Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Drept Financiar Suport de Curs AN II FAP SNSPA
Drept Financiar Suport de Curs AN II FAP SNSPA
Relatiile financiare
1.1. Concept. Finantele publice (economia sectorului public) studiaz conditiile care asigur functionarea
sectorului public, raporturile dintre fondurile si cheltuielile publice, sistemul de impozite si alte resurse
financiare. Functiile de baz ale finantelor publice sunt : functia de mobilizare, de repartizare si de utilizare a
resurselor bnesti, aceasta numit si functie de repartitie, functia de control asupra crerii repartitiei,
circulatiei si utilizrii resurselor publice.
1.2. Structura relatiilor financiare. Componentele structurale ale relatiilor financiare sunt : bugetul public
(bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat si bugetul local), veniturile si cheltuielile publice,
mprumutul de stat si finantele locale ale colectivittilor constituite n unittile administrativ-teritoriale,
controlul financiar. In cadrul raporturilor financiare sunt cuprinse dou concepte fundamentale : fondurile
publice si patrimoniul public. Fondurile publice reprezint sumele alocate din bugetul de stat, bugetele
locale, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele
institutiilor publice autonome, ale institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat etc.
Patrimoniul public reprezint totalitatea drepturilor si obligatiilor statului, colectivittilor locale sau ale
entittilor publice ale acestora privind bunurile din domeniul public sau privat, dobndite sau asumate cu
orice titlu.
stat, stabileste metodologii pentru elaborarea proiectelor bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de
stat, bugetelor fondurilor speciale si a proiectelor bugetelor locale, analizeaz periodic modul de realizare a
prevederilor bugetare, urmreste executia operativ a bugetului general consolidat, aprob repartizarea pe
trimestre a veniturilor si cheltuielilor prevzute n bugetul de stat, avizeaz bugetele celorlalte sisteme
autonome de asigurri sociale, analizeaz programul de investitii din punct de vedere al ncadrrii n limitele
de cheltuieli stabilite, elaboreaz metodologia de aplicare a procedurilor pentru atribuirea contractelor de
achizitie public si coordoneaz cadrul general referitor la efectuarea achizitiilor publice, elaboreaz si
administreaz bugetul de venituri si cheltuieli al Trezoreriei statului, contracteaz si garanteaz mprumuturi
de stat pe piata financiar intern si extern. Agentia National de Administrare Fiscal (ANAF) are
urmtoarele obiective : colectarea veniturilor bugetului de stat, aplicarea unitar a prevederilor legislatiei
privind impozitele, taxele, contributiile sociale si alte venituri bugetare, aplicarea unui tratament echilibrat
tuturor contribuabililor. Atributii : propune si elaboreaz strategii de dezvoltare, asigur aplicarea corect,
unitar si nediscriminatorie a legislatiei fiscale, elaboreaz proceduri de administrare a impozitelor, taxelor
si contributiilor sociale, monitorizeaz depunerea de ctre pltitori a declaratiilor impozitelor, elaboreaz
proceduri de impunere pentru persoanele fizice si juridice, proceduri pentru stingerea obligatiilor bugetare,
pentru executarea silit, exercit urmrirea, supravegherea si controlul fiscal pe ntreg teritoriul national,
solutioneaz contestatiile si petitiile care au ca obiect obligatiile fiscale ale persoanelor fizice si juridice
conform prevederilor legale, reprezint statul n fata instantelor cu privire la impozitele, taxele, contributiile
sociale, exercit functia de audit public intern n conditiile legii. Structurile deconcentrate n teritoriu ale
Ministerului Finantelor Publice sunt : la nivel de judet (directiile generale judetene si a municipiului
Bucuresti, ale finantelor publice), la nivel de municipiu si sectoarele municipiului Bucuresti (administratiile
financiare), la nivel de comune (perceptiile rurale). Structurile administratiei publice locale sunt comisiile
judetene, municipale, orsenesti si comunale, ca organe deliberative si presedintii consiliilor judetene si
primarii ca organe executive. Pentru derularea operatiunilor financiare aceste organisme au n structura lor
servicii si compartimente de specialitate.
3.3. Izvoarele dreptului financiar. Conceptul de izvor al dreptului, numit si izvor formal, desemneaz
formele de exprimare a normelor juridice (acte normative, cutuma, jurisprudenta). Izvoarele formale ale
dreptului financiar sunt acte juridice normative, cu fort juridic diferit, n functie de tipul actului si
autoritatea emitent. Astfel, Constitutia reprezint legea fundamental n toate sistemele de drept din statele
moderne si determin prin normele sale, structura statului, forma de guvernmnt, competenta autorittilor
publice esentiale ale statului, drepturile si obligatiile cettenilor. Dispozitiile Constitutiei sunt dezvoltate prin
sistemul legilor organice si ordinare, al OG si OUG, al HG, de punere n aplicare a legilor, a instructiunilor
si normelor metodologice ale ministerelor. De asemenea, n sistemul izvoarelor dreptului financiar se
cuprind si hotrrile consiliilor judetene, municipale, orsenesti sau comunale care cuprind reglementri n
materia finantelor publice locale.
3.4.Raporturile juridice de drept financiar. Normele juridice au un caracter abstract. Ele se realizeaz prin
intermediul raporturilor juridice, care sunt definite ca fiind relatii sociale reglementate de normele juridice.
Actiunile umane fcute n scopul producerii unor efecte juridice mbrac forma actelor juridice. Acestea sunt
realizate n scopul constituirii, administrrii, ntrebuintrii si controlului utilizrii resurselor financiare ale
statului, colectivittilor locale sau institutiilor publice ale acestora. In ceea ce priveste subiectul activ al
raportului juridic, acesta trebuie s fie o persoan purttoare a autorittii publice (statul sau o colectivitate
local, o institutie public aflat n subordonarea acestora), n timp ce subiectul pasiv (contribuabilul), acesta
poate fi orice persoan fizic sau juridic, creia norma juridic i stabileste obligatii sau drepturi n materia
finantelor publice. Intre acestea exist o pozitie de inegalitate, subiectul activ putnd pretinde subiectului
pasiv prestatiile sau abtinerile legale. Ca urmare, subiectul activ are dreptul de a actiona pentru executarea
bugetului public, pentru stabilirea si ncasarea, administrarea, utilizarea si controlul resurselor financiare
publice, n timp ce subiectul pasiv are obligatia de a achita sarcinile bugetare, de folosire a sumelor alocate
prin destinatiile legale din bugetul public, precum si de a contesta modul de impunere, de executare silit,
sanctiunile aplicate etc.
cunoasterea exact a volumului total al veniturilor si cheltuielilor publice, precum si conexiunile dintre
acestea. De asemenea, respectarea principiului universalittii bugetare permite controlul Parlamentului
asupra cuantumului total al veniturilor si cheltuielilor publice. Acest drept al Parlamentului este asigurat prin
adoptarea anual a legii bugetare, precum si prin normele juridice cuprinse n legea finantelor publice.
4.3.3. Principiul echilibrului bugetar implic ntocmirea unui buget public echilibrat, deci balansat :
veniturile publice s acopere cheltuielile publice. El este considerat ca fiind cheia de bolt a finantelor
publice. Bugetele publice anuale se ntocmesc si se execut n conditii de deficit. Finantarea deficitului
bugetar se asigur numai prin mprumuturi de stat, n conditiile legii.
4.3.4. Principiul specializrii (realittii) bugetare. Potrivit acestui principiu veniturile bugetare trebuie
nscrise n buget si aprobate de Parlament pe surse de provenient, iar cheltuielile publice urmeaz s se
efectueze, pe categorii, destinatii si n functie de continutul lor economic, potrivit clasificatiei bugetare.
Pentru stabilirea corect a competentelor de aprobare a creditelor bugetare practica bugetar a initiat o
clasificare bugetar a veniturilor si cheltuielilor. Aceasta trebuie s fie simpl, clar si s ofere o imagine
privind : sursele de provenient a veniturilor pe categorii si destinatiile cheltuielilor curente si de capital,
precum si pe ramuri si domenii de activitate, pe ordonatorii de credite. Clasificatia bugetar tip elaborat de
Ministerul Finantelor Publice cuprinde ca subdiviziuni : prti, titluri, capitole, subcapitole, paragrafe,
articole, alineate.
4.3.5. Principiul anualittii presupune c Guvernul este autorizat de Parlament s efectueze cheltuieli
publice pe durat de timp determinat (1 an, respectiv 12 luni calendaristice) care corespunde exercitiului
bugetar. La expirarea acestei perioade este necesar o nou autorizare a Parlamentului pentru un nou an
bugetar. Factorii care influenteaz data nceperii anului bugetar sunt : caracterul economiei, nivelul de
dezvoltare al acesteia, perioada de lucru a Parlamentului, traditia etc. In Romnia pentru toti agentii
economici si alti contribuabili anul financiar are aceeasi dat ca si exercitiul bugetar. Executia bugetar se
ncheie la 31 decembrie a fiecrui an. Orice venit nencasat si orice cheltuial neefectuat pn la 31
decembrie se va ncasa sau se va plti, dup caz, n contul bugetului pe anul urmtor. Creditele bugetare
neutilizate pn la nchiderea anului sunt anulate de drept. Dac legea bugetului de stat si cea a bugetului
asigurrilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile nainte de expirarea exercitiului bugetar, se
aplic, n continuare, bugetele anului precedent pn la adoptarea noilor bugete. In aceast ipotez bugetele
exercitiului bugetar expirat ultraactiveaz, n sensul c desi si-au ncetat valabilitatea, ele se aplic n
continuare pn la adoptarea noilor bugete.
4.3.6. Principiul publicittii. Aplicarea lui este un rezultat al democratizrii societtii. Bugetul de stat sau
cel al asigurrilor sociale de stat se public n Monitorul Oficial al Romniei, respectiv n Monitoarele
judetelor pentru bugetele locale. Att proiectele de buget, ct si conturile generale anuale de executie a
acestora se dezbat public.
4.3.7. Principiul neafectrii veniturilor. Conform acestui principiu veniturile bugetare, prin perceperea lor,
se depersonalizeaz, nefiind permis perceperea unui venit public pentru finantarea unei anumite cheltuieli
publice determinate. Orice cheltuial nou n cursul anului bugetar se poate aproba cu conditia ca initiatorii
s prevad si resursele acoperirii acesteia. In practic se ntlnesc numeroase abateri de la acest principiu.
Astfel, legea permite efectuarea unor venituri chiar n cadrul bugetului general (ordinar), la acestea
adugndu-se cele neautorizate de lege s rmn n afara bugetului general si s fie folosite pentru
finantarea unor actiuni bine fundamentate.
4.3.8. Principiul unittii monetare. Toate operatiunile bugetare se exprim n moneda national (leul, avnd
ca subdiviziune banul). In conditiile aderrii la Uniunea European, prin lege organic se poate recunoaste si
nlocuirea leului cu moneda european (EURO).
4.4. Izvoarele formale ale reglementrilor bugetare sunt : Legea nr. 500/2002 a finantelor publice care
cuprinde : bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetul trezoreriei
statului, bugetele institutiilor publice autonome, bugetul fondurilor externe nerambursabile si OUG nr.
45/2003 privind finantele publice locale.
bugetele fondurilor externe nerambursabile se aprob prin lege. Bugetele institutiilor publice autonome se
aprob de organele abilitate n acest scop, prin legi speciale. Bugetele institutiilor publice finantate partial
din bugetele de stat sau cele ale asigurrilor sociale de stat se aprob prin lege, ca anexe la bugetele
ordonatorilor principali de credite, iar cele finantate integral se aprob de ctre ordonatorul de credite
ierarhic superior al acestuia. Bugetele institutiilor publice care se finanteaz integral din venituri proprii, se
aprob de ctre organul de conducere al institutiilor publice si cu acordul ordonatorului de credite ierarhic
superior, iar bugetul Trezoreriei statului prin HG. In cazul n care legile bugetare anuale au fost depuse n
termen legal, dar nu au fost adoptate de Parlament pn la 15 decembrie atunci Guvernul va solicita
Parlamentului aplicarea procedurii de urgent.
5.1.2. Calendarul bugetar. Proiectele legii bugetare anuale si ale bugetelor se elaboreaz de Guvern prin
Ministerul Finantelor Publice pe baza prognozelor indicatorilor macroeconomici si sociali pentru anul
bugetar pentru care se elaboreaz proiectul de buget si pentru urmtorii 3 ani, a politicilor fiscale si bugetare,
a prevederilor amendamentelor de finantare si de ntelegere, a posibilittilor de finantare a deficitului
bugetar. Acestea trebuie elaborate pn la 31 martie al anului curent. Ministerul Finantelor Publice va
transmite ordonatorilor principali de credite pn la 1 iunie o scrisoare-cadru prin care va specifica contextul
macroeconomic pe baza cruia vor fi ntocmite proiectele de bugete, metodologiile de elaborare a acestora si
limitele de cheltuieli aprobate de Guvern. Ei au obligatia transmiterii propunerilor la Ministerul Finantelor
Publice pn la 15 iulie si care trebuie definitivate pn la 1 august, urmnd ca Ministerul Finantelor Publice
s le nainteze Guvernului pn la 30 septembrie. Proiectul legii bugetului de stat este nsotit de un raport
privind situatia macroeconomic pentru anul bugetar pentru care se elaboreaz proiectul si proiectia n
urmtorii 3 ani. Dup nsusirea de ctre Guvern a proiectelor legilor bugetare si de buget, acesta le prezint
Parlamentului spre adoptare pn la 15 octombrie.
5.2. Continutul bugetului de stat. Veniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole, iar cheltuielile pe
prti, capitole, subcapitole, titluri, articole sau alineate, dup caz. Cheltuielile prevzute n capitole si
articole au destinatie precis si limitat. Numrul de salariati aprobat nu poate fi depsit. In bugetul de stat
sunt cuprinse si Fondul de rezerv bugetar la dispozitia Guvernului si Fondul de interventie care pe
parcursul unui an poate fi majorat din Fondul de rezerv. Nici o cheltuial bugetar nu poate fi aprobat fr
stabilirea sursei de finantare. Evaluarea veniturilor si cheltuielilor se face prin 3 metode clasice : metoda
autonom, metoda majorrii (diminurii) si cea a evalurii directe. Prin metoda autonom la ntocmirea
bugetului se iau drept baz veniturile si cheltuielile ultimului buget a crui executie a fost ncheiat si se
efectueaz evaluri forfetare. Metoda majorrii (diminurii) se bazeaz pe rezultatele exercitiului bugetar
din ultimii 5 ani consecutivi determinndu-se ritmul anual de crestere (descrestere) a veniturilor si
cheltuielilor. Metoda evalurii directe presupune efectuarea de calcule pentru fiecare surs de venit si
fiecare categorie de cheltuieli.
5.2.1. Ajutorul de stat. Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat reglementeaz modalittile de autorizare,
acordare, control, inventariere, autorizare si raportare a ajutorului de stat n vederea mentinerii unui mediu
concurential normal. In ajutorul de stat sunt incluse subventii, anularea de datorii sau preluarea pierderilor,
reduceri sau amnri de la plata taxelor si impozitelor, garantii acordate de stat si care se concretizeaz ntrun transfer de venituri viitoare, certe sau posibile. Orice ajutor de stat trebuie autorizat de Consiliul
Concurentei.
5.2.2. Investitiile publice sunt reglementate n Sectiunea a 3-a, Capitolul II din Legea finantelor publice si
sunt propuse de ordonatorii principali de credite. Documentatiile tehnico-economice aferente obiectivelor de
investitii se aprob de ctre Guvern potrivit Legii nr. 500/2002 pentru valori mai mari de 130 mld. lei, de
ordonatorii principali de credite pentru valori cuprinse ntre 18 130 mld. lei, de ceilalti ordonatori de
credite pentru valori pn la 18 mld. lei. Limitele valorice nu se pot modifica dect prin HG. Pe parcursul
executiei bugetare ordonatorii principali de credite trebuie s monitorizeze procesul investitiilor si s
prezinte rapoarte trimestriale Ministerului Finantelor Publice. In cazul nerealizrii unui proiect de investitii
ordonatorii principali de credite pot solicita Ministerului Finantelor Publice pn la 31 octombrie
redistribuirea fondurilor.
5.3. Aprobarea bugetului de stat. Conform dispozitiilor art. 65 din Constitutie, bugetul de stat si bugetul
asigurrilor sociale de stat se aprob de ctre Camera Deputatilor si Senat n sedint comun. Potrivit
procedurii parlamentare comisiile permanente ale fiecrei Camere examineaz proiectul legii si Raportul
Guvernului, le avizeaz si apoi ntocmesc un raport comun asupra proiectului de lege, mpreun cu toate
amendamentele tuturor comisiilor si se transmit plenului. Dup dezbaterea general urmeaz dezbaterea pe
5
articole si aprobarea legii prin vot de ansamblu, deschis sau secret, dup care proiectul legii bugetului de stat
devine lege ordinar.
5.4. Legea bugetar anual. Pentru a produce efecte juridice legea bugetar adoptat de Plenul celor dou
Camere ale Parlamentului trebuie supus promulgrii de ctre seful statului conform art. 77 din Constitutie
si totodat se dispune si publicarea n Monitorul Oficial. Presedintele poate emite decretul de promulgare
sau poate cere Parlamentului, o singur dat, reexaminarea legii dup care n termen de 10 zile este obligat
s o promulge. In cazul nclcrii prevederilor Constitutiei, Presedintele poate cere Curtii Constitutionale s
verifice constitutionalitatea acestora si dac se declar constitutionalitatea legii ea trebuie promulgat de
Presedinte n cel mult 10 zile si intr n vigoare la 3 zile dup publicarea n Monitorul Oficial sau la o dat
prevzut n textul ei. Conform Legii nr. 500/2002 legea bugetar are caracter temporar. Dac legea
bugetului de stat si cea a bugetului asigurrilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile nainte
de expirarea exercitiului bugetar, se aplic, n continuare, bugetele anului precedent pn la adoptarea noilor
bugete. In aceast ipotez bugetele exercitiului bugetar expirat ultraactiveaz, n sensul c desi si-au ncetat
valabilitatea, ele se aplic n continuare pn la adoptarea noilor bugete.
5.5. Executia bugetului de stat.
5.5.1. Notiune. Competente. Responsabilitti. Institutiile care au competent legal n executia bugetului
de stat sunt : Guvernul care exercit conducerea general a executiei bugetelor centrale, Ministerul
Finantelor Publice care asigur echilibrul bugetar si aplicarea politicii financiare a statului, ordonatorii de
credite care dispun sau aprob orice actiuni cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau a
patrimoniului public. Ordonatorii de credite sunt de 3 grade : ordonatori principali de credite ai bugetului de
stat, bugetului asigurrilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale, ordonatori secundari de credite
(conductorii institutiilor publice cu personalitate juridic), care aprob efectuarea cheltuielilor din bugetele
proprii si a celor din bugetele fondurilor speciale, ordonatori tertiari de credite (conductori din institutiile
publice cu personalitate juridic din subordinea ordonatorilor principali sau secundari de credite) si care
utilizeaz creditele bugetare repartizate pentru realizarea sarcinilor institutiilor pe care le conduc.
5.5.2. Repartizarea veniturilor si cheltuielilor bugetare pe trimestre si pe ordonatori de credite.
Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercitiului financiar si pot fi folosite, la cererea
ordonatorilor principali de credite, dup deschiderea sau alimentarea cu fonduri de ctre Ministerul
Finantelor Publice.
5.5.3. Modificarea destinatiei creditelor bugetare. Prin legea bugetar se aprob creditele bugetare pentru
cheltuielile fiecrui exercitiu bugetar, precum si structura functional si economic a acestora. Creditele
bugetare aprobate unui ordonator principal de credite nu pot fi utilizate pentru finantarea cheltuielilor altui
ordonator principal de credite. Tipuri de modificare a destinatiei initiale a creditelor bugetare : virrile de
credite ntre subdiviziunile clasificatiei bugetare, transferul creditelor bugetare, suplimentarea, blocarea si
anularea creditelor bugetare.
5.5.4. Realizarea veniturilor bugetare cuprinde impozitele, taxele si orice alte venituri stabilite prin lege.
Executia bugetar are aceeasi durat ca si exercitiul financiar.
5.5.5. Executia cheltuielilor bugetare. Sumele aprobate prin bugetul public pe destinatii, n limita crora se
pot angaja, ordonanta si efectua plti reprezint creditele bugetare (drepturi bnesti ale beneficiarilor
bugetului public, nerambursabile si nu sunt purttoare de dobnd). Respectarea executiei cheltuielilor
bugetare este obligatorie, schimbarea nelegal a acestora constituie infractiune de deturnare de fonduri.
Procedura executiei cheltuielilor bugetare ncepe cu deschiderea creditelor bugetare, urmat de repartizarea
acestora n baza dispozitiei bugetare.
5.5.6. Executia de cas a bugetului de stat cunoaste dou mari sisteme de organizare : executia de cas
prin sistemul bancar care const n ndeplinirea functiei de casier al statului de ctre o banc, de regul
banca central si executia de cas prin sistemul trezoreriei publice, adoptat prin Legea nr. 500/2002.
5.6. Incheierea executiei bugetului de stat coincide cu cea a exercitiului bugetar si a anului calendaristic.
Ministerul Finantelor Publice solicit ordonatorilor principali de credite rapoarte periodice privind gradul de
utilizare a fondurilor publice pe baza crora elaboreaz contul general anual de executie a bugetului de stat
si a celui asigurrilor sociale de stat, care este aprobat prin lege dup verificrile Curtii de Conturi. Conturile
anuale de executie a acestor bugete cuprind la venituri prevederi bugetare initiale, definitive si ncasri
realizate, iar la cheltuieli bugetare credite bugetare initiale, definitive si plti efectuate.
5.7. Controlul executiei bugetului de stat se realizeaz prin control politic efectuat de Parlament sau la
cererea acestuia de Curtea de Conturi, control administrativ-financiar sau de specialitate exercitat de ctre
autorittile puterii executive (Corpul de control al primului-ministru, Ministerul Finantelor Publice prin
6
Directia General a Controlului Financiar de Stat si Garda Financiar), controlul specializat (Curtea de
Conturi a Romniei).
5.8. Bugetul asigurrilor sociale de stat, conform art. 138 din Constitutie, reprezint o component a
bugetului public national. El reflect constituirea si utilizarea fondurilor bnesti necesare pentru pensii de
asigurare social de stat, pensii pentru agricultori, a indemnizatiilor pentru incapacitate de munc, pentru
plata biletelor de odihn si tratament etc. El se elaboreaz si administreaz de ctre Ministerul Muncii,
Solidarittii Sociale si Familiei si se depune cu avizul Ministerului Finantelor Publice la Guvern n vederea
transmiterii la Parlament. In cadrul controlului parlamentar Guvernul trebuie s depun pn la 30
septembrie o informare cu privire la realizarea bugetului de asigurri sociale de stat si msuri pentru
mbunttirea protectiei sociale a veniturilor populatiei. Pn la 30 noiembrie Guvernul poate prezenta
Parlamentului propuneri de modificare a bugetului de asigurri sociale de stat.
veniturile proprii. Lunar, n termen de 10 zile de la expirarea lunii, ordonatorii principali de credite au
obligatia s transmit Ministerului Finantelor Publice situatii privind sumele virate la buget n vederea
realizrii modificrilor corespunztoare n volumul si structura bugetului de stat, al asigurrilor sociale de
stat, bugetelor fondurilor speciale, dup caz. Bunurile materiale primite sub form de donatii si sponsorizri
se nregistreaz n contabilitatea acestora.
Veniturile proprii provin din chirii, organizarea de manifestri culturale si sportive, studii, proiecte, publicatii
etc. sumele ncasate constituind venituri ale bugetului de stat, ale bugetului asigurrilor sociale de stat sau
bugetelor fondurilor speciale, dup caz. In cazul n care institutiile publice nfiintate n subordinea
ordonatorilor principali de credite, nu dispun de fonduri suficiente, pot obtine de la acestia mprumuturi fr
dobnd, pe baz de conventie si care trebuie rambursate n termen de 6 luni de la data acordrii.
7.3. Finantarea institutiilor si serviciilor publice locale. Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale
institutiilor publice de interes local se asigur astfel : integral din bugetul local, din venituri proprii si
subventii acordate de la bugetul local, integral din venituri proprii. Bugetele institutiilor si serviciilor
publice, finantate integral sau partial din bugetele locale se aprob de ctre consiliile judetene, municipale,
orsenesti sau comunale, n functie de suordonarea acestora, n timp ce bugetele celor finantate integral din
venituri extrabugetare se aprob de organul de conducere al acestora, cu avizul ordonatorilor principali de
credite. O particularitate n ceea ce priveste sursele de finantare ale institutiilor si serviciilor publice de
interes local o reprezint posibilitatea folosirii mijloacelor bnesti si materiale primite de la persoanele fizice
sau juridice sub form de donatii sau sponsorizri, pentru desfsurarea activittii, cu respectarea dispozitiilor
legale. De asemenea, conform OUG nr. 45/2003, au posibilitatea obtinerii unor mprumuturi temporare, pe
baz de conventie, n cazul n care la nfiintarea unor institutii si servicii publice de interes local, nu dispun
de fonduri suficiente, acestea trebuind a fi rambursate n termen de 1 an de la data acordrii.
7.4. Acte procedurale privind executia bugetelor institutiilor publice. Sumele aprobate prin bugetul
public pe destinatii, n limita crora se pot angaja, ordonanta si efectua plti reprezint creditele bugetare.
Potrivit normelor legale, institutiile publice trebuie s suporte n procesul executiei cheltuielilor bugetare, 4
faze : angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata. Plata cheltuielilor se face de ctre seful compartimentului
financiar-contabil. In faza angajrii cheltuielilor se ncheie angajamentul legal urmat de cel bugetar.
Angajamentul legal poate fi un contract de achizitie public, un contract de mprumut, contract de munc
etc. El nu poate fi aprobat de ordonatorul principal de credite dect dac a obtinut n prealabil viza de control
financiar preventiv, n conditiile legii. La lichidarea cheltuielilor documentele care atest bunurile livrate,
lucrrile executate si serviciile prestate se vizeaz pentru bun de plat de ctre ordonatorul de credite sau
de persoana delegat cu aceste atributii. Ordonantarea de plat reprezint actul de drept financiar prin care
ordonatorul de credite d dispozitie conductorului compartimentului financiar-contabil s sting raportul
juridic obligational si s ntocmeasc instrumentele de plat a cheltuielilor. Ordonantarea de plat trebuie s
fie nsotit de documentele justificative n original si s poarte viza persoanelor autorizate din
compartimentele de specialitate care s confirme corectitudinea sumelor de plat. Pentru a produce efecte
juridice ordonantarea de plat trebuie s contin viza de control financiar preventiv n vederea stabilirii c
aceasta a fost emis corect, corespunde cu cheltuielile angajate si suma respectiv este corect, cheltuiala
este nscris la subdiviziunea corespunztoare din bugetul aprobat, exist credite bugetare disponibile,
documentele justificative sunt n conformitate cu prevederile legale n vigoare, numele si datele de
identificare ale creditorului sunt nscrise corect. Plata cheltuielilor reprezint un act juridic de drept
financiar prin care se stinge obligatia bugetar angajat legal si institutia public este eliberat de obligatii
fat de tertii-creditori. Plata cheltuielilor se face de ctre contabil. In cazul constatrii unor erori
conductorul compartimentului financiar-contabil poate suspenda plata.
plti fr echivalent, mbrac forma bneasc, reprezint resurse financiare publice, sunt instituite prin acte
juridice unilaterale, au caracter obligatoriu.
9.4. Impozite si taxe.
9.4.1. Impozitul reprezint contributia bneasc legal, datorat bugetului public, n mod obligatoriu si cu
titlu nerambursabil, de ctre persoanele fizice si juridice pentru veniturile pe care le obtin, bunurile pe care
le posed, precum si pentru unele fapte de consum.
Clasificare : dup forma de plat (n natur si n bani), dup obiectul impunerii (personale si reale), dup
forma perceperii (directe si indirecte), dup autoritatea care le impune (de stat si locale).
9.4.2. Taxele. Conform Legii finantelor publice nr. 500/2002 taxa este suma pltit de persoana fizic sau
juridic, de regul, pentru sumele pltite acesteia de ctre un agent economic, o institutie public sau un
serviciu public. Alturi de impozite, taxele reprezint a doua mare categorie de resurse fiscale. Spre
deosebire de impozite, taxele sunt plti efectuate bugetului de ctre contribuabilii persoane fizice si juridice,
cu ocazia si n legtur cu prestarea unui serviciu public. Taxele au caracter ante-factum, fiind datorate si
achitate n momentul solicitrii serviciilor sau lucrrilor care urmeaz a fi efectuate de ctre institutiile
publice.
9.5. Elementele definitorii ale resurselor fiscale sunt : 1. Subiectul impunerii (debitorul) este persoana
fizic sau juridic, care potrivit normelor legale, are obligatia de a plti un impozit sau o tax, la termenele si
n cuantumul prevzute de lege. In general, subiectul impunerii este si pltitorul impozitului datorat,
exceptia fiind stopajul la surs (ex. impozitul pe salarii). 2. Obiectul (materia) impozabil sau baza
impozabil reprezint bunurile sau veniturile pentru care se datoreaz impozite sau taxe. El poate fi : n
cazul veniturilor (salariu, profit, venituri liber-profesionisti), iar n cazul bunurilor (cldiri, terenuri, mijloace
de transport etc.). In practic valoarea obiectului impozabil se realizeaz forfetar, administrativ sau pe baza
declaratiei contribuabilului. 3. Cota (tariful) de impunere reprezint elementul cu ajutorul cruia se
determin cuantumul bnesc al resurselor fiscale datorate de contribuabili si ea poate avea form procentual
sau n sum fix. 4. Unitatea de evaluare reprezint etalonul n care se exprim obiectul impozabil (valoric
lei, USD etc. sau fizic metru ptrat, hectar etc.).
9.6. Reglementarea juridic a relatiilor fiscale. Raporturile juridice de drept fiscal sunt relatii financiare
care se formeaz n procesul de instituire si percepere a impozitelor, taxelor si altor contributii datorate
bugetului public, relatii reglementate de dreptul fiscal. Relatiile sociale privind activitatea fiscal sunt
generate de norme juridice de natur constitutional sau legal. Orice raport public are ca elemente :
subiecte, continut, obiect. Subiecte : detintorul autorittii publice, statul, colectivitatea local si institutii ale
acestora, o persoan fizic (cetteni romni, cetteni strini, persoane fizice strine rezidente sau
nerezidente) sau juridic (regiile autonome, societtile comerciale, asociatii, fundatii etc.) care are obligatia
de a plti impozite, taxe, contributii. Continutul cuprinde un subiect activ (statul sau autorittile locale) si
subiectul pasiv (contribuabilul).
9.7. Dreptul fiscal subramur a dreptului financiar. Aplicarea n timp si spatiu a normelor juridice
fiscale este guvernat de principiul anualittii si de cel al teritorialittii si care nu este absolut.
9.8. Codificarea dreptului fiscal. Sistematizarea este determinat de nevoia organizrii actelor normative n
vederea simplificrii, reducerii si concentrrii reglementrilor. Una dintre formele de sistematizare a actelor
normative, alturi de ncorporare, este codificarea. Aceasta este o activitate stiintific specializat care n
temeiul art. 79 din Constitutie revine Consiliului Legislativ, organ consultativ de specialitate al
Parlamentului si care potrivit Regulamentului de organizare si functionare propune celor dou Camere ale
acestuia si Guvernului un program de codificare a legislatiei si va coordona operatiunea de codificare.
9.8.1. Codul fiscal este reglementat prin Legea nr. 571/2003 n care sunt prevzute impozitele si taxele :
impozitul (pe profit, pe venit, pe veniturile microntreprinderilor, pe veniturile obtinute n Romnia de
rezidenti, pe reprezentante), taxa pe valoarea adugat, accizele, impozitele si taxele locale. La baza acestor
impozite si taxe Codul fiscal a instituit principiile : neutralitatea msurilor fiscale n raport cu diferitele
categorii de investitori si capitaluri cu forma de proprietate si certitudinea impunerii prin elaborarea de
norme juridice clare care s nu conduc la interpretri arbitrare. Pentru respectarea Legii nr. 571/2003
Ministerul Finantelor Publice elaboreaz normele metodologice care sunt aprobate prin HG si ordine si
instructiuni emise de ministrul finantelor publice. In scopul asigurrii certitudinii impunerii a fost nfiintat
comisia fiscal central care are responsabilitatea elaborrii deciziilor cu privire la aplicarea unitar a
dispozitiilor codului.
9
9.8.2. Codul de procedur fiscal reglementeaz drepturile si obligatiile prtilor din raporturile juridice
fiscale privind administrarea impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat si bugetelor locale, care se
realizeaz n legtur cu : nregistrarea fiscal, declararea, stabilirea, verificarea si colectarea impozitelor,
taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat, precum si solutionarea
contestatiilor mpotriva actelor administrative locale.
Stingerea creantelor fiscale se face prin ncasare, compensare, executare silit, scutire, anulare, prescriptie
sau alte modalitti prevzute de lege. Realizarea obligatiei fiscale, care presupune si stingerea raportului
juridic obligational, se face prin : stingerea obligatiilor fiscale prin executare (voluntar plat sau executare
silit) sau alte modalitti (compensare, scderea pentru cauze de insolvabilitate, deschiderea procedurii de
reorganizare judiciar sau faliment, anulare).
10.6.1. Executarea voluntar a obligatiei fiscale. Plata. Executarea obligatiei bugetare se face de ctre
debitorul acesteia, ca regul general, prin plat, care reprezint executarea voluntar a obligatiei de ctre
subiectul pasiv al raportului juridic obligational. In cazul neachitrii de ctre debitor, la plata pltii este
obligat : mostenitorul care a acceptat succesiunea ; cel care preia, n tot sau n parte, drepturile si obligatiile
debitorului asupra divizrii, fuziunii sau reorganizrii judiciare, dup caz ; persoana creia i s-a stabilit
rspunderea n conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment ; persoana care si asum obligatia
de plat a debitorului, printr-un angajament de plat sau printr-un alt act ncheiat n form autentic, cu
asigurarea unei garantii legale la nivelul obligatiei de plat ; alte persoane, n conditiile legii. Pentru
obligatiile bugetare restante ale debitorului declarat insolvabil n conditiile OG nr. 92/2003, republicat,
rspund solidar : persoanele fizice sau juridice care n 3 ani anteriori datei declarrii insolvabilittii, cu reacredint, cumpr sau dobndesc n alt mod active de la debitorii care si provoac astfel insolvabilitatea ;
administratorii, asociatii, actionarii si orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice
debitoare prin nstrinarea sau ascunderea cu rea-credint, a bunurilor mobile si imobile proprietatea
acesteia. Referitor la termenul de plat, aceasta se face numai cnd obligatia fiscal a ajuns la scadent, a
devenit exigibil. Dac data comunicrii este ntre 1 15 al lunii, termenul de plat este 5 al lunii urmtoare,
iar dac data comunicrii este ntre 16 31 atunci termenul este 20 al lunii urmtoare. Pentru creantele
fiscale administrate de Ministerul Finantelor Publice, care nu au prevzute termene, acestea vor fi stabilite
prin ordin al ministrului finantelor publice. La cererea debitorului, autorittile administratiei publice, prin
organul competent, pot dispune rspunderea obligatiei de plat a creantelor bugetare pn la solutionarea
contestatiei, cu constituirea unei garantii la nivelul sumei contestate (scrisoare de garantie bancar, gaj sau
ipotec sau orice alt form de garantie prevzut de lege). Executarea obligatiei bugetare prin retinere la
surs se face prin calcularea, retinerea si vrsarea veniturilor bugetare de ctre o alt persoan dect
contribuabilul.
10.6.1.1. Obligatii fiscale accesorii. Pentru neachitarea la termenul de scadent a obligatiilor de plat se
datoreaz dup acest termen dobnzi si penalitti de ntrziere. Sunt dou obligatii accesorii : dobnda si
penalittile de ntrziere, stabilite prin lege. Dobnda este suma de bani reprezentnd daunele-interese
moratorii datorate de ctre debitor pentru repararea prejudiciului cauzat creditorului bugetar prin simpla
ntrziere n executarea obligatiei sale avnd ca obiect plata unei sume de bani. Daunele-interese pot fi
compensatorii (nlocuiesc executarea n natur a prestatiei neexecutate) si moratorii (se pot cumula cu
executarea n natur cu ntrziere a prestatiei). Daunele cominatorii constau n sume de bani pe care
debitorul este obligat, prin hotrre judectoreasc, s le plteasc creditorului la anumite intervale de timp,
de regul, pentru fiecare zi de ntrziere sau raportat la alte unitti de timp, pn la executarea n natur a
obligatiei.
10.6.1.2. Constituirea de garantii se face prin consemnarea de mijloace bnesti la o unitate a Trezoreriei
statului, prin scrisoare de garantie bancar, ipotec asupra unor bunuri imobile din tar, gaj asupra unor
bunuri mobile.
10.6.2. Executarea silit a obligatiei fiscale
10.6.2.1. Conditiile generale ale executrii silite. La fel ca si plata, executarea silit n cazul obligatiilor
fiscale al cror obiect este plata unei sume de bani, se face ntotdeauna n natur si nu prin echivalent.
Conditiile trecerii la executarea silit : 1. Existenta unui titlu executoriu, care va contine denumirea
organului emitent, data la care si produce efectele, numele si prenumele sau denumirea debitorului, codul de
identificare fiscal, domiciliul sau sediul acestuia, precum si orice alte semne de identificare, cuantumul si
natura sumelor datorate si neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului, data ntocmirii titlului,
stampila si semntura organului de executare ; 2. Creanta bugetar s fie exigibil ; 3. Obligatia bugetar
s nu fie executat de bunvoie.
10.6.2.2. Prescriptia dreptului de a cere executarea silit. Dreptul de a cere executarea silit a creantelor
fiscale se prescrie n termen de 5 zile de la data de 1 ianuarie a anului urmtor celui n care a luat nastere
acest drept.
12
10.6.2.3. Msuri asigurtorii : poprirea asigurrii, sechestrul asigurtor asupra bunurilor mobile si/sau
imobile proprietate a debitorului, precum si asupra veniturilor acestuia. Odat cu individualizarea creantei si
ajungerea acesteia la scadent, n cazul nepltii, msurile asigurtorii se transform n msuri executorii.
10.6.2.4. Subiectele raportului de executare silit sunt statul sau o colectivitate teritorial local, prin
organele de executare, n calitate de creditor si contribuabilul, persoan fizic sau juridic, n calitate de
debitor. Persoanele din cadrul organelor de executare abilitate s aduc la ndeplinire procedura executrii
silite se numesc executori bugetari.
Nu pot fi supuse executrii silite : bunurile mobile de orice fel, care servesc la continuarea studiilor si la
formarea profesional, precum si cele strict necesare exercitrii profesiei sau a altei ocupatii cu caracter
permanent, inclusiv necesare desfsurrii activittii agricole (unelte, seminte, ngrsminte, furaje si
animalele de productie si de lucru), bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si
familiei sale, precum si obiectele de cult religios, dac nu sunt mai multe de acelasi fel, alimentele necesare
debitorului si familiei sale pe timp de dou luni, iar dac acesta se ocup cu agricultura, alimentele strict
necesare pn la noua recolt, combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru nclzit si pentru
prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarn, obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate
ngrijirii persoanelor bolnave, bunurile declarate neurmribile prin alte dispozitii legale. De asemenea, nu
poate fi supus executrii silite spatiul minim locuit de debitor si familia sa, stabilit n conformitate cu
normele legale n vigoare.
10.6.2.5. Cheltuielile de executare silit sunt n sarcina debitorului urmrit. Suma ce urmeaz a fi pltit de
ctre debitor se stabileste de organul de executare prin proces verbal, care constituie titlu executoriu.
10.6.2.6. Inceperea procesului de executare silit. In cazul n care debitorul nu si achit de bunvoie
obligatia fiscal, dup expirarea termenului de plat, ca act premergtor al executrii silite, organul de
executare trebuie s transmit debitorului, la domiciliul sau la sediul acestuia, o nstiintare de plat, prin care
i se notific suma datorat. Dac obligatiile fiscale nu au fost stinse prin plat sau prin alte modalitti
prevzute de lege, n termen de 15 zile de la comunicarea nstiintrii de plat, se va ncepe procedura de
executare silit prin comunicarea somatiei. Aceasta reprezint primul act de executare silit si este
obligatorie, indiferent de modalitatea de executare silit care va fi aplicat. Somatia cuprinde : datele de
identificare a debitorului, data emiterii, numrul dosarului de executare, suma pentru care se ncepe
executarea silit, termenul n care cel somat urmeaz s plteasc obligatia prevzut n titlul executrii,
precum si indicarea consecintelor nerespectrii acesteia, semntura si stampila organului de executare.
Somatia se transmite prin post, prin executorii bugetari, prin prezentarea celui somat si primirea somatiei
de ctre acesta sub semntur.
10.6.2.7. Suspendarea, ntreruperea sau ncetarea executrii silite. Executarea silit se suspend : cnd
suspendarea a fost dispus de instant sau de creditorul bugetar, de la data comunicrii aprobrii nlesnirii la
plat, n alte cazuri prevzute de lege. In cazul n care popririle nfiintate de organul de executare genereaz
imposibilitatea debitorului de a-si continua activitatea economic, creditorul fiscal poate dispune, la cererea
debitorului, suspendarea temporar, total sau partial prin poprirea conturilor bancare. Executarea silit se
ntrerupe : la data declarrii strii de insolvabilitate a debitorului, n alte cazuri prevzute de lege.
Executarea silit nceteaz : dac s-au stins integral creantele bugetare prevzute n titlul executoriu,
inclusiv obligatiile de plat accesorii, cheltuielile de executare, precum si orice alte sume stabilite n sarcina
debitorului, potrivit legii, dac a fost desfiintat titlul executoriu, n alte cazuri prevzute de lege.
10.6.2.8. Modalitti de executare silit a crantelor fiscale. Organele de executare pot folosi succesiv sau
concomitent, oricare dintre modalittile de executare silit prevzute de Codul de procedur fiscal si anume
: executarea silit prin poprire, executarea silit a bunurilor mobile si imobile, a fructelor neculese si a
recoltelor prinse de rdcini, a unui ansamblu de bunuri.
10.6.2.8.1. Executarea silit prin poprire. Poprirea este modalitatea executrii silite prin care creditorul
urmreste, n contul creantei sale, sumele pe care o tert persoan le datoreaz debitorului urmrit.
Infiintarea popririi d nastere unui raport juridic ntre creditor (statul, o colectivitate local) si tertul poprit,
raport juridic grefat pe existenta altor dou raporturi juridice : cel dintre creditor si debitorul obligatiei
bugetare si cel dintre debitorul obligatiei bugetare, n calitate de creditor si tertul poprit. Executarea silit
prin poprire se poate ntinde asupra oricror sume urmribile. Poprirea se nfiinteaz de ctre organul de
executare printr-o adres de nfiintare a popririi, care se trimite tertului poprit, prin scrisoare recomandat,
cu dovad de primire, mpreun cu o copie certificat de pe titlul executoriu. In acelasi timp, despre
nfiintarea popririi este nstiintat si debitorul. Adresa de nfiintare a popririi cuprinde : denumirea si sediul
organului de executare, numrul si data emiterii, denumirea si sediul sau numele, prenumele si domiciliul
13
tertului poprit, temeiul legal al executrii silite prin poprire, datele de identificare a debitorului, numrul si
data titlului executoriu, precum si organul emitent, natura creantei fiscale, cuantumul creantei fiscale pentru
care s-a nfiintat poprirea, contul n care urmeaz a se vira suma retinut, semntura si stampila organului de
executare. Poprirea nfiintat anterior ca msur asigurtorie devine executorie prin comunicarea copiei
certificate de pe titlul executoriu, tertul poprit fiind obligat ca n termen de 5 zile de la primirea comunicrii
s nstiinteze organul de executare dac datoreaz vreo sum de bani n orice titlu debitorului. De la aceast
dat sau dup 5 zile de la data primirii comunicrii poprirea se consider nfiintat, dup care tertul poprit
este obligat s fac imediat retinerile legale, s vireze sumele n contul indicat si s comunice n scris despre
existenta altor creditori. Dac debitorii detin conturi bancare se poate proceda la aplicarea msurilor de
executare silit prin decontare bancar, n acest caz tertul poprit fiind banca, care n urma sesizrii trebuie s
ia msuri de indisponibilizare a sumelor aflate n contul debitorului. Dac tertul poprit nstiinteaz c nu
datoreaz sume sau nu respect dispozitiile legale, organul de executare se va putea adresa instantei
judectoresti n a crei raz teritorial se afl domiciliul sau tertul poprit. Dac popririle nfiintate genereaz
imposibilitatea debitorului de a-si continua activitatea economic, la cererea acestuia, creditorul fiscal poate
dispune suspendarea temporar, total sau partial a executrii silite prin poprirea conturilor bancare.
Nerespectarea obligatiilor de ctre tertul poprit constituie contraventie, pe care o poate constata si sanctiona
organul de executare silit.
10.6.2.8.2. Executarea silit a bunurilor mobile. Este o modalitate de executare indirect a creantei
bugetare care se face prin sechestrarea si valorificarea acestora, n temeiul unui titlu executoriu. Organul de
executare ntocmeste un proces verbal care cuprinde : denumirea organului de executare cu indicarea
locului, zilei si ora la care s-a fcut sechestrul, numele si prenumele executorului bugetar care aplic
sechestrul, numrul legitimatiei si al delegatiei acestuia, numrul dosarului de executare, data si numrul de
nregistrare a somatiei, temeiul legal n care se face executarea silit, sumele datorate pentru a cror
executare se aplic sechestrul, numele, prenumele si domiciliul debitorului, descrierea bunurilor sechestrate
si valoarea estimativ a acestora, numele, prenumele si adresa persoanei creia i s-au lsat bunurile,
mentiunea c n termen de 15 zile de la data ncheierii procesului verbal dac debitorul nu plteste se va
trece la valorificare, semntura creditorului fiscal si a persoanelor care au fost de fat la sechestrare. Asupra
bunurilor mobile creditorul fiscal dobndeste un drept de gaj.
10.6.2.8.3. Executarea silit a bunurilor imobile. Sechestrul aplicat bunurilor imobile constituie ipotec
legal. La ntocmirea procesului verbal de sechestru organul de executare poate numi un administratorsechestru care poate fi creditorul, debitorul sau alt persoan fizic sau juridic.
10.6.2.8.4. Executarea silit a fructelor neculese si a recoltelor prinse de rdcini. Fructele (naturale
produsele periodice ale pmntului, produsele animalelor si civile venituri n bani obtinute prin
exploatarea bunurilor).
10.6.2.8.5. Executarea silit a unui ansamblu de bunuri. Dac organul de executare consider c valoarea
bunurilor proprietate a debitorului se poate face mai rapid si n conditii mai avantajoase atunci el poate
hotr vnzarea acestora n bloc pe un pret forfetar (global), conform OG nr. 92/2003 privind sechestrul
asupra bunurilor supuse executrii.
10.6.2.8.6. Valorificarea bunurilor mobile si imobile se face prin : ntelegerea prtilor, vnzare n regim de
consignatie n cazul bunurilor mobile, vnzare direct, vnzare la licitatie, alte modalitti admise de lege.
Vnzarea se face dup mplinirea termenului de 15 zile de la sechestru. Vnzarea direct se face prin
ncheierea unui proces verbal care constituie act de proprietate. La vnzarea prin licitatie organul de
executare este obligat s efectueze publicitatea vnzrii cu cel putin 10 zile nainte de data fixat pentru
desfsurarea licitatiei. Anuntul trebuie s cuprind : denumirea si sediul organului de executare, numrul
dosarului de executare, numele si domiciliul ori, dup caz, denumirea si sediul debitorului, bunurile care se
ofer spre vnzare, pretul de evaluare sau de pornire al licitatiei, data si locul vnzrii, mentiunea c
ofertantii trebuie s depun o tax de participare de 10% din pretul de pornire a licitatiei, semntura
executorului bugetar si stampila organului de executare. Participantii la licitatie trebuie s depun cu cel
putin o zi nainte de data licitatiei : oferta de cumprare, dovada pltii de participare, mputernicirea
persoanei care l reprezint pe ofertant, pentru persoanele juridice romne copie de pe certificatul unic de
nregistrare de la Registrul Comertului, pentru persoanele fizice romne copie de pe actul de identitate, iar
pentru cele strine copie de pe pasaport, dovada c nu are obligatii fiscale restante fat de organele fiscale.
Pretul de pornire este pretul de evaluare pentru prima licitatie, diminuat cu 25% pentru a doua si cu 50%
pentru a treia, cu un interval de 30 de zile ntre ele. Comisia de licitatie este format din 3 persoane si este
condus de un presedinte.
14
In cazul bunurilor imobile cumprtorii pot solicita plata n cel mult 12 rate lunare, cu un avans minim de
50% din pretul de adjudecare si cu plata dobnzii stabilite conform OG nr. 92/2003. In timpul executrii
silite asupra bunurilor imobile ale debitorului persoan juridic obligatiile fat de bugetul de stat sau bugetul
asigurrilor sociale de stat se pot stinge, la cererea debitorului, cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea n
proprietatea public a statului a bunurilor imobile supuse executrii silite prin procesul verbal care constituie
titlu de proprietate.
10.6.2.8.7. Eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin executare silit. Sumele care se elibereaz
sau se distribuie sunt cele ncasate de la nceperea executrii silite, prin comunicarea somatiei sau prin orice
modalitate prevzut n Codul de procedur fiscal. Mai nti se sting cu sumele realizate creantele fiscale
principale si apoi cele accesorii, n ordinea vechimii. Suma de bani se elibereaz n cazul n care a existat un
singur creditor si se distribuie dac au fost mai multi creditori. Dac suma ce reprezint creanta bugetar, ct
si cheltuielile de executare, este mai mic dect suma realizat prin executare silit, diferenta se supune
procedurii de compensare sau de restituire, la cererea debitorului. Dac executarea silit a fost pornit de
la mai multi creditori, distribuirea se face potrivit urmtoarei ordini de preferint : creantele
reprezentnd salarii, pensii, sume destinate pentru someri, ajutoarele pentru ntretinerea copiilor, pentru
maternitate, incapacitate temporar de munc, refacerea si ntrirea snttii, creantele bugetare provenite
din impozite, taxe, contributii datorate bugetului de stat, bugetului trezoreriei statului, bugetului asigurrilor
sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale, a celor rezultate din mprumuturi de stat, a
celor reprezentnd repararea pagubelor pricinuite propriettii publice prin fapte ilicite. Eliberarea sau
distribuirea sumei realizate din executare silit se face dup 15 zile de la data depunerii sumei, organul de
executare fiind obligat s ncheie un proces verbal care va fi semnat de toti cei prezenti la aceasta. Dup
ntocmirea procesului verbal nici un creditor nu mai poate cere distribuirea sumelor rezultate din executarea
silit.
10.6.2.8.8. Contestatia la executarea silit se poate face mpotriva executrii silite n ntregime, mpotriva
oricrei modalitti de executare silit (poprire, executare silit prin decontare bancar, executare silit asupra
bunurilor mobile sau imobile etc.), mpotriva fiecrui act de executare, mpotriva refuzului organului de
executare de a ndeplini un act de executare silit. Contestatia se poate face n termen de 15 zile de la data la
care contestatorul a luat cunostint de executarea sau actul de executare pe care le contest, de la data la care
a luat cunostint de refuzul organului de executare de a ndeplini actul de executare sau de la data la care a
luat cunostint de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contest. Contestatia se introduce la
judectoria n a crei raz teritorial se afl sediul organului de executare. Instanta poate decide n cazul
admiterii anularea actului de executare contestat sau ndreptarea acestuia, anularea ori ncetarea executrii,
anularea sau lmurirea titlului executoriu si efectuarea actului de executare a crui ndeplinire a fost
refuzat, iar n cazul anulrii actului de executare instanta poate dispune restituirea celui ndrepttit a sumei
ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din retinerile din poprire. In cazul respingerii contestatiei
contestatorul poate fi obligat, la cererea organului de executare, la despgubiri pentru pagubele cauzate prin
ntrzierea executrii, iar dac contestatia s-a fcut cu rea-credint, la plata unei amenzi de la 500.000 lei la
10 mil. lei.
10.6.3. Alte modalitti de stingere a obligatiilor fiscale
10.6.3.1. Compensarea este o modalitate special de stingere a obligatiilor fiscale care intervine n situatia
n care contribuabilul, persoan fizic sau juridic, are att obligatii de plat la buget, ct si de primit sume
pltite n plus, de rambursat ori de restituit, dup caz, de la buget. In cazul creantelor fiscale stinse prin
compensare, dobnzile si penalittile de ntrziere se datoreaz pn la data stingerii inclusiv.
10.6.3.2. Scderea pentru cauze de insolvabilitate este o modalitate special de stingere a obligatiilor
fiscale care const n scderea (scoaterea) din evident a acestora atunci cnd debitorul se gseste n una din
situatiile : debitorul nu are venituri sau bunuri urmribile, dup ncetarea executrii silite rmn debite
neachitate, debitorul a disprut sau a decedat fr s lase avere, debitorul nu este gsit la ultimul domiciliu
fiscal cunoscut, cnd debitorul persoan fizic sau juridic si nceteaz existenta si au rmas neachitate
obligatii fiscale. Dup ncetarea executrii prevzute n OG nr. 92/2003 organele de executare au
urmtoarele obligatii : s verifice la domiciliul sau la sediul debitorului situatia material a acestuia, s
solicite informatii n vederea identificrii domiciliului sau sediului debitorului, de la compartimentele de
evident a populatiei din cadrul Ministerului de Interne, de la Oficiul Registrului Comertului sau de la
instantele judectoresti, s solicite relatii cu privire la situatia material a debitorului de la unittile sau
persoanele fizice unde acesta si-a desfsurat activitatea profesional sau lucrativ n ultimii 3 ani, s solicite
15
relatii de la organele de executare n a cror raz teritorial s-a nscut debitorul, s solicite informatii
societtilor bancare la care debitorul a avut sau are conturi deschise.
10.6.3.3. Deschiderea procedurii de reorganizare judiciar si faliment. In cazul n care contribuabilii au
calitatea de comercianti, societti comerciale, cooperative de consum si mestesugresti sau persoane fizice,
organul de executare poate cere instantelor judectoresti competente nceperea procedurii reorganizrii
judiciare si a falimentului, n conditiile legii.
10.6.3.4. Anularea este o modalitate special de stingere a obligatiilor bugetare izvorte din acte juridice cu
caracter general sau din dispozitii individuale. Anual prin HG se stabileste plafonul creantelor bugetare care
pot fi anulate (art. 173 din OG nr. 92/2003).
10.7. Ci administrative si jurisdictionale de atac mpotriva titlurilor de creant fiscal. Ansamblul
litigiilor dintre administratia public si administrati, generate de acte de impunere, poart denumirea de
contencios fiscal. Potrivit Legii nr. 105/1997 actele administrative de solutionare a obiectiunilor se numeau
hotrri si se comunicau n termen de 15 zile de la nregistrare, cele pentru solutionarea contestatiilor se
numeau dispozitii si se solutionau n termen de 30 zile de la nregistrare, iar cele pentru solutionarea
plngerilor, decizii. Ele contin n structura lor 3 prti : preambulul, considerentele sau motivarea si
dispozitivul. Solutiile date n urma rezolvrii obiectiilor, contestatiei si plngerii sunt : admiterea total,
admiterea partial, respingerea ca nentemeiat, ca inadmisibil, ca fiind fr obiect, ca nedepus n termen,
anularea ca netimbrat sau insuficient timbrat. OUG nr. 13/2001 a restrns numrul cilor administrative de
atac la una singur contestatia, care se solutioneaz prin decizie motivat si care are caracter definitiv.
Curii de Conturi;
b) controlul fiscal, exercitat asupra ajungerii la bugetele din
sistemul unitar de bugete a sumelor cuvenite acestuia i n care
includem: inspecia fiscal, controlul Grzii Financiare.
5.1. Definirea i clasificarea controlului financiar
Definiie. Controlul financiar i fiscal este operaiunea de
stabilire a concordanei cu realitatea a nregistrrilor n evidena
financiar-contabil a operaiunilor materiale i ncadrrii acestora n
prevederile legale privind veniturile i cheltuielile bugetului general
consolidat, formarea, administrarea i ntrebuinarea resurselor
financiare publice.
Controlul, n funcie de sfera vizat, poate fi:
control financiar, constnd n:
controlul Ministerului Economiei i Finanelor;
controlul financiar preventiv propriu;
controlul financiar preventiv delegat;
controlul financiar al autoritilor administraiei publice locale;
controlul Curii de Conturi.
control fiscal, constnd n:
inspecia fiscal;
controlul Grzii Financiare;
controlul administraiei publice locale,
care privete sumele cuvenite bugetului general consolidat.
n funcie de momentul n care se execut, controlul financiar i
fiscal poate fi:
anticipat (preventiv);
216
concomitent (operativ-curent);
ulterior (posterior).
n funcie de organul care l execut, poate fi:
intern sau propriu;
extern.
n funcie de volumul controlat, poate fi:
control financiar total;
control financiar prin sondaj.
5.2. Inspecia fiscal
Este reglementat de Codul de procedur fiscal.
Cuprinde ansamblul activitilor care au ca obiect verificarea
bazelor de impunere, a legalitii i conformitii declaraiilor fiscale,
corectitudinii i exactitii ndeplinirii obligaiilor de ctre
contribuabili, stabilirea diferenelor de plat i creanelor accesorii.
Se execut de A.N.A.F., prin organele locale.
Sunt supuse inspeciei fiscale toate persoanele, indiferent de
forma de organizare, care au obligaii de stabilire, reinere i plat a
impozitelor, taxelor, contribuiilor i altor sume cuvenite bugetului
general consolidat.
Proceduri de control:
prin sondaj;
inopinat;
ncruciat.
Perioada supus controlului:
pentru contribuabilii mari - perioada ncepe de la sfritul
perioadei controlate anterior situat n cadrul termenului de prescripie
de a stabili obligaii fiscale;
pentru ceilali contribuabili - asupra creanelor nscute n
18
financiar se desfiineaz.
n toat aceast perioad, Garda financiar a fost o instituie
militarizat, caracter pe care i l-a pstrat i la renfiinarea ei, n anul
1991. Legea de atunci o definea ca fiind un corp de control financiar,
militarizat, nencazarmat, care funcioneaz, potrivit legii, n cadrul
Ministerului Finanelor Publice.
n prezent, Garda Financiar este reglementat de O.U.G. nr.
91/2003, modificat prin O.G. nr. 8/2005 i H.G. nr. 1538/2003.
Garda Financiar este o instituie public de control cu
personalitate juridic, care exercit controlul operativ i inopinat, cu
excepia controlului fiscal, privind prevenirea, descoperirea i
combaterea oricror acte i fapte din domeniul economic, financiar i
vamal, care au ca efect evaziunea i frauda fiscal. Este organizat ca
organ de specialitate al administraiei publice centrale n subordinea
Ministerului Economiei i Finanelor (A.N.A.F.).
Garda Financiar este condus de un comisar general fucionar
public, numit prin ordin al ministrului, n condiiile legii. Comisarul
general este ajutat de trei comisari generali adjunci care, n absena
comisarului general, angajeaz i reprezint Garda Financiar pe baza
mandatului expres dat prin decizie a comisarului general.
Potrivit legii, Garda financiar are atribuii de control operativ
i inopinat cu privire la:
respectarea actelor normative n scopul prevenirii,
descoperirii i combaterii oricror acte i fapte interzise;
respectarea normelor de comer, urmrind prevenirea,
depistarea i nlturarea operaiunilor ilicite;
modul de producere, depozitare, circulaie i valorificare a
bunurilor, n toate locurile i spaiile n care se desfoar activitatea
agenilor economici;
participarea, n colaborare cu organele de specialitate ale
altor ministere i instituii specializate, la aciuni de depistare i
combatere a activitilor ilicite care genereaz fenomene de evaziune
i fraud fiscal.
n ndeplinirea atribuiilor ce le revin, comisarii Grzii
Financiare au dreptul:
s efectueze controale n spaiile n care se produc, se
depoziteaz sau se comercializeaz bunuri ori se desfoar activiti
ce cad sub incidena actelor normative n vigoare, cu privire la
prevenirea, descoperirea i combaterea oricror acte i fapte care sunt
interzise de acestea;
s verifice respectarea reglementrilor legale privind
circulaia mrfurilor pe drumurile publice, n porturi, ci ferate i
fluviale, aeroporturi, n vecintatea punctelor vamale, antrepozite,
zone libere, precum i alte locuri n care se desfoar o asemenea
activitate;
s verifice legalitatea operaiunilor desfurate, existena i
autenticitatea documentelor justificative n activitile de producie i
prestri de servicii ori pe timpul transportului, depozitrii i
comercializrii bunurilor i s aplice sigilii pentru asigurarea
integritii bunurilor;
s dispun msuri cu privire la confiscarea, n condiiile
legii, a bunurilor a cror fabricaie, depozitare, transport sau desfacere
este ilicit, precum i a veniturilor realizate din activiti comerciale
sau prestri de servicii nelegale i s ridice documentele financiarcontabile
i de alt natur care pot servi la dovedirea contraveniilor
20
proiecte de operaiuni:
angajamentele bugetare (cererea de deschidere de credite,
dispoziia bugetar de repartizare a creditelor bugetare, modificarea
repartizrii pe trimestre a creditelor bugetare, virrile de credite,
ncepnd cu trimestrul III, de la un capitol la altul al clasificaiei
bugetare i ntre subdiviziuni);
proiectele de angajamente legale din care deriv, direct sau
indirect, obligaii de plat (contracte sau comenzi de achiziii publice,
contracte de concesionare sau nchiriere, n care instituia public este
concesionar sau chiria, angajarea i avansarea personalului, acordarea
salariului de merit, numirile temporare pe funcii de conducere,
acordarea oricror altor drepturi salariale, diurnelor pentru deplasri i
detari);
concesionarea, nchirierea i vnzarea bunurilor din
patrimoniul entitilor publice (contractul de vnzare n care instituia
public este vnztor, procesul de predare-primire pentru transferul
fr plat al bunurilor, contractul de concesionare sau nchiriere, n
care instituia public este concedent sau locator);
pli din credite bugetare sau alte fonduri publice (ordinul de
plat pentru achiziii publice, destinate activitii curente i de
investiii, deconturi pentru aciuni de protocol sau cheltuieli pentru
manifestri specifice, cotizaii, contribuii, taxe la organisme
internaionale, ordinele de plat pentru transferuri, subvenii, prime
sau alte pli din fondurile publice acordate agenilor economici sau
altor beneficiari legali .a.);
documentele privind scderea din gestiune a unor pagube care
nu se datoreaz vinoviei unor persoane.
Pentru obinerea vizei de control financiar preventiv propriu,
proiectele de operaiuni semnate de conductorii compartimentelor de
specialitate n scopul certificrii n privina legalitii i realitii,
nsoite de documentele justificative corespunztoare, se prezint
contabilului-ef sau efului compartimentului contabil cu atribuii de
inerea contabilitii, de exercitare a controlului financiar preventiv i
de eviden a angajamentelor sau, dup caz, persoanei desemnate s
ndeplineasc aceste atribuii. Proiectele de operaiuni se nregistreaz
i se dateaz n registrele de eviden a documentelor de la
respectivele documente.
Controlul se face, mai nti, cu privire la aspectele formale
controlul formal dup care se face verificarea de fond. Controlul
formal are n vedere ncadrarea operaiunii n categoria celor supuse
controlului, completarea documentelor, conform rubricilor acestora,
existena semnturilor efilor compartimentelor de specialitate i a
documentelor justificative. Dac documentele prezentate nu respect
aceast cerin, se restituie emitentului, fcndu-se meniune n acest
sens n Registrul proiectelor de operaiuni prevzute s fie prezentate
la viza de control financiar preventiv propriu.
La verificarea de fond, n funcie de operaiunea supus vizei, se
controleaz:
A. n cazul angajamentelor bugetare:
1. Cererea de deschidere de credite bugetare, nsoit de nota
justificativ i fundamentarea pe baza normelor specifice fiecrui
ordonator principal de credite, pentru cheltuielile cuprinse n cererea
de deschidere a creditelor bugetare, se verific sub urmtoarele
aspecte:
ncadrarea sumelor solicitate pe capitole, subcapitole i titluri,
23
29