe se remarca pt continut ridicat in substante proteice si sunt folosite
ca ingrediente pt diferite produse alimentare. Leguminoasele pt boabe sunt reprezentate de :
mazare, fasole, soia, bob, linte, naut, lubin si arahide.
Plante oleaginoase tipice bogate in lipide si folosite pt fabricarea uleiului alimentar industrial
sau biocarburanti. Exemple : floarea soarelui, rapita, in pt ulei, susan, porumb, sofranel, maslin,
palmier de ulei, seminte de dovleac, seminte de la struguri, ulei de nuca, ricin ( utilizare
medicala ).
Plante textile reprezentate de bumbac, in pt fibra, canepa, ramie, inta.
Radacinoase : sfecla pt zahar, sfecla furajera, cicoare
Tuberculifere : cartof
Tutun
Hamei
Plante aromatice si medicinale folosite ca materii prime pt : suplimente alimentare, produse
farmaceutice, produse cosmetice si parfumerie.

Plante furajere cultivate sau spontane si intalnite in compozitia floristica din pasuni si fanete.
Ex. lucerna si trifoi rosu

Materialul biologic folosit pentru semanat

Soiul : Samanta pt semanat provine din culturi speciale numite loturi semincere, in cazul soiurilor ;
loturi de hibridare in cazul hibrizilor.
Soiul este o populatie omogena rezultata prin selectie artificiala datorita unor caracteristici
valoroase de productie, calitate, rezistenta la seceta sau ger.
Soiul are o durata de viata scurta de 5-7 ani deoarece isi pierde valoarea prin impurificare
mecanica, selectie naturala sau aparitia unor soiuri noi mai competitive ex. la grau exista in lume
peste 20.000 soiuri, in Romania sunt inregistrate 80 soiuri de grau.
Hibridul se obtine prin incrucisarea a doua linii consangvinizate, exista hibrizi simpli, dubli si
triliniari, valoarea hibrizilor este data de fenomen heterozis care le imprima vigoare si capacitate
mare de productie.
Samanta hibrida se foloseste in generatia F1.
Hibrizii se folosesc in cadrul speciilor grau, porumb, floarea soarelui, sorg pt boabe, sfecla pt
zahar, rapita, tomate, castraveti de sera, conopida, varza, vita de vie.