Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect Analiza Pietii Berii
Proiect Analiza Pietii Berii
CUPRINS
1. Partea Teoretica
2. Partea Practica
2.1 Caracteristici generale ale pietei
2.2 Analiza ofertei
2.3 Analiza cererii
2.4 Analiza preturilor
2.5 Analiza promovarii
2.6 Concluzii
Bilbliografie
1. PARTEA TEORETICA
Conceptul de mix de marketing a fost introdus pentru prima dat n anii 50, de
ctre Neil Borden. Ideea numelui i-a venit acestuia n urma citirii unui articol, conform
cruia un specialist n marketing trebuie s fie asemeni unui maestru buctar, s
mixeze ingredientele n vederea mbuntirii permanente a propriilor reete, dar i a
reetelor celorlali, uneori inventnd chiar reete noi. Aadar, mixul de marketing
sugereaz ideea antrenrii resurselor de marketing, n diverse proprii, astfel nct
rezultatul final s fie obinerea unei reacii ct mai pozitive din partea publicului int.
n accepiunea lui Philip Kotler, componentele mixului de marketing, numite i cei patru
P sunt:
Produsul i tot ceea ce ine de acesta: calitate, caracteristici, aspect, ambalaj.
Astfel, n sensul mixului de marketing, produsul nu are doar sensul de bun fizic,
ci i acela de servicii, idei pe care firma le ofer pieei, precum i aspecte privind
marca, ambalarea, etichetarea.
Plasametul vizeaz canalele de distribuie, acoperire, sortimente, stocuri. Plasarea
reprezint acele activiti n urma crora produsul este fcut disponibil clienilor
int. Un aspect important al plasamentului este acela c produsul trebuie s fie
disponibil atunci cnd vrea clientul, unde vrea clientul i ct vrea clientul.
Preul reprezint suma de bani pe care trebuie s o plteasc un client pentru a
achiziiona un anumit bun. Pentru a atrage o clientel ct mai numeroas, este
necesar ca produsele noastre s aib un raport calitate-pre superior competiiei,
fr a scdea prea mult preul, sau riscm s pierdem la capitolul ncasri i
profituri.
Promovarea se refer la publicitate, relaii publice, promovarea vnzrilor,
aceasta avnd drept scop s conving clientul s cumpere un anumit produs.
Atunci cnd se combin dou sau mai multe elemente promoionale se obine un
mix promoional. Un aspect important n cadrul promovrii este acela c
publicitatea mincinoas poate crete numrul de clieni pe moment, dar pe termen
lung, aceasta are efecte negative att asupra produsului, ct i asupra companiei
respective.
Aceste patru elemente sunt de obicei numite marketing mix. Un comerciant poate
folosi aceste valori pentru a ntocmi un plan de marketing. Modelul celor 4P este folositor
mai ales cnd se folosete pentru produse de o valoare redus. Produsele industriale,
serviciile i produsele cu o valoare mare au nevoie de mici adaptri ale acestui model.
Marketingul serviciilor trebuie s aib n vedere natura unicitii serviciilor. Marketingul
industrial sau B2B trebuie s in seama de valoarea pe termen lung a acordurilor
contractuale care sunt specifice tranzaciilor din lanul de aprovizionare. Marketingul
relaiilor ncearc s fac acest lucru privind marketingul prin prisma valorii pe termen
lung a relaiilor dect prin prisma tranzaciilor individuale.
Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Marketing_mix
2. PARTEA PRACTICA
2.1.Caracteristici generale ale pietei
Istoria berii
In urma cu cateva mii de ani oamenii au descoperit ca prin fermentarea
cerealelor ei obtin o bautura hranitoare si buna la gust, adica berea. Ea este
considerata o importanta sursa nutritiva , fiind apreciata de toate popoarele.
Egiptenii preparau berea din orz si romanii au batut monede din argint si aur cu
simbolul pretiosului orz.
Istoricii afirma ca in triburile nomade era facuta berea din apa si orz chiar inainte
de a se invata sa se faca paine. Celtii, grecii, nordicii, egiptenii si babilonienii erau
recunoscuti pentru cantitatile mari de alcool produse si consumate. Egiptenii erau cei care
isi puneau bauturi alcoolice printre proviziile pe care le pregateau pentru viata de apoi.
Babilonienii stiau peste 20 de moduri diferite pentru prepararea berii. Pentru ca se
consuma bere in cantitati foarte mari, babilonienii au elaborat primul regulament care
legifera consumul de bauturi alcoolice si functionarea localurilor de profil.
Primele "blonde" dateaza din zorii civilizatiei cand omul a devenit din nomad
agricultor si a inceput sa conserve granele, urmand sa descopere bautura care urma sa
devina adevarata "limfa" vitala a unei societati complexe si evoluate.
In Europa evului mediu, berea a ajuns sa se fabrice in manastiri. Calugarii au imbunatatit
tehnologia de fabricare, folosind drept conservant flori de hamei. In secolul 19, o data cu
revolutia industriala, procesul de fabricare al berii s-a mecanizat, ceea ce a constituit o
piatra de hotar in istoria acestei bauturi atat de populare.
Adevarata productie de masa a berii pe teritoriul Tarilor Romane dateaza de la
inceputul secolului 19 cand Johann de Gotha a inaugurat, in 1809, la marginea
Bucurestilor, o fabrica de bere, distrusa de flacari in timpul revolutiei de la 1821.
Incepand cu a doua jumatate a secolului 19, aparitia catorva fabrici de bere se traduce
prin inaugurarea a numeroase berarii, dintre care unele au avut numai o viata efemera.
Foarte repede beraria devine o "institutie" si mai ales un punct de intalnire important al
ziaristilor, politicienilor sau oamenilor de teatru. Asa s-a creat si un limbaj specific, cum
era de exemplu denumirea masurilor de vanzare a berii. Celebrul "tap" isi trage numele
de la renumitul berar german Bock (tap pe nemteste) comercializat pentru prima data in
Bucuresti la beraria "Capitanul", langa statuia lui Gh. Lazar. "Halba" masura comuna
pana atunci in vanzarea berii isi trage numele din nemtescul "haber liter" adica jumatate
de litru.
Ambianta berariilor Bucurestene de la cumpana dintre cele doua veacuri,
transpare deseori in nuvele lui Caragiale datorita in mare parte experientei sale de
"vanzator de bere".
Pentru a obtine bere de calitate superioara se au in vedere doua elemente: calitatea
apei si cerealele folosite. Calitatea apei folosita la obtinerea berii joaca un rol foarte
important deoarece sarurile din apa determina gustul, aroma si culoarea. In general apele
dulci sunt neutre sau usor acide, iar cele dure sunt usor alcaline. Apa dura si hameiul
confera gustul amar pronuntat si culoarea mai inchisa a bauturii.
Al doilea proces in obtinerea berii este maltuirea, adica uscarea cerealelor in
vederea fermentarii. Graul este lasat in apa pana incolteste, iar germinatia este intrerupta
prin prajire in cuptoare. Cu cat prajirea maltului este mai de durata cu atat culoare berii
este mai inchisa. Aroma amara, uscata a hameiului contrabalanseaza dulceata maltului.
Pentru berea clasica este folosita o drojdie de fermentare rapida, iar pentru berea slab
alcoolica este folosita drojdia de fermentare lenta.
Modul de fabricare
Maltul este macinat printr-o moara cu valturi si amestecat cu apa rezultand
plamada. In cazanul de plamadire-zaharificare plamada este supusa unui proces de
incalzire la temperaturi foarte bine definite, in intervale de timp exacte, astfel incat,
amidonul din malt este transformat in zaharuri cu molecule mai usor metabolizabile de
catre drojdie.In cazanul de filtrare se realizeaza separarea fazei lichide de cojile ramase
din boabele maltului. Echipamentul este preva zut cu un sistem de site fine cu ajutorul
carora se realizeaza filtrarea pla- mezii.Mustul limpede de malt se colecteaza in cazanul
de fierbere cu hamei. In acest echipament este adaugat hameiul. Un rol important al
acestui echipament este acela de a steriliza mustul inainte de insamantarea drojdiei. Prin
racitorul cu placi, mustul fierbinte este racit la aprox 10 grade.Drojdia este pastrata in
conditii sterile si se realizeaza multiplicarea ei pana la cantitatea necesara unei sarje de
bere. Dupa fermentare, drojdia se recupereaza din fermentator, se pastreaza in 27 conditii
speciale de temperatura si presiune in alte vase sterile. Ea se refoloseste pentru o noua
sarja. Zilnic, se verifica conditiile microbiologice ale drojdiei si viabilitatea celulelor.
Plamada este fermentata in niste vase uriase, complet inchise, mustul transformandu-se in
bere pe parcursul a 14 - 21 zile. Fiecare fermentator este prevazut cu 3 zone de racire,
prin care se regleaza in mod automat temperatura conform prescriptiilor tehnologice.
Dupa fermentare, drojdia se extrage prin partea inferioara a fermentatorului. Acesta este
prevazut cu sistem automat de recuperare a dioxidului de carbon.Toate resturile de celule
de drojdie, resturi proteice aglutinate sau alte particule fine se indeparteaza din bere prin
filtrare, obtinandu-se berea limpede, stralucitoare.
Filtrarea se realizeaza in filtrul cu sute de placi orizontale. Berea este pompata cu
presiune prin acest strat filtrant care are rolul de a retine orice eventuala
particula.Procesul este permanent controlat printr-un aparat care masoara gradul de
limpiditate al produsului finit, permitand trecerea berii numai daca aceasta corespunde
nivelului stabilit de puritate.Berea filtrata este depozitata in rezervoare uriase unde are loc
procesul de linistire si maturare. Dupa efectuarea analizelor obligatorii, berea poate fi
trimisa catre imbuteliere: la sticla, cutie sau butoi.
ISTORIC
Istoria BRAU UNION incepe in 1921, atunci cand, cinci proprietari austrieci de fabrici
de bere si-au reunit fortele fondand Brau AG, devenita, mai tarziu, BBAG. In anii care au
urmat, BRAU UNION cucereste pas cu pas pozitia de lider de piata in Austria. Dupa
caderea cortinei de fier, BBAG incepe sa isi extinda afacerile in Europa Centrala.
Compania BRAU UNION Romania a fost infiintata in ianuarie 1998 ca subsidiara a
grupului BBAG. In mai 2003, grupul BBAG a devenit parte a grupului Heineken. In
prezent, Heineken este grupul cu cea mai larga acoperire globala din industria berii.
Heineken este prezenta in 170 de tari din intreaga lume si numara peste 60.000 de
angajati.
- Heineken Romania IN PREZENT
Pozitia companiei pe piata din Romania: Incepand din 2000, Heineken Romania
ocupa o pozitie puternica pe piata de bere din Romania, ajungand dupa achizita
companiei Bere Mures din 2008, la o cota de piata de aproximativ 30% (AC Nielsen,
iunie 2008).Portofoliul de marci oferit de Heineken Romania este cel mai diversificat
de pe piata interna, cuprinzand 12 marci din toate segmentele: Heineken, Zipfer (marca
compania Bianca Interbrew Bergenbier. In iulie 1994 InBev a cumparat fabrica Proberco
S.A. din Baia Mare. In octombrie 1999 InBev a incheiat un acord cu grupul Efes pentru
preluarea a 50% din actiunile fabricii Romanian Efes Brewery de la Ploiesti, cea mai
moderna fabrica de bere din Europa Centrala si de Est, formand astfel Interbrew Efes
Brewery S.A. In decembrie 2002 a luat nastere Interbrew Romania SA prin fuzionarea
tuturor entitatilor din grup, pentru ca ulterior, in mai 2007, acesta sa-si schimbe
denumirea in InBev Romania SA.
Romaqua Group
In anul 2009, Romaqua Group Borsec sarbatoreste primii 10 ani de prestigiu si excelenta
in afaceri. In cei 10 ani de existenta, grupul a avut o evolutie spectaculoasa, iar cifrele
vorbesc de la sine: cifra de afaceri a crescut de 18 ori, numarul de angajati a crescut de la
790 la 2005, volumul total al investitiilor a depasit 165 de milioane de euro, portofoliul
de produse s-a extins de la un singur brand la 6.
Preocuparea permanenta pentru mentinerea calitatii produselor precum si grija pentru
consumator au reprezentat si reprezinta pilonii fundamentali ai succesului Romaqua. Cele
sase branduri puternice aflate in portofoliul Romaqua Group sunt: apele minerale naturale
BORSEC, apa minerala naturala STANCENI, apa minerala naturala oligominerala
AQUATIQUE, bauturile racoritoare GIUSTO, cafeaua METROPOLITAN CAFFE si
berea ALBACHER.
In luna mai 2008, Romaqua Group Borsec intra pe piata berii cu brandul
Albacher. Fabrica este situata in localitatea Sebes - zona Sirinii Lancramului si
inglobeaza cele mai moderne tehnologii existente pe plan mondial, fiind unica de acest
fel din lume. Tehnologia germana de productie si imbuteliere utilizata cumuleaza integral,
pentru prima oara intr-o singura fabrica, cele mai noi procese de productie si tehnologia
cea mai avansata. Investitiile totale realizate la fabrica de bere din Sebes au ajuns pana in
prezent la peste 40 de milioane de euro, unitatea avand o capacitate de imbuteliere de un
milion de hectolitri.
United Romanian Breweries
United Romanian Breweries este prima companie de bere din Europa de Est, care a
dezvoltat un proiect greenfield. Din respect pentru consumatori, inca de la inceputul
activitatii noastre in Romania, ne-am propus sa le oferim produse de o calitate
ireprosabila. Portofoliul companiei cuprinde exclusiv marci premium internationale:
Tuborg, Tuborg Strong, Tuborg Christmas Brew, Holsten, Holsten fara alcool, Carlsberg,
Skol, Guinness si Kilkenny - importate.
Fabrica Tuborg este singura unitate de productie a companiei si in acelasi timp
una dintre cele mai moderne fabrici de bere din Romania, cat si din cadrul grupului
Carlsberg Breweries A/S. Construita in 13 luni, a produs prima sarja de bere la sfarsitul
anului 1997. Finalizarea in avans a lucrarilor de dublare a capacitatii de productie a
fabricii Tuborg a permis lansarea, la inceputul anului 2008, si a celei de-a doua berarii,
capacitatea totala a fabricii din Pantelimon atingand in prezent 2.1 mil hl.
Inovatia, respectul, profesionalismul si produsele de cea mai buna calitate sunt cateva
dintre valorile si directiile care au condus la succesul companiei noastre.
Studiile asupra consumatorilor arata ca, in acest an, romanii au inceput sa aprecize mai
mult calitatea decat pretul, astfel incat marcile de bere de pe segmentul mediu au
inregistrat o crestere semnificativa. Cercetarile de piata au aratat ca marcile de bere cel
mai frecvent consumate de romani sunt Bergenbier, Ursus, Ciuc si Tuborg. In topul
notorietatii marcilor de bere, primele pozitii se inverseaza, astfel incat Ursus reprezinta
cea mai cunoscuta bere in randul consumatorilor romani, urmata de Bergenbier, Tuborg,
Ciuc, Hopfen Knig, Stella Artois, Silva, Golden Brau si Skol. Berea Ursus detine si
primul loc in ceea ce priveste loialitatea consumatorilor (exprimata in frecventa de
cumparare a marcii preferate din 10 ocazii de cumparare), urmata de Tuborg si Ciuc.
Desi arunca in fiecare an pe piata bugete imense pentru publicitate si distributie, nici unul
dintre primii patru producatori nu se poate lauda ca a luat prea mult din "felia" altuia.
Astfel, conform studiului Ursus, structura pietei este aproape neschimbata fata de anul
trecut.
Liderul pietei continua sa fie grupul austriac BBAG, care detine, prin intermediul diviziei
sale Brau Union Romania, sapte fabrici si o cota de piata de 35%, fata de 36% la sfarsitul
anului trecut.
"Sunt increzator ca vom atinge din nou o cota de piata de 36% la sfarsitul anului", a
declarat Velkey.
South
African
Breweries
se
mentine
in
jurul
unei
cote
de
10%.
"Uneori mentinerea cotei de piata este mai greu de realizat decat obtinerea de noi
procente pe piata, iar sustinerea unei marci deja existente cere unu mai mare efort creativ
decat lansarea unei noi marci", opineaza Steve Woodward, managerul SAB.
Producatorii care au inregistrat usoare cresteri ale cotelor de piata sunt belgienii de la
Interbrew (care au ajuns la 13% fata de 12%) si Tuborg Romania, care a terminat anul
trecut la o cota de 4%.
"Compania noastra a crescut cu 33% fata de prima jumatate a anului trecut si a ajuns la o
cota de piata de 5,4%. Pana la sfarsitul anului, vom ajunge la 6%", se arata incredintat
Sheps.
Sintagma "romanul mare bautor de bere" este ceva relativ, pentru ca un ceh bea anual in
medie 160 de litri de bere, iar danezii sau germanii beau de aproape trei ori mai multa
bere decat romanii. In timp, insa, berea a fost o bautura apreciata, preferinta influentata
de Imperiul Austro-Ungar, de suprafetele mari cultivate cu orzoaica si clima calda.
Piata berii in Romania este vazuta pe termen lung ca o piata in crestere, unul
dintre motoarele sale fiind si apetenta romanilor de a bea bere la nivel european, adica
60-65 de litri pe cap de locuitor, fata de 49-50 de litri cat se consuma in prezent, spune
Isaac Sheps, presedintele United Romanian Breweries Bereprod (URBB, care produce in
Romania berile Tuborg, Skol si Carlsberg).
Romanii vor consuma, in 2007, o cantitate record de bere, de peste 20,3 milioane de
hectolitri, in crestere cu aproape 25% fata de anul trecut. Consecinta: piata de bere va
depasi 1 miliard de euro, fata de 752 de milioane de euro in 2006, estimeaza producatorii.
Cei patru mari jucatori de pe piata romaneasca de bere, SAB Miller Plc, United
Breweries Bereprod SRL (URBB), Heineken si InBev, estimeaza ca 2007 le va aduce
cele mai mari incasari de cand activeaza pe piata romaneasca, pe fondul unei cresteri a
vanzarilor si implicit a productiei cu peste 25% fata de anul 2006.
De altfel, datele financiare raportate de cele patru mari companii, grupate in Asociatia
"Berarii Romaniei", si care detin aproximativ 75% din totalul pietei, indica o crestere a
vanzarilor cu 20 pana la 40% in primele patru luni ale acestui an.
"Piata berii este in continua crestere, atat ca productie, vanzari si diversificare a
ofertei, cat si in ceea ce priveste sortimentele de bere sau producatorii. E un trend pe care
il anticipam, avand in vedere cresterea puterii de cumparare a romanilor, cresterea
calitatii produselor, a investitiilor in promovare si de ce nu, o consecinta a vremii tot mai
calde", a declarat directorul general al Asociatiei "Berarii Romaniei", Constantin Bratu.
Vanzarile de bere ale celor patru mari firme de pe piata din Romania au atins in
primul trimestru 2,54 milioane de hectolitri, fata de 1,85 milioane de hl in 2006.
URBB, ce produce Tuborg si Carlberg, a anuntat o crestere a vanzarilor de 25% in
volum iar InBev, care detine printre altele marcile Bergenbier, Stella Artois, Beck's,
Leffe, Lowenbrau si Noroc, a raportat o majorare a cifrei vanzarilor de 40%.
Printre companiile care s-au apropiat de acest ritm de crestere se numara InBev Romania,
care a inregistrat in perioada ianuarie-martie 2007 o majorare a vanzarilor in volum cu
40%, cel mai mare ritm de crestere din Europa Centrala si de Est in cadrul grupului
(Ucraina - 33,3%; Rusia - 22,4%).
La randul lor, reprezentantii Ursus Breweries, care produce berea Ursus, Peroni
Nastro Azzuro, Timisoreana, Ciucas, Stejar, Pilsner Urquell si Heineken Romania, care
vinde pe piata romaneasca berile Ciuc, Heineken, Gsser, Schlossgold, Silva, Golden
Brau, Bucegi, Gambrinus, Harghita, Hategana si Zipfer, au anuntat o crestere a volumului
de vanzari in 2007 intre 18 si 25 %.
Si producatorii independenti, printre care se afla Martens Galati, Bere Mures si
European Drinks, ce detin aproape un sfert din piata romaneasca de bere, se lanseaza in
aprecieri pozitive privind cresterea productiei, a vanzarilor si diversificarea ofertei de
produse.
Cele 16 companii reunite sub egida Patronatului Societatilor Producatoare de Bere din
Romania considera ca piata romaneasca va reusi, in 2007, o crestere puternica, bazata pe
cresterea puterii de cumparare a romanilor, a schimbarii tot mai vizibile a
comportamentului
cumparatorilor
si
pe
influentei
caniculei.
Piata ar putea ajunge, conform estimarilor celor 16 companii, la peste 1 miliard de
euro.
Companiile de bere din Romania incearca, in aceasta perioada, sa atraga o bucata
cat mai mare din piata, avand in vedere comportamentul consumatorilor, influentat de
conditiile meteo.
Numai in primele patru luni ale anului, berarii au investit peste 54,3 milioane de
euro in promovare, fata de 42,2 milioane de euro in aceeasi perioada din 2006, releva
datele Asociatiei Berarilor.
1999
149.0
2000
134.2
2001
128.0
2002
120.8
2003
110.3
2004
107.0
2005
104.3
2006
102.75
Dupa cum se poate observa IPC a avut o traiectorie ascendenta ceea ce indica o
crestere a cantitatii consumate de-a lungul anilor analizati.
Conform unui articol din publicatia Ziarul financiar (http://www.zf.ro/zf24/topul-celor-mai-valoroase-branduri-de-bere-4255105 ) intitulat Topul celor mai
valoroase branduri de bere, citez: Bud Light, Budweiser si Heineken sunt cele mai
valoroase branduri din lume pe segmentul berii, cu o valoare cumulata de 18 mld. dolari,
potrivit Topului BrandZ al celor mai Valoroase Marci la Nivel Mondial realizat de
Millward Brown Optimor - divizie a companiei Millward Brown.
Clasamentul este completat de Stella Artois (4,5 mld. dolari), Corona (4,2 mld. dolari),
Guinness (3,5 mld. dolari), Miller Lite (2,5 mld. dolari). Realizatorii topului plaseaza pe
ultimele pozitii in top zece branduri de bere dupa valoare Skol (2,5 mld. dolari), Amstel
(1,9 mld. dolari) [i Kronenbourg (1,6 mld. Dolari).
Berea se gaseste in comert in diferite tipuri de ambalaje si in functie de acesta difera si
pretul si cantitatea. Printre cele mai cunoscute ambalaje enumeram: sticla ( 0.33l 0.5l),
doza (0.5l) , pet-ul (0.5l 2.5l), butoi (5l 50l).
Pentru analiza preturilor voi alege cate o marca de bere a celor 5 producatori alesi mai sus
si anume: pentru Heineken Romania, berea Heineken; pentru InBev Romania (AnheuserBusch InBev), berea Becks; Romaqua Group berea Albacher; United Romania
Breweries berea Tuborg; Ursus Breweries (SABMiller plc) berea Ursus. Dintre aceste
5 beri, cea mai scumpa este Heineken pretul situandu-se intre 3.5 si 4.5 RON. Pe locul 2
ca pret se situeaza berea Becks cu preturi de 2 3 RON. Urmeaza Tuborg cu preturi de
1.9 2.5 lei , dupa care Ursus , 1.8 2.3 lei, iar cea mai ieftina din acest grup este
Albacher. Berea Albacher nu poate fi comparata direct cu celelalte deoarece nu se gaseste
la sticla de 0.5, aceasta fiind comercializata la peturi de 1L si in special de 2.5l, pretul
unei sticle de 2.5l fiind situat intre 5.3 si 7 lei. Pretul berii Heineken este cel mai ridicat
datorita calitatii sale superioare, tehnologiei folosite pentru ambalare si prestigiului
marcii, care este cunoscuta in toata lumea. Albacher este cea mai nou intrata pe piata,
apartinand de Romaqua Group Borsec, cel mai mare jucator de pe piata interna a apelor
minerale. Brandul Albacher a ajuns sa detina dupa doar 3 luni de la lansare 10% din cifra
de afaceri a companiei, in decembrie 2008 ajungand sa aibe o cota de piata de 4.8%.
Pretul de asemenea difera de la magazin la magazin, in functie de marimea
acestuia si de capacitatea de desfacere. Ca orice alt produs si berea se poate gasi la preturi
mai scazute in en-grosuri si la preturi mai ridicate in magazine de retail. Berea este un
produs alimentar, deci se gaseste in minimarketuri, supermarketuri si respectiv
hypermarketuri dar si in baruri, restaurante etc.
sponsorizat si Stufstock 3. In cele trei zile s-au consumat peste 14.000 de litri de bere
Ursus. Pentru Timisoreana, producatorii au organizat Serbarile Timisoreana, care au
atras peste 600.000 de participanti.
In sezonul estival 2007, Stella Artois n-a pierdut ocazia de a reveni pe marile
ecrane. Alaturi de Interbrew, agentia Momentum a continuat turneul Stella Artois Screen
Tour. Sub egida marcii Bergenbier, Interbrew a organizat mai multe evenimente:
festivalul berii in orasele Alba, Sebes, Cugir, Blaj si Medias; Sarbatoarea Castanelor la
Baia Mare si Zilele Bergenbier la Ploiesti. Nici compania Brau Union nu s-a lasat mai
prejos, optand in special pentru promotii. In perioada 15 iulie 15 septembrie s-a
desfasurat la nivel national campania Golden Brau Castigi de-ti sar capacele. Tot in
timpul verii, intre 1 iunie si 31 iulie, s-a derulat o alta campanie pentru o marca a Brau
Union. E vorba de Ciuc si de promotia Ce-ti doresti de 1 miliard?. Toate aceste
desfasurari de forte au drept scop sporirea increderii consumatorilor in marcile aflate in
portofoliul companiilor si cresterea vanzarilor.
Consumul de publicitate TV pentru marcile de bere
Numar de spoturi TV
Marca
Vara 2007
Vara 2006
Burger
5.970
1.861
Ursus
Ciuc
Bergenbier
Timisoreana
Meister
Tuborg
Golden Brau
Ciucas
Schlossgold
Becks
Skol
Holsten
Bucegi
Heineken
Carlsberg
Stella Artois
Noroc Pils
4.688
3.776
3.302
2.898
2.614
2.440
2.395
2.297
2.012
1.859
1.608
1.574
1.288
1.274
1.012
987
624
3.332
2.046
2.472
1.697
451
1.081
2.557
61
868
1.022
361
680
2.507
295
1.297
577
CONCLUZII
Piata berii in Romania este in continua crestere, acest lucru vazandu-se si in
consumul anual (litri/locuitor).
1993
45.9
1994
41.7
1995
39.2
1996
35.8
1997
34.0
1998
44.2
1999
49.6
2000
55.0
2001
54.4
2002
56.0
2003
60.6
2004
71.1
2005
68.6
2006
78.2
In 2007 piata berii din Romania a ajuns la 19.4 milioane hectolitri, in crestere cu
9.6% fata de 2006. Consumul de bere pe cap de locuitor din Romania a fost anul trecut de
89 litri. Acest nivel este insa inferior celui din Cehia, de 160 litri pe cap de locuitor. Dupa
cehi, in topul consumului de bere se situeaza germanii, cu 116 litri pe cap de locuitor,
austriecii si luxemburghezii - 108 litri, si bellgienii cu 98 de litri.
Ambalajele PET se afla in topul preferintelor consumatorilor romani, cu 45,6%
din volumul total al pietei. Sticla a inregistrat o pondere de 40,5%, in timp ce doza a
crescut fata de anul precedent, detinand 10,4% din preferinte. Berea la draft a avut o
pondere de 3,5% in 2007.
Conform unui articol din Gandul, romanii beau aproape de 2 ori mai multa bere
decat apa, consumul anual de apa ambalata fiind undeva la 60l. Alt articol din Capital
spune ca 7 din 10 romani beau bere saptamanal.
Aceste articole si multe altele, accentueaza faptul ca romanii sunt mari bautori de
bere, berea fiind un produs alimentar destul de ieftin, fapt pentru care consumul lui este
atat de ridicat. Anotimpul in care berea se consuma cel mai mult este bineinteles vara,
unde consumul mediu poate creste de peste 10 ori fata de alte perioade ale anului.
Bibliografie
www.capital.ro
www.zf.ro
www.berariiromaniei.ro
www.dailybusiness.ro
www.wikipedia.ro
www.insse.ro