toTEST 1

Subiectul I. Raspunderea penala a participantilor la infractiune.

1.1 temeiul raspunderii penale a participantilor la infractiune.
Temeiul raspunderii penale a participantilor la infractiune este legat de
temeiul raspunderii individuale, astfel este examinat sub aspectul filosofic si
juridic.
Astfel sub aspect filosofic raspunderea tre sa survina atunci cind subiectul
a avvut posibilitatea sa procedeze conform legii dar a ignorant-o, actionind
contrar ei.
Iar sub aspect juridic consta in a decide pentru care fapte concrete si in
ce situatii tre sa survina raspunderea penala. Raspunderea participantilor
trebuie sa fie concret individuala si de sine statatoare, si trebuie sa poarte
raspundere pentru faptele sale doar si in limitele vinovatiei sale. Contributia
fiecaruia la savirsirea infractiunii determina raspunderea lor.
1.2 particularitatile raspunderii penale a participantilor la infractiune in
cazul excesului de autor.
Excesul de autor se considera savirsirea de catre autor a unor infractiuni
care nu au constituit intentia celorlalti participant. Ceilalti participant nu
sunt pasibili de raspundere penala pentru excesul de autor.
Excesul de autor este de doua tipuri:
Exces cantitativ are loc atunci cind autorul savirseste o infractiune la fel
ca cea pe care dupa natura sa trebuia s-o savirseasca dupa intelgerea cu
ceilalti participanti. El face exces in privinta unui semn calificant sau in
privinta unui semn infractional.
Exces calitativ are loc atunci cind autorul savirseste actiuni neomogene
cu cele la care fusese determinat sau i-a fost acordat ajutor.
1.3 in actiunile lui Antohi si Barbu e prezenta participatia la infractiune,
este o participatie simpla.
Subiectul II. Liberarea de raspundere penala
2.1 definiti conceptul si tipurile de raspundere penala.
Liberarea de raspundere penala reprezinta punerea in libertate a pers ce
a savirsit infr, care si-a pierdut gradul prejudiciabil in virtutea unor
imprejurari prevazute de legea penala.
Tipurile de liberare de raspundere penala in cazul:
Minorilor; schimbarii situatiei; tragerii la raspundere contraventionala;
caintei active; prescriptiei de tragere la raspundere penala; liberarii
conditionate; renuntarea de buna voie la savirsirea infr.
2.2 analizati liberarea conditionata de raspundere penala.
Persoana care este vinovata pentru savirsirea infractiunii usoare sau mai
putin grave care isi recunoaste vinovatia si nu este un pericol social,
urmarirea ei poate fi suspendata conditionat, cu liberarea de raspundere
penala daca corectarea persoanei este posibila fara aplicarea pedepsei
penale.

Pentru ca pers sa fie liberata conditionat de raspundere penala tre sa

intruneasca careva conditii si anume:
1. e posibila corectarea pers fara aplicarea unei pedepse penale.
2. Pers isi recunoaste vinovatia.
3. Pers nu prezinta pericol social.
4. Pers a comis inf usoara sau mai putin grava.
5. Pers e pusa sub invinuirea pt comiterea infractiunii date.
Persoana care este liberata conditionat de raspundere penala are de
respectat careva obligatii si anume: sa nu paraseasca localitatea
unde isi are domiciliul decit in cazurile stabilite de procurer; in caz
de skimbare a domiciliului tre sa comunice neaparat organului de
umarire; sa continuie lucrul sau studiile; sa nu savirseasca
contravetii sau infractiuni.
Prevederile date nu se aplica fata de anumite pers si anume:
1. Au comis infractiuni impotriva securitatii statului.
2. Care au antecedente penale.
3. Care sunt dependente de droguri si alcool.
4. Care nu au reparat paguba cauzata in urma infractiunii.
5. Personae cu functii de raspundere care au savirsit infractiuni facind
abuz de serviciu.
2.3 Decideti asupra intreruperii si suspendarii prescriptiei si tragerii la
raspundere penala.
Institutia prescriptiei tragerii la raspundere penala are o mare importanta
in dreptul penal. Intreruperea si suspendarea prescriptiei tragerii la
raspundere penala joaca un rol important atit pentru organele de drept care
se ocupa de urmarirea penala cit si pentru persoanele care au comis
infractiuni.
Prescriptia tragerii la raspundere penala este o institutie care reprezinta o
perioada de timp in care persoana poate fit rasa la raspundere penala
pentru infractiunea savirsita. Astfel odata cu stinerea termenului de
prescriptive se stinge si dreptul statului de a aplica pedeapsa penala.
Constatind intervenirea prescriptiei organul de drept va dispune
neinceperea urmarii penale, incetarea procesului penal sau incetarea
urmaririi penale.
Raspunderea se prescrie pentru orice infractiune infara de acele
infractiuni savirsite contra securitatii omenirii si pacii, a infractiunilor de
razboi.
Termenul de prescriptie poate fi intrerupt in cazul interventiei carorva
actiuni sau acte. Astfel in cazul in care in termenul de prescriptie persoana
savirseste o infractiune pentru care legea penala prevede o pedeapsa mai
mare de 2 ani atunci termenul de prescriptie se intrerupe . in cazul in care
termenul se intrerupe se mentioneaza faptul ca termenul care a curs dj
dispare si incepe n nou termen de prescriptive din momentul autodenuntarii
sau retinerii. Iar in cazul suspendarii are effect doar aminarea termenului de
prescriptie pe o perioada, pe cind intreruperea,are ca efect stergerea si
inceperea unui nou termen.

Subiectul III. Etapele activitatii infractionale

3.1 caracterizati pregatirea de infractiune.
Pregatirea de infractiune se considera intelegerea prealabila de a savirsi o
infractiune, fabricarea,procurarea sau adaptarea instrumentelor sau
mijloacelor sau crearea intentionata de conditii pentru savirsirea ei daca din
cause independente de vointa faptuitorului infractiunea nu si-a produs
efectul.
Pedepsei penale si raspunderii penale sunt supuse doar persoanele care
au savirsit pregatirea de infractiune mai putin grava, grava,deosebit de
grava sau exceptional de grava.
3.2 conditiile aplicarii pedepsei pentru infractiunea neconsumata.
TEST 2.
Subiectul I. tentativa de infractiune
1.1 notiunea si trasaturile tentativei de infractiune.
Tentativa de infractiune se considera actiunea sau inactiunea intentionata
indreptata nemijlocit spre savirsirea unei infractiuni, daca din cause
independente de vointa faptuitorului ea nu si-a produs efectul.
Trasaturile tentative sunt:
- actiunea(inactiunea)faptuitorului sunt indreptate nemijlocit asupra
savirsirii unei infractiuni concrete atentind la un boiet concret si
creind un pericol real de a-i cauza o dauna.
- Actiunea(inactiunea) a carei executare a fost inceputa nu si-a
produs efectul, latura obiectiva nu este indeplinita pe deplin, fie ca
actiunea de savirsire a faptei a fost interrupta sau nu sa produs
rezultatul dorit de faptuitor.
- Producerea efectului infractiunii e impiedicata de cause
independente de vointa faptuitorului.
1.2 analizati modalitatile tentative de infractiune.
Formele tentative de infractiune sunt aspectele ce permit diferentierea
elementului material al infr in raport cu gradul de realizare a lui si natura
cazuelor ce impiedica consumarea infractiunii. Astfel se cunosc trei tipuri de
tentative de infr si anume: terminate, netrminata si nula.
- Tentativa terminata are loc atunci cind persoana savirseste toate
actiunile necesare pentru savirsirea infr dar din cause independente
de vinta faptuitorului rezultatul propus nu sa realizat. De exemplu
persoana a sustras din buzunarul victimei bani dar nu a reusit sa se
bucure de ei pentru ca a fost retinuta la timp.
- Tentativa neterminata mai este numita si intrerupta are loc atunci
cind realizarea faptei pina la capat a fost intrerupta din cauze
independente de vointa faptuitorului.
Conf normei de incriminare el nu realizeaza actiunea tipica ei,
executarea prindu-se inainte de producerea rezultatului.
- Tentativa nula are loc atunci cind persoana atenteaza asupra valorii
sociale ocrotite de legea penala dac actiunile realizate nu prezinta
un pericol real si nu pot pricinuio dauna din cauza erorii

faptuitorului, de ex. Hotul a spart un seif intentionind sa sustraga

bani din el dar seiful era gol.
1.3 speta
este posibila renuntarea de buna voie la infractiune la etapa pregatirii
de infractiune la etapa tentative de infractiune. Nu este posibila
renuntarea de buna cind sintem la etapa urmaririlor. Actiunile lui
Morosan pot fi considerate drept renuntare benevola deoarece au fost
intreprinse inainte de survenirea urmarilor adica inainte de a surveni
moartea.
Subiectul II. Individualizarea judiciara a pedepsei
2.1 descrieti criteriie generale de individualizare a pedepsei.
Pedeapsa penala reprezinta o masura de constringere statala si un mijloc
de corectare si reeducare a condamnatului ce se aplica de catre instantele
de judecata persoanelor care au savirsit infr. Trasaturile:
- pedeapsa este o masura de constringere, adica are un character
fortat coercitiv care se aplica condamnatului contrat vointei lui.
- Pedeapsa e o masura de constringere statala, adica se arein vedere
ca doar statul prin intermediul organelor abilitate in acest scop pot
sa o aplice, deoarece statul apare ca un purtator al interesului
public.
- Pedeapsa se aplica doar pentru savirsirea de infractiune adica
pentru fapta care este prevazuta in acest fel de catre legea penala.
- Continutul pedepsei este acela care se manifesta prin privatiuni sau
restrictii la care este supus condamnatul si care trebuie sa le
respecte fie de ordin fizic, moral sau material.
- Pedeapsa se aplica doar pers care sunt vinovate de savirsirea
infractiunii, adica alte persoane ca de exemplu rudele,
reprezentatnii legali nu pot fi supusi pedepsei penale in locul
infractorului chiar daca se ofera benevol.
- Pedeapsa penala genereaza o situatie juridical nefavorabila pentru
faptuitor si anume antecedentele penale.
- Pedeapsa e un mijloc de corectare si reeducare adica vinovatul
trebuia sa fie convins sa nu mai savirseasca alte infractiuni pe viitor.
2.2 determinati regulile pedepsei mai blinde decit cea prevazuta de
lege.
Aplicarea pedepsei mai blinde se aplica doar cind exista circumstante
exceptionale, sau circumstante ce se refera la personalitatea infractorului.
Pedeapsa mai blinda nu se aplica in cazul recidivei sau in cazul infractiunilor
expcetional de grave.
La fel se tine cont de rolul vinovatului in savirsirea infractiunii , felul in
care sa comportat in timpul si dupa savirsirea infractiunii si consumarea
acesteia, la fel o alta regula de care se tine cont este contributia active a
participantului lao infractiune savirsita in grup la descoperirea ei instanta
de judecata poate aplica o pedeapsa sub limita minima sau una mai blinda.

2.3 aduceti argument pro sau contra aplicarii sistemului parificarii

pedepselor pentru participatie.
Sistemul parificarii pedepselor pentru participatie reprezinta sistemul in
care toti participantii la infractiune primesc aceeasi pedeapsa ca si pentru
atuor iar diferentierea se face doar de catre instanta de judecata in cadrul
individualizarii pedepselor.
Un argument pro asupra acestui sistem poate fi faptul ca prin savirsirea
infractiunilor se atenteaza asupra valorilor sociale ocrotite de catre stat prin
legea penala, astfel in cazul participarii la infractiune a faptuitorilor desi rolil
lor a fost diferit ei au neglijat si au atentat asupra anumitor valori sociale.
Astfel prin faptul ca au lezat careva valori, ei in primul rind pentru faptul
ca si-au dat seama de fapta lor poarta raspundere pentru valoarea la care
au atentat, iar pedeapsa va fi aplicata in dependeta de rolul de participare a
fiecaruia la savirsirea infractiunii.
Un alt argument este faptul ca sistemul dat are un scop coercitiv si
educativ, adica este coercitiv pentru ca prin aplicarea pedepsei se
presupune o imbunatatire a aspectului moral si psihic al infractorului prin
aceea ca sa isi dea seama de faptul ca nu mai trebuie sa savirseasca careva
infractiuni, iar scopul educative se vede prin aia ca trebuie sa constientizeze
faptul ca ii va pune pe ginduri si vor intelge ca actiunile date nu sunt bune
deloc si care influenteaza negative asupra vietii atit a lor cit si a persoanelor
care ii incojoara.
Subiectul III. Liberarea de raspundere penala
3.1 conceptul si tipurile de raspundere penala.
Liberarea de raspundere penala reprezinta punerea in libertate a pers ce
a savirsit infr, care si-a pierdut gradul prejudiciabil in virtutea unor
imprejurari prevazute de legea penala.
Tipurile de liberare de raspundere penala in cazul:
Minorilor; schimbarii situatiei; tragerii la raspundere contraventionala;
caintei active; prescriptiei de tragere la raspundere penala; liberarii
conditionate; renuntarea de buna voie la savirsirea infr.
3.2 faceti o generalizare asupra prescriptei tragerii la raspundere penala.
prescriptei tragerii la raspundere penala este o institutie care reprezinta o
perioada de timp in care persoana care a savirsit o infractiune poate fi tras
la raspundere penala. Persoana se libereaz de rspundere penal dac din
ziua svririi infraciunii au expirat urmtoarele termene:
a) 2 ani de la svrirea unei infraciuni uoare;
b) 5 ani de la svrirea unei infraciuni mai puin grave;
c) 15 ani de la svrirea unei infraciuni grave;
d) 20 de ani de la svrirea unei infraciuni deosebit de grave;
e) 25 de ani de la svrirea unei infraciuni excepional de grave.
Prescripia curge din ziua svririi infraciunii i pn la data rmnerii
definitive a hotrrii instanei de judecat,iar in cazul svririi de ctre
persoan a unei noi infraciuni, prescripia se calculeaz pentru fiecare

infraciune separat.
Prescripia se ntrerupe dac, pn la expirarea termenelor de mai sus,
persoana va svri o infraciune pentru care poate fi aplicat pedeapsa cu
nchisoare pe un termen mai mare de 2 ani. Calcularea prescripiei n acest
caz ncepe din momentul svririi unei infraciuni noi.
Curgerea prescripiei se suspend in cazul in care persoana care a svrit
infraciunea se sustrage de la urmrirea penal sau de la judecat. n aceste
cazuri, curgerea prescripiei se reincepe din momentul reinerii persoanei
sau din momentul autodenunrii, ins persoana nu poate fi tras la
rspundere penal dac de la data svririi infraciunii au trecut 25 de ani
i prescripia nu a fost ntrerupt prin svrirea unei noi infraciuni.
Aplicarea prescripiei fa de persoana care a svrit o infraciune
excepional de grav se decide de ctre instana de judecat si daca
instana nu va gsi posibil aplicarea prescripiei i liberarea de rspundere
penal, deteniunea pe via se va nlocui cu nchisoare pe 30 de ani.
persoanele care la data svririi infraciunii erau minori,termenele
prescripiei de tragere la rspundere penal se reduc pe jumtate pentru ei.
Prescripia nu se aplic persoanelor care au svrit infraciuni contra pcii
i securitii omenirii, infraciuni de rzboi sau alte infraciuni prevzute de
tratatele internaionale la care Republica Moldova este parte.
3.3 speta
Cetateanul Boboc a fost condamnat la 2 ani de inchisoare pentru
vatamare intetnionata a integritatii corporale. La un an dupa executarea
pedepsei, a savirsit o infractiune usoara dar Boboc si-a recunoscut vina si a
restituit prejudiciul cauzat.cu toate astea suntem prezenti in cazul recidivei,
situatie in care nu se aplica liberarea de raspundere penala.
TEST 3
Subiect I. formele participatiei
1.1 descrieti formele participatiei
dupa modul de unire a eforturilor a doua persoane sau mai multte intr-un
cadru infractional unic , dupa modul de colaborare a participantilor,
activitatea infractionala comuna are niste trasaturi specifice. In functie de
gradul de coordonare a actiunilor participantilor se deosebesc urmatoarele
forme ale participatiei:
- participatia simpla se considera atunci cind la comiterea infractiunii
participa in comun, ca coautori doua sau mai multe persoane,
fiecare savirsind latura obiectiva a infractiunii.
- Participatia complexa este savirsita daca la comiterea infractiunii au
conribuit persoane in calitate de autor, organizator, instigator sau
complice, iar latura obiectiva a infractiunii cu participatie complexa
poate fi realizata de un singur aitor sau doi sau mai multi autori.
- Grupul criminal organizat e o organizatie in care participantii
actioneaza mereu cu intelegere prealabila, o reuniune de persoane

1.2
-

1.3

stabile care sa-u organizat in prealabil pentru a comite una sau mai
mult infractiuni.
Organizatia criminala reprezinta o reuniune de grupuri criminale
organizate intr-o coumintate stabile, iar activitatea ei se bazeaza si
formeaza pe diviziune functiilor de asigurare, administrare si
executarea a intentiilor organizaitiei intre membrii organizatiei si
structurile ei, pentru a influenta activitatea economica sau de alta
natura a persanelor juridice sau fizice sai de o a obtine avantaje si
de a realize interese economice financiare sau politice.
deosebiri dintre grup criminal si organizatie criminala.
grupul criminal este o organizatie de persoane pe cind organizatia
criminala este formata dintr-o reuniune de grupuri criminale.
Grupul criminal este o reuniune stabile care are ca scop savirsirea
unei sau mai multo infractiuni, iar organizatia criminala este o
comunitatea ierarhizata unde este present un conducator, fiecare
are rolul si functia lui .
Organizatorul si conducatorul organizatiei poarta raspundere pentru
toate infractiunile savirsite de membrii acestuia, pe cind in
organizatie membrii ei poarta raspundere daor pentru infractiunile
la care au participat sau pe care le-au pregatit. Iar in cadrul grupului
criminal participantii se aduna anume pentru a comite o infractiune.
Pentru a o organiza sau petru a participa la savirsirea ei.
speta.

Baciu va fi tras la raspundere pentru viol si furt iar Neamtu doar pentru
furt.
Subiectul II. Liberare de pedeapsa penala
2.1 tipurile liberarii de pedeapsa penala
Prin liberare de pedeapsa penala intelegem situatia cind o persoana care
asavirsit o infractiune este eliberata de executarea reala prin hotarire
judecatoreasca partial sau total.
CP prevede urmatoarele cazuri cind iinfractorul este liberat de pedeapsa
penala:
-

condamnarea cu suspendare condiionat a executrii pedepsei, se

aplica in cazurile cind pentru pedeapsea savirsit cu intertie
seprevede 5 ani sau 7 ani pentru cea savirsita din imprudent,
instanta de judecata poate suspenda aplicarea pedepsei
argumentind prin diferite motive si stabilirea unui termen de proba.
Liberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen este o
categorie a liberarii de pedeapsa penala care consta in punerea in
libertate a condamnatului din locul de detinere inainte de

executarea in totalitate a pedepsei la care a fost supus, cu conditia

ca pin la sfirsirea termenului sa nu mai savirseasca careva
infractiuni, sa nu se eschiveze cu premeditare de la indeplinirea
obligatiilor stabilite pentru el pe aceasta perioada de catre
instantade judecata.
Inlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai
blinda consta in faptul ca poate fi invocate doar cind se executa
pedeapsa cu inchisoarea, astfel trebuie indeplinite doua conditii si
anume ca infractorul sa fie pedepsit pentru savirsirea unei
infractiuni usoare sau mai putin grave adica infractiunile care se
sanctioneaza cu inchisoarea pina la 5 ani inclusiv, si a doua conditie
consta inb fractiunea pedepsei, marimea ei dupa executarea careia
poate interveni aplicarea pedepsei mai blinde.
Liberarea de pedeapsa a minorilor consta in faptul ca minorii care
au savirsit o infractiune usoara sau mai putin grava sa poata fi
eliberati de pedeapsa de catre instanta de judecata, daca se
demonstreaza ca scopurile pedepsei se realizeaza prin internarea
intr-o institutie speciala de invatamint si reeducarea lor. Trebuie
indeplinite anumite conditii si anume: persoana sa fie minora; sa
savirseasca o infr usoara sau mai putin grava; instanta sa constate
ca scopurile pedepsei pot fi atinse fara executarea in fapt a unei
pedepse penale.
Liberarea de pedeapsa datorita schimbarii situatiei, o persoana care
a savirsit o infractiune usoara saumai putin grava poate fi liberate
de pedeapsa penala daca se dovedestte ca la data judecarii cauzei
datorita schimbarii de situatie fapta care sa savirsit si-a pierdut din
caracterul prejudiciabil, iar persoana poate fi corectata fara
expunerea la executarea pedepsei.
Liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave,
este situatia cind are loc unul din cele trei temeiuri, si anume:
imbolnavirea de o boala psihica; imbolnavirea de o alta boala grava;
imbolnavirea militarului de o boala care il face inapt de munca.
Aminarea executarii pedepsei pentru femei gravide si femei care au
copii in virsta de pina la 8 ani,femeile condamnate gravid sau cele
cucopii in virsta de pina la 8 ani, cu exceptia celor care au savirsit
infractiuni grave, deosebit de grave si exceptional e grava impotriva
persoanei, instanta de judecata le poate amina executarea pedepsei
pina la atingerea copilului a virseti de 8 ani.

2.2 conditiile in legaura cu condamnarea cu suspendare conditionata a

executarii pedepsei
Condamnarea cu suspendare conditionata a executarii pedepsei are loc
in cazurile cind o persoana savirseste o infractiuni intentionat si este

pedepsita pina la 5 ani, iar pentru infractiunile savirsite din imprudenta 7

ani. conditiile sunt urmatoarele:
- Trebuie sa restituie o paguba materiala daca este cauzata
intentionat infractiunea,exceptie fiind minorii si femeile cu copii pina
la 8 ani.
- In perioada de la 1 an pina la 5 trebuie intrunite careva conditii si
anume:
a) Sa nu frecventeze anumite locuri;
b) Sa nu isi skimbe domiciliul fara consimtamintul organului
competent;
c) Sa urmeze un tratament in caz de o boala venerica, alcoholism,
narcomanie;
d) Sa repare daunele cauzate in termenul stability de instanta;
e) Sa acorde o sustinere materiala familiei victimei.
2.3 diferenta dintre liberarea de raspundere penala si pedeapsa penala
Liberarea de raspundere penala se aplica inainte de condamnare, iar
liberarea de pedeapsa penala este aplicata dupa condamnare.
Liberarea de pedeapsa penala poate fi aplicata doar de instanta de
judecata, iar liberarea de raspundere panala si ce procurori.
Subiectul III. Aplicarea pedepsei
3.1 mijloacele de individualizare a pedepsei.
Prin mijloace de individualizare a pedepsei se inteleg acele posibilitati pe
care le detin judecatorii pt stabilirea genului si modului de excutare a
pedepsei fiecarui caz concret.in cazul stabilirii unei pedepse, judeactorii au
pedepse alternative prevazute de lege, din care el poate sa aleaga
pedeapsa care o considera necesara, la fel ei pot sa dispuna conform legii
ca sa suspende executarea pedepsei, pe ce termen etc.
Alegind mijlocul de individualizare a pedepsei judecatorii trebuia sa tina
cont de prevederile legii, adica criterii de individualizare a pedepselor, care
sunt niste date si elemente dupa careinstanta se calauzeste pt stabilirea
unei pedepse.
3.2 descrieti conditiile aplicarii pedepsei in cazul acordului de
recunoastere a vinovatiei si in cazul recidivei.
Prin accord de recunoastere a vinovatiei se intelege acel act incheiat intre
inculpate si organele statului prin care primul isi recunoaste vina. Acest tip
de accord poate fi incheiat in cazul cind infractorul a savirsit infractiuni
grave, mai putin grave si usoare, iarinstanta poate sa decida sa reduca
pedeapsa cu 1/3 din maximum pedepsei stabilite de catre pegea penala.
Iar in cazul reicidivei instanta iai in vedere ce fel de infractiuni a savirsit
inculpatul anterior, gradul de prejudiciabilitate, modul si caracterul in care
au fost savirsite. In caz de recidiva simpla pedepasa nu pate fi mai mica de
1/5 din aximum pedepsei, in cazul recidivei periculoase nu mai putin de 2/3
iar in cazul recidivei deosebit de periculoasa nu mai putin de .
3.3 speta

Lui Burca i se va adauga la termenul pedepsei pe care o executa si

termneui noii sentinte, adica 13 ani, dar cum a executat dj 2 ii mai ramin
11.
TEST 4
Subiect I. Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei
1.1 caracterizati cauzele care inlatura caracterul penal al faptei.
Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei sunt acele cauze, stari,
imprejurari a caror existent in timpul savirsirii faptei face ca realizarea
eficienta a uneia din trasaturile esentiala ale infr sa devina imposibila.
Prima cauza care inlatura caracterul penal al faptei este legitima aparare:
este n stare de legitim aprare persoana care svrete fapta pentru a
respinge un atac direct, imediat, material i real, ndreptat mpotriva sa, a
altei persoane sau mpotriva unui interes public i care pune n pericol grav
persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public.
O alta cauza este faptu ca nu constituie infraciune fapta, prevzut de
legea penal, svrit n scopul reinerii persoanei care a comis o
infraciune i al predrii ei organelor de drept.
O a treia cauza este n stare de extrem necesitate persoana care
svrete fapta pentru a salva viaa, integritatea corporal sau sntatea
sa, a altei persoane ori un interes public de la un pericol iminent care nu
poate fi nlturat altfel.
A urmatoare cauza este ca nu constituie infraciune fapta, prevzut de
legea penal, care a cauzat daune intereselor ocrotite de lege ca rezultat al
constrngerii fizice sau psihice, dac n urma acestei constrngeri persoana
nu putea s-i dirijeze aciunile.
O penultima cauza este faptu ca riscul se consider ntemeiat dac scopul
socialmente util urmrit nu a putut fi realizat fr un anumit risc i dac
persoana care l-a admis a luat msurile necesare pentru a preveni cauzarea
de daune intereselor ocrotite de lege.
Ultima cauza este ca nu constituie infraciune fapta, prevzut de legea
penal, svrit de o persoan n vederea executrii unui ordin sau
dispoziii a superiorului, care snt obligatorii pentru aceasta, dac ordinul
sau dispoziia nu snt vdit ilegale i dac persoana care le-a executat nu a
tiut c ordinul sau dispoziia snt ilegale. Rspunderii penale pentru fapta
svrit este supus persoana care a emis ordinul sau dispoziia ilegal.
1.2 asemanari si deosebiri dintre legitima aparare si extrema
necessitate.
Asemanari: ambele sunt indreptate spre ocrotirea valorilor sociale ca de
ex viata,sanatatea.
In ambele fapta nu constituie infractiune si ambele inlatura caracterul
penal al faptei.

Actiunile ambelor apara atit valori personale cit si cele ale altor persoane
supuse pericolului.
Deosebiri:in caz de extrema necessitate prejudiciul de cele mai dese ori
trebuie restituit de cel vinovat, iar incazul legitimei aparari el nu se restituie.
in caz de legitima aparare persoana poate sa foloseasca mai multe
mijloace de aparare ca de ex sa fuga, iar in caz de extrema necessitate
actiunea folosita e unica iesire din situatie.
In cazul extremei necestitati pericolul poate veni din partea persoanelor,
naturii sau animalelor, iar in cazul legitimei aparari doar de la o persoana.
In caz de extrema necessitate prejudiciul produs nu trebuie sa fie mai
mare decit daca nu era inlaturat pericolul, iar in cazul legitimei aparari nu se
necesita un echilibru al prejudiciului.
Subiectu II. Pedepse complementare.
2.1 relatati despre clasificarea pedepselor penale.
In fucntie de destinatia, natura si caracteristicile pedepselor, ele pot fi
clasificate si anume:
- pedepse complementare, se aplica ca ados la o pedeapsa principal
pentru a atinge scopurile pedepsei, ea nu poate fi desinestatatoare
ci doar sa insoteasca pedeapsa principala.
- Pedepse principale sunt cele aplicate independent fara a fi adaugate
la altele. Instanta aplica pedeapsa principala din cele alternative .
- Pedepsele mixte pot fi aplicate atit ca pedepse complementare cit si
ca principale.
2.2 caracterizati pedepsele complementare.
Pedepsele complementare sunt pedepsele care sunt axate la cele
principale pentru a atinge scopurile pedepsei si pentru individualizarea
maxima. Fixarea ei desinestatatoare nu poate fi posibila ci doar ca insotindo pe cea principal. Este doar o pedeapsa de tipul dat si anume retragerea
gradului militar, a gradului de calificare, a unui titlu special si a distinctiilor
de stat.
2.3 speta.
Subiectul III. Liberarea de raspundere penala
3.1 definiti liberarea de raspundere penala si de pedeapsa penala.
Liberarea de raspundere penala are loc atunci cind organelle
compentente si anume de procurer in timpul urmarii penale sau de
judecator in cazul precoesului, libereaza perosana care a savirsit o
infractiune de raspundere penala.
Liberarea de pedeapsa penala este situatia cind persoana care a savirsit o
infractiune este eliberata de executarea pedepsei total sau partial a
pedepsei printr-o hotarire a instantei de judecata.
3.2 analizati doua tipuri de liberare de pedeapsa penala si doua tipuri de
liberare de raspundere penala.
Liberarea de raspundere penala: a) Persoana care este vinovata pentru
savirsirea infractiunii usoare sau mai putin grave care isi recunoaste

vinovatia si nu este un pericol social, urmarirea ei poate fi suspendata

conditionat, cu liberarea de raspundere penala daca corectarea persoanei
este posibila fara aplicarea pedepsei penale. b) liberarea de raspundere
penala a minorilor atunci cind infractiunea este savirsita pentru prima oara,
sa fie usoara sau mai putin grava si poate fi posibila corectarea lor fara ca
sa fie supusi raspunderii penale.
Liberarea de pedeapsa penala: a) condamnarea cu suspendare condiionat
a executrii pedepsei, se aplica in cazurile cind pentru pedeapsea savirsit cu
intertie seprevede 5 ani sau 7 ani pentru cea savirsita din imprudent,
instanta de judecata poate suspenda aplicarea pedepsei argumentind prin
diferite motive si stabilirea unui termen de proba; b)liberarea conditionata
de pedeapsa inainte de termen este o categorie a liberarii de pedeapsa
penala care consta in punerea in libertate a condamnatului din locul de
detinere inainte de executarea in totalitate a pedepsei la care a fost supus,
cu conditia ca pin la sfirsirea termenului sa nu mai savirseasca careva
infractiuni, sa nu se eschiveze cu premeditare de la indeplinirea obligatiilor
stabilite pentru el pe aceasta perioada de catre instantade judecata.

TEST 5.
Subiect I. retinerea infractorului.
1.1 definiti institutia retinerii infractorului.
Institutia retinerii infractorului este reglementata de Codul Penal si este
definit astfel, nu este o infractiune fapta care este prevazuta de legea
penala savirsita pentru a retine persoana care a comis o infractiune si
predarea ei organelor de drept.
1.2 conditiile retinerii infractorului.
pentru ca o persoana sa fie retinuta ra trebuie sa intruneasca careva
conditii si anume:
fapta savirsita sa fie prevazuta de legea penala drept o infractiune.
O a doua conditie ce determina legalitatea retinerii este
comportamentul persoanei, care doreste sa se ascunda sau sa fuga pentru
a se eschiva de raspundere, asta referindu-se si la cazul evadarii de sub
arrest sau sau din locurile de detinere.
1.3 retinerea infractorului ca institutie de drept penal si ca institutie de
procesual civil.
Retinerea infractorului ca institutie de drept penal reprezinta acele
imprejurari in care o persoana care a comis oinfractiune, aceasta
institutie dind dreptul oricarei persoane sa asigure echitatea si
dreptatea in societate. Iar ca institutie de drept procesual retinerea
infractorului se desemneaza normele care reglementeaza procesul de
retinere a infractorului a organelor de drept.

Subiectul II. Pluralitatea de infractiuni

2.1 notiunea si formele pluralitatii de infractiune.
Pluralitatea de infractiuni consta in aceea ca vinovatul pina la tragerea la
raspundere penala vinovatul savirseste citeva fapte penale care contin
semnele diferitor component de infractiune.
Formele pluralitatii de infractiune sunt urmatoarele:
- concursul de infractiuni este savirsirea a doua sau mai multe
infractiuni de catre o persoana prevazute la diferite articole sau la
alienate diferite ale aceluiasi articol daca persoana nu a fost
condamnata pentru vreuna din ele si daca nu a expirat termenul de
prescriptive.
- Repetarea infractiunii are loc cind o persoana savirseste doua sau
mai multe infr identice sau omogene prevazute de aceeasi norma,
doar cu conditia ca persoana sa nu fie condamnata pt vreuna din
ele si nu a expirat termenul de prescriptie.
- Recidiva este cea mai periculoasa forma a pluralitatii de infractiuni,
constind din savirsirea cu intentie a uneia sau mai multe infractiuni
de o persoana cu antecedente penale pt o infractiune savirsita cu
intentie.
2.2 generalizarea recidivei si formele ei.
Comiterea cu intentie a uneia sau mai multe infractiuni de o persoana cu
antecedente penale pentru o infr savirsita cu intentie inseamna recidiva,
pericolul ei sporit decurge din forma intentionata a vinovatiei infractiunilor
din care ea se constituie.
Formele recidivei:
- Recidiva simpla- are loc cind persoana avind antecedente penale
pentru o infractune intentionata savirseste o alta infr intentionata.
- Recidiva periculoasa si deosebit de periculoasa se stabileste tinind
cont de aceleasi semne ca si in cazul recidivei simplei si de tipul
pedepsei aplicate de gravitatea si numarul infractiunilor comise
anterior.
2.3 speta.
SUBIECTUL III. Cauzele care inlatura raspunderea penala sau
consecintele condamnarii.
3.1 caracterizati amnistia si gratierea.
Amnistia este actul ce are ca efect nlturarea rspunderii penale sau a
pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei.
Amnistia nu are efecte asupra msurilor de siguran i asupra drepturilor
persoanei vtmate.
Graierea este actul prin care persoana condamnat este liberat, n tot
sau n parte, de pedeapsa stabilit ori pedeapsa stabilit este comutat.
Graierea se acord de ctre Preedintele Republicii Moldova n mod
individual.
Graierea nu are efecte asupra pedepselor complementare, cu excepia

cazului n care se dispune altfel prin actul de graiere.

Graierea nu are efecte asupra msurilor de siguran i asupra drepturilor
persoanei vtmate.
3.2 momentul stingerii antecedentelor penale.
Antecedentele penale sunt stinse atunci cind persoana este liberate de
pedeapsa penala daca este eliberata prin amnistie de raspunderea penala.
Dupa 2 ani de la executarea pedepsei pentru infractiunile usoare sau mai
putin grava. Dupa 6 ani de la executarea pedepsei pentru infractiunea
grava.
3.3 speta.
TEST 6
SUBIECTUL I. Starea de extrema necessitate.
1.1 notiunea locul extremei necesitati.
Nu constituie infraciune fapta, prevzut de legea penal, svrit n
stare de extrem necesitate. Este n stare de extrem necesitate persoana
care svrete fapta pentru a salva viaa, integritatea corporal sau
sntatea sa, a altei persoane ori un interes public de la un pericol iminent
care nu poate fi nlturat altfel.
Nu este n stare de extrem necesitate persoana care, n
momentul svririi faptei, i d seama c provoac urmri vdit mai grave
dect cele care s-ar fi putut produce dac pericolul nu era nlturat.
1.2 conditiile extremii necesitati.
sunt doua conditii si anume:
- conditiile privind pericolul
- conditiile privind actul de salvare.
Conditiile privind pericolul argumenteaza faptul ca el trebuie sa fie
inevitabil, iar in cazul in care el poate fi evitat nu suntem in prezenta
extremei necesitati, pericolul trebuie sa atenteze asupra valorilor sociale
aparate de legea penala. Pericolul trebuie sa fie imminent, adica fara solutii
de preintimpinare.
Iar conditiile privind actul de salvare nu trebuie savirsite urmari mai grave
decit cele ce s-ar fi produs in cazul inlaturarii pericolului.
1.3speta.
SUBIECTUL II. Aplicarea pedepsei
2.1 descrieti conditiile aplicarii pedepsei pt recidiva si participatie.
In cazul participatiei sunt doua conditii si anume sistemul parificarii si
diversificarii.
Sistemul parificarii sustine ca toti participantii primesc aceeasi pedeapsa
ca si autorul, iar sistemul diversificarii prevede diferite pedepse pentru
diferiti participanti.
In cazul aplicarii pedepsei pt recidiva se tine cont de gravitatea,
caracterul si urmarile infractiunilor savirsite anterior .
2.2 comparati regulile aplicarii pedepsei in cazul unui concurs de
infractiuni si in cazul unui cumul de sentinte.

In cazul aplicarii pedepsei pt concursul de infractiuni, daca infractorul a

savirsit doua fapte prejudiciabile si a fost recunoscut de legea penala pentru
asta de diferite articole, se folosesc 3 metode: a) metoda cumulului total; b)
metoda cumulului partial; c) metoda absorbirii pedepsei mai usoare de
pedeapsa mai aspra.
Iar in cazul unui cumul de sentinte se ajunge la tipul dat de pedeapsa
dupa pronuntarea sentinei , dar inainte de executarea completa a pedepsei
condamnatul savirsind o noua infractiune.
2.3 apreciati modul de determinare a termenului pedepsei definitive in
cazul cumularii diferitor pedepse.
In cazul in care este sa vorbim despre modul de determinare a termenului
pedepsei definitive in cazul cumularii diferitor pedepse, o zi de inchisoare se
egaleaza cu 2 ore de munca neremunerata in folosul comunitatii, iar
celelalte pedepse cumulate cu inkisoarea se executa desinestatator. Pentru
savirsirea unei noi infractiuni pedeapsa este mai mica decit cea pentru un
cumul de sentinte . la stabilirea pedepsei pentru un cumul de sentinte se
stabileste una principal iar pedepse complementare pot fi adaugate din
articolele corespunzatoare din partea speciala.
SUBIECTUL III. Liberarea de raspundere penala
3.1 enumerati tipurile de liberare a pedepsei penale.
Liberarea de pedeapsa penal se efectueaz prin:
a) liberarea condiionat de pedeaps nainte de termen;
b) condamnarea cu suspendare condiionat a executrii pedepsei;
c) amnarea executrii pedepsei pentru femei gravide i femei care au
copii n vrst de pn la 8 ani.
d) liberarea de pedeaps datorit schimbrii situaiei;
e) liberarea de pedeaps a minorilor;
f) liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave;
g) nlocuirea prii neexecutate din pedeaps cu o pedeaps mai blnd;
3.2 generalizare asupra aminarii executarii pedepsei pt femei gravide sau
cu copii in virsta de pina la 8 ani.
Instana de judecat poate amna femeilor condamnate gravide i celor
care au copii n vrst de pn la 8 ani executarea pedepsei pn la atingerea
de ctre copil a vrstei de 8 ani, cu excepia celor condamnate la nchisoare
pe un termen mai mare de 5 ani pentru infraciuni grave, deosebit de grave
i excepional de grave mpotriva persoanei .
n cazul n care vreuna din persoanele condamnate, a renunat la copil
sau continu s se eschiveze de la educarea lui dup avertismentul fcut de
organul care exercit controlul asupra comportamentului condamnatei fa
de care executarea pedepsei a fost amnat, instana de judecat, la
propunerea organului nominalizat, poate s anuleze amnarea executrii
pedepsei i s trimit condamnata pentru executarea pedepsei la locul
stabilit n hotrrea judectoreasc.
La atingerea de ctre copil a vrstei de 8 ani, instana de judecat:

a) libereaz condamnata de executarea prii neexecutate a pedepsei;

b) nlocuiete partea neexecutat a pedepsei cu o pedeaps mai blnd;
c) trimite condamnata n instituia corespunztoare pentru executarea
prii neexecutate a pedepsei.
Dac n perioada amnrii executrii pedepsei condamnata svrete o
nou infraciune, instana de judecat i stabilete o alta pedeaps.
3.3 speta.
Scobov va fi obligat sa execute sentinta de condamnare impusa de
instanta de judecata.
TEST 7
SUBIECTUL I. Fazele activitatii infractionale.
1.1 enumerati fazele activitatii infractionale.
Infractiunea reprezinta o activitate care implica desfasurarea in timp si
spatiu a mai multor actiuni, fiecare caracterizindu-se cu un anumit grad de
infaptuire a hotaririi infractionale.
Fazele fiind urmatoarele: etapa interna care este formata de urmatoarele
moment si anume:
- conceperea activitatii infractionale si anume aparitia ideii de a
comite o fapta prejudiciabila;
- compararea deciziilor alternative asupra savirsirii sau nesavirsirii
infractiunii;
- decizia infractionala, adica hotarirea de a savirsi infractiunea.
Etapa externa e formata dintr-o manifestare exterioara a actiunilor si
actelor effectuate pentru realizarea infractiunii. Etapa data este formata
din :
- etapa actelor preparatorii si anume are loc procesul de la adoptarea
hotaririi spre executarea prin acte.
- etapa actelor preparatorii e cea mai importanta pentru ca se
savirsesc actele care duc la realizarea infractiunii.
- etapa urmarilor este caracterizata prin producerea rezultatului final.
1.2 pregatirea de infractiune.
Pregatirea de infractiune reprezinta adoptarea ideii de a savirsi o
infractiune, procurarea, adaptarea sau fabricarea instrumentelor sau
mijloacelor pentru savirsirea ei, iar
Pregatirea de infractiune contine doua categorii de semne si anume:
Semne obiective:
- intreruperea actelor de pregatire din cauze independente de vointa
partilor.
- Crearea conditiilor necesare pt savirsirea infractiunii.
Semne subiective:
- Se refera la actele de pregatire, intentie asupra savirsirii infractiunii.
Formele de manifestare sunt urmatoarele:
- Acordul comun dintre doi sau mai multe persoane de a savirsi o
infractiune;
- Dobindirea mijloacelor si instrumentelor sau procurarea lor de catre
subiecti pentru a pregati pentru savirsirea infractiunii.

Crearea conditiilor pentru pregatirea locului de infractiune,

inlaturarea obstacolelor.
1.3aplicarea pedepsei in cazul raspunderii penale si a pedepsei penale.
persoanele care au savirsit pregatirea unei infractiuni mi putin grave,
grave, deosebit de grave sau exceptional de grave sunt supuse raspunderii
penale si pedepsei penale, aici se tine cont de circumstantele ni virtutea
carora infractiunea nu a fost dusa pina la capat.
In cazul recidivei pedeapsa nu poate fi mai mica de jumatate, pt recidiva
periculoasa e de 2/3, iar pt recidiva deosebit de periculoasa cel putin3/4 din
maximum acelei pedepse.
SUBIECTUL II. Circumstante atenuante
2.1 tipurile de circumstante.
Sunt doua circumstante:
-circumstante atenuante-sunt starile ce tin de infractiune si infractor care
fac parte din activitatea infractionala reglementata de legea penala care
micsoreaza gradul de pericol social si atenuind raspunderea penala.
-circumstante agravante-sunt starile ce insotesc activitatea infractionala
care maresc gradul de pericol al infractiunii.
2.2 circumstantele atenuante.
a) svrirea pentru prima dat a unei infraciuni uoare sau mai puin
grave;
b) svrirea infraciunii de ctre un minor;
c) svrirea infraciunii de ctre o persoan n stare de ebrietate,
provocat de consumarea involuntar sau forat a substanelor menionate
la art.24 sau de consumarea de aceste substane fr a fi contient de
efectul lor;
d) svrirea faptei de o persoan cu responsabilitate redus;
e) prevenirea de ctre vinovat a urmrilor prejudiciabile ale infraciunii
svrite, repararea benevol a pagubei pricinuite sau nlturarea daunei
cauzate;
f) autodenunarea, contribuirea activ la descoperirea infraciunii sau la
identificarea infractorilor ori recunoaterea vinoviei;
g) ilegalitatea sau imoralitatea aciunilor victimei, dac ele au provocat
infraciunea;
h) svrirea infraciunii ca rezultat al constrngerii fizice sau psihice, ce
nu nltur caracterul penal al faptei, sau dat fiind dependena material,
de serviciu sau de alt natur;
i) afectarea grav, prin infraciunea svrit, a fptuitorului acesteia sau
greutatea poverii pedepsei, aplicat pentru el, din cauza vrstei naintate a
acestuia, strii sntii lui sau altor circumstane.
SUBIECTUL III. Masuri de siguranta
3.1 notiunea si scopul masurilor de siguranta.

Masuri de siguranta sunt mijloacele penale de constringere cu caracter

preventiv care ajuta la completarea pedepselor penale care participa la
inlaturarea unui pericol si a faptelor prevazute de legea penala.
Scopul lor este urmatorul:
- inlaturarea pericolului
- preintimpinarea savirsirii faptelor prevazute de legea penala
tipurile masurilor de siguranta sunt:
- expluzarea;
- masurile de constringere cu character medical;
- confiscarea speciala;
- masuri de constringere cu character educativ.
3.2 definiti masurile de constringere cu caracter medical.
Masurile de constringere cu caracter medical sunt masurile care obliga
persoana care a savirsit o infractiune sa urmeze tratamente medicale in caz
de deficient mintale sau in caz de abuz de substante alcoolice. In cazul in
care persoanele care sunt in starea de iresponsabilitatee totala sau partiala
la momentul savirsirii infractiunii instanta de judecata poate sa aplice
masuri de constringere cu character medical care se realizeaza in institutiile
curative ale organelor de ocrotire a sanatatii si anume:internarea intr-o
institutie psihiatrica sub supraveghere obisnuita sau riguroasa.
3.3 speta.
Testul 8
SUBIECT I. Legitima aparare
1.1Notiunea de legitima aparare
Conf.art 36 din CPal RM,nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea
penala savirsita in stare de legitima aparare.
a-Este in stare de legitima aparare persoana care savirseste fapta pentru a
respinge un atac direct,imediat,material si real, indreptat impotriva sa, a altei
personae sau impotriva unui interes public si care pune in pericol grav persoana
sau drepturile celui atacat ori interesul public.
b-Este in legitima aparare si persoana care savirseste fapta,prevazuta la
alin(2),pentru a impiedica patrunderea,insotita de violenta periculoasa pentru
viata sau sanatatea persoanei ori de amenintarea cu aplicarea unei asemenea
violente ,intr-un spatiu de locuit sau intr-o alta incapere.

1.2Conditiile legitimei aparari

Legiuitorul si teoreticienii au asociat o serie de comditii care caracterizeaza
legitima aparare,deci sunt in doctrina evidentiate 3 grupe de conditii:
a-conditii care se refera la valorile sociale aparate de legea penala:

-drepturile persoanei atacate(sanatatea,intergritatea)

-drepturilea altei personae(sanatatea,integritatea)
-dreptul la inviolabilitatea domiciliului s.a
b-conditii care se refera la atac:
Atacul-sau agresiunea este o comportare violenta a persoanei,o atitudine
ofensiva ce se materializeaza intr-o actiune indreptata impotriva valorilor sociale
ocrotite de legea penala.
Potrivit legii alin(2),al art.36 din CP al RM- atacul trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
-sa fie direct,imediat,material,real
-sa fie indreptat impotriva propriei personae,a altei personae sau impotriva
unui interes public
-sa puna in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public
c-conditii care se refera la aparare:
-apararea sa fie in interesele proprii,ale altei personae sau in interes public
-apararea trebuie sa fie indreptata impotriva atacului(atatacatorului) si
impotriva tertelor persoan
-apararea trebuie sa fie infaptuita in limitele de timp,de la momentul inceperii
atacului pina la consumarea acestuia
-nu se admite depasirea limitelor legitimii aparari
-apararea trebuie sa corespunda atacului

1.3 de alcatut speta

SUBIECTUL II. Categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice.

2.1Notiunea de pedeapsa penala
Conf alin(1)al art.61 din CP al RM Pedeapsa penal este o msur de
constrngere statal i un mijloc de corectare i reeducare a condamnatului ce se
aplic de instanele de judecat, n numele legii, persoanelor care au svrit
infraciuni, cauznd anumite lipsuri i restricii drepturilor lor.
Trasaturile pedepsei penale:

-pedeapsa este o masura de constringere-adica poarta un caracter

coercitiv,fortat.
-pedeapsa este o masura de constringere statala-adica ea se aplica numai de
catre stat prin intermediul organelor abilitate in acest scop.
-continutul pedepsei-este tot timpul unul care presupune si se manifesta prin
diferite restrictii sau privatiuni pe care condamnatul le resimte,fie acestea de
ordin fizic(inchisarea sau detentiunea pe viata,arestul) material(amenda) sau
moral (retragerea gradului militar sau a distinctiilor de stat).
-pedeapsa se aplica numai pentru savirsirea de infractiuni adica pentru fapta
prevazuta de legea penala,alte incalcari de lege nefiind susceptibile de asemenea
sanctiuni.
-pedeapsa se aplica numai persoanelor vinovate de savirsirea infractiunii-adica
infractorul raspunde solitar si individual pentru fapta savirsita.
-pedeapsa este un mijloc de corectare si reeducare-prin care se intelege ca
pedeapsa este menita a convinge condamnatul sa nu mai savirseasca infractiuni
pe viitor.
-numai pedeapsa penala genereaza acea situatie nefavorabila pentru
condamnat antecedentele penale.

2.2Categoriile de pedepse aplicate persoanelor fizice:

1 Pedepse principale:
A-Munca neremunerata in folosul comunitatii-reprezinta una din pedepsele de
baza alternative celor privative de libertate care au completat sistemul de
pedepse.Conf al (1) al art.67 din CP al RM, munca neremunerata in folosul
comunitatii consta in antrenarea ,in afara timpului de serviciu de baza sau de
studii, la munca, determinate de autoritatile administratiei publice locale.
B-Arestul-conf. art.68 din CP al RM este o pedeapsa privative de libertate de
scurta durata, de la 3 la 6 luni, care se executa in institutii special destinate tinerii
sub arrest in conditiile prevazute de Codul executional.Fiind o pedeapsa
principala, arestul poate fi aplicat doar daca este indicat in sanctiunea articolului
din Partea Speciala din CP.
C-Trimiterea intr-o unitate militara disciplinara-conf art.69 din CP al RM
militarilor care,in timpul indeplinirii serviciului militr in termen, au savirsit
infractiuni li se poate aplica trimiterea intr-o unitate militara disciplinara ,in
cazutrile prevazute de lege pe un termen de pina la 2 ani,precum si in cazurile in
care instanta de judecata tinind cont de circumstantele cauzei si de persoana

condamnatului, gaseste de cuviinta sa aplice,in locul pedepsei cu inchisoa pe un

termen de pina la 2 ani,trimiterea intr-o unitate militara disciplinara pe acelasi
termen.
D-Inchisoarea-consta in privarea de libertate a persoanei vinovate de savirsirea
unei infractiuni prin izolarea impusa acesteia de mediul normal de viata si
plasarea ei ,pe baza hotaririi instantei de judecata , pe un anumit termen intr-un
penitenciar alin (1)al art.70din CP al RM.
E-Detentiunea pe viata-conf art.71 al CP al RM privarea de libertate a
condamnatului pe tot restul vietii.Aceasta pedeapsa se stabileste numai pentru
comiterea unei infractiuni exceptional de grave.
2 Pedepse complimentare:
A-retragerea gradului military, a unui titlu special , a gradului de
calificare(clasificare)si a distinctiilor de stat-conf art.66 din CP al Rm in caz de
condamnare pentru o infractiune grava, deosebit de grava sau exceptional de
grava,instanta de judecata,tinind cont de circumstantele savirsirii
infractiunii,poate retrage condamnatului gradul military,titlul special,gradul de
calificare(clasificare) si distinctiile de stat.

Gradul militar-este o mentiune de stat care I se acorda unei

persoanep/u anumite merite in rindurile Fortelor Armate,organelor securitatii
statului.

Titlul special-este o mentiune de stat care se atribuie pentru

serviciul in diferite organe:serviciul diplomatic,controlul vamal,organelle fiscale
etc.

Gradul de calificare(clasificare)-este o mentine speciala de stat care

se acorda functionarilor publici,adica persoanelor care satisfac serviciul public in
diverse organe:aparatul Parlamentului si Presedintelui RM,Curtea de Conturi etc.

Distinctiile de stat-sunt ordinile(Ordinil RM,Ordinul de Onoare) si

medaliile (Meritul Civic,Meritul Militar) inclusive jubiliare si titlurile
onorifice(Mester- Faur) care se confera in demn de recunostinta si apreciere a
meritelor persoanelo fizice si juridice.
3.Pedepsele care pot fi aplicate atit ca pedepse principale cit si ca pedepse
complimentare:
A-Amenda-conf art.64 din CP al RM este o sanctiune pecuniara ce se aplica de
catre instanta de judecata in cazurile si in limitele prevazute de lege.Ea reprezinta
o restringere a drepturilor patrimoniale ale condamnatului,care se manifesta in
reducerea patrimoniului sau.
B-Privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita
activitate-consta in interzicerea de a ocupa o functie sau de a exercita o

activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul la savirsirea

infractiunii art.65 din CP al RM.

2.3Detentiunea pe viata.
Detentiunea pe viata-conf art.71 al CP al RM privarea de libertate a
condamnatului pe tot restul vietii.Aceasta pedeapsa se stabileste numai pentru
comiterea unei infractiuni exceptional de grave.
Scopul detentiunii pe viata este:
-restabilirea echitatii sociale
-corectarea condamnatului
-prevenirea de savirsirea a noi infractiuni din aprtea condamnatuli si t si din
patea unor terte persoane.
Conducindu-se de principiul umanitatii si in scopul respectarii conventiilor
internationale,legea penala, exclude femieile si minorii din categoria de personae
carora le poate fi stabilita aceasta pedeapsa severa.Din aceleasi considerente
,persoana condamnata la detentiune pe viata poate fi liberat in anumite conditii
inainte de termen daca a executat efectiv cel putin 35 de ani de inchisoare.

SUBIECTUL III. Antecedentele penale si reabilitarea judecatoreasca

3.1 Notiunea
Antecedentele penale-reprezinta o stare juridical a persoanei, ce apare din
momentul raminerii defintitive a sentintei de condamnare,generind consecinte de
drept nefavorabile pentu condamnat pina la momentul stingerii antecedentelor
penale sau reabilitarii-conf.art 110 din CP al RM.

Reabilitarea judecatoreasca-este o forma de reabilitare care se acorda,la

cererea condamnatului,pe calea unei procedure speciale,de catre instanta de
judecata,in conditiile aratate de lege.Conf art.112 din CP al RM daca persoana
care a executat pedeapsa penala a dat dovada de o comportare ireprosabil,la
cererea sa, instanta de judecata poate anula antecedentele penale pina la
expirarea termenilor de stingere a acestora.

3.2 stingerea antecedentelor penale

Prin reabilitare de drept (stingere a antecedentelor penale )a uni condamnat se
intelege integrarea completa a acestuia prin infaptuirea si inlaturarea pentru
viitor a tuturor incapacitatilor si inerdictiilor ce decurg in general dintr-o hotarire
judecatoreasca de condamnare si prin repunerea lui, din punct de vedere moral si
social ,in situatia pe care o avea inainte de condamnare.
Articolul 111. Stingerea antecedentelor penale
(1) Se consider ca neavnd antecedente penale persoanele:
a) liberate de pedeaps penal;
b) liberate, potrivit actului de amnistie, de rspunderea penal;
c) liberate, potrivit actului de amnistie sau graiere, de executarea pedepsei
pronunate prin sentina de condamnare;
d) condamnate cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei dac, n
termenul de prob, condamnarea cu suspendarea condiionat a executrii
pedepsei nu a fost anulat;
e) condamnate la o pedeaps mai blnd dect nchisoarea dup executarea
pedepsei;
g) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni uoare sau mai
puin grave dac au expirat 2 ani dup executarea pedepsei;
h) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni grave dac au
expirat 6 ani dup executarea pedepsei;
i) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni deosebit de grave
dac au expirat 8 ani dup executarea pedepsei;
j) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni excepional de
grave dac au expirat 10 ani dup executarea pedepsei.
(2) Dac condamnatul, n modul stabilit de lege, a fost liberat nainte de
termen de executarea pedepsei sau partea neexecutat a pedepsei i-a fost
nlocuit cu o pedeaps mai blnd, termenul stingerii antecedentelor penale se
calculeaz pornindu-se de la termenul real al pedepsei executate, din momentul
liberrii de executarea pedepsei principale i complementare.
(3) Stingerea antecedentelor penale anuleaz toate incapacitile i decderile
din drepturi legate de antecedentele penale
Prin aceasta are loc reabilitarea totala a persoanei: ea nu se mai considera
condamnata,poate sa practice orice activitate legala,chiar si cele care sunt
interzise persoanelor condamnate.Astfel,fostul condamnat se bucura din nou de
la egalitate in fata legii,recapatindu-si buna reputatie,prestigiul si rezultatul
ei:reabilitarea in ochii tuturor.

3.3cerea de reabilitare judecatoreasca

Ca si in cazul reabilitarii de drept,pentru acordarea reabilitarii judecatoresti

legea prevede conditii privind condamnarea ,tremenile de reabilitare,conduita
condamnatului.Stabilirea acestor conditii pentru acordarea restabilirii reprezinta o
garantie pentru condamnat deoarece daca se constata ca acestea sunt
indeplinite instanta nu poate refuza reabilitarea pe motiv ca nu ar fi oportuna.
Articolul 112. Reabilitarea judectoreasc
(1) Dac persoana care a executat pedeapsa penal a dat dovad de o
comportare ireproabil, la cererea sa, instana de judecat poate anula
antecedentele penale pn la expirarea termenelor de stingere a acestora. Drept
condiii pentru primirea cererii de reabilitare judectoreasc pot fi:
a) condamnatul nu a comis o nou infraciune;
b) a expirat cel puin jumtate din termenul prevzut la art.111 alin.(1) i (2);
c) condamnatul a avut o comportare ireproabil;
d) condamnatul a achitat integral despgubirile civile, la plata crora a fost
obligat prin hotrre judectoreasc, precum i cheltuielile de judecat;
e) condamnatul i are asigurat existena prin munc sau prin alte mijloace
oneste, a atins vrst de pensionare sau este incapabil de munc.
(2) Reabilitarea anuleaz toate incapacitile i decderile din drepturi legate
de antecedentele penale.
(3) n caz de respingere a cererii de reabilitare, nu se poate face o nou cerere
dect dup un an.
(4) Anularea reabilitrii judectoreti se efectueaz n cazul n care, dup
acordarea ei, s-a descoperit c cel reabilitat a mai avut o condamnare care, dac
ar fi fost cunoscut, conducea la respingerea cererii de reabilitare.

Testul 9
SUBIECTUL I. Participatia
1.1notiunea si trasaturile participatiei
Conf.art.41din CP al RM Se consider participaie cooperarea cu intenie a
dou sau mai multor persoane la svrirea unei infraciuni intenionate.
In doctrina nationala cel mai des utilizata este clasificarea trasaturilor
participatiei este in trasatori subiective si trasaturi obiective,care reiese din
prevederile art.41:
-pluralitatea de subiecte-presupune ca la savirsirea infractiunii trebiue sa
participle 2 sau mai multe personae.conf art.42 participantii trebuie sa
intruneasca semnele subiectului infractiunii( virsta14-16 ani pentru ca persoana
sa poata fit rasa la raspundere penala).

-activitatea in comun a participantilor la infractiune-presupune cooperarea a 2

sau mai multe personae la savirsirea infractiunii.Cooperarea presupune ca
faptuitorii,in legatura reciproca savirsesc fapte prejudiciabilesi provoaca in comun
daune valorilor sociale.
-unitatea intentiei-este o conditie subiectiva,care presupune cooperarea cu
intentie a 2 sau mai multe personae la savirsirea unei infractiuni intentionate.
-cooperarea dor la o infractiune intentionata-este o conditie subiectiva care
prevede ca constituie participatie toate infractiunile savirsite in comun chiar din
imprudenta, de catre citeva personae.In cazul savirsirii de catre citeva personae a
unei infractiuni din imprudenta, fiecare dintre participanti poarta raspundere doar
pentru actiunuile sale independent de activitatea celuilalt.

1.2Participantii.
Conf art.42 (1) Participanii snt persoanele care contribuie la svrirea unei
infraciuni n calitate de autor, organizator, instigator sau complice.
(2) Se consider autor persoana care svrete n mod nemijlocit fapta
prevzut de legea penal, precum i persoana care a svrit infraciunea prin
intermediul persoanelor care nu snt pasibile de rspundere penal din cauza
vrstei, iresponsabilitii sau din alte cauze prevzute de prezentul cod.
In teoria dreptului penl si in practica judiciara a RM autori ai infractiunii sunt
recunoscuti:
-cei care nemijlocit au savirsit infractiunea
-cei ce participa nemijlocit la savirsirea infractiunii impreuna cu alte
personae(coautori)
-cei ce savirsesc infractiunea prin intermediul altor persoane care nu pot fi
supuse raspunderii penale in virtutea unor circumstante prevazute de legea
penala
(3) Se consider organizator persoana care a organizat svrirea unei
infraciuni sau a dirijat realizarea ei, precum i persoana care a creat un grup
criminal organizat sau o organizaie criminal ori a dirijat activitatea acestora..
Normele penale din RM atesta citeva forme de incadrare a actiunilor
organizatorului:
-organizarea savirsirii infractiunii
-dirijarea realizarii infractiunii
-crearea unui grup criminal organizat sau a unei organizatii criminale

-dirijarea grupului criminal organizat sau a organizatiei criminale

(4) Se consider instigator persoana care, prin orice metode, determin o alt
persoan s svreasc o infraciune.
Instigarea presupune existenta anumitor conditii:
-obiectul juridic al faptei savirsite de autor si obiectul juridic al instigarii sa fie
identice,deoarea autorul nu face decit sa execute fapte a caror savirsire a fost
hotarita de catre instigator.
-pentru eficienta este necesara prezenta a cel putin doi subiecti,a doua
persoane, si anume:una care desfasoara activitatea de instigare(instigator) si alta
asupra careia se efectueze aceasta activitate (instigat).
(5) Se consider complice persoana care a contribuit la svrirea infraciunii
prin sfaturi, indicaii, prestare de informaii, acordare de mijloace sau instrumente
ori nlturare de obstacole, precum i persoana care a promis dinainte c l va
favoriza pe infractor, va tinui mijloacele sau instrumentele de svrire a
infraciunii, urmele acesteia sau obiectele dobndite pe cale criminal ori
persoana care a promis din timp c va procura sau va vinde atare obiecte.
(6) Participanii trebuie s ntruneasc semnele subiectului infraciunii.

1.3
Pentru ca instigatorul ,organizarorul si complicele sa nu fie trasi la raspundere
acestia trebuie sa renunte de buna voie la fapta infractionala conf art.56 din CP al
RM.Prin renuntare de buna voie a participantilor la savirsirea infractiunii
intelegem situatia in care 1 sau citiva participanti inceteaza sa indeplineasca
actiunile ce le reveneau in virtutea rolului executat ca participant la inractiune,in
cazul cind ei constientizeaza posibilitatea reala de a duce aceasta infractiuni pina
la capat.In afara de conditiile generale ce se refera la renuntarea adica sa fie
benevola si definitiva ,mai exista si particularitati:
-renuntarea de buna voie a uniu dintre participanti nu libereaza de raspundere
penal ape ceilalti participanti
-posibilitatea renuntarii de buna voie a participantului depinde de
comportamentul autorului
-renuntarea de buna voie trebue sa aiba loc inainte ca executarea sa se
termine.
In afara de aceasta alin(4)art.56 prevede ca organizatorul si instigatorul
infractiunii nu se supun raspunderii penale daca aceste persoane printr-o
instiintare la timp a organelor de drept sau prin alte masuri intreprinse au
printimpinat decerea pina la capat a infractiunii de catre autor.

Complicele infractiunii nu se supune raspunderii penale daca a intreprins toate

masurile ce depindeau de el p/u a printimpina comiterea infractiunii.

SUBIECTUL II.Unitatea si pluralitatea infractiunii

2.1Notiune de infr unica.
Conf art.28 din CP al RM Infraciunea unic reprezint o aciune (inaciune)
sau un sistem de aciuni (inaciuni) care se calific conform dispoziiei unei
singure norme a legii penale.
Unitatea de infractiune exista cind activitatea faptuitorului realizeaza o singura
infractiune,adica atunci cind se identifica continutul(componenta) unei singure
infractiuni.
Cu privire la tipurile unitatii infractionale s-a inradacinat tendinta de a face
distinctia dintre unitatea naturala si unitatea legala de infractiune,fiecare
manifestindu-se prin diferite forme de infractiuni unice.
Infractiunea unica este de 2 tipuri:
Infractiunea unica naturala-are la baza unicitatea actiunii/inactiunii care
constituie elemental material al infractiunii, in acelasi timp ea producind un
singur rezultat,sub aspect subiectiv forma vinovatiei fiind unica.
In doctrina unitatea naturala se prezinta sub 2 forme:
A-Infractiune simpla-reprezinta infractiunea a carei latura obiectiva este
compusa dintr-o singura actiune/inactiune, fie dintr-o activitate unica care
produce rezultatul ce corespunde componentei de infractiune in cauza.
B-Infractiunea continua-se caracterizeaza prin savirsirea neintrerupta ,timp
nedeterminat, a activitatii infractionale.

Unitatea legala-are la baza vointa legiuitorului de a reuni in cadrul unei singure

infractiuni mai multe fapte, care in caz contrar ar constitui infractiune de sine
statatoare , acre ar forma o pluralitate.
Unitatea legala se prezinta sub forma Infractiunii:
A-Infractiune prelungita(continua)-fapta savirsita cu intentie unica,caracterizata
prin 2 sau mai multe actiuni infractionale identice,comise cu un singur scop,
alcatuind in ansanblu o infractiune.

B-Infractiunea complexa-consta in imbinarea in calitate de element constitutive

sau ca semn agravant al componentei de infractiune a 2 sau mai multe fapte
penale,care luate izolat constituie componate de infractiuni de sine statatoare..
C-Infractiunea de obicei-reprezinta savirsirea unei fapte de un numar de
ori,care se denota ca obisnuinta,obiceul sau sau indeletnicire.
2.2pluraliatea de infractiune
Conf art.32 Pluralitatea de infraciuni constituie, dup caz, concurs de
infraciuni sau recidiv.
Pluralitatea de infractiuni poate fi caracterizata prin acele cazuri generatoare
de consecinte juridice cind o persoana savirseste concomitant sau succesiv citeva
infractiuni pina a fit rasa la raspundere penala, fie savirseste o noua infractiune
dupa condamnare pentru infractiunea anterioara.
Luind in considerare cele mentionate , putem evidential urmatoarele trasaturi
ale pluralitatii de imfractiune:
-savirsirea de catre o persoana a 2 sau mai multe infractiuni-adica faptele ilicite
trebuie sa constituie infractiuni si nu doar o fapta ilicita,caracterul penal al faptei
nu trebuie sa fie inlaturat printr-o cauza prevazuta de lege.
-prezenta consecintelor juridice nestinse sau neridicate cel putin referitor la 2
infractiuni-pluralitatea de infractiunu reflecta gradul sporit al pericolului social al
faptei faptuitorului.

2.3
Caraman poate fi considerat recidivist deoarece antecedentele penale nu au
fost stinse,pentru ca aceste sa fie stinse trebuie sa treaca o perioada de 8 ani
deoarece infractiunea precedenta a fost una deosebit de grava care necesita o
perioada de stingere a antecedentelor penale de 8 ani,iar de la ultina sa infractine
au trecut doar 7.

SUBIECTUL III.Masuri de siguranta.

3.1 Masuri de siguranta

Masuri de siguranta-sanctiuni de drept penal constind din masuri de
constringere cu caracter pur preventive, care au drept scop inlaturarea unor stari

de pericol generatoare de fapte prevazute de legea penala.Ele se aplica pentru a

inlatura o stare de pericol si a printimpina savirsirea de noi infractiuni.
Msuri de siguran snt:
a) msurile de constrngere cu caracter medical;
b) msurile de constrngere cu caracter educativ;
c) expulzarea;
d) confiscarea special

3.2Expulzarea
Conf.art.105 din CP al Rm masura expulzarii consta in faptul ca cetatenilor
strini i apatrizilor care au fost condamnai pentru svrirea unor infraciuni li se
poate interzice rmnerea pe teritoriul rii.
Masura de siguranta a expulzarii poate fi aplicata numai in prezenta conditiilor:
-faptuitorul sa fie cetatean strain sau apatrid, aceasta calitate trebuie sa fie la
momentul judecarii
-cetateanul strain sau apatrid sa fie condamnat pentru o fapta care constituie o
infractiune
-raminerea cetateanului starin sau apartid pe teritoriul RM sa fie sursa unei
stari de pericol, a carei inlaturare asa fie posibila doar prin indepartarea lui de pe
acest terituriu
-persoana sa nu fie supusa in statul in care urmeaza a fi expulzat la un
tratament sau la o pedeapsa inumana sau degradanta
- la luarea deciziei privind expulzarea persoanelor prevzute la alin.(1) se va
ine cont de dreptul la respectarea vieii private a acestora.
- in cazul n care expulzarea nsoete pedeapsa cu nchisoare, aducerea la
ndeplinire a expulzrii are loc dup executarea pedepsei.

Confiscarea speciala-consta in trecerea fortata si gratuita n proprietatea

statului a bunurilor utilizate la svrirea infraciunilor sau rezultate din infraciuni.
n cazul n care bunurile utilizate la svrirea infraciunilor sau rezultate din
infraciuni nu mai exist, sau nu se gsesc se confisc contravaloarea acestora.
Confiscarea speciala se pote face doar asupra anumitor categorii de lucruri ca:
a) rezultate din fapta prevzut de prezentul cod, precum i orice venituri de la
aceste bunuri, cu excepia bunurilor i veniturilor care urmeaz a fi restituite

proprietarului legal;
b) folosite sau destinate pentru svrirea unei infraciuni, dac snt ale
infractorului;
c) date pentru a determina svrirea unei infraciuni sau pentru a-l rsplti pe
infractor;
d) dobndite prin svrirea infraciunii, dac nu urmeaz a fi restituite
persoanei vtmate sau nu snt destinate pentru despgubirea acesteia;
e) deinute contrar dispoziiilor legale;
f) convertite sau transformate, parial sau integral, din bunurile rezultate din
infraciuni i din veniturile de la aceste bunuri;
g) folosite sau destinate pentru finanarea terorismului.
Conditiile in care poate fi aplicata confiscarea speciala sunt:
-Dac bunurile rezultate sau dobndite prin svrirea infraciunii i veniturile de
la aceste bunuri au fost comasate cu bunurile dobndite legal, se confisc acea
partea din bunuri sau contravaloarea acestora care corespunde valorii bunurilor
rezultate sau dobndite prin svrirea infraciunii i a veniturilor de la aceste
bunuri.
- Confiscarea special se aplic persoanelor care au comis fapte prevzute de
prezentul cod. Pot fi supuse confiscrii speciale i bunurile menionate la alin.(2),
dar care aparin altor persoane i care le-au acceptat tiind despre dobndirea
ilegal a acestor bunuri.
- Confiscarea special se poate aplica chiar dac fptuitorului nu i se stabilete
o pedeaps penal.
- Confiscarea special nu se aplic n cazul infraciunilor svrite prin
intermediul unui organ de pres sau al oricrui alt mijloc de informare n mas.

3.3Liberarea de raspundere penala a minorilor.

Delicventa juvenila-reprezinta o trasatura caracteristica a fenomenului
infractional.Dreptul penal concureaza in realizarea preventie infractionale in
rindurile minorilor indeosebi prin adoptarea si aplicarea unor reglementarisi a
unui system reglementar special pentru minori.
Art.54 dina CP al RM stabileste conditiile de liberarii raspunderii penale a
minorilor:
-inf sa fie savirsita de o persoana in virsta de pina la 18 ani
-inf sa fie savirsita pentru prima oara
-inf savirsita sa fie usoara sau mai putin graca

-sa fie posibila corectarea persoanei fara ca ea sa fie supusa raspunderii

penale.
In cazul cind instanta de judecata ajunge la concluzia ca este posibila liberarea
de raspundere penala a minorului, acestuia ii pot fi aplicat masuri de constringere
cu character educativ,care sunt stipulate la art.104 din CP:
a) avertismentul;
b) ncredinarea minorului pentru supraveghere prinilor, persoanelor care i
nlocuiesc sau organelor specializate de stat;
c) obligarea minorului s repare daunele cauzate. La aplicarea acestei msuri
se ia n considerare starea material a minorului;
d) obligarea minorului de a urma un curs de tratament medical de reabilitare
psihologic;
e) internarea minorului,de ctre instana de judecat, ntr-o instituie special
de nvmnt i de reeducare sau ntr-o instituie curativ i de reeducare.
Minorului ii pot fi aplicate concomitant citeva masuri de constringere cu
character educativ.
In caz de eschivare sistematica de la masurile de constringere ca character
educativ de catre minor, instanta de judecata, la propunerea organelor de stat
specializate,anuleaza masurile aplicate si decide trimiterea cazuzei penale
procororului sau stabileste pedeapsa conf legii pe baza careia persoana a fost
condamnata , dupa caz.

Testul 10
SUBIECTUL I.Individualizarea pedepsei
1.1Notiunea si tipurile de individualizare a pedepsei
Individualizarea pedepsei operatia de adaptare a pedepsei in raport cu fiecare
infractiune si cu fiecare infractor, in vederea realizarii scopului ei.
Individualizarea pedepsei este un principiu fundamental al dreptului penal,si
este unul din instrumentele de realizare practica a politicii penale.In doctrina
penala se face distinctie intre individualizarea ce se realizeaza in faca de
elaborare a legii si prevederii limitelor pedepselor, in faza de alpicare a pedepsei
sic ea in faza de executare a pedepsei.Corespunzator acestor faze sunt
conoscute urmatoarele 3 forme de individualizare a pedepsei:

A-Individualizare legala- este infaptuita de catre legiuitor in momentul elaborarii

legii penale, prin stabilirea felului si a limitelor pedepselor,precum si a masurii in
care acestea pt fo modificate sub influienta cauzelor de agravare sau de
atenuare.
Individualizarea legala se materializeaza in:
-prevederea cadrului general al pedepselor
-prevederea pedepsei pentru fiecare infr in functie de gradul de
prejudiciabilitate al acesteia
-prevederea cadrului si a mijloacelor legale in care se vor realize celelalte forme
de individualizare, judiciara si administrative

B-Individualizarea judiciara-se realizeaza de catre instanta de judecata si se

materializeaza prin:
-aplicarea pedepsei concrete infractorului pentru fapta comisa
-ea se aplica in functie de gradul concret de prejudiciabilitate al faptei, de
periculozitatea infractorului, de imprjurarile concrete atenuante ori agravante.

C-Individualizarea administrative-este infaptuita de organelle administrative

care o realizeaza in faza de executare a pedepsei inchisorii.Ea se realizeaza in :
-cadrul oferit de individualizarea legala si ce judiciara
-in functie de gravitatea pedepsei aplicate
-starea de recidiva
-de conduita condamnatului in locul de detentie.

1.2MIjloacele si criterii de individualizare a pedepselor.

A-Mijlocele de individualizare constau in diferite posibilitati acordate, prin lege
judecatorilor,in vederea stabilirii genului,cuantumului si modului de executare
apedepsei, celei mai adecvate fiecarui caz concret.Alegerea mijloacelor de
individualizare nu se face insa arbitrar, judecatorii fiind obligate sa tine cont de
anumite criterii prevazute de lege.

B-Criteriile de individualizare a pedepselor-sunt acele categorii de date si

elemente dupa care instanta de judecata este obligate, ptrivit legii,sa se conduca
in activitatea de individualizare judiciara a pedepsei.
In functie de sfera lor de incidenta, criteriile de individualizare sunt generale si
specaile.
Crteriile generale sunt la art.75 din CP al RM:
-limitele de pedeapsa sunt fixate in Parte a Speciala a CP
-dispozitiile Partii Generale a CP
-gravitatea infractiunii savirsite
-motivul infr savirsite
-persoana celui vinovat
-circumstantele cauzei care atenueaza ori agraveaza raspunderea
-influenta pedepsei aplicate asupra corectarii si reeducarii vinovatului
-conditiile de viata ale familiei celui vinovat.
Criteriile speciale reprezinta derogari de la criteriile generale.In Cp sunt 9
criterii speciale in baza lor sunt prezente citeva grupe bine divizate si anume:
I-Ctiterii speciale care stabilesc un regim sanctionar mai fovorabil,decit cel
stability de criteriile generale:
-aplicarea pedepselor in baza stabilirii circumstantelor atenuante sau agravante
-aplicarea pedepsei pentru infractinea neconsumata
-aplicarea pedepsei in cazul acordului de recunoastere a vinovatiei
-aplicarea pedepsei mai blinde decit cea prevazuta de lege
II-Criterii speciale care stabiles un regim sanctionar mai sever devit cel
prevazut de criteriile generale:
-aplicarea pedepsei pentru recidiva de infractiuni
-aplicarea pedepsei pentru cumul de sentinte
-aplicarea pedepsei pentru concurs de infractiuni
III-Criterii speciale care reglementeaza situatii speciale ce nu se incadreaza in
criteriile generale:
-aplicarea pedepsei pentru participatie

-aplicarea pedepsei in cazul executarii hotaritii unui stat strain

SUBIECTUL II.Inchisoarea ca pedeapsa

2.1Notiunea
Inchisoarea-este prevazuta la art.70 si consta in privarea de libertate a
persoanei vinovate de svrirea unei infraciuni prin izolarea impus a acesteia
de mediul normal de via i plasarea ei, n baza hotrrii instanei de judecat, pe
un anumit termen, ntr-un penitenciar.
Inchisoarea este una din cele mai severe pedepse din categoria celor
principale,care se caracterizeaza prin 2 trasaturi esentiale:
-izolarea fortata de societate a condamnatului
-instituirea unui regim bine reglementat de executarea a acestei pedepse.
In cazul inchisorii , concomitant cu privarea condamnatului de libertate ,are loc
si limitarea substantiala a altor drepturi: dreptul la munca in totalitatea aspectelor
sale, dreptul de a allege si de a fi ales.etc.
Conf. art.70 inchisoarea se stabileste pe un termen de la 6 luni la 25 de ani.
La aplicarea pedepsei inchisorii, instanta de jusecata indica in sentinta de
condamnare tipul penitenciarului in care condamnatul isi va ispasi pedeapsa.Conf
art.72 sunt mai multe tipuri de penitenciare:
-de tip inchis isi executa pedeapsa pers condamnate la inchisoare p/u infr
grave si exceptional de grave.,si pers care au savirsit infr ce constituie recidiva.
-de tip semiinchisisi executa pedeapsa pers condamnate p/u infr usoare, mai
putin grave si grave savirsite ciu intentie.
-de tip deschis-ispasesc pedeapsa pers care au comis infr din imprudenta.
Pers care nu au atins virsta de 18 ani isi executa pedeapsa cu inchisaorea in
penitenciare pentru minori.
Femeile condamnate executa pedeapsa inchisorii in penitenciare p/u femei.

2.2Clasificarea pedepselor.

In functie de diferite criterii cum ar fi natura , destinatia si caracteristicile

pedepselor, acestea sunt pasibile de diverse calsificari:
A-in functie de gradul lor de autonomie si de particularitatile de aplicare in
rapot cu altele:
-Pedepse principale-sunt aplicate in mod independent p/u savirsirea unei infr
fara a fi adaugate la altele.La stabilirea pedepsei instanta de judecata poate
aplica o singura pedeapsa principala dintre cele alternative indicate in articol sau
fixate unica pedeapsa principala indicate in articol.
-Pedepse complimentare-se aplica doar in acalitate de adios la o pedeapsa
principala,pe care o completeza in vederea unei individualizari maxime si pentru
a atinge scopurile pedepsei.
-Pedepse mixte care pot fi aplicateatit ca pedepse principale cit si ca pedepse
complimentare.Sunt pedepse mixte:amenda si privarea de drepturi de a ocupa
anumite functii sau de a exercita o anumita activitate.

B-in functie de continutul drepturilor si libertatilor restrinse sau private

,pedepsele se impart in:
-pedepse privative sau restrictive de libertate-arestul, inchisoarea, detentiunea
pe viata,trimiterea intr-o unitate militara disciplinara.
-pedepse pecuniare-care vizeaza nemijlocit patrimonial condamnatuluiamenda.
-pedepse ce restring dreptul la munca-care cuprinde munca neremunerata in
folosul comunitatii,privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a
exercita o anumita activitate, retragerea gradului military.

C-in functie de durata lo in tipm sau de limitele temporare:

-pedepse pe termen-majoritatea pedepselor arestul ,inchisoare s.a
-pedepse fara termen-retragerea gradului militar,a unui titlu
special,detentiunea pe viata,lichidarea persoanei juridice.

D-in functie de subiectul infractiunii:

-pedepse aplicate persoanelor fizice-munca neremunerata,arestul,
amenda,inchisoarea, detentiunea pe viata,retragerea gradului militar etc.

-pedepse aplicate persoanelor jurodice- amend;privare de dreptul de a

exercita o anumit activitate; lichidare.

2.3 Pedepse aplicate persoanelor jurodice.

Conf art.63 din CP al RM :
1) Persoanelor juridice li se pot aplica urmtoarele pedepse:
a) amend;
b) privare de dreptul de a exercita o anumit activitate;
c) lichidare.
(2) Amenda se aplic n calitate de pedeaps principal.
(3) Privarea persoanei juridice de dreptul de a exercita o anumit activitate i
lichidarea acesteia se aplic att ca pedepse principale, ct i ca pedepse
complementare.

Amenda este o sanciune pecuniar ce se aplic de instana de judecat n

cazurile i n limitele prevzute de prezentul cod.Amenda se stabilete n uniti
convenionale. Unitatea convenional de amend este egal cu 20 de lei.
Mrimea amenzii pentru persoanele fizice se stabilete n limitele de la 150 la
1000 uniti convenionale, n funcie de caracterul i gravitatea infraciunii
svrite, inndu-se cont de situaia material a celui vinovat, iar pentru
infraciunile comise din interes material pn la 5000 uniti convenionale,
lundu-se ca baz mrimea unitii convenionale la momentul svririi
infraciunii. Mrimea amenzii pentru persoanele juridice se stabilete n limitele
de la 500 la 10000 uniti convenionale, n funcie de caracterul i gravitatea
infraciunii svrite, de mrimea daunei cauzate, lundu-se n considerare situaia
economico-financiar a persoanei juridice. n caz de eschivare cu rea-voin a
persoanei juridice de la achitarea amenzii fixate, instana de judecat poate s
nlocuiasc suma neachitat a amenzii cu urmrirea patrimoniului.

Privarea de dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit

activitate const n interzicerea de a ocupa o funcie sau de a exercita o activitate
de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul la svrirea infraciunii.
Privarea de dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit
activitate poate fi stabilit de instana de judecat pe un termen de la 1 la 5 ani.

Lichidarea persoanei juridice const n dizolvarea acesteia, cu survenirea

consecinelor prevzute de legislaia civil. Lichidarea persoanei juridice se

stabilete n cazul n care instana de judecat constat c gravitatea infraciunii

svrite face imposibil pstrarea unei atare persoane juridice i prelungirea
activitii ei.

SUBIECTUL III.Delicventa juvenila

3.1 Delicventa juvenila
Delicventa juvenila-reprezinta o trasatura caracteristica a fenomenului
infractional.Dreptul penal concureaza in realizarea preventie infractionale in
rindurile minorilor indeosebi prin adoptarea si aplicarea unor reglementarisi a
unui system reglementar special pentru minori.
Pot fi considerate minore orice persoana care nu a atins virsta de 18 ani,desi
are virsta de 14 sau 16 ani ,virsta data reprezinta virsta la care persoana poate
purta dj rapundere penala. Se poate vorbi de o infractiune savirsita pentru
prima oara atunci cind aceasta este comisa intr-adevar prima dat sau in cazul
persoanei care a mai comis o infractiune dar pentru care sau stins antecedentele
penale.pentru a stabili daca este posibila corectarea persoanei fara ca ea sa fie
trasa la raspundere penala instanta de judecata ia in considerare diverse
circumstante atenuante ce sa refera atit la personalitatea infractorului cit si la
fapta savirsita cum ar fi:cainta sincera,contribuirea active la descoperirea
infractiunii,repararea benevola a pagubei pricinuite, motivul savirsirii infr,
conditiile de trai, referintele positive si alte conditii. In cazul cind instanta de
judecata ajunge la concluzia ca este posibila liberarea de raspundere penala a
minorului, acestuia ii pot fi aplicat masuri de constringere cu character
educativ,care sunt stipulate la art.104 din CP:
a) avertismentul;
b) ncredinarea minorului pentru supraveghere prinilor, persoanelor care i
nlocuiesc sau organelor specializate de stat;
c) obligarea minorului s repare daunele cauzate. La aplicarea acestei msuri
se ia n considerare starea material a minorului;
d) obligarea minorului de a urma un curs de tratament medical de reabilitare
psihologic;
e) internarea minorului,de ctre instana de judecat, ntr-o instituie special
de nvmnt i de reeducare sau ntr-o instituie curativ i de reeducare.
Minorului ii pot fi aplicate concomitant citeva masuri de constringere cu
character educativ.
In caz de eschivare sistematica de la masurile de constringere ca character
educativ de catre minor, instanta de judecata, la propunerea organelor de stat
specializate,anuleaza masurile aplicate si decide trimiterea cazuzei penale

procororului sau stabileste pedeapsa conf legii pe baza careia persoana a fost
condamnata , dupa caz.

3.2 minorul care a savirsit pt prima oara o infractiune

Art.54 dina CP al RM Persoana n vrst de pn la 18 ani care a svrit pentru
prima oar o infraciune uoar sau mai puin grav poate fi liberat de
rspundere penal n conformitate cu prevederile procedurii penale dac s-a
constatat c corectarea ei este posibil fr a fi supus rspunderii penale.
Conditiile de liberarii raspunderii penale a minorilor:
-inf sa fie savirsita de o persoana in virsta de pina la 18 ani
-inf sa fie savirsita pentru prima oara
-inf savirsita sa fie usoara sau mai putin graca
-sa fie posibila corectarea persoanei fara ca ea sa fie supusa raspunderii
penale.

3.3

Testul 11
SUBIECTUL I.Eroarea si influenta ei asupra raspunderii penale.
1.1Notiunea si tipurile erorii.
Eroarea este definite ca reprezentarea grsita de catre cel ce savirseste o fapta
prevazuta de legea penala a realitatii din momentul savirsirii faptei,reprezentarea
determinate de necunoasterea sau cunoasterea gresita a unor date ale realitatii,
fie a unor dispozitii legale.
Doctrina penala face distinctie intre mai multe tipuri de eroare, in raport cu
diferite criterii:

A-in faport cu obiectul sau:

-eraorea de fapt-consta in inchipuirea gresita pe care si-o face infractorul
referitor la circumstantele de fap ale infr.Eroarea de fapt se clasifica in:


Eroare in obiect

Eroare in legatura de cauzalitate

Eroare in mijloace

Eraore in gravitatea consecintelor

Eroare in circumstantele agravante a infr.

-eraoarea de drept-consta in inchipuirea gresita a faptuitorului a imprejurarilor
de drept ale faptei savirsite si ea este prezenta in 3 situatii specifice:

Atunci cind pers isi inchipuie ironat ca fapta sa nu este infractionala

in realitatea ea contituind o infr

Atunci cind faptuitorul crede ca fapta este una infractionala,insa ea

in realitate nu constituie infr

Atunci cind faptuitorul isi inchipuie ironat categoria si masura de

pedeapsa care ii va fi aplicata
B-un raport cu efectele sale juridice:
-eroarea este determinat principala-atunci cind se rasfringe asupra unor date
de fapt privind unul dintre elementele constitutive ale infr
-eraorea secundara-atunci cind se refera la o stare,situatie sau imprejurare care
constituie o circumstanta a infr

C-dupa factorii care determina eroarea:

-eroarea prin necunoastere/ignoranta-determinata de lipsa de cultura
-amagirea/inducerea in eroare- reprezinta o stare psihica provocata de actiunea
de inselare exercitata de catre o pers asupra alteia

D-dupa consecintele pe care le poate avea:

-eroarea esentiala-cind reprezinta p/u faptuitorul aflat in eroare o justificare a
activitatii lui si exclude vinovatia
-eroare neesentiala-cind apare ca o scuza p/u faptuitorul aflat in eroare, iar pe
planul consecintelor juridice o circumstanta atenuanta

E-dupa posibilitatea de evitare a erorii:

-eroarea de neinlaturat/inviciabila-cind se datoreaza necunoasterii complete a
realitatii si care nu ar fi putu fi inlaturata oricit diligenta ar fi depus faptuitorul

-eroare viciabila/inlaturabila-care ar putea fi inlaturata daca faptuitorul era mai

atent mai diligent.

1.2Caracterizati modalitatile erorii de fapt.

Eroarea de fapt este necunoasterea sau cunoasterea gresita a unor stari,
situatii sau imprejurari de fapt in care a fost savirsita infr si care potrivit legii
reprezinta fie un element constitutive al infr fie o circumstanta agravanta.
In doctrina penala se conosc urmatoarele modalitati ale erorii de fapt:
A-eraorea in obiectul infr-exista in cazul reprezentarii gresite a infractorului
asupra naturii sociale si de drept a obiectului atentatului.Sunt 2 categorii ale
acestei modalutati de eroare:

Substituirea obiectului infr-adica subiectul infr considera ca

actenteaza la un obiect, insa in realitate, din eroare, atenteaza la alt obiect juridic
generic ocrotit de legea penala

Necunoasterea circumstantelor care schimba eprecierea sociala si

de drept a obiectului infr.
B-eroarea in caracterul actiunii sau inactiunii se poate manifesta in 2 situatii:

Persoana apreciaza gresit fapta savirsita ca fiind prejudiciabila, in

realitate insa aceasta neconstituin o infr.raspunderea penala va surveni pentru
pentativa de infr,intrucit intentia infractionala nu a fost realizata.

Raspunderea penala va surveni pentru tentative de infr.

C-eroarea in urmarile infractionale consta in reprezentarea gresitaa
faptuitorului asupra particularitatilor calitatice sau cantitative ale prejudiciului
provocat prin savirsirea infr.

Eroarea in cliatate-adica in caracterul prejudiciabil al acestora,

poate consta:
-prevederea unor urmari care in realitate nu au survenit.Aceasta eroare nu
exclude ,fapta fiind calificata corespunzator intentiei faptuitorului.
-neprevederea unor urmari care de fapt au survenit.Aceasta eroare exculude
raspunderea penala p/u provocarea intentionata a urmarilor survenite de fapt.

Eroarea in cantitate-se refera la reprezentarea gresita a faptuitorului

privind gradul de prejudiciabilitate al urmarilor survenite.In acest caz, urmarile
survenite de fapt pot fi atit mai grave cit si mai usoare in comparative cu cele
preconizate de infractor.
D-eroarea in legatura de cauzalitate-consta intr-o reprezentare gresita a
faptuitorului privind evolutia adevarata a dependentei cauzale dintre fapta
savirsita si urmarea survenita.

E-eroarea in circumstantele agravante ale infr consta in reprezentarea gresita

a infractorului despre lipsa circumstantelor agravante,atunci cind ele exista sau
viceversa prezinta acestora atunci cinde ele in realitate lipsesc.Persoana va purta
raspundera penala p/u fapta savirsita in limitele intentiei sale adica p/u o
componeta a infr fara circumstante agravante.

1.3
Graviditatea victimei in cazul omorului intentionat sau minoritatea victimei in
cazul violului sporesc pericolul social al acestor infr si servesc drept semn
calificativ.

SUBIECTUL II.Pedeapsa penala.

2.1calificati inchisarea ca pedeapsa penala
Inchisoarea-este prevazuta la art.70 si consta in privarea de libertate a
persoanei vinovate de svrirea unei infraciuni prin izolarea impus a acesteia
de mediul normal de via i plasarea ei, n baza hotrrii instanei de judecat, pe
un anumit termen, ntr-un penitenciar.
Inchisoarea este una din cele mai severe pedepse din categoria celor
principale,care se caracterizeaza prin 2 trasaturi esentiale:
-izolarea fortata de societate a condamnatului
-instituirea unui regim bine reglementat de executarea a acestei pedepse.
In cazul inchisorii , concomitant cu privarea condamnatului de libertate ,are loc
si limitarea substantiala a altor drepturi: dreptul la munca in totalitatea aspectelor
sale, dreptul de a allege si de a fi ales.etc.
Conf. art.70 inchisoarea se stabileste pe un termen de la 6 luni la 25 de ani.
La aplicarea pedepsei inchisorii, instanta de jusecata indica in sentinta de
condamnare tipul penitenciarului in care condamnatul isi va ispasi pedeapsa.Conf
art.72 sunt mai multe tipuri de penitenciare:
-de tip inchis isi executa pedeapsa pers condamnate la inchisoare p/u infr
grave si exceptional de grave.,si pers care au savirsit infr ce constituie recidiva.
-de tip semiinchisisi executa pedeapsa pers condamnate p/u infr usoare, mai
putin grave si grave savirsite ciu intentie.
-de tip deschis-ispasesc pedeapsa pers care au comis infr din imprudenta.

Pers care nu au atins virsta de 18 ani isi executa pedeapsa cu inchisaorea in

penitenciare pentru minori.
Femeile condamnate executa pedeapsa inchisorii in penitenciare p/u femei.

2.2 Clasificarea pedepselor penale

In functie de diferite criterii cum ar fi natura , destinatia si caracteristicile
pedepselor, acestea sunt pasibile de diverse calsificari:
A-in functie de gradul lor de autonomie si de particularitatile de aplicare in
rapot cu altele:
-Pedepse principale-sunt aplicate in mod independent p/u savirsirea unei infr
fara a fi adaugate la altele.La stabilirea pedepsei instanta de judecata poate
aplica o singura pedeapsa principala dintre cele alternative indicate in articol sau
fixate unica pedeapsa principala indicate in articol.
-Pedepse complimentare-se aplica doar in acalitate de adios la o pedeapsa
principala,pe care o completeza in vederea unei individualizari maxime si pentru
a atinge scopurile pedepsei.
-Pedepse mixte care pot fi aplicateatit ca pedepse principale cit si ca pedepse
complimentare.Sunt pedepse mixte:amenda si privarea de drepturi de a ocupa
anumite functii sau de a exercita o anumita activitate.

B-in functie de continutul drepturilor si libertatilor restrinse sau private

,pedepsele se impart in:
-pedepse privative sau restrictive de libertate-arestul, inchisoarea, detentiunea
pe viata,trimiterea intr-o unitate militara disciplinara.
-pedepse pecuniare-care vizeaza nemijlocit patrimonial condamnatuluiamenda.
-pedepse ce restring dreptul la munca-care cuprinde munca neremunerata in
folosul comunitatii,privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a
exercita o anumita activitate, retragerea gradului military.

C-in functie de durata lo in tipm sau de limitele temporare:

-pedepse pe termen-majoritatea pedepselor arestul ,inchisoare s.a

-pedepse fara termen-retragerea gradului militar,a unui titlu

special,detentiunea pe viata,lichidarea persoanei juridice.

D-in functie de subiectul infractiunii:

-pedepse aplicate persoanelor fizice-munca neremunerata,arestul,
amenda,inchisoarea, detentiunea pe viata,retragerea gradului militar etc.
-pedepse aplicate persoanelor jurodice- amend;privare de dreptul de a
exercita o anumit activitate; lichidare.

2.3 decideti asupra categoriilor de persoane care nu pot fi supuse muncii

neremunerate in folosul comunitatii.
Munca neremunerata in folosul comunitatii-reprezinta una din pedepsele de
baza alternative celor privative de libertate care au completat sistemul de
pedepse.Conf al (1) al art.67 din CP al RM, munca neremunerata in folosul
comunitatii consta in antrenarea ,in afara timpului de serviciu de baza sau de
studii, la munca, determinate de autoritatile administratiei publice locale.
Conf atr.67alin (4) Munca neremunerat n folosul comunitii nu poate fi
aplicat persoanelor recunoscute ca invalizi de gradele I i II, militarilor prin
contract, femeilor gravide, femeilor care au copii n vrst de pn la 8 ani,
persoanelor care nu au atins vrsta de 16 ani i persoanelor care au atins vrsta de
pensionare.

SUBIECTUL III.cauzele care inlatura consecintele de condamnare.

3.1 cauzele care inlatura consecintele de condamnare.

Cauzele care inlatura raspunderea penala sau consecintele condamnarii sunt

definite ca institutii de drept penal destinate sa asigure constringerea juridice
penale o incidenta si functionare care sa corespunda scopurilor legii penale si
pedepsei penale.
In legislatia penala a RM , cauzele care inlatura raspunderea penala sunt:
amnistia antecondamnatoare,
impacarea partilor,
Iar cauzele care ilatura consecintele condamnatii sunt:
-amnistia postcondamnatoare

-gratierea
-reabilitatrea de drpt (stingerea antecedentelor penale)
-reabilitarea judecatoreasca .
Principalele trasturi ale cauzelor inlatura raspunderea penala sau consecintele
condamnarii sunt urmatoarele:

cauzele constituie institutii de drept penal-prin reglementarea lor de

catre aceasta ramura de drept , prezinta aspecte particulare amnistia si gratierea
care sunt prevazute de constitutia RM si care dobindesc astfel o natura dubla ,
devenind concomitant institutii al dreptului constitutional si al dreptului penal.

Acestea sunt determinate , de interele generale ale societatii.

Ele au character general , deoarece privesc toate infr sau un numar

nedefinit de fapte penale.

Ele au character obligatoriu atit p/u stat,cit si p/u infractor.

Unele cause nu oepreaza doar in baza dispozitiilor CP si presupun si

unele manifestari de vointa.

Majoritatea cauzelor constituie impiedimente la punerea in miscare

si executarea actiunii penale.

De regula aceste cause pot fi invocate de faptuituri de procurator

sau de instanta din oficiu, in orice faza a procesului penal ori pe calea contestatiei
la executare.

Ele nu se rasfring asupra existentei infr.

Ele nu produc efecte asupra drepturilor la despagubire ale

persoanelo vatamate

Ele nu inlatura masurile de siguranta.

3.2generalizare asupra impacarii.
Impacarea partilor este o cauza de inlaturare a raspunderii penale instituita de
legiuitor din consideratiuni de politica penala.
Conf. art 109 mpcarea este actul de nlturare a rspunderii penale pentru o
infraciune uoar sau mai puin grav, iar n cazul minorilor, i pentru o
infraciune grav infraciuni prevzute la capitolele II VI din Partea special,
precum i n cazurile prevzute de procedura penal.
In literature juridical impacarea partilor este determinate ca un act bilateral , o
intelegere intervenita intre partea vatamata si infractor cu privire la incetarea
procesului penal si inlaturarea raspunderii penale.
In cazul impacarii partilor conflictul se stinge nu ca urmare a unui act de vointa
unilateral, din partea pers vatamate, ci printr-un act bilateral, prin vointa comuna
a pers vatamate si a infractorlului.
Impacare apartilor are urmatoarele trasaturi:


Impacarea partilor se paote realize doar in aczul infr p/u care legea
prevede aceasta modalitae si inlaturare a raspunderii penale.

Impacrea trebuie sa se faca intre infractor pedeo parte, si perd

vatamata pe de alta parte.

Impacarea trebuie sa fie explicita , adica sa fie exprimata in mod

clar , iar nu presupusa pe baza anumitor situatii sau imprejurari.

Impacarea poate avea loc doar daca ambele parti consimt liber
acest fapt , exprimindu-si in mod benevol vointa.

Impacarea este persoanla, adica se refera doar la persoannele care

s-au inteles sa puna capat conflictului dintre ele iar nu la infr savirsita.

Impacarea trebuie sa fie totale, neconditionata si definitive, adica

trebiuie sa puna capat in mod comlect conflictului dintre parti.

Impacarea trebuie sa intervina cel tirziu pina la retragerea

completului de judecate p/u deliberare.

gratierea
Gratierea este un act de clementa (bunavointa)al puterii de sta prin care, in
temeiul unor considerente social-politice si de politica penala cei condamnati sunt
iertati de obilatia de a executa pedeapsa ori prin care se dispune scurtatrea
duratei de executare a pedepsei,sau prin care o pedeapsa mai grea ca natura
este inlocuita cu una mai usoara.

Gratierea poate fi acordata oricaror pers, indifferent de caracterul si de

gravitatea infr p/u a caror savirsire ele au fost pedepsite indifferent de categoria
si cuantumul pedepsei penale aplicate.Gratierea se acorda in temeiul cererii
depuse de pers condamnate , de rudele apropiate ale acestora , de deputati in
parlament, de autoritatile administratiei publice locale de asociatii obstescti, de
avocati care au participat la examinarea cauzelor in care s-au pronuntat sedinta
de condamnare la detentiune pe viata si a cauzelor privind minorii precum si de
administratia intreprinderilor ,institutiilor si organizatiilor in care au lucrat anterior
pers condamnate.Gratierea este acordata prin decretul Presedintelui Rm, adica
printrun act al puterii de stat bazat pe consideratiuni de politica penala a
statului,gratierea are un character obligatoriu atit p/u organelle de stat cit si p/u
cei care beneficiaza de ea.

Testul 12

SUBIECTUL I.Participatia
1.1Participatia
Conf.art.41din CP al RM Se consider participaie cooperarea cu intenie a
dou sau mai multor persoane la svrirea unei infraciuni intenionate.
In DP participatia este ca o forma a pluralitatii de infractori, care se exprima
printr-o infractiune ce poate fi savirsita in mod natural de o singura persoana,iar
in cazul infractiunilor cu pluraliatate de infractori fapta este savirsita de 2 sau mai
multe persoane fiecareia revenindui rolul si locul sau la savirsirea infractiunii.

1.2 Participantii.
Conf art.42 (1) Participanii snt persoanele care contribuie la svrirea unei
infraciuni n calitate de autor, organizator, instigator sau complice.
(2) Se consider autor persoana care svrete n mod nemijlocit fapta
prevzut de legea penal, precum i persoana care a svrit infraciunea prin
intermediul persoanelor care nu snt pasibile de rspundere penal din cauza
vrstei, iresponsabilitii sau din alte cauze prevzute de prezentul cod.
In teoria dreptului penl si in practica judiciara a RM autori ai infractiunii sunt
recunoscuti:
-cei care nemijlocit au savirsit infractiunea
-cei ce participa nemijlocit la savirsirea infractiunii impreuna cu alte
personae(coautori)
-cei ce savirsesc infractiunea prin intermediul altor persoane care nu pot fi
supuse raspunderii penale in virtutea unor circumstante prevazute de legea
penala
(3) Se consider organizator persoana care a organizat svrirea unei
infraciuni sau a dirijat realizarea ei, precum i persoana care a creat un grup
criminal organizat sau o organizaie criminal ori a dirijat activitatea acestora..
Normele penale din RM atesta citeva forme de incadrare a actiunilor
organizatorului:
-organizarea savirsirii infractiunii
-dirijarea realizarii infractiunii
-crearea unui grup criminal organizat sau a unei organizatii criminale

-dirijarea grupului criminal organizat sau a organizatiei criminale

(4) Se consider instigator persoana care, prin orice metode, determin o alt
persoan s svreasc o infraciune.
Instigarea presupune existenta anumitor conditii:
-obiectul juridic al faptei savirsite de autor si obiectul juridic al instigarii sa fie
identice,deoarea autorul nu face decit sa execute fapte a caror savirsire a fost
hotarita de catre instigator.
-pentru eficienta este necesara prezenta a cel putin doi subiecti,a doua
persoane, si anume:una care desfasoara activitatea de instigare(instigator) si alta
asupra careia se efectueze aceasta activitate (instigat).
(5) Se consider complice persoana care a contribuit la svrirea infraciunii
prin sfaturi, indicaii, prestare de informaii, acordare de mijloace sau instrumente
ori nlturare de obstacole, precum i persoana care a promis dinainte c l va
favoriza pe infractor, va tinui mijloacele sau instrumentele de svrire a
infraciunii, urmele acesteia sau obiectele dobndite pe cale criminal ori
persoana care a promis din timp c va procura sau va vinde atare obiecte.
(6) Participanii trebuie s ntruneasc semnele subiectului infraciunii.

1.3speta
Rudic mama in aceasta speta are calitatea de instigator,deoarece ea la
determinat pe fiul sau sa savirseasca infractiunea,iar Rudic M va avea calitatea de
autor deoarece el nemijlocit a savirsit fapta incriminate de CP, ambii vor fi trasi la
raspundere penala fiecarui atribiunduse calitatea cuvenita in cadrul aceste
infractiuni.

SUBECTUL II.Concursul de infraciuni

2.1 concurs de infractiuni
Conf art.33 din CP al RM Se consider concurs de infraciuni svrirea de ctre
o persoan a dou sau mai multor infraciuni dac persoana nu a fost
condamnat definitiv pentru vreuna din ele i dac nu a expirat termenul de
prescripie de tragere la rspundere penal, cu excepia cazurilor cnd svrirea a
dou sau mai multor infraciuni este prevzut n articolele prii speciale a
prezentului cod n calitate de circumstan care agraveaz pedeapsa.
Conditiile de existenta a concursului de infractini:

-savirsirea de catre o persoana a 2 sau mai mult infr omogene (de aceeasi
natura ex:violul si raportul sexual cu o persoana care nu a atins virsta de 14
ani)sau eterogene(de natura diferita ex: omorul si violul).
-savirsirea infractiunilor inaintea de adoptarea unei sentinte definitive de
condamnare p/u vreuna dintre ele.
-infractiunile sau cel putin 2 dintre ele sa atraga o condamnare.

Concursul de infractiuni se prezinta sub 2 forme:

Concursul real-exista atunci cind persoana , prin diferite actiuni

/inactiuni de sine statatoare,savirseste 2 sau mai multe infr prevazute la diferite
articole sau la diferite aliniate ale aceluiasi articol din CP al RM.

Concursul ideal-exista atunci cind persoana , printr-o singura

actiune/inactiune savirseste 2 sau mai multe infr prevazite la diferite articole sau
la diferite aliniate ale unui articol din CP al RM.
2.2conditiile concursului de infractiuni
Pentru ca sa existe concursul de infractiuni trebue intrunite citeva conditii si
anume:
-savirsirea de catre o persoana a 2 sau mai mult infr omogene (de aceeasi
natura ex:violul si raportul sexual cu o persoana care nu a atins virsta de 14
ani)sau eterogene(de natura diferita ex: omorul si violul).
-savirsirea infractiunilor inaintea de adoptarea unei sentinte definitive de
condamnare p/u vreuna dintre ele.
-infractiunile sau cel putin 2 dintre ele sa atraga o condamnare.
-savirsirea de catre aceeasi persoana a 2 sau mai multe infractiuni

2.3
Daca o persoana este declarata vinovata de savirsirea a 2 sau mai multe infr
prevazite de deiferite articole ale Partii Speciale ale CP al RM, fara sa fi fost
condamnata pentru vreuna din ele , instanta de judecata pronuntind pedeapsa
pentru fiecare infr in parte , stabileste pedeapsa definitive pentru concurs de infr
prin cumul,total sau partial,al pedepselor aplicate , dar pe un termen nu mai mare
de 25 de ani de inchisoare, iar in privinta persoanelor care nu au atins virsta de
18 ani instanta poate stabili pedeapsa pe un termen nu mai mare de 12 ani si 6
luni.

In cazul in care persoana este declarata vinovata de savirsirea a 2 sau mai

multe infr usoare sau mai putin grave , pedeapsa definitive poate fi stabilita si
prin absorbirea pedepsei mai usoare de catre pedeapsa ce mai aspra.
Daca dupa pronuntarea sentintei ,dar inainte de executarea completa a
pedepsei , condamnatul a savirsit o noua infr , instanta de judecata adauga, total
sau partial, la pedeapsa aplicata o noua sentinta partii neexecutate din sentinta
anterioara . In acest caz pedeapsa definitive nu poate depasi termenul de 30 de
ani de inchisoare, iar in privinta persoanelor care nu au implinit virsta de 18 ani
termenul de 15 ani.

SUBIECTUL III.Circumstantele atenuante si circumstantele agravante

3.1 Circumstantele atenuante si circumstantele agravante
Prin circumstante intelegem acele stari , imprejurari ori calitati ce tin de infr sau
de infractor anterioare, concomitente sau subsecvente comiterii infractiunii,
reglementate implicit sau expres de legea penala si care miccoreaza sau maresc
gradur prejudiciabil al infr sau de periculozitate al infractorului, atenuind sau
agravind raspunderea penala.

Circumstantele atenuante intelegem acele stari, situatii, imprejurari , calitati

ce tin de infractiune sau de infractor anterioare,concomitente sau subsecvente
comiterii infr,reglementate implicit de legea penala si care micsoreaza gradul
prejudiciabil al infr si infractorului,atenuind raspunderea penala.

Circumstante agravante- intelegem acele stari, situatii, imprejurari , calitati ce

tin de infractiune sau de infractor anterioare,concomitente sau subsecvente
comiterii infr, reglementate expres(limitativ) de legea penala si care maresc
gradul prejudiciabil al infr sau de periculizitate a infractorului, agravind
raspunderea penala.

3.2calcularea termenilor pedepsei si computarea arestului preventive.

Computarea reprezinta scaderea din durata de executare a unei pedepse
privative de libertate, a timpului retinerii sau al arestului preventiv.
Art.88 stipuleaza ca : Termenele de privare de dreptul de a ocupa anumite
funcii sau de a exercita o anumit activitate i de nchisoare se calculeaz n luni
i ani, iar cele de munc neremunerat n folosul comunitii - n ore.La

computare sau cumullarea pedepselor mantionate mai sus cu exceptia muncii

neremunirate in folosul comunitatii, precum si la inlocuirea pedepsei, se admite
calcularea acestora in ziule.
Art.88 alin 3 prevede : Timpul aflrii persoanei sub arest preventiv pn la
judecarea cauzei se include n termenul nchisorii, calculndu-se o zi pentru o zi,
iar n termenul muncii neremunerate n folosul comunitii calculndu-se o zi de
arest preventiv pentru 2 ore de munc neremunerat n folosul comunitii.
La alin 4 al art.88 se stipuleaza ; Durata arestului preventiv i cea a executrii
pedepsei cu nchisoare, aplicate prin hotrre a instanei de judecat, pentru
infraciunea svrit n strintate se includ n termenul pedepsei, n cazul
extrdrii persoanei n condiiile legii, calculndu-se o zi pentru o zi., iar la alin
(5) Condamnatului care s-a aflat sub arest preventiv pn la numirea cauzei spre
judecare, la stabilirea n calitate de pedeaps principal a amenzii, a privrii de
dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate, instana
de judecat, innd cont de termenul aflrii sub arest preventiv, i atenueaz
pedeapsa stabilit sau l libereaz complet de executarea acesteia.
Timpul n care condamnatul, n cursul executrii pedepsei, urmeaz un
tratament spitalicesc se include n durata executrii pedepsei, cu excepia cazului
n care i-a provocat singur boala, fapt ce s-a constatat n cursul executrii
pedepsei. n durata executrii pedepsei cu munc neremunerat n folosul
comunitii nu se include timpul n care condamnatul lipsete de la locul de
munc.

3.3

Testul 13
SUBIECTUL I.Semnele laturii subiective ale infractiunii
1.1 Semnele ce caracterizeaza latura subiectiva sunt:
-vinovatia-care este un semn obligator al fiecarei infractiuni si elucideaza
cunostinta si vointa celui ce a svirsit infr.
-motivul ca semn facultative a laturii subiective-este imboldul interior subiectiv
perceput care determina persoana la savirsirea infr concrete.
-scopul ca semn facultative a laturii subiective-este punctual final spre care
tinde faptuitorul savirsind infr.

1.2caracterizati formele vinovatiei.

Tragerea la raspundere a unei persoane, fie ca este vorba despre o raspundere
juridica sau nejuridica, nu poate fi conceputafara a tine cont de stabilirea cu
certitudine a formei vinovatiei.In general, nu se poate concepe raspunderea
pentru savarsirea unei fapte in lipsa vinovatiei persoanei ce a comis-o. Pe dealta
parte, insa, nu ar fi corect ca sa nu se faca o distinctie in ceea ce priveste
sanctiunea ce ii este aplicata unei asemeneapersoane, si gradul sau de vinovatie.
S-a ajuns la distinctia intre diverse forme de vinovatie, ceea ce s-a reflectat introraspundere diferentiata, tinandu-se cont de aceste forme.Exista doi factori
inerenti vietii psihice a persoanei: constiinta sau factorul intelectiv si vointa
sau factorul volitiv care seinterfereaza si se presupun unul pe celelalt.Factorul
intelectiv presupune reprezentarea deplina a continutului, sensului si finalitatilor
urmarite sau acceptate prinsavarsirea faptei, precum si prevederea intregii
desfasurari cauzale a acesteia.Factorul volitiv este elementul psihic care
impulsioneaza si comanda energia fizica a omului.Actualul Cod Penal, consacra
teoria reprezentarii. Astfel, avand la baza aceasta teorie, s-a aratat ca vinovatia
exprima oanumita atitudine psihica periculoasa a infractorului fata de fapta si
urmarile ei. Pentru ca o fapta sa constituie infractiune, saatraga aplicarea unei
pedepse, nu este suficient ca ea sa apartina material faptuitorului, ci trebuie sa
fie imputabila acestuia.Cand fapta nu este comisa cu vinovatie, ea nu este
imputabila celui care a savarsit-o , deci nu i se poate retine in sarcina.In cadrul
continutului constitutiv al infractiunii putem distinge o latura obiectiva si
una subiectiva.Un element esential al laturii subiective il costituie
elementul subiectiv vinovatia.. Ca element al continutului infractiunii,
-vinovatia va exista numai atunci cand elementul material al infractiunii a fost
savarsit cu forma de vinovatie ceruta de lege.Potrivit art. 19 al. 1 Cod penal,
vinovatia exista "atunci cand fapta care prezinta pericol social este savarsita cu
intentie saudin culpa".In stiinta dreptului penal se face dinstinctie intre doua
forme principale de vinovatie: intentia, si culpa. Pentru uneleinfractiuni se adauga
si o forma mixta: praeterintentia.1. Intentia; este atitudinea psihica a faptuitorului
rezultand din prevederea rezultatului faptei sale si urmarirea lui, oriprevederea
rezultatului faptei sale, neurmarirea dar acceptarea lui in caz ca se produce.Prin
urmare intentia se refera la:
-prevederea rezultatului faptei penale
-in cazul intentie directe urmarirea de catre faptuitor a producerii rezultatului
faptei, in cazul intentiei indirecte desi
- nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui la savarsirea faptei
penale.Intentia directa este reglementata de art. 19 pct. 1 lit a, in timp ce intentia
indirecta este reglementata de art. 19 pct. 1 lit b.Exista intentie directa atunci

cand faptuitorul isi reprezinta actiunea sau inactiunea sa, modul de infaptuire,
rezultatulsocialmente periculos la care conduce fapta, si in aceste conditii el
urmareste producerea acelui rezultat.In literatura juridica de specialitate,
pe langa modalitatile normative ale intentiei (directa si indirecta) se mai
face deosebireaintre:a) intentia simpla si intentia calificata;b) intentia spontana
(repentina) si intentia premeditata;c) intentia unica si intentia complexa;d)
intentia initiala si intentia supravenita.2. Culpa este atitudinea psihica a
faptuitorului care prevede rezultatului faptei sale dar nu-l accepta, considerand
fara temeica nu se va produce, ori nu prevede rezultatului faptei sale desi putea
si trebuia sa-l prevada.Conform art. 19 pct. 2 C.p., Fapta este savarsita din culpa
cand infractorul:
a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el
nu se va produce;b) nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea
sa-l prevada.
Ca forma a vinovatiei, se refera la:
-prevederea rezultatului faptei penale
-neacceptarea producerii rezultatului faptei
-savarsirea faptei penale.
Culpa cu prevedere si culpa fara prevedere sunt cele doua modalitati ale culpei
reglementate in Codul penal.Culpa cu prevedere (usurinta, temeritate) este
reprezentata de savarsirea faptei penale si consta in prevederea de catrefaptuitor
a urmarilor periculoase ale actiunii sau inactiunii sale, pe care nu le accepta,
socotind fara temei insa ca ele nu sevor produce (art. 19 pct. 2 lit. a C. p.).Culpa
simpla (greseala, neglijenta) este reprezentata de savarsirea faptei penale si
nepreverea rezultatului de infractor, desiacesta trebuia si putea sa-l prevada.In
literatura de specialitate si in practica judiciara sunt cunoscute si alte modalitati
ale culpei: culpa in agendo si culpa inomittendo, culpa generica si culpa specifica,
culpa directa si indirecta, culpa penala si culpa civila
3. Intentia depasita (praeterintentia) este situatia in care faptuitorul urmarind
producerea unui anumit rezultat, savarseste ofapta cu un rezultat mai grav, decat
a intentionat, rezultat ce trebuia si putea fi prevazutPraeterintentia reprezinta
materializarea actiunii infractionale intentionate, dezvoltarea acesteia prin culpa
si crearea a douarezultate:
-unul intentionat: prevazut si acceptat de faptuitor
-al doilea culpabil: neprevazut si neacceptat de faptuitorSunt cauze care
inlatura caracterul penal al faptei prin inlaturarea vinovatiei:a) legitima aparareb)
starea de necesitatec) constrangerea fizicad) constrangerea moralae) cazul

fortuitf) iresponsabilitateag) betia completa involuntarah) minoritatea

faptuitoruluii) eroarea de fapt j) eroarea cu privire la o norma extrapenala.

1.3decideti asupra importantei semnelor facultative ale laturii subiective.

Motivul si scopul infractiunii sunt unele dintre semnele indispensabile , absolute
necesare ale actului volitiv , ca fac parte din componenta laturii subiective a infr
savirsite cu inentie. Ele influienteaza formarea intentiei , directionarea si
realizarea ei , dar in continutul acesteia nu se includ.Practica demonstreaza ca
orice fapta intentionata prevazuta de legea penala, este precedata si determinate
de un impuls interior care inspira faptuitorului ideea de a comite fiind orientate
spre atingerea unui scop concret.Intre motiv si scop exista o legatura launtrica
.Motivatia presupune si preconizarea scopului.Desi sunt semen strins legate intre
ele si conditionate reciproc , motivul si scopul nu sunt notiuni identice.Fiecare
dintre ele caracterizeaza in mod diferit atitudinea psihica a persoanei fata de infr
savirsita.

SUBIECTUL II.Circumstante atenuante si agravante

2.1Relatati depsre circumstantele atenuante
Prin circumstante intelegem acele stari , imprejurari ori calitati ce tin de infr sau
de infractor anterioare, concomitente sau subsecvente comiterii infractiunii,
reglementate implicit sau expres de legea penala si care miccoreaza sau maresc
gradur prejudiciabil al infr sau de periculozitate al infractorului, atenuind sau
agravind raspunderea penala.
Circumstante agravante- intelegem acele stari, situatii, imprejurari , calitati ce
tin de infractiune sau de infractor anterioare,concomitente sau subsecvente
comiterii infr, reglementate expres(limitativ) de legea penala si care maresc
gradul prejudiciabil al infr sau de periculizitate a infractorului, agravind
raspunderea penala.
Conf art.77 stabileste ca:
La stabilirea pedepsei se consider circumstane agravante:
a) svrirea infraciunii de ctre o persoan care anterior a fost condamnat
pentru infraciune similar sau pentru alte fapte care au relevan pentru cauz;
b) provocarea prin infraciune a unor urmri grave;
c) svrirea infraciunii prin orice form de participaie;
d) svrirea infraciunii din motive de ur social, naional, rasial sau
religioas;
e) svrirea infraciunii cu bun tiin mpotriva unui minor sau a unei femei

gravide ori profitnd de starea de neputin cunoscut sau evident a victimei,

care se datoreaz vrstei naintate, bolii, handicapului fizic sau psihic ori altui
factor;
f) svrirea infraciunii asupra unei persoane n legtur cu ndeplinirea de
ctre ea a obligaiilor de serviciu sau obteti;
g) svrirea infraciunii prin intermediul minorilor, persoanelor aflate n
dificultate, persoanelor retardate mintal sau dependente de fptuitor;
h) svrirea infraciunii prin acte de o deosebit cruzime sau prin batjocorirea
victimei;
i) svrirea infraciunii prin mijloace care prezint un pericol social sporit;
j) svrirea infraciunii de ctre o persoan n stare de ebrietate, provocat de
consumarea substanelor menionate la art.24. Instana de judecat este n drept,
n funcie de caracterul infraciunii, s nu considere aceasta ca o circumstan
agravant;
k) svrirea infraciunii cu folosirea armei, a muniiilor, a substanelor
explozive ori a dispozitivelor ce le imit, a mijloacelor tehnice special pregtite, a
substanelor nocive i radioactive, a preparatelor medicamentoase i a altor
preparate chimico-farmacologice, precum i cu aplicarea constrngerii fizice sau
psihice;
m) svrirea infraciunii profitnd de starea excepional, de calamitile
naturale, precum i de dezordini de mas;
n) svrirea infraciunii cu folosirea ncrederii acordate.
(2) Dac circumstanele menionate la alin.(1) snt prevzute la articolele
corespunztoare din Partea special a prezentului cod n calitate de semne ale
acestor componene de infraciuni, ele nu pot fi concomitent considerate drept
circumstane agravante.

2.2 Efectele circumstanelor atenuante i agravante

(1) n cazul n care instana de judecat constat circumstane atenuante la
svrirea infraciunii, pedeapsa principal se reduce sau se schimb dup cum
urmeaz:
a) dac minimul pedepsei cu nchisoare prevzut la articolul corespunztor din
Partea special a prezentului cod este mai mic de 10 ani, pedeapsa poate fi
redus pn la acest minim;
b) dac se aplic amenda, aceasta se poate cobor pn la limita de jos;
c) dac pentru infraciunea svrit se prevede deteniune pe via, aceasta
se nlocuiete cu nchisoare de la 15 la 25 de ani.
(2) n cazul n care instana de judecat constat circumstane atenuante la
svrirea infraciunii, pedeapsa complementar, prevzut de lege pentru
infraciunea svrit, poate fi nlturat.
(3) n cazul n care exist circumstane agravante se poate aplica pedeapsa
maxim prevzut la articolul corespunztor din Partea special a prezentului

cod.
(4) n caz de concurs al circumstanelor agravante i celor atenuante, coborrea
pedepsei pn la minimul sau ridicarea ei pn la maximul prevzut la articolul
corespunztor din Partea special a prezentului cod nu este obligatorie.
(5) Dac exist circumstane atenuante excepionale, pedeapsa poate
fi aplicat conform prevederilor art.79.

SUBIECTUL III.Liberarea de pedeapsa penala

3.1notiunea si categoriile ei
Prin liberare de pedeapsa penal se nelege eliberarea persoanei care a
svrit o infraciune de la executarea real, parial sau total, a pedepsei penale
pronunate prin hotrre a instanei de judecat.
(2) Liberarea de pedeapsa penal se efectueaz prin:
a) condamnarea cu suspendare condiionat a executrii pedepsei;
b) liberarea condiionat de pedeaps nainte de termen;
c) nlocuirea prii neexecutate din pedeaps cu o pedeaps mai blnd;
d) liberarea de pedeaps a minorilor;
e) liberarea de pedeaps datorit schimbrii situaiei;
f) liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave;
g) amnarea executrii pedepsei pentru femei gravide i femei care au copii n
vrst de pn la 8 ani.

3.2generalizare asupra prescriptie executarii sentintei de condamnare

Sentina de condamnare nu se pune n executare dac acest lucru nu a fost
fcut n urmtoarele termene, calculate din ziua n care aceasta a rmas
definitiv:
a) 2 ani, n caz de condamnare pentru o infraciune uoar;
b) 6 ani, n caz de condamnare pentru o infraciune mai puin grav;
c) 10 ani, n caz de condamnare pentru o infraciune grav;
d) 15 ani, n caz de condamnare pentru o infraciune deosebit de grav;
e) 20 de ani, n caz de condamnare pentru o infraciune excepional de grav.
(2) Termenele de prescripie a executrii pedepsei se reduc pe jumtate pentru
persoanele care, la data svririi infraciunii, erau minori.
(3) Curgerea prescripiei se ntrerupe dac persoana se sustrage de la
executarea pedepsei sau dac, pn la expirarea termenelor prevzute la alin.(1)
i (2), svrete cu intenie o nou infraciune. n cazul eschivrii de la
executarea pedepsei, curgerea termenului de prescripie ncepe din momentul
prezentrii persoanei pentru executarea pedepsei sau din momentul reinerii
acesteia, iar n caz de comitere a unei noi infraciuni din momentul svririi ei.

(4) Prescripia nu nltur executarea pedepselor principale stabilite pentru

infraciunile contra pcii i securitii omenirii sau pentru infraciunile de rzboi,
prevzute la art.135-137, 139 i 143.
1. Prin prescripia executrii sentinei de condamnare se nelege expirarea
unor anumite termene din ziua n care sentina a rmas definitiv, din cauza
crora persoana condamnat rmne fr pedeaps, fiindc sentina de
condamnare nu mai poate fi pus n executare.
2. Legiuitorul a stabilit necondiionat prescripia executrii sentinei de
condamnare. Aceasta poate rmne nerealizat din diverse motive cu caracter
obiectiv sau subiectiv (aflarea ntr-un timp ndelungat a condamnatului n
componena unui contingent militar n afara rii, aflarea lui n calitate de ostatic,
neglijena persoanelor care erau datoare s pun n aplicare pedeapsa respectiv
etc.).
3. Nu se pune n executare sentina de condamnare pentru orice categorie de
infraciuni cu urmtoarele condiii: a) dac au expirat termenele respective
stabilite n alin.1 al prezentului articol (lit.a-e); b) dac persoana condamnat nu
s-a eschivat de la executarea pedepsei.
4. O inovaie a noului CP este faptul c legea stabilete prescripia n funcie de
categoriile infraciunilor, i nu de msura i termenul de pedeaps stabilite de
instana de judecat, care existau conform CP anterior.
5. Termenele prescripiei (2, 6, 10, 15 i 20 de ani) se calculeaz din ziua n
care sentina de condamnare a rmas definitiv.
6. Pentru minori termenele de prescripie a executrii pedepsei se reduc la
jumtate. Minori se consider persoanele care la data svririi infraciunii nu
aveau vrsta de 18 ani.
7. Curgerea prescripiei se ntrerupe numai n cazul n care persoana
condamnat se sustrage de la executarea pedepsei sau dac, pn la expirarea
termenelor prevzute la alin.1 i 2, ea svrete cu intenie o nou infraciune.
Pentru persoanele care se eschiveaz de la executarea pedepsei, curgerea
prescripiei ncepe din momentul prezentrii acestora n organele respective sau
din momentul reinerii lor de ctre organele de drept. n caz de comitere de ctre
condamnat a unei noi infraciuni curgerea termenului de prescripie ncepe din
momentul svririi infraciunii.
8. Conform dreptului internaional, termenele de prescripie nu se aplic pentru
infraciunile contra pcii i securitii omenirii sau pentru infraciunile de rzboi,
prevzute de cap.I al prii speciale (art.135-137, 139, 143 CP, a se vedea i
comentariul la art.60 alin.8)

Testul 14
SUBIECTUL I.Participatia
1.1 participatia

Conf.art.41din CP al RM Se consider participaie cooperarea cu intenie a

dou sau mai multor persoane la svrirea unei infraciuni intenionate.
In doctrina nationala cel mai des utilizata este clasificarea trasaturilor
participatiei este in trasatori subiective si trasaturi obiective,care reiese din
prevederile art.41:
-pluralitatea de subiecte-presupune ca la savirsirea infractiunii trebiue sa
participle 2 sau mai multe personae.conf art.42 participantii trebuie sa
intruneasca semnele subiectului infractiunii( virsta14-16 ani pentru ca persoana
sa poata fit rasa la raspundere penala).
-activitatea in comun a participantilor la infractiune-presupune cooperarea a 2
sau mai multe personae la savirsirea infractiunii.Cooperarea presupune ca
faptuitorii,in legatura reciproca savirsesc fapte prejudiciabilesi provoaca in comun
daune valorilor sociale.
-unitatea intentiei-este o conditie subiectiva,care presupune cooperarea cu
intentie a 2 sau mai multe personae la savirsirea unei infractiuni intentionate.
-cooperarea dor la o infractiune intentionata-este o conditie subiectiva care
prevede ca constituie participatie toate infractiunile savirsite in comun chiar din
imprudenta, de catre citeva personae.In cazul savirsirii de catre citeva personae a
unei infractiuni din imprudenta, fiecare dintre participanti poarta raspundere doar
pentru actiunuile sale independent de activitatea celuilalt.

1.2participantii la infractiune
Conf art.42 (1) Participanii snt persoanele care contribuie la svrirea unei
infraciuni n calitate de autor, organizator, instigator sau complice.
(2) Se consider autor persoana care svrete n mod nemijlocit fapta
prevzut de legea penal, precum i persoana care a svrit infraciunea prin
intermediul persoanelor care nu snt pasibile de rspundere penal din cauza
vrstei, iresponsabilitii sau din alte cauze prevzute de prezentul cod.
In teoria dreptului penl si in practica judiciara a RM autori ai infractiunii sunt
recunoscuti:
-cei care nemijlocit au savirsit infractiunea
-cei ce participa nemijlocit la savirsirea infractiunii impreuna cu alte
personae(coautori)
-cei ce savirsesc infractiunea prin intermediul altor persoane care nu pot fi
supuse raspunderii penale in virtutea unor circumstante prevazute de legea
penala

(3) Se consider organizator persoana care a organizat svrirea unei

infraciuni sau a dirijat realizarea ei, precum i persoana care a creat un grup
criminal organizat sau o organizaie criminal ori a dirijat activitatea acestora..
Normele penale din RM atesta citeva forme de incadrare a actiunilor
organizatorului:
-organizarea savirsirii infractiunii
-dirijarea realizarii infractiunii
-crearea unui grup criminal organizat sau a unei organizatii criminale
-dirijarea grupului criminal organizat sau a organizatiei criminale
(4) Se consider instigator persoana care, prin orice metode, determin o alt
persoan s svreasc o infraciune.
Instigarea presupune existenta anumitor conditii:
-obiectul juridic al faptei savirsite de autor si obiectul juridic al instigarii sa fie
identice,deoarea autorul nu face decit sa execute fapte a caror savirsire a fost
hotarita de catre instigator.
-pentru eficienta este necesara prezenta a cel putin doi subiecti,a doua
persoane, si anume:una care desfasoara activitatea de instigare(instigator) si alta
asupra careia se efectueze aceasta activitate (instigat).
(5) Se consider complice persoana care a contribuit la svrirea infraciunii
prin sfaturi, indicaii, prestare de informaii, acordare de mijloace sau instrumente
ori nlturare de obstacole, precum i persoana care a promis dinainte c l va
favoriza pe infractor, va tinui mijloacele sau instrumentele de svrire a
infraciunii, urmele acesteia sau obiectele dobndite pe cale criminal ori
persoana care a promis din timp c va procura sau va vinde atare obiecte.
(6) Participanii trebuie s ntruneasc semnele subiectului infraciunii.

1.3

SUBIECTUL II.Concursul de infractiuni

2.1 notiunea concursului de infractiuni
Conf art.33 din CP al RM Se consider concurs de infraciuni svrirea de ctre
o persoan a dou sau mai multor infraciuni dac persoana nu a fost
condamnat definitiv pentru vreuna din ele i dac nu a expirat termenul de
prescripie de tragere la rspundere penal, cu excepia cazurilor cnd svrirea a

dou sau mai multor infraciuni este prevzut n articolele prii speciale a
prezentului cod n calitate de circumstan care agraveaz pedeapsa.
Conditiile de existenta a concursului de infractini:
-savirsirea de catre o persoana a 2 sau mai mult infr omogene (de aceeasi
natura ex:violul si raportul sexual cu o persoana care nu a atins virsta de 14
ani)sau eterogene(de natura diferita ex: omorul si violul).
-savirsirea infractiunilor inaintea de adoptarea unei sentinte definitive de
condamnare p/u vreuna dintre ele.
-infractiunile sau cel putin 2 dintre ele sa atraga o condamnare.

2.2enumerati conditiile de aplicare a pedepsei in cazul concursului de

infractiuni
Articolul 84. Aplicarea pedepsei n cazul unui
concurs de infraciuni
(1) Dac o persoan este declarat vinovat de svrirea a dou sau mai
multor infraciuni prevzute de diferite articole ale Prii speciale a prezentului
cod, fr s fi fost condamnat pentru vreuna din ele, instana de judecat,
pronunnd pedeapsa pentru fiecare infraciune aparte, stabilete pedeapsa
definitiv pentru concurs de infraciuni prin cumul, total sau parial, al pedepselor
aplicate, dar pe un termen nu mai mare de 25 de ani de nchisoare, iar n privina
persoanelor care nu au atins vrsta de 18 ani - pe un termen nu mai mare de 12
ani i 6 luni. n cazul n care persoana este declarat vinovat de svrirea a
dou sau mai multor infraciuni uoare i/sau mai puin grave, pedeapsa
definitiv poate fi stabilit i prin absorbirea pedepsei mai uoare de pedeapsa
mai aspr.
Dupa cum reise dei prevederile alin(1) al art 84 din CP al RM in cazul unui
concurs de infr instanta de judecat pronunta pedeapsa pentru fiecare infractiune
aparte,si abea dupa acesta stabileste o pedeapsa definitive prin una din cele 3
metode expuse expres in lege.
Metodele de aplicare a pedepsei in cazzul unui concurs de infractiuni sunt:
-cumulul total al pedepselor aplicate-se aplica atunci cind vinovatul comite
infractiuni grave, deosebit de grave sau exceptional de grave cu conditia ca
termenul pedepsei definitive sa nu fie mai mare de 30 de ani
-cumulul patial al pedepselor aplicate-fix ceea ce e mai sus scris
-absorbirea pedepsei mai usoare de pedeapsa mai aspra.-se aplica in cazul in
care persoana este declarata vinivata de savirsirea a 2 sau mai multe infractiuni
usoare/sau mai putin grave.

2.3
SUBIECTUL III.Aplicarea pedepsei
3.1 definiti circumstantele atenuante si agravante
Prin circumstante intelegem acele stari , imprejurari ori calitati ce tin de infr sau
de infractor anterioare, concomitente sau subsecvente comiterii infractiunii,
reglementate implicit sau expres de legea penala si care miccoreaza sau maresc
gradur prejudiciabil al infr sau de periculozitate al infractorului, atenuind sau
agravind raspunderea penala.

Circumstantele atenuante intelegem acele stari, situatii, imprejurari , calitati

ce tin de infractiune sau de infractor anterioare,concomitente sau subsecvente
comiterii infr,reglementate implicit de legea penala si care micsoreaza gradul
prejudiciabil al infr si infractorului,atenuind raspunderea penala.

Circumstante agravante- intelegem acele stari, situatii, imprejurari , calitati ce

tin de infractiune sau de infractor anterioare,concomitente sau subsecvente
comiterii infr, reglementate expres(limitativ) de legea penala si care maresc
gradul prejudiciabil al infr sau de periculizitate a infractorului, agravind
raspunderea penala.

3.2 regulile aplicarii pedepsei in cazul conursului de infractiuni

Pentru ca sa existe concursul de infractiuni trebue intrunite citeva conditii si
anume:
-savirsirea de catre o persoana a 2 sau mai mult infr omogene (de aceeasi
natura ex:violul si raportul sexual cu o persoana care nu a atins virsta de 14
ani)sau eterogene(de natura diferita ex: omorul si violul).
-savirsirea infractiunilor inaintea de adoptarea unei sentinte definitive de
condamnare p/u vreuna dintre ele.
-infractiunile sau cel putin 2 dintre ele sa atraga o condamnare.
-savirsirea de catre aceeasi persoana a 2 sau mai multe infractiuni
Daca o persoana este declarata vinovata de savirsirea a 2 sau mai multe infr
prevazite de deiferite articole ale Partii Speciale ale CP al RM, fara sa fi fost
condamnata pentru vreuna din ele , instanta de judecata pronuntind pedeapsa

pentru fiecare infr in parte , stabileste pedeapsa definitive pentru concurs de infr
prin cumul,total sau partial,al pedepselor aplicate , dar pe un termen nu mai mare
de 25 de ani de inchisoare, iar in privinta persoanelor care nu au atins virsta de
18 ani instanta poate stabili pedeapsa pe un termen nu mai mare de 12 ani si 6
luni.
In cazul in care persoana este declarata vinovata de savirsirea a 2 sau mai
multe infr usoare sau mai putin grave , pedeapsa definitive poate fi stabilita si
prin absorbirea pedepsei mai usoare de catre pedeapsa ce mai aspra.
Daca dupa pronuntarea sentintei ,dar inainte de executarea completa a
pedepsei , condamnatul a savirsit o noua infr , instanta de judecata adauga, total
sau partial, la pedeapsa aplicata o noua sentinta partii neexecutate din sentinta
anterioara . In acest caz pedeapsa definitive nu poate depasi termenul de 30 de
ani de inchisoare, iar in privinta persoanelor care nu au implinit virsta de 18 ani
termenul de 15 ani.

3.3