Romanizatea - proces istoric earopean

r s-a produs intr-un timp relativ scurt

r a avut un caracter ireversibil

.-L
o-

I. Preliminari - anterioard cuceririi romane; in vestul Daciei gi in Dobrogea

. etapa in care Roma intenfiona sd-gi impun[ controlul asupra coloniilor

)CB

o-

grecegti qi asupra zonei nord-dunlrene

G
L
L

o
L

()

-g

II. Romanizarea propriu-zisl -

q)

6l

{r)

ri

de la cucerirea romand p0n6 la retragerea

aureliani

. s-a petrecut un proces intens de romanizare

III.

Romanizarea in condifiile

incetlrii autoritlfii imperiale

.Administratial

. Veteranii
.Drepful
Factorii romanizlrii
. Colonizarea * caracter organizat ;i pennanent . Religia
. lnv[(5m0ntul in limba latin[
. Urban izarea

.Armata

) Romanizarea
;i

)
)

docilor

-permanenti

;i continuitstea

dsco-romanilor sunt conlirmate

de rdspfrndirea crestinismului

Continuitatea daco-romanilor in spaliul romdnesc a fost asigurati de:

legltura neintreruptl intre romanitatea din dreapta gi din stdnga Dunlrii
refacerea unitAtii spafiului dacic prin pdtrunderea dacilor liberi in fosta
provincie Dacia Felix
) Tdcerea imoarelor scrise referitoare la perioada de dupd retragerea
aureliand explicd prin interesul scdzut al istoricilor pentru o zond unde
autoritatea romand nu se mai exercita.
Se pdstreazd, tn cea mai mare parte, toponimia qi hidronimia Daciei fnainte
de cucerirea romand

Dovezi ale continuit[tii

Arheologice [" Dierna

{'Apulum
_ L. Sucidava
Necropole [. Cuqdtl (incineralie);
.
f Porolissum (inhuma{ie)
qi numismatice

Traiani
L. Biertan

Inscripfii J. Tropaeum

. Regca
. Troesmis

Dovezi materiale daco-romane

qi ale popoarelor

[. Mediepl Aurit
migratoare 1. Erbiceni

Principale localitlfi dupl cucerirea romanl

Potaissa -)
(. Oierna . Porolissum
(:
. Tropaeum Traiani Municipiil . Troesmis o Aegyssus
Colonii | . Apulum
I
. Napoca
. Ampelum
Drobeta
[_. fiUiscum
I
)
Sarmizegetusa .

r Migrafia popoarelor
Valurile de migrutori s-au succedat timp de un mileniu pe tefitotiul locuit de
doco-Fomani, timp in care s-a definitivot etnogenezo romdneoscd.
Au l5sat
Vizigotii - de neam germanic; . in Moldova, estul Transilvaniei qi Muntenia
Tezaurul de
Hunii - neam turanic; . invinqi de geprzi;Attila - cel mai important conduc[tor
. in Transilvania; au infr0nt pe huni
Gepizii - neam germanic;
in Banat
Vandalii - neam germanic;
Avarii - populafie originarl din Mongolia; . infrdnli de bizantini
Slavii - instalati in fosta provincie Dacia incepdnd cu secolul al VIJea

('. prin trecerea gi aqezarea lor in sudul Dun[rii

| - au despdrgit romanitatea orientalS

lo Pietroaso

I [ ' la nord de fluviu:

I
fost asimilaii de autohtoni
I I - au

L- au asimilat populafia romanicl sedentar[ J L - au contribuit la ruralizarea viefii

Bulgarii - de origine turcic6; . condu$i de Asparuh au trecut in sudul Dunirii
Pecenegii - de neam turanic; . dominalie nominald la sfhrqitul secolului al IX-lea
Cumanii - neam hranic; . dominafie politicd la est gi sud de Carpali, inte sec. IX - )flII

Maghiarii

de origine

fino-ugricl

. sub conducerea lui Arpad, se aqeazl in Pannonia - 896

. se creqtineaz[ sub domnia lui $tefan I, incoronat rege la 25 decembrie 1001
. din a doua jumitate a secolului al XlII-lea p6trund organizat in Transilvania

Componentele

etn o-lin gvistice

ale etnogenezei romdnegti

. substrutul dscic
. components fundomentald - stratul romanic
. superstrotul (adstratul) slav

t Prin structura sa, etnogeneza romhneascd a contribuit

la identitatea europeand

Diversitatea lingvisticl europeanl

Limbi indo europene I
oromanice oslave I
.germanice .greaca I

I Limbi neindo-europene

I
I

. baltice

.fino-ugrice
.bascfl

Populari (vorbiti)
Continentall

De sud

. sarda
. lucan eza
. sicili ana

. italiana . provensala

' spaniola '

catalana

. portu gheza . retoromana

franc eza

10

Dacoromfrn: se va dezvolta in limba literar5

. Mscedoromfrn I
. Megleno-Fomfrn
f- sud-dundrene
. Istro-romAn )
.

Dialectele
limbii romflne

r Diferentierile

in secolele IX - X limba sud-slavi

1.Unde

2.Gind
3.Cum

s-a format

poporul romfln

locale sunt date de sraiuri

a devenit

limbl liturgicl, apoi slavonalimbi de cancelarie.

L fn spaliul romanitdyii orientale, la nord Si la sud de Dundre.

- slfrrSitul secolului al VIII-leo.
3. Prin romanizarea spa{iului daco-moesic Si prin
osimilarea migratorilor rdmosi tn acest spofiu.
2. 106

?
a

Susfindfori ai tezei imigralioniste

.FranzJoseph Sulzer

. Johann Cristian Engel

. Joseph Carol Eder
. Bolla Marton
o Robert Roesler a sustinut teza negtiinlificd a formlrii poporului romdn pe
urmdtorul scenariu:
- exterminarea populafiei dacice de c[tre cuceritori
- retragerea completd a romanilor din Dacia
- locuitorii existenfi in Dacia la retragerea romanilor au fost strdmutafi in sudul

Dunirii unde s-au format

ca popor

la venirea maghiarilor, Transilvania era un linut pustiu

romdnii din sudul Dunlrii au emigrat in nordul fluviului

' Teoriile istoriografice tendenlioniste referitoare la formarea poporului romdn au
fost lansate in scopul menfinerii controlului asupra teritoriilor romdnegti de cltre statele
dominante, in condi{iile luptei pentru emancipare nalionali a romdnilor din provinciile
romdneqti aflate sub stlpdnire striin6.

Ascendenla romand gi continuitatea populoliei romonizate afost doveditd

ca argamente gtiinliftce de istorici,lingvigti Si aQi oameni de culturd

Olahus
'Grigore Ureche
. Miron Costin
. Nicolaus

. Enea Silvio Piccolomini

. Antonius Bonlinius
. Huszti Andrds
. Stolnicul Constantin Cantacuzino . Martin Opitz
. Reprezentanfii rr$colii Ardelene" . Laurentius Toppeltinus
. Mihail Kogilniceanu
. Johann Troster
. Alexandru D. Xenopol
. Michael Lebrecht
. Nicolae Iorga
. gtefan Stratimirovici (mitropolit sdrb)
. Ioan I. Russu
. Paul Joseph Schafarik S.a.

11

Au combitut riguros, cu argumente gtiin{ifice, teoria roeslerianS, printre allii:

. Bogdan Petriceicu Haqdeu - Romdnii bdndteni din punct de vedere al conservatorismului dialectal qi teritorial - 1896
. Alexandru Xenopol - Teoria lui Rdsler. Studii asupra stdruinlii romdnilor
?n Dacia Traiand - 1874

. Gheorghe I. Brdtianu

Une dnigme historique. Les Roumains au Moyen-Age

1885

O enigmd qi un miracol istoric: poporul romdn

o Greco-catolicismul afavorizat argumentul int0iet6lii romdnilor din Transilvania.

Primele mentiuni despre romani

o Strategikoz - impdratul bizantin Mauricius - secolul al VII-lea
o Insemnarea de la Mlnlstirea Castamonitu (Athos) - secolul al MIIlea
o Chronographia -lucrarea lui Theophanes Confessor - secolul al IX-lea

o Geogralia armeund a lui Moise Chorenati

c Ogiizname

secolul al X-lea

{ard a vlahilor (Ulak

o Despre administrarea

- implratul

secolul al lX-lea

cea mai veche cronicd turcS -relateazd despre o

ili)

Imperiului
bizantin Constantin Porfirogenetul - secolul al X-lea
- secolul al XIJea

o Corespondenla impdratului bizantin Vasile al ll-lea

ADOLF' ARMBRUSTER _ ROMANITATEA ROMANILOR

,jn veacurile care s-au succedat dupd disparilia puterii Romei in partea de rdsdrit a
imperiului - adevdrate veacuri tntunecate, dark ages - se dd o luptd decisivd pentru
existenld intre o serie de factori: elementul autohton roman sau romanizat; elementul
indepdrtat, dar cu o acliune statornicd: Bizanlul. Fiecare dintre aceqti factori a ieSit
invingdtor intr-o anumitd zond, pdstrdndu-Si inainte de toate pecetea etnicd, fird ca
tnJluen{a celorlalli factori sd dispard cu totul. Romanii s-au menlinut qi afirmat acolo
unde au rezistat elementului migratoriu, inainte de toate slavilor, qi acolo unde Bizanlul,
tn ciudo unor eforturi permanente, n-a reuSit sd oblind decdt rezultate efemere Si
par{iale, anume tn spaliul nord-dundrean.
Apdrat de centura Carpalilor care include PodiSul Transilvaniei, leagdnul Daciei
preromane, <imbldnit> de cdmpii inconjurdtoare despdrlite de hotare naturale evidente,
acest spaliu geografic va deveni pentru un alt mileniu cadrul noii realitd\i etnice care, tn
curdnd avea sd corespundd Si unei noi realitdli politice. Istoria romanitdlii orientale este
defapt un proces progresiv de contraclie Si deznalionalizare, la capdtul cdreia ea iSi va
pierde toate poziliile in afard de chintesenla ei din spaliul carpato-dundrean.
Odatd fixatd asupra acestei pozilii, romanitatea orientald - care de acum inainte se
va identifica cu poporul romdn - s-a apdrat in imprejurdri externe permanent
nefavorabile qi, impotriva tuturor primejdiilor a reuSit sd se pdstreze, dovedindu-se o
c etat e inexpu gnabil d."

t2

Reprezentant de seaml al gcolii istoriografice romfuiegti, alituri de Constantin C. Giurescu

gi Petre P. Panaitescu, afirmat in perioada interbelicd, Gheorghe Brdtianu s-a n[scut la
2l iarutarie 1898 la Ruginoasa, ca fiu al lui Ion I.C. Brdtianu gi al Mariei Moruzi. A ficut
Liceul gi Dreptul la Iaqi dupd care gi-a continuat studiile la Sorbona din Paris; in capitala
Frantei a susfinut, in 1929, teza de doctorat Cercetdri privitoare la comerlul genovez in
Marea Neagrd tn secolul al Xlil-lea, publicati in acelaqi an. Profesor universitar din 1924,
mai intdi la Iaqi, apoi la Bucuregti qi membru al Academiei Romdne, ifl 1942. in timpul
Rizboiului de Reintregire a participat ca voluntar pe front.
Opera qtiinfificd a lui Gheorghe Brltianu - reanltanta unei conceptii noi asupra istoriei gi
a unor mijloace de investigare din cele mai diverse, in spiritul adev6rului istoric - poartd
amprenta integrdrii cercetirii istoriei nafionale, a Evului Mediu, in speld, in cercetarea istoriei
universale. Se observS, astfel influenla lui Nicolae Iorga privind deschiderea spre fenomenul

istoric universal. Se detageazd de modul de abordare a istoriei, tratatd indeosebi prin prisma
viziunii occidentale, europocentrist; el pune in evidenli pluralitatea civiliza{iilor qi valenlele
acestora. Lucr[rile sale istorice sunt elaborate din perspectivl multidisciplinar5, totalitatea
operei sale oferd deschidere spre fenomenul universal.
Sfatul domnesc qi adunarea stdrilor in principatele romdne qi Tradilia istoricd despre
tntemeierea statelor romdneSti, publicate postum, prima in 1977, a doua in 1980, au ca axl
fundamentald originea qi unitatea poporului romdn.
Provenind dintr-o familie de politicieni implicali in momentele cruciale din istoria modemd
qi contemporand a neamului lor, va onora scena politicd romineascd slujind, ca qi inaintagii
s[i, liberalismului; un timp va ayea chiar partidul s6u, Partidul Na]ional Liberal-Georgist.
A fost victima represiunii comuniste. in 1947 Gheorghe Brdtianu, om de o aleasi culturd
qi integritate moralS, este indepirtat de la catedrd, in mai 1950 este arestat gi va sfhrgi in
detenlie, la24 aprilie 1953,|a inchisoarea de la Sighetul Marmafiei, singura vinl fiind aceea
cd,

aparlinea unei

familii

de renume.

Studiul despre Marea Neagrtr

De timpuriu el a acordat o importanld deosebitd spaliului pontic. Marea Neagrd qi Munfii
Carpa[i sunt considerate o permanentd georgrafic6, factor determinant in istoria na]ionalS a
rom6nilor. in timpul celui De-al Doilea Rizboi Mondial, a predat la Universitatea din
Bucuregti cursul intitulat Chestiunea Mdrii Negre.
Marea Neagrd. De la origini pdnd la cucerire otomand, tipdritd in edilie princeps la
Mtinchen, in anul 1969, este structuratd in patru pirli:
Cartea I- Epoca greco-iraniand
Cartea all-a - Anticamera Evului Mediu
Cartea a III-a - Mongolii Si italienii
Cartea a IV-a - Miza Strdmtorilor
Elabordnd o lucrare pe tema MIrii Negre, autorul avea in vedere sdtrateze subiectul pdnl
in zilele noashe, dar conjunctura politici l-a oprit. Sub aspectul informafiilor, al metodelor de
cercetare gi al concluziilor lucrarea istoricului romdn gi cartea lui Fernand Braudel
Mediterana Si lumea mediteraneand tn epoca lui Filip al IIJea, sunt complementare, doui
lucrdri de referintd care conduc la conexiuni complexe in istoria universali.
13

Spaliul geografic tratat de autor era unul cu un destin agitat. Nu se putea studia zona
Mdrii Negre, ftri sd se fini seama de expansiunea comerlului Mediteranei, de invaziile nomazilor
din stepele Asiei Centrale, de rivalitatea puterilor maritime care-qi disputau controlul Stramtorilor. Prezintd intr-un tot mediul geografic gi evenimentele aferente spaliului pontic unde se
int6lnesc, se confruntii gi se succed civilizatii orientale qi oecidentale: greacd, Roma gi Bizanful,
barbarii, mongolii gi italienii. Migrafiile, viafa din provinciile marginale ale Imperiului
Bizantin, relatlrile cdldtorilor medievali in linuturile pontice, cuceririle otomane sunt tratate
intr-un stil coerent, atractiv gi interesant. Rela{ia romdnilor cu spaliul pontic trimite logic spre
perioade istorice care au cunoscut eforturi pentu afirmarea libertAfii: de la cucerirea Dobrogei de
cdtre Imperiul Otoman (sec. XIV) pdni la revenirea acesteia la Rom6nia (1S78).

GIIEORGHE BRATIAI\IU
MAREA NEAGrui. DE LA ORIGINI PAN{ LA CUCERIREA OTOMAN{
,,Pdnd la inceputurile erei moderne, lumea cunoscutd se oprea la capul Finistidre:
marile descoperiri, ldrgind orizontul la toatd intinderea Pdmdntului, qi popularea
Americilor au ficut din Oceanul, care pdrea odinioard de nestrdbdtut, marea cale a
traficului Si a influenlelor de orice ordin, atdt spirituale cdt Si materiale. S-a ajuns sd se
considere ca o expresie a limbajului curent <pactul Atlanticului>, care trebuie sd
uneascd tniurul obiectivelor comune Si a unui acelagi ideal ldrile Europei Occidentale Si
ole Americii de Nord.
Cu atdt mai mult acest mod de a vedea lucrurile se impune cdnd este vorba despre o mare
inchisd scru apropae inchisd, nedispundnd decdt de o singurd cale de comunicare ca alte
tntinderi maritime, a{a cum este Baltica in Europa Septentrionald sau Marea Neagrd la limita
de sud-est a continentului nostru Si a Asiei. in ceea ce o priveSte pe aceasta din urmd, ou

qcistat de-a lungul secolelor mai multe analogii, un numdr mai mme de legdturi de
interdependenle fntre un ldrm Si altul al acestei mdri mai uSor de traversat decdt afi tentat sd
presupui la prima vedere. Multe evenimente se ldmuresc prin acestfond comun de interese Si
de aspiralii revelat de istoria <ponticd> socotitd ca un tot, a cdrei unitate de-a lungul epocilor
constituie unfactor esenlial al acestui ansamblu de probleme, desemnat tn manualele noastre

sub rubrica prea generald, dar comodd, de <Chestiunea Orientald>. A, -fi zadarnic s-o
ignordm, chiar perianlos sd-i neglijdm datele; cei care fac abstraclie de la ea riscd sd
construiascd pe nisip. Se poate, ca Valdry, sd respingem spiritul istoric qi sdfacem din aceastd
atitudinefundamenrul uneifilosofii; pe terenul realitdlilor politice Si economice, trecutul nu se
lasd invins Si istoria iqi ia revanSa asupra celor care nu lin cont de ea. Evenimentele din ultimii
ani au demonstrat-o suficient...
l. ..1 Este imposibil sd-i aborddm studiul fdrd sd trebuiascd mai tntdi sd ne referim la
expansiunea comerlului Mediteranei spre Extremul Nord gi Extremul Orient, la miScarea

periodicd a invaziilor care ii aruncd asupra Europei pe nomazii din stepele Asiei
Centrale, la rivalitatea puterilor maritime care iSi disputd controlul Strdmtorilor, la
legea ce pare sd regleze marSul cuceritor al imperiilor din Sud in spaliul pe care il oferd
stdpdnirea Bosforului la hotarele Traciei Si ale Asiei Mici, sau tendinlele opuse qf
constante ale unui alt imperiu, cel din Nord, de a-Si croi o cale prin Strdmtori cdtre
marea liberd. Dacd, de la aceste consideralii, oarecum abstracte Si generale, se trece la
examinarea Jigurilor istorice mai concrete Si mai bine cunoscute, care reprezintd
factorul uman tn studiul oricdrei probleme istorice, unde s-ar putea alcdtui o galerie mai
completd Si naivariatd a <<oamenilor care auldcut istoria>."

t4