Sunteți pe pagina 1din 16

Comunicare si motivatie

3.1. Notiunea de motivatie


ntelegerea comunicarii drept schimb de informatii ntre individ (grup, sistem) si mediu
legitimeaza ntrebarile: "De ce se produce?", "Ce determina procesul complex de
comunicare?".
Raspunsul este cautat la nivelul energetic, dinamic, al motivatiei.
Cuvntul are origine latina - movea, movere = a misca, a pune n miscare.
Definirea motivatiei se centreaza pe urmatoarele aspecte:

se refera la totalitatea mobilurilor interne ale conduitelor (mobilurile pot fi


nnascute/ dobndite, constiente/ inconstiente, fiziologice/ abstracte etc.)
are rol declansator pentru comportamentele umane (de cautare, de afiliere, de
supunere, de securitate etc.)
are rol de orientare si sustinere a activitatilor (mpinge, instiga, determina
individul sa-si satisfaca starile de necesitate)
permite selectia, activismul, creativitatea n raport cu mesajul din mediu.

Mesajele emise sau receptate pe diferite canale si sub diverse coduri sunt strns legate de
trebuinte, motive, interese, idealuri, convingeri si conceptii. Putem spune ca alegerea
partenerului (grupului, sistemului etc.) sau alegerea combinatiilor de la nivelul mesajului
tin de orientarea motivationala. La fel, alegerea codului (verbal, nonverbal, paraverbal)
sau tipului de feedback folosit n comunicare.
Asa ne putem explica de ce acelasi mesaj produce efecte diferite n medii diferite sau
chiar n acelasi mediu n momente diferite (ex.: salutul poate fi decodificat ca agresiv sau
jovial n raport cu starea motivationala personala).
Teoriile despre motivatie sunt variate si ncearca sa structureze formele motivatiei n
raport cu mai multe criterii: - sub aspect genetic, motivatia poate fi nnascuta (legata de
aspecte de maturizare, dezvoltare, mentinerea echilibrului biologic) sau dobndita (legata
de realizarea potentialului specific uman: necesitatea cunoasterii, diferentierii, obtinerii
identitatii personale, a socializarii si comunicarii etc.)

sub aspectul sursei, motivatia poate fi intrinseca (generata si sustinuta direct de


subiect - ex.: dorinta de a elabora un mesaj, teorie, etc. fara a astepta o ntarire
externa) sau extrinseca (generata si sustinuta din afara subiectului, dar rezonnd cu
o trebuinta a acestuia - a comunica pentru a primi o lauda, a evita pedeapsa sau a
cstiga un bun oarecare)
sub aspectul sustinerii pe anumite structuri psihice, motivatia poate fi cognitiva
(generata de nevoia de a sti, a cunoaste, a schimba, a imagina, a ntelege, a
explica, a rezolva ca scop n sine) si afectiva (generata de obtinerea aprobarii,
protectiei emotionale, simpatiei, consolarii etc.)
sub aspectul efectului stimularii, poate fi pozitiva (generata de lauda, apropiere,
1

ncurajare, sustinere) si negativa (generata de pedeapsa, blamare, refuz)


Punnd n relatie motivatia cu procesul de comunicare acceptam ca, n functie de forma
motivatiei care a generat comunicarea, mesajul, semnificatiile si efectele acestuia se
modifica. Iata cteva exemple de relatii comunicare-motivatie:

un mesaj de tip gluma satisface trebuinta ludica, de relaxare;


un mesaj senzual satisface trebuinta de a cultiva relatii erotice, sociale;
un mesaj justificativ satisface trebuinta de contracarare, de securizare;
un mesaj tip initiere satisface trebuinta de afiliere, de cooperare;

un mesaj tip insulta satisface trebuintele de conservare sau presiunile agresive, de


rejectie.

3.2. Motivatie, frustrare, conflict


Atunci cnd trebuintele nu pot fi satisfacute datorita unor neregularitati sau obstacole,
apare fenomenul denumit "frustrare". Psihofiziologic, frustrarea este traita ca o tensiune,
ncordare afectiva negativa.
O situatie este frustranta pentru un individ si nefrustranta pentru altul n raport cu forta
Eului, caracteristicile de personalitate, toleranta, rezistenta la frustrare.
Efectele pozitive: declansarea conexiunilor creative, descoperirea resurselor nefolosite.
Efectele negative: tensiunea, apatia, regresia, disconfortul psihic etc.
Gasirea comportamentelor adaptive conduce la depasirea/ diminuarea frustrarilor. Stilul
de comunicare (emotiv, autoritar, reflexiv, ndatoritor, flexibil) poate fi un aliat n situatii
frustrante.
Conflictul este o stare antagonica ntre doua sau mai multe entitati.
- Conflictul intern poate fi abordat prin intermediul mesajelor:

tip autodirectionare (vreau/ trebuie/ voi ncepe activitatea X, voi merge la Y etc.)
tip autorecompensa (foarte bine, bravo, pot sa aleg etc.)
tip autosustinere ("nca putin", mai ncerc o data)
tip autosanctiune ("nu merit", "n-am facut nimic" etc.)

- Conflictul extern poate fi reglat prin mesaje care modeleaza comportamentele, situatiile
n raport cu dorintele, trebuintele, asteptarile noastre. Mesajele folosite pot fi:

tip instructiune
tip recompensa
tip avertizare

tip persuasiune, convingere


tip sanctiune
tip mobilizare etc.

n general, un conflict, o situatie de criza, evolueaza de la un dezacord (cearta,


antagonism, opozitie deschisa) la confruntare, escaladare, diminuare si rezolvare.
n cazul conflictelor, comunicarea reprezinta un instrument catre progres, armonie,
reechilibrare sau o arma eficace, sursa de amplificare a conflictului.

3.3. Negocierea si stilul de comunicare


n sens larg, negocierea este o forma de comunicare interumana prin care partile aflate n
dezacord urmaresc sa atinga un scop comun.
Prezenta comunicarii este un indiciu al sanselor de negociere, absenta comunicarii este un
semn al deteriorarii situatiei.
Nu toate negocierile mentin sau dezvolta relatii interumane - exista situatii cnd
negocierea are drept scop
- mentinerea contactului
- mpiedicarea deteriorarii situatiei.
Ca forma a comunicarii, negocierea genereaza un anumit stil specific care, ca si stilul de
comunicare, se bazeaza pe particularitati ale personalitatii (temperamentale, caracteriale,
aptitudinale). Stilul de negociere poate fi modelat si tinut sub autocontrol. Pentru aceasta e
necesar:
- sa ne identificam si sa evaluam stilul celorlalti de negociere;
- sa adaptam stilul personal de comunicare si negociere la stilurile celorlalti (detalii veti
gasi n Lectiile 4 si 5).
Dominanta (tendinta de a controla) si sociabilitatea (aptitudinea de a stabili cu usurinta
relatii cu ceilalti) sunt aspecte dupa care poate fi analizat stilul de comunicare si efectele
pentru negociere. Stefan Prutianu identifica cinci stiluri principale:
1. Emotiv

cu dominanta si sociabilitate ridicate


foloseste mijloace de comunicare nalt expresive; mbina comunicarea verbala cu
cea nonverbala
poseda capacitati empatice si de persuasiune

Pentru eficienta n negociere, persoanele emotive sunt indicate n situatiile ce necesita


strategii de cooperare sau compromis.
2. Autoritar

cu dominanta puternica si sociabilitate scazuta


foloseste mijloace de comunicare ferme (glas sonor, opinii clare, uneori rigide
3

etc.)
atitudinea afisata este responsabila, parentala, dar ascunde uneori indiferenta

Pentru eficienta n negociere, persoanele autoritare sunt indicate n situatiile bazate pe


strategii de dominare .
3. Reflexiv

cu dominanta slaba si sociabilitate scazuta


foloseste mijloacele de comunicare formale (fraze pretentioase, cuvinte ndelung
cautate, accentul cade pe detaliu, controlul emotional este puternic)
sunt persoane introverte, lente, meticuloase, perfectioniste, aparent preocupate de
altceva

Pentru eficienta n negociere, persoanele reflexive sunt indicate n situatii bazate pe


strategii de evitare.
4. ndatoritor

cu dominanta slaba si sociabilitate ridicata


foloseste mijloace de comunicare persuasive (conving prin caldura mesajului, forta
prieteniei, atentie, ntelegere)
sunt persoane supuse, care nu se afirma, sensibile, care evita sa ia decizii

Pentru negociere, persoanele ndatoritoare sunt indicate n situatii bazate pe strategie de


cedare.
5. Flexibil

este un stil combinat, mobil, care corespunde asteptarilor celorlalti si se modifica


n raport cu situatia, bazndu-se pe cele patru stiluri anterioare
comunicarea este controlata constient si schimbarile de gestica, mesaj, atitudine,
sunt deliberate

Acest stil este folosit n negocierea cu discernamnt a afacerilor, fiind cel mai eficient.
Toate stilurile de comunicare prezentate mai sus sunt potrivite pentru o situatie sau alta n
care este necesara negocierea. Negocierea ramne doar o cale de rezolvare a conflictelor
sau de reactie la o situatie frustranta.
Alternativele la negociere sunt variate: constrngerea (violenta, puterea, presiunea),
manipularea (seductia, nselaciunea), cedarea, renuntarea etc.
Exercitii:
1. Identifica un motiv cognitiv (ex.: a sti, a ntelege etc.). Genereaza un scurt mesaj

pornind de la acesta. Apoi identifica un motiv afectiv (ex.: a fi consolat, protejat) si


genereaza acelasi tip de mesaj pornind de la acesta. Compara mesajele.
2. ntreaba 10-20 de persoane "De ce comunicati?". Fa un inventar al principalelor
motive. Apoi clasifica-le dupa forma de motivatie care predomina.
3. Aminteste-ti cteva situatii de comunicare (cu un coleg, prieten, parinte, copil, preot,
politist, femeie dorita / barbat dorit, dusman, vecin, sef etc.). Vizualizeaza-te n aceste
situatii, ncercnd sa faci un portret al comunicarii care sa cuprinda:
- motivatia principala si cea secundara
- structura mesajului, codul, feedback-ul din procesul de comunicare
- stilul de comunicare adoptat
4. Identifica notele generale ale stilului de comunicare pornind de la diagrama de mai jos:

ncearca sa parcurgi toate stilurile, observnd unde apar dificultati si unde te simti
confortabil. Imagineaza-ti apoi o situatie n care negociezi de pe pozitia care corespunde
tipului tau predominant.

Comunicare si creativitate
4.1. Notiunea de creativitate
Creativitatea este un concept greu definibil. Mult mai potrivita este asocierea termenului
cu sensuri care l creioneaza. A fi creativ nseamna:

a genera, a zamisli, a produce noul, originalul;


a imagina raspunsuri la probleme, a oferi solutii inedite;
a combina si recombina idei vechi n idei si produse noi, inovatoare;
a avea aptitudinea de a concepe valoarea (creatia artistica, stiintifica, tehnica etc.)
a avea libertate interioara si disponibilitate fata de aspecte neexplorate ale

mediului (dorinta de evolutie, educatie, dezvoltare unitara).


n concluzie, calitatile asociate unei persoane creative sunt:

originalitatea (raritatea solutiilor/ ideilor, unicitatea)


productivitatea (numarul mare de idei, solutii, produse)
eficienta (performante nalte n activitati)
valoarea (recunoasterea ideii/ produsului pe plan social)
utilitatea (se refera la rezultatele ideilor/ produselor)
noutatea (produsului/ ideii)

Termenii asociati creativitatii:


1. Talentul - aptitudinea sau abilitatea de a obtine performante superioare n mod
natural (ex.: talentul artistic).
2. Geniul - maxima dezvoltare si mbinare a aptitudinilor care conduce la produse
nalt creative, originale, care deschid cai noi de activitate (se asociaza uneori cu
precocitatea).
3. Imaginatia - facultatea mintala de a elabora asociatii inedite (compune/
descompune/ recompune idei si produse).
4. Inspiratia - stare psihica de tensiune, efervescenta intelectuala, vibratie
emotionala, spontaneitate, flexibilitate.
5. Insight - moment de "vedere interioara", iluminare, strns legat de analogie si
metafora, bazat pe resurse inconttiente si constiente.

4.2. Creier si creativitate


Activitatea psihica este strns legata de cea neurofiziologica. Una din teoriile explicative
ale creativitatii accentueaza ntelegerea creativitatii ca aspect al "colaborarii" ntre cele
doua emisfere cerebrale (stnga si dreapta).
Cercetatorii au stabilit diferente interindividuale pornind de la descrierea a trei paliere
ale creierului:

creierul reptilian (comanda agresivitatea, gesturile automatizate, limbajele


nonverbale);
creierul limbic (relationat cu afectivitatea si functia mnezica, functioneaza prin
debit de imagini, asigura adaptarea la mediul social, este un filtru pentru
informatii dupa un criteriu emotional: interesanta/ monotona, armonioasa/
conflictuala, securizanta/ insecurizanta);
cortexul (permite operarea cu simboluri si limbaje, proceseaza informatii,
organizator al gndirii dar si al unor functii senzoriale si motorii).

Emisferele cerebrale au "responsabilitati" diferite, dar creativitatea depinde de

corelarea acestora. Retineti functiile emisferelor cerebrale:


Emisfera stnga

este responsabila de ceea ce spunem, de limbaj, de cuvnt, de aspectul lingvistic


al scrisului;
traduce perceptiile n cuvinte, codnd logic si analitic lumea reala;
prefera detaliile pe care le abordeaza metodic, rational, cauzal;
se caracterizeaza prin gust pentru cuvinte, dictionare (cuvintele denumesc,
numesc, descriu);
amplifica frecventele joase ale mesajului verbal;
cauta sensurile strns nrudite ale cuvintelor;
foloseste propozitii, sintaxe pentru a interpreta mesajele;
are nalte performante n folosirea procedeelor gramaticale, regulilor sintactice.

Emisfera dreapta

este sediul ntelegerii nonverbale; conexiune minimala cu cuvinte;


da tonul si intonatia vocii, da stilul de manifestare personala;
ofera ritmul, muzicalitatea, analogiile, aspectul imagistic (exprima experienta n
imagini);
abordeaza informatia intuitiv, contextual, relational;
extrage informatia paralingvistica (permite identificarea vocii, melodicitatii,
intonatiei), apreciind mesajul acustic si mai putin functia lingvistica;
cauta sensurile ndepartate, multiple, ambigue, metaforice ale cuvintelor.

4.3. Creier si comunicare verbala si nonverbala


Emisferele, dupa date de cercetare recente, functioneaza unitar si complementar,
integrat.
Comunicarea "integrata" permite:
- descoperirea sensurilor, dar si aluziilor nonverbale din mesaje;
- exprimarea elocventa, asocierea tonalitatilor adecvate si gesturilor suport pentru mesaj;
- compunerea si descompunerea mesajelor n mod creativ.
Comunicarea interpersonala se poate mbunatati prin cunoasterea preferintelor celorlalti.
Iata sintetic descrierea celor patru sectoare de reactivitate cerebrala:

Exercitii:
ncearca sa identifici preferinta ta si a celorlalti n raport cu informatiile din mediu.
Apoi ncearca sa efectuezi exercitii pentru stimularea zonelor cerebrale mai putin
disponibile si a modurilor mai putin preferate:
A. Exercitii pentru stimularea zonelor cerebrale mai putin disponibile
Activitati pentru persoanele la care
domina partea dreapta
Activitati de stnga superioare

calculeaza-ti salariul pe minut/


secunda
analizeaza si rezolva o problema
tehnica
citeste si ncearca sa ntelegi un
buget sau un raport financiar
nvata un nou program pentru
computer care ti-ar mari
performantele la serviciu
defineste-ti planurile pentru
urmatorul sfert de veac

Activitati pentru persoanele la


care domina partea stnga
Activitati de dreapta superioare

sa ai o idee nebuneasca pe zi
imagineaza-ti organizarea
pe 10 ani nainte a institutiei
redecoreaza-ti biroul,
adauga jucarii sau postere
creative
creeaza un logo pentru
departamentul n care
lucrezi
creeaza o disputa pe o
problema importanta

condu o analiza statistica

ia o decizie intuitiva

foloseste-te de logica

conceptualizeaza un
program nou pentru
organizatie

Activitati de stnga inferioare

Activitati de dreapta inferioare

fa-ti un jurnal
reorganizeaza-ti biroul
fa-ti o lista cu ce ai de ndeplinit
realizeaza un proiect pna la cele
mai mici detalii
nu ntrzia la serviciu
fa un profil minutios al
serviciului tau
fii consecvent n decizii

fii la curent cu politica firmei

spontan, recunoaste un
angajat ntr-un mod personal
zmbeste, fii relaxat
motiveaza-i pe altii sa se
distreze
asista voluntar un coleg
pentru un proiect
asculta muzica cnd lucrezi
acorda-ti 15 minute pe zi sa
cunosti personal alti oameni
ia decizii dupa ce te consulti
cu altii

B. Exercitii pentru stimularea modurilor mai putin preferate


Activitati pentru persoanele la
care domina partea dreapta
Activitati de stnga superioare

prezi ce se va ntmpla
mine n functie de ceea ce
stii azi
afla cum functioneaza un
aparat
ia o problema curenta si
analizeaz-o
revizuieste-ti o decizie
impulsiva, luata n pripa
transforma-ti visurile de
pensie ntr-o formula
cantitativa
alatura-te unui club de
investitie
practica jocuri logice

alcatuieste un plan de

Activitati pentru persoanele la care


domina partea stnga
Activitati de dreapta superioare

nalta un zmeu
inventeaza un fel de mncare si
prepara-l 15 minute pe zi;
relaxeaza-ti creierul nainte de
culcare
pleaca undeva, cu masina, fara sa
stii unde
scoate 100 de fotografii fara sa te
interesezi de pret
danseaza, viseaza
imagineaza-te n 2020

imagineaza-ti ca situl este al tau

dezvoltare al sitului
Activitati de stnga inferioare

asambleaza ceva dupa


instructiuni
fa un buget personal
fa un arbore genealogic al
familiei
fa o lista cu personalul
necesar pentru dezvoltarea
sitului
alearga si monitorizeaza
bataile inimii
gaseste o greseala n
raportul de activitate al
firmei ntocmit de
contabilul sef

Activitati de dreapta inferioare

joaca-te cu copiii
danseaza fara sa-ti misti
picioarele
timp de 10 minute, ocupa-te
numai de problemele emotionale
iubeste un con de brad
cnta cnd vrei sa asculti muzica
preferata
plngi fara sa te simti vinovat
descopera ce te-au nvatat copiii
si multumeste-le

pune-ti n regula casa si


obiectele de gradinarit

Observnd stilul de comunicare n situatii naturale, putem determina preferinta


personala.
Exemplu. n situatia de nvatare:
Tipul cu predominanta CO S

Predominanta CO D

- nvata dupa manuale;


- apreciaza formularile,
discursurile;
- dornic de ct mai multe
cunostinte;
- analizeaza, stimuleaza logica,
cauta cauzalitatea;
- si propune performante si vrea sa
evalueze daca a avansat.

- dobndeste individual cunostinte,


descopera singur;
- cauta sa experimenteze teoria;
- este interdisciplinar;
- foloseste scheme, desene;
- si imagineaza, vizualizeaza informatia;
- individualizeaza, personalizeaza
informatia;
- cauta sa fie activ, explorativ.

Predominanta LI S

Predominanta LI D

- este ordonat, structurat;


- vrea sa cunoasca teoriile pentru a
actiona;
- prefera studiul de caz;
- cauta "profesori" metodici,
instruiti, organizati;
- cauta sa aiba ncredere n celalalt.

- e interesat de ambianta emotionala


(lipsa conflictelor);
- i plac contractele emotionale cu ceilalti
n nvatare;
- mpartaseste cu ceilalti ideile pentru
stimularea relatiilor interpersonale;
- asculta, e sensibil, cauta jocul de rol.

10

Exercitii:
1. Continua o discutie cu o persoana apropiata fara utilizarea cuvintelor. ncurajeaza-ti
partenerul la spontaneitate, miscare, dezinhibitie. ncearca apoi sa utilizezi cuvintele
pentru a surprinde relatia comunicare-creativitate. Unde ai dificultati - n folosirea
codurilor verbale sau nonverbale?
2. Reformuleaza ceea ce va spune interlocutorul ntr-un dialog (reia ideile, elaboreaza
analogii). Verifica daca ai nteles ceea ce a vrut sa spuna, daca ai reexprimat fidel
opiniile lui. Cauta ct mai multe analogii pentru a exprima aceeasi idee.
3. Care sunt calitatile unei persoane creative? La seminarul online de saptamana
aceasta, da exemple de situatii n care ai fost creativ n comunicare.
Comunicarea interpersonala
5.1. Relatiile interpersonale. Status si rol.
Relatiile interpersonale sunt definite ca fiind "un tip de relatii sociale stabilite ntre
persoane (si nu grupuri, institutii sau colectivitati) si reglate ntr-o masura semnificativa
de necesitatile umane individuale". (Elena Zamfir)
Structurile de motivatie (trebuintele, motivele, interesele etc.) satisfacute prin relatiile
dintre persoane sunt variate: suport emotional, stima, securitate, reducere a incertitudinii
si anxietatii, statut, afiliere, dragoste, prestigiu etc.
Dezvoltarea psihosociala nu reprezinta o stare strict individuala, ci se realizeaza n
contextul relatiilor interpersonale. Rolul acestor relatii poate fi:
patogen - generatoare de inhibitii, dependenta, manipulare, nchidere, nencredere,
ostilitate, concurenta;
suportiv - generatoare de stima, acceptanta, sinceritate, toleranta reciproca.
Relatiile interpersonale sunt reglate de status si rol.
Status - pozitia relationala ocupata de o persoana, pozitie care i confera un ansamblu
de obligatii si drepturi ce-i regleaza interactiunea cu alte persoane cu alt status (ex.:
fiica, sotie, functionar etc.)
Rol - modelul de conduite relative la o anumita pozitie, ntr-un ansamblu de interactiuni.
Comunicarea umana permite interactiunea pe baza rolurilor si statusurilor variate.
Raporturile interumane au fost analizate prin prisma diferitelor teorii.
5.2. Analiza tranzactionala
O teorie recenta este analiza tranzactionala (AT), elaborata de Eric Berne, conform
careia personalitatea este ghidata de trei aspecte ale Eului (stari ale Eului), prezentate
mai jos:
Cele 3 stari ale Eului:
Starea de parinte al Eului
(contine si reproduce "nregistrari" de valori si de comportamente)

11

Parinte normativ
dicteaza, conduce, impune,
emite principii, protejeaza,
judeca, critica, devalorizeaza,
agreseaza

Parinte binevoitor
ajuta, ncurajeaza,
felicita, apreciaza, si
asuma sarcinile altuia,
superprotejeaza
Starea de adult a Eului
(calculatorul)
compara, evalueaza,
analizeaza, gndeste,
nregistreaza si comunica
informatii, cere

Copil adaptat
se adapteaza la trebuintele
altora (suprapunere) sta
deoparte, se valorizeaza,
sustine n mod sistematic
contrariul (rebel)

Copil liber
si exprima spontan
trebuintele, emotiile,
sentimentele
contine: capacitate
intuitiva, sursa de
creativitate

Starea de copil a Eului


(trebuinte, impulsuri, emotii sentimente)
Apud: Rene de Lassus. Analiza tranzactionala. Bucuresti: Teora, 2000, pg. 38.
Starile Eului se exprima diferit prin mesaje, fiecare persoana putnd trece succesiv prin
fiecare tip de stare, n functie de situatie.
Exemple de manifestari verbale si nonverbale ale starilor de parinte, adult, copil:
Manifestari pentru parinte:
Verbale:
Parinte normativ:

Parinte binevoitor:

Asa sa faci! Nu se poate una ca asta! Ce vor


spune ceilalti (vecinii, prietenii)? Asa sunt
toti, ca el/ ea. (n sens de prejudecata) Asta o
stie toata lumea! Este permis sa faci. Asa
ceva nu este permis sa faci. n locul tau as
proceda asa. ntotdeauna faci totul pe dos! Fa
asta si asta. (ordine, indicatii si afirmatii
autoritare)

Te doare ceva? Te pot ajuta


cu ceva? Nu e grav, se
ntmpla oricui. Bravo, ai
gasit o solutie excelenta.

12

Nonverbale:
Parinte normativ:

Parinte binevoitor:

Amenintare cu degetul aratator ndreptat


poruncitor; ncrucisarea minilor la piept;
ridicarea sprncenelor (n cazul unei critici);
Miscari care atrag atentia (de avertizare);
ncretirea nasului;

Atitudinea binevoitoare de a
povatui pe cineva;
mbratisarea plina de
afectiune a unei persoane;
Transmiterea celor din jur a
unui sentiment de protectie si
siguranta.

Manifestari pentru adult:


Verbale:
Ce este asta? Cum functioneaza chestia asta? La ce foloseste asa ceva? Ct
de trziu? Ct costa? Ne permite punga sa ne gndim la asa ceva? Ce parere
are specialistul X? Asta se potriveste aici. Trebuie reduse doua grade.
Rezultatele arata ca... Dupa ultimele calcule, rezulta ca... Avocatul este de
parere ca...
Nonverbale:
Gestica si mimica cu caracter meditativ, de cumpanire; degetul sprijinit pe
nas; mpletirea degetelor; aratnd insistent cu degetul ca si cnd ar indica
"aici este problema", etc.
Manifestari pentru copil:
Verbale:
Copilul liber:

Copilul adaptat:

Mi-e bine. / Nu mi-e bine. mi place asta. / Nu mi


place asta. Vreau asta. Da-mi asta! Asta-i a mea!
Lasa-ma! Ma doare! Ce frumos este! Ce culoare
tipatoare! Nu mai vorbesc deloc cu tine! Eu pot
mai bine!

ntotdeauna eu sunt de
vina! Nu sunt n stare
de nimic. Sunt
imposibil.

Nonverbale:
A salta, a dansa, a rde, a sari, a face mutre/ a se bosumfla; a bti piciorul;
a-si tine respiratia; a rnji, a plnge; a cauta/ cerceta ceva cu interes.
Nici o stare a Eului nu este mai buna dect alta - toate trei sunt importante (inclusiv
subdiviziunile lor). Starile Eului pot fi identificate n tranzactiile comunicative.
A comunica eficient este echivalent cu a ntelege tranzactiile interumane.
O "tranzactie" desemneaza cea mai mica unitate comunicationala interumana. O
tranzactie consta ntr-un stimul verbal sau nonverbal si o reactie (ex.: - Cum merge? Bine!). Rezulta ca o discutie este alcatuita din numeroase tranzactii succesive care,

13

ntelese, constituie punctul cheie al dialogului.


Ce se ntmpla cnd o persoana (cu cele 3 Stari ale Eului) se ntlneste cu o alta?
Teoria A.T. (analizei tranzactionale) afirma: aceste persoane fac schimb de tranzactii.
De exemplu:
- Ct este ceasul?
- Cincisprezece si zece.
este un schimb (numit tranzactie) ntre Starile de Adult a doua persoane.
La fel:
- Ce incapabili, politicienii astia!
- Da! Ati vazut cum au rezolvat problema...
este o tranzactie ntre Starile de Parinte Normativ ale Eului aflate n functia
Critica, a doua persoane.
Similar:
- Am o migrena ngrozitoare!!!
- Mergeti acasa si tratati-va cum trebuie
este o tranzactie ntre Starile de Copil, respectiv, Parinte.
n principiu, exista urmatoarele feluri de tranzactii:
paralela (sau complementara)
ncrucisata (cnd nu se mai comunica pe "aceeasi lungime de unda")
complicata (denumita si camuflata, ntruct ascunde un motiv mascat care degenereaza
ntr-o "complicatie", ntruct participa concomitent doua stari ale eului vorbitorului)
tranzactia tangentiala.
Exercitii:
Identifica rolul relatiilor interpersonale n viata ta. Sunt n general suportive sau
patogene?
Folosind informatiile din acest curs si din cele anterioare, ncearca sa ti constientizezi si
sa ti mbunatatesti comunicarea. Poti ncepe prin a comunica eficient n scris, la
seminarul online din aceasta saptamana :-)
Indicati ce stare determina mesajele de mai jos:
1. Ce persoane! Se cred toti niste destepti.
2. Toate problemele astea; numai eu pot sa patesc asta.
3. Aveti grija de el, este bolnav.
4. De cnd asteptati aici?
5. Da, mi place cnd mi zmbesti asa.
6. Vrei sa ncerc si eu putin?
7. Esti un mitocan.
8. Ct dureaza filmul?
9. Ce va crede profesorul despre lucrarea mea? Eu nu cred ca e prea buna.
10. Vreau sa mergem diseara la un film.

Specificul comunicarii n organizatii


6.1. Conceptul de grup de munca
Grupul de munca se refera la un numar de persoane care mpreuna realizeaza o
14

activitate sub conducerea unui manager. Grupul are obiective, elemente ce decurg din
obiectivele generale ale organizatiei.
Grupurile se pot forma:
prin raporturi de atractie si simpatie ntre membri, ce conduc la un grad nalt de
colaborare, ntelegere;
prin dinamism, conflictele generate de unele dezacorduri conducnd la progres.
Grupul de munca se caracterizeaza prin:
unul sau mai multe obiective comune;
norme de comportament sau conduita acceptata;
un anumit statut (ndatoriri, drepturi, obligatii);
un anumit rol (maniera n care sunt asumate functiile din statut);
comunicarea din grup pe baza unor relatii socio-afective care pot forma/ favoriza
realizarea obiectivelor.
Conducerea grupului presupune asumarea unor atributii specifice: planificare, decizie,
organizare, coordonare, comanda, control. n cadrul acestor atributii, functia leadership,
asociata, de regula, cu atributiile de comanda, consta n exercitarea influentei asupra
indivizilor din cadrul grupului. Din aceasta perspectiva, atingerea obiectivelor grupului
presupune n mod obligatoriu asumarea si exercitarea corecta a functiei leadership.
Pentru a raspunde criteriilor de eficienta, liderul trebuie sa dispuna de un evantai larg de
calitati de ordin personal: integritate prihica, adaptabilitate, creativitate, echilibru
emotional, autocontrol, independenta, capacitate de decizie, capacitate de a emite
judecati de valoare, sociabilitate, tact, diplomatie. Dispunnd de cunostinte adecvate si
de abilitati de ordin social, liderul trebuie sa fie permanent deschis catre participare si
cooperare, cstigand popularitate si prestigiu n cadrul grupului (E. Ghiselli).
Din perspectiva succesului si a eficientei, calitatile personale reprezinta o conditie
necesara, dar nu suficienta n activitatea liderului. Aceste calitati trebuie actualizate si
puse n valoare printr-un stil de conducere adecvat grupului si prin modul concret de
raportare a liderului la fiecare situatie particulara.
Stilul de conducere - stilul de comportament pe care liderul l adopta n cadrul
activitatii sale - se poate situa pe un continuum: permisiv-restrictiv sau democraticautoritar.
6.2. Comunicarea n grupul de munca
n cadrul grupului, comunicarea poate fi: verbala, scrisa, nonverbala, formala sau
informala, directa sau indirecta etc. Calitatea comunicarii este data de:
mesaj (ce calitate are: de influentare, de investigare, de control etc.);
viteza si ritmul de comunicare;
sensul comunicarii (ascendenta/ descendenta);
modalitatea de comunicare (democratica, autoritara, permisiva).
Un tip specific de comunicare n grup este edinta, vazuta ca o forma de dialog prin
care:
se transmit informatii;
se aduna informatii;
se analizeaza, sintetizeaza informatii;
se decide.

15

edinta poate fi: decizionala, de informare, de cautare-explorare, de empatizare etc.


Eficienta functionarii grupului, calitatea procesului de comunicare la nivelul sau,
succesul ntrunirilor de grup depind n mod direct de felul n care membrii grupului dat
si asuma n mod constient anumite roluri specifice:
a.) Roluri legate de formarea, dezvoltarea si mentinerea grupului ca entitate distincta:
ncurajarea relatiilor pozitive, stimularea prieteniei, caldurii, ncrederii, aprecierii
reciproce;
medierea conflictelor, mentinerea armoniei, asigurarea reconcilierii si a consensului;
moderarea discutiilor, stimularea initiativelor si a contributiilor individuale;
standardizarea regulilor, cristalizarea unui set de norme;
integrarea tuturor membrilor, implicarea elementelor pasive si/ sau marginalizate;
detensionarea atmosferei, pozitivarea climatului socio-afectiv.
b.) Roluri legate de stabilirea, ndeplinirea, optimizarea obiectivelor grupului:
invocarea continuturilor, initierea de perspective noi, generarea de idei novatoare;
oferta de informatii relevante, opinii concludente, judecati de valoare;
cererea de informatii relevante, opinii concludente, judecati de valoare;
clarificarea aspectelor confuze, reformularea elementelor neclare, extragerea
esentialului;
elaborarea cunostintelor teoretice, aprofundarea analizelor, conturarea sintezelor,
ilustrarea prin exemple concludente;
coordonarea "produselor grupului", realizarea conexiunilor;
testarea validitatii, verificarea ipotezelor, discutarea deciziilor;
sumarizarea discutiilor, accentuarea elementelor esentiale, enuntarea concluziilor.
Exercitii:
1. Analizeaza, prin prisma informatiilor de mai sus, grupul de munca din care faci parte
si ultima sedinta la care ai participat.
2. Puncteaza rolul managerului n formarea/ comunicarea n grupurile de munca.
Folosind informatiile din acest curs si din cele anterioare, ncercati sa va constientizati
si sa va mbunatatiti comunicarea.

16

S-ar putea să vă placă și