Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sistemul de Suspensie
Sistemul de Suspensie
SISTEMUL DE SUSPENSIE
Sistemul de suspensie este un mecanism ce face
lagatura intre roti si caroseria masinii .Sistemul de
suspensie transmite uniform fortele (greutatea) ce
actioneaza asupra vehiculului catre suprafata de rulare si in
acelasi timp, il izoleaza de fortele ce apar dinspre calea de
rulare , imbunatatind astfel confortul si manevrabilitatea
acestuia (Fig. a)
Fig. a
1) Arc
2) Bara stabilizatoare (optional)
3) Articulatii
4) Bucse
5) Amortizor
Fig. b
I.1.1. Arcul
I.1.2 . Amortizorul
Fig. c.
3
Fig. d
Principala functie a amortizorului este de a mentine
anvelopa in contact cu calea de rulare
Fig.j.
Vedere a unui sistem
traditional de suspensie pasiva.
7
II.5.Suspensia semi-activa
Fig l
Vedere asupra unei suspensii Kinetic H2 echipata cu
sistem semi-activ Continuously Controlled Electronic
Suspension
9
10
III.Puntile autovehiculelor
Puntile au rolul de a prelua toate fortele si momentele ce apar
in centrul rotilor si de a le transmite elementelor elastice ale
suspensiei precum si cadrului sau caroseriei autoportante a
automobilului. Acest rol este indeplinit de punte prin intermediul
mecanismului de ghidare al puntilor sau al rotilor.
III.1.Clasificarea puntilor se face dupa urmatoarele criterii:
Punte rigida
Punte fractionata
12
Puntile articulate au fata de puntile rigide urmatoarele avantaje: imbunatatesc confortul deoarece reduc masa nesuspendata; imbunatatesc tinuta de drum deoarece deplasarile rotilor nu se
influenteaza reciproc; - micsoreaza oscilatiile de ruliu ale caroseriei
si maresc stabilitatea automobilului; - permit dispunerea intre roti a
unor elemente ale sasiului (motor, cadru etc.), deci coborarea
centrului de masa si cresterea stabilitatii; -permit realizarea solutiilor
compacte de organizare genarala totul in fata si totul in spate.
13
14
Fig.m.
Puntea are doua arcuri parabolice, fixate pe trompe prin
bride, articulate fix la capatul din fata si prin intermediul
unui cercel la capatul din spate. Ele au atat rol de element
elastic cat si de a prelua integral fortele si momentele de
reactie. Ultima lamela are rol de arc suplimentar (preia
sarcini verticale mari), iar contactul capetelor sale cu arcul
principal cand setransporta incarcaturi mari se face prin
tampoane din material plastic. Suspensia are doua
amortizoare montate in fata axei rotilor, inclinat spre fata si
o bara stabilizatoare articulata cu partea centrala de cadru,
iar cu capetele prin doua bielete de trompele puntii.
Folosirea arcului elicoidal drept element elastic al
suspensiei impune adoptarea unui mecanism cu bare de
reactie care sa preia fortele si momentele de reactie.
Mecanismul patrulater dispus longitudinal cu brat
triunghiular central preia integral fortele si momentale de
reactie. Pe fiecare trompa este sudat cate un suport de care
este fixat in partea de jos capatul din spate al unui brat
longitudinal, capatul din fata fiind articulat de caroserie. In
15
Fig. n.
16
Fig.o.
Montarea si ghidarea puntii se realizeaza prin doua
mecanisme patrulater dispuse longitudinal, formate din
doua bare de reactie laterale montate deasupre axei rotilor,
articulate la capatul din spate de suporti fixati pe trompele
puntii, iar la capetele din fata de caroserie si dintr-un brat
triunghiular central montat sub axa rotilor, articulat la
capatul din spate de carterul central al puntii, iar la capetele
din fata de caroserie. Elementele elastice ale suspensiei
sunt doua semiarcuri lamelare dispuse longitudinal,
incastrate cu partea groasa de caroserie si articulate la varf
prin articulatii mobile cu cercel de trompele puntii.
Suspensia este prevazuta cu bara stabilizatoare si
amortizoare cu levier.
17
19
Fig.r.
Constructia puntii propriuzisa este asemanatoare cu
cea precedenta, cu deosebirea ca sectiunea transversala a
grinzii este patrata.
Montarea si ghidarea puntii se face prin intermediul a doua
lamele parabolice dispuse longitudinal si montate pe grinda puntii
prin bride. Cu capetele din fata lamelele sunt articulate de baza
caroseriei, iar pe laturile scurte si arcuite mult in jos din spate sunt
montate pernele de aer in forma de tub cilindric. Suportii de sus ai
pernelor de aer sunt montati pe platforma portanta. Fortele
transversale sunt preluate de o bara Panhard dispusa deasupra
grinzii puntii, articulata cu capatul din stanga de grinda, iar cu
capatul din dreapta de platforma portanta. Tampoanele elastice
limitatoare de cursa sunt montate pe baza caroseriei, iar in cazul
unui soc se sprijina pe placa de fixare a lamelelor parabolice.
Amortizoarele sunt dispuse in planuri longitudinale si mult inclinate
spre spate, sunt articulate cilindric de flansele sudate la capetele
grinzii puntii cu capatele inferioare, iar cu capetele superioare de
baza caroseriei. Intreaga constructie se monteaza pe vehicul fara
modificari ale bazei caroseriei si ridica foarte putin nivelul platformei
de incarcare.
Daca se folosesc arcuri elicoidale puntea trebuie prevazuta cu
mecanism de montare si de ghidare.
O solutie este prezentata in figura de mai jos , care se
foloseste la puntea din spate a autoutilitarei Renault Trafic(fig.s.)
20
Fig.s.
21
1-puntea propriuzisa; 2-bara Panhard; 3-contrafisa; 4amortizor; 5-arc butoi; 6-suprt superior arc; 7-fuzeta; 8-siguranta
elastica; 9-rulment roata; 10-piulita de capat a fuzetei; 11-capac de
protectie; B: 1-surub de fixare a articulatiei bratului longitudinal; 2surub de fixare a articulatiei barei Panhard; 3-surub de fixare a
contrafisei; C: X-cota de reglaj pentru montarea amortizorului si a
puntii (X=3922mm).
22