Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Notiuni introductive
1.1. Notiuni de drept bancar
Istoricul notiunii de drept bancar. Premisele aparitiei notiunii de drept bancar
Pina la inceputul anilor '90, dreptul bancar exista numai la nivel conceptual, inglobind norme
juridice ce apartineau:
dreptului civil: acesta reglementa raporturile bazate pe egalitatea bancilor intre ele sau fata de
clientela lor. Totalitatea acestor reguli forma grupa relatiilor de decontari si credit" din cadrul
obiectului dreptului civil1. Dupa cum se remarca in doctrina, aceasta reglementare atingea numai
suprafata relatiilor in cauza, lasind fara atentie mecanismele importante ale relatiilor de decontari
si credit, ex. decontarile interbancare, sistemul conturilor de corespondent etc.2
dreptului financiar: acesta continea norme guvernind organizarea si activitatea bancii de stat
a U.R.S.S. si a bancilor specializate de stat (TlpoMCTpoH6aHK, Bneui3KOHOM6aHK,
KnJicou6aHK s.a.)- E si firesc, deoarece pina in 1990 bancile operau in exclusivitate cu
mijloacele statului (cu exceptia bancii de economii de stat - C6ep6anK), astfel incit bancile
efectuau mai curind deservirea de casa a clientilor, iar relatiile bancare din acea perioada puteau
fi fara echivoc numite relatii de drept public3.
Ca efect, in doctrina juridica nu numai ca nu se utiliza termenul de drept bancar", existenta lui
era totalmente negata de teoria socialista a dreptului, iar sintagma drept bancar" era utilizata
doar ca sinonom al legislatiei bancare - compartiment al legislatiei civile, sau, dupa caz,
financiare4. Dreptul bancar era considerat un institut fie al dreptului civil, fie al dreptului
financiar: savantii rusi I.S. Gurevici5 si E.A.Rovinski6 considerau
dreptul bancar o subramura a dreptului financiar, iar M.L.Kogan era de parerea ca relatiile
juridice bancare sint de natura civila7.
Notiunea de drept bancar s-a afirmat in limbajul curent8 o data cu aparitia si dezvoltarea
sistemului bancar al Republicii Moldova, dupa adoptarea de catre Parlament a Legii nr. 599-XII
din 11 iunie 1991 Cu privire la Banca Nationala de Stat a Moldovei'"', si Legii nr. 601-XII din
12 iunie 1991 Cu privire la banci si activitatea bancara"10. Astfel, crearea unor banci noi si/sau
comercializarea celor existente (1) si formarea in consecinta a unui sistem bancar bi-nivelar (2),
ceea ce a stimulat dezvoltarea pietei serviciilor financiare si celei de capital (3), au condus la
aparitia termenului de drept bancar, ca notiune generica pentru a desemna initial normele ce
veneau sa completeze prevederile normelor de drept civil si financiar, in materia activitatii
bancare. Totusi, dupa cum remarca unii autori, argumentul afirmarii acestui termen in limbajul
curent nu este suficient pentru a afirma existenta dreptului bancar cu acelasii succes se poate
vorbi despre dreptul editorial, dreptul acvatic, dreptul minier, dreptul atomic sau oricare alt fel de
drept". Compartimentele urmatoare vin sa justifice notinea de drept bancar ca ramura de drept si
stiinta juridica.
Definitie
Notiunea de drept bancar este susceptibila de o dubla acceptiune: ca ramura de drept
si ca stiinta juridica.
Doctrina juridica a stabilit mai multe definitii ale ramurii dreptului bancar. Unii autori
indica la sinonimia sintagmei drept bancar", in calitatea sa de ramura de drept, cu
legislatie bancara"12.
Christian Gavalda si Jean Stoufflet definesc dreptul bancar ca o totalitate de reguli:
a) ce fixeaza statutul intreprinderilor din sfera comertului cu bani" si, b) care sint
aplicabile activitatii lor. Dupa cum mentioneaza autorii, dreptul bancar este un drept al
unei profesiuni13.
Savantii americani Pollard, Passeik, Ellis si Daily afirma ca dreptul bancar constituie o
ramura de drept, ce stabileste nu numai principiile organizarii si functionarii bancilor, ci
cuprinde si normele care reglementeaza conditiile de acordare a serviciilor financiare si
celor conexe lorN.
Savantul german R. Kohls mentioneaza ca dreptul bancar exista ca drept public si drept privat...
Dreptul bancar public cuprinde supravegherea de stat asupra activitatilor bancare si organizarii
1
ale ordonatorului platii sint indicate in contractul incheiat cu banca, insa legislatia bancara
referitoare la decontari stabileste obligatiile bancii si procedura de efectuare a decontarilor.
Astfel, dreptul subiectiv evocat este asigurat printr-o totalitate a obligatiilor atit contractuale, cit
si legale, ale bancii).
Continutul concret al drepturilor si obligatiilor subiectilor va fi examinat pe parcursul studierii
partii speciale a dreptului bancar, cu referinta la operatiile bancare specifice.
1.3. Izvoarele reglementarii juridice a dreptului bancar
Teoria generala a dreptului defineste izvorul dreptului ca act al creatiei de drept, obiectivizat in
forma documentara, care este sursa a normelor de drept respective si concomitent forma a
existentei lor juridice38. Desi in opinia unui grup de autori aceasta
este o notiune prea restrinsa, ne raliem la aceasta notiune considerind argumentele
oponentilor ei nejustificate39.
Particularitatile izvoarelor apartinind ramurii dreptului bancar sint:
ponderea inalta a actelor subordonate legii (circa 70% din acestea constituind deciziile
Consiliului de Administratie ale Bancii Nationale a Moldovei);
dinamismul inalt al dezvoltarii legislatiei bancare (ex. aproximativ 20% din actele Bancii
Nationale a Moldovei, ce contin reglementari noi sau le substituie cele precedente, au fost
aprobate in 1998).
Legislatia bancara a Republicii Moldova
Bazele constitutionale ale activitatii bancare
Normele cu privire la activitatea bancara, continute in Constitutia Republicii Moldova din 29
iulie 1994, sint de urmatoarele feluri:
norme ce se refera nemijlocit la activitatea bancara: art. 130 Sistemul financiar-de credit".
Acest articol acorda monopolul emisiunii monedei nationale - leul (declarat moneda oficiala) Bancii Nationale a Republicii Moldova, la decizia Parlamentului;
norme ce se refera indirect la activitatea bancara. Acestea sint: a) normele ce reglementeaza
drepturile si obligatiile cetatenilor (ex. art. 46 - dreptul la proprietate privata si garantiile lui); b)
norme ce stabilesc competenta adoptarii actelor normative bancare (ex. art. 66 - aprobarea legilor
de catre Parlament).
Importanta principiilor constitutionale ale activitatii bancare consta in faptul ca acestea servesc
drept cadru general pentru elaborarea si adoptarea legilor si actelor subordonate legii in acest
domeniul (cele contrare Constitutiei neavind forta juridica - art. 7) (1); totodata, aceste norme
stabilesc minimul de drepturi si garantii pentru subiectii tuturor raporturilor juridice, inclusiv
celor bancare (2).
Legile generale si speciale in domeniul bancar
Totalitatea legilor organice si ordinare, ce au incidenta asupra sectorului bancar al republicii, se
grupeaza in doua categorii de baza: legi generale (obiectul de reglementare al carora nu il
constituie activitatea bancara, insa unele norme din legile mentionate privesc anumite aspecte ale
activitatii bancare), si legi speciale (care au fost elaborate cu scopul reglementarii raporturilor
juridice bancare). Legile generale, aplicabile activitatii bancare:
Legea Republicii Sovetice Socialiste Moldovenesti Cu privire la aprobarea Codului Civil
alR.S.S. Moldovenesti ",26.12.1964;
Legea Republicii Moldova Cu privire la proprietate", nr. 459-X11,22.01.19914I;
" Legea Republicii Moldova Cu privire la antreprenoriat si intreprinderi", nr. 845XII, 03.01.199242; " Legea Republicii Moldova Privind limitarea activitatii monopoliste si
dezvoltarea
concurentei", nr. 906-XII, 29.02.199243;
Legea Republicii Moldova Cu privire la secretul comercial", nr. 171-XIII, 06.07.199444;
Legea Republicii Moldova Cu privire la leasing", 731 -XIII, 15.02.199645;
Legea Republicii Moldova Cu privire la gaj", 838-XIII, 23.05.1996 s.a. Aceste legi stabilesc
cerintele generale fata de formele organizational-juridice ale activitatilor de antreprenoriat,
regulile generale cu privire la tranzactii si raspunderea contractuala etc.
6
Antica (,/nensae" erau denumite bancile publice create in Roma, colaboratori ai carora au fost
mensarii, sau mensarienii). Prin urmare, Roma a preluat traditia greaca a bancilor publice, menita
sa acorde imprumuturi fara camata, in interesele nevoiasilor. Institutiile bancare publice erau
dirijate de functionarii statului, activind in conformitate cu reglementarile regale. Bancherii
privati insa isi desfasurau activitatea in provincie, in birourile inchiriate de stat, care se numeau
tabernae. Se motiva raspindirea acestor comercianti in provincii prin faptul ca la periferie nivelul
dobinzii era liberalizat, in perioada antica imprumutul banilor se facea in conditiile unei dobinzi,
care uneori se ridica la 36% anual.
Despre evolutia activitatilor bancare in Dacia traiana ne povestesc cele circa 50 de tablite
cerate, descoperite intre anii 1786 si 1855 in galeriile minelor de aur, construite de imperatorul
Traian pe teritoriile dacilor cuceriti. Douazeci si cinci de tablite din acestea, ce s-au pastrat in
pofida fragilitatii sale (tablitele - triptychon - sint confectionate din lemn de brad, iar inscriptiile
pe ele sint facute cu ciara) mai mult de 16 secole, au fost publicate integral la Berlin, de catre
istoricianul Theodor Mommsen, in volumul III al operei sale Corpus Inscriptionum Latinarum.
Cea dea Bea tablita, reprodusa la pag. 931 a lucrarii mentionate, contine contractul pentru
constituirea unei societati bancare - Societas Danistariaef'5, redactat la 28 martie anul 1676(i. O
alta etapa de dezvoltarea a activitatilor bancare si a bancilor are loc in perioada numita
Evul Mediu
Activitatea bancara in epoca medievala a regresat in comparatie cu cea sclavagista. Una din
cauzele de baza a fost interzicerea de catre biserica, prin hotarirea Consiliului de la Niceea din
anul 325, a imprumuturilor aducatoare de dobinda. Aceasta masura a fost inspirata de Biblie,
care in Evanghelia de la Sfintul Luca spune: Iubiti-va dusmanul, faceti numai bine si
imprumutati fara a pretinde ceva".
Totodata, bisericile din Bizant au cunoscut o dezvoltare furtunoasa, gratie faptului ca in 529-534
imparatul Justinian codifica uzurile romane in domeniul bancar, stabilind nivelul dobinzii de 6%
anual, cu exceptia creditelor maritime (12%) si bisericesti (3%). Occidentul medieval insa exista
sub interdictia perceperii dobinzilor pentru creditele acordate.
Pe de alta parte, tendinta de liberalizare a restrictiilor canonice impuse activitatilor camataresti in
aceasta perioada, nu s-a manifestat cu aceeasi intensitate in Europa Occidentala - mai receptiv la
exigentele bisericii, regele Charlemagne in anul 789 extinde interdictia dobinzii, aplicabila
clerului, si asupra operatiunilor de imprumut ale laicilor-fenomen care este explicabil prin
usurinta relativa a aplicarii acestei masuri in conditiile economiei naturale, raspindita in Europa
Occidentala, si mult mai putin in Bizant. Secolul X, care cunoaste cuceririle normande si
cruciadele, nu a schimbat totusi in mod substantial atitudinea bisericii fata de activitatile bancare
- chiar dupa schisma dintre Roma si Bizant, ce a condus la separarea bisericii ortodoxe de cea
catolica, crestinismul si-a reafirmat ostilitatea fata de practicarea dobinzii, la consiliul de la
Latran (1179) si cel de la Vienna (1311).
Totusi aceste masuri nu au impiedicat clerul sa se afirme in calitatea sa de bancher: creditele se
acordau cu conditia garantarii rambursarii creditului prin stabilirea ipotecii, biserica avind
dreptul de a valoriza fructele ei pe durata acordarii creditului. O alta modalitate utilizata de cler a
fost participarea la veniturile realizate de debitor de pe urma valorificarii imprumutului.
Este necesar de mentionat ca atitudinea negatorie a bisericii nu a fost unicul, si probabil nici
chiar cel mai important, obstacol in dezvoltarea relatiilor bancare in perioada medievala: caderea
Imperiului Roman a aruncat civilizatia in haosul unor economii naturale separate una de alta, in
aceste circumstante sofisticarea institutelor elaborate de romani pierdindu-si relevanta. Pina la
epoca cruciadelor, Europa era cutreierata doar de camatari particularii, acestia fiind cu
preponderenta negustori veniti din Orient. Mobilitatea cruciadelor a revigorat necesitatea in
schimbul de moneda, constituind cauza principala a inventarii cambiei.
Tendintele mentionate nu se manifestau in Rusia din acea perioada - situatie datorata diferentei
spectaculoase intre regimurile politice din tarile Europei Occidentale, si cel din Rusia: in
timpurile lui Iaroslav cel intelept dobinda era permisa: desi a fost stabilit plafonul ei maxim 20% anual, acest plafon putea fi ridicat pina la 40% anual - in cazurile imprumuturilor de scurta
10
durata. Erau pedepsiti doar camatarii, care luau pentru imprumut dobinzi mai mari de 60%.
Perioada Renasterii
Turbulenta secolelor XIV-XV1, marcata prin importante evenimente istorico-politice (ex.
razboiul de 100 de ani), stiintifice (ex. inventarea tiparului), georgafice (ex. descoperirea
Americii) etc, a influentat si activitatile bancare, probabil cel mai semnificativ rezultat al acestor
schimbari fiind reaparitia bancilor publice in Spania (Taula de Cambi, 1401, Barcelona) si Italia
(Casa di Sari Georgio). Unii autori arata ca
aparitia bancii San Georgio din Genova in 1407-1408 a marcat crearea primei banci in sensul
contemporan al cuvintului67.
Italia, orasele medievale ale careia (Venetia, Florenta) au devenit veritabile centre comerciale ale
intregii Europe, continua sa exploreze avantajele pozitiei sale geopolitice (i.e. patrie a bisericii
catolice, unde se scurgeau impozitele colectate de biserica). Anume aici se restabileste traditia
camatareasca, initial in cadrul clerului -preotii franciscani se unesc sub egida municipalitatii intro retea, denimita Muntele de Pietate", ce are ca scop acordarea unor imprumuturi nevoiasilor.
Desi initial fara dobinda, reteaua cu timpul incepe a percepe un modest comision de la debitori,
pentru acoperirea cheltuielilor de functionare - tendinta ce se amplifica, pentru ca in anul 1515
consiliul crestin de la Latran (Roma) sa legitimeze dobinzile percepute de aceste asociatii
bancare, incep sa se revitalizeze si traditiile bancherilor privati - primii care se fac renumiti prin
profesionalismul lor, sint cei din nordul Italiei, din Lombardia (expressile contemporane, cum ar
fi creditul lombard", sau faimoasa Lombard Street in Londra, fiind probabil inspirate de traditia
bancara din Lombardia).
O trasatura specifica a secolului al XVI-lea este deplasarea centrului comertului mondial din
regiunea mediteraneana spre tarile situate pe malul oceanul atlantic. Diminuarea constanta a
calitatii banilor-moneda si modificarile nenumarate ale etalonului monetar, cit si expansiunea
excessiva a creditului provoaca un lant de falimente importante - ex. incetarea platilor de catre
casele regale din Franta, Spania si Portugalia, in 1557; falimentul unui numar impunator de banci
private. Ca reactie la aceste fenomene, au inceput a reapare bancile publice - in 1587 este creata
Banco di Rialto, urmata in 1619 de Banco di Giro. Banco di Sint Ambrogio este fondata in 1593
la Milano, Amsterdamsche Wisselbank-la Amsterdam in 1609. Putin cite putin, italienii incep a
pierde pozitia monopolista pe piata serviciilor bancare.
Dupa crearea in 1531 a primei burse de la Anvers, incepe afirmarea distinctiei intre pietele
financiare si banci - daca primele confrunta in mod direct cererea (debitorii) si oferta
(creditorii)de imprumut, bancile trateaza in mod separat cu fiecare din cele doua categorii susmentionate.
Perioada capitalista
Secolele XVII-XVIII se caracterizeaza prin etatizarea" activitatilor bancareimplicarea statului
in activitatea bancara, determinata de: a) exigenta controlului asupra bancilor comerciale, si b)
necesitatea realizarii monopolului nou-aparut - emisiunea monetara, ca aparitie a banului-hirtie.
Primul exemplu al acestor fenomene este Banca din Amsterdam (1609), ce incepe a elibera
depunatorilor certificate negociabile - o forma incipienta a monedei de cont, cotate fata de
moneda oficiala (florinul sau guldenul). Totusi utilizarea acestei prime forme a monedei fiduciare
este impovarata de dobinzi si comisioane.
Urmeaza exemplul Bancii Venetiei (1637) care, in afara de primirea depozitelor la termen, incepe
sa elibereze certificate de depozit, ce se afirma ca o forma incipienta a monedei de banca: desi
emise la scadenta, ele pot fi rambursate inainte de termen - insa in acest ultim caz, nu la valoarea
nominala, ci la pret negociabil.
Pentru a evita inconventientele negociabilitatii rambursarii inainte de termen a certificatelor,
emise de bancile din Amsterdam si Venetia, comercialntul suedez Palmstruch fondeaza in 1656
Banca din Stocholm, care emite, in baza depozitelor constituite in acest sens, certificate bancare
care nu comporta costuri suplimentare la rambursarea lor (nici procentuale - dobinzi, nici fixe comisioane). Certificatele mentionate devin astfel prima forma istorica a bancnotelor, sau
monedei fiduciare69, ca o alternativa celei metalice. Banca din Stocholm a fost si prima banca ce
11
a inceput sa distribuie lichiditate fara atragerea prealabila a depozitelor cu acest scop. Exemplul
bancii din Stocholm a fost preluat de Banca Angliei, fondata in 1694: depunatorilor de numerar li
se oferea alegerea intre deschiderea unui cont purtator de dobinda, sau ridicarea echivalentului
depozitului constituit in bilete de banca ale bancii regale.
Traditia bancilor de emisiune a monedei fiduciare a fost continuata de Banca Statelor Unite ale
Americii (1791) si Banca Frantei, fondata de generalul Bonaparte in 1800. Dupa esecurile din
1856 si 1865 de constituire a unei banci unice de emisiune, prin efectul legii din 17 aprilie 1880
este creata Banca Nationala a Rominiei (statutul careia este aprobat la 22 mai 1880).
Perioada moderna
Secolul al XiX-lea este semnificativ prin extinderea etalonului metalic al valorii monedei
fiduciare. Prima banca ce a initiat ceea ce in terminologia bancara a fost ulterior desemnat prin
termenul convertibilitate a fost Banca Angliei. Desi prin efectul Bank Restric-tion Act" din
1797, parlamentul englez interzice rambursarea in numerar a biletelor emise de banca reginei,
stabilind asa-numitul curs fortat al lirei sterline (este necesar insa de mentionat ca imposibilitatea
convertirii banilor-hirtie in aur a fost compensata" cu neobligativitatea acceptarii acestora ca
mijloc de plata - deci, anularea cursului legal al banilor-hirtie), moneda scriptica sau scripturala
britanica isi restabileste echivalentul metalic - initial prin restabilirea traditiei bimetalismului, ce
presupunea convertibilitatea lirei sterline scripturale in echivalentul sau fie in aur, fie in argint.
Totusi, mentinerea echivalentei valorice intre bancnote, pe de o parte, si aur sau argint, pe de alta
parte, implica si mentinerea raportului valoric intre aur si argint - iata de ce bimetalismul este
abandonat in favoarea etalonului aur, la inceptut de Marea Britanie (1816), apoi de Franta (1878)
si de Statele Unite (1900).
in secolul XX apare diviziunea institutiilor bancare in banci, case bancare (sau banci private) si
institutii parabancare. Daca primele efectuau toata gama de servicii bancare, a doua categorie nu
se ocupa nici de emisiunea monetara, nici de colectarea depozitelor. Puterea caselor bancare se
baza pe notorietatea si averea personala a fondatorilor -exemple ale acestor banci familiale fiind
merchant s banks in Marea Britanie (precum banca familiei Rothshild). Institutiile parabancare,
la rindul lor, se clasificau in case de economii (ce colectau depozite, oricit de mici, cu scopul
plasamentului lor ulterior fara risc - activitatea de aducea depunatorilor o dobinda modesta, dar
stabila), cooperative de credit (asociatii ale persoanelor ce isi puneau in comun acumularile in
scopul creditarii reciproce, bazate mai mult pe increderea reciproca intre membrii acestor
asociatii inchise, decit pe garantii reale).
Perioada socialista si reforma bancara din anii '90
in perioada sovetica, activitatea bancara se afla sub semnul monopolului statului, fiind dirijata in
mod centralizat prin metode de comanda'1''. Operatiunile bancare se reduceau la mentinerea
viabilitatii intreprinderilor socialiste prin distribuirea centralizata de fonduri sub forma de credite
la o dobinda, stabilita tot de stat. insesi bancile erau entitati monopoliste cu capital integral de
stat, fiind doar citeva la numar: trei banci de stat cele mai mari - Foc6aHK CCCP, CrpoH6aHK
CCCP si BneiiiToprGaiiK CCCP. Reforma economica, inceputa de administratia primului (si
ultimului) presedinte al U.R.S.S. Mihail Gorbaciov (desemnata prin termenul riepecrpoHKa") a
pus si inceputul reformei sistemului bancar, initiata prin doua hotariri ale Sovietului Ministrilor
din U.R.S.S., adoptate in 1987. in literatura de specialitate aceasta perioada este considerata ca
prima etapa a reformei bancare sovietice1".
in conformitate cu hotaririle mentionate, Banca de Stat a U.R.S.S. - FocGaHK CCCP-era lipsita
de monopolul sau si de capacitatea de a presta nemijlocit servicii financiare clientelei. Un alt
efect important al hotaririlor sus-mentionate este crearea in baza retelei existente a celor 3 banci
mentionate mai sus, a cinci banci specializate ramurale": Banca pentru Activitate Economica
Externa (Bneiu3KOHOM6aHK CCCP), Banca de Constructii si Industrie (npoMCTpofi6aHK
CCCP), Banca Complexului Agroindustrial (ArponpoM6aHK CCCP), Banca Gospodariei
Locativ - Comunale si Dezvoltarii Sociale PKuncouGaHK CCCP), si, in sfirsit, a unei banci, ce
concentra depunerile persoanelor fizice, si asigura gestiunea mijloacelor persoanelor fizice si a
platilor catre acestea - Banca de Economii (C6ep6aiiK CCCP71). Totusi aceste actiuni reformiste
12
s-au soldat cu un succes moderat - reforma superficiala a relatiilor bancare din U.R.S.S.,
efectuata prin vechile mijloace administrative de comanda, nu a sporit eficienta bancilor
sovietice: desi majorarea numarului bancilor le-a apropiat pe acestea
de clientela, nu s-a produs nici o schimbare in calitatea si diversitatea serviciilor financiare
prestate, s-a pastrat atit vechea ordine de distribuire a resurselor creditare de stat, cit si pozitia
monopolista a bancilor sovietice in raport cu clientela (care nu avea dreptul de a-si alege banca).
Cu alte cuvinte, rezultatul schimbarilor cosmetice ale sistemului bancar sovietic in 1987 a fost
substituirea monopolului celor trei banci initiale, cu oligopolia celor cinci banci nou-create.
A doua etapa a reformei sistemului bancar sovietic, ce cuprinde anii 1988-1989, este marcata de
subminarea pozitiei monopoliste a bancilor specializate sovietice de catre bancile cooperatiste si
comerciale nou-create. in primavara anului 1988 Sovietul Suprem al U.R.S.S. a aprobat Legea cu
privire la cooperatie72, art. 23 al careia prevedea posibilitatea crearii bancilor cooperatiste norma, ce a avut un efect enorm: prima banca cooperatista a fost inregistrata deja la 24 august
1988, iar catre data de 3 august 1990 Banca de Stat a U.R.S.S inregistrase deja 358 (vs. 5 banci
monopoliste existente pina la aprobarea legii mentionate!) banci comerciale si cooperatiste. in
aprilie 1989 a fost creata Asociatia unionala a bancilor comerciale.
Astfel, al doilea val reformist a zdruncinat de o maniera temeinica si ireversibila fundamentele
vechiului sistem bancar sovietic. insa evolutia bancilor comerciale si cooperatiste continua sa fie
frinata de obstacolele, pe care le creau bancile de stat, desi un lucru era cert: in U.R.S.S. incepuse
constituirea unui sistem bancar trinivelar (Banca de Stat, bancile de stat ramurale, si bancile
comerciale/ cooperatiste). Problemele cu care s-a confruntat sistemul socialist in cadrul etapei a
doua a reformei bancare au stimulat cautarea unor solutii noi pentru a face fata noilor exigente in decembrie 1990 au fost aprobate doua legi care au anuntat inceputul ultimei, cea de a treia
etapa a reformei bancare: legea cu privire la banca centrala a Federatiei Ruse73 si legea cu privire
la banci si activitatea bancara74.
Spre deosebire de celelalte doua etape precedente, etapa a treia a reformei a continuat deja in
mod individual pentru fiecare din tarile-membre ale U.R.S.S.: in anii 1990-1991, ca rezultat al
miscarilor nationale din fostele republici ale imperiului socialist, multe din ele isi declarasera
suveranitatea si independenta fata de Moscova. Din rindul lor facea parte si tinarul stat Republica
Moldova, care si-a declarat independenta la 27 august 1991, prin efectul legii nr. 691-XII
Privind Declaratia de independenta a Republicii Moldova"75. Evenimentele ulterioare, legate de
crearea si evolutia sistemului bancar al Republicii Moldova, vor fi analizate la compartimentul
respectiv infra.
2.2. Aparatul si sistemul bancar Aparatul bancar
Conform definitiei lui Kiritescu, aparatul bancar constituie un ansamblu coerent al diferitelor
categorii de banci, care functioneaza intr-o tara, raspunzind cerintelor unui anumit mod de
productie si unei anumite etape de dezvoltare socio-economica76. Dupa structura ierarhica a
aparatelor bancare nationale, acestea pot fi bi- sau polinivelare. in toate cazurile insa, in virful
piramidei" se afla banca centrala a statului (in RM -Banca Nationala a Moldovei), ce realizeaza
politicile monetara, valutara si de credit ale statului in cauza. in aparatele bancare bi-nivelare, al
doilea sistem este alcatuit din reteaua bancilor comerciale.
in unele state exista aparate bancare cu mai mult decit doua niveluri, ex. in fosta U.R.S.S. dupa
reforma bancara din 1987 aparatul bancar era constituit din trei niveluri: banca de stat a
U.R.S.S., bancile de stat ramurale, bancile comerciale si cooperatiste.
Sistemul bancar
Savantul romin Victor Jinga defineste sistemul bancar ca un ansamblu de banci diferite,
organizat in jurul si sub conducerea bancii centrale, in vederea coordonarii activitatii
de scont si reescont, de credite, de plasamente si de administrare a depozitelor
bancare"77. Costin Kiritescu defineste sistemul bancar ca cuprinzind inlantuirea logica
a operatiilor si tranzactiilor active si pasive efectuate de aparatul bancar"78.
Cu titlu de concluzie, daca aparatul bancar este termenul ce desemneaza totalitatea
bancilor dintr-o tara, conceptul de sistem bancar priveste aceasta totalitate intr-o
13
monopoluri financiar-industriale ale tarii. Este notabil faptul ca numai ultimii 4 reprezentanti ai
cercurilor de afaceri ale Japoniei au dreptul de vot la sedintele Comitetului Politic al Bancii
Japoniei.
Sistemul bancar al Japoniei nu este o exceptie de la regula generala a binivelismului sistemelor
bancare nationale, al doilea nivel dupa Banca Japoniei fiind format de bancile comerciale si
institutiile creditare care indeplinesc functii parabancare. Datorita proceselor de concentrare a
sectorului comercial, care au avut loc in prima jumatate a secolului, sistemul actual al bancilor
comerciale japoneze este caracterizat printr-o puternica centralizare a fortei financiare intr-un
numar mic de banci, numite banci orasenesti. Acest fenomen exista in conditiile in care numarul
total de banci in Japonia este de aproximativ 160.
Totodata bancile orasenesti nu sint in prezent universale, in pofida tendintelor de
internationalizare si universalizare a operatiunilor bancare pe piata financiara internationala, desi
prin legea bancara din 1982 bancilor din Japonia li s-a acordat dreptul de a efectua, cu titlu de
operatii facultative, comertul cu titlurile de valoare. Bancile regionale, fiind organizate pe linga
organele puterii locale, nu au o pondere sensibila la activitatea bancara a tarii. in ceea ce priveste
bancile de creditare indelungata, actualmente in Japonia sint trei institutii de acest fel: Industrial
Bank of Japan, Long-term Credit Bank of Japan si Nippon Creditbank, toate fiind instituite prin
legea din 1952. in sfirsit, bancile de trust japoneze, 7 la numar, presteaza servicii investitionale si
de gestionare de fonduri.
Referindu-ne la institutiile financiare care presteaza servicii bancare, merita atentie cele doua
mari institutii financiare de stat, care finanteaza dezvoltarea micului antreprenoriat si a
infrastructurii, si anume: Banca Japoneza de Dezvoltare, care acorda credite cu preferinta
intreprinderilor de constructie a navelor maritime si intreprinderilor din sectorul energetic, cit si
Banca de Export-Import a Japoniei, care deserveste operatiunile de comert exterior, marea
majoritate revenind operatiunilor de export de tehnica si utilaje. Specificul activitatii bancilor
japoneze consta in faptul ca activitatea lor este foarte putin reglementata de legi si chiar de
regulamente ale Bancii Japoniei. De fapt, functia de reglementare revine Ministrului Finantelor,
care prin indicatiile sale orale, ce nu au putere de lege, conduce activitatea bancilor din tara.
Sistemul bancar al Elvetiei
Sistemul bancar elvetian se incadreaza de asemenea in categoria sistemelor bancare formate din
doua niveluri. Primul nivel il formeaza banca centrala - Banca Nationala Elvetiana" (germ.
Schweizerische Nationalbank), creata in forma de societate pe actiuni cu capital mixt, pachetul
actiunilor de control apartinind statului. Activitatea bancii este condusa de Consiliul bancii,
majoritatea membrilor caruia se numeste de Bundesrat, o mica parte din componenta sa fiind
formata din membrii numiti de Adunarea generala a actionarilor bancii.
Al doilea nivel al sistemului bancar elvetian este format din bancile comerciale. Specific pentru
categorizarea lor este faptul ca la baza ei s-a pus criteriul capacitatii financiate a bancilor
comerciale. Astfel, o categorie aparte a sistemului bancar elvetian o constituie asa-numitele
grossbank", adica cinci din cele mai mari banci elvetiene - Uniunea Bancilor Elvetiene (fr.
Union de Banque Suisse, germ. Schweizerische Bankgesellschaft), Societatea Bancilor Elvetiene
(fr. Societe de Banque Suisse, germ. Schweizerische Bankverein), Banca Creditul Elvetian" (fr.
Credit Suisse, germ. Schweizerische Kreditanstalt), Banca Populara Elvetiana (germ.
Schweizerische Volksbank) si Banca Loi (germ. Bank Leu) (in germana denumirea acestei banci
inseamna Banca Leul"), care si-au concentract activitatea in cele trei centre bancare ale tarii
-Ziirich, Basel si Geneva. Similar grossbancilor" germane, aceste cinci banci susmentionate sint
banci universale.
Alt specific al sistemului bancar elvetian este faptul ca o parte a lui este formata din bancherii
privati (germ. Privatbankiers) si casele bancare private, in present numarind aproape 30 de
institutii de acest gen in toata tara.
Un rol important in activitatea bancara a Elvetiei il joaca bancile cantonale (germ.
Kantonalbanken) - 29 la numar corespunzator numarului de cantoane in Federatia Elvetiana.
Toate sint de stat, activitatea lor efectuindu-se de functionarii de stat cu participarea organelor
15
International Banks Ltd., Western American Bank Europe Ltd., Industrial Commercial Bank etc.
Casele de scont (engl. DiscountHouses), care exercita functia de refinantare a bancilor
comerciale engleze (banca bancilor). in total in Marea Britanie sint 18 institutii de acest fel care
crediteaza bancile comerciale din tara, deschid acestor banci conturi de depozit, participa
impreuna cu Banca Angliei la plasarea obligatiilor de stat. Bancile de economii (engl. Trustee
Savings Banks), in total 18 la numar, care accepta depozite pe termen lung pentru anumite
scopuri, aceste depozite bucurindu-se de un
regim preferential (neimpozitarea dobinzilor pentru ele, garantia statului privind
rambursarea depozitului si de plata a dobinzii etc).
Societatile de finantare a constructiilor (engl. Building Societies), care accepta depozite
de economii pentru finantarea constuctiilor.
Alte institutii financiare, la care se refera serviciul postal de stat (engl. National Giro),
care presteaza servicii de decontari, cit si casele financiare (engl. Financial Honses),
activitatea de baza a carora este acordarea creditelor de consum.
Sistemul bancar al Germaniei
Sistemul bancar binivelar al Germaniei are in fruntea sabanca centrala a tarii - Deutsche
Bundesbank, care indeplineste cumulativ functiile de banca de emisie, banca a bancilor
si banca a statului.
Nivelul bancilor comerciale este format din doua categorii principale de banci: Bancile
universale (germ. Universalbanken), la care se refera in primul rind bancile de credit (germ.
Kreditbanken), cele mai mari fiind asa-numitele grossbanken" (bancile mari) conform
clasificarii Deutsche Bundesbank acestea sint Deutsche Bank, Dresdener Bank si Commerzbank.
Categoria bancilor de credit include si o retea vasta de bancheri particulari (germ.
Pnvatbankiers), care exercita profesiunea bancara in nume propiu si pe contul si riscul lor.
Exemple ale caselor bancare particulare ramase si pina acum in Germania sint Trinkaus &
Burkhardt (Dusseldorf-Essen), Sal. Oppenheim jr. & Cie. (Frankfurt pe Main), Merck, Finck &
Co. (Miinchen) etc. Un alt component al structurii complexe a bancilor universale este format
din reteaua caselor de stat de economii si a girocentralelor (germ. Sparkassen und
Girozentralen), structurate dupa regiunea de deservire in trei niveluri, in fruntea subsistemului"
dat fiind Deutsche Girozentrale din Frankfurt pe Main.
O structura similara centralizata este caracteristica si pentru sistemul intovarasirilor de credit, sau
bancilor cooperatiste (germ. Kreditgenossenschafteri), in frunte cu Banca Cooperatista a
Germaniei sau DG Bank. Asemenea institutii prezinta o forma intermediara intre cooperativele
de productie si cooperativele de credit, avind proportii mici si prestind servicii de creditare
membrilor sai.
in sfirsit, in grupul bancilor de credit intra si bancile regionale (germ. Regionalbanken),
activitatea carora se limiteaza la un anumit teritoriu, ca spre exemplu National-Bank (Essen),
Bayerische Hypotheken und Wechsel-Bank, Bayerische Vereinsbank si Westfalenbank (Bohum)
(1), cit si bancile specializate in deservirea unei categorii anume de clientela, cum ar fi banca
sindicala Bank fur Gemeinwirtschaft. Bancile specializate (germ. Spezialbanken), formate din
institutiile de credit real (germ. Realkreditinstitute), printre care enumeram: bancile ipotecare
particulare (germ. Hypothekenbanken), care de regula sint intreprinderi afiliate ale
grossbancilor" (ex. Frankfurter Hypothekenbank este in proprietatea Deuthsche Bank etc.) (1),
institutiile de credit funciar de stat (germ. Grundkreditanstalten) (2), si casele de stat sau
particulare de economii pentru constructii (germ. Bausparksseri), cum ar fi Bausparkasse
Schwabisch Hali si altele. Bancile creditului de consum (germ. Teilzahlungskreditinstitute) - o alta categorie a bancilor specializate - ofera credite pentru necesitatile de consum
ale populatiei, rambursarea carora se realizeaza treptat. Majoritatea institutiilor de acest gen sint
organizate in forma de societati cu raspundere limitata sau societati in comandita. Ultima
categorie a bancilor specializate include asa-numitele institutii creditare speciale (germ.
Kreditinstitute mit Sonderaufgaben) - institutiile creditare de stat sau particulare care exercita
functii bancare specifice, cum ar fi Industriekreditbank AG - Deutsche Industriebank care
17
finanteaza prin credite pe termen lung intreprinderile industriale incapabile sa emita actiuni
proprii, Ausfuhrkredit-Gesellschaft mbH (AKA) ce crediteaza comertul exterior al Germaniei
etc.
Sistemul bancar al Frantei
Sistemul bancar francez are un specific aparte, care-1 individualizeaza in raport cu sistemele
bancare ale altor tari straine. in primul rind, el se caracterizeaza printr-o centralizare pronuntata
si un control aspru al activitatii bancilor comerciale. in al doilea rind, acest control este efectuat
nu de banca centrala a tarii, ci de Ministerul Finantelor, care are in subordinea sa trei institutii
financiare centrale din republica: Banca Frantei (fr. Banque de France) creata in 1800. Banca
Frantei ca banca centrala a statului este intr-un fel limitata in competenta sa traditionala, in
sensul ca imputernicirile ei ca banca a statului sint foarte limitate, aceste functii fiind delegate
trezoreriei de stat. Totusi Banca Frantei si-a pastrat functiile sale de banca de emisie si banca a
bancilor.
Consiliul Natioanal de Credit (fr. Conseil National du Credit). Desi oficial acest organ stabileste
multe conditii ale activitatii bancilor comerciale in tara (ex. reservele minime ale lor in Banca
Frantei), de fapt aceste functii sint exercitate de Banca Frantei, consiliul fiind in fond un organ ce
supravegheaza activitatea bancii centrale. Comisia Controlului Bancar (fr. Comission de
Controle des Banques) supravegheaza respectarea de catre bancile comerciale a reglementarilor
emise de Parlament, Ministerul Finantelor si Banca Frantei.
Sistemul bancar francez nu constituie o exceptie de la regula generala a binivelismului sistemelor
bancare nationale. Veriga bancilor comerciale franceze o putem conventional separa in doua
categorii distincte: bancile si alte institutii financiare, capitalul carora este integral de stat, pe de
o parte, si bancile si institutiile financiare comerciale", pe de alta parte.
Bancile si alte institutii financiar-creditare de stat pot fi incluse in sistemul bancar al Frantei pur
nominal, deoarece ele sint in subordinea nu a Bancii Frantei, ci a ministerelor si altor organe de
stat in parte (1), exercitind functii bancare specifice (creditarea exportului de stat, a comenzilor
de stat etc.) (2). Se alatura acestei grupe si bancile cu capital mixt de stat si privat, printre care
remarcam bancile populare (fr. banques populaires), casele de credit agricol in fruntea carora se
afla banca Credit Agricole, si intovarasirile de credit din sistemul uniunii Credit Mutuel. in
sfirsit, unele activitati bancare in Franta sint efectuate de insusi statul, prin intermediul
Trezoreriei de Stat (fr. Tresor Public), a Casei Nationale Postale de Economii (fr. Caisse
Nationale
d'Epargne Postale) si a retelei caselor specializate de economii in frunte cu Casa de Depozite (fr.
Caisse des Depits et Consignations).
Celelalte banci si institutii financiare din Franta formeaza sectorul privat". Cea mai puternica si
influenta parte a lui este formata din bancile de depozite (fr. Banques de Depots), trei din ele
-Banque Nationale de Paris, Credit Lyonnais si Societe Generale - fiind cele mai mari banci din
Franta, iar Banque Nationale de Paris fiind cea mai mare banca a Comunitatii Europene. Printre
celelalte componente ale partii comerciale a bancilor franceze vom mai mentiona bancile
regionale si locale, bancile de afaceri (fr. banques d'affaires) si bancile de creditare pe teremen
lung si pe termen mediu (fr. banques de credit a long et moyen terme).
2.3. Notiunea si caracteristica generala a societatilor bancare Definitia bancii
Sarcina definirii termenului banca" este la fel de tentanta atit pentru doctrina, cit si pentru
jurisprudenta si, in sfirsit, pentru legislator. Mai mult decit atit, definitia bancii va fi diferita, in
functie de prisma analizei activitatilor bancare: astfel, definitiile date bancilor in doctrina
economica se vor deosebi de cele pe care le gasim in literatura juridica de specialitate. Astfel,
conchidem ca definitia bancii poate fi doctrinala si legala. La rindul sau, cea doctrinala poate fi
economica sau juridica. Tinind cont de faptul ca obiectul prezentului curs este analiza juridica a
raporturilor bancare, ne vom limita la iefin\\u\e juridice ale bancii, oferite atit de savantii in
domeniull dreptului bancar, cit si de legislatorii din diferite tari. Totusi, tinind cont de relatia
interdependenta intre normele de drept bancar si teoriile economice bancare, examinarea
aspectelor juridice ale activitatii bancilor va fi complementata, dupa necesitate, cu
18
diferenta intre asigurarea depozitelor bancilor, pe de o parte, si a altor institutii financiare (in
cazul dat al Asociatiilor de Imprumut si Economii), pe de alta parte.
m
Conform legii, banca este institutia, care efectueaza operatiuni bancare. Conform art. 1 alin.2,
operatiunile bancare includ receptia mijloacelor banesti de la public, operatiile de credit, cit si
punerea la dispozitia clientelei ori gestiunea mijloacelor de plata. Totodata, aceasta lista nu arc
un caracter exhaustiv, fiind permisa efectuarea altor operatiuni considerate in mod firesc
accesorii practicii bancare. Aceasta autoritare rezulta din prevederile art. 5 al legii (cx. operatiile
cu titlurile de valoare, servicii de consultanta, ctc.) - vezi Loi n 84-46 du 24 janvicr 1984
relative i l'aclivitc ct au controlc des ctablisscmcnts de credit, Journal OJficiel du 25 janvicr
1984 cn vigucur le 25 juillet 1984. "' Legea federala elvetiana cu privire la banci si casele de
economii din 08.11.1934 nu ofera notiunea de banca, art. 1 stipulind numai ca legea actioneaza
in privinta bancilor, bancherilor particulari (societatilor in nume colectiv si societatilor in
comandita, intreprinderilor individuale), cit si asupra caselor de economii si tuluror
intreprinderilor intrunite sub titlul generic de banca". Totusi Ordonanta cu privire la banci si
casele de economii (1989) a Bancii Nationale Elvetiene (BNS - Banquc Nationale Suissc)
defineste ca sint considerate banci intreprinderile, activitatea de baza a carora se refera la
sectorul financiar, si in particular la: a) acceptarea, cu titlu de professiunc, a depozitelor de la
public, sau atragerea mijloacelor de la public pentru finantarea, din propriul cont, a unui numar
indeterminat de persoane fizice si juridice cu care acestea nu formeaza entitati economice; b)
refinantarca din contul altor banci, pentru a realiza mai apoi creditarea unui numar indeterminat
de persoane, cu care nu formeaza entitati economice.
90
Legea bancara a Rominici din 1934 in art. 1 definea banca in felul urmator: Prin
intreprinderea bancara se intelege orice intreprindere comerciala a carui obiect principal este
acela de a savirst orice fel de operatiuni asupra sumelor de bani in mumerar, creditelor, asupra
efectelor de comert, asupra diferitelor valori negociabile, precum si alte operatiuni in legatura cu
acestea". Definitia susmentionata a fost substituita de cea continuta in art. 3 al Legii Nr. 33 din
29.03.1991 privind activitatea bancara: Societatile comerciale bancare sint persoane juridice al
carui principal obiect de aclivitate il constituie atragerea de fonduri de la persoanele juridice si
fizice, sub forma de depozite sau instrumente negociabile, platibilc la vedere sau la termen,
precum si acordarea creditelor" - vezi Monitorul Oficial al Rominiei, nr. 70 din 03.04.1991.
" Articolul 2 din legea Republicii Moldova Cu privire la Banca Nationala a Moldovei", si
articolul 3 al Legii institutiilor financiare definesc banca drept o institutie financiara care prin
activitatea sa accepta de la persoane fizice sau juridice depozite sau echivalente ale acestora ce
sint transferabile prin diferite instrumente de plata, si care utilizeaza aceste mijloace total sau
partial pentru a acorda credite sau a face investitii pe propriul sau cont si risc" vezi notele 49
si 50 supra. O examinare nuantata a definitiilor mentionate, se va contine in capitole ce urmeaza,
dedicate sistemului bancar al Republicii Moldova. n Vezi 4, Estonian Credit Institutions Act,
passed 9 Fcbruary 1999 (RT 1 1999, 23, 349). 3 Vezi art. 1 din 3aKOH AaepoaFupKaHCKOH
Pecny6jiiiKH O 6anKax H 6anKOBCKOii aeaTejiMiocra B A3ep6aiiiT)KaHCKofi
Peciiy6jiHKe", Ns 123- 1F OT 14 HIOHH 1996 r.
Unele legislatii bancare formuleaza intr-un mod extensiv criteriul activitatilor la definitia bancii;
astfel, art. 1 al legii bancare a Norvegiei defineste implicit bancile drept institutiile financiare,
care isi finanteaza activi tatatile din contul atragerii depozitelor de la un numar nedeterminat de
deponenti114.
in ceea ce priveste definitia doctrinala a bancii, parerile exprimate in acest sens in literatura de
specialitate sint si mai diverse. Este notorie distinctia intre definitiile bancii, continute in doctrina
dreptului bancar, si cele, oferite de savantii - economisti: daca primul grup al autorilor se axeaza
pe unul sau mai multe din criteriile utilizate de legislatorii nationali pentru definirea bancii,
definitiile oferite de doctrina economica bancara se caracterizeaza printr-o varietate de opinii si
pozitii, ce face dificila clasificarea lor.
Printre definitiile oferite de doctrina dreptului bancar, remarcam urmatoarele: Costin M.
Kiritescu in monografia sa Moneda.Mica enciclopedie defineste banca drept o intreprindere de
20
stat sau particulara, ale carei functii principale sint: a) atragerea mijloacelor temporar disponibile
ale clientilor in conturile deschise acestora; b) acordarea de credite pe diferite termene; c)
efectuarea de viramente intre conturile deschise la alte banci; d) emiterea de instrumente de
credit si efectuarea de tranzactii cu asemenea instrumente; e) vinzarea-cumpararea de valuta si
alte operatiuni valutare. O definitie generala a bancii o gasim si in enciclopedia Petit Larousse:
banca este o institutie publica sau privata care faciliteaza platile persoanelor fizice si juridice,
avanseaza mijloacele creditare, gestioneaza mijloacele de plata95. Mircea N. Costin afirma ca
banca comerciala este banca specializata in primirea de depuneri la vedere si in acordarea de
credite comerciale pe termen scurt. Asemenea banci functioneaza cu precadere in tarile cu
economie de piata; in Franta ele sint denumite banci de depozite (fr. Banques de depits)'"'. in
sfirsit, dr. Urs Emch, dr. Hugo Renz si dr. Franz Bosch mentioneaza ca banca este o institutie
care, cu titlu de posesiune, atrage mijloacele banesti in calitate de depozit (operatiuni creditare
pasive) si in acelasii timp finanteaza din cont propriu un numar indeterminat de persoane
(operatiuni creditare active)97. Cu titlu de comparatie, vom expune in rindurile ce urmeaza unele
din notiunile bancii, oferite de savantii - economisti:
Mihai G. Emireanu considera ca banca este o intreprindere care are drept scop sa inlesneasca si
sa mujloceasca circulatia monetara si a creditului"911. Professorii B. KojieciiHKOB si Jl. KpojiiiKOBeTCKaa definesc banca drept o organizatie, infiintata pentru atragerea mijloacelor banesti
si imprumutarea lor in nume propriu, in conditii de
rambursare, plata si scadenta. Ex-viceguvernatorul Bancii Frantei Goutier afirma ca banca
reprezinta comertul care consta in a efectua pentru contul altora incasari si plati, a face
cumparari si vinzari de monede, fie de metale pretioase, fie de efecte publice sau de comert""10.
Taeho Kim defineste banca drept un intermediar financiar, care ofera depozite exigibile si credite
comerciale, ambele in conditii speciale"11.
Functiile bancii
Clasificarea functiibr bancii se efectueaza in functie de perspectiva luata ca baza: astfel, in
literatura economica in calitate de functii principale ale bancii sint indicate: a) intermedierea in
creditarea activitatilor comerciale (ce se manifesta d.p.d.v. macroeconomic in redistribuirea
mijloacelor financiare liber disponibile in baza cererii si ofertei lor); b) stimularea acumularii de
capital in economia nationala (prin eficientizarea maxima a utilizarii mijloacelor financiare
disponibile - unul din aspectele-cheie in politica de atragere a mijloacelor banesti de catre banci.
Aceasta este imposibil fara mentinerea increderii clientelei bancilor); c) intermedierea in
efectuarea platilor, ceea ce in cadrul unui sistem bancar descentralizat se bazeaza pe legile pietei
serviciilor financiare; d) intermedierea in operatiile cu valori mobiliare102. Dat fiind faptul ca
reglementarea juridica a activitatilor bancare reiese din natura economica a functiilor acestora,
clasificarea functiilor bancii este asemanatoare - astfel, prof. Luchian C. Ionescu indica 3 functii
principale ale bancii: a) atragerea depozitelor banesti ale clientilor; b) permiterea acordata
clientilor de a-si retrage banii si de a-i transfera pe alte conturi; c) acordarea imprumuturilor
clientilor care solicita credite103.
E lesne de observat ca functiile sus-mentionate corespund cu continutul criteriului activitatilor,
mentionat mai sus ca una din modalitatile utilizate de legislatiile nationale pentru a defini
termenul de banca.
Dupa cum vom observa mai departe, aceasta clasificare este identica clasificarii operatiunilor
bancare. Identitatea mentionata nu este de natura sa indice similitudinea intre functiile bancii si
operatiunile bancare, ci mai curind ideea ca clasificarea propusa de autorii romini corespunde
mai degraba operatiunilor bancare decit functiilor bancii. Sintem de parerea ca functiunile bancii
trebuie analizate la general, avind ca punct de reper rolul bancii in sistemul monetar. Deaceea, ne
raliem la clasificarea propusa de B.H. KonecHHKOBa si JI.FI. KponiiKOBeiiKafl. O
perspectiva putin diferita este utilizata de Ion Turcu, care clasifica functiile bancilor
in doua categorii: functii evidente si functii implicite. La prima categorie, pe care autorul o
examineaza prin prisma dinamica, se refera: functia de agent de schimb (ex. trapezistii in Grecia
antica), ce evolueaza initial la functia de bancher (institutia ce acorda credit), si apoi la ceea
21
perioada medievala, care este asemanatoare cu intreprinderea individuala. Totusi casele bancare
au si un specific aparte - ele pot fi si familiale" (pentru detalii vezi compartimentul Sistemul
bancar contemporan. Sistemele bancare ale tarilor capitaliste dezvoltate").
In Republica Moldova clasificarea data a evoluat de la permisiunea de constituire a bancilor in
orice forma organizational juridica (permisiune continuta in vechea lege cu privire la banci si
activitatea bancara'l4) la limitarea arealului de forme organizational-juridice in care poate fi
constituita o banca locala, la numai una, cea a societatilor pe actiuni (conform actualei legi Cu
privire la institutiile financiare""5). Pentru detalii vezi compartimentul Sistemul bancar al
Republicii Moldova".
Clasificarea in functie de genurile de activitate
in functie de acest criteriu, deosebim:
Bancile comerciale universale;
Bancile comerciale specializate.
Bancile comerciale universale sint cele care sint imputernicite, prin permisiunea acordata
conform legislatiei statului de resedinta, de a efectua tot spectrul de activitati bancare prevazute
de legislatia statului mentionat.
Bancile comerciale specializate sint acelea activitatea carora se localizeaza intr-un domeniul
distinct al activitatilor financiare. Exista o tipologie aparte a bancilor specializate, dupa cum
urmeaza:
banci ipotecare. Domeniul de specializare al acestor banci il constituie creditarea sub
garantia gajului imobiliar;
banci de lombard. Domeniul de specializare al acestor banci il constituie creditarea sub
garantia gajului mobiliar;
banci investitionale. Aceasta categorie de banci se specializeaza pe acordarea intregului
spectru de servicii investitionale (gestiunea fondurilor, servicii de consultanta etc.);etc.
Sistemele bancare din lumea contemporana se clasifica dupa criteriul mentionat in cele ce permit
functionarea bancilor universale si cele care grupeaza bancile dupa specificul activitatii lor.
Modelul clasic al sistemului bancar national bazat pe principiul universalitatii bancilor, este
sistemul bancar al Germaniei (vezi supra). Ca exemplu al sistemului bancar national, ce face
deosebire intre banci in functie de genul lor de activitate, este sistemul bancar al S.U.A.
(clasificarea bancilor in banci comerciale si banci de investitii, introdusa prin Actul Glass-Stigoll
din 1933). Sistemul bancar al Republicii Moldova este permissiv, fiind costruit dupa modelul
german - legea locala nu limiteaza aria operatiunilor financiare ale bancilor in functie de tipul
lor: bancile universale sint cele care au dreptul de a efectua toate activitatile financiare, indicate
in articolul 26 al legii Cu privire la institutiile financiare". Pentru a obtine acest drept, bancile
respective trebuie sa obtina de la Banca Nationala a Moldovei autorizatie de tip C" - permis
care confirma corespunderea bancii unor exigente de natura patrimoniala (existenta unui capital
social minim de o marime mai ridicata ca la celelalte banci). Actualmente din douazeci de banci
comerciale, autorizate de Banca Nationala a Moldovei, de acest tip de licenta dispun 9 banci"6.
Pentru detalii vezi compartimentul Sistemul bancar al Republicii Moldova". Celelalte banci,
care dispun de licente de tip A sau B, nu devin prin aceasta banci specializate - limitarile impuse
de licentele mentionate, decurg nu din specializarea bancilor in cauza, fiind doar o masura
prudentiala, impusa de Banca Nationala a Moldovei tinind cont de volumul mai mic de capital
minim al acestor banci.
2.5. Institutii financiar - monetare internationale Institutiile specializate ale O.N.U.
Fondul Monetar Internationa] (F.M.I.)
Engl. International Monetary Found (IMF), fr. Fond International Monetaire (F.I.M.)) F.M.I. a
aparut in urma conferintei monetare si financiare a O.N.U. de la Bretton Woods din 1944117,
devenind institutie specializata a O.N.U. din 1947. in conformitate cu Statutul F.M.I., functiile de
baza ale lui sint urmatoarele:
promovarea cooperarii monetare internationale in vederea asigurarii unui mecanism
permanent de consultare si colaborare in probleme monetare intre tarile-membre;
24
creditului, prevad s: o perioada lunga de garantie (pina la 10 ani), cit si faptul ca creditele se
acorda statelor solicitante fara perceperea dobinzii (Asociatia percepind numai un comision
tehnic in marime de 0,75% anual). Creditele se acorda cu respectarea acelorasi cerinte ca cele
stabilite pentru creditele acordate de B.I.R.D., si chiar dosarele de credit sint formate si analizate
de acelasii personal administrativ, Asociatia neavind sediu si personal propriu. Capitalul A.I.D.
este format din subscriptiile membrilor sai (adica a tarilor in dezvoltare si a tarilor dezvoltate,
ultimele depunand 10% din cota lor de participare - in valuta convertibila, iar restul 90% - in
valuta lor nationala, care ramine in posesia lor), din subventiile tarilor dezvoltate, din
transferurile de beneficii ale B.I.R.D., cit si din veniturile proprii ale Asociatiei.
Dupa cum s-a mentionat mai sus, Asociatia nu are organe proprii de conducere, folosind in
activitatea sa personalul B.I.R.D., care prin intermediul Asociatiei are posibilitatea de a acorda
credite in conditii avantajoase tarilor in dezvoltare fara a incalca prevederile sale statutare
referitoare la comercialitatea si garantarea rambursabilitatii creditului.
Moldova a devenit membra a A.I.D in baza Hotaririi Parlamentului Republicii Moldova din
28.07.1992 Nr. 1107-XIF5.
Societatea Financiara Internationala (S.F.I.)
A fost creata in 1956'26 cu sediul la Washington, S.U.A., avind ca scop acordarea sprijinului
intreprinderilor particulare din statele in dezvoltare, care sint membre ale Societatii. in 1957
Societatea devine institutie specializata a O.N.U. Ca si A.I.D., S.F.I. nu are aparat propriu,
folosind administratia B.I.R.D. (Presedintele S.F.I. este presedintele B.I.R.D.). Cerintele
prezentate fata de creditele acordate de S.F.I. sint similare celor prezentate fata de creditele
B.I.R.D. Creditele astfel acordate nu pot depasi 50% din costul intreprindeiri creditate, fiind
acordate pe un termen de la 7 la 12 ani, cu o dobinda apropiata de cea a pietei sau 1% din
valoarea creditului in calitate de comision pentru partea acordata si nefolosita. Metoda de
creditare se bazeaza pe investitiile directe in capitalul intreprinderii, care a permis S.F.I. de a
participa la gestionarea activitatii intreprinderii creditate.
Republica Moldova a devenit membra a S.F.I. in baza Hotaririi Parlamentului Republicii
Moldova din 28.07.1992 Nr. 1107-XII Cu privire la aderarea Republicii Moldova la Fondul
Monetar International, Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare si la organizatiile
afiliate"127.
Banca Reglementarilor Internationale (B.R.I.)
B.R.I. a fost creata in 1930 in conformitate cu acordurile Conferintei de la Haga, ce a elaborat
reglementarile platilor reparatorii ale Germaniei stabilite prin Tratatul de la Versailles. Dupa
1931, in care in urmamoratoriului Hoover Germania a fost absolvita de obligatiile sale
reparatorii, B.R.I. si-a reorientat activitatea. Actualmente ea efectueaza operatii bancare curente,
mai ales pe contul bancilor centrale ale statelor membre a ei. Are sediul la Bazei, Elvetia,
incorporind circa 30 state europene si extraeuropene'. B.R.I. este organizata in forma de societate
pe actiuni cu un capital de 1,5 mlrd franci elvetieni aur. La activitatea ei participa toate bancile
centrale ale statelor europene, cit si Federal Reserve System din S.U.A.
Conducerea B.R.I. este realizata de Consiliul de administratie: organul suprem de conducere,
care include 13 membri (din care 10 sint numiti de cinci banci centrale fondatoare ale B.R.I. - ale
Belgiei, Marii Britanii, Frantei, Italiei si Germaniei; iar 3 de catre bancile centrale ale Elvetiei,
Olandei si Suediei), activitatea curenta a B.R.I. fiind gestionata de Directorul ei general, ales de
Consiliul de administratie.
Institutii financiar-monetare regionale
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare
(Engl. European Bank for Reconstruction and Development - EBRD)
B.E.R.D. a fost infiintata din initiativa Frantei in baza Acordului de creare a B.E.R.D.,
semnat de 42 de state fondatoare la 09.04.1990 la Paris. B.E.R.D. isi are sediul in Londra,
Marea Britanic
in conformitate cu Statutul B.E.R.D., scopul ei este de a conjuga rolul sau de institutie
de finantare a infrastructurii (tip B.I.R.D.) cu rolul de banca de afaceri. Capitalul B.E.R.D.
27
este de 10 mlrd ECU, dintre care 51 % sint subscrise de 12 state fondatoare ale Uniunii
Europene, 10% apartin S.U.A., 8,5% Japoniei si 13,5% constituie cota de participare a
statelor din Europa Centrala si de Est. Moneda de lucru a B.E.R.D. o constituia ECU
(engl. European Currency Unit), iar din 1998 - o data cu crearea Bancii Europene si a
unitatii monetare a Uniunii Europene (EURO) - dolarul S.U.A.. Structura activitatii
creditare a B.E.R.D. este urmatoarea: 40% din imprumuturile B.E.R.D. sint acordate
sectorului public, iar restul sint investite in sectorul privat. B.E.R.D. acorda imprumuturi
numai statelor din Europa Centrala si de Est.
Organele delucru ale B.E.R.D. sint Consiliul Guvernatorilor (1), care alege pe un termen
de 4 ani presedintele B.E.R.D. (2).
Regimul juridic al relatiilor intre B.E.R.D si Republica Moldova, este guvenat de doua
categorii de acte juridice:
" Legea cu privire la statutul, imunitatea, privilegiile si facilitatile acordate Bancii
Europene de Reconstructie si Dezvoltare in Republica Moldova, nr. 207-XIII,
29.07.1994128; Acordurile, semnate intre Republica Moldova si B.E.R.D. Aceste acorduri sint
multiple, primul fiind incheiat in 1992129, iar cele mai recente fiind incheiate in
decembrie 1998"".
Conform art. 1 al legii nr. 207-XIII, B.E.R.D. dispune in Republica Moldova de personalitate
juridica, avind dreptul la incheierea de contracte, achizitionarea si depunerea de bunuri si servicii
si intentarea de actiuni juridice. Totodata, aditional la regimul national al personalitatii juridice al
B.E.R.D., declarat de catre lege cu referinta la capacitatea sa juridica, articolele urmatoare
declara imunitatile acordate bancii pe teritoriul republicii: imunitatea de jurisdictie (art. 2);
imunitatea bunurilor bancii (de
perchezitie, rechizitionare, confiscare, expropriere sau alta forma de retragere sau instainarea
prin decizii executive sau legislative) (ari. 3); imunitatea arhivelor (art. 5); imunitatea
persoanelor cu functii de raspundere (art. 8). in plus, legea declara si alte falicitati, acordate
bancii pe teritoriul tarii: privelegiile in domeniull comunicatiilor (art. 7), facilitatile la impozitare
(art. 8).
Banca Europeana de Investitii (B.E.I.)
Aceasta institutie financiara a fost creata in 1958 in cadrul Comunitatii Economice Europene
(Pietei Comune), avind sediul la Luxemburg. Directia de baza a activitatii B.E.I. este creditarea
intreprinderilor particulare si a institutiilor financiare din tarile membre ale ei. Conducerea B.E.I.
are urmatoarea structura:
1. Consiliul Guvernatorilor;
2. Comitetul de administratie (compus din 12 administratori si 12 supleanti);
3. Comitetul de directie (din care fac parte Presedintele B.E.I. si doi vicepresedinti). Creditele
B.E.I. se acorda in conditiile imposibilitatii obtinerii mijloacelor pe alte piete financiare (1), sub
garantia proiectului investitional (2), pe un termen de 10-15 ani (3).
Banca Africana de Dezvoltare (B.Af.D.)
B.Af.D. a fost creata in 1963 in cadrul Adunarii Constitutive din Khartum, Sudan, la care au
participat reprezentantii a circa 20 state membre ale Organizatiei Unitatii Africane. B.Af.D a
devenit operationala din 1965, stabilindu-se cu sediul in Abidjan. La baza activitatii B.Af.D. se
afla creditarea statelor si inreprinderilorparticulare care baneficiaza de garantii respective din
statele membre ale acestei institutii financiare regionale.
Banca Americii Centrale pentru Integrarea Economica (B.A.C.I.E.)
B. A.C.I.E. a luat fiinta in anul 1961 prin Conventia semnata de cinci state latinoamericane:
Costa-Rica, Guatemala, El Salvador, Honduras si Nicaragua. Sediul B.A.C.I.E. este in
Tegucigalpa, Honduras. Capitalul initial al bancii a fost stabilit in marime de 200 mln
dolari S.U.A.
Organele de conducere ale bancii sint: Adunarea Guvernatorilor, Consiliul de
administratie si presedintele bancii.
Domeniile prioritare de creditare sint: infrastructura subregionala, investitiile de lunga
28
inceput pe baza articolului II, sectiunea 7 (i), fie din varsamintele in baza articolului IV,
sectiunea 2 (b), fie din orice varsamint suplimentar de moneda efectuat in conformitate
cu dispozitiile prezentului paragraf, in masura in care monedele nu au fost rascumparate de
membru cu aur sau cu monede ale unui alt membru, acceptate de banca.
(b) in caz de majorare a paritatii monedei unui membru, banca ii va restitui intr-un termen
rezonabil, o suma in moneda acestuia, egala cu cresterea in valoare a sumelor in aceasta moneda,
mentionate mai sus la punctul (a).
(c) Banca poate deroga de la dispozitiile paragrafelor precedente in cazul in care Fondul
Monetar International procedeaza la o modificare uniform proportionala a paritatii monedelor
tuturor membrilor sai.
SECTIUNEA 10. Restrictii privind dreptul de a dispune asupra actiunilor
Actiunile nu vor fi gajate si nici grevate de sarcini in vreun mod; de asemenea, ele nu
vor putea fi transferate decit bancii.
Articolul III. Dispozitii generale privitoare la imprumuturi si garantii SECTIUNEA 1. Utilizarea
resurselor
(a) Resursele si serviciile bancii vor fi utilizate exclusiv in beneficiul membrilor, luindu-se in
consideratie in mod echitabil atit proiectele de dezvoltare, cit si proiectele de reconstructie.
(b) in scopul de a inlesni refacerea si reconstructia economiei membrilor ale caror teritorii
metropolitane au suferit mari devastari ca urmare a ocupatiei inamice sau a ostilitatilor, banca, in
determinarea conditiilor si clauzelor de imprumut consimtite acestor membri, se va preocupa
indeosebi sa usureze sarcina financiara si sa accelereze incheierea acestei opere de restaurare si
reconstructie.
SECTIUNEA 2. Operatiuni ale membrilor cu banca
Orice membru va trata cu banca numai prin intermediul Trezoreriei sale, bancii centrale,
fondului de stabilizare sau oricarui alt organism financiar analog, iar banca va trata cu
membrii numai prin aceleasi organisme.
SECTIUNEA 3. Limitari ale garantiilor si imprumuturilor bancii
Suma totala neamortizata a garantiilor, participatiilor la imprumuturi si imprumuturilor
directe acordate de banca nu va putea fi sporita daca prin aceasta totalul va depasi
cu 100 la suta capitalul subscris, rezervele si beneficiul bancii.
SECTIUNEA 4. Conditii in care banca poate garanta sau acorda imprumuturi
Banca poate garanta, acorda imprumuturi sau participa la imprumuturi in favoarea
oricarui membru sau a oricarei subdiviziuni politice a unui membru si a oricarei
intreprinderi comerciale, industriale sau agricole situate pe teritoriile unui membru, in
urmatoarele conditii:
(i) Atunci in care membrul pe teritoriile caruia urmeaza sa se realizeze proiectul nu
este el insusi cel care contracteaza imprumutul, membrul, banca centrala sau orice
organism analog al membrului, acceptabil de banca, sa garanteze integral rambursarea
capitalului si plata dobinzilor si a altor sarcini aferente imprumutului.
(ii) Banca sa capete convingerea ca, tinind seama de situatia pietei, imprumutatul
nu ar putea obtine intr-alt fel imprumutul in conditii care, dupa parerea bancii, sa fie
rezonabile pentru imprumutat.
(iii) Un comitet competent, asa cum este prevazut la articolul V, sectiunea 7, sa prezinte
un raport scris recomandind proiectul, dupa examinarea aprofundata a cererii.
(iv) Banca sa aprecieze ca dobinda si celelalte sarcini financiare sint rezonabile si ca
aceasta dobinda si celelalte sarcini, ca si termenele de rambursare a capitalului sint
bine adaptate la natura proiectului.
(v) Acordind sau garantind un imprumut, banca sa examineze cu grija perspectivele
ca imprumutatul si, in cazul in care imprumutatul nu este membru, garantul, sa fie in
masura sa faca fata obligatiilor aferente acestui imprumut; in plus, banca va trebui
sa actioneze cu prudenta, in interesul atit al membrului in cauza pe teritoriile caruia
trebuie realizat proiectul, cit si in acela al colectivitatii membrilor.
33
membrilor ale caror monede sint in cauza; de necesitate si dupa cererea integrala de varsamint a
capitalului subscris al bancii, zisele monede vor putea fara restrictie din partea membrilor ale
caror monede sint oferite sa fie utilizate sau schimbate contra monedelor necesare pentru a face
fata platilor contractuale de dobinzi, altor sarcini sau amortizari privind imprumuturile proprii
ale bancii, sau pentru a face fata angajamentelor bancii privitoare la asemenea plati contractuale
privind imprumuturile garantate de ea.
(c) Monedele primite de banca de la imprumutati sau de la garanti in contul capitalului
imprumuturilor directe acordate de banca pe baza sectiunii 1 a) (ii) a prezentului articol vor fi
pastrate si utilizate fara restrictii din partea membrilor, fie pentru a efectua amortizari, fie pentru
a rambursa cu anticipatie sau a rascumpara in intregime sau in parte obligatiuni proprii ale
bancii.
(d) Toate celelalte monede de care poate dispune banca, inclusiv cele care sint obtinute de pe
piata sau imprumutate intr-alt fel pe baza sectiunii 1 (a) (ii) a prezentului articol, cele obtinute
din vinzarea de aur, cele primite in plata dobinzilor si altor sarcini referitoare la imprumuturi
directe efectuate pe baza sectiunilor 1 (a) (i) si (ii) si cele primite in plata comisioanelor si altor
sarcini pe baza sectiunii 1 (a) (ii) vor fi utilizate sau preschimbate contra celorlalte monede sau
aur necesare
operatiunilor bancii, fara restrictii din partea membrilor ale caror monede vor fi
astfel oferite.
(e) Monedele obtinute de pe pietele membrilor de catre imprumutati pe baza
imprumuturilor garantate de banca in conformitate cu sectiunea 1 (a) (iii) a prezentului
articol vor fi de asemenea utilizate sau preschimbate contra altor monede fara restrictii
din partea membrilor.
SECTIUNEA 3. Furnizarea de monede pentru imprumuturi directe
Dispozitiile urmatoare se vor aplica imprumuturilor directe efectuate in conformitate
cu sectiunea 1 (a) (i) si (ii) din prezentul articol.
(a) Banca va furniza imprumutatului monedele membrilor, altii decit membrul pe teritoriile
caruia se realizeaza proiectul, de care imprumutatul are nevoie pentru a face fata cheltuielilor de
efectuat pe teritoriile acestor alti membri pentru a atinge obiectivele imprumutului.
(b) in imprejurari exceptionale, in care moneda locala necesara pentru obiectul imprumutului nu
va putea fi obtinuta de imprumutat in conditii rezonabile, banca va putea sa-i furnizeze acestuia,
ca parte a imprumutului, o suma corespunzatoare in aceasta moneda.
(c) Daca proiectul sporeste in mod indirect necesitatile de devize straine ale membrului pe
teritoriile caruia se realizeaza proiectul, banca va putea, in mod exceptional, sa procure
imprumutatului, ca parte a imprumutului, o cantitate corespunzatoare de aur sau devize, straine
care nu va trebui sa depaseasca suma cheltuielilor locale efectuate de imprumutat in legatura cu
obiectivul imprumutului.
(d) In imprejurari exceptionale, banca va putea, la cererea unui membru pe teritoriile caruia va fi
cheltuita o parte din imprumut sa rascumpere cu aur sau devize straine o parte din moneda
membrului astfel cheltuita; totusi partea astfel rascumparata nu va depasi, in nici un caz, suma cu
care cheltuiala din imprumut efectuata pe aceste teritorii, a dus la o nevoie sporita de devize
straine.
SECTIUNEA 4. Dispozitii privind plata in cazul imprumuturilor directe
Contractele de imprumut incheiate pe baza sectiunii 1 (a) (i) sau (ii) din prezentul
articol vor tine seama de urmatoarele conditii de plata:
(a) Conditiile si modalitatile platilor de dobinzi si amortizare, scadentele si datele de
rambursare ale fiecarui imprumut vor fi fixate de banca. Aceasta va fixa, de asemenea,
procentul si orice alte conditii si modalitati aplicabile comisioanelor ce urmeaza a fi
prelevate cu ocazia zisului imprumut.
in cazul imprumuturilor efectuate pe baza sectiunii 1 (a) (ii) din prezentul articol in
cursul primilor zece ani de functionare a bancii, procentul acestui comision nu va fi mai
mic de 1 la suta pe an, nici mai mare de 1 1/2 la suta pe an si va fi calculat asupra partii
35
Rezerva speciala
Suma comisioanelor percepute de banca conform sectiunilor 4 si 5 din prezentul articol va fi
pastrata ca rezerva speciala, pentru a face fata angajamentelor bancii, potrivit sectiunii 7 a
prezentului articol. Rezerva speciala va fi pastrata in acea forma lichida, autorizata prin prezentul
Acord, pe care o vor hotari directorii executivi. SECTIUNEA 7. Modalitati de executare a
angajamentelor bancii in caz de neplata In caz de neplata a imprumuturilor acordate sau
garantate de banca, precum si a celor la care banca a participat:
(a) Banca va efectua toate aranjamentele posibile pentru a ajusta obligatiile rezultind din
imprumuturi, inclusiv intelegerile prevazute de sectiunea 4 (c) din prezentul articol sau cele
similare lor.
(b) Platile efectuate de banca pentru a onora angajamentele sale rezultind din imprumuturi sau
garantii, pe baza sectiunilor 1 (a) (ii) si (iii) din prezentul articol vor fi imputate: (i) in primul
rind asupra rezervei speciale prevazute la sectiunea 6 din prezentul articol; (ii) apoi, in masura
necesara si la libera alegere a bancii, asupra celorlalte rezerve, beneficiului si capitalului de care
banca dispune.
(c) Pentru a face fata platilor contractuale de dobinda, altor sarcini si amortizari aferente
imprumuturilor proprii ale bancii, sau pentru a face fata angajamentelor acesteia privitoare la
plati analoge privind imprumuturile pe care le-a garantat, banca, in caz de necesitate, va putea
cere varsamintul unei fractiuni corespunzatoare din subscriptiile nevarsate ale membrilor in
conformitate cu art. II sectiunile 5 si 7. In plus, daca banca apreciaza ca o neplata va dura mai
mult timp, va putea sa ceara varsamintul unei fractiuni suplimentare din aceste subscriptii
nevarsate, care sa nu depaseasca in cursul unui an 1 la suta din subscriptiile totale ale membrilor
si care sa fie destinate:
(i) rascumpararii inainte de scadenta, sau respectarii intr-alt fel a angajamentului sau
privind totalul sau o parte din capitalul neachitat al unui imprumut garantat de ea, al
carui debitor se afla in stare de neplata;
(ii) rascumpararii sau respectarii intr-alt fel a angajamentului sau privind propriile sale
imprumuturi neachitate.
SECTIUNEA 8. Operatiuni diverse
in afara de operatiunile specificate in alte parti din prezentul Acord, banca va avea
dreptul:
(i) sa cumpere si sa vinda titlurile emise de ea, ca si titlurile garantate de ea sau cele
in care ea a investit fonduri, cu conditia ca sa obtina aprobarea membrului pe teritoriile
caruia urmeaza sa fie cumparate sau vindute aceste titluri;
(ii) sa garanteze, in scopul de a le facilita vinzarea, titlurile in care ea a investit fonduri;
(iii) sa imprumute moneda oricarui membru, cu aprobarea acestui membru;
(iv) sa cumpere si sa vinda alte titluri pe care directorii, cu majoritate de trei patrimi
din totalul voturilor existente, le vor putea socoti potrivite pentru plasarea in intregime
sau in parte a rezervei speciale potrivit sectiunii 6 din prezentul articol.
in exercitarea drepturilor acordate de prezenta sectiune, banca va putea trata cu orice
persoana, societate de persoane, asociatie, corporatie sau alta entitate juridica stabilita
pe teritoriul oricarui membru.
SECTIUNEA 9. Avertisment de inscris pe titluri
Orice titlu garantat sau emis de banca va avea inscris vizibil, pe fata, o declaratie din
care sa rezulte ca zisul titlu nu constituie un angajament al vreunui guvern, afara de
cazul in care se mentioneaza expres pe titlu.
SECTIUNEA 10. Interzicerea oricarei activitati politice
Banca si reprezentantii sai nu vor interveni in afacerile politice ale vreunui membru,
nici nu se vor lasa influentati in deciziile lor de orientarea politica a membrului (sau
membrilor) in cauza. Deciziile lor vor fi intemeiate exclusiv pe considerente economice,
iar aceste considerente vor fi cintarite impartial, pentru a atinge obiectivele enuntate
la articolul 1.
37
(ii) Sapte vor fi alesi, conform anexei B de toti guvernatorii, altii decit cei numiti de cei
cinci membri vizati mai sus sub (i).
in spiritul prezentului paragraf, prin membri" se inteleg guvernele statelor enumerate
la anexa A, fie ca este vorba de state fondatoare, fie de cele care au devenit membre in
aplicarea articolului 2, sectiunea 1 (b). in care guvernele altor state vor deveni membri.
Consiliul guvernatorilor va putea, cu o majoritate de patru cincimi din totalul voturilor
existente, sa mareasca numarul total al directorilor executivi, prin sporirea numarului
directorilor executivi ce urmeaza a fi alesi.
Directorii executivi vor fi numiti sau alesi la fiecare doi ani.
(c) Fiecare director executiv va numi un supleant care va avea depline puteri sa actioneze in
numele sau in care el nu este prezent. Atunci in care directorii executivi care i-au numit sint
prezenti, supleantii pot sa asiste la adunari, dar fara drept de vot.
(d) Directorii executivi vor ramine in functiune atita timp cit succesorii lor nu vor fi numiti sau
alesi. Daca postul unui director executiv ales devine vacant, cu mai mult de 90 de zile inainte de
expirarea mandatului sau, un alt director executiv va fi ales pentru durata ramasa a mandatului,
de catre guvernatorii care l-au ales pe directorul executiv precedent. Alegerea va fi facuta cu
majoritatea voturilor exprimate. Cit timp postul va ramine vacant, supleantul directorului
executiv precedent va exercita atributiile sale, cu exceptia aceleia de a numi un supleant.
(e) Directorii executivi vor functiona in permanenta la sediul central al bancii si se vor intruni ori
de cite ori va fi necesar pentru operatiunile bancii.
(f) Pentru orice intrunire a directorilor executivi este necesara prezenta majoritatii directorilor
care dispun de cel putin o jumatate din totalul voturilor existente.
(g) Fiecare director numit va dispune de numarul de voturi atribuite, in conditiile sectiunii 3 a
prezentului articol, membrului care 1-a numit. Fiecare director ales va dispune de numarul de
voturi care au contribuit la alegerea sa. Toate voturile de care dispune un director vor fi date in
bloc.
(h) Consiliul guvernatorilor va adopta regulamente pe baza carora un membru care nu este
indreptatit sa numeasca un director in conditiile prevazute mai sus sub (b), va putea desemna un
reprezentant care sa asiste la toate adunarile directorilor unde se va examina o cerere prezentata
de acest membru sau o problema care il afecteaza in mod special, (i) Directorii executivi pot
numi orice comitete vor crede de cuviinta. Calitatea de membru la aceste comitete nu este
rezervata numai guvernatorilor, directorilor executivi sau supleantilor lor. SECTIUNEA 5.
Presedintele si Secretariatul
(a) Directorii executivi vor alege un presedinte care nu va fi un guvernator, un director executiv
sau supleant. Presedintele va prezida intrunirile directorilor executivi, insa nu va lua parte la
vot, afara de cazul in care exista o paritate de voturi, situatie in care votul sau va fi decisiv. El va
putea sa ia parte, fara drept de vot, la reuniunile Consiliului guvernatorilor. Mandatul
presedintelui va inceta atunci in care directorii executivi vor decide astfel.
(b) Presedintele va fi seful serviciilor bancii si va conduce afacerile curente sub directivele
directorilor executivi. El va fi responsabil pentru organizarea, sub controlul general al
directorilor executivi, a tuturor serviciilor, va numi si revoca pe functionarii superiori si
subalterni.
(c) in exercitarea functiunilor lor presedintele, functionarii superiori si functionarii subalterni ai
bancii vor avea indatoriri numai fata de banca si nu fata de alta autoritate. Fiecare membru al
bancii va respecta caracterul international al acestei indatoriri si se va abtine de la orice incercare
de a influenta un functionar oarecare al bancii in exercitarea functiilor sale.
(d) La numirea personalului presedintele, fara a neglija interesul capital de a-si asigura concursul
celor mai activi si mai competenti, va tine seama de importanta unei recrutari efectuate pe o baza
geografica cit mai larga cu putinta. SECTIUNEA 6. Consiliul consultativ
(a) Va fi creat un consiliu consultativ, compus din cel putin 7 persoane, alese de Consiliul
guvernatorilor si care va cuprinde reprezentanti ai bancilor, comertului, industriei, muncii,
agriculturii si cu o reprezentare cit mai larga cu putinta a diferitelor natiuni. in sectoarele in care
39
(c) Exemplare de pe toate rapoartele, situatiile si publicatiile efectuate pe baza prezentei sectiuni
vor fi adresate statelor membre.
SECTIUNEA 14. Repartitia venitului net
(a) Consiliul guvernatorilor va determina in fiecare an partea din venitul net care, dupa
constituirea rezervei speciale, va fi virata la rezerva generala si partea care, eventual, va fi
distribuita.
(b) In caz de distribuire, fiecare membru va primi ca prim varsamint din suma distribuita anual, o
suma necumulativa de 2 la suta cel mult, calculata pe baza mediei imprumuturilor rimase in
timpul anului, acordate pe baza articolului IV, sectia 1 (a) (i), in moneda corespunzatoare
subscriptiei. Dupa ce s-a achitat acest prim varsamint de 2 la suta, restul ramas a fi distribuit va fi
achitat tuturor membrilor proportional cu actiunile lor. Plata va fi facuta fiecarui membru in
moneda sa proprie sau, daca aceasta moneda nu este disponibila, intr-o alta moneda acceptata de
el. Daca aceste plati sint efectuate in alte monede decit acea a membrului, transferul monedei si
utilizarea ei dupa plata, de catre beneficiar, nu vor face obiectul nici unei restrictii din partea
altor membri.
Articolul VI. Retragerea si suspendarea calitatii de membru; suspendarea operatiunilor
SECTIUNEA 1. Dreptul membrilor de a se retrage
Orice membru se poate retrage oriin care din banca, notifiin careu-i in scris hotarirea sa la sediul
ei central. Retragerea va deveni efectiva la data primirii notificarii.
SECTIUNEA 2. Suspendarea calitatii de membru
Daca un membru nu indeplineste vreuna din obligatiile sale fata de banca, aceasta va
putea sa-i suspende calitatea de membru in urma unei decizii luate cu majoritatea
guvernatorilor care detin majoritatea numarului total de voturi existente. Membrul
astfel suspendat va pierde in mod automat calitatea de membru la un an de la data
suspendarii sale, afara de cazul in care s-a luat, cu aceeasi majoritate, o decizie de
repunere in drepturi.
in timpul cit este suspendat, un membru nu va fi indreptatit sa exercite un drept
oarecare prevazut in prezentul Acord, cu exceptia aceluia de a se retrage, insa va
ramine supus tuturor obligatiilor.
SECTIUNEA 3. incetarea calitatii de membru al Fondului Monetar International
Orice stat care inceteaza de a mai fi membru al Fondului Monetar International va
inceta in mod automat, la trei luni dupa aceasta, de a fi membru al bancii, afara de cazul
in care aceasta a consimtit, cu o majoritate de trei patrimi din totalul voturilor existente,
sa-1 autorize a ramine membru.
SECTIUNEA 4. Reglementarea conturilor cu guvernele care inceteaza de a fi membre
(a) in care un guvern inceteaza de a fi membru, el va ramine responsabil pentru obligatiunile
sale directe, ca si pentru angajamentele sale conexe fata de banca, atita timp cit o parte din
imprumuturi sau garantii contractate inainte de a fi incetat de a fi membru au ramas in vigoare;
totusi el va inceta de a-si asuma angajamente privind imprumuturile si garantiile acordate ulterior
de banca, ca si de a participa atit la distribuirea veniturilor, cit si la cheltuielile bancii.
(b) Atunci in care un guvern inceteaza de a fi membru, banca va lua toate masurile pentru
rascumpararea actiunilor sale in cadrul reglementarii conturilor cu acest guvern, in conformitate
cu dispozitiunile paragrafelor (c) si (d) de mai sus. in acest scop, pretul de rascumparare al
actiunilor va fi egal cu valoarea rezultata din conturile bancii in ziua in care guvernul va inceta
de a fi membru.
(c) Achitarea actiunilor rascumparate de banca, pe baza prezentei sectiuni, va fi supusa
urmatoarelor conditii:
(i) Orice suma datorata guvernului in schimbul actiunilor sale va fi retinuta de banca atita timp
cit acest guvern, banca sa centrala sau unul din organismele sale va ramine angajat ca
imprumutat sau garant fata de banca, si aceasta suma va putea servi, dupa aprecierea bancii, la
achitarea unuia dintre aceste angajamente, pe masura ce ajunge la scadenta. Nici o suma nu va fi
retinuta din cauza angajamentelor guvernului rezultind din subscrierea sa la actiunile bancii, pe
41
baza articolului II, sectiunea 5 (ii), in nici un caz, o suma datorata unui membru in schimbul
actiunilor sale nu-i va fi varsata mai inainte de sase luni de la data la care el va inceta sa fie
membru, (ii) Vor putea fi efectuate, din timp in timp, varsaminte asupra pretului actiunilor dupa
remiterea acestora de catre guvern, in masura in care suma datorata cu titlu de pret de
rascumparare, asa cum este definit mai sus sub (b), va depasi totalul angajamentelor rezultind din
imprumuturile si garantiile indicate mai sus sub (c) (i), pina in momentul in care fostul membru
va fi incasat pretul integral al rascumpararii.
(iii) Platile vor fi efectuate in moneda tarii beneficiare sau, la alegerea bancii, in aur. (iv) Daca
banca sufera pierderi in legatura cu garantiile, participatiile la imprumuturi sau imprumuturi care
erau in curs la data la care guvernul a incetat de a fi membru si daca suma acestor pierderi
depaseste, la aceasta data suma rezervei constituite pentru a-i face fata, zisul guvern va fi obligat
sa ramburseze la cerere suma cu care pretul de rascumparare al actiunilor sale ar fi fost redus
daca pierderile ar fi fost luate in consideratie la fixarea pretului de rascumparare. in plus,
guvernul fost membru va ramine responsabil pentru orice cerere de varsamint in contul
capitalului nevarsat in baza articolului II, sectiunea 5 (ii) in masura in care ar fi fost obligat sa
efectueze acest varsamint, daca pierderea de capital si cererea de varsamint ar fi survenit in ziua
fixarii pretului de rascumparare.
(d) Daca banca suspenda operatiunile sale in mod permanent, in conformitate cu sectiunea 5 (b)
a prezentului articol, in urmatoarele sase luni de la data la care un guvern inceteaza de a fi
membru, toate drepturile zisului guvern vor fi determinate prin dispozitiile sectiunii 5 din
prezentul articol. SECTIUNEA 5. Suspendarea operatiunilor si reglementarea angajamentelor
bancii
(a) in imprejurari speciale, directorii executivi vor putea suspenda temporar orice noua
operatiune de imprumut si garantie, pina in care Consiliul guvernatorilor va putea delibera si
decide cu privire la aceasta.
(b) Banca poate suspenda, in mod permanent, orice noua operatiune de imprumut si garantie,
printr-un vot al majoritatii guvernatorilor care detin majoritatea voturilor existente. Dupa o astfel
de suspendare a operatiunilor, banca va inceta imediat toate activitatile, cu exceptia celor care se
refera la realizarea metodica, la conservarea si la apararea activelor sale, precum si la
reglementarea obligatiunilor sale.
(c) Responsabilitatea tuturor membrilor in legatura cu subscrierile nevarsate din capitalul
social al bancii, precum si aceea care rezulta din deprecierea monedelor proprii vor ramine in
vigoare pina in care toate pretentiile creditorilor, inclusiv cele conexe, vor fi fost satisfacute.
(d) Toti creditorii titulari de creante directe vor fi platiti in primul rind din activele bancii, iar
apoi din varsamintele efectuate la banca in urma cererii de varsamint a subscriptiilor nevarsate.
inainte de a efectua vreo plata creditorilor titulari de creante directe, directorii executivi vor lua
toate masurile, necesare dupa parerea lor, pentru a asigura titularilor de creante conexe o
repartitie pe aceleasi baze ca si creditorilor titulari de creante directe.
(e) Nici o distributie nu va fi facuta membrilor in contul subscrierilor la capitalul bancii, inainte
ca:
(i) toate obligatiunile fata de creditori sa fi fost reglementate sau sa se fi luat toate masurile in
acest scop, si
(ii) majoritatea guvernelor, detinind majoritatea voturilor existente, sa fi hotarit sa se procedeze
la o distributie.
(f) In care o decizie de efectuare a unei distributii va fi fost luata, asa cum se arata mai susla(e),
directorii executivi vor putea, cu majoritate de doua treimi, sa procedeze la
distributii succesive ale activelor bancii intre membri, pina in care toate activele vor
fi fost distribuite. Aceasta distributie nu va putea interveni decit dupa lichidarea
tuturor creantelor in curs ale bancii asupra fiecarui membru.
(g) inainte de orice distributie a activelor, directorii executivi vor fixa cota fiecarui
membru, proportionala cu raportul dintre actiunile detinute de el si totalul actiunilor
in circulatie ale bancii.
42
(h) Directorii executivi vor evalua activele ce urmeaza a fi impartite la data distributiei,
apoi vor proceda la aceasta in felul urmator:
(i) Se va plati fiecarui membru, in obligatiuni ale sale sau ale organismelor oficiale ori
persoanelor juridice de pe teritoriile sale, in masura in care acestea sint disponibile
pentru distributie, o suma egala in valoare cu ponderea pe care partea sa o are in suma
totala ce urmeaza sa fie distribuita.
(ii) Odata efectuata plata pe baza prevederilor de la punctul (i), orice sold datorat unui
membru va fi varsat in propria sa moneda, in masura in care banca dispune de ea,
pina la concurenta unei sume echivalente cu acest sold.
(iii) Orice sold restant datorat unui membru dupa platile indicate mai sus, sub (i) si (ii),
va fi achitat in aur sau in moneda pe care o va accepta, in masura in care banca detine
astfel de mijloace de plata, pina la concurenta unei sume echivalente cu acest sold.
(vi) Toate activele detinute de banca, ramase in urma platilor aratate mai sus sub (i),
(ii) si (iii), vor fi distribuite membrilor in mod proportional.
(i) Orice membru care primeste active distribuite de banca, in aplicarea paragrafului
(h) de mai sus, va fi subrogat in toate drepturile acordate bancii asupra acestor
active inainte de distribuirea lor.
Articolul VII. Statut, imunitati si privilegii
SECTIUNEA 1. Obiectul prezentului articol
Pentru a pune banca in situatia de a indeplini functiile care ii sint incredintate, se vor
acorda bancii pe teritoriile fiecarui membru statutul juridic, imunitatile si privilegiile
mentionate in prezentul articol.
SECTIUNEA 2. Statutul juridic al bancii
Banca va avea personalitate juridica deplina si indeosebi capacitatea:
(i) de a contracta;
(ii) de a dobindi si a dispune de bunuri mobile si imobile;
(iii) de a se prezenta in fata instantelor judecatoresti.
SECTIUNEA 3. Situatia bancii in ce priveste urmaririle judiciare
Banca nu poate fi urmarita decit in fata unei instante care sa aiba competenta asupra
teritoriilor unui membru unde ea are un sediu, unde a imputernicit pe un agent sa apere
interesele bancii Injustitie sau sa primeasca notificari judiciare, avize sau somatii, sau
unde a emis ori a garantat titluri. Nici o actiune judecatoreasca nu va putea totusi sa
fie intentata de membri sau de persoane care actioneaza in numele membrilor, sau
care valorifica drepturi cedate de acestia. Proprietatile si activele bancii, oriunde ar fi
situate si oricine ar fi detinatorul, se vor bucura de imunitate fata de orice forma de
confiscare, sechestrare sau urmarire, cit timp nu va fi fost pronuntata impotriva bancii
o hotarire definitiva.
SECTIUNEA 4. Imunitatea activelor de sechestru
Proprietatile si activele bancii, oriunde ar fi situate si oricare ar fi detinatorul, nu vor
putea face obiectul unei perchezitii, rechizitii, confiscari, exproprieri sau oricarei alte
forme de preluare de catre puterea executiva sau legislativa.
SECTIUNEA 5. Inviolabilitatea arhivelor
Arhivele bancii vor fi inviolabile.
SECTIUNEA 6. Scutirea de restrictii a activelor bancii
in masura necesara realizarii operatiunilor prevazute in prezentul Acord si in
conformitate cu dispozitiile acestuia, toate proprietatile si activele bancii vor fi scutite
de restrictii, reglementari, controale si moratorii de orice natura.
SECTIUNEA 7. Privilegiu in materie de comunicari
Statele membre vor aplica comunicarilor oficiale ale bancii acelasii tratament ca si
comunicarilor oficiale ale altor state membre.
SECTIUNEA 8. Imunitati si privilegii in favoarea conducatorilor si personalului
Toti guvernatorii, directorii executivi, supleanti, conducatorii si intregul personal al
43
bancii:
(i) se vor bucura de imunitate fata de orice urmarire pentru actele indeplinite de ei in
exercitiul oficial al functiunilor lor, afara de cazul in care banca va fi renuntat la aceasta
imunitate;
(ii) daca nu sint cetateni ai statului in care isi exercita functiunile, ei vor beneficia de
aceleasi imunitati in materie de restrictii la imigrare, de inregistrare a strainilor, de
obligatiile serviciului militar, precum si de aceleasi facilitati in materie de restrictii
valutare, ca si cele care sint acordate de statele membre reprezentantilor, oficialitatilor
si personalului de rang echivalent al altor membri;
(iii) vor beneficia, in materie de facilitati de calatorie, de acelasii tratament care este
acordat de membri reprezentantilor, oficialitatilor si personalului de rang echivalent
al altor membri.
SECTIUNEA 9. Scutiri de impozite
(a) Banca, activele sale, bunurile, veniturile, ca si operatiunile si tranzactiile sale autorizate prin
prezentul Acord, vor fi scutite de orice impozit si de orice taxe vamale. Banca va fi, de
asemenea, scutita de orice obligatie de a colecta sau plati vreun impozit sau vreo taxa.
(b) Nici un impozit nu va fi perceput asupra sau in legatura cu retributiile si salariile platite de
banca directorilor executivi, supleantilor, conducatorilor sau functionarilor sai, daca nu sint
cetateni, supusi sau nationali ai tarii in care isi exercita functiile lor.
(c) Nici un impozit de nici o natura nu va fi perceput asupra obligatiunilor sau titlurilor emise de
banca, inclusiv asupra dividendelor si dobinzilor acestora, oricine ar fi detinatorul acestor
titluri:
(i) daca acest impozit se aplica in mod discriminatoriu unor astfel de obligatiuni sau titluri numai
din cauza ca ele sint emise de banca;
(ii) daca un astfel de impozit are drept singur temei juridic locul sau moneda in care
aceste obligatiuni sau titluri au fost emise, platibile sau platite, sau locul unde se afla
sediul ori biroul de operatiuni al bancii.
(d) Nici un impozit de nici un fel nu va fi perceput asupra unei obligatiuni sau titlu
garantate de banca (inclusiv asupra dividendelor si dobinzilor corespunzatoare), oricare
ar fi detinatorul acestor titluri:
(i) daca acest impozit constituie o masura discriminatorie impotriva unei astfel de
actiuni sau obligatiuni pentru simplul fapt ca sint garantate de banca, sau
(ii) daca un astfel de impozit are drept singur temei juridic amplasarea unui sediu sau
birou de operatiuni al bancii.
SECTIUNEA 10. Aplicarea prezentului articol
Fiecare membru va lua pe propriile sale teritorii toate masurile necesare in vederea
transpunerii in propria sa legislatie a principiilor expuse in prezentul articol si va informa
banca cu privire la masurile detaliate pe care le va fi luat in acest scop.
Articolul VIII. Amendamente
(a) Orice propunere pentru introducerea de modificari in prezentul Acord, fie ca emana de la un
membru, un guvernator sau de la directorii executivi, va fi comunicata presedintelui
Consiliului guvernatorilor, care o va supune zisului Consiliu. Daca amendamentul propus este
aprobat de Consiliu, banca va intreba prin scrisori sau telegrame circulare, adresate tuturor
membrilor, daca accepta amendamentul propus. In care trei cincimi din membri, reprezentind
patru cincimi din totalul voturilor existente vor fi acceptat amendamentul propus, banca va
certifica faptul printr-o comunicare scrisa adresata tuturor membrilor.
(b) Prin derogare de la alineatul (a) de mai sus, acceptarea tuturor membrilor este ceruta in cazul
oricarui amendament care modifica:
(i) dreptul de retragere din banca, prevazut de articolul 6, sectiunea 1;
(ii) dreptul asigurat de articolul II, sectiunea 3 (c);
(iii) limitarea angajamentelor prevazuta de articolul II, sectiunea 6.
(c) Amendamentele vor intra in vigoare, pentru toti membrii, la 3 luni dupa data comunicarii
44
oficiale, in afara de cazul in care un termen mai scurt a fost specificat in scrisoarea sau telegrama
circulara.
Articolul IX. Interpretare
(a) Orice problema de interpretare a dispozitivelor prezentului Acord, care s-ar ivi intre orice
membru si banca sau intre orice membri intre ei, va fi supusa directorilor executivi spre
rezolvare. Daca problema priveste, in special, un membru neindreptitit sa numeasca un director,
el va avea dreptul sa fie reprezentat, in conformitate cu articolul V, sectiunea 4 (h).
(b) in toate cazurile in care directorii executivi au dat o decizie pe baza alineatului (a) de mai sus,
orice membru poate cere ca problema sa fie deferita Consiliului guvernatorilor, a carui decizie va
fi definitiva. in asteptarea deciziei Consiliului,
banca poate, daca apreciaza astfel, sa lucreze pe baza deciziei directorilor executivi, (c) Ori de
cite ori apare o neintelegere intre banca si un membru care s-a retras, sau intre banca si un
membru in cursul suspendarii permanente a operatiunilor bancii, aceasta neintelegere va fi
supusa arbitrajului unui tribunal compus din trei arbitri, dintre care un arbitru numit de banca, un
arbitru numit de membrul implicat si un supraarbitru care, afara de azul in care partile au decis
altfel, va fi numit de Presedintele Curtii Permanente de Justitie Internationala sau de o alta
autoritate desemnata de regulamentul adoptat de banca. Supraarbitrul va avea puteri depline
pentru a solutiona toate problemele de procedura asupra carora partile ar fi in dezacord.
Articolul X. Aprobare tacita
Ori de cite ori aprobarea unui membru va fi necesara pentru ca banca sa poata actiona, aceasta
aprobare va fi, in afara cazului vizat la articolul VIII, considerata ca data, daca acest membru nu
si-a prezentat obiectiunile intr-un termen rezonabil pe care banca va avea facultatea de a-1 fixa,
atunci in care va notifica membrului masura propusa.
ArticolulXI. Dispozitiuni finale SECTIUNEA 1. Intrarea in vigoare
Prezentul Acord va intra in vigoare dupa ce a fost semnat in numele guvernelor a caror
subscriere minima reprezinta cel putin saizeci si cinci la suta din totalul subscrierilor mentionate
in anexa A si in care documentele vizate de sectiunea 2 (a) a prezentului articol vor fi fost depuse
in numele lor, dar in nici un caz prezentul Acord nu va intra in vigoare inainte de 1 mai 1945.
SECTIUNEA2. Semnatura
(a) Fiecare guvern, in numele caruia va fi semnat prezentul Acord, va depune, la guvernul
Statelor Unite, o declaratie in care va mentiona ca a acceptat prezentul Acord in conformitate cu
legile sale si a luat toate masurile necesare pentru aducerea la indeplinire a tuturor obligatiilor
decurgind din prezentul Acord.
(b) Fiecare guvern va deveni membru al bancii la data depunerii in numele sau a instrumentului
vizat mai sus sub (a), sub rezerva ca nici un guvern nu va deveni membru al bancii inainte ca
prezentul Acord sa fi intrat in vigoare, in conditiile sectiunii 1 din prezentul articol.
(c) Guvernul Statelor Unite ale Americii va informa guvernele tuturor statelor ale caror nume
sint mentionate in anexa A si toate guvernele a caror calitate de membru a fost acceptata in
conformitate cu articolul II, sectiunea 1 (b) despre toate semnaturile intrunite de prezentul Acord
si despre depunerea tuturor instrumentelor vizate mai sus sub (a).
(d) in momentul in care prezentul Acord va fi semnat in numele sau, fiecare guvern va transmite
guvernului Statelor Unite ale Americii o sutime dini % din pretul fiecarei actiuni, in aur sau in
dolari ai Statelor Unite, in scopul de a acoperi cheltuielile de administratie ale bancii. Aceasta
plata va fi creditata in contul platii ce urmeaza a fi efectuata conform articolului II, sectiunea 8
(a). Guvernul Statelor Unite ale Americii
va pastra zisele fonduri intr-un cont special de depozit si le va transmite Consiliului
guvernatorilor bancii, atunci in care va fi convocata adunarea initiala prevazuta la sectiunea 3 a
prezentului articol. Daca prezentul Acord nu a intrat in vigoare la 31 decembrie 1945, guvernul
Statelor Unite va restitui zisele fonduri guvernelor care le-au transmis.
(e) Prezentul Acord va ramine, pina la 31 decembrie 1945, deschis semnaturii, la Washington, de
catre reprezentantii guvernelor statelor enumerate la anexa A.
(f) Dupa data de 31 decembrie 1945, prezentul Acord va fi accesibil pentru semnare guvernului
45
oricarei tari a carei calitate de membru va fi fost acceptata in conformitate cu articolul II,
sectiunea 1 (b).
(g) Prin semnarea prezentului Acord, toate guvernele il accepta, atit in numele lor propriu, cit si
in numele tuturor coloniilor, teritoriilor de peste mari, teritoriilor de sub protectia, suveranitatea
sau autoritatea lor si a tuturor teritoriilor asupra carora exercita un mandat.
(h) in cazul guvernelor ale caror teritorii metropolitane au suferit ocupatia inamica, depunerea
instrumentului vizat mai sus sub (a) poate fi aminata pina la cea de a unsprezecea zi de la data la
care aceste teritorii au fost eliberate. Daca totusi declaratia unui asemenea guvern nu a fost
depusa inainte de expirarea zisei perioade, semnatura depusa in numele zisului guvern va deveni
nula, iar partea din subscrierea sa, depusa conform dispozitiilor de la punctul (b), ii va fi
restituita, (i) Paragrafele (d) si (h) vor intra in vigoare, in ce priveste pe fiecare guvern semnatar,
incepind de la data semnaturii sale. SECTIUNEA 3. Inaugurarea bancii
(a) Din momentul in care prezentul Acord va intra in vigoare, in conformitate cu sectiunea 1 din
prezentul articol, fiecare membru va numi un guvernator, iar membrul caruia ii va fi fost alocat
numarul cel mai mare de actiuni din anexa A va convoca prima reuniune a Consiliului
guvernatorilor.
(b) La prima reuniune a Consiliului guvernatorilor vor fi luate masuri pentru desemnarea cu titlu
provizoriu a directorilor executivi. Guvernele celor cinci state carora le este atribuit cel mai mare
numar de actiuni din anexa A vor numi directori executivi cu titlu provizoriu. Daca unul sau mai
multe dintre aceste guverne nu au devenit membre, posturile la care ele vor avea drept sa
numeasca directori executivi vor ramine vacante pina la data cea mai apropiata din aceste doua:
momentul in care ele devin membre sau pina la 1 ianuarie 1946. Sapte directori executivi
provizorii vor fi alesi in conformitate cu dispozitiunile de la anexa B si vor ramine in functiune
pina la data primei alegeri regulate a administratorilor, care va avea loc cit mai curind posibil
dupa 1 ianuarie 1946.
(c) Consiliul guvernatorilor poate delega directorilor executivi provizorii orice puteri, cu
exceptia celor care nu pot fi delegate directorilor executiv..
(d) Banca va notifica membrilor data la care ea va fi gata sa-si inceapa operatiunile. Facut la
Washington, intr-un exemplar unic, care va ramine oepus in arhivele guvernului Statelor Unite
ale Americii; zisul guvern va trimite copii certificate dupa
acesta tuturor guvernelor ale caror nume sint mentionate in anexa A, precum si tuturor
guvernelor a caror calitate de membru va fi acceptata in conformitate cu articolul II, sectiunea 1
(b).
Anexa II. 2. Acord cu privire Ia crearea Corporatiei financiare internationale, Washington 1955
din 25.05.1955
Guvernele, in numele carora se semneaza acest acord convin urmatoarele:
Articol introductiv
Corporatia Financiara Internationala (denumita de acum inainte Corporatie) este
infiintata si va functiona potrivit urmatoarelor prevederi:
Articolul 1. Scopul
Scopul Corporatiei este sa promoveze dezvoltarea economica prin incurajarea cresterii
intreprinderilor productive private din tarile membre, indeosebi in zonele mai putin
dezvoltate, completind astfel activitatile Bancii Internationale pentru Reconstructie si
Dezvoltare (denumita de acum inainte banca). Pentru realizarea acestui scop, Corporatia:
(i) va acorda asistenta, in asociatie cu investitori particulari, pentru finantarea
infiintarii, imbunatatirii si dezvoltarii intreprinderilor productive particulare care sa
contribuie la dezvoltarea tarilor membre prin investitii, fara garantarea rambursarii
de catre guvernul respectiv, in cazul in care nu este disponibil suficient capital
particular, in conditii rezonabile;
(ii) va incerca sa aduca laolalta posibilitatile de investitii, capitalul particular si strain
si conducerea competenta;
(iii) va incerca sa stimuleze si sa ajute la crearea conditiilor care sa conduca la fluxul
46
in aceasta.
SECTIUNEA 2. Forme de finantare "
Corporatia poate face investitii din fondurile sale sub forma sau formele pe care le
considera corespunzatoare conditiilor. (Amendat la 21 septembrie 1961.).
SECTIUNEA 3. Principii operationale
Operatiunile corporatiei se vor conduce dupa urmatoarele principii:
(i) corporatia nu va intreprinde nici o finantare pentru care, dupa opinia sa, s-ar putea
obtine capital particular suficient in conditii rezonabile;
(ii) corporatia nu va finanta o intreprindere de pe teritoriile vreunui membru, daca
membrul are obiectii asupra acestei finantari;
(iii) corporatia nu va impune conditii ca sumele din finantare sa fie cheltuite pe
teritoriile unei anumite tari;
(iv) corporatia nu isi va asuma raspunderea pentru conducerea vreunei intreprinderi
in care a investit si nu va exercita drepturi de vot in acest scop sau in alt scop, care,
dupa opinia sa, este de domeniull controlului conducerii. (Amendat in 21 septembrie
1961.);
(v) corporatia va intreprinde operatiunea de finantare in conditiile pe care le considera
corespunzatoare, tinind seama de cerintele intreprinderii, de riscurile care sint asumate
de Coiporatie si de conditiile obtinute in mod normal de investitorii particulari pentru
o finantare similara;
(vi) corporatia va incerca sa-si reintregeasca fondurile prinvinzarea investitiilor
sale catre investitori particulari, ori de cite ori poate sa faca aceasta in mod corespunzator,
in conditii satisfacatoare;
(vii) corporatia va incerca sa mentina o diversificare judicioasa a investitiilor sale.
SECTIUNEA 4. Protejarea intereselor
in eventualitatea ca exista sau este posibila aparitia unui caz de culpa cu privire la
oricare din investitiile sale, insolvabilitatea efectiva sau anticipata a intreprinderii in
care va fi fost facuta aceasta investitie, sau alte situatii care, dupa opinia Corporatiei,
ameninta sa puna in primejdie aceasta investitie, nimic din cadrul acestui acord nu
va impiedica Corporatia de a intreprinde o asemenea actiune sau de a exercita asemenea
drepturi pe care le considera necesare pentru protejarea intereselor sale.
SECTIUNEA 5. Aplicabilitatea anumitor restrictii valutare
Fondurile primite de/sau platibile corporatiei cu privire la investitiile Corporatiei facute
pe teritoriile oricarui membru, in conformitate cu sectiunea 1 din acest articol, nu vor
fi eliberate decit pe baza oricarei prevederi din acest articol referitoare la restrictiile
valutare, reglementarile si controalele generale aplicabile in vigoare pe teritoriile acelui
membru.
SECTIUNEA 6. Diverse operatiuni
Pe linga operatiunile specificate in alta parte in acest acord, Corporatia va fi
imputernicita:
(i) sa contracteze imprumuturi si, in aceasta privinta, sa furnizeze acele garantii
colaterale sau altfel de garantii pe care le va considera necesare, cu conditia totusi ca
inainte de a face o vinzare publica a obligatiunilor sale pe piata unui membru, Corporatia
sa fi obtinut aprobarea acelui membru, ca si a membrului in a carui moneda vor fi
exprimate obligatiunile; daca, si atita vreme cit Corporatia va fi indatorata cu imprumuturi
de la sau garantate de banca, suma totala atrasa si nerambursata din imprumuturile
contractate sau garantiile date de Corporatie nu va fi majorata, daca la acea data sau
ca rezultat al acestei majorari, suma totala a garantiei (inclusiv garantarea oricarei
datorii) contractata de Corporatie din oricare sursa si nerambursata la acel moment va
depasi o suma egala cu de 4 ori capitalul sau subscris neafectat si rezervele;
(ii) sa investeasca fonduri care nu sint necesare in operatiunile sale de finantare in
astfel de obligatiuni, dupa cum poate hotari si de a investi fonduri detinute pentru
48
pensii sau scopuri similare in titluri usor comercializabile, fara a se supune restrictiilor
impuse de alte sectiuni din acest articol;
(iii) sa garanteze titlurile in care a investit pentru a facilita vinzarea lor;
(iv) sa cumpere si sa vinda titlurile pe care le-a emis sau garantat sau in care a investit;
(v) sa exercite alte asemenea atributii legate de activitatea sa, dupa cum va fi necesar
sau de dorit pentru promovarea scopurilor sale.
SECTIUNEA 7. Evaluarea monedelor
De cite ori va deveni necesar, potrivit acestui acord, sa se estimeze o moneda in
functie de valoarea altei monede, aceasta estimare va fi hotarita de corporatie in mod
rezonabil dupa consultarea cu Fondul Monetar International.
SECTIUNEA 8. Avertizare pe titlurile de valoare
Fiecare titlu emis sau garantat de Corporatie va purta pe fata sa o mentiune clara, in
sensul ca aceasta nu constituie o obligatie a bancii sau, daca nu este mentionat in mod
expres pe titlu, a unui guvern.
SECTIUNEA 9. Activitate politica prohibita
Corporatia si functionarii sai nu se vor amesteca in afacerile politice ale vreunui
membru si nu vor fi influentati in deciziile lor de caracterul politic al membrului sau
membrilor respectivi. Pentru deciziile lor vor fi relevante doar considerentele economice,
iar aceste considerente vor fi evaluate impartial pentru a realiza scopurile afirmate in
acest acord.
Articolul IV. Organizarea si conducerea
SECTIUNEA 1. Structura corporatiei
Corporatia va avea un Consiliu al guvernatorilor, un Consiliu al directorilor, un
presedinte al Consiliului directorilor, un presedinte, precum si functionarii si personalul
care sa indeplineasca sarcinile pe care le poate hotari Corporatia.
SECTIUNEA 2. Consiliul guvernatorilor
a) Toate imputernicirile Corporatiei vor fi investite in Consiliul guvernatorilor.
b) Fiecare guvernator si guvernator supleant al bancii numit de un membru al bancii, care este si
membru al Corporatiei, va fi ex officio guvernator sau guvernator supleant al Corporatiei. Nici un
guvernator supleant nu are drept de vor decit in absenta
principalului guvernator. Consiliul guvernatorilor va alege pe unul dintre guvernatori
in functia de presedinte al Consiliului guvernatorilor. Oricare guvernator sau guvernator
supleant va inceta sa detina functia daca membrul prin intermediul caruia a fost
numit va inceta sa mai fie membru al Corporatiei.
c) Consiliul guvernatorilor poate delega Consiliului directorilor mandatul de a exercita
oricare din imputernicirile sale, cu exceptia imputernicirii de:
(i) a admite noi membri si de a hotari conditiile admiterii lor;
(ii) a majora sau reduce capitalul de baza;
(iii) a suspenda un membru;
(iv) a decide asupra sesizarilor privind interpretarile acestui acord date de Consiliul
directorilor;
(v) a face aranjamente de cooperare cu alte organizatii internationale (altele decit
aranjamentele neoficiale cu caracter temporar si administrativ);
(vi) a decide suspendarea permanenta a operatiunilor Corporatiei si repartizarea
activului sau;
(vii) a declara dividende;
(viii) a amenda acest acord.
i) Consiliul guvernatorilor va tine o intilnire anuala si alte intilniri care pot fi prevazute
de Consiliul guvernatorilor sau convocate de Consiliul directorilor.
e) intilnirea anuala a Consiliului guvernatorilor va fi corelata cu intilnirea anuala a Consiliului
guvernatorilor bancii.
f) Numarul necesar de participanti pentru orice intilnire a Consiliului guvernatorilor va fi o
49
majoritate a guvernatorilor exercitind nu mai putin de doua treimi din totalul drepturilor de vot.
g) Corporatia poate stabili, prin regulament, o procedura prin care Consiliul directorilor sa poata
obtine un vot al guvernatorilor, intr-o anumita problema, fara convocarea Consiliului
guvernatorilor.
h) Consiliul guvernatorilor si Consiliul directorilor, in masura in care acesta din urma
este autorizat, pot sa adopte acele reguli si reglementari care sint necesare sau potrivite
pentru conducerea Corporatiei.
i) Guvernatorii si guvernatorii supleanti vor functiona ca atare fara compensatie din
partea Corporatiei.
SECTIUNEA 3. Votarea
a) Fiecare membru va avea 250 voturi plus cite un vot suplimentar pentru fiecare actiune
detinuta din capital.
b) Cu exceptia celor prevazute altfel in mod expres, toate problemele care stau in fata
Corporatiei vor fi hotarite printr-o majoritate de voturi.
SECTIUNEA 4. Consiliul directorilor
a) Consiliul directorilor va raspunde de conducerea operatiunilor generale ale Corporatiei si, in
acest scop, va exercita intreaga autoritate acordata prin acest acord sau delegata de Consiliul
guvernatorilor.
b) Consiliul directorilor Corporatiei va fi compus ex officio din fiecare director executiv
al bancii care va fi fost fie (i) numit de un membru al bancii care este si membru al Corporatiei,
fie (ii) ales printr-o votare in care voturile a cel putin unui membru al bancii care este si membru
al Corporatiei vor fi in sprijinul alegerii sale. Supleantul fiecarui director executiv al bancii va fi
ex officio un director supleant al Corporatiei. Oricare director va inceta sa detina functia sa daca
membrul de catre, care a fost numit sau daca toti membrii ale caror voturi au fost in favoarea sa
vor inceta de a mai fi membri ai Corporatiei.
c) Fiecare director care este director executiv numit al bancii va avea dreptul sa-si exercite
numarul de voturi pe care membrul prin cafe a fost astfel numit are dreptul sa si le exercite in
cadrul Corporatiei. Fiecare director care este director executiv ales al bancii va avea dreptul sa
exercite voturile pe care membrul sau membrii Corporatiei, ale caror voturi au fost in favoarea
lui la banca, au dreptul de a le exercita in cadrul Corporatiei. Toate voturile la care un director
are dreptul vor fi exercitate in mod unitar.
d) Directorul supleant va avea puteri depline de a actiona in absenta directorului care 1-a numit.
in care directorul este prezent, supleantul sau poate participa la intruniri, dar nu va vota.
e) Numarul necesar de participanti pentru o intrunire a Consiliului directorilor va fi o majoritate
a directorilor care exercita nu mai putin de o jumatate din dreptul de vot total.
f) Consiliul directorilor se va intruni ori de cite ori afacerile Corporatiei reclama aceasta.
g) Consiliul guvernatorilor va adopta reglementari potrivit carora un membru al Corporatiei, care
nu are dreptul de a numi un director executiv al bancii, poate trimite un reprezentant pentru a
participa la orice intrunire a Consiliului directorilor Corporatiei in care se analizeaza o cerere
facuta de acel membru sau o problema care afecteaza direct acel membru.
SECTIUNEA 5. Presedintele Consiliului directorilor, presedintele Corporatiei si personalul
a) Presedintele bancii va fi ex officio presedintele Consiliului directorilor Corporatiei, dar nu va
avea drept de vot, cu exceptia unui vot decisiv in cazul unui balotaj. El poate participa la
intrunirile Consiliului guvernatorilor, dar nu va avea drept de vot la aceste intruniri.
b) Presedintele Corporatiei va fi numit de Consiliul directorilor la recomandarea presedintelui
Consiliului directorilor. Presedintele va fi seful personalului functional al Corporatiei. Sub
indrumarea Consiliului directorilor si sub supravegherea generala a presedintelui acestuia, el va
conduce afacerile obisnuite ale Corporatiei si, sub controlul lor general, va raspunde de
organizarea, numirea si demiterea functionarilor si personalului. Presedintele Corporatiei poate
participa la intrunirile Consiliului directorilor, dar nu va avea drept de vot la aceste intruniri.
Presedintele Corporatiei va inceta sa-si mentina functia prin decizia Consiliului directorilor cu
care presedintele Consiliului directorilor este de acord.
50
membru la un an de la data suspendarii sale, daca este luata o decizie de aceeasi majoritate
pentru repunerea in drepturi a membrului.
b) in perioada suspendarii, membrul nu va avea dreptul de a exercita nici un drept potrivit
acestui acord, cu exceptia dreptului de retragere, dar va fi supus in continuare tuturor obligatiilor.
SECTIUNEA 3. Suspendarea sau incetarea calitatii de membru al bancii
Oricarui membru caruia i se suspenda calitatea de membru sau inceteaza de a fi membru
al bancii, in mod automat va suspenda si calitatea de membru al Corporatiei sau va
inceta de a fi membru al Corporatiei dupa caz.
SECTIUNEA 4. Drepturi si obligatii ale guvernelor care inceteaza de a mai fi membre
a) in care un guvern inceteaza de a mai fi membru, acesta va ramine raspunzator pentru toate
sumele pecare le datoreaza Corporatiei. Corporatia va rascumpara capitalul acestui guvern ca
parte a acordului privind conturile cu acesta, potrivit prevederilor acestei sectiuni, dar guvernul
nu va avea alte drepturi potrivit acestui acord, cu exceptia celor prevazute in aceasta sectiune si
in art. VIII (c).
b) Corporatia si guvernul pot conveni asupra rascumpararii capitalului guvernului in conditii
potrivite imprejurarilor, fara referire la prevederile paragrafului c) de mai jos. Acest acord poate
avea in vedere, printre altele, o reglementare finala a tuturor obligatiilor guvernului fata de
Corporatie.
c) Daca acest acord nu se va face in curs de 6 luni dupa ce guvernul inceteaza de a mai fi
membru sau la o data pe care Corporatia si guvernul respectiv o pot conveni, pretul de
rascumparare a capitalului de baza al guvernului va fi valoarea aratata de documentele
Corporatiei la data in care guvernul inceteaza de a mai fi membru. Rascumpararea capitalului se
va supune urmatoarelor conditii:
(i) platile pentru actiunile din capitalul de baza se pot face periodic la predarea acestora de catre
guvern, in astfel de rate, la acele date si in acea moneda sau acele monede disponibile pe care le
hotaraste in mod rezonabil Corporatia, tinind seama de pozitia financiara a Corporatiei;
(ii) orice suma datorata guvernului pentru capitalul sau de baza va fi retinuta atita vreme cit
guvernul respectiv sau oricare din agentiile sale ramin obligate Corporatiei privind plata oricarei
sume, iar aceasta suma poate fi compensata, in functie de optiunea Corporatiei, pe masura ce
devine scadenta, cu suma datorata de Corporatie; (iii) daca Corporatia sufera o pierdere neta din
investitii facute conform cu art. III, sectiunea 1, si pe care le detine la data in care guvernul
inceteaza de a fi membru, iar suma acestei pierderi depaseste volumul rezervelor prevazute la
acea data pentru aceasta, guvernul va rambursa la cerere suma cu care pretul de rascumparare a
actiunilor din capitalul de baza s-ar fi redus daca aceasta pierdere s-ar fi luat in considerare in
care a fost determinat pretul de rascumparare, d) in nici un caz, nici o parte a capitalului de baza
datorata unui guvern potrivit acestei sectiuni nu va fi platita inainte de 6 luni de la data la care
guvernul inceteaza de a fi membru. Daca in timp de 6 luni de la data la care un guvern inceteaza
de a fi membru Corporatia suspenda operatiunile potrivit sectiunii a 5-a a acestui articol, toate
drepturile acestui guvern vor fi determinate prin prevederile acestei sectiuni 5 si guvernul va fi
considerat inca membru al Corporatiei in baza prevederilor acestei sectiuni 5, cu exceptia
faptului ca nu va avea drept de vot. SECTIUNEA 5. Suspendarea operatiunilor si reglementarea
obligatiilor
a) Corporatia poate suspenda permanent operatiunile sale prin votul majoritatii guvernatorilor
care isi exercita majoritatea puterii de vot. Dupa o astfel de suspendare a operatiunilor corporatia
isi va inceta toate activitatile, exceptind cele legate de realizarea ordonata, conservarea si
pastrarea activelor sale si reglementarea obligatiilor sale. Pina la reglementarea acestor obligatii
si repartizarea activelor, Corporatia va continua sa existe si toate drepturile reciproce si
obligatiile Corporatiei si ale membrilor sai, potrivit acestui acord, vor continua nestirbite, dar
nici un membru nu va fi suspendat sau retras si nu se va face nici o repartizare membrilor, cu
exceptia celor prevazute in aceasta sectiune.
b) Nici o repartizare nu va fi facuta membrilor in contul subscriptiilor lor la capitalul de baza al
corporatiei pina in care toate obligatiile sale fata de creditori nu vor fi achitate sau asigurate si
52
pina in care Consiliul guvernatorilor, prin votul majoritar al guvernatorilor care-isi exercita
majoritatea din totalul puterii de vot, nu va decide sa faca aceasta repartizare.
c) Conform celor de mai sus, corporatia va repartiza activele Corporatiei membrilor pro rata,
proportional cu capitalul de baza detinut de acestia, cu conditia, in cazul fiecarui membru, a
reglementarii anterioare a tuturor creantelor neachitate ale Corporatiei fata de acest membru.
Repartizarea se va face la acele date, in acele monede si in numerar sau alte active pe care
corporatia le va considera corecte si echitabile. Cotele repartizate membrilor nu este neaparat
nevoie sa fie uniforme cu privire la tipul activelor repartizate sau la valuta in care sint exprimate.
d) Orice membru care primeste active repartizate de Corporatie, urmare acestei sectiuni, se va
bucura de aceleasi drepturi cu privire la aceste active ca si corporatia inainte de repartizarea lor.
Articolul VI. Statut, imunitati si privilegii
SECTIUNEA 1. Scopul articolelor
Pentru a da posibilitate Corporatiei de a-si indeplini functiile cu care este imputernicita,
statutul, imunitatile si privilegiile stabilite in acest articol vor fi acordate Corporatiei pe
teritoriile fiecarui membru.
SECTIUNEA 2. Statutul Corporatiei
Corporatia va avea personalitate juridica deplina si, in special, capacitatea:
(i) de a contracta;
(ii) de a achizitiona si dispune de proprietati imobiliare si mobiliare;
(iii) de a institui proceduri legale.
SECTIUNEA 3. Pozitia Corporatiei cu privire la procesul judiciar
Actiunile impotriva Corporatiei pot fi aduse numai in fata unui tribunal cu jurisdictie
competenta pe teritoriile unui membru unde corporatia are un sediu, are un agent
numit in scopul acceptarii citatiei sau instiintarii procesului, sau unde a emis sau
garantat titluri. Totusi nu vor fi admise actiuni ale membrilor sau persoanelor care
actioneaza in numele sau care accepta drepturi din partea altor membri. Proprietatea si
activele Corporatiei, oriunde ar fi amplasate si indiferent cine le detine, vor fi imune
fata de toate formele de confiscare sau executare silita inainte de pronuntarea sentintei
finale impotriva Corporatiei.
SECTIUNEA 4. Imunitatea activelor fata de confiscare
Proprietatea si activele Corporatiei, oriunde localizate si de oricine detinute, vor fi
imune de cercetare, rechizitionare, confiscare, expropriere sau alta forma de urmarire
prin actiune executiva sau legislativa.
SECTIUNEA 5. Imunitatea arhivelor
Arhivele Corporatiei vor fi inviolabile.
SECTIUNEA 6. Neimpunerea de restrictii activelor Corporatiei
in masura necesara executarii operatiunilor prevazute in acest acord si in conformitate
cu prevederile art. III, sectiunea 5, si a celorlalte prevederi ale acordului, toate
proprietatile si activele Corporatiei vor fi libere de restrictii, reglementari, controale
si moratorii de orice fel.
SECTIUNEA 7. Privilegiul comunicatiilor
Comunicatiile oficiale ale coiporatiei vor beneficia din partea fiecarui membru de
acelasii tratament pe care il acorda comunicatiilor oficiale cu alti membri.
SECTIUNEA 8. Imunitatile si privilegiile functionarilor si lucratorilor
Toti guvernatorii, directorii, loctiitorii, functionarii si lucratorii Corporatiei:
(i) vor fi imuni fata de actiuni judiciare cu privire la activitatile indeplinite de ei in
calitatile lor oficiale;
(ii) daca nu au nationalitate locala, li se vor acorda aceleasi imunitati fata de restrictiile
de imigrare, fata de cerintele de inregistrare pentru straini si fata de obligatiile
nationale de serviciu militar si aceleasi facilitati in ceea ce priveste restrictiile valutare
asa cum sint acordate de tarile membre ale Corporatiei reprezentantilor, oficialitatilor
si lucratorilor de acelasii rang cu cei ai celorlalte tari membre;
53
c) De cite ori se iveste un dezacord intre corporatie si o tara care a incetat de mai fi membra sau
intre Corporatie si un membru pe durata suspendarii permanente a Corporatiei, acest dezacord va
fi supus arbitrajului unui tribunal format din trei arbitri, unul numit de Corporatie, altul de tara
implicata si unul care, daca partenerii nu convin altfel, va fi numit de presedintele Curtii
Internationale de Justitie sau alta asemenea autoritate care poate fi stabilita prin reglementarea
adoptata de Corporatie. Arbitrul va avea putere deplina de a solutiona toate problemele de
procedura, in orice situatie de dezacord intre parti cu privire la acestea.
ArticolulIX. Prevederi finale SECTIUNEA 1. Intrarea in vigoare
Acest acord va intra in vigoare dupa ce a fost semnat din partea a nu mai putin de 30 de guverne
ale caror subscriptii insumeaza nu mai putin de 75% din totalul subscriptiilor stabilite in lista
A" si dupa ce instrumentele aratate in sectiunea 2 a) a acestui articol au fost depuse din partea
lor, dar in nici un caz acest acord nu va intra in vigoare inainte de 1 octombrie 1955.
SECTIUNEA 2. Semnatura
a) Fiecare guvern din partea caruia este semnat acest acord va depune la banca instrumentele
stabilite prin care a acceptat acest acord fara rezerve, potrivit legislatiei sale si a luat toate
masurile necesare pentru a-i da posibilitatea de a-si indeplini obligatiile potrivit acordului.
b) Fiecare guvern va deveni membru al Corporatiei de la data depunerii din partea sa a
instrumentelor cuprinse in paragraful a) de mai sus, dar nici un guvern nu va deveni membru
inainte ca acest statut sa intre in vigoare potrivit sectiunii 1 a acestui articol.
c) Acest acord va ramine deschis semnarii pina la 31 decembrie 1956, la sediul principal al
bancii, din partea guvernelor tarilor care sint prezentate in lista A".
d) Dupa ce acest acord va intra in vigoare, el va fi deschis pentru semnare din partea guvernului
oricarei tari a carei calitate de membru a fost aprobata urmare art. II, sectiunea 1 b).
SECTIUNEA 3. Inaugurarea Corporatiei
a) indata ce acest acord intram vigoare, potrivit sectiunii la acestui articol, presedintele
Consiliului directorilor va convoca o sedinta a Consiliului directorilor.
b) Corporatia va incepe operatiunile la data in care este tinuta aceasta sedinta.
c) Pina la prima sedinta a Consiliului guvernatorilor, Consiliul directorilor poate exercita toate
puterile Consiliului guvernatorilor, cu exceptia celor rezervate Consiliului guvernatorilor potrivit
acestui acord.
incheiat la Washington, intr-un singur exemplar care va ramine depus in arhivele Bancii
Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare, care a indicat prin semnatura sa acordul de a
actiona ca depozitar al acestui acord si de a notifica tuturor guvernelor ale caror nume sint
prezentate in lista A" la data in care acest acord va intra in vigoare potrivit art. IX, sectiunea 1
din acesta.
Anexa II. 3. Acord cu privire la crearea Asociatiei Internationale pentru Dezvoltare, Washington,
1960
Adoptat la Washington la 26 ianuarie 1960
Guvernele, in numele carora este semnat prezentul Acord,
Considerind:
ca cooperarea reciproca in scopuri economice constructive, dezvoltarea viabila a
economiei mondiale si dezvoltarea echilibrata a comertului international favorizeaza
relatiile internationale care duc la mentinerea pacii si prosperitatii in lume;
ca o accelerare a dezvoltarii economice care va promova standarde mai inalte de trai
si progres economic si social in tarile mai putin dezvoltate este dezirabila nu numai in
interesele acelor tari, ci si in interesele intregii comunitati internationale;
ca atingerea acestor obiective va fi facilitata de cresterea fluxului international de
capital public si privat care va contribui la dezvoltarea resurselor tarilor mai putin
dezvoltate, au convenit asupra celor ce urmeaza:
Articol Introductiv
ASOCIATIA INTERNATIONALA PENTRU DEZVOLTARE (numita in continuare
Asociatia) este infiintata si va functiona in conformitate cu urmatoarele prevederi:
55
Articolul I. Scopuri
Scopurile Asociatiei cuprind promovarea dezvoltarii economice, cresterea productivitatii si,
astfel, ridicarea standardelor de trai in regiunile mai putin dezvoltate ale lumii care detin calitatea
de membru al Asociatiei, in special, prin acordarea finantarii
pentru satisfacerea necesitatilor importante de dezvoltare in conditii care sint mai flexibile si se
rasfring mai putin grav asupra balantei de plati, in comparatie cu cele ale imprumuturilor
conventionale, promovind, in acest mod, obiectivele de dezvoltare ale Bancii Internationale
pentru Reconstructie si Dezvoltare (numita in continuare Banca) si completind activitatile sale.
Asociatia se va calauzi de prevederile prezentului Articol la adoptarea tuturor deciziilor sale.
Articolul II. Calitatea de membru; Subscriptii initiale PARAGRAFUL 1. Calitatea de membru
a) Membri originari ai Asociatiei vor fi acei membri ai Bancii specificati in Lista A, care accepta
calitatea de membru al Asociatiei la data sau pina la data stipulata in Articolul XI, Paragraful 2
c).
b) Calitatea de membru va fi atribuita altor membri ai Bancii in termenele si conditiile stabilite
de Asociatie.
PARAGRAFUL 2. Subscriptiile initiale
a) in ceea ce priveste calitatea de membru, fiecare membru va subscrie fonduri pentru cuantumul
sumei care i se atribuie. Astfel de subscriptii sint mentionate in continuare ca subscriptii initiale.
b) Subscriptia initiala, stabilita pentru fiecare membru originar, va fi prezentata in suma
specificata in dreptul numelui sau in Lista A si va fi exprimata in dolari SUA, valoarea lor fiind
stabilita la 1 ianuarie 1960.
c) Zece procente din subscriptia initiala a fiecarui membru originar vor fi achitate in aur sau in
valuta liber convertibila, precum urmeaza: cincizeci de procente in decurs de treizeci de zile de la
data demararii activitatii Asociatiei, potrivit Articolului XI, Paragraful 4, sau la data in care
membrul originar va deveni membru, oricare aceasta din urma, douasprezece si o doime procente
la un an de la demararea activitatilor Asociatiei; si douasprezece si o doime procente in fiecare an
in continuare, la intervale de un an, pina va fi platita in intregime portiunea de zece procente din
subscriptia initiala.
d) Nouazeci de procente ramase din subscriptia initiala a fiecarui membru originar vor fi achitate
in aur sau valuta liber convertibila, in cazul membrilor specificati in Partea
I a Listei A si in valuta membrului care subscrie, in cazul membrilor specificati in Partea
II a Listei A. Aceasta portiune de nouazeci de procente din subscriptiile initiale ale membrilor
originari va fi achitata in cinci rate anuale egale, dupa cum urmeaza: prima rata - in decurs de
treizeci de zile de la data demararii activitatii Asociatiei, potrivit Articolului XI, Paragraful 4 sau
la data in care membrul originar va deveni membru, oricare va fi aceasta din urma; a doua rata la un an de la demararea activitatii Asociatiei si ratele urmatoare - in fiecare an in continuare, la
intervale de un an, pina va fi platita in intregime portiunea de nouazeci de procente din
subscriptia initiala.
e) Asociatia va accepta de la orice membru, in schimbul oricarei parti a valutei statului membru,
platite sau platibile de membru potrivit subparagrafului precedent d), sau potrivit Paragrafului 2
al Articolului IV de care Asociatia nu are nevoie pentru
operatiunile sale, bancnote sau obligatiuni similare, emise de guvernul statului membru sau de
depozitarul desemnat de un asemenea membru, care nu vor fi supuse negocierii, nu vor fi
aducatoare de dobinda si vor fi achitate la cerere conform valorii lor subscrise in contul
Asociatiei pentru depozitarul desemnat.
f) in scopul prezentului Acord, Asociatia va considera drept valuta liber convertibila": (i) valuta
membrului, care este stabilita de Asociatie dupa consultare cu Fondul Monetar International ca
fiind adecvat convertibila in valutele altor membri in scopul operatiunilor Asociatiei; sau
(ii) valuta membrului, pe care un asemenea membru este de acord s-o converteasca in valutele
altor membri, in scopul operatiunilor Asociatiei.
g) Cu exceptia cazului in care Asociatia decide altfel, fiecare membru dintre cei specificati in
Partea I a Listei A va mentine cu privire la valuta sa, platita ca valuta liber convertibila, potrivit
56
convertibila sau, in caz contrar, utilizata pentru proiectele finantate de Asociatie si localizate in
afara teritoriului statului membru.
b) Caracterul utilizabil al valutelor primite de Asociatie ca plata pentru subscriptii, altele decit
subscriptiile initiale ale membrilor originari si valutele obtinute sub forma capitalului de baza,
dobinzii sau cu alt titlu, vor fi reglementate de termenele si conditiile in baza carora asemenea
subscriptii sint autorizate.
c) Caracterul utilizabil al valutelor primite de Asociatie in calitate de resurse suplimentare altele
decit subscriptiile si valutele obtinute sub forma capitalului de baza, dobinzii sau cu alt titlu, vor
fi reglementate de conditiile acordurilor in baza carora astfel de valute sint primite.
d) Toate celelalte valute primite de Asociatie pot fi liber utilizate si convertite de Asociatie si nu
vor fi supuse restrictiilor din partea statului membru a carui valuta este utilizata sau convertita;
cu conditia ca cele sus-mentionate sa nu impiedice Asociatia sa incheie acorduri cu statul
membru pe teritoriul caruia este localizat orice proiect finantat de Asociatie, care limiteaza
utilizarea de catre Asociatie a valutei acestui membru, valutei obtinute sub forma capitalului de
baza, dobinzii sau cu alt titlu in legatura cu o astfel de finantare.
e) Asociatia va lua masurile potrivite pentru asigurarea asupra faptului ca in intervale de timp
rezonabile, portiunile subscriptiilor, platite in temeiul Articolului II, Paragraful 2 d) de catre
membrii specificati in Partea 1 a Listei A, vor fi utilizate de Asociatie relativ proportional, cu
conditia totusi ca asemenea portiuni ale subscriptiilor respective care sint platite in aur sau in alta
valuta decit cea a statului membru care a subscris sa poata fi utilizate mai rapid.
PARAGRAFUL 2. Mentinerea valorii proprietatii valutare
a) Oriin care valoarea subscrisa a valutei statului membru este redusa sau valoarea schimbului
valutar a valutei statului membru a suferit, in opinia Asociatiei, o devalorizare semnificativa in
cadrul teritoriului statului membru respectiv, acel membru va plati Asociatiei, in termen
rezonabil, o suma suplimentara in valuta proprie, suma suficienta pentru a mentine valoarea
existenta la momentul subscriptiei a sumei in valuta, care apartine statului membru respectiv,
platita Asociatiei de catre membru in temeiul Articolului II, Paragraful 2 d) si valuta furnizata in
conformitate cu prevederile prezentului paragraf, indiferent de faptul daca aceasta valuta este sau
nu pastrata sub forma bancnotelor, acceptate potrivit Articolului II, Paragraful 2 e), cu conditia
totusi ca cele sus-mentionate sa fie aplicate numai pentru perioada si in masura in care valuta
respectiva nu a fost initial platita sau convertita in valuta unui alt membru.
b) Oriin care valoarea subscrisa a valutei statului membru a crescut sau valoarea de schimb a
valutei statului membru a urcat, in opinia Asociatiei, semnificativ in cadrul teritoriului statului
membru respectiv, Asociatia va restitui acelui membru, in termen rezonabil, o suma in valuta
acelui membru egala cu cresterea valorii sumei in valuta respectiva, la care se aplica prevederile
subparagrafului a) al acestui Paragraf.
c) Asociatia poate renunta la prevederile paragrafelor precedente in care Fondul Monetar
International face o schimbare uniform proportionala a valorii subscrise a valutelor tuturor
statelor membri ai acestuia.
d) Sumele furnizate in conformitate cu prevederile subparagrafului a) al acestui Paragraf in
scopul mentinerii valorii oricarei valute vor fi convertibile si utilizabile in aceeasi masura ca si
valuta respectiva.
Articolul V. Operatiuni
PARAGRAFUL 1. Utilizarea resurselor si conditii de finantare
a) Asociatia va acorda finantare pentru dezvoltarea ulterioara a regiunilor mai putin dezvoltate
ale lumii, care detin calitatea de membru al Asociatiei.
b) Finantarea acordata de Asociatie va urmari scopurile care, in opinia Asociatiei,
constituie o prioritate de dezvoltare tinind cont de necesitatile regiunii sau regiunilor implicate si,
cu exceptia circumstantelor deosebite, va fi destinata proiectelor concrete.
c) Asociatia nu va acorda finantare daca, in opinia ei, o astfel de finantare este disponibila din
surse private in conditii rezonabile pentru recipient sau poate fi acordata sub forma unui
imprumut oferit de Banca.
58
guvernatorilor care detin nu mai putin de doua-treimi din numarul total de voturi.
g) Asociatia poate, printr-un regulament, stabili o procedura care abiliteaza Directorii Executivi
sa obtina votul Guvernatorilor cu privire la chestiuni concrete, fara a convoca Consiliul
Guvernator.
h) Consiliul Guvernator si Directorii Executivi, in masura autorizata, pot adopta
asemenea reguli si reglementari necesare sau potrivite pentru dirijarea afacerilor
Asociatiei.
i) Guvernatorii si Guvernatorii Alternanti isi vor indeplini functiile fara a fi compensati
de Asociatie.
PARAGRAFUL 3. Votarea
a) Fiecare membru originar va avea, in ceea ce priveste subscriptia initiala, 500 voturi plus un
vot suplimentar pentru fiecare 5000$ din subscriptia sa initiala. Alte subscriptii decit cele ale
membrilor originari vor avea puterea de vot determinata de Consiliul Guvernator, in functie de
caz, potrivit prevederilor Articolului II, Paragraful l(b) sau Articolului III, Paragraful l(b) si (c).
Completarile de resurse, altele decit subscriptiile prevazute de Articolul II, Paragraful l(b) si
subscriptiile suplimentare prevazute de Articolul III, Paragraful 1, nu vor avea putere de vot.
b) Cu exceptia cazului in care exista prevederi derogatorii, toate chestiunile ce tinde Asociatie
vor fi hotarite prin majoritatea din totalul de voturi. PARAGRAFUL 4. Directorii Executivi
a) Directorii Executivi vor fi raspunzatori pentru dirijarea activitatilor Asociatiei cu caracter
general si, in acest scop, vor exercita toate imputernicirile acordate prin prezentul Acord sau
delegate de Consiliul Guvernator.
b) Directorii Executivi ai Asociatiei il vor avea printre ei, ex officio, pe fiecare Director Executiv
al Bancii (i) numit in functie de un membru al Bancii care este totodata si membru al Asociatiei,
sau (ii) ales in alegerile in care votul a cel putin unui membru al Bancii care este totodata si
membru al Asociatiei, a contribuit la alegerea sa. Alternantul fiecarui Director Executiv al Bancii
va fi, ex officio, Director Alternant al Asociatiei. Orice Director va inceta sa conduca biroul daca
membrul care 1-a numit in functie sau toti membrii, voturile carora au contribuit la alegerea sa,
vor pierde calitatea de membri ai Asociatiei.
c) Fiecare Director care este Director Executiv al Bancii numit in functie, va avea dreptul de a
distribui numarul de voturi pe care membrul, de care el a fost numit, are dreptul sa le distribuie
in cadrul Asociatiei. Fiecare Director care este Director Executiv al Bancii ales, va avea dreptul
de a distribui numarul de voturi pe care membrul sau membrii Asociatiei, voturile carora au
contribuit la alegerea lui pentru Banca, au dreptul sa le distribuie in cadrul Asociatiei. Toate
voturile, pe care Directorul are dreptul sa le distribuie, vor fi distribuite ca o unitate.
d) Orice Director Alternant va avea dreptul deplin de a actiona in absenta Directorului care 1-a
numit in functie. in care Directorul este prezent, Alternantul sau poate participa la sedinte fara a
avea drept de vot.
e) Cvorumul necesar pentru orice sedinta a Directorilor Executivi ii constituie cel putin doua
treimi din numarul total de voturi.
f) Directorii Executivi se vor intruni de fiecare data in care afacerile Asociatiei o vor cere.
g) Consiliul Guvernator va adopta regulamente conform carora acel membru al Asociatiei
care nu are dreptul sa numeasca in functie un Director Executiv al Bancii, va putea trimite un
reprezentant pentru a fi prezent la orice sedinta a Directorilor Executivi ai Asociatiei; atunci in
care este formulata o solicitare sau se pune in discutie o chestiune care il vizeaza in mod special,
acel membru va fi luat in considerare. PARAGRAFUL 5. Presedintele si personalul
(a) Presedintele Bancii va fi ex officio Presedintele Asociatiei. Presedintele va fi Presedintele
Directorilor Executivi ai Asociatiei, dar nu va avea drept de vot, cu exceptia votului de declinare
in cazul unei distribuiri de voturi egale. El poate participa la sedintele Consiliului Guvernator
fara a avea drept de vot la astfel de sedinte.
b) Presedintele va fi seful personalului de lucru al Asociatiei. Sub directia Directorilor Executivi
el va dirija afacerile cotidiene ale Asociatiei si fiind supus unui control va purta raspunderea
pentru organizarea, numirea in functie si eliberarea din functie a functionarilor si personalului. in
61
masura rezonabila, functionarii si personalul Bancii vor fi numiti in functie pentru a lucra paralel
atit in calitate de functionari, cit si de personal al Asociatiei.
c) Presedintele, functionarii si personalul Asociatiei, la momentul eliberarii din functie, transfera
totalitatea obligatiilor Asociatiei si nu unei alte autoritati. Fiecare membru al Asociatiei va
respecta caracterul international al obligatiei respective si se va abtine de la orice tentativa de a
influenta pe oricare dintre ei in timpul eliberarii lor din functie.
d) La numirea functionarilor si personalului Asociatiei, Presedintele, in virtutea importantei
imperative de protejare a celor mai inalte standarde de eficienta si competenta tehnica, va
acorda atentia cuvenita importantei recrutarii personalului pe o baza geografica cit de larga
posibil.
PARAGRAFUL 6. Relatii cu Banca
a) Asociatia va fi o entitate separata si distincta de Banca si fondurile Asociatiei vor fi pastrate
separat si aparte de cele ale Bancii. Asociatia nu va imprumuta de la Banca si nu va acorda
imprumuturi Bancii, cu exceptia cazului in care acest lucru nu va impiedica Asociatia sa
investeasca fonduri care nu sint necesare pentru finantarea operatiunilor sale in obligatiunile
Bancii.
b) Asociatia poate incheia acorduri cu Banca cu privire la inlesniri, personal, servicii si intelegeri
pentru rambursarea cheltuielilor administrative, platite mai intii de fiecare organizatie in numele
celeilalte.
c) Nici o prevedere a prezentului Acord nu va atrage raspunderea Asociatiei pentru actele si
obligatiunile Bancii, sau raspunderea Bancii pentru actele si obligatiunile Asociatiei.
PARAGRAFUL 7. Relatii cu alte organizatii internationale
Asociatia va incheia acorduri formale cu Natiunile Unite si va putea incheia astfel de
acorduri cu alte organizatii publice internationale care sint specializate in domeniile
respective.
PARAGRAFUL 8. Localizarea birourilor
Biroului principal al Asociatiei va fi biroul principal al Bancii. Asociatia poate infiinta
alte birouri pe teritoriul oricarui stat membru.
PARAGRAFUL 9. Depozitarii
Fiecare membru va desemna banca sa centrala in calitate de depozitar, unde Asociatia
va putea pastra proprietatea valutara a acestui membru sau alte active ale Asociatiei,
sau, daca el nu va avea o banca centrala, el va desemna in acest scop alte institutii
asemanatoare, care sint acceptabile pentru Asociatie. in lipsa oricarei alte desemnari,
depozitarul desemnat pentru Banca va fi depozitar pentru Asociatie.
PARAGRAFUL 10. Mijloace de comunicare
Fiecare membru va desemna autoritatea potrivita pentru a comunica cu Asociatia cu
privire la orice chestiune aparuta in legatura cu prezentul Acord. in lipsa unei desemnari
contrare, mijlocul de comunicare desemnat pentru Banca va fi mijloc de comunicare si
pentru Asociatie.
PARAGRAFUL 11. Publicarea rapoartelor si furnizarea informatiei
a) Asociatia va publica un raport anual care va contine bilantul reviziei contabile si va distribui
membrilor, la intervale potrivite, un bilant rezumat al situatiei sale financiare si al rezultatelor
activitatii sale.
b) Asociatia poate publica si alte rapoarte considerate oportune pentru realizarea scopurilor sale.
c) Copiile tuturor rapoartelor, bilanturilor si publicatiilor intocmite in temeiul prezentului
Paragraf vor fi distribuite membrilor.
PARAGRAFUL 12. Transferul venitului net
Consiliul Guvernator va dispune, din in care in in care, transferul venitului net al
Asociatiei, aloin care totodata pentru rezerve si cheltuieli neprevazute.
Articolul VIL Retragerea din functie; suspendarea calitatii de membru; suspendarea
operatiunilor
PARAGRAFUL 1. Retragerea din functie la initiativa statului membru
62
Orice membru poate sa se retraga din Asociatie in orice moment, transmitind Asociatiei
un preaviz in forma scrisa adresat biroului principal al acestuia. Retragerea din functie
va avea efect la data primirii preavizului respectiv.
PARAGRAFUL 2. Suspendarea calitatii de membru
a) Daca vreun membru nu reuseste sa-si indeplineasca obligatiile fata de Asociatie, Asociatia
poate, prin decizia majoritatii Guvernatorilor care detin majoritatea puterii totale de vot,
suspenda calitatea de membru. Statul membru astfel suspendat va inceta automat sa fie membru
pentru un an de la data suspendarii, cu exceptia cazului in care aceeasi majoritate va lua decizia
de a-i reda calitatea de membru.
b) Statul membru suspendat, desi nu va putea sa-si exercite drepturile prevazute in prezentul
Acord, cu exceptia dreptului de a se retrage din functie, va trebui sa execute toate obligatiile.
PARAGRAFUL 3. Suspendarea sau incetarea calitatii de membru in Banca
Orice membru suspendat sau care inceteaza sa fie membu al Bancii va fi automat
suspendat din calitatea de membru al Asociatiei sau, respectiv, va inceta sa fie
membru.
PARAGRAFUL 4. Drepturile si obligatiile guvernelor care inceteaza sa fie membri
a) in cazul in care un guvern inceteaza sa fie membru, el nu va exercita drepturile prevazute in
prezentul Acord, cu exceptia celor prevazute in prezentul Paragraf si in Articolul X c), dar va
purta raspundere pentru toate obligatiile financiare preluate de acesta pentru Asociatie, fie in
calitate de membru, persoana care ia cu imprumut, garant sau in alta calitate, in ipoteza in care
nu exista prevederi contrare in prezentul Paragraf.
b) in cazul in care guvernul inceteaza sa fie membru, Asociatia si guvernul vor continua sa
stabileasca bilantul conturilor. Fiind parti la acest bilant, Asociatia si guvernul pot conveni asupra
sumelor care urmeaza a fi platite guvernului din contul subscriptiilor sale si asupra termenului si
valutei in care va fi efectuata plata. Termenul subscriptie", fiind utilizat in raport cu orice
guvern-membru, va include, in sensul prezentului Articol, atit subscriptia initiala, cit si orice alta
subscriptie suplimentara a guvernului-membru respectiv.
c) Daca nu ajung la un acord in termen de sase luni de la data in care guvernul a incetat sa fie
membru sau in alt termen stabilit de Asociatie si guvern, vor fi incidente urmatoarele prevederi:
(i) guvernul va fi scutit de raspundere ulterioara fata de Asociatie in ceea ce priveste subscriptiile
sale, cu exceptia cazului in care guvernul datoreaza Asociatiei plata unor sume scadente si
neachitate la data in care guvernul a incetat sa fie membru si care, in opinia Asociatiei, sint
necesare pentru ca acesta sa-si indeplineasca la termen angajamentele sale legate de operatiunile
financiare;
(ii) asociatia va restitui guvernului fondurile platite de acesta in contul subscriptiei sale sau
provenite cu titlu de rambursare principala si detinute de Asociatie la data in care guvernul a
incetat sa fie membru, cu exceptia si in masura in care aceste fonduri, in opinia Asociatiei, vor fi
necesare pentru respectarea la termen a angajamentelor legate de operatiunile financiare;
(iii) asociatia va plati guvernului, pe baza proportionala, o cota-parte a tuturor rambursarilor
principale, primite de catre Asociatie dupa data la care guvernul inceteaza sa fie membru, din
contul imprumuturilor contractate anterior, cu exceptia celor din resursele suplimentare, acordate
Asociatiei conform acordurilor care specifica drepturi de lichidare. Aceasta cota-parte va fi direct
proportionala cu suma principala totala a imprumuturilor acordate, ca si suma totala platita de
guvern din contul subscriptiei sale, si care nu i-a fost, potrivit subparagrafului (ii), si va fi
orientata spre suma totala, platita de toti membrii din contul subscriptiilor lor care au fost
utilizate sau care, in opinia Asociatiei, ii vor fi necesare pentru a-si respecta angajamentele legate
de operatiunile sale financiare la data in care guvernul inceteaza sa fie membru. Aceasta plata va
fi efectuata de Asociatie in rate atunci in care astfel de rambursari principale sint primite de
Asociatie, dar nu mai des decit o data pe an. Aceste rate vor fi efectuate in valutele primite de
Asociatie, cu exceptia cazurilor in care Asociatia poate, la latitudinea sa, efectua plata in valuta
guvernului implicat; (iv) orice suma datorata guvernului din contul subscriptiei sale poate fi
retinuta atita
63
timp cit guvernul respectiv, guvernul oricarui teritoriu inclus in componenta sa sau orice
subdiviziune politica sau agentie a acestora este raspunzator fata de Asociatie in calitate de
debitor si de garant, aceasta suma poate fi retinuta, la latitudinea Asociatiei, pentru orice
raspundere de acest fel la momentul scadentei;
(v) in nici un caz guvernul nu va primi, potrivit prezentului Paragraf (c), o suma care depaseste,
in ansamblu, pe cea mai mica dintre cele doua care urmeaza: a) suma platita de guvern din contul
subscriptiei sale sau b) proportia activelor nete ale Asociatiei aratata in registrele Asociatiei la
data in care guvernul a incetat sa fie membru, precum suma subscriptiei sale va fi orientata spre
suma totala a subscriptiilor tuturor membrilor; (vi) toate calculele necesare vor fi facute in baze
rezonabil stabilite de Asociatie. d) in nici un caz suma datorata unui guvern potrivit prezentului
Paragraf nu va fi platita pina la expirarea a sase luni de la data la care guvernul inceteaza sa fie
membru. Daca in perioada de sase luni de la data la care guvernul inceteaza sa fie membru,
Asociatia isi suspenda activitatea, potrivit Paragrafului 5 al prezentului Articol, toate drepturile
acestui guvern vor fi stabilite in conformitate cu prevederile Paragrafului 5 si acest guvern va fi
considerat membru al Asociatiei, in sensul Paragrafului 5, cu exceptia faptului ca nu va avea
drept de vot. PARAGRAFUL 5. Suspendarea activitatilor si stabilirea obligatiilor
a) Asociatia poate suspenda definitiv activitatea sa prin votul majoritatii Guvernatorilor care
exercita majoritatea puterii totale de vot. Dupa o asemenea suspendare a activitatii Asociatia isi
va inceta imediat activitatea, cu exceptia operatiunilor incidente ce tin de realizarea, mentinerea
si pastrarea ordonata a activelor sale, precum si de stabilirea obligatiilor sale. Pina la stabilirea
finala a acestor obligatii si distribuirea acestor active, Asociatia isi va continua existenta, iar
toate drepturile si obligatiile reciproce ale Asociatiei si statelor membre, prevazute in prezentul
Acord, vor ramine in vigoare, cu exceptia faptului ca nici un membru nu va fi suspendat sau
retras din functie si membrii nu vor beneficia de nici o distribuire, cu exceptia celor prevazute in
prezentul Paragraf.
b) Membrii nu vor beneficia de nici o distribuire din contul subscriptiilor lor, pina nu va inceta
raspunderea fata de creditori si pina Consiliul Guvernator, prin votul majoritatii Guvernatorilor
care exercita majoritatea puterii totale de vot, nu va aproba o asemenea distribuire.
c) in temeiul celor sus-mentionate si al acordurilor speciale cu privire la transferul resurselor
suplimentare asupra carora s-a convenit pentru furnizarea acestor resurse catre Asociatie, aceasta
din urma va distribui membrilor activele sale pro rata, proportional sumelor varsate de ei in
contul subscriptiilor lor. Orice distribuire, potrivit prevederilor sus-mentionate ale acestui
Paragrafe), va fi precedata, in ceea ce priveste orice membru, de solutionarea tuturor pretentiilor
Asociatiei fata de acest membru. Aceasta distribuire va fi realizata in termene si in valute,
numerar sau alte active, dupa cum Asociatia va considera just si echitabil. Distribuirea in
beneficiul mai multor membri nu va avea neaparat caracter uniform in ceea ce priveste tipul
activelor distribuite sau valutelor in care ele sint exprimate.
d) Orice membru care primeste activele distribuite de Asociatie potrivit prezentului Paragraf sau
Paragrafului 4 va exercita toate drepturile cu privire la active exercitate de Asociatie pina la
distribuirea lor.
Articolul VIII. Statut legal, imunitati si privilegii
PARAGRAFUL 1. Scopurile Articolului
Pentru a permite Asociatiei sa-si exercite functiile cu care a fost investita, Asociatia va
beneficia pe teritoriul fiecarui stat membru de statutul legal de imunitatile si de privilegiile
stipulate in prezentul Articol.
PARAGRAFUL 2. Statutul legal al Asociatiei
Asociatia va avea putere juridica deplina si, in mod concret, capacitatea de a:
(i) incheia contracte;
(ii) achizitiona si dispune de proprietatea mobiliara si imobiliara;
(iii) initia proceduri legale.
PARAGRAFUL 3. Pozitia Asociatiei in procesul judiciar
Pot fi intentate actiuni contra Asociatiei numai la o instanta competenta jurisdictional
64
si situata pe teritoriul acelui stat membru unde Asociatia are un birou, are un agent
numit in functie in scopul acceptarii avizelor sau citatiilor sau unde a emis sau garantat
hirtii de valoare. Totusi nu vor fi intentate actiuni de catre membri sau persoane care
actioneaza pentru membri sau livreaza reclamatiile lor. Proprietatea si activele Asociatiei,
indiferent de localizarea sau detinatorul lor, nu vor cadea sub incidenta oricaror
forme de confiscare, sechestrare sau validare pina la pronuntarea sentintei finale
impotriva Asociatiei.
PARAGRAFUL 4. Imunitatea activelor fata de confiscare
Proprietatea si activele Asociatiei, indiferent de localizarea sau detinatorul acestora,
nu vor cadea sub incidenta oricaror forme de perchezitie, rechizitie, confiscare,
expropriere sau confiscare in urma unei actiuni executive sau legislative.
PARAGRAFUL 5. Imunitatea arhivelor
Arhivele Asociatiei vor fi inviolabile.
PARAGRAFUL 6. Independenta activelor fata de restrictii
In masura necesara realizarii activitatii prevazute in prezentul Acord si in conformitate
cu prevederile prezentului Acord, intreaga proprietate si active ale Asociatiei nu vor
fi supuse restrictiilor, regulamentelor, controlului si moratoriilor de orice fel.
PARAGRAFUL 7. Privilegii pentru comunicari
Comunicarilor oficiale ale Asociatiei li se va aplica tratamentul care se aplica
comunicarilor oficiale ale celorlalti membri.
PARAGRAFUL 8. Imunitatile si privilegiile functionarilor si angajatilor
Toti Guvernatorii, Directorii Executivi, Alternantii, functionarii si angajatii Asociatiei
(i) vor avea imunitate fata de procese legale in ceea ce priveste actele intreprinse de
catre acestia in exercitarea capacitatii oficiale, cu exceptia cazului in care Asociatia
renunta la o astfel de imunitate;
(ii) nefiind cetateni, vor avea aceeasi imunitate fata de restrictiile de emigrare, cerintele
de inregistrare a strainilor, precum si inlesniri acordate reprezentantilor, functionarilor
celorlalte state membre care fac parte din aceeasi categorie;
(iii) le va fi aplicat, in ceea ce priveste inlesnirile de calatorie, tratamentul aplicat
reprezentantilor, functionarilor celorlalte state membre care fac parte din aceeasi
categorie.
PARAGRAFUL 9. Imunitati fata de impozite
a) Asociatia, activul, proprietatea, venitul si operatiunile si tranzactiile sale autorizate prin
prezentul Acord vor fi scutite de toate impozitele si taxele vamale. Totodata, Asociatia va fi
scutita de raspundere pentru incasarea sau plata impozitelor sau taxelor.
b) Nu va fi incasat nici un impozit la salariile si indemnizatiile platite de Asociatie Directorilor
Executivi, Alternantilor, persoanelor oficiale si angajatilor Asociatiei, care nu sint cetateni,
subiecti nationali sau alti nationali.
c) Nu va fi incasat nici un impozit pentru orice obligatiune sau hirtie de valoare emise de
Asociatie (inclusiv orice dividend sau dobinda), indiferent de persoana detinatorului, (i) daca
singurul criteriu pentru impozitarea obligatiunii sau hirtiei de valoare este faptul ca sint emise de
Asociatie; sau
(ii) daca unica bazajurisdictionala pentru o astfel de impozitare este locul unde sau valuta in care
se emit, sint platibile sau platite, sau localizarea oricarui birou sau loc de afaceri intretinut de
Asociatie.
d) Nu va fi incasat nici un impozit pentru orice obligatiune sau hirtie de valoare garantata de
Asociatie (inclusiv orice dividend sau dobinda), indiferent de persoana detinatorului:
(i) daca singurul criteriu pentru impozitarea obligatiunii sau hirtiei de valoare este
faptul ca sint garantate de Asociatie; sau
(ii) daca unica bazajurisdictionala pentru o astfel de impozitare este localizarea oricarui
birou sau loc de afaceri intretinut de Asociatie.
PARAGRAFUL 10. Aplicarea Articolului
65
Fiecare membru va lua toate masurile necesare pentru racordarea legislatiei nationale
la principiile consfintite in prezentul Articol si va informa detaliat Asociatia cu privire
la actiunile intreprinse in acest scop.
Articolul IX. Amendamente
a) Orice propunere cu privire la introducerea modificarilor la prezentul Acord emanind de la un
membru, Guvernator sau Director Executiv va fi comunicata Presedintelui Consiliului
Guvernator, care va prezenta Consiliului propunerea. in ipoteza in care amendamentul propus
este aprobat de Consiliu, Asociatia va solicita tuturor membrilor sa-si expuna parerea cu privire
la amendament prin intermediul unei circulare sau telegrame. in care trei cincimi din membrii
care detin patru cincimi din puterea totala de vot vor accepta amendamentele propuse, Asociatia
va atesta acest fapt adresind o comunicare oficiala tuturor membrilor.
b) in ciuda prevederilor paragrafului a) sus-mentionat, este necesara acceptarea din partea tuturor
membrilor in cazul in care amendamentul modifica:
(i) dreptul de a se retrage din Asociatie, stipulat in Articolul VII, Paragraful 1;
(ii) dreptul, prevazut de Articolul III, Paragraful 1 c);
(iii) limitarea raspunderii, stipulata in Articolul II, Paragraful 3.
c) Amendamentele vor intra in vigoare pentru toti membrii la trei luni de la data
comunicarii oficiale, cu exceptia cazului in care in circulara sau telegrama este indicat
un termen mai scurt.
ArticolulX. Interpretarea si Arbitrajul
a) Divergentele de interpretare a prevederilor prezentului Acord aparute intre orice membru si
Asociatie vor fi propuse spre examinare Directorilor Executivi, care urmeaza sa decida. Daca
problema afecteaza in mod special un membru al Asociatiei dintre cei care nu au dreptul de a
numi in functie un Director Executiv al Bancii, statul membru respectiv va avea dreptul de a fi
reprezentat in conformitate cu Articolul VI, Paragraful 4 g).
b) in situatia in care Directorii Executivi iau o decizie in temeiul paragrafului a), orice membru
poate solicita ca chestiunea sa fie indreptata Consiliului Guvernator, a carui decizie va avea
caracter definitiv. Pina la pronuntarea deciziei Consiliului Guvernator, Asociatia poate, in masura
in care considera necesar, actiona in baza deciziei Directorilor Executivi.
c) in cazul in care apare un dezacord intre Asociatie si statul care a incetat sa fie membru sau
intre Asociatie si un orice membru in timpul suspendarii permanente a activitatii Asociatiei,
dezacordul va fi inaintat spre solutionare unui arbitraj compus din trei arbitri, unul desemnat de
Asociatie, celalalt - de statul implicat si al treilea arbitru, cu exceptia cazului in care partile decid
altfel, va fi desemnat de Presedintele Curtii Internationale de Justitie sau de orice alta autoritate
prevazuta de reglementarile adoptate de Asociatie. Arbitrul va detine dreptul absolut de a
solutiona toate chestiunile cu privire la procedura si in legatura cu care a aparut dezacordul.
ArticolulXI. Dispozitii finale PARAGRAFUL 1. Intrarea in vigoare
Prezentul Acord va intra in vigoare la data semnarii acestuia in numele guvernelor a caror
subscriptie cuprinde nu mai putin de saizeci si cinci procente din numarul subscriptiilor totale,
specificate in Lista A, si la momentul in care instrumentele oficiale, potrivit Paragrafului 2 a) al
prezentului Articol, vor fi depuse in numele lor, dar in nici un caz Acordul nu va intra in vigoare
pina la data de 15 septembrie 1960. PARAGRAFUL 2. Semnarea
a) Fiecare guvern, in numele caruia este semnat prezentul Acord, va depune la Banca un
instrument oficial care confirma ca el a acceptat prezentul Acord in conformitate cu legislatia si a
luat toate masurile necesare pentru executarea tuturor obligatiilor sale prevazute in prezentul
Acord.
b) Fiecare guvern va deveni membru al Asociatiei incepind cu data depunerii in numele sau a
instrumentului oficial vizat in paragraful a), cu exceptia ca nici un guvern nu va
deveni membru pina la intrarea in vigoare a prezentului Acord, conform Paragrafului 1 al
prezentului Articol.
c) Prezentul Acord va fi deschis spre semnare pina la incheierea afacerii la 31 decembrie 1960, la
biroul principal al Bancii, in numele guvernelor statelor enumerate in Lista A, cu precizarea ca
66
daca prezentul Acord nu va intra in vigoare la aceasta data, Directorul Executiv al Bancii va
prelungi termenul de semnare al prezentului Acord, dar cu cel mult sase luni.
d) Dupa intrarea in vigoare a prezentului Acord, acesta va fi deschis spre semnare in numele
guvernului sau oricarui stat, a carui calitate de membru a fost aprobata potrivit Articolului II,
Paragraful 1 b).
PARAGRAFUL 3. Aplicarea teritoriala
Prin semnarea prezentului Acord, fiecare guvern il accepta atit in numele sau, cit si al
tuturor teritoriilor de care este responsabil guvernul respectiv in planul relatiilor
internationale, cu exceptia celor excluse expres de guvernul respectiv printr-un preaviz
trimis Asociatiei.
PARAGRAFUL 4. Inaugurarea Asociatiei
a) In momentul in care prezentul Acord intra in vigoare potrivit Paragrafului 1 al prezentului
Articol, Presedintele convoaca sedinta Directorilor Executivi.
b) Asociatia va demara activitatea la data in care va avea loc aceasta sedinta.
c) Pina la prima sedinta a Consiliului Guvernator Directorii Executivi pot exercita toate
imputernicirile Consiliului Guvernator, cu exceptia celor rezervate Consiliului Guvernator
potrivit prezentului Acord.
PARAGRAFUL 5. inregistrarea
Banca este autorizata sa inregistreze prezentul Acord la Secretariatul Organizatiei Natiunilor
Unite, in conformitate cu Articolul 102 al Statutului Natiunilor Unite si Regulamentul respectiv,
adoptate de catre Adunarea Generala a Natiunilor Unite.
INCHEIAT la Washington, intr-un singur exemplar care va fi depus in arhivele Bancii
Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare care, prin semnatura sa aplicata mai jos, si-a
dat consimtamintul de a actiona in calitate de depozitar al prezentului Acord, de a inregistra
prezentul Acord la Secretariatul Natiunilor Unite si de a informa toate guvernele enumerate in
Lista A despre data intrarii in vigoare a prezentului Acord potrivit Articolului XI, Paragraful 1.
AnexaII. 4. Acord privind fondarea Bancii Interstatale, Minsk 1993
Semnat la Minsk la 22 ianuarie 1993
Statele parti la prezentul Acord, in continuare - Partile Contractante", intru executarea
Acordului cu privire la sistemul monetar unic si politica monetar-creditara si valutara coordonata
a statelor, care au pastrat rubla in calitate de mijloc legal de plata, si a Hotaririi Consiliului
Sefilor de State si Consiliului Sefilor de Guverne ale Comunitatii, adoptate la 9 octombrie 1992
la Biskek, conduin careu-se de interesele mentinerii si
dezvoltarii relatiilor multilaterale de productie, comerciale si financiare, tinzind spre asigurarea
stabilizarii circuitului monetar, recunosin care necesitatea si importanta coordonarii activitatii
structurilor bancare, in scopurile organizarii sistemului decontarilor interstatale multilaterale,
sporirii efectului valutar-financiar asupra executarii creantelor interstatale reciproce si influentei
mecanismului de plati si decontari asupra extinderii legaturilor nemijlocite dintre intreprinderi,
organizatii si structuri comerciale, au convenit asupra celor ce urmeaza:
Articolul 1
1) A fonda Banca Interstatala (in continuare - Banca). Fondatorii (membrii) Bancii sint statele
zonei de circulatie a rublei si statele care au valuta lor nationala si participa la sistemul
decontarilor interstatale, in persoana guvernelor si bancilor centrale (nationale) ale Partilor
Contractante.
2) Banca asigura organizarea si realizarea decontarilor multilaterale intre bancile centrale
(nationale) in legatura cu operatiunile comerciale si de alt ordin.
Banca, in limitele imputernicirilor acordate ei de catre Partile Contractante, realizeaza
coordonarea politicii monetar-creditare a partilor la Acord in scopurile contributiei la cooperarea
economica si dezvoltarea economiei.
3) Organul de conducere al Bancii este Consiliul Bancii, in componenta caruia intra cite un
reprezentant imputernicit al membrului Bancii. Deciziile Consiliului Bancii se adopta in ordinea
stabilita de Statutul Bancii.
67
4) Decontarile prin Banca se efectueaza in ruble emise de Banca Centrala a Federatiei Ruse.
incheierea decontarilor in baza de clearing la o data anumita se efectueaza in ruble sau, la decizia
Consiliului Bancii, in valuta liber convertibila sau in alta valuta.
Articolul 2
Banca este persoana juridica.
Sediul Bancii este in orasul Moscova.
Banca poate participa la organizatii si uniuni internationale financiare si bancare.
Activitatea Bancii este reglementata de prezentul Acord si de Statutul Bancii, care
este parte integranta a acestuia.
Relatiile dintre Banca si statul de resedinta al Bancii, inclusiv privilegiile si imunitatile
acesteia, se determina printr-un acord corespunzator.
Articolul 3
Bancii i se impun urmatoarele functii:
-organizarea si realizarea decontarilor interstatale multilaterale in baza operatiunilor
comerciale si de alt ordin si incheierea lor periodica in baza de clearing multilateral
(stingerea creantelor reciproce);
-organizarea dirijarii emisiei rublei in numerar si a emisiei creditare de catre bancile
centrale (nationale) ale Partilor Contractante. Functia mentionata se executa doar cu
conditia delegarii catre Banca a unor astfel de imputerniciri de catre organele legislative ale
Partilor Contractante interesate si incheierii unui acord corespunzator;
- studierea si analiza economiei Partilor Contractante si pregatirea propunerilor si recomandarilor
pentru bancile centrale (nationale) in scopul coordonarii politicii lor monetar-creditare si
valutare;
- coordonarea activitatii bancilor centrale (nationale) ale Partilor Contractante in domeniull
metodologiei efectuarii operatiunilor de decontare si plata, organizarii sistemului evidentei
contabile si a darilor de seama in baza operatiunilor de decontare si a altor operatiuni, elaborarea
propunerilor pentru apropierea regimurilor supravegherii bancilor comerciale;
- creditarea tehnica si sezoniera a bancilor centrale (nationale) in procesul efectuarii decontarilor
reciproce interstatale multilaterale;
-efectuarea altor operatiuni, care corespund scopurilor si sarcinilor Bancii si reies din prezentul
Acord si Statutul Bancii.
Articolul 4
1) Capitalul statutar initial al Bancii in suma de 5 miliarde ruble se formeaza din contul
cotizatiilor membrilor Bancii in marimile stabilite de Consiliul Bancii.
2) Cotizatiile in capitalul statutar al Bancii pot fi depuse in ruble, precum si in valuta liber
convertibila, cladiri, instalatii, echipament, alte valori materiale si patrimoniu. Fondatorii Bancii
sint obligati sa achite cotizatiile in decurs de o luna dupa intrarea in vigoare a prezentului Acord.
3) Marimea capitalului statutar al Bancii poate fi schimbata la decizia Consiliului Bancii.
La primirea unui nou stat in calitate de membru al Bancii suma capitalului statutar al Bancii se
mareste. Suma, modul si termenele de achitare a cotizatiei noului membru al Bancii se stabileste
de Consiliul Bancii cu acordul acestuia.
4) Banca poate avea fonduri speciale, inclusiv de rezerva, create la decizia Consiliului Bancii.
Articolul 5
1) Decontarile curente intre subiectii economici ai Partilor Contractante se efectueaza in baza
bilaterala si se reglementeaza de legislatiile lor nationale.
incheierea decontarilor intre bancile centrale (nationale) ale Partilor Contractante se efectueaza
prin intermediul Bancii prin transferuri bancare in baza de clearing multilateral.
2) Fiecarei banci centrale (nationale) i se deschide un cont de corespondent in Banca.
3) Banca zilnic realizeaza clearingul multilateral si determina pozitia de plata a fiecarei banci
centrale (nationale) in relatiile ei cu alte banci centrale (nationale). Periodicitatea si ordinea de
incheiere a decontarilor in urma clearingului multilateral se stabileste de Consiliul Bancii.
Articolul 6
68
1) Pentru incheierea decontarilor in baza de clearing multilateral Banca, la prima etapa, poate
acorda membrilor Bancii un credit in marime, de regula, egala cu volumul lunar al incasarilor in
contul acestui membru din contul liniei de credit, deschise Bancii de catre Banca Centrala a
Federatiei Ruse.
in continuare marimile limita ale creditelor admise de Banca pentru bancile centrale
(nationale) se stabilesc de Consiliul Bancii.
Bancile centrale (nationale) achita datoria lor fata de Banca din contul primirii creditelor
in baza bilaterala sau cu valuta liber convertibila.
Bancile centrale (nationale) sint obligate sa-si regleze relatiile de plata in baza bilaterala
astfel incit sa fie asigurata respectarea limitelor creditarii tehnice, stabilite pentru fiecare
dintre aceste banci de Consiliul Bancii.
Creditele se acorda pentru o perioada de pina la reglarea conturilor de clearing curente.
2) Pentru folosirea creditelor tehnice se incaseaza dobinzi in marimile stabilite de Consiliul
Bancii.
3) Creantele inaintate bancii-debitor centrale (nationale), care depasesc marimea admisa a
creditului tehnic, urmeaza a fi achitate de catre aceasta in 5 zile bancare dupa inaintarea catre
aceasta a notificarii respective de catre Banca.
4) Banca informeaza organele corespunzatoare ale Partilor Contractante despre incalcarile
aparute ale obligatiilor de plata.
5) Banca este imputernicita sa limiteze sau sa inceteze definitiv decontarile acelor banci centrale
(nationale), care incalca obligatiile sale de plata fata de Banca.
Articolul 7
Fiecare Parte Contractanta, la incheierea acordurilor comercial-economice pentru anul viitor si in
cadrul circulatiei generale de marfuri, va tinde sa asigure echilibrul veniturilor si platilor in ruble
in intregime cu toate celelalte Parti Contractante in limitele anului calendaristic. in acelasii timp,
poate fi luata in consideratie crearea (folosirea) rezervelor posibile in ruble, precum si primirea
(stingerea) creditelor.
Articolul 8
Decontarile in baza operatiunilor necomerciale vor fi efectuate in baza acordurilor
existente privind decontarile necomerciale.
Articolul 9
Banca poate deschide conturi de corespondent bancilor centrale (nationale) ale altor state pentru
participarea acestora la decontarile multilaterale in ruble cu bancile centrale (nationale), care sint
membri ai Bancii, in ordinea si in conditiile stabilite de Consiliul Bancii.
Articolul 10
Pentru asigurarea indeplinirii de catre Banca a sarcinilor si functiilor, prevazute de
prezentul Acord, bancile centrale (nationale) ale Partilor Contractante ii pun la
dispozitie bilanturile contabile si alta informatie in termenele si in volumul stabilit de Consiliul
Bancii.
Articolul 11
La prezentul Acord pot adera alte state, care impartasesc scopurile si principiile
activitatii Bancii.
Ordinea de primire a noilor membri ai Bancii este stabilita de Statutul acesteia.
Articolul 12
Prezentul Acord poate fi modificat numai cu acordul tuturor Partilor Contractante.
Articolul 13
Fiecare Parte Contractanta poate refuza participarea la prezentul Acord cu notificarea despre
aceasta a Consiliului Bancii, cu un preaviz de 6 luni. in decursul termenului indicat urmeaza a fi
reglate relatiile dintre Banca si Partea Contractanta respectiva referitor la creantele lor reciproce.
Articolul 14
Prezentul Acord intra in vigoare din ziua semnarii, iar pentru Partile Contractante,
legislatia carora cere ratificarea unor astfel de acorduri, din data depozitarii
69
instrumentelor de ratificare.
incheiat in orasul Minsk, la 22 ianuarie 1993, intr-un singur exemplar original, in limba
rusa.
Originalul este depozitat in Arhiva Guvernului Republicii Belarus, care va remite statelor
semnatare ale prezentului Acord copia certificata a acestuia.
unor critici de stil: in citatul oferit folosirea termenului administratiei" este eronata-B.N.M. nu
deschide conturi" nu administratiei publice locale", ci organelor administratiei publice
locale"162. O alta remarca ar fi inutilitatea detalierii inclusiv celor de stat" in raport cu categoria
intreprinderilor, deoarece in categoria intreprinderilor, conform Legii cu privire la antreprenoriat
si intreprinderi163, intra si intreprinderile de stat.
in afara de gestionarea in conturile special deschise in acest scop, a mijloacelor statului Trezoriei statului, si de deservirea bugetului de stat (art. 39 al legii), B.N.M. exercita conform
art. 40 si functia de aenfiscalltatului, ce se concretizeaza in deservirea hirtiilor de valoare
dematerializate ale statului in urmatoarele domenii:
marketingul hirtiilor de valoare emis de stat si organele lui;
plata sumei de baza la hirtiile de valoare mentionate, a dobinzii si a altor comisioane;
in alte domenii ce corespund obiectivelor si atributiilor de baza ale Bancii
Nationale".
Totodata, B.N.M. poate acorda imprumuturi statului sau organelor statului, cu respectarea
urmatoarelor cerinte: creditele vor fi acordate numai in lei moldovenesti, fiind garantate cu
creante negociabile la dobinda pietei si cu termen de exigibilitate corespunzator termenului
imprumuturilor pe care le garanteaza, emise si livrate de stat Bancii Nationale (art. 41). Regula
exprimata in art. 41 introduce o nuantare in prevederile art. 10, care interzice B.N.M. sa deschida
conturi administratiei publice locale: in situatia in care conform art. 41 B.N.M. va acorda
acestora credite, ea va deschide inevitabil si un cont pentru gestionarea creditului si reflectarea
contabila a tuturor operatiunilor in cadrul acordarii si rambursarii lui. Astfel, art. 41 prevede o
exceptie implicita de la regula generala a art. 10.
B.N.M. - banca a bancilor
Acest aspect al activitatii B.N.M. este reglementat in cap. VI al legii Relatiile cu institutiile
financiare". Titlul capitolului este semnificativ, indicind ca B.N.M. supravegheaza si
reglementeaza activitatea nu a bancilor comerciale in particular, ci a tuturor institutiilor
financiare din Moldova in general.
Primul aspect al activitatii B.N.M. in functia sa de banca a bancilor" este reglementarea si
exercitarea controlului asupra activitatii institutiilor financiare. in conformitate cu legea, B.N.M.:
emite acte normative necesare (in forma regulamentelor si ordonantelor) si ia masurile
cuvenite pentru a-si exercita imputernicirile si atributiiile ce decurg din lege, prin acordarea de
licente institutiilor financiare si elaborarea de standarde de supraveghere a acestora, si stabileste
modul de aplicare a actelor normative si a masurilor mentionate. Drept exemplu de reguli ce tin
de supravegherea realizata de B.N.M. pot servi art. 46 (reglementari prudentiale), 47 (furnizarea
informatiei).
efectueaza, prin intermediul functionarilor sai sau al altori specialisti calificati antrenati in
acest scop, controale asupra tuturor institutiilor financiare, precum si examineaza registrele,
documentele si conturile acestora, conditiile in care isi desfasoara activitatea, si respectarea de
catre aceste institutii a legislatiei.
in cazul in care B.N.M. descopera incalcari ale legislatiei, ea are dreptul sa impuna oricarei
institutii financiare masuri de remediere sau sa aplice sanctiunile prevazute de Legea cu privire
la institutiile financiare. Vom remarca ca B.N.M. este in stare de a aplica sanctiuni similare si in
cazul in care o institutie financiara incalca obligatiunile sale fiduciare (o formula nereusita,
deoarece produce confuzie in ceea ce priveste sensul ei adevarat: nu este clar daca inselarea
asteptarilor clientilor de catre o banca ce se afla in stare de bancruta constituie incalcare a
obligatiunii fiduciare a bancii, sau formula sus-mentionata trebuie de inteles stricto sensu ca
referindu-se numai la cazul incalcarii obligatiilor bancii izvorite dintr-un contract de administrare
fiduciara a bunurilor clientului) sau se incadreaza in operatiuni riscante sau incorecte (formula si
mai nereusita, deoarece: a) cvasitotalitatea operatiunilor bancare contine un element de risc,
asadar aproape toate pot fi caracterizate drept riscante". Astfel pare stranie sanctionarea bancilor
pentru activitati bancare riscante; b) legea nu ofera nici o descriere ori definitie a termenului
incorecte", provocind incertitudine in ceea ce priveste continutul notiunii in cauza: presupune ea
73
evaluarea discretionara din partea B.N.M. sau reprezentantilor sau mandatarilor ei; sau este o
notiune obiectiva?). Rolul B.N.M. de banca a bancilor" se manifesta si prin faptul ca B.N.M.
poate deschide conturi bancilor care functioneaza in Moldova si sa accepte depozite de la ele in
conditiile stabilite de ea, ce prevad plata dobinzilor si stabilirea comisioanelor. in raport cu
mentiunile alineatului de mai sus, conchidem ca legislatorul a omis de a indica aceeasi
imputernicire a B.N.M. vis-i-vis de alte institutii financiare. Semnificatia conturilor bancilor
comerciale deschise in B.N.M. consta in faptul ca pe aceste conturi se plaseaza rezervele
obligatorii ale bancilor comerciale, stabilite in conformitate cu reglementarile prudentiale ale
B.N.M. . Totodata, aceste conturi pot fi utilizate de bancile comerciale pentru clearing si
decontari interbancare prin intermediul B.N.M., conform mentiunilor din art. 48 al legii. in
sfirsit, din mijloacele de pe aceste conturi B.N.M. poate, conform art. 70, sa-si achite fortat
obligatiunile bancilor comerciale fata de B.N.M.. Pentru pastrarea rezervelor obligatorii ale
bancilor comerciale pe conturile deschise la B.N.M., aceasta din urma plateste dobinda, cu
conditia ca suma de pe cont
sa depaseasca 5% din pasivele in baza carora se calculeaza rezervele obligatorii (sau alta cota
stabilita de B.N.M.) (art. 17).
Conform capitolului VII al legii Reglementarea operatiunilor valutare", B.N.M. exercita doua
functii de baza in materie valutara, si anume:
B.N.M. - agent de reglementare valutara
in domeniul reglementarii valutare, B.N.M.:
emite acte normative, elibereaza licente si autorizatii pentru operatiunile valutare, stabileste
limitele pozitiilor valutare si metoda de fixare a cursului leului in raport cu alte monede;
mentine rezervele internationale ale Moldovei, reprezentate prin urmatoarele active: aur, valuta
straina in moneda reala sau scripturala, cambii si alte creante exprimate si achitate in valuta
starina, cit si orice alte active recunoscute pe plan international. Stabilirea nivelului acestor
active este la latitudinea B.N.M., cu conditia ca acest nivel sa fie adecvat pentru realizarea
politicii monetare si valutare a republicii.
Alte functii
Cu exceptia celor 4 functii de baza, competentele B.N.M. sint strict limitate: art. 71(1) al legii
interzice expres acordarea asistentei financiare (consideram ca utilizarea in acest context a
termenului credite" ar fi mai corecta) sau practicarea altor activitati comerciale, cu exceptia
cazurilor prevazute de lege (vezi art. 41 referitor la creditarea statului si organelor lui; sau art. 71
(2) care acorda B.N.M. posibilitatea de investire a cel mult 20% din capitalul si rezervele sale in
institutiile-satelit ale bancii (ce ofera ei si altor institutii financiare servicii privind gestionarea si
mentinerea gajului, prelucrarea si transmiterea de date, tiparirea instrumentelor financiare etc).
Pe de alta parte, o functie facultativa celor mentionate mai sus este colectarea de informatii
statistice necesare realizarii de catre B.N.M. a obiectivelor si atributiilor sale (art. 72).
Organizarea si administrarea B.N.M.
Legea cu privire la B.N.M. nu stabileste forma juridica de organizare a acestei institutii
financiare a statului (intreprindere de stat, societate pe actiuni etc). Articolul 19 al legii indica
numai caapitalul B.N.M. este de 50 milioane de lei, acesta fiind totalmente subscris de stat.
Totusi, tinind cont de lipsa formulei S.A." in firma B.N.M., consideram mai fondata parerea ca
forma de organizare juridica a B.N.M. este intreprindere de stat, in pofida utilizarii termenului
subsris"164.
Activitatea B.N.M. este condusa de Consiliul de administratie, format din cinci membri
-Guvernatorul B.N.M., prim-viceguvernatorul si trei viceguvernatori ai B.N.M. -fiecare din ei
avind un mandat din sapte ani. Modul de numire a fiecarui membru al Consiliului de
administratie al B.N.M. este diferit: Guvernatorul B.N.M. se numeste de Parlament la
propunerea Presedintelui Republicii Moldova, avind drept de inmunitate. Primf viceguvenatorul si viceguvernatorii B.N.M. se numesc de Parlament, dar la propunerea t
Guvernatorului B.N.M.. Candidatii la aceste functii trebuie sa fie cetateni ai republicii, /' sa aiba
reputatie ireprosabila si o experienta de munca in domeniul financiar si monetar ' de nu mai
74
putin de 10 ani.
Articolul 26 al legii mentioneaza ca Consiliul deadministratie stabileste politica monetara si
valutara, adopta actele normative ale B.N.M., aproba rapoartele anuale ale B.N.M. si deciziile de
participare a ei la organizatiile internationale, exercita alte imputerniciri definite generic ca
stabilirea modului de functionare a B.N.M.". Consiliul opereaza la sedintele sale convocate nu
mai rar de o data pe luna. Hotaririle la sedintele secrete ale Consiliului de administratie al
B.N.M. se_adopta prin majoritatea simpla de voturi ale membrilor sai.
3.3. Banca pentru Dezvoltare si Investitii a Moldovei Caracteristica generala
Banca pentru Dezvoltare si Investitii a Moldovei a fost creata prin efectul legii Privind Banca
pentru Dezvoltare si Investitii a Moldovei", 1555-XIII, 25.02.1998165, statutul ei fiind aprobat
prin hotarirea guvernului Cu privire la crearea Bancii pentru Dezvoltare si Investitii a
Moldovei" nr. 1015 din 01.10.1998'66.
Statutul juridic al acestei banci se integreaza cu mari dificultati in structura binivelara a
sistemului bancar al republicii. Banca pentru Dezvoltare si Investitii a Moldovei (B.D.I.M.) a
fost creata ca o societate pe actiuni cu capital integral de stat (in marime de 24 mln lei167 (divizat
in actiuni dematerializate cu valoare de 100 mii MOL fiecare), din care Ministerul Finantelor a
transferat 12 mln. - 50% suficiente conform legii pentru inceperea activitatii bancii m) avind
functia de a acorda credite in scopul dinamizarii economiei nationale" (art. 2).
Totusi legea nu este consecventa in promovarea functiei de baza a B.D.I.M.: in alineatul (3) al
aceluiasi articol legislatorul autorizeaza banca sa cumpere si sa vinda cambii, hirtii de valoare si
sa-si asume obligatii prin bilete la ordin. Pe de alta parte, inconsecventa data are limite stricte B.D.I.M. nu este in drept sa accepte depozite, sa gestioneze conturi curente, sa opereze cu hirtii
de valoare in numele altor persoane. Aceste restrictii pun sub intrebare justificarea denumirii de
banca" aplicata B.D.I.M. Mai precis, consideram ca nici chiar termenul institutie financiara"
nu este adecvat pentru desemnarea esentei institutiei in cauza - conform art. 3 al legii IF, acestea
au drept trasatura esentiala capacitatea de a atrage depozite sau echivalente ale acestora pentru a
le folosi ulterior cu scopul acordarii creditelor sau efectuarii investitiilor din cont si pe risc
propriu. Or, dupa cum indica legea privind B.D.I.M., aceasta nu are nici macar imputernicirea de
a atrage depozite, adica este lipsita de dreptul de a efectua una din functiile esentiale ale unei
banci - efectuarea operatiilor pasive. Numai bazindu-ne pe acest rationament, putem explica
statutul juridic specific al B.D.I.M., ce se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:
1. B.D.I.M. este subordonata Guvernului
Acesta a) aproba Statutul ei; b) numeste 8 din 9 membri ai Consiliului de observatori -organul
suprem de conducere al bancii; si c) actioneaza ca garant al bancii conform art. 11 al legii,
guvernul poarta responsabilitate pentru obigatiile B.D.I.M. in conformitate cu legislatia (adica:
legea privind B.D.I.M., Statutul B.D.I.M. si alte acte normative in masura in care ele nu
contravin legii privind B.D.I.M. (art. 1(4)). Analiza prevederilor referitoare la responsabilitatea
B.D.I.M. scoate in evidenta unele dificultati in interpretarea acestora. Conform p. 25 al statutului
B.D.I.M., aceasta este responsabila pentru obligatiunile sale prin tot patrimoniul ce ii apartine,
care, in conformitate cu legislatia in vigoare, poate fi supus sechestrului". Pe de alta parte, acest
punct continua cu Banca nu poarta raspundere pentru obligatiunile statului. Statul poarta
raspundere pentru obligatiunile Bancii in limitele valorii actiunilor ce ii apartin, in conformitate
cu legislatia in vigoare". Concluziile sint urmatoarele:
Desi art. 11 al legii arata ca Guvernul este garant al bancii, p. 25 al statutului limiteaza aceasta
garantie la responsabilitatea obisnuita a unui actionar in SA - in limitele valorii actiunilor
subscrise. Tinind cont ca B.D.I.M. este o banca de stat, o asemenea limitare a responsabilitatii nu
confera fundament serios rolului Guvernului ca garant" al activitatii bancii.
" Nu este clar care este modalitatea prin care Guvernul isi realizeaza functia sa de garant al
B.D.I.M.: este aceasta raspundere solidara sau facultativa? Printr-o interpretare adliteram a
textului p. 25, sintem tentati sa consideram ca statul este co-debitor facultativ, fiind obligat sa-si
execute obligatia de plata numai in eventualitatea imposibilitatii platii de catre B.D.I.M.
O problema apare si cu mecanismul, iar mai concret, cu sursele pentru raspunderea B.D.I.M..
75
Conform p. 25, aceasta raspunde prin tot patrimoniul ce ii apartine, care, in conformitate cu
legislatia in vigoare, poate fi supus sechestrului. Pe de alta parte, statul raspunde numai in
valoarea actiunilor subscrise din capitalul B.D.I.M. Or, legea nu face o distinctie clara intre
aceste doua notiuni, creind confuzie in ceea ce priveste mecanismul practic de realizare a
regulilor cu privire la responsabilitatile B.D.I.M. si ale Guvernului.
2. B.D.I.M. nu este supravegheata si reglementata de B.N.M. (art. 15(2)), iar standartele
economice ale B.N.M. nu sint aplicabile B.D.I.M. (art. 12(5)). Normele de prudenta, obligatorii
pentru B.D.I.M., se contin chiar in lege. Astfel, art. 12(3) arata ca:
nivelul de suficienta a capitalului ponderat la risc este de 8% (fixat conform nivelului
recomandat de Comitetul de la Basel al G10, insa diferit de cel al bancilor comerciale
veziinfra);
marimea investitiilor in capitalul social al unei intreprinderi sau al unui grup de intreprinderi
asociate prin drept de proprietate nu va depasi 25% din capitalul acestei intreprinderi sau al
grupului de intreprinderi si 10% din suma capitalului social si capitalului de rezerva ale bancii;
suma totala a investitiilor nu trebuie sa depaseasca 75% din suma capitalului social si a
capitalului de rezerva ale bancii;
suma totala a creditelor, garantiilor si oricarui alt mod de asistenta financiara, acordate unei
intreprinderi sau unui grup de intreprinderi asociate prin drept de proprietate, nu poate depasi
20% din suma capitalului social si a capitalului de rezerva;
marimea investitiilor intr-un singur proiect nu poate depasi 20% din suma capitalului social
si a capitalului de rezerva ale bancii.
O atentie aparte o atrage activitatea creditara a bancii. Conform art. 8, banca acorda credite pe
termen mediu si lung, legea neindicind care durata a creditului poate fi considerata ca fiind
medie sau lunga. Chiar daca B.D.I.M. ar fi nimerit sub incidenta reglementarilor B.N.M. in
materie creditara (ceea ce nu este cazul), nici aceasta nu ar fi de mare folos - Regulamentul cu
privire la activitatea de creditare a bancilor care opereaza in Republica Moldova169, ce a substituit
Regulamentul provizoriu cu privire la credite170, lasa la latitudinea bancilor comerciale sa
stabileasca in Regulamentul de creditare modalitatile si termenele de acordare a creditelor.
Paragraful 3 al art. 8 a legii (reprodus inp. 17 al Statutului B.D.I.M.) spune ca creditele si
garantiile acordate de banca, precum si alte operatii efectuate de aceasta vor fi asigurate potrivit
normelor si criteriilor de dirijare a riscurilor bancare". Tinind cont de
prevederile art. 12(5) si 15(2), consideram ca legislatorul a avut in vedere prin termenul
normelor si criteriilor de dirijare a riscurilor bancare" cerintele prudentiale, indicate supra (art.
12(3)). Totusi consideram ca trimiterea la cerintele prudentiale indicate in art. 12(3) nu numai ca
ar simplifica aceasta regula, ci ar face-o corecta: dat fiind ca B.D.I.M. nu se supune standartelor
economice ale B.N.M." (art. 12(5)), este dificil de cerut de la aceasta respectarea normelor si
criteriilor de dirijare a riscurilor bancare (care sint elaborate de B.N.M.), deoarece se refera la
riscurile bancare in general. Este important de mentionat ca par. (6) al aceluiasi articol spune ca
pentru creditele, acordate de Banca in temeiul deciziilor (hotiririlor) Guvernului, cu o rata a
dobinzii mai micidecit cea fixata de ea (subl.mea - V.B.), se vor plati compensatii de la buget in
vederea mentinerii valorii reale (subl.mea - V.B.) a capitalului Bancii". Formula data permite
concluzia ca: a) B.D.I.M.este nu numai abilitata, ci conform articolului 8(6), chiar obligata sa
acorde credite cu rata preferentiala a dobinzii, la decizia Guvernului; si b) in acest caz pierderile
aferente vor fi suportate de bugetul republican. in caz de utilizare frecventa a acestei prevederi,
exista riscul ca banca ar putea sa se transforme intr-un agent al Guvernului pentru traficul de
mijloace creditare la pret redus, directionate agentilor si intreprinderilor statale in dificultate.
Faptul ca pierderile aferente vor fi acoperite de la buget ar putea transforma banca intr-un
vehicol de utilizare a mijloacelor bugetare in scopul subventionarii intreprinderilor de stat. in
sfirsit, c) este neclara semnificatia termenului valorii reale a capitalului bancii".
3. B.D.I.M. dispune de serioase facilitati fiscale (scutirea de impozitul pe venit si pe bunuri
imobiliare, de taxe judecatoresti etc).
Crearea si inregistrarea B.D.I.M.
76
darii de seama financiare ale bancii. Membrii consiliului sint alesi pe un termen de trei ani, legea
stabilind mechanismul de rotatie anuala a acestora. Membrii poarta raspundere solidara pentru
acoperirea pagubei aduse B.D.I.M. ca urmare a hotaririlor ilegale.
Organul de control al B.D.I.M. este comisia de cenzori formata din trei membri alesi pe termen
de 4 ani.
Organul administrativ al B.D.I.M. este comitetul executiv, care gestioneaza banca in perioadele
dintre sedintele consiliului de observatori. Comitetul executiv este format din 5 membri, condus
de presedintele lui (toti fiind numiti de consiliul observatorilor pe un termen de 5 ani).
Lichidarea bancii
Potrivit statutului sau special, B.D.I.M. nu poate fi lichidata decit printr-o lege speciala (art. 14).
Tinind cont de prevederile articolului 11, exista posibilitatea ca in cazul in care B.D.I.M. se va
afla in dificultate si Guvernul va fi solicitat de a-si onora obligatiile de garant al B.D.I.M.,
aceasta sa fie lichidata printr-o lege speciala. intr-o astei de situatie Guvernul va avea scuze
legale pentru a evita raspunderea pentru obligatiile bancii, ceea ce nu corespunde intereselor
legitime ale investorilor care ar putea fi interesati in activitatea B.D.I.M.
3.4. Bancile comerciale Izvoarele reglementarii juridice
Legea institutiilor financiare, nr. 550-XIII,21.07.1995172;
Hotarirea Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Moldovei Privind aprobarea
Regulamentului cu privire la exigentele fata de administratorii bancii", 15,26.03.1997173;
Hotarirea Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Moldovei Despre aprobarea
Regulamentului nr. 37/09-01 cu privire la deschiderea filialelor de catre banci", 15.11.1996174;
Hotirirea Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Moldovei Despre
aprobarea Regulamentului nr. 23/09-01 cu privire la autorizarea bancilor", 15.08.1996
(proces-verbal nr. 37)175;
Hotarirea Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Moldovei Cu privire
la autorizarea bancilor comerciale pe actiuni", 20,24.04.1997176;
Hotarirea Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Moldovei Privind
aprobarea Regulamenului cu privire la capitalul bancilor comerciale (pe actiuni)",
20.12.1994177;
Hotarirea Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Moldovei Despre
aprobarea Regulamentului cu privire la detinerea cotei substantiale in capitalul
bancii", nr. 42/09-01 din 29.11.96;
Hotarirea Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Moldovei Despre
aprobarea Regulamentului cu privire la lichiditatea bancilor, proces-verbal nr. 24
din08.08.1997179;
Hotarirea Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Moldovei Cu privire
la calculul lichiditatii bancilor, luind in consideratie creditele acordate CCL in baza
Hotaririlor Guvernului si Parlamentului Republicii Moldova din resursele Bancii
Nationale a Moldovei", 401,25.12.1998IS0;
Hotarirea Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Moldovei Privind
aprobarea Regulamentului cu privire la detinerea de catre banci a cotelor in capitalul
unitatilor economice", 81,09.04.1998181;
Hotarirea Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Moldovei Privind
aprobarea Regulamentului cu privire la suficienta capitalului ponderat la risc",
161,25.12.1997182;
Hotarirea Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Moldovei Despre
aprobarea Regulamentului nr. 5/08 cu privire la modul de formare si mentinere a
rezervelor obligatorii de catre bancile comerciale a Republicii Moldova , nr. 40 din
26.12.1995183;
Hotarirea Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Moldovei Cu privire
la formarea fondului de risc al bancilor", 15,26.03.1997184;
Regulamentul cu privire la clasificarea creditelor si formarea reducerilor pentru
78
acordului B.N.M. este considerata drept o masura incorecta: ea limiteaza ilegal independenta
bancilor, declarata de art. 13(2). Probabil, scopul articolului a fost securizarea B.N.M. impotriva
amendamentelor in statut care ar duce la necorespunderea bancii cerintelor legii si celor stabilite
de B.N.M.. Totusi chiar aici B.N.M. are alte modalitati de influenta, procedura permisiva de
modificare a statutului invederindu-se astfel drept o solutie extrema.
in afara de statut, banca se conduce de regulamente interne, aprobate de consiliul sau, care, in
conformitate cu statutul bancii, stabilesc:
a) structura organizatorica si functiile bancii, modul de formare si competenta organelor de
administrare si de control;
b) functiile unitatilor din structura bancii, ale administratorilor lor si ale functionarilor bancii;
c) limitele competentei administratorilor si ale functionarilor bancii de a se angaja in activitati
financiare in numele si in favoarea bancii;
d) functiile comisiei de cenzori si ale altor comisii permanente.
Structura organizatorica a bancii este formata din: organul suprem de conducere -consiliul
bancii; si organul de control - comisia de cenzori.
Consiliul bancii este format dintr-un numar impar de membri, dar nu mai putin de trei. Membrii
consiliului sint alesi de adunarea generala a actionarilor bancii pentru un termen de pina la 4 ani.
Legea stabileste cerintele pentru membrii consiliului. Principiile
generale sint expuse in articolele 19(2) si 21. Conform lor, membrii consiliului nu pot a) avea
calitatea de membru de consiliu in 2 sau mai multe banci; b) fi alesi daca lor li s-a retras prin
lege dreptul de a fi membri ai consiliului bincii sau daca ei c) indeplinesc sau au indeplinit in
decursul a 12 luni precedente functii in Consiliul de administratie al Bancii Nationale; sau au fost
subiectul unei cauze privind insolvabilitatea si nu au fost eliberati de datorii. Ultima restrictie
este neclara, deoarece legislatia in vigoare nu prevede posibilitatea falimentului persoanelor
fizice.
Art. 21 adauga la cerintele fata de administratorii bancii ca acesteia trebuie sa corespunda
criteriilor stabilite de Banca Nationala privind calificarea, experienta, reputatia in cercurile' de
afaceri, inexistenta antecedentelor penale si a probelor care ar demonstra ca au purtat raspundere
la locurile anterioare de munci pentru aparitia de probleme financiare si administrative,
inexistenta marturiilor de escrocherii financiare, de evaziune fiscala etc. Unele din cerintele
indicate prezinta un nivel sporit de dificultate la intelegere, ex. inexistenta probelor care au
demonstrat... raspunderea... pentru aparitia problemelor financiare si administrative.
Administratorii bancii sint obligati sa pastreze secretul comercial (avind obligatia de a-1 divulga
numai in cazurile, indicate in lege), si sint obligata sa respecte regulile de evitare a spalarii
banilor si conflictului de interes.
intr-un mod mai detaliat cerintele fata de administratorii bancii sint reflectate in Regulamentul nr.
53/09-01 cu privire la exigentele fata de administratorii bancii"6 (la care se atribuie, conform p. II
Definitii": membrii consiliului bancii si ai comisiei de cenzori; presedintele, vicepresedintii si
contabilul-sef al bancii, si presedintele filialei sau conducatorul altui sediu secundar imputernicit
sa incheie acte juridice in numele bancii). Principiul de baza este indicat in cap. III Exigente":
administratorul bancii isi exercita obligatiunile doar dupa primirea acordului scris al B.N.M..
Acest acord va fi eliberat, daca administratorul, pe linga conditiile indicate in lege, corespunde
urmatoarelor cerinte:
- are o reputatie de afaceri impecabila;
- are studii universitare (pentru presedintele, vicepresedintele, contabilul-sef al bancii, sau
presedintele filialei sau conducatorul altui sediu secundar al bancii - in domeniul fmanciareconomic);
- nu are antecedente penale;
i - nu este implicat in procese penale in calitate de invinuit;
" nu are evidente privind responsabilitatea aparitiei problemelor administrative si financiare la
locurile precedente de lucru;
- nu are atestari privind escrocheriile financiare sau evaziunile fiscale;
80
inreprinderea mai intii se inregistreaza, si tocmai apoi solicita licenta pentru activitatile sale).
O reglementare aparte a fost elaborata de B.N.M. in ceea ce priveste infiintarea filialelor bancii Regulamentul cu privire la deschiderea filialelor de catre banci200. Pentru a infiinta o filiala,
banea trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:
sa posede si sa mentina capitalul normativ total si coeficientul capitalului normativ total
corelat cu activele ponderate la risc in conformitate cu exigentele Regulamentului cu privire la
suficienta capitalului ponderat la risc;
sa activeze minimum un an dupa primirea autorizatiei si cel putin o data sa fie supusa
inspectiei B.N.M.;
" sa respecte legislatia bancara;
sa nu fie obiectul aplicarii procedurilor de remediere din partea B.N.M.. Crearea filialei se
efectueaza in baza permisiunii B.N.M., eliberata in termen de 30 zile din momentul prezentarii
de catre banca a:
cererii pentru inregistrarea acesteia;
extrasului din procesul-verbal al Adunarii Generale a Actionarilor (AGA) ce a luat decizia
respectiva;
Regulamentului cu privire la organizarea si functionarea filialei, aprobat de consiliului
bancii;
documentelor ce confirma dreptul de proprietate sau arenda asupra sediului filialei (si
informatii cu privire la acest sediu);
informatiilor cu privire la presedintele filialei (numele, domiciliul, studiile, calificarea si
experienta de lucru, datele din pasaport, specimenul de semnatura, alte informatii solicitate
conform Regulamentului cu privire la exigentele fata de administratorii bancii - vezi supra).
Reorganizarea societatilor bancare este reglementata, ca si infiintarea acestora, de legislatia
privind societatile pe actiuni (in particular) si cea referitoare la intreprinderi (in general). Astfel,
pentru banci ca societati comerciale, art. 32(1) al legii cu privire la antreprenoriat si intreprinderi
stabileste urmatoarele modalitati de reorganizare a societatilor comerciale:
1. Fuziunea - in cazul ei, toate drepturile patrimoniale si obligatiile fiecarei intreprinderi
fuzionate trec, potrivit actului de transfer, la intreprinderea infiintata in urma fuziunii;
2. Asocierea - in cazul ei, la o intreprindere trec, in conformitate cu actul de transfer, toate
drepturile patrimoniale si obligatiile intreprinderii asociate;
3. Divizarea - in cazul ei, la intreprinderile infiintate in urma divizarii trec, potrivit actului
(bilantului) divizarii, drepturile patrimoniale si obligatiile intreprinderii reorganizate;
4. Separarea - in cazul separarii din intreprindere a unei sau a citorva intreprinderi, la fiecare din
acestea trec, potrivit actului (bilantului) separarii, partile respective din drepturile patrimoniale si
obligatiile intreprinderii reorganizate;
5. Transformarea - in cazul ei are loc shimbarea formei juridice de organizare a intreprinderii, la
intreprinderea recent infiintata trecind toate drepturile patrimoniale si obligatiile intreprinderii
transformate.
Aplicabilitatea modalitatilor sus-mentionate de reorganizare fata de societatile comerciale este
stipulata in art. 93(1) al legii privind societatile pe actiuni. Reorganizarea societatilor bancare se
efectueaza conform legislatiei civile, cu particularitatile stabilite de B.N.M.. La moment, unicul
act normativ care stabileste un regim juridic derogatoriu pentru unele modalitati de reorganizare
a bancilor comerciale este Regulamentul cu privire la fuziunea sau asocierea bancilor din
Republica Moldova, aprobat prin HCA a B.N.M. nr. 143 din 02.06.2000201. Regulamentul
specifica semnificatia termenilor fuziune si asociere pentru cazurile aplicabile bancilor
comerciale. Conform p. 6.1., fuziunea este procesul de reorganizare care consta in contopirea a
doua sau mai multe banci, in urma careia este creata o noua banca cu titlu de persoana juridica
(banca succesoare), bancile contopite (bancile cedente) incetindu-si simultan activitatea ca
persoane juridice.
P. 6.2. arata ca asocierea este procesul de reorganizare, in care q banca inglobeaza unai sau mai
multe banci, devenind succesor de drepturi si obligatii ale bancii (bancilor) inglobate. Dupa
82
asociere statutul juridic al bancii succesoare ramine neschimbat, iar banca (bancile) ingobata
(cedenta) isi inceteaza activitatea. Dupa asociere statutul juridic al bancii succesoare ramine
neschimbat, iar banca (bancile) inglobate isi inceteaza existenta.
La fuziune si asociere, toate drepturile patrimoniale si obligatiile bancii (bancilor) cedente trec,
conform actului de transfer si bilantului consolidat, la banca succesoare, insa ea nu este scutita de
executarea obligatiunilor bancii (bancilor) cedente, care nu au fost incluse in actul de transfer si
bilantul consolidat.
Regulamentul stabileste principiul permisivitatii fuziunii sau asocierii bancilor comerciale conform p. 3, orice fuziune sau asociere a bancilor se efectueaza doar cu permisiunea scrisa a
Bancii Nationale a Moldovei. Pentru a obtine permisiunea respectiva, banca (bancile)
comerciala(e) solicitanta(e) trebuie sa respecte doua categorii de cerinte: J a. cerinte materiale.
Acestea sint doua:
- necrearea prin efectul fuziunii/ asocierii a riscului excessiv in sistemul financiar. Semnificatia
acestei cerinte este dezvoltata in capitolul IV al Regulamentului Limitele pozitiei dominante pe
piata". Cu alte cuvinte, pentru ca B.N.M. sa aprobe o fuziune sau asociere preconizata, aceasta
fuziune/ asociere nu trebuie sa creeze pentru banca succesoare in drepturi o pozitie dominanta pe
piata serviciilor bancare202.
- lipsa unui impact serios al fuziunii/ asocierii preconizate asupra sistemului bancar (asa-numitul
risc dependent de sistem", precum cel evaluat de B.N.M. conform prevederilor din capitolul V
al Regulamentului). De fapt, scopul acestei cerinte este de a evita perturbarea serioasa a
concurentei pe piata serviciilor bancare, a stabilitatii financiare (ex. daca drept efect al fuziunii/
asocierii banca succesoare va incalca cerintele prudentiale ale B.N.M.) etc.
J b. cerintele de procedura. Dupa cum a fost indicat mai sus, fuziunea sau asocierea bancilor se
efectueaza numai cu permisiunea B.N.M. Astfel, pentru ca fuziunea/ asocierea sa fie posibila,
banca (bancile) solicitante trebuie sa respecte procedura indicata in Regulament - procedura ce
este formata din citeva etape, explicate in schema ce urmeaza, (vezi figura 1 pe pag. 769)
- luarea de catre bancile comerciale implicate in fuziune sau asociere a deciziei respective si
pregatirea setului de documente in conformitate cu exigentele din Anexa 1 a Regulamentului
Exigente la cererea pentru obtinerea acordului preliminar pentru fuziunea sau asocierea
bancilor";
- obtinerea acordului preliminar pentru fuziune/ asociere. Pentru aceasta, guvernatorului Bancii
Nationale i se prezinta, cu cel tirziu 30 zile inainte de data desfasurarii adunarii generale a
actionarilor care va decide fuziunea sau asocierea, cererea de eliberare a acordului preliminar,
semnata de presedintii consiliilor bancilor antrenate in fuziune sau asociere, si insotita de setul de
documente care sa corespunda exigentelor din Anexa 1. Termenul de examinare a cererii este de
15 zile lucratoare de la data inregistrarii ei, iar valabilitatea acordului preliminar (in cazul
raspunsului pozitiv al B.N.M. la cererea primita) este de 1 an;
- obtinerea permisiunii privindfuziunea sau asocierea. Pentru aceasta, guvernatorului Bancii
Nationale i se prezinta, cu cel tirziu 15 zile lucratoare dupa desfasurarea adunarii generale a
actionarilor la care s-a decis fuziunea sau asocierea, cererea de eliberare a permisului, semnata de
presedintii consiliilor bancilor antrenate in fuziune sau asociere, si insotita de setul de documente
care sa corespunda exigentelor din Anexa 2 Exigente la cererea pentru obtinerea permisului
pentru fuziunea sau asocierea bancilor". Termenul
de examinare a acestui set de documente de catre B.N.M., este de 45 zile din momentul
inregistrarii cererii de eliberare a permisului privind asocierea sau fuziunea. Astfel, sumind
termenele de pregatire si prezentare a documentelor necesare pentru a realiza fuziunea sau
asocierea conform Regulamentului, bancile comerciale din Republica Moldova au nevoie de
aproximativ 3,5 luni.
in ceea ce priveste alte forme ale reorganizarii, B.N.M. nu a elaborat acte normative care ar
particulariza regimul juridic al acestor forme vis-i-vis de sectorul bancar. Rationamentul, dupa
parerea noastra, este ca fuziunea si asocierea sint forme ale concentrarii si consolidarii
societatilor bancare in entitati mai mari - situatie care creeaza riscul monopolizarii acestui
83
tainuieste oricare cont, registru sau alt document, oricare arhiva a sa sau refuza sa le prezinte
spre examinare reprezentantului B.N.M.;
conform informatiilor de la obligationarii bancii, mai mult de 10 % din creantele lor nu au
fost satisfacute de banca. in acest caz B.N.M. va numi un administrator ex, offlcio, pentru a lua in
gestiune si sub control banca comerciala respectiva. Daca B.N.M. nu ia masurile mentionate,
persoanele solicitante se pot adresa in judecata pentru a o obliga sa ia masurile de rigoare.
Analiza prevederilor mentionate permite urmatoarele concluzii:
a. legea stabileste nu numai procedura de lichidare fortata a bancilor comerciale aflate in stare de
insolvabilitate sau care nu respecta normativele prudentiale ale B.N.M., ci si procedurile
alternative de redresare a starii lor financiare (gestiunea si controlul extern asupra bancii
respective, din partea B.N.M. in persoana administratorului extern numit din oficiu).
b. procedurile de lichidare, stabilite de capitolul VII al legii cu privire la institutiile financiare, nu
exclud posibilitatea lichidarii bancilor cu concursul instantelor judiciare. Astfel, capitolul VII se
aplica cu precadere lichidarii bancilor comerciale, si numai in cazurile stabilite in acest capitol,
poate fi aplicata in modfacultativ lichidarea judiciara a societatilor bancare, in ordine generala.
Administratorul din oficiu se numeste in termen de 7 zile (cu exceptia in care decizia B.N.M.
este emisa la cererea obligationarilor cu minimum 10% din creantele lor nesatisfacute - in acest
caz termenul de luare a deciziei este de 15 zile). El gestioneaza banca, avind drepturile si
obligatiile indicate in art. 40, cu scopul executarii in termen de 1 an din momentul numirii sale a
uneia din urmatoarele atribuiri:
vinzarea bancii;
organizarea vinzarii partiale a activelor si predarii partiale a pasivelor catre alte banci; ori
" lichidarea activelor bancii (art. 41).
Dezicia sa privind inceputul lichidarii bancii si retragerea autorizatiei ei este afisata la toate
unitatile teritoriale ale bancii in cauza (filiala, sucursala, reprezentanta), publicata in Monitorul
Oficial, iar copiile anunturilor mentionate sint transmise B.N.M.. Decizia de lichidare poate fi
constestata in instanta de judecata de catre actionarii bancii care detin in total cel putin !/4 din
actiunile cu drept de vot, sau deponentii care detin cel putin VA din suma depozitelor, sau alti
creditori care detin cel putin 14 din valoarea totala a creantelor (cu exceptia depozitelor), in
termen de 30 de zile de la data numirii administratorului din oficiu. Astfel, rolul instantelor
judiciare nu se reduce numai la lichidarea, in mod facultativ, a bancilor comerciale (vezi supra):
supravegherea respectarii drepturilor creantierilor bancii este de asemenea incredintata
instantelor, prin dreptul de a examina cerintele de apel impotriva deciziilor ilegale de lichidare a
societatilor comerciale.
Din momentul in care administratorul intra in exercitiul functiei sale, B.N.M. retrage autorizatia
de functionare a bancii. Alte consecinte legale ale numirii administratorului sint: prelungirea
termenului de executare a obligatiilor neonorate cu 6 luni; anularea obligatiilor mai vechi de 6
luni; interzicerea executarii asupra activelor bancii in alt mod decit prin administratorul din
oficiu al B.N.M.; nulitatea actiunilor menite sa favorizeze anumiti creditori ai bancii in
defavoarea altora (art. 44). insasi procedura de lichidare (sechestrarea si inventarierea activelor,
identificarea si aprobarea creantelor creditorilor m lista de creante, solutionarea chestiunilor
legate de incetarea relatiilor de munca cu angajatii, distribuirea masei debitoare intre creditorii
bancii, elaborarea si prezentarea raportului final etc.) este reglementata in articolele 45-49 ale
legii.
Conluzia generala este ca procedura, reglementata de cap. VII, se refera la cazul insolventei
bancilor (incetarii de plati). Este firesc sa fie asa, deoarece: a) aceasta cale de lichidare
invedereaza specificul bancilor ca intreprinderi si de aceea necesita o reglementare diferita; b)
bancruta bancilor este in toate legislatiile un domeniul de exceptie, lasat la latitudinea legislatiei
bancare.
Autorizarea bancilor
Capitolul 2 al legii c u privire la institutiile financiare arata ca B.N.M. este investita cu dreptul
exclusiv de a elibera autorizatii bancilor, cit si a stabili si a schimba capitalul minim pentru
85
bancile care se infiinteaza si cota maxima a fiecarui actionar. Conform Regulamentului cu privire
la autorizarea bancilor207, exista 3 categorii de autorizatii bancare. Unica autorizatie care acorda
bancii dreptul de a exercita toate tipurile de activitati financiare permise de lege este Autorizatia
de categoria C. Pentru obtinerea ei banca trebuie sa posede si sa mentina capital in marimea
cuantumului triplu al capitalului minim normativ total (acesta fiind de 32 milioane lei208). Trebuie
de mentionat ca ultima modificare in Regulamentul cu privire la autorizarea bancilor a introdus
paragraful E in capitolul VII: conform acestor modificari, B.N.M. este imputernicita de a refuza
cererea pentru acordarea autorizatiei de un nivel mai inalt bancilor fata de care sint aplicate
masuri de remediere. Autorizatia de categoria C permite de a efectua urmatoarele operatiuni
financiare (vezi art. 26 al legii cu privire la institutiile financiare):
a) acceptarea de depozite (platibile la vedere sau la termen etc.) cu sau fara dobinda;
b) acordarea de credite (de consum si ipotecare, factoring cu sau fara drept de regres, finantarea
tranzactiilor comerciale etc);
c) imprumutarea de fonduri, cumpararea ori vinzarea, in cont propriu sau in contul clientilor (cu
exceptia subscrierii hirtiilor de valoare), de:
instrumente ale pietei financiare (cecuri, cambii si certificate de depozit etc);
futures si optioane financiare privind titlurile de valoare si ratele dobinzii;
- instrumente privind rata de schimb si rata dobinzii;
- titluri de valoare;
d) acordarea de servicii de decontari si incasari;
e) emiterea si administrarea instrumentelor de plata (carti de credit sau de plata, cecuri de voiaj,
cambii bancare etc);
f) cumpararea si vinzarea banilor (inclusiv a valutei straine);
g) leasing financiar;
h) acordarea de servicii aferente la credit;
i) acordarea de servicii ca agent sau consultant financiar, cu exceptia celor de la lit.
a)sib);
j) operatiuni in valuta straina, inclusiv contracte futures de vinzare a valutei straine;
k) acordarea de servicii fiduciare (investirea si gestionarea fondurilor fiduciare), pastrarea
si administrarea hirtiilor de valoare si a altor valori etc;
1) acordarea de servicii de gestionare a portofoliului de investitii si acordarea de
consultatii privind investitiile;
m) subscrierea si plasarea titlurilor de valoare si actiunilor, operatiunile cu actiuni;
n) orice alta activitate financira permisa de Banca Nationala.
La data de 01.01.2000, B.N.M. eliberase autorizatii de tip C la 9 banci comerciale209.
Urmatoarea dupa volumul operatiunilor permise bancii este autorizatia de categoria B.
Pentru obtinerea ei banca trebuie sa posede si sa mentina capital in marime de la cea
dubla pina la cea tripla din cuantumul minim al capitalului normativ total. Aceasta
autorizatie acorda dreptul de a efectua activitatile financiare, indicate la lit. a) - n) de
mai sus. La data de 01.01.2000, aceasta autorizatie fusese eliberata la 9 banci
comerciale210.
Finalmente, autorizatia de categoria A. pentru obtinerea careia banca trebuie sa posede
si sa mentina capitalul de la cuantumul minim al capitalului normativ total, pina la
dublul acestuia, acorda dreptul de a efectua activitatile financiare, indicate la lit. a) - i)
si n) de mai sus. La momentul elaborarii prezentului curs numai doua banci din Moldova
poseda acest tip de autorizatie2".
Este important de mentionat ca varsarea capitalului normativ trebuie sa se faca din
contul mijloacelor banesti proprii ale bancii.
Noile banci autorizate, independent de categoria autorizatiei, trebuie sa mentina
coeficientul minim al capitalului normativ total corelat cu activele ponderate la risc in
marime de 12 % (metodele de determinare ale acestor active fiind expuse in Regulamentul
cu privire la suficienta capitalului ponderat la risc212).
86
in situatia in care timp de un an aceste cerinte au fost indeplinite, conform art. 7(2) al legii cu
privire la institutiile financiare, B.N.M. va elibera autorizatie numai daca este pe deplin convinsa
ca:
a) banca se va conforma conditiilor prezentei legi;
b) calificarea, experienta si integritatea morala a administratorilor si actionarilor cu cote
substantiale213 corespund business-planului si activitatilor financiare pentru care banca va primi
autorizatie;
c) situatia financiara a bancii va fi satisfacatoare.
Consideram ca unele din criteriile evocate in articol sint subiective, si deci acorda posibilitatea
abuzului din partea B.N.M.. Drept refuz poate fi prezentarea informatiei insuficiente catre
B.N.M. (capitolul VII litera B), desi art. 6(2) al legii cu privire la institutiile financiare
imputerniceste B.N.M., in cazul in care ea considera ca informatiile de baza sint insuficiente
pentru eliberarea autorizatiei, sa ceara solicitantului date suplimentare. Este greu de conciliat
aceste doua pozitii. in plus, este incerta semnificatia si esenta conditiilor evocate mai sus. Nu
exista claritate in ceea ce priveste obligatia sau discretia B.N.M. de a elibera autorizatie daca
banca comerciala a prezentat toate documentele solicitate prin lege (mai ales ca bancile nu prea
au din ce alege Regulamentul cu privire la autorizarea bancara contine in calitate de anexe
modelele tuturor documentelor constitutive solicitate de B.N.M. pentru autorizare, astfel incit
este dificil de a prezenta acte in neregula). De asemenea, nu este indicat daca conditiile
mentionate in art. 7(2) al legii cu privire la institutiile financiare sint cumulative sau alternative.
Sintem de parerea ca: a) B.N.M. are discretia de a decide autorizarea bancii comerciale, iar
conditiile pentru refuzul de eliberare a autorizatiei sint alternative, spre deosebire de cerintele
prezentate fata de banca ce solicita autorizatie, indicate in aprobarea preliminara a cererii.
Autorizatiile se elibereaza pe un termen nelimitat. in baza eliberarii autorizatiei, banca
comerciala se include in registrul central al bancilor din Republica Moldova (art. 9). Aceeasi
discretie ca in cazul eliberarii autorizatiei, o are B.N.M. si in ceea ce priveste retragerea acesteia.
Art. 10 arata ca B.N.M. e in stare sa aplice o astfel de masura doar in cazurile in care:
a) retragerea autorizatiei este solicitata de banca214;
b) au fost comise incalcarile enumerate la art. 38 al legii cu privire la institutiile financiare;
c) autorizatia a fost obtinuta in baza unor informatii eronate, oferite de solicitant sau referitoare
la el;
d) banca nu a inceput activitatea intr-un termen de un an de la data eliberarii autorizatiei sau a
fost incapabila timp de peste 6 luni de a efectua operatiuni de atragere a depozitelor sau a altor
fonduri rambursabile;
e) a fost retrasa autorizatia unei alte banci care detine o cota substantiala in banca respectiva;
f) a avut loc fuziunea bancilor sau vinzarea unei parti substantiale din activele bancii;
g) detinatorul unei cote substantiale in banca a transferat sau a pierdut in alt mod aceasta cota
fara permisiunea scrisa a Bancii Nationale;
h) banca este lichidata conform hotaririi luate de proprietarii ei sau inceteaza sa existe ca unitate
juridica independenta;
i) activitatile financiare ale bancii din primii 3 ani de functionare se deosebesc considerabil de
cele preconizate in cererea de eliberare a autorizatiei, iar in opinia Bancii Nationale o astfel de
deviere nu este justificata de noile circumstante economice. Decizia respectiva a Bancii
Nationale va fi imediat comunicata in scris bancii respective, precum si inspectoratului fiscal.
Capitalul si rezervele obligatorii ale bancilor comerciale
Principiul ce sta la baza reglementarilor prudentiale ale B.N.M. in ceea ce priveste capitalul
societatilor bancare este expus in art. 25(2) al legii cu privire la institutiile financiare: ele trebuie
sa mentina in permanenta un capital adecvat si resurse lichide suficiente in corespundere cu tipul
activitatii lor financiare si sa asigure diversificarea activelor potrivit riscului pierderilor.
in conformitate cu aceasta, B.N.M. stabileste urmatoarele cerinte prudentiale: Cerinte cu privire
la suficienta capitalului, in categoria carora intra:
stabilirea marimii minime a capitalului normativ total al bancii comerciale;
88
multe persoane cu care actioneaza impreuna, fara permisiunea prealabila in scris a B.N.M., nu
pot direct sau indirect detine in capitalul unei unitati economice (cu exceptia capitalului altor
banci din RM) o cota substantiala, sau care conform valorii ei curente depaseste 15% din
capitalul normativ total al bancii, sau o totalitate de cote, valoarea carora depaseste 50% din
capitalul normativ total al bancii. De asemenea, este necesara permisiunea in scris a B.N.M.
pentru majorarea cotei detinute de banca comerciala. Pe de alta parte, nu este necesara autorizatia
pentru achizitionarea cotelor in schimbul creditelor nerambursate (cotele substantiale
achizitionate in asemenea cazuri nu pot fi in proprietatea bancii achizitoare mai mult decit un an,
sau o durata superioara stabilita de B.N.M.22' )(1), si cotelor detinute de banca comerciala in
calitate de agent (2) (art. 15(3) al Legii cu privire la institutiile financiare). Capitolul V al
Regulamentului cu privire la detinerea de catre banci a cotelor in capitalul unitatilor economice
nuanteaza aceste doua exceptii: astfel, in contul creditelor nerambursate pot fi procurate cote
substantiale din capitalul doar acelor agenti economici, constituiti ca societati pe actiuni (1),
procurarea poate avea loc doar in situatia in care au fost expirate toate posibilitatile de
rambursare a creditului, si in calitate de gaj pentru asigurarea intoarcerii imprumutului au fost
puse actiunile agentului economic-debitor
(2). Vom mentiona ca interzicerea detinerii perpetue (si, ca efect, a obtinerii beneficiului din
contul valorilor mobiliare detinute) de catre bancile comerciale a valorilor mobiliare ce
constituie o cota substantiala se explica prin principiul prohibirii exercitarii de catre banciile
comerciale a activitatilor comerciale (adica a altor activitati decit cele financare enumerate in art.
26 al Legii cu privire la institutiile financiare). BNM va elibera autorizatia timp de 15 zile dupa
primirea intregului set de documente indicat in Regulament.
Elaborarea standardelor in ceea ce priveste lichiditatea bancilor
BNM si-a realizat functiile in acest sens prin adoptarea Regulamentlui cu privire la lichiditatea
bancii222. Lichiditate, conform regulamentului, este capacitatea bancii de a asigura in orice
moment indeplinirea obligatiunilor sale. Pentru a asigura asemenea calitate, Regulamentul a
introdus doua cerinte prudentiale. Astfel, bancile comerciale au fost obligate sa respecte
urmatoarele principii ale lichiditatii:
Suma activelor bancii cu termenul de rambursare mai mult de 2 ani sa nu depaseasca suma
resurselor ei financiare. Structura activelor bancii, cit si a resurselor ei financiare, care se ia in
consideratie la aplicarea principiului mentionat, este indicata in capitolul III al Regulamentului.
Calculul lichiditatii bancii conform primului principiu se efectueaza conform formulei: Kp1 = A P (unde Kp1 - coeficientul 1 al lichiditatii, A- total active, P total pasive), astfel incit daca
suma primita este pozitiva, rezulta ca banca are surplus de resurse financiare, iar daca suma
primita este negativa, rezulta ca banca are deficit de resurse financiare si administratia bancii
trebuie sa intreprinda masuri pentru majorarea lor223.
Lichiditatea curenta a bancii (coeficient al activelor lichide224 la activele totale225) nu trebuie
sa fie mai mica de 20% (incepind cu 30.11.1998). Pentru verificarea acestui raport, este utilizata
formula Kp2=AL/A x 100(%) (unde Kp2 - coeficientul 2 al lichiditatii, AL - active lichide, A total active)226.
Mentinerea lichiditatii constituie una din garantiile stabilitatii financiare a bancii, iata de ce
respectarea principiilor lichiditatii este obligatorie, fiind asigurata prin sistemul de sanctiuni
stabilite in Legea cu privire la B.N.M.. Totusi, banca nationala a flexibilizat rigurozitatea cerintei
mentionate in privinta bancilor ce au acordat credite
cooperativelor de constructie a locuintelor (CCL) - in conformitate cu p. 2 al Regulamentului din
15 decembrie 1998227. bancilor. in termen pina la 31.12.99, nule vor fi aplicate sanctiuni si nu le
vor fi impuse masuri de remediere legate de nerespectarea principiilor lichiditatii... daca aceasta
nerespectare a avut loc din cauza acordarii creditelor CCL din resursele Bancii Nationale a
Moldovei in acest scop".
Stabilirea nivelului de suficienta a capitalului ponderat la risc
BNM a definit termenul de suficienta a capitalului ponderat la risc" in capitolul III Definitii" al
Regulamentului cu privire la suficienta capitalului ponderat la risc228. Astfel, coeficientul
90
comisiei de lichidare.
Nerespectarea cerintei mentinerii rezervelor obligatorii conduce la aplicarea de catre B.N.M. a
sanctiunilor, prevazute de art. 17 (4) al Legii cu privire la B.N.M.239: amenda ~ia o rata egala cu
rata de baza pe zi la data deficientei plus 0,2% inmultita cu deficienta pentru toata perioada
incalcarii.
Elaborarea cerintelor referitoare la marimea minima a fondului de risc al bancilor
Este reglementat de Hotarirea Consiliului de administratie al B.N.M. cu privire la formarea
fondului de risc240, cit si de Regulamentul cu privire la clasificarea creditelor si formarea
reducerilor pentru pierderi la credite (fondul de risc)241. Semnificatia fondului de risc este
indicata in pp. 4.2. si 8 ale Regulamentului mentionat. Conform p. 4.2., mijloacele rezervate in
contul reduceri pentru pierderi la credite (fondul de risc) se utilizeaza pentru acoperirea
creditelor clasificate compromise. Aceste credite se trec la scaderi din contul reducerilor pentru
pierderi la credite (fondul de risc) in corespondere cu conturile de credite acordate in decursul
urmatorului trimestru dupa data gestionara la care au fost clasificate in acest mod". Lodica
respectiva se perpetueaza in p. 8, ce prevede ca in cazul in care o banca achizitioneaza in
schimbul rambursarii creditului acordat de banca ... o cota de participare242 valoarea careia este
mai mica decit suma creditului, suma neacoperita a creditului se trece la scaderi din contul
reduceri pentru pierderi la credite (fondul de risc) in corespondere cu contul creditului acor-dat".
in functie de tipul creditului, capitolul V al regulamentului stabileste obligatia tuturor bancilor
comerciale de a rezerva obligatoriu mijloacele in contul reducerii pentru pierderi
la credite (fondul de risc) in urmatoarele marimi (in % din suma creditelor fiecarei categorii):
pentru creditele standarde - 2%;
pentru creditele supravegheate - 5%;
pentru creditele substandarde - 30%;
pentru creditele dubioase - 75%;
pentru creditele compromise - 100%.
Completarea fondului de risc se efectueaza in volum integral din contul cheltuielilor (contul
defalcarilor pentru reduceri pentru pierderi la credite) si se reflecta in bilantul contabil si in
raportul privind rezultatele financiare ale bancii. Conform hotaririi cu privire la formarea
fondului de risc, bancile au fost obligate sa transfere suma deplina a beneficiului obtinut in 1997
in acest fond. in situatia in care la 01.01.1998 fondul de risc al bancilor comerciale nu era format
la 100%, B.N.M. a amenintat cu aplicarea sanctiunilor.
Particularitatile regimului juridic al activitatii bancilor comerciale
Concurenta bancara
Regimul general al concurentei bancare este guvernat de principiul neadmiterii practicilor
bancare anticompetitive, precum cele descrise in art. 27 al legii institutiilor financiare in
conformitate cu acesta, bancile si institutiile financiare afiliate bancilor nu pot:
sa se angajeze in operatiuni active care le-ar putea acorda cu titlu individual sau citorva
dintre ele o pozitie dominanta pe piata monetara, pe piata financiara si cea valutara;
sa se angajeze in operatiuni active care ar conduce la avantaje necinstite pentru ele si pentru
terti;
sa acorde credite sau sa faciliteze obtinerea de credite pentru cumpararea unor titluri
subscrise, plasate sau distribuite de catre o afiliata a sa;
sa acorde unei persoane credite peste limitele stabilite de Banca Nationala. Reglementarile
referitoare la concurenta neleala in domeniull serviciilor prestate, preturilor la aceste servicii etc.
(adica obtinerea unor avantaje necinstite pentru ele (bancile comerciale - n.n.) sau pentru terti")
nu beneficiaza de o reglementare aparte a Bancii Nationale, spre deosebire de celelalte 3 aspecte
al politicii concurentiale a B.N.M.. in cele ce urmeaza, le vom analiza pe fiecare din aceste 3
elemente ale politicii anti-monopol a B.N.M..
Limitarea pozitiei dominante in sectorul bancar
in ceea ce priveste neadmiterea pozitiei dominante pe piata monetara, B.N.M. a stabilit regulile
de joc" in acest sens, in Regulamentul cu privire la fuziunea sau asocierea bancilor din Republica
92
eliberarii permisului final, in termen de 30 de zile (si nu 45 ca in cazul permisului de fuziune sau
asociere)246.
Relatiile de credit cu persoanele afiliate
Pozitia dominanta din punct de vedere juridic (exprimata in cota-parte procentuala detinunta de
banca pe piata monetara) poate fi obtinuta doar pe calea concentrarii bancare (cu sau fara
schimbari in organizarea juridica a bancii comerciale in cauza). Aceasta insa nu inseamna ca
concurenta pe piata bancara nu poate fi limitata defacto: in absenta unei concentrari evidente,
bancile pot sa-si asigure controlul asupra unei parti importante din sectorul bancar prin
achizitionarea controlului asupra altor banci sau institutii financiare. Iata de ce relatiilor bancilor
comerciale cu persoanele afiliate li se acorda o atentie aparte in legislatia bancara a Republicii
Moldova, ele fiind reglementate de Regulamentul cu acelasi titlu din 10.11.1995247.
Regulamentul nu ofera o definitie a persoanelor afiliate, insa enumera in Articolul IA persoanele
care, in virtutea unor raporturi patrimoniale (detinerea unei cote substantiale in activele bancii)
sau de serviciu (detinerea functiilor de administrare a bancii) deosebite cu o banca comerciala, se
considera afiliate ei248. Astfel, stricto sensu, reglementarea relatiilor bancilor comerciale cu
persoanele afiliate
care detin o cota substantiala in capitalul lor este de fapt o continuare a politicii anti-monopol a
B.N.M. de control asupra detinerii si dispunerii de cotele de control in capitalul bancilor
comerciale - politica ce incepe cu permisiunea vinzarii unei parti substantiale in activele bancilor
comerciale (vezi supra). Pe de alta parte, lato sensu, reglementarea relatiilor cu persoanele
afiliate are drept finalitate acelasi scop ca si toate reglementarile anti-monopol a B.N.M.
-nepermiterea crearii unei pozitii dominante pe piata monetara de catre bancile comerciale
locale.
Principiul raporturilor bancilor comerciale cu persoanele afiliate este exprimat in articolul IIA al
Regulamentului: acordurile incheiate de banca cu persoanele afiliate trebuie sa reflecte interesele
bancii. Principiul in cauza este explicabil - constituirea unor hold-ing-uri care ar controla citeva
banci comerciale locale (fiind astfel persoane afiliate fata de bancile respective) necesita unele
reguli de limitare, pentru a preveni concertarea anti-competitiva a activitatilor bancilor controlate
de holding-persoana afiliata. in vederea asigurarii implementarii principiului mentionat,
Regulamentul fixeaza unele limite in relatiile bancilor cu persoanele afiliate, ex. limitele maxime
ale creditelor acordate persoanelor afiliate, ale datoriei totale agreate a unui grup de persoane
afiliate fata de banca etc249.
Limitarea valoni creditelor acordate unor persoane
Acest instrument este de o relevanta limitata pentru scopul asigurarii unei concurente leale in
sectorul bancar- mai curind, stabilirea unor limite de creditare a unor categorii de clientela
bancara se efectueaza din rationamente de prudenta bancara: astfel, B.N.M. contribuie la
stabilitatea financiara a bancilor comerciale prin limitarea posibilitatilor de acordare a creditelor
mari care in caz de clasificare ca compromise250 ar putea periclita nu numai situatia financiara a
bancii creditoare, ci ar putea avea un impact negativ asupra altor banci aflate in relatii de afaceri
cu banca creditoare, astfel prejudiciind interesele stabilitatii sistemului financiar-monetar al
republicii. Iata de normele prin efectul carora B.N.M. reglementeaza marimile maxime ale
creditelor acordate unor categorii anumite de clientela bancara sint examinate in TITLUL VI.
Operatii bancare active, infra.
Secretul bancar
Problematica secretului bancar (definitia, modalitatile de asigurare a protectiei) constituie
obiectul unui studiu permanent al doctrinei251 si al unei evolutii permanente a prevederilor legale.
Dificultatea definitiei secretului bancar a fost surprinsa de
specialistii bancari - dupa cum scrie L.G. Efimova, in practica curenta lucratorii bancari se
confrunta adeseori cu dificultati in delimitarea informatiei care constituie secret bancar252.
Regimul juridic al secretului bancar se particularizeaza prin urmatoarele: secretul bancar
constituie o varietate a regimurilor juridice ale utilizarii reglementate a informatiei, la care este
acces limitat. Acest regim se refera la regimurile juridice pentru alte categorii de informatie,
94
precum regimul secretului comercial, medical, notarial, de serviciu, de ancheta, judiciar etc.
Astfel, calauzindu-se de principiile generale aplicabile secretului comercial si secretului de
serviciu, secretul bancar isi are totusi specificul sau, ce rezida in particularitatile activitatilor
bancare: ex. daca secretul comercial este format din informatii, definite ca secret comercial de
comerciantul insusi (definitie care, urmind logica legii privind secretul comercial253, stabileste
lista informatiilor cu sigla secret comercial", modalitatea de acces la aceste informatii si cercul
persoanelor care au acest acces), secretul bancar este reglementat prin lege, fiind stabilite clar
categoriile de informatie care constituie secret bancar, si modalitatea de acces a persoanelor
indicate in lege la aceasta informatie. Iata de ce, spre deosebire de Republica Moldova, unde precum a fost mentionat-regimul juridic al secretului este deocamdata insuficient de elaborat,
legislatiile tarilor straine definesc in mod separat secretul comercial, pe de o parte, si secretul
bancar, pe de alta parte.
secretul bancar este reglementat prin stabilirea drepturilor si obligatiilor partilor in 3 categorii de
raporturi juridice: client-banca; banca-stat si client-stat254. Consideram o asemenea tratare a
problematicii secretului bancar mai corecta, in raport cu pozitia legislatorului din Republica
Moldova: conform codului civil (vezi infra) secretul bancar este analizat in contextul limitat al
relatiilor dintre banca si client aparute in legatura cu deschiderea si gestiunea contului bancar
(art. 467 CC). Un argument in plus in favoarea unei interpretari extensive a limitelor protectiei
secretului bancar, serveste si faptul ca regimul juridic al secretului bancar este jf format ca
compromis intre interesele publice (de asigurare a transparentei activitatii societatilor bancare)
si cele private (apararea intereselor si dTepturilor clientilor bancilor comerciale) - prin urmare,
este incorect de a analiza secretul bancar doar din perspectiva apararii intereselor private.
De fapt, dificultatea majora in definirea secretului bancar consta in delimitarea categoriilor de
informatii de care dispune o banca comerciala si care pot fi calificate drept secret bancar, cu toate
consecintele legale aferente.
Doctrina defineste in mod eterogen secretul bancar. Spre exemplu, savantul rus Agarkov
considera ca secret bancar este obligatiunea bancii de a mentine confidentialitatea informatiei
referitoare la operatiunile clientilor sai255. Efimova arata ca bancile trebuie
sa asigure secretul operatiunilor, conturilor si depozitelor clientilor si corespondentilor sai256.
Aceste definitii sint in principiu conforme acceptiunea secretului bancar drept orice informatie
aferenta deservirii de catre banci a clientilor sai. Cu alte cuvinte, ne raliem la parerea ca
informatia confidentiala a bancii este o notiune ce include atit informatia confidentiala a bancii,
cit si totalitatea secretelor comerciale ale clientilor sai, de care banca a luat cunostinta in cadrul
deservirii acestora. Daca prima categorie de date formeaza secretul comercial al bancii, cealalta
poate fi definita ca secret bancar. Legislatia bancara a Republicii Moldova nu acorda o atentie
deosebita reglementarii modului de utilizare a informatiei bancare. Prevederile legale in
domeniul, formeaza un sistem de norme precum urmeaza:
normele codului civil.
Articolul 467 stipuleaza ca statul garanteaza secretul depunerilor, integritatea lor si eliberarea la
prima cerere a depunatorului. Consideram aceasta norma neadecvata cerintelor contemporane ale
unei protectii eficiente a confidentialitatii informatiei bancare. Pentru comparare, art. 857 al
Codului civil al Federatiei Ruse raporta la secretul bancar 3 categorii de informatie: informatia
privind conturile deschise la banca; informatia despre operatiunile pe cont; informatia despre
titularii conturilor;
alte legi organice si ordinare care reglementeaza activitatea bancara. Articolul 22 al Legii
privind institutiile financiare257 nu ofera o derinitie a secretului bancar, limitindu-se doar la
indicatia asupra obligatiei persoanelor care au access la secretul comercial25 si la modalitatea de
utilizare a acestor informatii.
Raportul intre secretul comercial si secretul bancar259 este de asemenea complex. Dupa cum s-a
mentionat mai sus, informatia conficentiala bancara include doua componente. Daca luam in
consideratie primul componentinformatia care constituie secret comercial al bancii aceasta
in mod firesc este secret comercial. Totodata, dat fiind faptul ca secretul bancar implica obligatia
95
exhaustiv lista acestor persoane, cit si cazurile in care acestea pot obtine accesul la informatia
care este calificata drept secret bancar. Astfel, art. 36(2) al Legii privind Banca Nationala a
Moldovei263 stipuleaza ca prevederile primului alineat (pastrarea secretului comercial de catre
functionarii B.N.M. - n.n.) nu se aplica intr-un sir de situatii, cum ar fi:
consimtamintul, exptimat intr-o forma explicita, al persoanei la care se refera informatia;
indeplinirea atributiilor privind informatia publicului264, inclusiv la cererea instantei
judecatoresti, a altor organe competente daca aceasta este prevazut de lege;
controlul de audit extern;
cererea Curtii de Conturi265;
la cererea autoritatilor straine de supraveghere a institutiilor financiare;
cind insesi interesele Bancii Nationale necesita dezvaluirea acestei informatii in cadrul unor
actiuni injustitie.
La categoria organelor competente" se refera Departamentul de Statistica266, organele
Serviciului Fiscal de Stat267, Departamentul Antimonopol si Concurenta al Ministerului
Economiei si Reformelor268 etc.
Cele mentionate arata ca regimul juridic al protectiei secretului bancar este guvernat nu numai de
legile nemijlocit bancare, ci si de alte acte normative. Accesul la informatia ce constituie secret
bancar se obtine in functie de subiectul in privinta caruia se solicita informatia respectiva. Astfel,
informatia legata de conturile persoanelor fizice este acordata de catre bancile comerciale la
cererea instantelor judiciare, cit si a organelor de cercetare si anteta penala269.
Un alt aspect importat al regimului juridic al secretului bancar este modalitatea de acordare a
informatiilor ce constituie secret bancar. Normele ce guverneaza modalitatea de acordare de
catre bancile comerciale a informatiilor ce constituie secret bancar pot fi conventional clasificate
in patru categorii distincte:
a. normele ce stabilesc conditiile materiale si de procedura pentru solicitarea informatiilor
respective de la bancile comerciale;
b. normele ce determina cercul persoanelor cu functii de raspundere, imputernicite sa solicite
informatiile respective de la bancile comerciale;
c. normele ce stabilesc conditiile de forma a cererii de acordare a informatiilor ce constituie
secret comercial;
d. normele ce guverneaza termenele si responsabilitatea bancilor comerciale. Totodata, este
necesar de indicat ca punerea la dispozitie a informatiilor ce constituie secret bancar are loc nu
numai la solicitarea persoanelor imputernicite de lege in unele cazuri legislatia cere bancilor
sa prezinte, din initiativa lor, unele informatii, ce constitue secret bancar, unor autoritati publice.
Asa, spre ex., conform articolului 3(13) al Regulamentului privind deschiderea si inchiderea
conturilor la bancile din Republica Moldova, bancile comerciale sint obligate sa informeze
organele fiscale la locul de inregistrare a titularului de cont in termenul prevazut de legislatia in
vigoare despre deschiderea si modificarea conturilor, in afara de conturile persoanelor fizice care
nu practica activitate de antreprenoriat sau alt tip de activitate.
Finalmente, o problema importanta a reglementarii secretului bancar in Republica Moldova este
raspunderea pentru nerespectarea legislatiei privind protectia secretului bancar. Pentru
divulgarea informatiei respective, banca comerciala poate fi trasa la raspundere civila, care este
de natura contractuala270. Legea cu privire la
secretul comercial271 in articolul 14 prevede raspundere disciplinara, materiala, administrativa si
penala pentru divulgarea catre terti a informatiilor ce constituie secret comercial, in conformitate
cu legislatia in vigoare. Problema insa este ca legislatia in vigoare" practic nu prevede nici o
raspundere concreta pentru asemenea incalcari ale legii, cu exceptia citorva cazuri in care legea
prevede obligatia compensarii daunei materiale cauzate prin aceasta incalcare272.
Prezinta interes compararea prevederilor legislatiei Republicii Moldova cu normele legislatiilor
bancare ale altor state in materia secretului bancar, indeosebi referitoare la modalitatile de acces
la aceasta informatie. in majoritatea statelor dezvoltate informatiile ' ce constituie secret bancar
pot fi obtinute doar la solicitarea instantei judiciare, si in / majoritatea cazurilor doar daca
97
aceasta solicitare este trimisa in cadrul unui proces 1 penal (ex. Germania, Franta). in cadrul
proceselor civile bancile comerciale pot fi obligate sa ofere asemenea informatii confidentiale
doar cind in privinta titularului contului este initiata procedura judiciara de insolvabilitate (1) sau
informatia respectiva este necesara pentru executarea fortata a deciziei judiciare (2) sau insasi
banca comerciala este parte in proces (3).
in tarile sistemului common law solutiile oferite de legislator sint un pic diferite: astfel, spre
exemplu, in conformitate cu legislatia Statelor Unite privind protectia secretului bancar273
continuta in the United States Code, bancile comerciale sint obligate sa tina evidenta
operatiunilor pe conturile clientilor sai si sa informeze organele fiscale despre tranzactiile in
valoare de 10 000 USD. Totusi practica judiciara corecteaza substantial aceasta regula: principiul
dreptului la informatie obliga bancile sa informeze clientii despre orice solicitare de a elibera
informatii despre acestia - caz in care clientilor li se recunoaste dreptul de a contesta in judecata
legalitatea unor asemenea solicitari274. in unele tari protectia secretului bancar este considerata
una din prioritatile reglementarii activitatii bancare, iar accesul la asemenea informatii este
extrem de restrins: la aceasta categorie se refera Elvetia, Liechtenstein, Austria si Luxembourg
(legislatia acestor tari prevede posibilitatea divulgarii informatiei care este secret bancar doar in
cazul in care ea este necesara la judecarea unei infractiuni, iar responsabilitea pentru divulgarea
ilicita a acestor informatii se ridica uneori pina la 20 de ani de privatiune de libertate). Regimul
juridic al secretului bancar, si protectia juridica a confidentialitatii informatiei respective sint
unul din componentele regimului off-shore.
Controlul activitatii bancilor
Obligatiile de raportare a bancilor comerciale
Conform Instructiunii cu privire la modul de intocmire si prezentare de catre banci a rapoartelor
financiare275, bancile, supuse supravegherii de catre Banca Nationala a Moldovei, sint obligate sa
intocmeasca si sa prezinte rapoarte financiare in conformitate cu urmatoarele principii:
rapoartele se prezinta in mod consolidat, continind informatie financiara autentica referitor la
toate filialele bancii;
rapoartele se prezinta pe suport hirtie si magnetic;
toate datele rapoartelor trebuie sa fie completate, iar daca banca nu are nimic de reflectat
referitor la anumite'activitati din raport, categoria respectiva trebuie sa contina un zero;
nu se admit modificari si completari in rapoarte. Rapoartele tiparite trebuie sa fie scrise clar si
citet;
rapoartele care nu corespund cerintelor Instructiunii se restituie bancii pentru perfectarea in
modul stabilit. in caz de depistare in rapoarte a unor divergente, greseli si/ sau erori
semnificative, Banca Nationala a Moldovei poate cere prezentarea repetata a rapoartelor cu
introducerea modificarilor si corectarilor corespunzatoare;
banca trebuie sa-si mentina documentele financiare intr-un mod care ar asigura posibilitatea
intocmirii si prezentarii rapoartelor in conformitate cu Instructiunea;
fiecare raport se semneaza de catre doua persoane oficiale autorizate de catre consiliul bancii,
precum si de executorul responsabil;
in rapoarte sumele in lei se rotunjesc pina la un leu. in rapoarte nu trebuie sa figureze bani.
Mijloacele in valuta straina se recalculeaza in lei moldovenesti la cursul oficial al Bancii
Nationale a Moldovei la data gestionara. in rapoartele pe suport hirtie sumele cu semnul minus
se reflecta intre paranteze;
totalurile si subtotalurile din rapoarte trebuie verificate transversal cu categoriile din alte
rapoarte;
inainte de prezentare la Banca Nationala a Moldovei, sumele din rapoarte se confrunta cu
sumele din rapoartele precedente. Daca au loc modificari sau divergente esentiale de la o
perioada la alta, la raport se anexeaza o nota explicativa;
bancile dupa perfectarea rapoartelor aplica controale aritmetice, logice si de calcul;
informatia din aceste rapoarte trebuie sa reflecte starea financiara a bancii la sfirsitul zilei
operationale a perioadei gestionare (luna, trimestru, an etc);
98
rapoartele se prezinta cel tirziu la data de cincisprezece a lunii urmatoare perioadei gestionare;
bancile trebuie sa tina cont de rezultatele controalelor, efectuate de catre inspectorii Bancii
Nationale, la intocmirea rapoartelor financiare prezentate la urmatoarea data gistionara care vine
dupa examinarea rapoartelor privind controlul la Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a
Moldovei. Instructiunea stabileste 18 categorii de rapoarte:
Raportul 1. Bilantul contabil. Bilantul contabil reprezinta bilantul bancii la sfirsitul perioadei
de comunicare a datelor. El are menirea de a reflecta starea financiara a bancii la data gestionara.
in Bilantul contabil se vor indica conturile claselor active, obligatiuni si conturile de capital.
Raportul 2. Raportul de profit si pierderi. in raportul dat se reflecta veniturile si cheltuielile
bancii pe baza de acumulare.
Raportul 3. Credite si leasing financiar. in raportul mentionat se reflecta valoarea tuturor
creditelor si leasingului financiar pina la scaderea marimii formate a fondului de risc (contul
reducerii pentru pierderi la credite). Fiecare categorie de credite din raport se reflecta fara
dobinda sporita, ce urmeaza a fi primita. Tranzactiile intre banca si filialele acesteia nu se
reflecta in raport.
Raportul 4. Active expirate si fara dobinda. in acest raport se indica informatia referitor la
activele expirate ale bancii raportoare si cele pe care nu se acumuleaza dobinda (fara dobinda).
Aceasta informatie da posibilitatea administratiei bancii sa tina in cimpul de vedere volumul
activelor, inclusiv al creditelor expirate a caror incasare in intregime este problematica. Se indica
creditele, leasingurile financiare si alte active expirate sau pe care nu se acumuleaza dobinda,
indiferent daca sint sau nu asigurate, garantate de Guvern sau altele. Fiecare categorie din raport
se reflecta fara dobinda sporita ce urmeaza a fi primita.
Raportul 5. Anulari contabile ale creditelor, recuperari si modificari in fondul de risc. in
acest raport se contine informatia referitor la modificarile in contul reduceri pentru pierderi la
credite" (fondul de risc). Aceasta reflecta toate adaugirile si scaderile din contul reduceri pentru
pierderi la credite (fondul de risc) in perioada gestionara. Informatia respectiva da posibilitate
administratiei bancii de a vedea modificarile totale din perioada gestionara in contul reduceri
pentru pierderi la credite (fondul de risc)276. Raportul 6. Clasificarea portofoliului de credite si
formarea fondului de risc. in acest raport este reflectata informatia cu privire la suma creditelor
clasificate in dependenta de riscul rambursarii acestora, precum si suma necesara a fondului de
risc (contul reduceri pentru pierderi la credite)277.
Raportul 7. Credite mari". in acest raport este reflectata informatia despre creditele mari si
leasingurile financiare mari (in continuare credite) acordate unei persoane sau unui grup de
persoane in interconexiune. Aceasta permite supravegherea Datoriei
nete la credite" a bancii in conformitate cu Regulamentul nr.3/09 cu privire la creditele
mari"278.
Raportul 8. Acordarea creditelor persoanelor afiliate. in acest raport se reflecta
creditele si leasingurile financiare (in continuare credite) acordate persoanelor afiliate
(precum definite de Regulamentul nr. 1/09 privind incheierea acordurilor cu persoane
afiliate bancilor comerciale27').
Raportul 9. Depozite. in acest raport sint indicate toate depozitele atrase de catre
banca. Depozitele trebuie sa fie reflectate in categoriile corespunzatoare in dependenta
de tipul depozitului. Toate categoriile depozitelor se exclud reciproc (adica fiecare
depozit poate fi reflectat numai o singura data).
Raportul 10. Calculul capitalului normativ total. Acest raport permite administratiei
bancii si B.N.M. sa evalueze suma capitalului normativ total la data raportului, calculat
conform Regulamentului cu privire la suficienta capitalului ponderat la risc280.
Raportul 11. Evaluarea suficientei capitalului ponderat la risc. Acest raport indica
informatia cu privire la credite, clasificate in functie de ponderea riscului nerambursarii
acestora - criteriu pentru calculul suficientei capitalului ponderat la risc. Raportul
permite evaluarea de catre banca raportoare si de B.N.M. a mentinerii nivelului de
suficienta a capitalului ponderat la risc281.
99
3. Raport cu privire la rata medie pe creditele interbancare. Acest raport reflecta informatia
cu privire la rata medie pe creditele acordate altor banci (interbancare). Conform argumentarii
B.N.M., rapoartele privind rata medie pe credite si depozite atrase reprezinta o forma obligatorie
de raport statistic al bancilor comerciale necesare pentru perfectionarea dirijarii resurselor
creditare si analiza utilizarii lor. Acestea se prezinta Directiei Statistica a B.N.M. in mod
saptaminal (conform unui grafic special) si lunar (nu mai tirziu de data de zece a lunii
urmatoare).
Finalmente, in conformitate cu Instructiunea privind rapoartele anuale ce reflecta unele
operatiuni ale bancilor in valuta286, bancile comerciale au fost obligate sa prezinte B.N.M.
(Departamentul Operatiuni Valutare si Relatii Externe) sapte categorii de rapoarte:
1. Raportul privind situatia la conturile in valuta ale persoanelor juridice (codul
formularului 04055). in acest raport se reflecta informatia despre soldurile, rulajele, precum si
despre numarul de conturi (curente, depozite la termen si diverse):
in valuta straina ale persoanelor juridice rezidente si nerezidente (clientii bancii);
in lei moldovenesti ale persoanelor juridice nerezidente (clientii bancii).
2. Raportul privind situatia la conturile in valuta ale persoanelor fizice (codul formularului
04056). in acest raport se reflecta informatia despre soldurile, rulajele, precum si despre numarul
de conturi (curente, depozite la termen si diverse):
in valuta straina ale persoanelor fizice rezidente si nerezidente (clientii bancii);
in lei moldovenesti ale persoanelor fizice nerezidente (clientii bancii).
in raport nu se include informatia privind conturile persoanelor fizice care practica activitate de
antreprenoriat, deschise pentru efectuarea decontarilor in cadrul acestei activitati.
3. Raportul privind imprumuturile si creditele in valuta ale bancii (codul formularului
04057). in acest raport se reflecta informatia ce tine de:
" sumele imprumuturilor (inclusiv in forma de overdraft) in valuta straina primite de catre
banca de la rezidenti;
sumele creditelor (inclusiv in forma de overdraft) in valuta straina acordate de catre banca
rezidentilor;
sumele imprumuturilor (inclusiv in forma de overdraft) in valuta straina si in lei
moldovenesti primite de catre banca de la nerezidenti;
sumele creditelor (inclusiv in forma de overdrafi) in valuta straina si in lei moldovenesti
acordate de catre banca nerezidentilor.
in raport nu se reflecta informatia despre sumele mijloacelorplasate overnight de catre banca,
despre sumele imprumuturilor overnight primite de catre banca, precum si despre sumele
overdraft-urilor la conturile corespondente NOSTRO" si LORO". in raport de asemenea nu se
indica dobinda platita/ incasata la imprumuturile primite/ creditele acordate.
(codul formularului 04060). in acest raport se reflecta informatia ce tine de acceptarea (inclusiv
la incaso) si emiterea (eliberarea) de catre banca in anul raportat a diferitelor tipuri de cecuri in
valuta straina la efectuarea diferitelor operatiuni, inclusiv la dispozitiile clientilor.
7. Raportul privind sumele numerarului depuse in conturile agentilor economici rezidenti
pentru exportul de marfuri/ servicii (codul formularului 04061). in acest raport se reflecta
informatia ce tine de sumele numerarului in valuta straina (inclusiv cecurilor de calatorie) si in
lei moldovenesti depuse in anul raportat in conturile agentilor
economici rezidenti drept achitare pentru exportul de marfuri/ servicii. Aceste raporturi se
prezinta anual B.N.M. Principiile formarii raporturilor sint asemanatoare celor indicate in
Instructiunea cu privire la modul de intocmire si prezentare de catre bancile comerciale a
rapoartelor financiare287.
Evidenta contabila a activitatilor bancare
Aceasta se efectueaza in conformitate cu Planul de conturi nr. 55/11-01 al evidentei contabile in
banci si alte institutii financiare din Republica Moldova Nr.55/11-01 din 26.03.97288. Din
momentul intrarii in vigoare a noului plan de conturi, nu a fost totusi abrogata vechea redactie289
- ea a fost in vigoare pina la 31 decembrie 1997290. Planul de conturi are drept menire
organizarea tinerii evidentei contabile, asigurarea utilizatorilor cu informatia economica si
administrativa necesara, precum si intocmirea darilor de seama financiare si a altor rapoarte
stabilite. Structura planului de conturi se axeaza pe principiul gruparii conturilor active si pasive
in sapte clase:
Conturi active
Clasa 1 - Active
Clasa 5-Cheltuieli
Conturi pasive
Clasa 2 - Obligatiuni
Clasa 3 - Capital actionar si rezerve
Clasa 4 - Venituri Alte conturi
Clasa 6 - Conturi conditionale
Clasa 7 Conturi memorandum
Tabelul 1. Structura planului de conturi ale bancilor comerciale
in limita fiecarei clase conturile sint unite in grupe dupa destinatia lor economica, in clasa
Active" conturile sint repartizate in ordinea descresterii lichiditatii. Pentru evidentierea in clase
a grupelor de conturi, iar in grupe, a conturilor aparte, este folosit principiul ierarhic. Ierarhia
claselor, grupelor, conturilor e reflectata cu ajutorul sistemului de notatii numerice. Pentru
notarea conturilor concrete se foloseste numarul din patru cifre. Prima cifra a numarului contului
reprezinta clasa contului, indicind apartenenta la active, obligatiuni, capital actionar, venituri,
cheltuieli, conturi conditionale sau conturi memorandum. A doua si a treia cifra reprezinta grupa
contului care grupeaza conturi cu apartenenta economica omogena. A patra cifra reprezinta
obiectul concret al evidentei.
Conturile sint multivalutare. Folosirea Planului de conturi se simplifica prin aplicarea
principiului sincronizarii ultimelor trei cifre din numerele conturilor claselor Venituri" Active" si Cheltuieli" - Obligatiuni".
Soldurile conturilor claselor Active", Obligatiuni", Capital actionar si rezerve" se folosesc la
intocmirea Darii de seama privind starea financiara (bilantul contabil)", iar
soldurile conturilor claselor Venituri" si Cheltuieli" se folosesc pentru intocmirea Darii de
seama cu privire la venituri si cheltuieli".
Evidenta pe conturile primelor cinci clase se efectueaza dupa metoda dublei inscrieri, in afara de
Planul de conturi si descrierile conturilor, in activitatea lor practica bancile se calauzesc si de alte
acte normative ale B.N.M. , reglementind tinerea evidentei contabile, precum si de Standardele
nationale ale evidentei contabile. Unul dintre acestea este Standardul national de contabilitate
30 ..Dezvaluiri in rapoartele financiare ale bancilor si altor institutii financiare"291.
Auditul bancilor comerciale
102
Principiile de baza referitor la auditul bancilor comerciale sint stabilite de art. 34-35 al legii cu
privire la institutiile financiare, conform carora toate bancile sint obligate sa incheie contract cu o
firma de audit, agreata de B.N.M.. Functiile auditorului sint de a: "a) acorda asistenta in tinerea
evidentei contabile in conformitate cu principiile stabilite de Banca Nationala;
b) intocmi un raport despre activitatea anuala a bancii; si un aviz despre veridicitatea cu care
darile de seama reflecta starea financiara a ei;
c) controla corectitudinea metodelor si procedeelor de audit si de control intern si a face
recomandari de remediere;
d) informa Banca Nationala despre orice actiune frauduloasa comisa de functionarii bancii "sau
ai filialelor ei, precum si despre orice neregula din administrarea si din efectuarea operatiunilor
care ar putea conduce la pierderi materiale pentru banca sau filiala sa.
Conform legii, in banca ale carei active nu depasesc suma stabilita de Banca Nationala292
functiile de audit pot fi exercitate de un expert contabil sau de un contabil autorizat din banca
aprobat de Banca Nationala. Banca, in termen de 4 luni de la incheierea anului financiar, va
publica, in ziarele de circulatie generala, precum si in ziarele din localitatile in care banca are
unititi teritoriale, bilantul si avizul auditului extern si va edita raportul anual, eliberind gratuit
publicului copii de pe acesta din urma. Prin urmare, auditul bancar ca activitate de verificare a
legalitatii activitatii bancii, beneficiaza de cadrul juridic aparte, fapt ce reflecta specificul acestei
activitati in sistemul bancar. Particularitatile cadrului normativ se manifesta atit in persoanele
licentiate de a efectua auditul bancar, cit si procedura de efectuare a acestuia. Prima reglementare
a B.N.M. in materie de audit bancar a contituit-o Regulamentului Nr. 34/09-01 cu privire la
eliberarea certificatului de calificare a auditorului
bancar293 (rus. IIpaBHJiaJVg 34/09-01 o nopn/rice nojiyHeiras KBanHijfflKauHOHHoro
y/iocTOBepeHHfl 6aHKOBCKoro ayHTopa). Conform lui, activitatea de audit bancar se
desfasoara in baza autorizatiei Ministerului Finantelor, eliberata in conformitate cu legislatia in
vigoare294, si certificatului comisiei de atestare a Bancii Nationale a Moldovei. Atestarea se
realizeaza de catre o comisie, aprobata de Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a
Moldovei. Persoanele care au primit certificatul de auditor bancar pot practica activitatea de
audit numai in numele firmelor de audit, avind licenta de stat in vederea efectuarii auditului
bancar, eliberata de Ministerul Finantelor. Certificatul de calificare al auditorului bancar se
elibereaza pe un termen de 2 ani.
O a doua reglementare, care stabileste principiile si modalitatea de efectuare a auditului bancar,
este Regulamentului cu privire la modul de intocmire si prezentare a rezultatului auditului295.
Conform prevederilor titlului II din acest act, auditul bancar trebuie sa fie efectuat in
conformitate cu Standardele Internationale de Audit si Standardele Nationale de Contabilitate din
Republica Moldova elaborate in baza celor internationale. Rezultatul inspectiei auditorului
bancar sint raportul si avizul de audit, care trebuie sa corespunda art. 43 (l)(b). in plus, auditorul
prezinta bancii asa-numita Scrisoare pentru management. Aceasta este, conform standardelor
internationale de contabilitate, un document adresat consiliului bancii cu privire la controalele
interne si procedeele de lucru ale bancii care au fost examinate in decursul auditului. Auditorul
are prerogativa de a mentiona oricare problema care, in opinia sa, necesita atentia consiliului
bancii. Auditorul va fi obligat sa prezinte nu mai tirziu de 30 aprilie a fiecarui an consiliului
bancii si concomitent Bancii Nationale a Moldovei (Departamentulu Reglementare si
Supraveghere Bancara) documentele nominalizate, in limba de stat. La rindul sau, nu mai tirziu
de 30 aprilie a fiecarui an, banca va prezenta Bancii Nationale a Moldovei:
a) o copie a ziarului(ziarelor) de circulatie generala unde au fost publicate bilantul si avizul
auditului extern;
b) o copie a raportului anual al bancii, anexind o confirmare scrisa ca va elibera gratuit
publicului copii de pe aceasta din urma.
3.5. Alte institutii financiare Lombardurile
Notiunea
Lombardurile sint definite prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova Pentru aprobarea
103
depozite in cont curent. Aceasta categorie este asemanatoare depozitelor la vedere, in ceea ce
priveste dreptul titularului de a dispune in orice moment de mijloacele de pe cont - totusi
particularitatea depozitelor in cont curent rezida in dreptul titularului de a opera in orice timp
depuneri pe cont, astfel avind posibilitatea de a mari sau micsora soldul restant.
Totodata, legea institutiilor financiare evidentiaza ca o notiune aparte depozite personale
- depozite ale persoanelor fizice in limite stabilite de Banca Nationala pentru banci.
Prin opozitie, se poate conchide ca legea institutiilor financiare contine si clasificarea
depozitelor in functie de deponent - depozitele personale si depozitele persoanelor
juridice.
Din analiza normelor mentionate mai sus pot fi deduse citeva concluzii:
a) legea nu face distinctie intre regimul juridic al depozitelor la vedere si celor la termen, de
altfel ca si intre cel al depozitelor cu dobinda si celor fara dobinda. Aceasta ofera flexibilitate
maxima reglementarilor in materie de depozit: incepind de la depozitele la vedere purtatoare de
dobinda si incheind cu depozitele la termen fara dobinda. Legea nu contine reglementari
nuantate in acest domeniul, dupa modelul altor legislatii: ex. in Rominia se interzice plata
dobinzii pentru depozitele nebenevole (ex. depozitele facute pe contul instantelor in cazurile
prevazute de lege) (1), in Franta decizia Consiliului national de creditare din 8 mai 1969
interzice acordarea dobinzii pentru depozitele la vedere (2) etc;
b) in legislatia Moldovei depozitul de fonduri nu constituie monopolul bancilor- alte institutii
financiare de asemenea pot atrage depozite personale. Totusi institutiile financiare existente nu
sint autorizate prin hotaririle respective ale guvernului de a atrage depozite304, iar acele institutii
nebancare care au dreptul de a atrage depozite fie
nu sint calificate prin lege ca institutii financiare (ex. asociatiile de credit si economii), fie in
genere nu nimeresc sub incidenta normelor de drept bancar emise de B.N.M. (ex. Banca de
Dezvoltare si Investitii a Moldovei). O situatie similara exista si in unele tari vecine ex. in
Rominia sint autorizate de a atrage fonduri si Casele de Economii si Consemnatiuni. in alte tari
depozitul de fonduri constituie monopolul institutiilor de credit ex. Legea franceza nr. 84-86
din 24 ianuarie 1984 referitoare la activitatea si controlul institutiilor de credit prevede in art. 10
ca este interzis oricarei persoane si oricarei alte intreprinderi alta decit o institutie de credit sa
primeasa din partea publicului depozite de fonduri la vedere sau la un termen sub doi ani, sub
sanctiune penala305. in literatura de specialitate se mai mentioneaza si alte categorii de depozite,
cum ar fi depozitele in cont curent. Specificul acestora consta in faptul ca, desi deponentul poate
retrage oricind sume pe masura nevoilor sale, el poate totodata opera si depuneri pe cont,
mentinind soldul fluctuant.
Documentele ce atesta constituirea depozitelor de fonduri la banca - certificatele de depozit, sau
bonurile de casa sint titluri de credit, care prin negociabilitatea lor se apropie de titlurile de
valoare (gratie capacitatatii detinatorului lor de a le comercializa pe piata fara a recurge la
retragerea depozitului bancar).
in unele tari ale lumii exista sisteme centralizate de asigurare a depozitelor. Drept exemplu poate
servi Federal Deposit Insurance Corporation, constituita in S.U.A. la 01 ianuarie 1934. in cadrul
acestui sistem fiecare cont al bancilor sau asociatiilor de economii este asigurat pina la valoarea
maxima de 100 000 USD. Mai mult decit atit, criteriul asigurarii depozitelor este in unele tari
utilizat ca fundament pentru delimitarea bancilor de alte institutii financiare306.
Contul bancar
Contul bancar indeplineste doua functii:
" functia de instrument al tehnicii contabile. in acest sens, contul bancar se prezinta sub forma
unui tablou al creantelor (inscrise la compartimentul CREDIT") si al datoriilor (inscrise la
compartimentul DEBIT") reciproce existente intre doi corespondenti. Ca efect, contul bancar
reflecta soldul provizoriu (adica diferenta _dintre debit si credit), care poate fi pozitiv sau negativ
(sold debitor sau creditor), probat prin extrasul contului care contine o expunere cronologica a
operatiunilor pe cont si pe care banca e obligata sa-1 elibereze periodic clientilor sai. in aceasta
functie, contul bancar este deseori asimilat conceptului de cont curent contabil;
107
banca avind dreptul de a dispune de aceste fonduri in propriul sau interes dar si obligatia de a le
restitui la cererea deponentului. Depozitul bancar se deosebeste de depozitul civil, reglementat
prin capitolul 33 al Codului Civil prin urmatoarele trasaturi:
contractul civil de depozit este in principiu un contract cu titlu gratuit (daca contrariul nu este
stabilit prin lege sau contract- art. 204 al CC), pe cind contractul de depozit de fonduri la banca
este totdeauna oneros, in sensul ca ambele parti urmaresc obtinerea unui beneficiu din incheierea
contractului (chiar in situatia depozitului la vedere nepurtator de dobinda);
" contractul civil de depozit nu permite in principiu depozitarului sa se serveasca de bunurile ce
i-au fost predate in depozit" (daca contractul nu prevede altfel), spre deosebire de contractul de
depozit de fonduri in banca (in acest caz bancherul nu va fi acuzat de abuz de incredere, cu
exceptia folosirii contrar destinatiei a fondurilor primite de banca pentru un anumit scop - ex.
cumpararea de actiuni sau efectuarea de plati in favoarea unor alte persoane).
in cazul contractului civil de depozit, raspunderea depozitarului este limitata -conform art.
406 a CC, organizatia, pentru care depozitul constituie unul din scopurile activitatii ei prevazute
de statut (regulament), este scutita de raspunderea pentru pierderea totala sau partiala a bunurilor
si pentru deteriorarea lor, cauzate de forta majora". Bancherul nu poate conta pe regula susmentionata pentru a-si limita raspunderea pentru neintoarcerea depozitului.
4.3. Reglementarea juridica a raporturilor legate de deschiderea, gestiunea si inchiderea
conturilor bancare in Republica Moldova
Caracteristica generala si varietatile conturilor agentilor economici in bancile din
Republica Moldova
Principii generale
in prezent documentul de baza ce stabileste modul de deschidere, reperfectare si inchidere a
conturilor curente, inclusiv subconturilor din institutiile financiare, sucursalele, filialele si
reprezentantele acestora, este Regulamentul privind deschiderea si inchiderea conturilor la
bancile din Republica Moldova3"7. Conform acestui act normativ, regimul juridic al
operatiunilor pasive se bazeaza pe urmatoarele principii (articolul 3):
y monopolul bancilor de a deschide conturi: art. 3(2) stipuleaza ca bancile deschid / f
conturi bancare persoanelor fizice si juridice, cu respectarea legislatiei in vigoare
si a prevederilor prezentului Regulament";
obligativitatea pastrarii mijloacelor banesti ale persoanelor juridice, pe conturile bancare.
Acest principiu este exprimat in art. 3(3), formularea caruia extinde obligatiunea mentionata
asupra tuturor intreprinderilor, institutiilor si organizatiilor indiferent de forma lor juridicoorganizatorica;
" flexibilitatea optiunilor acordate clientilor in ceea ce priveste deschiderea si gestiunea
conturilor. Principiul in cauza este concretizat in paragrafele (4) si (5) ale articolului 3, care
acorda persoanelor fizice si juridice facilitatea deschiderii mai multor conturi in institutiile
bancare ale republicii, cit si dreptul de a gestiona aceste conturi atit personal, precum si prin
reprezentanti;
procedura documentara de deschidere a conturilor in banci. Acest principiu presupune
existenta unei proceduri speciale de deschidere a conturilor in institutiile bancare (1), un
element-cheie al acestei proceduri fiind prezentarea documentelor necesare deschiderii contului,
in conformitate cu cerintele legii (2). Regulamentul consacra acestui principiu paragrafele (6) (11). O atentie deosebita este acordata reglementarii cerintelor fata de documentele de
provenienta straina, prezentate in
institutiile bancare ale Republicii Moldova cu scopul deschiderii conturilor - in afara de cerinta
legalizarii acestor documente in conformitate cu prevederile dreptului intern al tarii
solicitantului, se cere legalizarea repetata a lor la oficiul consular de circumscriptie sau la
serviciul consular al ambasadei Republicii Moldova, sau - in lipsa acestora - la Ministerul
Afacerilor Interne. Trebuie de remarcat ca in afara de cerinta autentificari duble, mentionata mai
sus (adica initial in tara de origine, conform dreptului ei intern; apoi la oficiul consular, sau
serviciul consular al ambasadei RM), legea stabileste cerinta autentificarii triple - in unele cazuri
109
care se deschide contul (2), acum al doilea criteriu de diferenciere a cerintelor pentru deschiderea
conturilor, a fost abrogat. Pe de alta parte, daca vechea Instructiune (in varianta sa la momentul
abrogarii) cunostea doar un tip de conturi - conturi curente, noul Regulament propune
reglementari pentru mai multe categorii - conturi provizorii, conturi de imprumut, conturi de
depozit etc. (vezi supra).
Asadar, cerintele stabilite prin Regulament pentru deschiderea conturilor in institutiile bancare
ale Republicii Moldova se grupeaza in doua categorii:
in functie de tipul contului deschis;
in functie de specificul statutului juridic al titularului contului.
Ca rezultat, Regulamentul clasifica procedurile de deschidere a conturilor in functie de
cele doua particularitati sus-mentionate, in urmatoarele grupe:
cerinte pentru deschiderea conturilor curente persoanelor juridice rezidente (care se
grupeaza in cerinte generale si cerinte stabilite pentru unele categorii de persoane juridice
rezidente: filialele si reprezentantele, fondurile de investitii, institutiile publice finantate de la
buget);
cerinte pentru deschicferea conturilor curente persoanelor juridice nerezidente
(iarasi clasificate in cerinte generale si cele stabilite pentru unele categorii de persoane juridice
nerezidente: misiunile diplomatice si consulare ale statelor straine, organizatiile internationale
interguvernamentale nonprofit, organizatiile internationale neguvernamentale si alte asociatii de
drept privat nonprofit, reprezentante ale intreprinderilor straine si, in sfirsit, conturile in lei ale
persoanelor juridice rezidente313);
cerinte pentru deschiderea conturilor persoanelor fizice rezidente si nerezidente (grupate
in doua categorii de exigente: cele pentru persoanele care practica activitate de antreprenoriat,
sau alt tip de activitate, si cele care nu practica activitate de antreprenoriat sau alt tip de
activitate);
cerinte pentru deschiderea conturilor provizorii;
cerinte pentru deschiderea conturilor de depozit;
cerinte pentru deschiderea conturilor de imprumut;
cerinte pentru deschiderea conturilor LORO.
Astfel, clasificarea conturilor deschise in institutiile bancare ale Republicii Moldova, in functie
de cerintele de respectat pentru deschiderea lor, se prezinta in mod schematic in felul urmator:
Dupa cum indica schema de mai sus, conturile curente sint variate dupa tipologie, in functie de
particularitatile statutului juridic al titularilor acestor conturi. Totusi aceasta varietate nu este
proprie numai conturilor curente, ci si celorlalte tipuri de conturi (in afara de cele provizorii si
LORO, deschise numai anumitor categorii de persoane) -conturile de depozit si imprumut cunosc
aceeasi diversitate ca si cea indicata in schema de mai jos pentru conturile curente.
in conformitate cu clasificarea mentionata, vom examina in mod separat cerintele pentru
deschiderea conturilor fiecarei categorii. De fapt, aceste cerinte se reduc la lista documenteloraceasta este specifica pentru fiecare categorie de conturi din schema de mai sus. Procedura de
deschidere a conturilor este insa uniforma pentru toate categoriile de conturi.
Fiind vorba despre documentele de prezentat pentru deschiderea conturilor, este necesar de
mentionat ca exigentele legale fata de aceste documente se grupeaza in doua categorii:
documente forma si continutul carora nu sint stabilite de legislatia bancara, ci de
alte domenii: ex. cerintele fata de documentele de constituire ale persoanelor juridice (statutul,
contractul de constituire etc.) sint stabilite de legislatia civila a republicii314, cele fata de
documentele de constituire ale organizatiilor internationale (interguvernamentale si
neguvemamentale) - de normele dreptului
international public si ale dreptului international economic etc. documente pentru care legislatia
bancara stabileste cerintele de forma si de continut. Aceasta decurge din specificul acestor
documente - utilizarea lor exclusiva in contextul operatiunilor pasive - fapt ce determina plasarea
normelor ce le reglementeaza in cadrul normelor de drept bancar. Metoda de reglementare a
exigentelor fata de aceste documente este diferita de cea aplicata fata de documentele din prima
111
categorie - normele de drept bancar stabilesc nu numai cerintele generale pentru documentele
respective, ci ofera modele exacte (standardizate) ale acestor documente. Ele sint doua la numar,
formele lor fiind anexate la Regulamentul din 1999 - a) cererea de deschidere a contului, si b)
fisa cu specimene de semnaturi si amprenta stampilei.
Tinind cont de cele mentionate si urmind structura Regulamentului, vom enumera in cele ce
urmeaza documentele necesare pentru deschiderea conturilor indicate in schema de mai sus (1) si
cerintele prezentate fata de fisa cu specimene de semnaturi si amprenta stampilei (2).
Conturi curente si provizorii Documente
Schema ce urmeaza indica documentele ce sint solicitate de banci la deschiderea conturilor
curente si provizorii:
- filialele si reprezentantele
- fondurile de investitii
- intreprinderile publice finantate de la buget
+ +
+
+ +
2. Persoanele juridice
nerezidente, inclusiv
+ + + + +
+ +
- persoane care deschid
conturi in lei moldovenesti
+ + + + +
+
+ +
- misiunile diplomatice si consulare ale statelor
straine
+
+ +
+
+
- organizatiile internationale, interguvernamentale,
nonprofit
+
+ +
+
+
+ + + + +.
+ +
- care practica alt tip de
activitate
+
+ +
+
+ +
+
- care nu practica activitate
de antreprenoriat sau alt tip
de activitate
+
+ +
- persoane fizice-nerezidente, care deschid conturi in lei moldovenesti Vezi supra, in functie
de particularitatile activitatii
titularului contului II. Documentele pentru deschiderea conturilor provizorii
+
+
+
+ +
Tabelul 2. Lista documentelor pentru deschiderea conturilor curente in bancile comerciale
Conform p. 5.1.3 al Regulamentului privind reglementarea valutara pe teritoriul Republicii
Moldova315, acest document este solicitat de la nerezidentii provenind din tarile indicate in Anexa
nr. 3 la Regulamentul in cauza (tarile foste membre ale U.R.S.S.). Un element-cheie al setului de
documente, prezentat la banca pentru deschiderea contului, este fisa cu specimenele
semnaturilor persoanelor autorizate sa gestioneze contul si cu amprenta stampilei
titularului contului. Dupa cum am indicat mai sus, pe linga cererea de deschidere a contului,
fisa este un document ale carei cerinte de continut si de forma sint stabilite de Regulament, care
ii consacra un capitol aparte -Capitolul III. Importanta acordata acestui document se explica prin
rolul lui in cadrul raporturilor legate de deschiderea, dar mai ales de gestiunea contului: ea
acorda accesul la administrarea mijloacelor de pe cont, incluzind nu numai specimenele de
semnaturi ale persoanelor care conform legislatiei in vigoare si documentelor de constituire sint
desemnate pentru gestionarea contului si aplicarea semnaturilor pe documentele de
decontare (1) si amprenta stampilei (2), ci si numarul de cont (3), adresa deplina a titularului de
cont (4) si codul fiscal al acestuia (5). Denumirea titluluii ...cu specimenele semnaturilor" indica
asupra pluralitatii semnaturilor indicate in fisa - regula ce se exprima in existenta a doua sau mai
multe persoane abilitate sa puna semnatura pe fisa. Legea stabileste forma notariala a fisei. Fisa
se prezinta bancii in doua exemplare, iar in cazul detinerii de catre titularul contului mai multor
conturi in banca respectiva (1), daca conditiile de amplasare a sucursalelor bancii cer aceasta (2),
si a exemplarelor suplimentare (veridicitatea carora se confirma nu de notar, ci sint autentificate
de contabilul-sef al bancii sau de alta persoana imputernicita). Regulamentul stabileste
urmatoarele principii referitoare la continutul fisei:
dreptul de a aplica prima si a doua semnatura apartine persoanelor imputernicite in
conformitate cu legislatia in vigoare: acestea sint, de obicei, conducatorul si contabilul-sef al
persoanei juridice, sau conducatorul si persoana imputernicita de a tine evidenta contabila a
persoanei fizice-antreprenor. in cazul in care personalul scriptic nu include persoanele, carora le
apartine dreptul celei de a doua semnaturi, pe fise se aplica doar o semnatura, cea a
conjucatorului titulularului contului (in cazul persoanelor juridice) sau a titularului contului (in
cazul celor fizice).
in cazul schimbarii cel putin uneia din persoanele cu drept de semnatura pe fisa, sau al
includerii suplimentare a unor persoane noi in lista celor imputernicite de a pune semnatura,
schimbarile respective se aduc de titularul contului la cunostinta bancii prin prezentarea unei noi
fise ce reflecta schimbarile operate in continutul ei. Daca drept rezultat al acestor modificari
dreptul de semnatura este acordat la trei sau mai multe pdrsoane, la fisa initiala se anexeaza una
sau mai multe fise suplimentare, in functie de necesitate (pe cea initiala indiin careu-se numarul
113
total al fiselor).
Particularitati
in afara de enumerarea documentelor solicitate de banci pentru deschiderea conturilor,
Regulamentul stabileste urmatoarele particularitati ale procedurii de deschidere a conturilor
curente unor categorii de clienti:
pentru deschiderea conturilor filialelor si reprezentantelor persoanelor juridice rezidente intreprinderi autohtone, intreprinderea de baza va prezenta bancii demersul cu privire la
deschiderea contului filialei sau reprezentantei sale, indicind in el lista operatiunilor autorizate
spre efectuare din/ in acest cont, sediul subdiviziunii titulare a contului, si alte date la cererea
bancii;
tinind cont de specificul activitatii fondurilor de investitii116, Regulamentul
stabileste o procedura aparte de transmitere de catre titular-fondul de investitii a contului in
administrarea fiduciara a managerului fondului, sub supravegherea depozitarului fondului. in
acest scop la banca vor fi prezentate: i) cererea privind transmiterea contului in administrarea
fiduciara (forma libera); ii) fisa cu specimenele de semnaturi si amprenta stampilei speciale a
managerului (prima fisa) si depozitarului fondului (a doua fisa) - ambele autentificate notarial,
dupa forma si principiile stabilite de Regulament pentru fisa cu specimenele semnaturilor si
amprenta stampilei (vezi infra); iii) alte documente, la cererea bancii. in cazul incetarii
imputernicirilor managerului sau depozitarului fondului, titularul fondului informeaza in scris
banca, cu prezentarea documentelor, indicate mai sus, pentru noul manager/ depozitar al
fondului; pornind de la particularitatile statutului juridic al persoanelor juridice nerezidente,
Regulamentul stabileste o norma derogatorie cu vocatie generala pentru aceasta categorie de
clientela: in lipsa certificatului de inregistrare eliberat de Camera inregistrarii de stat de pe linga
Ministerul Justitiei al RM, aceste persoane pot prezenta proba inregistrarii legale (extrasul din
registrul de comert) si fisa cu specimenele semnaturilor si amprenta stampilei, conform legii
interne a tarii lor de resedinta. Totusi aceste documente trebuie prezentate tinind cont de regulile
de legalizare/ autentificare a documentelor straine, stabilite de Regulament (vezi supra);
in conformitate cu prevederile articolul 7 al Regulamentului, pentru deschiderea conturilor in lei
ale persoanelor juridice nerezidente, in afara de documentele stabilite de acest act normativ, se
prezinta si cele enumerate in Regulamentul reglemenarii valutare317. Unica derogare din ordinea
generala de deschidere a conturilor in lei, mentionata in tabelul de mai sus, se refera la conturile
in MOL ale nerezidentilor provenind din tarile fostei U.R.S.S., fapt ce conduce la concluzia
regimului general aplicabil procedurii deschiderii conturilor in lei a persoanelor juridice
nerezidente;
pentru deschiderea unui cont bancar, misiunile diplomatice si consulare prezinta si copia
documentului care confirma statutul legal al acesteia,- adica instrumentele de acreditare
(conform normelor de drept international public). Aceeasi cerinta este stabilita pentru
organizatiile internationale interguvernamentale nonprofit: totusi daca acestea activeaza in
baza acordurilor bilaterale incheiate intre tari si pretind a avea unele imunitati si privelegii, ele
vor prezenta proba statutului lor legal, eliberata de misiunea diplomatica a tarii respective in
Republica Moldova. Pentru organizatiile internationale neguvernamentale si alte asociatii de
drept privat nonprofit, in calitate de document ce confirma statutul legal in Republica Moldova
va servi copia autentificata notarial a documentului cu privire la inregistrarea organizatiei la
Ministerul Justitiei;
copia certificatului de atribuire a codului fiscal si certificatul de inregistrare fiscala vor fi
solicitate de la persoanele fizice rezidente si nerezidente care practica un alt tip de activitate,
doar daca acestor persoane li se atribuie cod fiscal. in lipsa stampilei pe fisa cu specimenele
semnaturii si amprenta stampilei, persoanele respective pot prezenta doar fisa cu specimenele
semnaturii (care trebuie sa fie autentificata notarial sau cu semnatura (semnaturile) aplicata
(aplicate) in prezenta lucratorului bancar pe un formular elaborat de banca de sine statator);
persoanele fizice rezidente sau nerezidente care nu practica activitate de antreprenoriat
sau alt fel de activitate (1), dar care sint limitate in exercitiu de fapt (ex. minorii) sau de drept
114
(ex. cele capacitatea carora a fost limitata prin efectul deciziei judiciare) (2), au dreptul de a avea
conturi in banca, insa acestea se deschid si se gestioneaza, in numele lor, de catre parinti sau
tutore, care au dreptul conform legislatiei. Desi regulamentul prescrie pentru persoanele
categoriei respective, care sint nerezidente si intentioneaza de a deschide un cont in lei
moldovenesti, prezentarea suplimentara a documentelor prevazute de Regulamentul
reglementarii valutare in Republica Moldova"8, titlul V al regulamentului mentionat nu stabileste
nici un document suplimentar necesar de prezentat pentru deschiderea conturilor curente in lei
moldovenesti, in institutiile bancare ale Republicii Moldova;
in cazul deschiderii conturilor provizorii, situatia este diferentiata in functie de destinatia
contului provizoriu - acumularea de capital, ce este anterioara sau posterioara in raport cu
momentul constituirii titularului contului. in al doilea caz, Regulamentul prevede posibilitate
deschiderii conturilor provizorii destinate acumularii mijloacelor rezultante din emisiunile
suplimentare de actiuni - doar in acest caz banca va solicita de la titular, cu scopul deschiderii
contului provizoriu, decizia privind emisia suplimentara319 (a) si fisa cu specimenele de
semnaturi si amprenta stampilei titularului (b). in restul cazurilor banca se va limita la cererea de
deschidere a contului provizoriu, copia actelor de constituire a titularului contului si alte
documente la discretia bancii - numai dupa inregistrarea de stat titularul va fi obligat sa prezinte
bancii fisa cu specimenele semnaturilor si amprenta stampilei.
Alte tipuri de conturi
Conturi de depozit
Conditiile de deschidere a conturilor de depozit sint similare:
celor aplicabile conturilor curente, deosebindu-se in functie de titular (in cazul persoanelor
fizice si juridice, cu exceptia bancilor);
celor aplicabile conturilor LORO (in cazul bancilor).
Contul de depozit se deschide in baza unui contract intre titular si banca, ce va contine: adresa
titularului, suma depozitului, rata dobinzii, termenul de pastrare si modul de restituire dupa
expirarea lui, alte conditii stabilite de parti.
in afara de contractul care constituie izvorul de baza al drepturilor si obligatiilor raportului
juridic de depozit mai exista un document, eliberat de catre bancile comerciale titularilor
conturilor de depozitcertificatul de depozit. Acesta este dovada constituirii depozitului la
banca (1) si, totodata, un titlu de valoare negociabil (2). Deoarece regulamentul face distinctie
intre conturile de depozit la termen si cele la vedere (ultimele fiind definite drept conturi
constituite in scopul consumului sau economisirii) -documentul care va atesta constituirea la o
banca comerciala a unui cont de depozit cu scopul economisirii" va fi, respectiv, certificatul de
economii. Regulile de aplicat fata de emiterea si circulatia acestor certificate se contin in HCA al
B.N.M. Despre aprobarea Regulamentului cu privire la emiterea si circulatia certificatelor
de depozit si de economii"320. Conform Regulamentului, certificatul de depozit si de economii
este o adeverinta scrisa a bancii despre depunerea mijloacelor banesti, care legalizeaza dreptul
deponentului sau a succesorului juridic de a primi expirind termenul stabilit suma depozitului si
dobinzii asupra acestuia. Dreptul de a emite certificatele respective apartine doar persoanelor
juridice autorizate de B.N.M. de a efectua operatiuni bancare.
Certificatele de depozit pot fi eliberate numai persoanelor juridice, iar cele de economii, numai
persoanelor fizice (restrictie similara si in ceea ce priveste cesiunea certificatelor respective,
regula, nuantata in eventualitatea cesiunii drepturilor respective, persoanelor fizice sau juridice
straine: in acest caz este obligatorie permisiunea B.N.M.321). Certificatele pot fi nominative sau la
purtator322. Conform termenului de circulatie certificatele trebuie sa fie la termen. Termenul de
circulatie a certificatelor de depozit (termenul de la data eliberarii certificatului pina la data in
care posesorul certificatului obtine dreptul de a cere mijloacele investite) se limiteaza la un an.
Termenul de circulatie a certificatelor de economii poate depasi un an. Daca termenul de primire
a depozitului sau a depunerii certificatului a expirat, atunci un astfel de certificat se considera
document la cerere, asupra caruia banca isi asuma obligatiunea de a plati suma indicata in el
imediat la prima cerere a posesorului. De altfel, in functie de termenul de emitere a certificatelor,
115
este obligator pentru prezentare pentru persoanele juridice si fizice care practica
activitate de antreprenoriat sau alt tip de activitate).
Suspendarea operatiunilor in cont, modificarea si inchiderea conturilor
in conformitate cu art. 14 al Regulamentului, operatiunile in conturile clientilor deschise in
institutiile bancare pot fi suspendate la decizia:
instantelor de judecata;
inspectoratelor fiscale de stat;
altor organe imputernicite in conformitate cu legislatia in vigoare333. Modificarea contului
are loc la:
reorganizarea intreprinderii (fuziune, transformare, divizare);
modificarea denumirii ce nu a fost provocata de reorganizare;
modificarea subordonarii;
modificarea esentei activitatii si la alte modificari;
lichidarea intreprinderii.
in cazul lichidarii titularului contului, comisia de lichidare prezinta bancii: hotarirea privind
lichidarea (cu indicarea termenului imputernicirilor comisiei) si fisa cu specimenele de
semnaturi334 si amprenta stampilei comisiei de lichidare (autentificata notarial).
Noul mecanism de reglementare este mai putin nuantat in comparatie cu cel precedent, in ceea ce
priveste procedura si efectele modificarii conturilor. Astfel, au fost excluse regulile aplicabile
transfmiterii conturilor, reperfectarii conturilor in cazul reorganizarii intreprinderii. Consideram
aceasta o omisiune importanta, de natura sa creeze
incertitudine in ceea ce priveste procedura de urmat in cazurile mentionate: ex. daca vechea
Instructiune stabilea obligatia prezentarii intregului set de documente modificate (in mod similar
cu cel al deschiderii contului), in eventualitatea reorganizarii titularului contului - noul
Regulament nu stabileste nici o regula in acest sens. Pe de alta parte, daca vechea Instructiune
prevedea doar posibilitatea modificarii contului din initiativa titularului, Regulamentul creeaza
un nou temei de modificare a contului - din initiativa bancii, stabilind ca conducerea bancii este
in drept sa adopte de sine statator decizia privitor la modificarea contului, daca acestea rezulta
din modificarea planului de conturi ale evidentei contabile in banci si alte institutii financiare din
Republica Moldova"335. Este necesar de mentionat ca modificarea contului din initiativa bancii
este de natura diferita decit cea din initiativa clientului daca cea din urma este determinata de
schimbari in statutul juridic sau informatia despre titular, modificarile operate de banca sint
totdeauna de natura contabila (legate de schimbarea numarului contului in legatura cu
modificarile in contabilitatea bancii), in domeniull inchiderii conturilor, noul Regulament nu a
operat amendamente de esenta, ci doar de forma (daca inchiderea conventionala a contului, la
initiativa bancii, in cazul neutilizarii contului pe o durata indelungata, era inclusa in alte cazuri
prevazute de lege", Regulamentul consacra acestui aspect al inchiderii conturilor un articol
separat (desi este mentinut temeiul altor cazuri" de inchidere a conturilor)). Conturile clientilor
deschise in institutiile financiare se inchid:
in baza cererii titularului de cont (pentru persoanele juridice este necesara confirmarea
fondatorilor intreprinderii);
in baza deciziei fondatorilor intreprinderii, organului care a constituit intreprinderea sau
potrivit prevederilor documentelor de fondare a intreprinderii (in cazul in care au imputerniciri
speciale). Este dificil de a descoperi diferenta intre primul si al doilea temei de inchidere a
conturilor, in cazul in care aceasta este efect al deciziei fondatorilor persoanei juridice: si in
primul caz, si in al doilea, aceasta decizie este temei pentru inchiderea contului, cererea
titularului de cont avind o semnificatie juridica accesorie (facultativa). Consideram mai corecta
delimitarea temeiurilor de inchidere a conturilor, in functie de tipul titularului acestora: conturile
persoanelor fizice se inchid in decizia titularilor lor; pe cind conturile persoanelor juridice, in
baza deciziei fondatorilor. Regula mentionata trebuie nuanta pentru cazul antreprenorilorconturile acestora este corect sa fie inchise doar la cererea fondatorilor, tinind cont de faptul ca
persoanele fizice-antreprenori sint si fondatori ai intreprinderilor lor.
117
Un alt aspect important al regimului juridic al inchiderii conturilor in baza cererii titularului
contului sau a fondatorilor lui, se refera la necesitatea acordului tuturor fondatorilor
intreprinderii. Interpretarea textuala a continutului paragrafului de mai sus permite raspunsul
afirmativ la aceasta intrebare. Cu titlu de concluzie, consideram mai corecta
reformularea celor doua temeiuri sus-mentionate de inchidere a conturilor, in felul urmator:
conturile persoanelor juridice ce nu practica activitate de antreprenor se inchid in baza cererii lor;
celelalte conturi se inchid in baza deciziei tuturor fondatorilor titularului contului.
Regulamentul reitereaza vechea regula ce permite inchiderea contului in cazurile si conditiile,
stabilite in documentele de constituire a titularului contului.
I
in baza hotaririi instantei de judecata;
|
in alte cazuri prevazute de legislatia Republicii Moldova si actele normative ale
Bancii Nationale a Moldovei. Regimul juridic al inchiderii conturilor este caracterizat prin
existenta unor restrictii:
a) conturile nu pot fi inchise pina la achitarea completa a documentelor de decontare, continute
in Registrul documentelor de decontare percepute in mod incontestabil" mentinut de banca;
b) conturile se inchid numai cu conditia restituirii carnetului de cecuri de numerar cu cecurile
nefoiosite.
La inchiderea conturilor, banca pastreaza dosarul cu privire la cont, insa Regulamentul nu indica
termenul de pastrare in arhiva bancii a acestor documente - omisiune care creeaza incertitudine
in ceea ce priveste continutul obligatiei mentionate a bancii. Regulamentul prevede procedura
inchiderii conventionale a conturilor, in cazul lipsei miscarii mijloacelor de pe cont, pe parcursul
unei perioade indelungate (timp de 2 ani). Si aici B.N.M. stabileste un sir de restrictii in
realizarea de catre banci a acestei obligatii:
a) inchiderea conventionala a contului se poate produce doar in eventualitatea in care aceasta nu
contravine prevederilor contractului intre client si banca, in baza caruia contul a fost deschis.
Astfel, Regulamentul prevede posibilitatea eliminarii contractuale a posibilitatii inchiderii
conventionale a conturilor bancare;
b) inchiderea conventionala a contului trebuie sa urmareasca scopul evitarii cazurilor de
prejudiciere a intereselor titularilor de cont. Aceasta regula are o semnificatie incerta, deoarece
dupa parerea autorilor corespunde mai mult intereselor bancii decit intereselor clientilor- i)
mijloacele de pe conturile inchise conventionale se transfera la un cont centralizat al bancii cu
perfectarea Registrului de conturi bancare inchise conventional", eliberarea mijloacelor de pe
conturile sus-mentionate efectuindu-se cu permisiunea persoanelor imputernicite ale bancii"; ii)
la dorinta titularului de cont de a continua relatiile cu banca, i se deschide un alt cont nou:
aceasta norma a art. 17(3) nu numai ca nu se bazeaza pe reinvierea" contului inchis
conventional (ceea ce ar fi in principiu posibil, deoarece acelasi art. 17 interzice pe perioada
inchiderii conventionale atribuirea numarului contului inchis oricaror alte conturi ale bancii), dar
nu prevede nimic in ceea ce priveste transferul mijloacelor de pe contul inchis conventional, pe
contul nou deschis conform art. 17(3)
Un alt aspect al noului Regulament consta in anularea regimului juridic distinct al conturilor in
valuta straina, deschise in Republica Moldova. Explicarea abrogarii actelor normative, ce
stabileau reguli distincte de deschidere, reoformare si inchidere a
conturilor curente in valuta straina336 consta in similitudinea initiala a modului de deschidere si
inchidere a acestor conturi, cu cele in lei. Putinele deosebiri constau in (i) restrictiile stabilite in
privinta bancilor in care puteau fi deschise conturile in valuta straine (banca in care era deschis
contul in lei al solicitantului); (ii) in cantitatea acestor conturi (numai unul, desi din 1998
restrictia similara in ceea ce priveste conturile in valuta nationala a fost anulata); si (iii) in
restrictiile privind cercul de persoane carora le pot fi deschise conturi in valuta straina
(intreprinderilor si organizatiilor de stat care infaptuiesc activitate comerciala; intreprinderilor si
organizatiilor din sectorul nestatal; intreprinderilor cu participarea capitalului strain; caselor de
schimb valutar (oficiilor de schimb)). Unificarea regimurilor juridice a conturilor in valuta
nationala si cea straina se prezinta astfel ca o consecinta logica a evolutiei legislatiei bancare in
118
acest domeniul.
Caracteristica generala si varietatile conturilor agentilor economici in bancile din strainatate
Conturile in strainatate
Izvorul reglementarii juridice a conturilor respective este HCA a B.N.M. Despre aprobarea
Instructiunii Nr. 10018-26 privind deschiderea, gestiunea si inchiderea conturilor la bancile
din strainatate de catre persoanele juridice rezidente", Nr. 24 din 30.08.1995337.
Persoana juridica rezidenta poate deschide un cont la o banca din strainatate numai avind
autorizatia Bancii Nationale a Moldovei, care se elibereaza in baza Hotaririi Consiliului de
Administrare al Bancii Nationale a Moldovei. Prezentul permis se acorda sub forma de
autorizatie pentru deschiderea contului in strainatate. Autorizatia in cauza se emite de catre
Directia Relatii Externe a Bancii Nationale a Moldovei in termen de o saptamina dupa primirea
de catre Consiliul de Administratie a deciziei respective, in baza urmatoarelor documente
prezentate de persoana juridica rezident: a) cererea in care trebuie sa fie indicate urmatoarele:
argumentarea necesitatii deschiderii contului in strainatate;
sursele de incasare a mij loacelor in contul dat si directiile de folosire a mij loacelor;
termenul folosirii contului;
denumirea si adresa bancii din strainatate, la care solicitantul doreste sa deschida un cont;
denumirea valutei in care solicitantul doreste sa deschida un cont in strainatate;
soldul lunar acceptabil de mijloace in cont pentru efectuarea operatiunilor necesare;
obligatiunea de a prezenta la Directia Relatii Externe a Bancii Nationale a Moldovei darile de
seama privind soldul si miscarea mijloacelor in contul deschis la banca din strainatate conform
formularelor stabilite de Banca Nationala a Moldovei;
b) copia certificatului inregistrarii de stat a intreprinderii;
c) copia statutului persoanei juridice;
d) autorizatia Ministerului Finantelor al Republicii Moldova (numai pentru persoanele juridice
finantate din bugetul Republicii Moldova).
in caz de necesitate Banca Nationala a Moldovei poate cere de la persoana juridica
orice alte documente.
Banca Nationala a Moldovei examineaza cererile persoanelor juridice privind autorizarea
deschiderii contului la o banca din strainatate, luind in concideratie specificul
operatiunilor efectuate de catre persoana juridica data si imposibilitatea folosirii contului
la banca autorizata pe teritoriul Moldovei pentru efectuarea operatiunilor necesare.
Banca Nationala a Moldovei poate stabili limita soldului de mijloace in contul persoanei
juridice in strainatate, termenul pastrarii acestor mijloace, conditiile de repatriere a
mijloacelor la o banca de pe teritoriul Moldovei, darea de seama privind soldurile si
miscarea mijloacelor in conturile din strainatate, de asemenea in unele cazuri, regimul
efectuarii operatiunilor in contul dat.
Termenul de examinare a cererii pentru obtinerea autorizatiei privind deschiderea unui
cont in strainatate este de 45 zile din momentul prezentarii documentelor aratate la p.4
al prezentelor Norme.
Banca Nationala a Moldovei poate refuza eliberarea autorizatiei in urmatoarele cazuri:
a) in care bancile autorizate ale Moldovei efectueaza operatiuni, pe care solicitantul doreste sa le
efectueze prin intermediul conturilor deschise la bancile din strainatate;
b) in care necesitatea deschiderii unui cont in strainatate nu este suficient de argumentata de
persoana juridica;
c) in care volumul si numarul operatiunilor efectuate nu sint suficiente pentru deshiderea unui
cont aparte in strainatate;
d) in alte cazuri - la decizia Bancii Nationale a Moldovei, in limitele legislatiei in vigoare a
Moldovei.
Persoana juridica care a primit autorizatia Bancii Nationale a Moldovei pentru
dechiderea contului in strainatate este obligata sa prezinte lunar pina la data de 20 a
lunii urmatoare dupa cea gestionara darea de seama privind soldul si miscarea
119
Conturile de corespondent
Izvoarele de baza de reglementare a operatiunilor pe conturile de corespondent sint:
1. Hotarirea Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a Moldovei Cu privire la
aprobarea Regulamentului Nr. 12003-39 privind decontarile interbancare pe teritoriul
Republicii Moldova", aprobat prin HCA a B.N.M. nr. 15 din 05.05.1995;
2. Instructiunea din 27.10.97 Privind modul de intocmire si prezentare a raportului Conturile
corespondente si alte plasari in valuta ale bancii"140;
Decontarile interbancare in RM se efectueaza prin intermediul:
a. Conturilor Loro", deschise de bancile comerciale la Centrul de calcul al B.N.M. Contul
Loro" se deschide in baza dispozitiei Bancii Nationale conform principiului un cont - o banca".
in acest sens banca aspiranta adreseaza Bancii Nationale o. cerere, la care sint alaturate:
a) autorizatia Bancii Nationale;
b) statutul bancii (original);
c) cartela cu specimenele semnaturilor si amprentei stampilei (doua exemplare);
d) certificatul de atribuire a codului fiscal.
Contul Loro" al bancii rezidente se inchide in cazul incetarii activitatii bancare din motivele si
in modul prevazut in art. 10 al Legii institutiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995.
b. Conturilor Nostro", deschise de asemenea la B.N.M. pentru a reflecta circulatia mijloacelor
in cadrul decontarilor interbancare. in conformitate cu Planul de conturi nr. 55/11-01 al evidentei
contabile in banci si alte institutii financiare din Republica Moldova din 26 martie 1997 cu
modificarile si completarile ulterioare, decontarile
interbancare se inregistreaza in bancile rezidente la contul nr. 1031 Contul Nostro" in B.N.M. "
Decontarile dintre filialele aceleiasi banci se efectueaza prin intermediul sediului central al bancii
si se inregistreaza la contul nr. 1860 Decontari intre filiala si sediul central al bancii". Bancile
determina individual ordinea efectuarii decontarilor dintre filialele subordonate.
Procedura de efectuare a platilor prin intermediul acestor conturi va fi examinata in tema
urmatoare - Reglementarea juridica a decontarilor in Republica Moldova". Regulamentul
privind deschiderea si inchiderea conturilor la bancile din Republica Moldova, a nuantat ordinea
sus-mentionata, prin includerea unui articol aparte destinat sa reglementeze regimul juridic al
deschiderii conturilor corespondente Loro". Conform art. 12 al Regulamentului, conturi Loro"
se deschid:
a) in lei moldovenesti:
bancilor autorizate din Republica Moldova, numai la Banca Nationala a Moldovei;
bancilor altor state;
bancilor care desfasoara activitatea profesionala cu hirtiile de valoare, numai la banca de
decontare pentru efectuarea operatiunilor de cumparare-vinzare a hirtiilor de valoare corporative;
filialelor subordonate, numai la sediul central al bancii;
b) in valuta straina (la bancile autorizate de Banca Nationala a Moldovei pentru efectuarea
operatiunilor in valuta straina)
bancilor autorizate din Republica Moldova;
bancilor altor state.
121
Fiabilitate. Sistemul este astfel conceput incit accesul si transmiterea mesajelor se pot realiza
neintrerupt (24 de ore din 24, 7 zile pe saptamina).
5.2. Ordinul de plata
Concept
Ordinul de plata constituie tehnica cea mai simpla de realizare a unei plati, gasindu-si cel mai
apropiat model de comparare in ceea ce in limbajul curent se numeste plata". Aceasta se explica
prin esenta ordinului de plata (OP), care consta in transmiterea unei sume de bani de la persoana
care datoreaza acea suma, in favoarea unei alte persoane care este titulara creantei respective.
Prin urmare, ceea ce deosebeste OP de plata" cunoscuta in mod obisnuit este ca primul se
deruleaza prin conturi bancare, in scopul de a realiza transmiterea efectiva a banilor de la platitor
la beneficiarul platii.
Astfel, OP se infatiseaza ca o dispozitie, data de o persoana (denumita Ordonator) unei banei, de
123
a plati o suma determinata in favoarea altei persoane (denumita Beneficiar) in vederea stingerii
unei obligatii banesti provenind dintr-o relatie directa existenta intre ordonator si beneficiar.
Asa cum rezulta din definitie si din practica utilizarii sale, ordinul de plata se caracterizeaza prin:
a) relatia de plata este declansata ca urmare a unei obligatii asumate sau datorii preexistente, ce
urmeaza a fi stinsa o data cu onorarea OP;
b) operatiunea este initiata de platitor (ordonator). El este cel care stabileste regulile dupa care
operatiunea urmeaza sa se deruleze, ceea ce conduce la diversitatea tehnica deosebit de larga a
OP;
c) revocabilitatea este o trasatura fundamentala a OP: ordonatorul poate oricind care pina la
executarea de catre banca a OP sa retraga sau sa modifice instructiunile de plata date bancii.
Revocarea nu atrage nici un fel de repercusiuni asupra drepturilor si obligatiilor partilor
implicate;
d) provizionul (depozitul) de fonduri la banca pentru asigurarea platii de catre platitor
(ordonator) este absolut obligatoriu in cazul OP. Acesta presupune fie plasarea in contul sau a
fondurilor necesare (prin blocarea sumei respective din contul sau bancar sau depunerea ei), fie
asigurarea acestor mijloace prin credit bancar acordat de banca in acest scop in contul
ordonatorului;
e) din punctul de vedere al modalitatilor de incasare (determinate fireste de instructiunile
ordonatorului) OP poate fi:
simplu: incasarea lui nu e conditionata de prezentarea vreunui document sau explicatie cu
privire la scopul platii (excluzind cazul ca se cere o chitanta);
documentar: acesta poate fi incasat la prezentarea de catre beneficiar a anumitor documente
(facturi, dovada platii unor chirii, a unor speze de transport etc.) indicate de ordonatorul OP.
Partile implicate in derularea OP. Mecanismul OP
Partile implicate in derularea unui OP sint:
ordonatorul - persoana care initiaza operatiunea, care plateste si care stabileste conditiile
platii; constituie depozitul bancar; sau poate revoca OP in orice clipa pina in momentul
executarii lui;
beneficiarul - destinatarul platii, care trebuie sa se conformeze conditiilor prevazute in OP.
Data fiind revocabilitatea OP, beneficiarul pina in momentul platii nu are certitudinea incasarii
sumei;
" bancile care intervin in derularea operatiunii in calitate de prestatoare de servicii. Singurele
raspunderi ale banelor sint legate de manipularea corecta a valorilor incredintate si solicitarea de
la beneficiar a documentelor indicate in OP documentar. Aceste banci in practica sint denumite:
banca ordonatoare, cea la care ordonatorul da dispozitie privind efectuarea platii prin O.P. si la
care constituie depozitul, si
banca platitoare, cea la ghiseele careia se achita suma beneficiarului platii si care solicita
anticipat sau ulterior de la banca ordonatoare suma ce urmeaza sa o plateasca sau a platit-o.
in mod schematic, cea mai simpla operatie de OP documentar (fara participarea bancilor
intermediare) se deruleaza dupa urmatorul model (vezi figura 6 pe pag. 770) Derularea unei
operatiuni de OP presupune existenta unui document, formular, de regula tipizat, denumit ordin
de plata", pus la dispozitie de banci clientilor lor. Elementele pe care le cuprinde un OP sint:
numele si adresa ordonatorului (persoana fizica sau juridica care da OP) (eventual si numarul
contului bancar);
numele si adresa beneficiarului (eventual si numarul contului);
denumirea si adresa bancii ordonatoare;
data (ziua, luna, anul) emiterii OP;
ordinul de a plati (prin formula: va rog sa platiti...", veti plati...");
suma in cifre si litere cu indicarea valutei in care se va face plata;
motivul platii;
in cazul OP documentar se indica documentele care trebuie prezentate de beneficiarul platii;
modul de plata: letric, telegrafic, SWIFT (pentru plati in cont sau cecuri, valuta efectiva) si
124
in caz de plata pina la revocare, banca ce a efectuat plata are obligatia, conform legii, de a
rambursa bancii intermediare dinaintea ei valoarea OP si dobinda pentru perioada ce s-a scurs
din ziua platii pina in ziua rambursarii fondurilor (art. 14). Sumele gresit platite in baza OP se
ramburseaza persoanei in paguba: in situatia in care in urma erorii bancii beneficiarului i s-a
platit mai putin decit efectiv prevazut in OP, compensatia revine beneficiarului; daca insa s-a
platit mai mult decit prevedea OP, se despagubeste banca platitoare (art. 15-16 ale legii). Pe
perioadele de neexecutare sau executare neconforma partile aflate in culpa ii incuba obligatia de
plata a dobinzii (art. 17).
5.3. Cecul
Concept. Necesitate
intre cambii si cecuri exista foarte multe asemanari, dar extsta si o deosebire esentiala -cecul nu
este instrument de credit. Sub acest aspect, rolul economic al cecului este mai putin important
decit al cambiei si biletului de ordin. Functia de instrument de plata rezulta din faptul ca cecul
este in toate cazurile platibil la vedere, in literatura de specialitate sint formulate multe definitii
ale cecului. I. Macovei defineste cecul ca un titlu negociator prin care o persoana, numita
tragator, da ordin unei banci sau altei institutii de credit, numita tras, la care are uu disponibil
(proviziune), sa plateasca la vedere o suma de bani unui beneficiar sau la ordinul acestuia343.
Autorii monografiei Contracte comerciale internationale mentioneaza ca cecul ca si toate
titlurile de credit, este documentul necesar pentru a se exercita dreptul literal si autonom
cuprinzind ordinul adresat de o persoana numita tragator, unei persoane numita tras - care nu
poate fi decit o institutie de credit - de a plati la vedere posesorului o suma determinata"344.
Constantin Floricel scrie ca cecul este un instrument de plata prin care tragatorul, titularul unui
cont in banca sau al unui credit depozitat in banci, da ordin sa se plateasca din disponibilul
contului sau o suma catre un beneficiar, la o anumita data"345. Constantin Apostol arata ca cecul
este un titlu negociabil, ce cuprinde ordinul neconditionat, dat de o persoana (tragator") unei
alte persoane (tras") la care are un disponibil banesc in cont, de a plati unui tert (beneficiar") o
anumita suma de bani"3.
Reglementarea juridica
Cecul a aparut mult mai tirziu decit cambia. Datorita facilitatilor pe care le creeaza in materie de
plati comerciale, a intrat in practica decontarilor multor tari, iar incepind cu sec. al XlX-lea a
inceput sa capete si o reglementare juridica (initial la nivelul legislatiilor nationale). Astfel, in
Olanda cecul a primit o reglementare prin Codul Comercial din 1838, purtind denumirea de
Kassierbriefe (scrisoare de casa); in Belgia a fost reglementat printr-o lege speciala din 1873, in
Elvetia prin legea din 1881, in Anglia prin Bill of exchange din 1882, in Italia prin Codul
Comercial din 1893, in Austria si Germania prin legea din 1908.
Eforturile de unificare a reglementarilor sus-mentionate pe plan international s-au soldat cu
succes in anul 1931, in care a avut loc conferinta diplomatica de la Geneva, ce a aprobat
conventiile in materie de cecuri:
a) Conventia privind legea uniforma a cecurilor, care contine patru anexe:
" Conventia prin care partile semnatare se angajeaza sa introduca Legea Uniforma in legislatia
nationala a tarii respective;
Anexa nr. 1, cuprinzind Legea uniforma a cecului (in continuare in compartimentul referitor
la decontarile prin cec - Legea Uniforma)347;
" Anexa nr.2, cuprinzind rezervele tarilor semnatare fata de unele articole ale conventiei din
Anexa nr. l348;
Protocolul incluzind informarea reciproca intre statele semnatare;
b) Conventia pentru solutionarea unor conflicte de legi in materie de cecuri;
c) Conventia cu privire la taxa de timbru in materie de cecuri.
Printre statele care au semnat, iar ulterior au ratificat ambele conventii, se numara: Austria,
Belgia, Cehoslovacia, Danemarca (fara Groenlanda), Elvetia, Finlanda, Ecuator, Grecia, Italia,
Japonia, Luxemburg, Portugalia, Rominia, Spania, Suedia, Ungaria etc. Ca urmare a acestor
ratificari, statele respective au aprobat sau modificat legislatia nationala in materie de cecuri, ex.
128
Tragatorul cecului va fi tinut intotdeauna responsabil de plata cecului, iar orice conditie
care l-ar scuti de aceasta obligatie, conform art. 12 al Legii Uniforme, va fi socotita ca
nescrisa.
Datorita modului de derulare a platii prin cec, trasul nu poate fi si tragator, cu exceptia
cazului cind titlul este tras intre subunitatile aceluiasi emitent.
Orice mentiune despre procentele convenite va fi considerata drept nescrisa. Plata
dobinzii ar fi si alogica, deoarece cecul fiind platibil la vedere, nu procura credit.
3. numele trasului
Numele trasului trebuie scris in mod clar de o maniera ca sa fie posibila identificarea lui. in
general, indicarea numelor persoanelor fizice si a denumirilor persoanelor juridice este la
latitudinea legislatiilor nationale. Spre deosebire de trasul cambial, cel din raportul de cec nu va
putea accepta cecul; el are doar obligatia de a plati suma indicata in limita disponibilului
existent. Asadar, cecul nu se prezinta spre acceptare. Conform art.4 al Legii Uniforme mentiunea
despre acceptarea cecului va fi socotita ca nescrisa.
4. locul de plata
Locul platii contine localitatea si banca la care trebuie efectuata plata. Conform art. 2 al Legii
Uniforme, in lipsa unei mentiuni speciale se ia in considerare locul prevazut linga numele
trasului, iar daca sint aratate mai multe locuri, cecul este platibil la primul dintre ele. in lipsa
oricaror mentiuni cecul se plateste la locul unde trasul isi are domiciliul stabil (sediul central al
bancii trase).
5. data si locul emiterii
Data emiterii trebuie sa contina ziua, luna, anul. Daca nu este indicat locul emiterii, acesta va fi
socotit locul indicat linga numele tragatorului.
6. semnatura tragatorului
Semnatura tragatorului trebuie sa cuprinda de obicei numele si prenumele sau denumirea de
firma si stampila celui care se obliga. Prenumele poate fi prescurtat sau pot fi aratate numai
initialele. Daca pe cec sint semnaturi ale unor persoane care nu sint capabile sa-si asume
obligatia de plata, semnaturi false sau semnaturi ale unor persoane inexistente sau orice
semnaturi nevalabile, atunci semnaturile altor persoane nu-si pierd puterea juridica. Conform art.
11 al Legii Uniforme, persoana care a semnat cecul in numele altei persoane, neavind
imputerniciri pentru aceasta, este obligata ea insasi sa faca plata, iar daca a facut-o, are aceleasi
drepturi pe care trebuia sa le aiba reprezentantul. Aceeasi regula va fi aplicabila fata de
reprezentantul care a depasit limitele imputernicirilor sale. Spre deosebire de cambie, printre
mentiunile esentiale ale cecului nu figureaza scadenta si numele beneficiarului. Cecul este
platibil la prezentare, adica la vedere. Beneficiarul unui cec poate fi o persoana determinata cu
sau fara mentiunile la ordin", nu la ordin" sau o alta mentiune echivalenta. in calitate de
beneficiar al unui cec este
prezumata orice persoana care prezinta un cec cu mentiunea la purtator" sau un cec in care dupa
numele beneficiarului urmeaza mentiunea sau la purtator". Deci, spre deosebire de cambie, care
trebuie obligatoriu sa contina numele beneficiarului, fiind interzise tratele la purtator (desi exista
posibilitatea ca o cambie sa circule la purtator prin intermediul girului la purtator), cecul poate
circula atit ca titlu nominativ, cit si ca titlu la purtator. Aceste deosebiri nu totdeauna pot fi
justificate: o cambie se aseamana foarte mult cu un cec in cazul in care are scadenta la vedere
(permisa de dreptul cambial) si in care mai e si transmisa printr-un gir la purtator (in alb). O
astfel de trata va avea aceleasi caracteristici ca si un cec. Probabil ca de la aceste ratiuni a pornit
si dreptul anglo-saxon, care reglementeaza cecul ca pe o varietate a cambiei. in dreptul
continental din aceste deosebiri ale cecului s-a constituit o intreaga doctrina. Pornind de la faptul
ca cecul este platibil la vedere, una din principalele caracteristici ale lui este previziunea.
Conform art.3 al Legii Uniforme, emiterea cecului este conditionata de existenta prealabila la
tras a unui fond banesc: fie depozit bancar, fie credit acordat de catre tras, perfectate sub forma
contractului de depozit si respectiv de credit bancar. in majoritatea legislatiilor se cere ca
disponibilul necesar sa se afle efectiv la tras in momentul emiterii sub sanctiune penala.
130
presupune si remiterea efectiva a titlului. Girul trebuie sa fie neconditionat, iar orice conditie va
fi socotita ca nescrisa. Girul transmite toate creantele ce rezulta din cec. Andosamentul partial nu
se admite, la fel ca si cel facut de tras. Girul la purtator are putere juridica de gir in alb, adica
girantul nu indica numele giratorului, ci isi pune doar semnatura sa. Girul la tras are valoarea
juridica a unei simple recipise cu exceptia cazului in care trasul are citeva subdiviziuni
(intreprinderi fiice) si girul a fost facut in folosul uneia din ele, alteia decit cea asupra
careia a fost tras cecul.
Forma girului este prevazuta in articolul 16 al Legii Uniforme, si se face la fel ca si la
cambie: sau pe corpul cecului, sau pe alonj.
Indicarea giratorului nu este obligatorie. Girul in alb da detinatorului aceleasi drepturi
ca si in cazul cambiei. Conform art. 18 al Legii Uniforme, girantul raspunde de plata,
daca in cec nu s-a stipulat altfel. Altfel spus, giratorul poate inainta o actiune
recuperatorie fata de girant. in mod consecutiv, regula generala a securitatii cecurilor
ar fi ca cu cit mai multe giruri sint pe cec, cu atit este mai inalta siguranta cecului. Dar
in realitate girurile precedente pot fi ale unor persoane insolvabile, de aceea ele nu pot
constitui o garantie mare de plata.
Girantul poate interzice andosarea ulterioara a cecului - in acest caz el nu va purta
raspundere fata de girantii, carora cecul le-a fost andosat dupa aceasta.
Persoana ce poseda cecul in temeiul unui sir neintrerupt de giruri va fi considerata ca
detinator legitim, chiar daca ultimul gir este in alb. in cazul in care cineva din numarul
celorlalti detinatori ai cecului a decazut din posesia lui, detinatorul actual al cecului,
indiferent daca este cec la purtator sau andosat in alb, este obligat sa-1 inapoieze
numai daca 1-a dobindit cu rea credinta sau dintr-o grava imprudenta. in general insa
cind cecul este pierdut sau furat, este prudent sa se instiinteze trasul, facindu-se
contestare la plata.
Persoanele fata de care s-a inaintat o actiune in privinta cecului nu-i pot formula
detinatorului pretentii de ordin personal (exceptii) ce ar fi opozabile tragatorului in
cazul dreptului comun.
Girul trebuie sa fie neaparat datat, in caz contrar el va fi considerat facut pina la data
depunerii protestului sau expirarii termenului pentru prezentare, cu conditia ca sa nu
fie dovedit contrariul. Girul facut dupa actul de protest sau dupa expirarea termenului
de prezentare are forta juridica a unei simple cesiuni de drept comun.
Desi dreptul uniform si national prevede posibilitatea circulatiei cecului prin andosare,
acest lucru se intimpla mai rar decit in cazul cambiei, in virtutea faptului ca cecul se
prezinta la plata intr-un timp foarte scurt fara a-i mai prelungi circulatia, pe cind cambia,
fiind la termen, poate avea timp sa circule inainte de scadenta.
3. cecul la purtator se transmite prin simpla inminare noului beneficiar.
Garantarea cecului
Conform art. 25 al Legii Uniforme, plata unui cec poate fi garantata prin aval pentru intreaga
suma sau pentru o parte din ea. Avalul poate fi dat de un tert sau chiar de un semnatar al cecului,
dar nicidecum de catre tras. Obligatia avalizatorului este la fel cu cea garantata. Avalizatorul va fi
responsabil chiar si in cazul in care obligatia pentru care a garantat nu este valabila din orice
punct de vedere, exceptie facind drepturile ce decurg din cec impotriva persoanelor pentru care a
garantat si impotriva altor obligati iinuti fata de persoana garantata.
Plata cecului
Conform art. 28 al Legii Uniforme, cecul este platibil la vedere. Prezentarea cecului la un oficiu
de compensatii echivaleaza cu prezentarea la plata a lui. Legea Uniforma prin art.29 stabileste
termenele de prezentare la plata. Ele sint diferite in raport cu pozitia geografica a locului de
emitere fata de cel de plata, si anume:
cecul emis si platibil in aceeasi tara se prezinta la plata in termen de 8 zile;
cecul emis intr-o tara si platibil in alta se prezinta la plata intr-un termen de:
20 zile, daca locul emiterii si locul platii se afla in aceeasi parte a lumii (acelasii continent);
132
sau
70 de zile, daca locul emiterii si locul platii se afla in diferite parti ale lumii. Cecurile emise
intr-o tara europeana cu plata intr-o tara din bazinul mediteranean, precum si cecurile emise intro tara din bazinul mediteranean si platibile in Europa se considera ca emise si platibile in aceeasi
parte a lumii.
in general, termenul de prezentare la plata nu poate depasi 6 luni, in unele cazuri (foarte
putin raspindite) plata cecurilor peste aceste termene putindu-se face cu acordul
prealabil al tragatorului.
in mod normal, tragatorul poate recurge la blocarea provizionului, daca plata n-a fost
solicitata la timpul necesar. in cazul unor cecuri (mai ales celor de calatorie) pe inscris
se tipareste si termenul maxim in decursul caruia acesta poate fi prezentat spre incasare
(de ex. valabil 3 luni de la data emiterii"). Sanctiunea legala pentru neprezentarea
cecului la plata in timpul respectiv consta in pierderea dreptului de recurs contra
andosatorilor.
Exista totusi primejdia ca daca cecul nu e incasat multa vreme sa dispara acoperirea. in
acest sens, tragatorul are obligatia sa mentina acoperirea 8 zile (sau mai mult, dupa caz)
de la emiterea cecului, dupa care el este imputernicit de a bloca sumele destinate platii
pe cec. in cazul in care calendarul de la locul platii difera de calendarul de la locul
emiterii, atunci ziua emiterii se va calcula cu scopul stabilirii zilei respective de la locul
de plata.
Plata cecului este revocabila, deoarece cecul, dupa parerea unor autori, nu este un
instrument sigur de plata. Revocarea inseamna retragerea ordinului dat trasului de a
plati suma din cec. Retragerea cecului poate avea loc numai pina la expirarea termenului
de prezentare la plata.
Raporturile ce decurg din cec nu sint intuitupersonae, de aceea moartea sau survenirea
incapacitatii de exercitiu a tragatorului, survenite dupa emiterea cecului, nu influenteaza
asupra valabilitatii cecului, si trasul va fi tinut totusi sa-si onoreze obligatia de plata.
Conform art.34 al Legii Uniforme, trasul la efectuarea platii are dreptul sa ceara predarea
cecului cu mentiunea achitat" si o chitanta care ar certifica primirea platii de catre
detinator.
Trasul poate efectua si o plata partiala, iar detinatorul cecului nu e in drept sa o refuze.
El poate cere sa se faca mentiune despre aceasta pe corpul cecului si sa i se inmineze
o chitanta.
Conform art. 35 al Legii Uniforme, trasul care face plata unui cec andosat, este obligat sa
controleze corectitudinea succesiunii girurilor, nu si a semnaturilor girantilor. Sporul se va
considera neintrerupt daca girantul din girul ulterior figureaza ca girant in girul anterior. in
functie de forma cecului se verifica posesiunea lui legitima. Unii autori mentioneaza ca trasul
trebuie sa controleze identitatea beneficiarului, insa legea nu impune o aastfel de conditie.
Conform dreptului uniform, daca cecul a fost emis intr-o valuta care nu are circulatie la locul
platii, atunci suma lui poate fi platita conform cursului la ziua platii. Cursul valutei straine va fi
stabilit conform obiceiurilor de la locul platii. Dar tragatorul poate include clauza prin care sa
stabileasca ca suma care urmeaza a fi platita va fi calculata conform cursului de referinta indicat
in cec. Aceste reguli nu vor fi aplicate in cazul in care tragatorul a pus conditia ca plata sa fie
efectuata intr-o anumita valuta indicata in cec. Daca suma cecului, indicata intr-o valuta care are
aceeasi denumire ca si valuta de la locul platii, dar cursuri diferite, se va presupune ca s-a avut in
vedere valuta de la locul platii.
Protestul si regresul
Conform art. 40 al Legii Uniforme, in situatia in care trasul nu plateste cecul prezentat in termen
util, posesorul titlului poate exercita dreptul de regres impotriva girantilor tragatorului si
avalizatorilor. Refuzul de plata poate fi constatat prin:
1. intocmirea unui protest;
2. printr-o declaratie a trasului scrisa si data pe cec;
133
3. printr-o declaratie constatatoare a oficiului de compensare ca cecul a fost prezentat dar n-a fost
platit.
Protestul sau constatarea echivalenta trebuie adresate inainte de expirarea termenului
de prezentare. Daca prezentarea s-a produs in ultima zi a termenului, protestul sau
constatarea se fac in prima zi lucratoare ce urmeaza.
In caz de refuz de plata" detinatorul trebuie sa-i puna la curent pe girant si tragator in
termen de 4 zile lucratoare ce urmeaza dupa ziua intocmirii protestului sau a unui act
similar. La rindul sau, fiecare giratar e obligat timp de 2 zile lucratoare care urmeaza
dupa primirea sesizarii (modificarii) sa comunice girantului sau informatia primita cu
privire la neplata, cu indicarea numelui si adreselor persoanelor ce au emis informatiile
anterioare; si asa se va proceda in continuare pina cind informatia nu va fi adusa la
cunostinta tragatorului.
Termenele sus-mentionate incep sa curga din momentul inceputului vehicularii
informatiei. in acelasi mod trebuie instiintat avalizatorul de catre persoana pentru care
a garantat. instiintarea poate fi facuta sub orice forma, inclusiv si prin simpla inapoiere
a cecului.
Se va considera ca termenul a fost respectat, daca scrisoarea ce contine instiintarea a
fost expediata in termenul respectiv.
Persoana ce nu-1 va informa pe contragentul sau nu pierde dreptul ce decurge din cec,
dar ea va fi tinuta responsabila pentru prejudiciul ce ar putea fi adus din cauza neglijentei sale,
marimea prejudiciului restituit neputind totusi sa depaseasca marimea sumei cecului.
Dreptul uniform stipuleaza ca tragatorul, girantul sau avalizatorul pot prin intermediul
mentiunilor fara protest", fara cheltuieli" sau orice alta formula echivalenta sa-1 elibereze pe
detinator de obligatia dresarii unui protest sau altui act similar pentru exercitarea dreptului lui de
regres. Dar aceasta nu duce la scutirea detinatorului de obligatia prezentarii cecului la plata in
termenul cuvenit (1), nici de obligatia de a-i informa pe contragentii sai (2).
Dovada nerespectarii termenului va fi facuta de persoana care invoca aceasta circumstanta, fiind
un litigiu cu detinatorul cecului. Daca mentiunea liberatorie (,Jara protest") a fost facuta de
tragatorul cecului, atunci ea va avea efect juridic asupra tuturor semnatarilor cecului; dar daca ea
e facuta de girant sau avalizator, ea va avea efect juridic doar asupra lor. in cazul in care, contrar
mentiunii ,/ara protest" sau altor mentiuni echivalente, detinatorul cecului totusi dreseaza un
protest, toate efectele, cheltuielile vor fi suportate de el.
Raspunderea
Conform art. 44 al Legii Uniforme, toti obligatii din raportul de cec raspund in mod solidar fata
de detinatorul lui. Detinatorul lui are dreptul sa inainteze actiuni fata de toate aceste persoane
fiecarei in parte sau tuturor la un loc. Posesorul nu este obligat sa respecte acea consecutivitate in
care aceste persoane s-au obligat. Acest drept il are si fiecare persoana obligata prin cec dupa ce
aceasta a efectuat plata. Art.45 al Legii Uniforme prevede ca detinatorul cecului are dreptul sa
ceara de la persoana careia i-a inaintat o actiune in ordine de regres atit suma cecului, cit si
cheltuielile pentru protest si alte cheltuieli pe care le-a suportat persoana. Persoana care a facut
plata poate cere acelasi lucru de la ceilalti obligati in ordine de regres. Persoana platitoare are
dreptul sa ceara o chitanta care ar certifica plata. Fiecare girant care a platit cecul isi poate sterge
girul sau si cele care urmeaza dupa el.
Prescriptia
Actiunile de regres ale posesorilor impotriva girantilor, tragatorului sau celorlalti obligati
se prescriu in termen de 6 luni, calculate de la expirarea termenului de prezentare la
plata.
Actiunile in regres ale diferitilor obligati unii impotriva altora se prescriu tot dupa 6
luni, dar socotite din ziua in care obligatul a platit cecul sau din ziua in care actiunea de
regres a fost pornita impotriva sa.
Conform art. 54 al Legii Uniforme, intreruperea prescriptiei nu are efect decit impotriva
aceluia fata de care actul de intrerupere a fost facut.
134
6. de calatorie;
7. netransmisibile;
8. platibile in cont.
Cecul nebarat poate fi platit in numerar sau in cont fara nici o restrictie, potrivit solicitarii
beneficiarului. Acestea se mai numesc si cecuri albe sau deschise. Cecul barat are un semn de
demarcare specific: pe fata titlului se contin 2 linii paralele care pot fi inscrise de tragator sau de
tras. Cecurile barate sint utilizate numai pentru plata dintr-un cont bancar in altul, neputind fi
platibile in numerar. De altfel, cele 2 bare paralele sint semnul distinctiv ca plata se face numai in
cont. Bararea poate fi generala si speciala.
Cea generala nu contine decit mentiunea banca " sau un alt termen echivalent. Acesta
inseamna ca banca trasa nu poate plati cecul decit unei banci sau unui client al sau. Stergerea
celor 2 bare se considera ca si cum nu ar fi fost facuta. Cea speciala contine intre cele doua linii
numele unei banci unde beneficiarul are cont. Acest cec se plateste numai bancii aratate intre
bare. Daca banca este chiar banca trasa, plata se va face unui client al sau. Banii sint virati dintrun cont in altul, iar cecurile sint trimise prin posta.
Bararea generala poate fi transformata in barare speciala prin adaugarea numelui unei banci intre
cele 2 banci. Regula insa nu este reciproca: bararea speciala nu poate fi transformata in barare
generala, deoarece stergerea denumirii bancii inscrise intre cele doua linii se cosidera ca si cum
nu ar fi fost facuta.
Cecul cu barare speciala nu poate fi platit de catre tras decit bancii inscrise in document. Totusi
banca indicata poate recurge pentru incasare la o alta banca. O banca nu poate dobindi un cec
barat decit de la unul din clientii sai, sau de la o alta banca si nu poate sa-1 incaseze pentru alte
persoane in afara de acestea. Banca trasa care nu respecta reglementarile cecului barat raspunde
de pagubele cauzate, pina la limita valorii.
Cecul circular este un titlu la ordin. El se emite de o banca autorizata sau de o alta institutie de
credit pentru sumele pe care le au la dispozitie de la emitentul titlului, la data semnarii acestuia.
Cecul circular este platibil la oricare din locurile aratate de emitent. Posesorul legitim decade din
dreptul de regres daca nu prezinta cecul circular
la plata intr-un termen de 30 de zile de la data emisiunii. Actiunea impotriva emitentului se
prescrie dupa scurgerea a 3 ani de la data emiterii. Girul in favoarea emitentului stinge cecul
circular.
Cecul certificat este un cec obisnuit, barat sau nebarat, achitat la prezentare, dar pe corpul caruia
este pusa semnatura de certificare a trasului. Banca trasa, la care se afla contul tragatorului,
certificind in prealabil existenta unui disponibil suficient pentru efectuarea platii, suma
certificata putind fi sau nu blocata. Certificarea se face prin mentiunea vazut, certificat pentru
suma...". Conform Legii Uniforme, orice semnatura a trasului pe cec are rolul certificarii
proviziunii.
Cecurile postale se utilizeaza in localitatile care nu au sucursale ale bancilor de depozit.
Birourile de posta din aceste localitati au servicii bancare, ce onoreaza cecurile postale.
Acoperirea lor se afla la Administratia centrala a postelor. Regimul juridic al cecurilor postale
este reglementat la nivel international de Aranjamentul privind serviciul cecurilor postale,
incheiat la Seul la 14.09.1994 sub auspiciile Uniunii Postale Internationale, in vigoare pentru
Republica Moldova din 3 iulie 199734'. Conform acesteia, desi titlul conventiei sugereaza
aplicarea ei fata de platile prin cec prin intermediul institutiilor postale, articolul 2 al conventiei
stabileste ca plata prin cecuri postale (sau postcecuri) este doar o varietate a prestatiilor oferite
prin serviciul de cecuri postale, care in afara de aceasta include:
a. viramentul - operatiuniea de debitare a contului titularului unui cont curent postal, efectuata la
solicitarea acestuia, si de inscriere a sumei respective in creditul contului curent postal al
beneficiarului sau, conform unui acord incheiat intre administratiile postale respective, in
creditul altor tipuri de conturi;
b. varsamintul intr-un cont curent postal - operatiunea prin care expeditorul depune fonduri la
ghiseul unui birou postal si solicita inscrierea sumei in creditul contului curent postal al
136
beneficiarului sau, conform unui acord incheiat intre administratiile postale respective, in
creditul altor tipuri de conturi;
c. plata prin mandat sau prin cec de asignare - operatiuniea de debitare a contului titularului unui
cont curent postal, efectuata la solicitarea acestuia, si de plata a unui mandat in numerar catre
beneficiar;
d. retragerea din reteaua de distribuitori automati de bancnote POSTNET - facilitate acordata
detinatorilor de carti de catre institutiile financiare postale, care adera prin conventie la reteaua
POSTNET, de a retrage banii de la distribuitorii automati de bancnote din reteaua POSTNET.
Datorita faptului ca aceste servicii financiare sint prestate de institutiile financiare postale (1), si
in afara de aceasta nu se refera la platile prin cec (2), ele nu vor fi examinate in detaliu in
rindurile ce urmeaza. Mai curind, ne vom referi la platile prin intermediulpostcecurilor, definite
de aranjament drept titluri internationale, care pot fi livrate titularilor de conturi curente postale
si platibile la vedere in birourile postale ale tarilor participante la serviciu. Postcecurile sint
eliberate de administratiile postale titularilor de conturi postale, impreuna cu o garantie postcec
ce urmeaza sa fie prezentata la momentul platii. Valoarea maxima garantata este imprimata pe
versoul fiecarui cec postal sau pe o anexa, in moneda convenita intre tarile contractante.
Administratia de emitere poate percepe o taxa de la tragatorul unui cec postal. Durata de
validitate a cecurilor postale este fixata de catre administratia de emitere si este indicata pe
postcec prin imprimarea ultimei date de validitate (in absenta unei astfel de indicatii, validitatea
postcecului este nelimitata).
Valoarea postcecului este varsata beneficiarului in moneda legala a tarii de plata, la ghiseele
birourilor de posta. Valoarea maxima care poate fi platita prin intermediul unui postcec este
fixata de comun acord de catre tarile contractante. Administratiile care convin sa participe la
serviciul de postcecuri fixeaza de comun acord valoarea remuneratiei care este atribuita
administratiei de plata.
Cecurile de calatorie (turistic) (fr. de voyage ", engl. traveller cheque ") la aspectul lor
exterior seamana mai mult cu o bancnota. Cecul turistic are valoare fixa, imprimata pe el o data
cu tiparirea lui. Aceste cecuri sint emise de banci si vindute clientilor lor pentru a inlocui banii
lichizi in efectuarea cheltuielilor de calatorie, punindu-si totodata la adapost clientii de
eventualele sustrageri in timpul calatoriei. De regula, ele au tiparite pe ele vizibil mentiunea cec
de calatorie " exprimata in limba in care a fost redactat. Beneficiarul unui cec turistic este, in
principiu, protejat impotriva furtului prin procedura derularii platii. Ea este urmatoarea: la data
emiterii cecului de calatorie beneficiarul semneaza pe fiecare exemplar al cecului, in fata
emitentului, iar la data prezentarii in strainatate semneaza inca o data in fata trasului. Prin
compararea celor doua semnaturi se stabileste identitatea beneficiarului, excluzindu-se
posibilitatea unei substituiri. Deseori, pentru verificarea semnaturilor este solicitat si pasaportul.
Cecul de calatorie este platibil la fel ca si cel circular, la unul din locurile de plata pe care le
specifica, de catre banca emitenta (vinzatorul cecului) sau de catre corespondentul sau, mentionat
in titlu.
Dintre toate tipurile de cec, cecurile de calatorie au cunoscut cea mai mare raspindire si
diversificare. Ele au inceput sa fie tiparite si vindute clientilor lor nu numai de banci, ci si de
companii de transport, de turism. Cresterea numarului fraudelor legate de circulatia acestor
cecuri a dus la preocuparea privind uniformizarea cecurilor de voiaj. Astfel, la Conferinta
internationala pentru nationalizarea operatiilor bancare (Bruxelles, 1961) s-a convenit un model
tip de cecuri de voiaj, pe care asociatiile profesionale din tarile vest europene l-au adoptat. O
categorie speciala a cecurilor de calatorie tipizate cu un grad sporit de securitate sint
eurocecurile. La sistemul Eurocec a aderat majoritatea tarilor europene. Eurocecurile sint cecuri
cu limita de suma, dar care nu au valoarea
imprimata (tiparita) pe ele. Eurocecurile sint vindute de catre banci clientilor lor, care au conturi
deschise la ele, sub forma unor carnete de cecuri in alb. Beneficiarii completeaza Eurocecurile,
acestea fiind trase asupra disponibilului din contul lor deschis la banca mentionata pe formularul
eurocecului. Specific eurocecurilor este faptul ca banca, o data cu eliberarea carnetului de cecuri,
137
da clientului si o carte de garantie. Cartea de garantie are forma unei carti de vizita. Fara
prezentarea ei eurocecurile nu sint achitate. Cartea de garantie cuprinde anumite elemente, care,
pe de o parte, asigura bancii platitoare incasarea certa a banilor de la banca emitenta, iar pe de
alta parte constituie o protectie impotriva furturilor, falsificarilor. intre elementele inscrise pe
cartea de vizita si pe cec trebuie sa existe o identitate absoluta, verificata de lucratorul de la
ghiseu care plateste si confruntata cu pasaportul beneficiarului. Moneda si limita superioara a
sumei ce pot fi completate pe un eurocec variaza de la tara la tara, atit in functie de tara unde se
afla banca trasa, cit si de tara in care se efectueaza plata eurocecului. Aceste instructiuni sint
transmise de banca ce guverneaza sistemul de eurocec tuturor bancilor din Europa care primesc
spre achitare eurocecuri. Cecurile netransmisibile sint acelea care nu pot fi platite decit
beneficiarului sau la cererea acestuia, sa fie creditat in contul sau curent. Este de fapt un cec nu
la ordin ". Consecinta clauzei aratate este ca beneficiarul unui cec netransmisibil nu-1 poate gira
decit unei banci pentru incasare, iar banca nu-1 poate gira mai departe. Orice alte giruri se
considera nescrise. Stergerea clauzei netransmisibil" se considera neavenita. Cel care plateste
un cec netransmisibil unei alte persoane decit beneficiarului sau bancii care este girator, pentru
incasare, raspunde de plata facuta.
Cecul platibil in cont conform art.39. al Legii Uniforme este acel cec in temeiul caruia plata in
numerar este interzisa. Dreptul de a lua o asemenea masura apartine tragatorului sau posesorului
si se realizeaza prin inserarea pe fata cecului, transversal peste cuvintele platibil in con",
numaiprin virament" etc. Cecul platibil in cont nu poate fi platit decit printr-o operatiune
scriptica cum ar fi credit in cont, transfer, compensatie. Operatiunea de scriptie echivaleaza cu
plata. Stergerea cuvintelor platibil in cont" sau numaiprin virament" se consideera ca si cum
nu ar fi fost facuta.
Trasul care nu respecta aceste reguli raspunde pina la limita valorii cecului platibil in cont.
III. in functie de partile angajate in derularea platii prin cec se disting trei categorii de cecuri:
1. cecul personal;
2. cecul bancar;
3. cecul de calatorie.
Cecul personal este cecul tras de o persoana fizica sau juridica (tragator) asupra unei banci (tras)
in favoarea unei alte persoane, fizice sau juridice (beneficiar). Tragatorul este intotdeauna
titularul unui cont personal, iar trasul este banca la care are deschis contul. in aceasta situatie
beneficiar poate fi si o alta banca fata de care tragatorul are o datorie.
Mecanismul platilor prin cec personal este urmatorul:
1. se incheie un contract comercial international in care se stipuleaza ca plata se va face prin cec.
2. trasul la care tragatorul are un provizion elibereaza tragatorului cecuri in alb, din punct de
vedere al sumei si numelui beneficiarului.
3. tragatorul, care este debitorul beneficiarului intr-un contract comercial, pentru a efectua plata,
completeaza cecul cu numele beneficiarului si indica suma, inminindu-1 creditorului sau.
4. beneficiarul se poate prezenta la banca trasa, dar in virtutea faptului ca trasul se afla la mare
departare, el apeleaza la banca sa, prezentindu-i cecul spre incasare.
5. banca beneficiarului preia cecul si il trimite la incasare bancii trase. Mai departe exista doua
modalitati de incasare a cecului:
- banca beneficiarului il poate credita pe beneficiar, transferind indata suma pe cont, si dupa
aceasta remite cecul la incasare;
banca beneficiarului poate astepta ca mai intii cecul sa fie platit si sa fie remis de tragator, si
numai apoi sa transfere banii pe contul beneficiarului. Aceasta metoda se foloseste atunci cind
este pusa la indoiala solvabilitatea tragatorului.
6. banca beneficiarului primeste banii de la tras.
7. banca beneficiarului transfera banii pe contul beneficiarului.
in mod schematic acest mecanism poate fi oglindit astfel (vezi figura 8 pe pag. 771) Una din
problemele utilizarii cecurilor de catre parteneri este riscul pe care-1 prezinta acesta, atit din
punctul de vedere al existentei sumei in contul tragatorului, cit si al existentei firmei respective.
138
De aceea atunci cind cecul este acceptat ca mijloc de plata, se recomanda ca exportatorul sa nu
expedieze marfa decit dupa ce cecul a fost remis spre incasare si cind s-a primit confirmarea
incasarii sumei respective in contul sau. Cecul bancar este cecul tras de o banca din ordinul unui
tert, asupra altei banci, in favoarea unei persoane fizice sau juridice, indicate de ordonator.
Aceste cecuri au o larga utilizare in relatiile internationale de plati. Mecanismul cecurilor
bancare este urmatorul:
1. un tert (persoana fizica sau juridica) da dispozitie bancii sale (banca tragatoare) sa emita un
cec de o anumita valoare in favoarea unui beneficiar (creditor al ordonatorului);
2. banca emitenta emite (trage) un cec asupra altei banci (banca trasa) si concomitent debiteaza
contul tertului ordonator cu valoarea cecului;
3. in acelasii timp banca tragatoare trimite cecul beneficiarului;
4. banca tragatoare acopera cecul tras asupra bancii trase (trimite banii);
5. beneficiarul prezinta cecul spre plata bancii trase;
6. banca trasa il achita. in cazul in care beneficiarul prezinta cecul nu la banca trasa, ci la banca
sa, unde isi are contul, mecanismul prezentat comporta anumite modificari (operatiile 5,6):
5. beneficiarul prezinta cecul la incasare bancii sale;
6. banca beneficiarului trimite cecul bancii trase;
7. banca trasa achita cecul, transferind banii la banca beneficiarului;
8. banca beneficiarului crediteaza contul beneficiarului sau il achita in numerar. Specificul
acestui mecanism consta in faptul ca oricare ar fi banca trasa sau alta banca la care s-a prezentat
cecul, la plata are loc operatiunea prin care banca tragatoare transmite bancii trase valoarea
cecului.
in mod schematic mecanismul decontarilor prin cec bancar se prezinta in felul urmator
(vezi figura 9 pe pag. 772)
in practica se intilnesc trei situatii:
1. banca tragatoare are un cont deschis la banca trasa. in acest caz banca tragatoare comunica
bancii trase emiterea cecului si consimte ca banca trasa sa-i debiteze contul deschis la ea cu
valoarea cecului;
2. banca trasa are cont deschis la banca tragatoare. in aceasta situatie la emiterea cecului banca
tragatoare va credita cu valoarea cecului contul bancii trase si ii va comunica bancii trase
operatiunea;
3. intre banca tragatoare si banca trasa nu exista relatii de corespondenta. O data cu anuntarea
bancii trase despre emiterea unui cec asupra ei, banca tragatoare va comunica expres si modul in
care se va face acoperirea: prin creditarea contului bancii trase la o alta banca unde ambele banci
au conturi; printr-un alt cec emis la ordinul bancii trase printr-un ordin de plata etc.
Mecanismul cecului de calatorie se particularizeaza prin faptul ca beneficiarul il achita
la banca sau institutia de la care il cumpara si poate cere plata la prezentare oricarei
banci din lume ce cumpara astfel de cecuri.
Bancile ce cumpara astfel de cecuri le achita imediat, iar suma platita o recupereaza
remitind cecurile bancii de la care le-au cumparat beneficiarii initiali.
Plata are loc in modul urmator:
1,2. operatiunea de cumparare a cecului de calatorie;
3,4. beneficiarul se duce la banca A (din strainatate) si ii vinde acesteia cecul, incasind
valoarea lui in bani;
5. banca platitoare (A) remite cecul la banca emitenta;
6. banca emitenta remite contravaloarea cecului in valuta.
5.4. Cambia Istoric
Cambia a fost generata de un sir de factori, dupa cum urmeaza:
" nesiguranta transportului de valori (fie sub forma metalelor pretioase, fie sub
forma de hirtie ori moneda); " cheltuielile importante pentru vehicularea si schimbul acestora
in moneda locala
necesara platilor.
139
Pentru un negustor din evul mediu, ce avea de facut o plata in alt oras sau alta tara, cambia
prezenta un avantaj si siguranta: cel ce voia sa faca plata depunea suma respectiva la un bancher
din orasul sau si primea in schimb o scrisoare care era adresata
corespondentului bancherului sus-mentionat, aflat in localitatea de destinatie, prin care ii dadea
ordinul de a plati purtatorului la prezentarea scrisorii respective o suma de bani in moneda
inscrisa. Garantia bunei derulari a schimbului era increderea dintre cele 3 persoane si bunul lor
nume in lumea afacerilor.
Se considera ca primii care au utilizat cambia au fost negustorii italieni in secolul al Xll-lea. La
inceput relatiile dintre cei trei participanti ai raportului cambial avea doar un caracter financiar,
nefiind reglementata de norme juridice, iar cambia avea doar trasaturile unui contract de schimb,
intrucit plata se facea in moneda localitatii corespondentului, ceea ce implica de fapt o
operatiune de schimb de monede. Diferenta de curs reprezenta o dobinda care era incasata de
bancherul ce efectua schimbul. Dobinda in acele timpuri, ca si toate operatiunile camataresti, era
interzisa de legile canonice, si de aceea ea se percepea sub aceasta forma camuflata de diferenta
de schimb. Pentru derularea platii prin cambie era necesara o conditie: localitatea in care era
emisa aceasta scrisoare ce se numea cambuim " sa fie diferita de aceea in care urma a fi platita
(era necesar elementul distantia loci").
in evul mediu cambiile se intocmeau de notari sub forma autentica. Numai peste citva timp ele
au fost inlocuite prin scrisori de schimb, redactate ca acte sub semnatura private. Ele se numeau
leftere dipagamento "si dadeau dreptul posesorilor sa incaseze de la destinatarii lor suma
indicata in ele. Totodata, cind aceste scrisori erau emise in alt oras decit localitatea platii, ele
purtau denumirea de lettere di cambio". Iata de ce, dupa parerea autorului german Goldschmid,
scrisorile de schimb sint titluri de credite independente nascute din fostele bilete la domiciliu.
Acestea din urma se eliberau cind o persoana depunea o suma de bani la un bancher pentru a fi
platita in alta localitate. Operatia de primire a banilor de catre bancher se legaliza prin intocmirea
unui contract de schimb cu obiectul ca banii sa fie platiti in alta localitate, in alt oras. Ordinul de
plata se comunica corespondentului din celalalt oras printr-o scrisoare de avizare, la care cu
timpul s-a renuntat, raminind numai scrisoarea de schimb. Cu timpul forma primara a acestor
scrisori de schimb a evoluat, conturindu-se prin regulamentele diferitelor tirguri din evul mediu,
un drept unificat care a fost simplificat si perfectat intr-o forma clara si precisa prin Ordonanta
lui Colbert din 1673 care a avut in vedere regulamentul tirgului din Lyon. Codul comercial
francez din 1808 a reprodus aproape fara modificari textul ordonantei.
Reglementarea juridica
Initial cambia a cunoscut reglementari juridice numai pe planul dreptului national al statelor. O
data cu internationalizarea comertului in vederea evitarii coliziei normelor comerciale ale mai
multor state, a aparut necesitatea unei unificari a reglementarilor in materie cambiala.
Aceasta unificare a fost posibila gratie faptului ca legislatia comerciala a statelor europene (cu
exceptia Angliei) avea multe trasaturi comune, neexistind deosebiri conceptuale de principiu in
virtutea originii istorice comune a reglementarilor comerciale in acest domeniul.
Prima tentativa de unificare a avut loc la Conferinta de la Haga, care si-a tinut lucrarile in 1910,
in cadrul careia au fost elaborate (si semnate doi ani mai tirziu) doua acte de drept uniform in
materie cambiala (deseori numite in literatura de specialitate Conventiile de la Haga):
Regulamentul uniform asupra cambiei si biletului la ordin;
Conventia asupra unificarii dreptului relativ la cambie si bilet la ordin.
Totusi prima tentativa nu a avut sorti de izbinda, numarul statelor raliate la principiile expuse in
conventia de la Haga fiind extrem de redus. Multi autori indica in calitate de posibil impediment
in calea utilizarii conventiei de la Haga si primul razboi mondial, care se declansase citiva ani
mai tirziu.
De aceea sub egida Ligii Natiunilor la 7 iunie 1930 si-a inceput lucrarile Conferinta de la
Geneva, la care au fost elaborate Conventiile de la Geneva in materie cambiala, care s-au
constituit in calitate de izvor principal de drept material uniform in domeniul cambial. Acestea
sint:
140
nationale diferite.
Regimul juridic al decontarilor prin cambii pe teritoriul Republicii Moldova este stabilit de un
sistem de acte normative, enumerate in compartimentul 5.8. Reglementarea juridica a
decontarilor fara numerar in Republica Moldova", infra. Deoarece bazele
acestui regim in linii mari corespund cu principiile de reglementare a platilor cu cambii, stabilite
prin conventiile internationale mentionate mai sus, in cele ce urmeaza vom analiza regulile de
efectuare a platilor prin cambii, intr-un cadru comparat, adica indicind atit normele aplicabile
ale conventiilor internationale, cit si prevederile relevante ale legislatiei cambiale a Republici
Moldova.
Notiunea
Notiunea cambiei este suscceptibila de o dubla acceptiune: doctrinala si legala, in ceea ce
priveste notiunea legala, este si ea suscceptibila de o dubla acceptiune: cea continuta in
legislatiile nationale si cea regasita in instrumentele de drept material uniformizat. in acest sens,
legea uniforma a cambiei, elaborata la Conferinta de la Geneva din 1930, nu contine o definitie a
cambiei. Legislatiile nationale, avind o reglementare mai detaliata, prevad uneori si notiunea de
cambie. Astfel, spre exemplu, art. 1 al Legii cambiei a Republicii Moldova353 da urmatoarea
definitie: cambia este un titlu de credit care reprezinta o creanta scrisa, intocmita conform
prevederilor prezentei legi, ce ofera posesorului acesteia dreptul cert si exigibil de a cere la
scadenta creantei de la debitor, iar in caz de neonorare a acestei cereri si de la alte persoane
obligate prin cambie, achitarea sumei de bani indicata".
in literatura de specialitate termenul de cambie" este utilizat intru-un sens ce cumuleaza doua
varietati ale acestui titlu de credit: trata (polita) si biletul la ordin. Legislatiile unor state de
asemenea definesc cambia intr-o forma ce diferentiaza trata de biletul la ordin, ex. codul
comercial romin, care a fost in vigoare in Rominia pina in anul 1934 cind a intrat in vigoare
Legea asupra cambiei si biletului la ordin, valabila si in prezent. Art.270 al codului dadea
urmatoarea definitie a cambiei: cambia cuprinde obligatiunea de a plati sau obligatiunea de a
face sa se plateasca la scadenta suma hotarita infatisatului, cambia cuprinzind obligatia de a face
sa se plateasca se numeste si polita sau trata, cambia cuprinzind obligatia de a plati se mai
numeste si bilet la ordin". Legea Republicii Moldova stabileste si ea diferenta dintre trata si bilet
la ordin. Astfel, alin.3 al art. 1 prevede: Cambia poate fi simpla si trata". Aliniatul 4 al aceluiasi
articol stipuleaza ca trata este un titlu de credit cuprinzind ordinul neconditionat dat de tragator
(emitent, trasat) catre platitor (tras) de a plati o suma anumita prezentatorului cambiei sau
persoanei aratate cambiei ori aceluia pe care ia il va arata dupa o perioada stabilita sau la cerere".
Deci si conform legislatiei cambiale a Republicii Moldova cambia este o denumire generica
pentru trata si bilet la ordin.
Referindu-ne la notiunea doctrinala, se poate afirma ca in literatura de specialitate sint expuse
multe definitii ale cambiei, dar majoritatea lor se reduce la enumerarea intr-un mod sau altul a
elementelor obligatorii ale tratei. in continuare vor fi reproduse doar citeva definitii ale cambiei
date de diferiti autori. C. Demetrescu da urmatoarea definitie : cambia este un inscris solemn
(efect de
comert) prin care o persoana se obliga a plati sau face sa se plateasca unei alte persoane o suma
de bani la data si locul indicat in ea"354.
I. Macovei scrie ca cambia este inscrisul care cuprinde ordinul dat de o persoana tragator unei
alte persoane tras de a plati unui beneficiar la scadenta si la locul stabilit o suma de bani
determinata"355.
in lucrarea Contracte comerciale internationale Cambia este infatisata ca un titlu de credit
formal si complet, susceptibil a circula pe calea girului, cuprinzind ordinul abstract dat de o
persoana numita tragator, catre o persoana numita tras, de a plati neconditionat o suma de bani,
determinata la scadenta si la locul mentionat in cuprinsul titlului"356.
Ion Stoian si Leonida Brotac definesc cambia ca un titlu de credit la ordin, complet si formal,
care cuprinde o obligatie abstracta si neconditionata de natura comerciala si autonoma de plata
unei sume de bani si a carei semnatari sint tinuti in mod solidar, titlul fiind dotat cu anumita forta
142
procesuala"357.
Autorii monografiei Valuta si implicatiile ei asupra economiei de piata formuleaza notiunea
cambiei astfel: cambia este un ordin scris, neconditionat, dat de creditor numit tragator,
debitorului sau numit tras de a plati la vedere sau la un anumit termen o suma de bani
determinata tragatorului insusi sau unei terte persoane, numite beneficiar, precum si la ordinul
acestora"358.
in sfirsit, Dan Apostol mentioneaza ca cambia este un titlu de credit care cuprinde obligatia
neconditionata de a face sa se plateasca o suma de bani determinata la un anumit termen si intrun anumit loc.
Caracteristicile cambiei
Cambia prezinta urmatoarele caractere specifice:
1. ea este un inscris solemn, forma ei fiind reglementata de lege. Strictetea formei este
invederata prin regula conform careia cambiile ce nu intrunesc datele legale in integralitatea lor
sint lovite de nulitate;
2. cambia este un titlu complet, neputind fi dovedit prin elemente exterioare, ci numai prin sine
insusi. El nu poate fi completat sau interpretat recurgindu-se la alte inscrisuri. De aici rezulta o
alta trasatura 3. fermitatea obligatiei cambiale: aceasta obligatie nu poate fi afectata de obligatii din alte
documente, chiar daca se face referinta la ele;
4. conform dreptului continental, cambia este un titlu de credit la ordin, deoarece indiferent
daca in textul cambiei se face sau nu mentiunea la ordin", aceasta clauza este subintelesa in
orice inscris care cuprinde denumirea de cambie. Prevederile dreptului
anglo-saxon admit si cambiile la purtator - rezultat firesc al conceptului anglo-saxon al cambiei,
o varietate a careia o constituie cecul;
5. obligatiile cambiale sint abstracte, ceea ce inseamna ca ele se desprind de cauza initiala care
le-a generat (de exemplu, un contract de vinzare). in virtutea acestei particularitati nici un
participant la relatiile cambiale nu este obligat sa dovedeasca existenta raportului primar. Cambia
nu numai ca constata dreptul patrimonial al creditorului, ci si il constituie propriu-zis.
Ca titlu de credit, cambia incorporeaza dreptul pe care il exprima, si acesta poate fi valorificat
numai prin prezentarea ei. Exceptie fac prevederile dreptului anglo-saxon, care prevede dreptul
debitorului sa primeasca compensatia respectiva in marfuri (1), precizind ca orice cambie trebuie
sa faca o specificare cu privire la tranzactia pentru care a fost emisa (2).
Legea cambiei a Republicii Moldova este neutra in acest sens. Alineatul 2 al art. 1 prevede
caracterul de contraprestatie a marfii in cambie trebuie sa fie adeverit prin documente
corespunzatoare de evidenta la tragator", exceptie facind cambiile emise de stat in persoana
Ministerului Finantelor si Bancii Nationale; sau de bancile comerciale sau alte persoanelor
juridice si fizice ale Republicii Moldova. Deci, spre deosebire de legislatia anglo-saxona, legea
noastra nu cere ca despre documentele respective de evidenta sa fie facuta vreo mentiune direct
in corpul cambiei;
6. drepturile cambiale sint literale, ceea ce inseamna ca ele nu pot fi exercitate decit in limitele
exprimate sceptic, neadmitindu-se nici un fel de probe in scopul extinderii sau modificarii. Au
forta juridica doar acele prevederi ce trebuiau si au fost inscrise in titlu. Astfel, titlul de credit pe
de o parte probeaza existenta unei creante, iar pe de alta parte determina continutul si intinderea
acesteia.
7. obligatiile cambiale sint autonome. Autonomia are doua aspecte: a) autonomia obligatiilor
cambiale fata de raportul fundamental si autonomia obligatiilor cambiale intreele.
Primul aspect al autonomiei este in conexiune directa cu principiul caracterului abstract al
obligatiilor cambiale, evocat supra. Dupa parerea unor autori, autonomia este chiar principala
caracteristica a titlurilor de credit, iar a cambiilor si biletului la ordin indeosebi.
Justificarea principiului autonomiei, propriu titlurilor de credit in genere, poate fi desprinsa din
analiza reglementarilor ce guverneaza cesiunea cambiei. in cazul cesiunii intervin 3 subiecti:
cedentul, care este creditorul initial al creantei pe care o transmite; cesionarul, care este
143
dobinditorul creantei si devine noul ei titular; si debitorul cedat. Preluind drepturile cedentului,
drepturile cesionarului apar vulnerabile, deoarece el dobindeste si toate exceptiile opozabile
cedentului, astfel procurind" riscul de a pierde ceea ce a dobindit. Cesionarul poate inainta doar
o actiune regresiva a carei capacitate este indoielnica, mai ales atunci cind cedentul este
insolvabil. Pentru a inlatura aceasta stare de nesiguranta, pentru a proteja pe beneficiar si a
facilita circulatia titlurilor, a fost elaborata practica si doctrina autonomiei si drepturilor
obligatiilor rezultate din titlurile ue credit". Conform acestuia, orice titlu de credit apare
invulnerabil, ceea ce inseamna
ca debitorul nu poate impune beneficiarului exceptiile personale care ar fi anihilat drepturile
cedentului. Ca efect, dobinditorul unui titlu de credit este sigur ca va fi la adapostul surprizelor"
pe care cesionarul din dreptul civil avea sa le intimpine. Aceasta regula atit de vehiculata in
doctrina si-a gasit expresia in toate legislatiile cambiale de doua secole incoace. Firesc este faptul
ca principiul autonomiei realizat prin neopozabilitatea exceptiilor personale trebuie interpretat
paralel cu alt principiu al dreptului, mai ales al celui cambial: principiul bunei-credinte. Numai
daca posesiunea este legitima si dobindirea inscrisurilor s-a facut fara rea-credinta, fie chiar si
fara culpa grava, principiul autonomiei se aplica in mod absolut. Numai daca beneficiarul a intrat
nelegitim in posesia titlului, viciul respectiv invalideaza cesiunea. Totusi nici chiar el nu are
repercusiuni asupra celorlalte obligatii ale celorlalti subiecti ai raportului cambial, ex. obligatia
avalizatorului este valabila chiar daca obligatia garantatului a fost anulata prin vicii de
consimtamint sau printr-o incapacitate juridica sau pentru fals de semnatura; fiecare girant
contracteaza fata de giratari o obligatie chiar daca se constata ca aceasta nu are o valoare
juridica.
Pe de alta parte, clauzele care sint destinate anumitor subiecti, afectind o obligatie, nu-si extind
efectele asupra altor obligatii din document, ex. de clauza tara protest nu profita decit semnatarul
girului in care acesta figureaza:
8. ordinul de plata din cambie este neconditionat: conditionarea obligatiilor cambiale prin
inscrierea unor clauze in acest sens duce la nulitatea cambiei;
9. obiectul obligatiei cambiale este plata unei sume de bani determinata;
10. obligatiile cambiale sint platibile la scadenta. Daca debitorul va plati inainte de termen, o
va face pe riscul sau, deoarece posesorul cambiei poate face dovada pierderii acesteia si solicita
la scadenta plata din nou a cambiei.
11. cambia este un titlu executoriu. Pentru realizarea drepturilor cambiale, creditorul trebuie
doar sa adreseze un protest si sa investeasca titlul cu formula executorie, neavind nevoie sa
porneasca un proces civil sau comercial pentru a obtine hotarirea judecatii. Dreptul cambial
prevede niste masuri procesuale de judecare si executare mai simplificate si mai riguroase fata de
cele de drept comun. Iata de ce cambia este dotata cu anumita forta procesuala.
Functiile cambiei
Cambia are urmatoarele functii:
- instrument de credit;
- instrument de plata;
- instrument de garantie bancara.
1. Functia de instrument de credit este principala in cazul cambiei. Ea se realizeaza initial ca
efect al aminarii unei plati prin aminarea executarii cambiei pe o data ulterioara, numita
scadenta. La etapa actuala multe plati nu se mai fac concomitent cu livrarea, iar decontarea
pretului marfii se face pe baza de credit acordat de vinzator cumparatorului pe o anumita
perioada cu perceperea unei dobinzi. in astfel de situatie creditorul trage asupra debitorului o
cambie care ii certifica dreptul de creanta, ii garanteaza primirea
banilor la scadenta si a dobinzilor aferente, oferindu-i totodata beneficiarului posibilitatea de a
negocia cambia (primi valoarea ei). in acest sens, Corneliu Turuianu mentioneaza ca trata
constituie un mijloc de a-ti face sa-ti fie platita datoria cind nu ai bani, de un altul care nu-ti
datoreaza inca bani.
2. Functia de instrument de plata rezida din functia de instrument de credit. Aceasta se
144
realizeaza prin predarea cambiei de debitor catre debitorul sau (adica de tragator beneficiarului).
La rindul sau creditorul poate sa-si procure suma in numerar prin vinzarea cambiei. in acest sens,
unii autori afirma chiar ca cambia este o adevarata moneda a comerciantilor: pina la scadenta
cambiile pot fi utilizate prin cesionarea lor in contul stingerii altor datorii. I. Demetrescu sustine
ca ele pot fi chiar preferate monedelor metalice si biletelor de banca din urmatoarele
considerente:
transferul lor nu necesita cheltuieli atit de mari ca al monedelor metalice;
monedele metalice si biletele de banca sint considerate definitiv pierdute prin furt, pierdere,
deteriorare substantiala sau distrugere, in timp ce cambiile se pot reconstitui in conditiile
prevazute de lege;
monedele metalice si biletele de banca nu produc dobinzi cum produc cambiile pentru cel
care este beneficiarul (posesorul) lor.
Din aceasta functie a cambiei rezulta si avantajul ce-1 ofera: economisirea monedei in platile
comerciale internationale. Totusi cu toate aceste calitati, cambia nu poate inlocui intotdeauna in
mod efectiv moneda, intrucit scontarea la o casa de forfetare nu intotdeauna ii este convenabila
posesorului (1), si apoi orice cambie in fine tot prin bani se plateste (2). Actualmente plata in
cvasitotalitatea cazurilor se face prin transfer interbancar pe baza de ordin de plata sau de alte
modalitati.
Functia evocata este exprimata si in Legea cambiei a Republicii Moldova: art. 1 alin.II stipuleaza
ca cambiile se emit in calitate de instrument de plata pentru marfurile livrate, lucrari executate
si servicii prestate".
3. Functia de instrument de garantie a platii deriva mai intii de toate din faptul ca cambia este
un titlu literal, econom si susceptibil de a fi investit de instantele judecatoresti cu formula
executorie in caz de neplata. in virtutea acestor calitati cambia este utilizata pentru garantarea
bunei executari a obligatiilor clientului unei banci. Puterea de garantare a titlurilor sporeste si
mai mult atunci cind acestea mai sint si avalizate.
Emiterea cambiei
Cambia implica participarea urmatoarelor trei subiecti:
- tragatorul (creditorul sau exportatorul care emite titlul);
- trasul (debitorul sau importatorul) caruia ii este adresat ordinul sau mandatul de a plati o
anumita suma;
- beneficiarul sau persoana terta catre care sau la ordinul caruia se face plata. Creanta tragatorului
catre tras reprezinta proviziunea (acoperirea cambiei), iar creanta beneficiarului contra
tragatorului reprezinta valoarea furnizata. in acest sens Jacques Teronier, Emmanuel de Chillaz
scriu inLes operations de banque: La lettre de change
est un titre que le creancier se crer i lui-meme et dans lequel ii incorpore une creance
sur son debiteur, creance qui constitue ce que Ies juristes appellent la provision de la
lettre de change"".
Participarea bancilor comerciale in raportul cambial are o esenta complexa: de regula,
banca comerciala este un participant obligatoriu in raportul cambial, nefiind insa in
mod obligatoriu/ar/e a acestui raport. Explicatia rolului esential al bancilor comerciale
in raportul cambial rezulta din faptul, ca asemenea actiuni ca plata cambiei, scontul si
re-scontul cambiei, avalizarea cambiei etc, sint efectuate de catre banci.
Pe de alta parte, in unele cazuri bancile comerciale pot fi chear parti ale raporturilor
cambiale, ca exemplu cind banca este fie tragator sau beneficiar al platii prin cambie
(cazuri intilnite nu asa de des - n.n.), fie tras care executa ordinul de plata a tragatorului
(situatii intilnite frecvent - n.n.). in plus, cambiile emise de tragatori care sint banci,
chear se numesc cambii bancare (pentru detalii, vezi compartimentul Cambii bancare",
infrd).
Cambia se deruleaza in cazul existentei a doua categorii distincte de raporturi:
1. raportul fundamental, ce ia nastere din tranzactii comerciale si care de regula este preexistent
titlului cambial (de ex. contract de vinzare-cumparare, prestare de servicii etc.)
145
2. raportul cambial propriu-zis care este de sine statator si distinct de cel fundamental. Indiferent
de acesta, obligatia cambiala are o natura comerciala. insusi actul emiterii unei cambii este un act
de comert. Lyon-Gaennn si L. Renault scriu: la lettre de change est par elle-meme un acte de
comerce pour le signataires, quelle que soit la nature de l'operation i l'accession de laquelle ils
ont appose sur elle leur signature". Obligatia cambiala si-o asuma fiecare semnatar al ei,
indiferent de cauza primara care 1-a generat. Cel mai simplu mecanism de derulare a platilor prin
cambie poate fi redat schematic prin intermediul unui triunghi, deoarece initial in acest raport de
creditare sint implicate trei persoane.
Pentru a ilustra aceasta schema se poate aduce urmatorul exemplu: comerciantul C din Franta a
importat de la comerciantul A din Germania un lot de marfa, fiind obligat sa-i plateasca acestuia
din urma o suma de bani. in acest raport comerciantul german este creditorul celui francez, avind
fata de acesta un drept de creanta. Debitorul, devenind tras in raportul cambial, in loc sa trimita
bani lichizi comerciantului A, acopera o cambie trasa asupra sa de catre exportatorul german
(tragator). Luind in considerare faptul ca vinzatorul, fiind comerciant si el, deci avind datorii fata
de altii, acesta numeste ca beneficiar al acestei cambii pe un creditor al sau dintr-un alt raport
comercial. Astfel se va scurta considerabil lantul platilor, deoarece cambia va permite stingerea
simultana a doua datorii: cea a trasului catre tragator si a tragatorului catre beneficiar. Unii autori
acorda acestei caracteristici a cambiei o importanta atit de mare incit sustin chiar ca cambia mai
are o functie distincta, cea de instrument de substituire a numerarului. Teoretic cambia poate
stinge un numar nelimitat de creante pina la scadenta, gratie faptului ca cambia este transmisibila
prin gir. Pe de alta parte, Legea Uniforma si legislatiile nationale stipuleaza ca tragatorul se
poate numi ca beneficiar pe sine insusi: in acest caz in raportul cambial vor fi doar doi subiecti:
tragatorul si trasul, iar prin executarea unei astfel de cambii se va stinge doar o singura creanta
(bineinteles daca tragatorul nu va hotari totusi s-o gireze). Exemplul sus-mentionat nu este insa
complet, el fiind doar unul de principiu. La momentul actual este de neinchipuit un mecanism de
derulare a platii prin cambie fara participarea bancilor. Cu ajutorul serviciului de plati al bancilor
nu este necesara deplasarea efectiva a trasului catre beneficiar, deoarece importatorii pot plati
sumele necesare direct la banca sa, iar aceasta va transfera banii la banca exportatorului, care in
cele din urma va credita contul clientului sau - exportatorul. Sumele care sint incasate de banci se
vor compensa intre acestea cu sau fara participarea bancilor centrale. Deseori bancile se mai
angajeaza pentru clientii lor si in calitate de avalizatori. Astfel apare un mecanism complex de
derulare a platii prin cambie, care poate fi infatisat in modul urmator:
1. se incheie un contract comercial international;
2. exportatorul expediaza marfurile si primeste documentele de livrare;
3. exportatorul emite cambia insotita de documente;
4. banca exportatorului transmite cambia cu documentele de livrare spre acceptare si avalizare
bancii importatorului;
5. banca importatorului emite documentele in schimbul acceptarii cambiei de catre importator;
6. trasul restituie cambia acceptata bancii sale;
7. banca importatorului restituie cambia acceptata si avalizata bancii exportatorului;
8. banca exportatorului il sesizeaza pe exportator despre faptul acceptarii si avalizarii cambiei.
in mod schematic, decontarile prin cambie sint explicate in figura (vezi figura 10 pe pag. 773)
Emiterea cambiei mai poate avea loc daca prin contract s-a convenit ca modalitate de plata
scrisoarea de credit comerciala. Ea este o forma a creditului documentar utilizat in relatiile
internationale, reprezentind documentul prin care o banca (emitent) se obliga la ordinul
importatorului sa onoreze toate tratele la vedere sau la termen, trase de catre exportator
(beneficiar) asupra acelei banci, cu conditia ca pina la o data specificata tragatorul tratelor sa
prezinte bancii documentele de expeditie enumerate in textul scrisorii de credit, insotit de
documentele ce confirma neplata acestora de catre tras. Astfel, exportatorul, o data cu
prezentarea documentelor de livrare, este autorizat sa traga o cambie direct asupra bancii
emitente. Banca este obligata sa onoreze plata in termenul indicat. Scrisoarea de credit este
intotdeauna domiciliata in strainatate, deoarece banca emitenta este din tara importatorului sau
146
dintr-o banca. Scrisoarea de credit se utilizeaza mai ales in decontarile cu bancile in care sistemul
bancar este organizat dupa tipul celui englez.
Normele de drept comercial prevad dreptul tragatorului de a emite cambii in mai multe
exemplare. in conformitate cu acest principiu, articolul 56 al Legii cambiei a Republicii
Moldova si Legea Uniforma prevad ca aceste exemplare trebuie sa fie numerotate consecutiv in
insusi textul titlului, in caz contrar, fiecare exemplar se considera
o trata distincta. Orice posesor al unei trate in care nu se arata ca a fost trasa intr-un singur
exemplar poate cere eliberarea mai multor exemplare pe cheltuiala sa. in acest scop el trebuie sa
se adreseze girantului sau nemijlocit, care este dator sa-i acorde sprijinul fata de propriul lui
girant ascendent pina la tragator. Girantii sint datori sa reproduca girurile pe noile exemplare.
Emiterea mai multor exemplare de cambie are scopul facilitarii circulatiei cambiilor
internationale. Pentru aceasta un exemplar se remite beneficiarului (care-1 va andosa), iar al
doilea (si restul) se expediaza trasului spre acceptare. Cind se vor emite doua sau trei exemplare,
ele se vor numi unicat", duplicat", triplicat" sau prima", secunda" si terta", in engleza
first of exchange", second of exchange" s.a.m.d. in unicat se va face mentiunea prima mea
cambie, a doua si restul (daca sint) fiind trimise spre acceptare". Daca se va trimite unicatul spre
acceptare, se va folosi aceeasi formula, mentionindu-se care exemplare sint trimise spre a fi
acceptate. Polita care ramine la beneficiar va circula pe piata hirtiilor de valoare prin girare.
Dupa primirea politei acceptate de catre tras, ea se va transmite ultimului beneficiar, in felul
urmator: beneficiarii (girantii) o investesc cu girul lor, iar polita (politele) care circula(a)
neacceptata (e) se retrage (retrag) de la ultimul beneficiar de catre girantul acestuia. Mai este si o
alta varianta : dupa primirea ultimei polite acceptate, ea va fi trimisa ultimului beneficiar
prevazuta cu girurile celorlalti andosatori. La incasare ultimul beneficiar restituie trasului toate
exemplarele politelor.
Conform art.66 al Legii Uniforme persoana care a trimis un exemplar pentru acceptare trebuie sa
indice pe restul exemplarelor denumirea persoanei care il detine. in caz de refuz posesorul poate
exercita dreptul de regres numai dupa constatarea prin protest ca: exemplarul trimis la acceptare
nu i-a fost predat la cerere; acceptarea sau plata nu a fost aratata pe un alt exemplar.
in general conform art.65 al Legii Uniforme trasul continua sa fie tinut responsabil pentru fiecare
exemplar acceptat de el, care n-a fost restituit. De aceea unii autori precizeaza ca este insuficient
din partea trasului sa accepte un singur exemplar. La fel si girantii, care au transmis exemplare
pe care si-au pus girul lor diferitelor persoane vor fi responsabili pentru toate exemplarele pe
care le-au andosat si care le-au fost inapoiate. Plata unui exemplar anuleaza efectul celorlalte
exemplare. Trasul trebuie sa anunte despre plata girantul sau si persoanele obligate.
Posesorul unei cambii are dreptul sa solicite tragatorului emiterea de duplicate. Emiterea de
duplicate este impusa de necesitatea de a-1 pune la adapost pe posesor impotriva sustragerilor si
a pierderilor. in acest scop vor fi citati toti semnatarii cambiei, deoarece duplicatul trebuie sa
poarte toate semnaturile originale, prin aceasta deosebindu-se de copii. Daca vreunul se opune,
eliberarea duplicatului se va putea face numai in baza hotaririi judecatii date in acest sens.
Duplicatul are aceeasi forta probanta ca si originalul. Pe inscris se face neaparat mentiunea de
duplicat" spre a nu achita si celalalt exemplar pierdut sau furat.
Conform art.58 al Legii cambiei a Republicii Moldova si art.67 al Legii Uniforme orice posesor
al unei trate are dreptul sa-si faca o copie. Copia trebuie sa reproduca intocmai
originalul cu girurile si toate celelalte mentiuni care figureaza pe ea. Copiile nu poarta
semnaturile reale ale obligatiilor cambiale. Copia trebuie sa arate unde se opreste (la care gir). Ea
poate fi andosata si avalizata in acelasii mod si cu aceleasi efecte ca si originalul, dar pentru
aceasta pe original dupa ultimul gir facut pina la scoaterea copiei trebuie facuta mentiunea
Jncepind de aici, girul este valabil numai pe copie" sau orice alta formula similara. in acest caz
girul facut ulterior pe original va fi nul, iar copia va fi dovada pentru drepturile reiesind din
posesiunea cambiei. in lipsa unei astfel de inscrieri, copia nu poate fi nici acceptata, nici girata,
nici avalizata, nici prezentata pentru plata. Copia trebuie sa desemneze pe detinatorul cambiei
originale. Acesta din urma e obligat sa o remita detinatorului legitim al copiei pentru ca acesta
147
sa-si poata exercita dreptul de regres. Daca detinatorul originalului refuza, detinatorul copiei nu
poate actiona in regres persoanele care au andosat sau avalizat copia, decit dupa ce a facut
constatarea printr-un act de protest care sa ateste ca originalul nu i-a fost emis la cererea sa.
Copia are valoare juridica de certificare in conformitate cu originalul.
Elementele cambiei
Desi Legea Uniforma si legislatiile nationale nu prevad expres ca cambia trebuie sa aiba o forma
scrisa, aceasta e evident din cerintele legale referitoare la cuprinsul cambiei. Art.4 al Legii
cambiei a Republicii Moldova si art. 1 al Legii Uniforme prevad enunturile obligatorii ale
oricarei polite: deci cambia trebuie sa contina anumite elemente obligatorii. Documentul poate fi
un inscris sub semnatura privata sau un act autentificat. inscrisul se redacteaza in limba aleasa de
parti, putindu-se utiliza orice mijloace grafice. Cel mai des se utilizeaza formulare-tip. Din cauza
rigurozitatii sale impuse de lege, unii autori denumesc cambia ca un inscris solemn". Lyon
Gaem si L. Renault scriu : la lettre de change est un acte solennel; c'est un ecrit qui doit contenir
certaines mentions determinees par la loi". Mentiunile cambiale trebuie sa fie supuse la doua
rigurozitati:
1. regula certitudinii, insemnind ca indicatiile trebuie sa fie certe si coerente, fara a fi obligatoriu
sa fie respectata o anumita succesiune a enunturilor;
2. regula confidentei, indicatiile trebuie sa contina toate informatiile necesare. Aceste mentiuni
obligatorii sint esentiale pentru existenta si eficienta cambiei. Potrivit art. 1 al Legii Uniforme si
art. 4 al Legii cambiei a Republicii Moldova, conditiile esentiale ale unei cambii (trate" dupa
Legea Republicii Moldova) sint urmatoarele:
a) titlul de cambie trecut in insusi textul inscrisului;
b) ordinul (mandatul) neconditionat de a plati o suma determinanta exprimata intr-o anumita
moneda;
c) numele persoanei care urmeaza sa efectueze plata (trasul);
d) scadenta;
e) domiciliul platii;
f) numele persoanei careia sau la ordinul careia trebuie facuta plata (beneficiarului);
g) data si locul emiterii;
h) semnatura emitentului (tragatorului).
Denumirea de cambie se inscrie in textul titlului de credit in limba folosita la redactare (fr./a
lettre de change, germ. wechsel, engl. bill ofexchange etc). Dupa parerea unor autori, nu va fi
nula cambia in care denumirea de cambie a fost exprimata intr-o limba diferita de cea in care a
fost exprimat continutul ei. Legislatia nu spune nici un cuvint despre valabilitatea unei astfel de
trate. Legislatia cambiala admite folosirea oricarei limbi la redactarea cambiei, nefiind
obligatoriu ca cambia sa fie scrisa in limba tarii unde a fost emisa. Denumirea de cambie se
specifica in textul inscrisului pentru ca semnatarii ei sa-si dea seama de la bun inceput de natura,
efectele si intinderea obligatiilor speciale ce si le asuma printr-un asemenea act. Dupa parerea
majoritatii autorilor, in orice document redactat ca cambie nu se admite folosirea echivalentelor
(trata, polita, scrisoare de schimb) care se folosesc in mod curent in limbajul comercial uzual.
Legea cambiei a Republicii Moldova contine o contradictie in acest sens: art.4 stipuleaza: trata
cuprinde: a) - denumirea cambiei...". Dupa cum am mai spus, in aceasta lege notiunea de cambie
este folosita cu caracter generic pentru plata si bilet la ordin. Art. 1 prevede expres ca cambia
poate fi simpla si trata". Autorii acestei legi nu au specificat despre ce fel de cambie este vorba in
art.4: despre trata sau despre bilet la ordin. Dupa parerea mea aceasta formulare ambigua poate
genera confuzii, fiind in contradictie cu rigoarea necesara pentru completarea unei cambii.
Astfel, o persoana care va fi intr-un mod sau altul implicata in cambia respectiva, isi va da cu
greu seama de intinderea obligatiilor subiectelor din acest titlu, cu atit mai mult cu cit aceasta
persoana va fi una neinitiata in legislatia Republicii Moldova.
Probabil ca autorii acestei legi au fost influentati sau de prevederile Codului Comercial Romin,
care deja nu mai sint in vigoare (in materie de cambie), sau de prevederile legislatiei ruse.
Cred ca era mai rezonabil sa se recurga la tehnologia actuala, evitindu-se confuziile. Prevederile
148
dreptului anglo-saxon se deosebesc insa in aceasta privinta: o cambie este valabila ca atare chiar
daca nu cuprinde denumirea de cambie. Mandatul (ordinul sau propunerea) de a plati o suma
de bani trebuie sa fie pur si simplu fara nici un fel de rezerve sau conditii. Ordinul neconditionat
de plata reliefeaza caracterul abstract si autonom al acestui titlu de credit.
Dreptul anglo-saxon se deosebeste in aceasta privinta, admitind emiterea cambiei numai in
schimbul unei contraprestatii, fiind obligatoriu ca despre aceasta sa se faca mentiune chiar in
corpul cambiei.
Nici Legea Uniforma, nici legislatiile internationale nu stabilesc vreo formula obligatorie in care
trebuie sa fie exprimat ordinul, de aceea se poate recurge la orice formulare cu conditia ca ea sa
fie clara, precisa, fara echivoc, de exemplu: va autorizez sa platiti 1000 lei". Nu se admite ca
mandatul de a plati sa se refere la o plata in cont sau la o operatiune de virament. Suma trebuie sa
fie precizata si sa arate atit cuantumul ei, cit si moneda platii. Conform dreptului uniform suma
va fi inscrisa atit in cifre, cit si in litere. in cazul unei neconcordante intre indicatii, se va lua in
considerare suma inscrisa in litere. Daca suma de plata este scrisa de mai multe ori, fie in cifre,
fie in litere, in caz de divergente debitorul este obligat sa plateasca suma cea mai mica.
Suma trebuie sa fie determinata, dar nu determinabila, ca de exemplu: platiti 10 %
din...."Cambia fiind un titlu de credit, apare problema dobinzilor pentru creditul acordat, inscrierea
dobinzii conform Legii Uniforme si Legii cambiei Republicii Moldova depinde de felul
scadentei:
a. in cazul scadentei la o data fixa sau la un anumit termen de la o data fixa, dobinda
corespunzatoare se include in suma platii. in cambiile cu astfel de scadente includerea clauzei
despre dobinda se va socoti ca nescrisa.
b. conform art.5 al Legii Uniforme si art.7 al Legii cambiei Republicii Moldova, daca cambia
este platibila la vedere sau la anumit termen de la vedere, in cuprinsul ei tragatorul poate stipula
o clauza prin care se stabileste rata dobinzii, calcularea facindu-se de la data emiterii (daca in
cambie nu este indicata alta data) pina la data
platii.
Dobinda nu se poate prezuma: daca ea nu este aratata, va fi socotita ca nescrisa.
Dreptul anglo-saxon face o reglementare mai liberala a dobinzii, permitind includerea in
titlu a clauzelor cu privire la stabilirea ratei dobinzii, la fluctuatia valutara. Daca insa
aceasta nu este stabilita in cambie, se va aplica dobinda legala.
in practica, pentru dobinda aferenta creditului cambial pot fi emise trate separate sau
plata ei se va face prin virament bancar.
Numele persoanei care trebuie sa plateasca si domiciliul ei trebuie indicate astfel
incit sa fie posibila identificarea, pentru a nu fi stinjenita valorificarea cambiei.
Trasul se desemneaza prin indicarea numelui patronimic si domiciliului (pentru
persoanele fizice) sau a denumirii de firma si sediului (pentru persoanele juridice).
Poate fi indicat un singur tras sau mai multi.
in cazul desemnarii mai multor trasi, indicarea nu trebuie sa fie alternativa (sau - sau),
ci toti se vor angaja in mod cumulativ, adica ei vor raspunde solidar.
Este nula cambia in care fiecare tras se angajeaza numai pentru anumite cote.
Conform art.3 alin.2 al Legii Uniforme, cambia poate fi platita de tragatorul insusi.
Trasul devine debitor principal daca accepta cambia.
Scadenta ei este data cind trebuie platita valoarea cambiei.
Sint trei conditii ce trebuiesc respectate la indicarea scadentei: scadenta trebuie sa fie
(a) unica, (b) certa si (c) posibila.
Unicitatea inseamna inadmisibilitatea scadentelor succesive, adica nevalabilitatea
scadentelor pentru plati in rate. Aceasta nu si in dreptul anglo-saxon, care admite
scadente succesive.
Certitudinea inseamna inadmisibilitatea legarii momentului platii de vreun eveniment,
a carui data e necunoscuta ferm, de exemplu momentul descarcarii marfii in port.
149
mentiunea 8 zile" sau 15 zile" nu se intelege ca una sau doua saptamini. Prin
mentiunea Jumatate de luna" se inteleg 15 zile.
Scadenta la un anumit termen de la data emiterii are ca punct de referinta ziua in care a fost
emisa cambia. Calculul incepe din ziua urmatoare datei emiterii, iar scadenta este ultima zi a
termenului astfel calculat. Modul de calculare este identic cu cel prezentat mai sus.
Scadentele la termen sint cele care contin ziua, luna si anul scadentei. Dreptul cambial nu indica
termenul maxim ai unei scadente, dar majoritatea autorilor mentioneaza ca cambiile se utilizeaza
pentru acordarea de credite pe termen scurt, incluzindu-le in categoria de devize (pina la 6 luni).
Daca anul scadentei este omis, acesta va fi considerat anul emiterii tratei, iar daca luna
mentionata a trecut, se considera data la aceeasi luna a anului viitor, dupa anul emiterii. Daca
data indicata este inexistenta, cambia este nula. La fel si in cazul in care scadenta este la o data
anterioara datei de emisiune.
Scadentele la o data fixa sint cele mai utilizabile din cauza certitudinii lor; ele nu permit o
interpretare gresita, fiind recomandate de multi specialisti.
Autorul monografiei Valuta si implicatiile asupra economiei de piata arata ca intr-un fel
utilizarea cambiilor la termen fix este mai putin sigura decit a celor la vedere, aducind urmatorul
exemplu: in cazul scadentei fixe documentele sint remise trasului si eliberate acestuia de catre
banca prezentatoare contra acceptarii platii. Deci, spre deosebire de cambiile la vedere, cele la
termen ingaduie importatorului sa intre in posesia documentelor care permit ridicarea marfurilor
inainte de a le achita. Exportatorul livreaza marfa bazindu-se pe increderea in semnatura de
acceptare a importatorului, prin care el se angajeaza ca la scadenta isi va onora obligatiile. Deci,
din punctul de vedere al certitudinii platii, scadenta la vedere poate fi mai sigura pentru
beneficiar, deoarece acesta poate cere plata imediata, iar in caz de refuz poate ordona stoparea
livrarii. in cambiile cu scadente fixe insa, el e nevoit sa astepte scadenta, iar in cazul in care trata
a fost acceptata de un debitor de rea-credinta, acesta din urma va putea intra totusi in posesia de
documente ce-i vor permite sa primeasca marfa.
Locul platii se prevede de obicei sub numele trasului, desi aceasta nu este o regula stricta. Este o
mentiune obligatorie si in acelasii timp necesara pentru a sti unde poate fi obtinuta plata de la
tras si unde sa se initieze actiunea cambiala in caz de refuz de plata.
Conform art.2 alin.3 al Legii Uniforme, daca in cambie nu este indicat locul platii, el va fi socotit
domiciliul trasului. in cazul in care sint mentionate mai multe locuri, cambia poate fi prezentata
la oricare dintre ele la alegerea beneficiarului. Deci atit Legea Uniforma, cit si Legea cambiei
stabilesc relativitatea cerintei indicarii locului - cambia nu este lovita de nulitate daca locul platii
nu este indicat, aceasta exceptie de la regula
obligativitatii regasirii tuturor datelor legale intr-o cambie fiind una din putinele admise.
Conform art.4 al Legii Uniforme, plata cambiei se poate face si la domiciliul unui tert sau in
orice alt loc. Cambia care contine o astfel de clauza se numeste domiciliata. De exemplu, cind
principalul obligat al unei cambii (trasul acceptant) domiciliaza intr-o localitate, avind un
provizion la o banca sau la o persoana fizica din alta localitate, se indica locul de plata la aceste
persoane sau banci. Formula utilizata in cazul cambiei domiciliate va fi urmatoarea: platitiprin
Domnul...". in aceasta situatie persoana respectiva (domiciliatorul) este imputernicita sa
efectueze plata la scadenta. Domiciliatorul este o persoana straina de cambie si distincta de tras.
Domicilierea cambiei poate fi stipulata de tragator, de trasul acceptant, precum si de posesorul
legitim ai cambiei, cu consimtamintul tragatorului. Daca domiciliatorul a fost indicat de tragator,
trasul nu poate inlocui nici chiar cu consimtamintul posesorului legitim.
in caz de refuz de plata protestul se intocmeste la locul de trai (resedinta) a domiciliatorului.
Astfel, posesorul pierde dreptul de a-1 urmari pentru neplata chiar si pe trasul acceptant, care
prin indicarea unui domiciliator devine obligat indirect, de regres, ca si ceilalti debitori cambiali.
Conform expresiei plastice a unui autor domicilierea cambiei serveste la transformarea datoriei
din cherabila in portabila, insa prezentarea spre acceptare se va face trasului".
Legea cambiei a Republicii Moldova reglementeaza acest moment astfel: trata poate fi platita in
locul unde se afla banca tertului sau in locul unde se afla banca trasului ori in alt loc stabilit de
151
comun acord". Conform legislatiei noastre, fiind in calitate de domiciliat, banca nu-si asuma
nici un risc, deoarece ea plateste cambia numai in cazul in care platitorul a transferat suma
cambiala mai inainte sau platitorul are la aceasta banca in contul bancar mijloace banesti
suficiente si a imputernicit banca sa deconteze din contul lui mijloacele necesare pentru plata
cambiei. in caz contrar banca refuza de a efectua plata"35'. Prin urmare, domicilierea fara
asigurarea prealabila de catre platitorul cambiei a unui provizion la domiciliator este nula
conform legislatiei Republicii Moldova. Plata se efectueaza de catre domiciliator contra unui
comision, denumit de domiciliere (de plata).
Numele beneficiarului este si el un element esential, ca urmare a faptului ca Legea Uniforma
stabileste ca o cambie poate fi numai la ordin si nicidecum la purtator. Emiterea cambiilor la
purtator este admisa in legislatia anglo-saxona. Beneficiarul sau primitorul sumei cambiale se
desemneaza prin indicarea numelui, care trebuie facuta in mod precis si complet cu mentiunea
la ordin", care se presupune daca lipseste. Aceasta rezulta din art. 11 al Legii Uniforme si Legii
cambiei Republicii Moldova, in care se stipuleaza ca cambia poate fi andosata, chiar daca in ea
lipseste clauza la ordin". Aliniatul 2 prevede ca in cambie poate fi inscrisa clauza nu la
ordin", a carei consecinta este interzicerea transmiterii cambiei prin gir.
in calitate de beneficiar pot fi indicate mai multe persoane. Ele se desemneaza cumulativ
sau alternativ. Atunci cind desemnarea este cumulativa, drepturile care rezulta din
cambie se exercita impreuna de toti beneficiarii, iar cind este alternativa, de oricare
dintre ei. Indicarea mai multor beneficiari nu duce la divizibili tatea sumei din cambie.
in unele situatii, mai ales cind exista rezerve asupra acceptarii titlului, ca beneficiar se
poate indica insusi tragatorul. O asemenea cambie prevede expresia platiti la ordinul
meu" sau alte expresii cu inteles similar.
in cazul unei cambii in alb, numele beneficiarului poate fi completat ulterior, dar
inaintea prezentarii la plata. in cambiile in alb, la data emisiunii figureaza doar unele
enunturi obligatorii, dar cel putin semnatura tragatorului, celelalte urmind a fi completate
cel mai tirziu 3 ani de la data emiterii, potrivit intelegerii intervenite cu tragatorul. Daca
aceasta intelegere nu a fost respectata, cambia in alb nu poate fi opusa posesorului
legitim, exceptind cazul cind posesorul a fost de rea-credinta sau a facut o greseala
grava in dobindirea titlului. Decaderea din dreptul de a completa cambia timp de 3 ani
dupa emitere nu este opozabila posesorului de buna-credinta, caruia titlul i-a fost
transmis completat.
Un regim juridic similar se aplica biletului la ordin si cecului in alb.
Numele, prenumele si domiciliul beneficiarului pot fi inscrise in orice parte a
documentului, de regula in partea dreapta dupa ordinul neconditionat de plata si
inlantuire cu acesta.
Data si locul emiterii se insemneaza pe fata titlului, si prevede ziua, luna si anul
emiterii. Data emiterii trebuie sa fie (intr-o maniera asemanatoare principiilor de stabilire
a scadentei - vezi supra) unica, certa si opozabila tuturor. Pina la proba contrarie,
data se presupune a fi adevarata sau reala. Aceasta mentiune e importanta fie pentru
a se putea stabili scadenta efectului - atunci cind ea este in legatura cu data emiterii, fie
pentru a se putea stabili daca momentul emisiunii cambiei tragatorul dispunea de
capacitate juridica de exercitiu.
Locul emiterii se mentioneaza impreuna cu data.
Potrivit art.2 alin.2 al Legii Uniforme si art.5 al Legii cambiei a Republicii Moldova la
absenta locului emiterii cambiei se ia in considerare localitatea care figureaza linga
semnatura tragatorului. Pentru cambiile internationale includerea acestui enunt este
de o foarte mare importanta, deoarece in functie de el se determina legea aplicabila
conditiilor de forma, fiind dominata de regula locus regit actum ".
Semnatura tragatorului se trece sub text in partea de jos a titlului. Nu sint valabile
semnaturile litografiate sau facute de altul decit de cel in drept. Semnatura trebuie sa
fie manuscrisa (autografa) si sa cuprinda, in cazul persoanei juridice, si denumirea
152
mentiuni obligatorii, pe care le-am enumerat mai sus, deoarece asa prevede dreptul uniform si
legislatiile nationale. Legea Uniforma stipuleaza ca sint trei cazuri de derogare de la forma legala
stabilita pentru cambie, care nu atrag nulitatea ei:
- trata fara indicarea scadentei este socotita platibila la vedere {vezi compartimentul cu privire la
scadenta);
- in lipsa indicarii locului platii acesta va fi considerat locul indicat linga numele trasului care va
fi si domiciliul platii {vezi compartimentul cu privire la locul platii);
- in lipsa locului emiterii acesta va fi socotit locul aratat linga numele tragatorului {vezi
compartimentul cu privire la locul emiterii cambiei).
in virtutea acestui fapt unii autori considera ca scadenta si locul platii (precum si locul emiterii)
sint elemente/icw/tarive ale cambiei.
in afara acestor conditii, care ofera titlului valoarea de cambie, Legea Uniforma mai prevede
posibilitatea adaugirii anumitor clauze. Ele pot fi clasificate in grupe:
1. clauze explicative;
2. clauze complementare;
3. clauze suplimentare;
4. clauze derogatorii;
5. clauze interzise;
6. clauze socotite ca nescrise.
Clauzele explicative interpreteaza sau lamuresc obligatiile cambiale, de exemplu clauzele la
ordin" sau fara procura"; clauza de valoare", prin care se indica raportul fundamental in baza
caruia s-a primit cambia.
Clauzele complementare sint acelea care completeaza continutul mentiunilor cambiale, de
exemplu desemnarea unui domiciliator sau promisiunea de plata a dobinzilor. Clauzele
suplimentare servesc ca mijloc de proba, de exemplu clauza dupa aviz", prin care trasul este
anuntat de catre tragator sa nu accepte sau sa nu plateasca titlul inainte de instiintarea sa.
Clauzele derogatorii modifica sau contrazic obligatia cambiala. Clauzele modificatoare smt
instrumente relatate de unii autori in categoria clauzelor sub denumirea clauze permise de lege",
fiind prevazute de fapt de lege. La particular, sint permise urmatoarele clauze derogatorii: .nu la
ordin"; fara gir";
negarantie pentru acceptare". Ea exonereaza pe tragator de raspundere pina la scadenta (art.9 al
Legii Uniforme si art.10 al Legii Cambiei al Republicii Moldova), interzicind Prezentarea
cambiei spre acceptare in mod absolut sau pina la un anumit termen (art.22 al Legii Uniforme);
fara protest" sau ,Jara cheltuielF (art.46 al Legii Uniforme). Ele permit exercitarea actiunii de
regres fara adresarea protestului pentru refuz de acceptare ori de plata. Clauzele interzise sint
acelea care schimba esenta sau structura obligatiilor, atragind nulitatea cambiei, de exemplu:
clauza de conditionare a ordinului de plata. Clauzele socotite ca nescrise sint acelea care
figureaza in cambie, fiind introduse de tragator, dar nu vor fi luate in considerare, deoarece in
acest caz va avea drept efect schimbarea obligatiei cambiale si nulitatea cambiei. La ele se refera,
spre exemplu, clauza prin care tragatorul este exonerat de raspunderea de plata la scadenta, sau
prin care ar transfera mai multe drepturi decit le are.
loan Macovei, spre deosebire de autorii manualului Contracte comercial internationale,
considera ca clauzele socotite ca nescrise sint o varietate a clauzelor interzise". El scrie ca
clauzele interzise din punctul de vedere al raspunderii pot fi de doua feluri:
clauze care contravin naturii titlului de credit si care atrag nulitatea cambiei (ex. conditionarea
ordinului de plata);
clauze care nu contravin naturii titlului, dar care se considera ca nescrise (ex. exonerarea
tragatorului de garantarea platii, sau clauza prin care acesta ar transmite mai multe drepturi decit
le are).
Legea Uniforma nu prevede succesiunea in care trebuie sa fie inscrise enunturile
cambiale, de aceea se permite inscrierea lor in orice ordine, desi in practica s-au
statornicit anumite reguli.
154
ale acceptatorului. Posesorul tratei poate formula acceptatorului prin mijloace aceleasi pretentii,
pe care le-ar fi putut formula persoana pentru care a intervenit nemijlocit; la fel si girantii
posteriori pentru care a intervenit mijlocitorul. Dupa ce a efectuat plata, acceptantul prin
mijloace are dreptul sa ceara de la posesor predarea tratei, a protestului si, daca va fi nevoie, a
contului achitat cu recipisa de plata; 8. acceptarea recomandatarului. Recomandatarul este o
persoana, indicata in cambie, care trebuie s-o accepte sau s-o plateasca in cazul in care cel
obligat nu si-a tinut angajamentul. Recomandatorul se indica de tragator, mai rar de ceilalti
codebitori cambiali. Recomandatorul care a acceptat polita devine prin aceasta acceptant, iar
daca o si plateste, are drept la despagubiri din partea celui ce 1-a indicat ca acceptant. Daca
recomandatorul refuza sa accepte sau sa plateasca, el nu are obligatiile codebitorilor cambiali.
Raspunderea sa este numai fata de persoana care 1-a indicat in trata. Deci aceasta acceptare este
un fel de garantie, ea nu e suficient de sigura. Aceasta clasificare am intilnit-o la C. Demetrescu
si I. Macovei, foarte putini autori facind vreo referire la felurile acceptarii.
Circulatia cambiei
In general, in relatia cambiala sint implicate 3 persoane: tragatorul, trasul, beneficiarul. Dintre
acestia, relatia principala este intre tragator si beneficiar, deoarece tragatorul emitind o cambie in
favoarea beneficiarului, recunoaste astfel obligatia pe care o are fata de acesta, inclusa in
angajamentul ca inscrisul va fi onorat la termen. Emitind cambia, tragatorul in acelasii timp se
obliga sa-1 determine pe tras sa plateasca suma inscrisa. Din momentul emiterii cambiei incepe
circulatia ei. Cambia se transmite prin:
simpla traditiune; " gir (andosare);
cesiune;
subrogare legala;
succesiune.
Cambia se transmite prin simpla traditiune (inminare) de catre tragator beneficiarului, aceasta
fiind si o obligatie a emitentului, deoarece fara infatisarea ei materiala catre debitorul cambial
beneficiarul nu-si va putea realiza drepturile. Girul (andosarea) reprezinta operatiunea prin care
cambia circula de la un beneficiar la
altul.
M. Negrus defineste girul ca o modalitate de transmitere a cambiei din mina in mina". I. Stoian
defineste girul ca pe un ordin de plata pe care-1 da beneficiarul trasului sau tragatorului de a plati
unui nou beneficiar o suma de bani determinata. I. Macovei scrie ca girul este mentiunea, facuta
pe cambie, prin mijlocul careia se transmite proprietatea cambiei impreuna cu toate drepturile si
garantiile ce decurg din ea.
Lyon Gaenn si I.Renault scriu in acest sens: Par la clause i ordre, le tireur autorise le prenneur i
ceder la lettre de change quand et ou ii lui plaira. II s'oblige directement dans cette clause i
garantir l'occupation et le paiement i l'echeance au profit de toute personne i qui le titre pourra
etre endosse dans l'avenir".
Persoanele intre care se face aceasta transmitere au diferite denumiri: persoana care transmite
cambia se numeste girant sau andosator; iar persoana careia i se transmite cambia se numeste
girator sau noul beneficiar.
Conform art. 11 al Legii Uniforme si al Legii cambiei a Republicii Moldova, orice trata, chiar
daca este expres trasa la ordin, poate fi transmisa prin gir. Conform art. 13 al Legii Uniforme,
girul se mentioneaza pe titlu, de obicei pe spatele lui, de aceea mai poarta denumirea de
andosare.
Daca sint mai multe giruri, ele se pot scrie si pe o prelungire {alonja), conform art. 12 al Legii
Uniforme, ce stipuleaza ca alonja trebuie sa fie adaugata la cambie, printr-o metoda, ce exclude
denumirea ei. Prima inscriere trebuie sa se faca prin transferul pe ambele documente, in asa fel
ca insotirea sa inceapa la cambie si sa se termine pe alonja. Primul gir pe alonja se autentifica cu
stampila in locul unde s-a unit cambia cu alonja. Girul cuprinde un ordin de plata care se
exprima printr-o anumita formula: platiti la ordinul...", platiti lui...". Ordinul de plata se
semneaza si se legitimeaza prin stampila girantului. Girantul este obligat sa indice data cind a
158
fost scris girul. Girul poate avea loc atit inainte cit si dupa acceptarea cambiei, si chiar dupa
scadenta, dar numai pina la data protestului sau pina la trecerea termenului pentru intocmirea
protestului de neplata. Girul efectuat ulterior da nastere numai la efectele unei cesiuni." Conform
art. 12 al Legii Uniforme si art. 11 al Legii cambiei a Republicii Moldova, girul trebuie sa fie dat
pur si simplu, adica neconditionat. Orice conditie de restringere a lui se considera nescrisa. Girul
partial este nul, deoarece creanta cambiala este indivizibila. I. Stoian si altii in monografia
Tehnici de comert international subliniaza ca nu trebuie considerat gir partial girul facut pentru
o suma mai mica, atunci cind girantul a primit sau a renuntat la o parte din suma cuvenita; dar
este partial cind se stipuleaza impartirea creantei intre mai multi giranti sau intre girant si girator,
carora li s-a girat cambia nu cumulativ, ci pro parte, intrucit nu ar mai putea fi urmata de
predarea documentului". Consideram ca in acest caz in document trebuie sa se faca mentiunea
ca girantul a primit o parte din suma, sau ca renunta la o parte din aceasta, in cazul in
care girarea se face pentru o suma mai mica.
Desi creantele decurgind din cambie nu se impart, un girant poate avea mai multi
giratori. Ei trebuie insa desemnati cumulativ (lui A si lui B) sau alternativ (sau lui A sau
luiB).
Girul trebuie sa fie intotdeauna urmat de transmiterea efectiva a cambiei catre noul
titular.
Girul poate fi revocat, dar numai pina la transmiterea catre girator. Daca cambia n-a fost
emisa, girul nu functioneaza, deoarece girantul nu are posibilitatea sa-si exercite
drepturile cambiale.
Girul are 2 functii de baza:
- este o modalitate specifica de transmitere a cambiei (efectul translativ al girului);
- este mijloc de legitimare a posesiunii titlului si a garantiei pentru plata si acceptarea cambiei.
Ca mijloc de transmitere, conform art. 14 al Legii Uniforme si art. 13 al Legii cambiei a
Republicii Moldova, girul transmite toate drepturile cambiale conform indicatiei din
titlu.
J. Ferroniere si Em. Chillaz scriu in acest sens: L'endossoment transfere, en principe,
i l'endossataire tous Ies droits resultant de la traite, auxquels s'ajoule, sauf clause
contraire, la garantie de l'endosseur".
Drepturile cambiale esentiale sint:
prezentarea cambiei spre plata;
dresarea protestului;
exercitarea actiunii de regres si transmiterea creantei.
Prin gir mai pot fi transmise si garantiile reale (girul, ipoteca) prevazute pentru a garanta plata
cambiei. Garantiile reale se transfera prin simplul fapt al girului, fara a fi necesare anumite
formalitati.
Dobinditorul devine proprietar deplin al cambiei, beneficiind de un drept autonom (vezi mai jos
girul in garantie"/
Ca mijloc de legitimare, girul legitimeaza posesia titlului si exercitarea drepturilor cambiale.
Primul gir este efectuat de catre tragator catre beneficiar. Pentru ca beneficiarul titlului sa fie
considerat posesor legitim, el trebuie sa se legitimeze printr-un sir neintrerupt al girurilor. Sirul
va fi considerat neintrerupt, daca fiecare gir se semneaza de catre girantul care in operatiunea
precedenta era girator. Seria girurilor se opreste la posesorul titlului. Ultimul girator este titularul
legitim al drepturilor ce rezulta din cambie. Persoana obligata sa plateasca nu poate controla
valabilitatea girurilor. Ea trebuie numai sa determine identitatea posesorului si succesiunea
formala a girurilor. Desi majoritatea autorilor mentioneaza ca cu cit cambia are mai multe giruri,
cu atit este mai sigura din punctul de vedere al garantiei platii, totusi girurile nu intotdeauna sint
dovada bunei executari a inscrisului. Autorii care sustin ca numarul mare al girurilor duce la
cresterea sigurantei titlului se bazeaza in afirmatiile lor pe faptul ca fiecare girant se obliga in
mod solidar fata de ultimul purtator. in felul acesta, la
sfirsit, titlul la ordin" va fi intarit tot circulind; el va fi mai sigur decit in momentul initial" 360.
159
Este relevanta in acest sens practica bancara: pentru ca ele sa fie scontate, bancile cer un anumit
numar de giruri. Titlul la ordin" (ca si cel la purtator) implica ceea ce este cunoscut in literatura
sub denumirea de stergerea exceptiilor. Fiecare din semnatarii inscrisului comercial s-ar putea
prevala fata de creditorii sai, invocind beneficiul unor exceptii sau justificindu-se prin diferite
motive (de exemplu: stingerea creantei prin compensatie sau prin realizarea unui contract).
Aceste exceptii nu sint opozabile beneficiarilor clauzei la ordin". Exceptiile semnatarilor sint
opozabile creditorului cu titlu personal, dar ele vor constitui litera moarta fata de purtatorul
inscrisului comercial361. Jacqueas Ferroniere si Em. Chillaz scriu: Le porteur d'une traite est
dans une titulation privilegiee par rapport i un creancier ordinaire. Le tiree ne peut lui opposer
d'autres exceptions que celles qui derivent de leur relations personnelles". Ca urmare a acestui
fapt, care rezida din principiul autonomiei raportului cambial fata de cel primar, chiar si acei
debitori care nu mai datoreaza bani creditorului initial vor trebui totusi sa onoreze inscrisul
comercial pe care l-au semnat, intre comerciantii fraudulosi se pot deschide credite fictive fara
intentia de a le onora, folosind aceeasi tehnica a girarii.
Corneliu Turianu aduce urmatorul exemplu: Trei comercianti, a caror semnatura a devenit
aleatorie, ei stiind mai bine decit oricine ca nu mai au credit, nici mijloace serioase de a si-1
procura, se inteleg ca unul dintre ei sa traga o scrisoare de schimb asupra unui al doilea, platibila
celui de-al treilea. Dupa acceptare de catre cel de al doilea comerciant, cel de al treilea va sconta
trata la o banca..."362. Asa cu toate numeroasele semnaturi de pe trata, bancherul care a platit s-ar
putea sa rimina in fata unui vid. Acest exemplu este simplificat, dar frauda poate fi dubla sau
chiar tripla. Din aceasta cauza bancherii, inainte de a cumpara trate, trebuie sa verifice minutios
solvabilitatea clientilor lor si sa nu se lase indusi in eroare de numarul mare al andosarilor.
Formele girurilor
Giruri normale
in functie de efectul pe care-1 produc, girurile pot fi normale si anormale. Girul plin (complet)
este acela care indica numele noului beneficiar. Art. 11 al Legii cambiei a Republicii Moldova
prevede ca daca tragatorul a inscris in trata cuvintele la ordin" sau platiti la ordinul nostru",
ori o expunere echivalenta, documentul poate fi transmis numai persoanei aratate in el.
Transmiterea de mai departe a tratei poate fi efectuata prin desemnarea deplina a datelor
girantului si a giratorului (gir nominal)".
Autorii legii numesc girul plin gir nominal", avind probabil in vedere girul nominativ"
(in varianta rusa HMenuou widocauMeum).
Girul plin se indica prin formula platiti la ordinul...(numele girantului) X lei (data si
semnatura girantului)".
Girul in alb nu prevede numele giratorului (art. 13 al Legii Uniforme, art. 12 al Legii
cambiei a Republicii Moldova). in forma simplificata, girul in alb poate contine numai
semnatura girantului. Pentru a se evita o alta interpretare, unii autori sustin ca semnatura
trebuie efectuata pe versoul cambiei sau pe alonja. Acest gir da posibilitatea de a
transmite cambia prin simpla inminare, ca si orice titlu la purtator. Desi in cazul girurilor
in alb transmiterea cambiei devine mult mai usoara, ea suprima pentru purtatorii, care
le primesc, anumite garantii rezultind din andosarile normale"362.
Art. 17 al Legii cambiei stipuleaza ca girul in alb poate sa contina doar datele si semnatura
girantului. Deci, legea nu prevede ca in cazul girurilor in alb este obligatorie indicarea
datei girarii. Andosarea in alb nedatata lasa necunoscuta, in lantul purtatorilor succesivi,
ordinea in care ei s-au succes. Aceasta insa nu inlatura cu totul posibilitatea recursurilor,
deoarece fata de ultimul purtator (chiar daca el n-a completat girul) toti girantii precedenti
sint debitori solidari.
Conform dreptului cambial uniform si art. 13 al Legii cambiei a Republicii Moldova
posesorul unei cambii girate in alb poate :
- sa-1 completeze cu propriul sau nume sau cu numele altei persoane;
- sa gireze cambia din nou, in alb sau in ordinul oricarei alte persoane;
- sa predea cambia unei terte persoane fara sa completeze girul in alb si fara s-o gireze.
160
Deci, in cazul girurilor in alb posesorul poate prezenta cambia spre plata fara a completa girul.
Majoritatea autorilor scriu ca Legea Uniforma nu admite cambiile la purtator, dar admite girul la
purtator, pe care il asimileaza cu girul in alb.
In majoritatea lucrarilor nu se face distinctie intre girul la purtator si cel in alb. Totusi dupa unii
autori, girul la purtator este socotit ca gir in alb, dar giratorul nu poate gira inscrisul" (spre
deosebire de girul in alb). O cambie nu va deveni cu totul" la purtator prin intermediul girului in
alb, deoarece in ea va figura intotdeauna numele beneficiarului.
Giruri anormale
Girul prin procura (gir de incasare) este girul prin care se da un mandat unei persoane sa
incaseze valoarea cambiei pentru posesorul legitim al titlului. Giratorul are calitatea de
reprezentant, exercitind drepturile cambiale in numele girantului, insa el nu devine proprietar al
cambiei, deoarece poate transmite cambia numai prin gir prin procura", ce are semnificatia unei
substituiri. in raporturile dintre girant si girator se aplica regulile mandatului, exceptie facind
faptul ca mandatul intr-un gir prin procura nu inceteaza prin incapacitatea sau moartea girantului.
Art. 16 al Legii cambiei a Republicii Moldova prevede sa daca girul cuprinde stipulatia
,rentru incasare", ca imputernicit" sau orice alta stipulatie care implica o insarcinare de
incasare asupra cambiei, detinatorul poate sa exercite toate drepturile reiesind din trata, dar s-o
gireze poate numai la ordinul girantului (girul de procura)". Girul in garantie constituie un gaj
pentru garantarea unei alte creante. in acest sens se face mentiunea in garantie", valuta in
garantie" sau valoare in gaj", si se depune documentul in gaj. Acest gir acorda giratorului toate
drepturile, fiind dat in garantarea unei alte creante a girantului, care devine astfel debitor. Fata de
girant creditorul gaj ist va exercita toate formalitatile si drepturile cambiale, deoarece el
dobindeste un drept autonom fata de debitorul sau. Giratorul exercita in nume propriu toate
drepturile comerciale. El nu poate insa dispune de gaj si nici sa transmita cambia in afara girului
prin procura. in acest sens art. 17 al Legii cambiale a Republicii Moldova prevede: daca girul
cuprinde stipulatia valuta in procente", valuta in gaj" sau orice alta stipulatie, care implica un
gaj, posesorul isi poate exercita toate drepturile reiesind din trata, dar girul facut de el va avea
valabilitatea numai ca un gir cu titlu de procura".
Raporturile dintre girant si girator sint reglementate de regulile gajului, folosit dreptului comun.
Ferroniere si Chillaz scriu in acest sens : Jorsqu'un endossement contient la mention valuer en
garantie", valuer en gage", on toute autre mention impliquant un nantissement, le porteur
exercer tout le droits derivant de la lettre de change, mais un endossement fait par lui ne vint que
comme un endossement i titre de procura-tion"364.
Girul nu la ordin (gir de cesiune) este prevazut de art. 11 al Legii Uniforme si al Legii cambiei.
Mentiunea nu la ordin" impiedica transmiterea cambiei mai departe prin gir. Girul transfera
beneficiarului toate drepturile cambiei, dar girantul isi asuma responsabilitatea numai fata de
girator, nu si fata de ceilalti posesori succesivi. Legea cambiei a Republicii Moldova prevede in
acest sens ca daca tragatorul a inscris in trata cuvintele nu la ordin" sau o expresie echivalenta,
trata poate fi transmisa numai in conformitate cu formele si efectele unei cesiuni ordinare. Tot cu
acest efect se va solda si interdictia girantului de a andosa mai departe cambia: daca cambia va fi
andosata totusi mai departe, noii beneficiari nu vor putea incasa de la el sumele respective in
ordin de regres. Art. 14 al Legii cambiei a Republicii Moldova stipuleaza in acest fel ca girantul
sus-mentionat poate interzice un nou gir; in acest caz el nu poarta raspundere fata de persoanele
in a caror favoare trata a fost ulterior girata. Girul fara garantie il exonereaza pe girant de
obligatia de garantare a platii. El poate fi exprimat prin formulele: fara garantie", fara
obligatie" s.a. Girantul are pozitia unui cedent, raspunzind numai pentru existenta creantei.
Girul de intoarcere este acela prin care beneficiarul cambiei o transmite unui obligat cambial,
care la rindul sau o poate gira din nou. Daca cambia se gireaza trasului, ea se va stinge prin
confuzie, iar daca tragatorului, atunci in dependenta de faptul daca titlul
a fost sau nu acceptat, tragatorul poate cere plata de la tras, sau cambia se va stinge
(daca n-a fost acceptata).
Girul dupa protest este acela prin care cambia se transmite dupa scadenta. El produce
161
efectele unei cesiuni. Posesorul titlului dobindeste drepturile cambiale ale cedentului,
care garanteaza doar existenta creantei. Giratorul se legitimeaza prin seria neintrerupta
a girurilor indiferent de perioada cind intervin. Art.17 al Legii cambiei a Republicii
Moldova prevede in acest sens ca girul posterior scadentei are aceeasi validitate ca si
un gir anterior. Daca girul este facut dupa exercitarea protestului de neplata sau dupa
expirarea termenului stabilit pentru exercitarea protestului, raspunderea in fata
tragatorului o vor purta ultimul girant, debitorul si acceptatorul.
Girul simulat nu transmite proprietatea cambiei. intre girant si girator nu exista raporturi
cambiale.
Girurile sterse sint socotite ca fiind nescrise, daca anularea lor este efectuata de catre
girant. Drepturile cambiale nu pot fi exercitate decit de ultimul girator. Obligatul de
regres care intra in posesia cambiei prin plata efectuarii, dovedita cu chitanta, va fi
legitimat pentru exercitarea drepturilor cambiale, daca au fost sterse girurile posterioare,
fata de cel care figureaza ca girator. Totodata el poate actiona impotriva debitorilor sai
de regres.
Cambia circula prin cesiune, daca este inscrisa clauza nu la ordin" (vezi supra).
Cambia se transmite prin subrogare legala atunci cind plata a fost facuta de un intervenient.
Cambia se transmite prin succesiune in cazul cind se hotaraste pe cale legala ca trata
sa fie inminata succesorilor beneficiarului din motive de deces pentru persoane fizice
si de transformare in cazul persoanelor juridice.
Avalul
Desi cambia, dupa parerea majoritatii autorilor, este un instrument de credit si de plata
destul de sigur, care ofera maximum de garantii prin forma sa riguroasa, prin succesiunea
neintrerupta al girurilor, care sporeste numarul persoanelor obligate, siguranta platii
creste simtitor atunci cind cambia mai este si avalizata. Dupa cum mentioneaza
Schmitthoff, avalul unei banci cu o solvabilitate recunoscuta este o garantie puternica
pentru beneficiar365.
Conform art.30 al Legii Uniforme, avalul este obligatia cambiala prin care se garanteaza
plata titlului in intregime sau in parte.
Avalul este o cautiune cambiala. El nu este o mentiune obligatorie in cambie; nefiind
impus de lege, trata poate circula si fara el.
Persoana care garanteaza plata titlului se numeste avalizator, iar obligatul garantat avalizat.
Avalul se scrie pe cambie prin formula pentru avar, in obligatie solidara", in
locul debitorului cambial" sau prin o mentiune echivalenta, dupa care se semneaza
de avalizator, indicindu-se suma garantata, avalizatul cu toate datele lui (adresa, numele,
datele bancare).
De asemenea, simpla semnatura a unei persoane pe fata cambiei, cu exceptia tragatorului
si trasului, se considera aval.
Avalul se poate scrie si pe un adaos la cambie numit alonja, precum si pe duplicat,
copie sau act separat.
Deoarece in relatia cambiala pot exista mai multi debitori (trasul acceptant, girantii,
tragatorul), avalul poate fi dat pentru fiecare dintre debitori in parte sau pentru toti la
un loc.
Avalizatorul trebuie sa indice persoana pentru care se angajeaza, in caz contrar avalul
se considera dat pentru tragator.
Clauzele avalului trebuie sa fie:
compatibile cu natura titlului,
formulate pur si simplu, fara conditii sau modificari. Art.30 al Legii Uniforme si art.26 al
Legii cambiei a Republicii Moldova permit o singura derogare: suma garantata poate fi mai mica
decit valoarea cambiei (avalpartial).
162
Avalul constituie o garantie in plus pentru cambie si este o garantie special cambiala. Este util ca
exportatorul, pe linga acceptarea trasului, sa solicite acestuia avalizarea cambiei in favoarea
trasului.
Avalul poate fi dat de o persoana straina de cambie (tert), de unul dintre semnatarii ei sau chiar
de trasul care nu a acceptat cambia, deoarece in acest caz el nu este debitor cambial.
Avalul este o cautiune special cambiala si nu trebuie asemuit cu fideiusiunea de drept comun.
Deosebirea dintre ele consta in faptul ca avalizatorul se obliga intotdeauna in mod solidar, fara a
putea invoca cauza exceptiei care l-ar scuti de plata. Prin opozitie, fideiusorul este un obligat
accesoriu si va trebui sa plateasca integral suma la prima cerere a debitorului. in plus, in dreptul
comun nu se admite plata partiala, spre deosebire de dreptul cambial.
Efectul avalului consta in obligarea avalizatorului la plata in acelasi mod ca si a debitorului
pentru care a garantat, si in ordine solidara cu acesta. Angajamentul de plata al avalizatorului este
valabil chiar daca obligatia pe care a garantat-o ar fi nula din orice alta cauza decit din viciu de
forma (art.32 al Legii Uniforme). Contrar acestei reguli, art.28 al Legii cambiei a Republicii
Moldova nu prevede viciul de forma ca motiv pentru eliberarea avalizatorului de raspundere,
stipulind ca obligatia avalizatorului este valabila si in cazul in care obligatia pe care a garantat-o
s-a adeverit a fi nula din oricare motive". Aceasta trasatura a cautiunii cambiale rezulta si ea din
autonomia obligatiilor cambiale: obligatia avalizatorului are un caracter autonom si abstract si de
aceea avalizatorul nu va putea invoca exceptiile personale ale celui avalizat. Desi legea prevede
ca in calitate de avalizator se poate angaja oricine, cu exceptia trasului acceptant, totusi in
practica se obisnuieste ca avalul sa fie dat de banci, mai cu seama de banca importatorului, si de
regula dupa acceptarea cambiei de catre ultimul. Deseori avalul se da de catre banci in schimbul
acceptarii cambiei.
Pentru beneficiar avalul dat pentru tras este cel mai convenabil, deoarece in acest caz
avalizatorul trasului devine obligat direct.
Avalizatorii girantilor raspund numai fata de giratarii respectivi, ceea ce usureaza numai
in succesiunea girurilor.
Beneficiarul cambiei nu are actiune cambiala impotriva avalizatorului, daca nu a indeplinit
toate cerintele legii pentru a-si pastra aceasta actiune impotriva obligatului principal.
Conform art.32 alin. III al Legii Uniforme si art. 23 al Legii cambiei a Republicii Moldova,
avalizatorul care a platit cambia capata toate drepturile impotriva persoanei (persoanelor)
pentru care el a garantat, si impotriva tuturor persoanelor care sint obligate cambial
fata de avalizat.
Plata cambiei
Plata este momentul final al vietii unei cambii, stingindu-se astfel obligatiile tuturor pirtilor
angajate in relatia cambiala. Lyon Baenn si L. Renault scriu in acest sens: Ce qui vient d'etre dit
pour le paiement d'une dette commercialle en general, est particulierement vrai pour le paiment
d'une lettre de change qui a pu passer entre le mains d'une grand nombre de personnes; si le tire
paie, toutes sont liberees tandis que, dans le cas cdntraire, leur responsabilite est mise en jeu".
Plata se face in favoarea beneficiarului de drept al cambiei, legitimat printr-un sir neintrerupt de
giruri. Beneficiarul este dator sa prezinte cambia spre plata la locul si in termenul indicat in ea:
art.33 al Legii cambiei a Republicii Moldova prevede: posesorul unei trate platibile la o zi fixa
sau la un anumit termen de la data emiterii sau de la vedere trebuie sa prezinte trata spre plata fie
in ziua in care ea este platibila, fie in una din cele doua zile lucratoare ce urmeaza. Trata la
vedere trebuie sa fie prezentata in termen de un an de la data emiterii".
in cazul tratei domiciliate, prezentarea la plata se va face la domiciliul tertului nominalizat in
document, dupa ce in prealabil a fost prezentata trasului spre acceptare. Debitorul tinut sa
plateasca trebuie sa verifice succesiunea girurilor.
Ferroniere si E. Chillaz scriu in acest sens: Le tire n'est pas tenu de verifier l'identite, la capacite
et Ies droits du presentateur, ii lui suffit de s'assurer que la chaine des endas est ininterompue. La
loi le dispense d'ailleurs de verifier Ies signatures, verification qu'il serait le plus souvent dans
l'impossibilite d'effectuerca debit"366. Unii autori remarca ca debitorul trebuie sa verifice
163
identitatea prezentatorului, desi legea nu prevede. Art 34 al Legii cambiei a Republicii Moldova
stipuleaza ca trasul care onoreaza cambia poate sa ceara ca aceasta sa-i fie inminata de catre
posesor, impreuna cu dovada de plata". Legislatia cambiala nu prevede insa care ar trebui sa fie
actiunile trasului in caz de refuz al beneficiarului de a-i inmina cambia in schimbul platii. Autorii
francezi (Lyon Gaenn si L.Renault, vezi mai sus) mentioneaza ca modul de plata este
reglementat de dreptul comun, dreptul comercial reglementindu-1 foarte superficial. Stoian I. s.a.
autori ai monografiei Tehnici de comert international, scriu ca in
momentul platii contra sumei achitate trasul poate solicita predarea cambiei cu mentiunea
achitat", continuind: unele legislatii admit prezentarea cambiei pentru plata direct
avalizatorului, dar in caz ca acesta refuza plata, prezentatorul pierde dreptul la actiunea in
regres". Pentru ca plata sa fie valabila, se cere ca:
- cel ce face plata sa nu fie in stare de faliment;
- debitorul sa fie sigur ca cel care pretinde plata este formal legitimat printr-un sir neintrerupt de
giruri;
- plata sa fie facuta fara frauda la scadenta.
Art. 35 al Legii cambiei a Republicii Moldova stipuleaza ca posesorul unei trate nu poate fi
obligat sa primeasca plata inainte de scadenta. Trasul care plateste inainte de scadenta o face pe
riscul si raspunderea proprie". Aceasta se explica prin faptul ca debitorul cambial practic devine
debitor la momentul scadentei. Daca el plateste mai inainte, el achita o datorie inexistenta inca.
in acest caz la momentul scadentei, daca beneficiarul va dovedi ca a pierdut cambia sau ca i-a
fost sustrasa, el poate cere plata din nou. De aceea este prudent din partea debitorului sa nu
plateasca inainte de scadenta, caci numai astfel el va fi exonerat de obligatiile asupra cambiei.
Potrivit principiului cheribilitatii, plata se face la domiciliul debitorului, respectiv al trasului,
acceptant sau nu. Autorii monografiei Valuta si implicatiile ei asupra economiei de piata
mentioneaza in acest sens ca plata cambiei si a biletului la ordin este cheribila, nu portabila,
pentru ca fiind destinat circulatiei, titlul trece din mina in mina, iar platitorul nici n-ar putea sti
cui sa-i plateasca. Daca posesorul nu cere de la tras in locul si la data prevazute in cambie, el
pierde actiunea de regres contra tragatorului, girantilor si avalizatorului. Beneficiarul este obligat
sa primeasca chiar si plata partiala367, dar numai de la debitorul principal. Posesorul cambiei nu
este insa obligat sa primeasca o suma partiala de la debitorii in regres.
Pe de alta parte, plata valabila in contul stingerii unei cambii este plata care se face inauntrul
scadentei. Or, dupa cum este indicat in art. 42 al Legii cambiei a R.M., posesorul acesteia poate
cere persoanei obligate prin gaj amenda de intirziere, in marimea stabilita de Banca Nationala a
Moldovei, pentru intirzierea la plata cambiei. Banca National a stabilit marimea acestei amende
la nivelul de 0,1% din valoarea cambiei, pentru fiecare zi de intirziere368.
Daca o cambie se prevede a fi platibila intr-o moneda care nu este cotata la locul platii, suma
poate fi platita in moneda locala dupa cursul de la ziua scadentei. Art.36 al Legii cambiei a
Republicii Moldova stipuleaza ca in cazul in care trasul este in intirziere, beneficiarul poate cere,
la alegere, sa-i fie platita contravaloarea cambiei in moneda locala fie la cursul zilei scadentei, fie
la cel al zilei platii. Valoarea (cursul) monedei straine este determinata dupa cum se obisnuieste
la locul platii. Astfel, cursul
cambiilor platibile in Republica Moldova va fi stabilit conform legislatiei Republicii Moldova.
De obicei in practica internationala se obisnuieste ca cambiile sa fie emise in moneda tarii
creditoare, dar se pot emite cambii in valuta altor tari cu plata in valuta tarii creditoare. intr-o
astfel de cambie poate fi indicat si cursul in baza caruia valuta inscrisa in trata se converteste in
valuta platii. in lipsa unor astfel de indicatii se foloseste cursul din ziua platii existent la locul
platii. Dar in asemenea cazuri apare riscul deprecierii valutei. E. Dragoescu scrie in acest sens ca
suportarea lui depinde de faptul daca valuta in care se exprima titlul este sau nu valuta platii:
daca e aceeasi, riscul deprecierii valutei il au detinatorul cambiei sau al biletului la ordin;
daca deprecierea se face treptat si titlul trece din mina in mina (prin andosare, scontare etc),
atunci pierderea rezultata o suporta detinatorul titlului, proportional cu timpul cit 1-a detinut si cu
rata deprecierii in acea perioada;
164
in cazul in care valuta in care se exprima cambia sau biletul la ordin este alta decit cea in care
se face plata, riscul deprecierii titlului il are detinatorul, iar riscul deprecierii valutei il are
platitorul".
Deci, in cazul in care apar conflicte cu privire la stabilirea cursului, preferinta se va da cursului
de la locul platii. Este relevanta in acest sens stipularea din alin. V al art. 36 al Legii cambiei a
Republicii Moldova daca suma tratei este aratata in valuta cu aceeasi denumire si in tara unde a
fost emisa si in tara platii, dar cu valoare diferita, se presupune ca- s-a avut in vedere valuta din
locul platii".
in cazul in care trata nu a fost prezentata spre plata la termenul respectiv, debitorul are dreptul sa
depuna suma tratei in depozit la cerere la banca la care este deservit, pe contul si riscul
detinatorului cambiei, extragind din aceasta si un profit: dobinda asupra depozitului se preia la
venitul debitorului.
in cazul in care cambia este prezentata, banca este obligata sa efectueze plata din contul
resurselor rezervate.
Legislatia Republicii Moldova stabileste reguli aparte pentru cazurile cint plata se solicita nu de
catre titularul cambiei in mod personal, ci prin intermedierea unor banci Comerciale. O
asemenea operatiune, numita in doctrina si in legislatia Moldovei incasso-ul cambiei, este
reglementata de Regulamentul privind modul de efectuare de catre banci a operatiunilor cu
cambii369. Punctul 1.1.1. al acestui act normativ defineste incasso-ul cambiei ca procedura de
prezentare a cambiei de catre banca (evidentiat de aut. - n.n.) spre plata, si primirea sumei
cambiale la data scadentei. Astfel, incasso-ul cambial este unica forma a operatiunilor de incasso,
precum definit de Regulile uniforme privind incasso-urile (Publicatia C.I.C. nr. 522 - pentru
detalii vezi infra compartimentul 5.6. Incasso documentar", infra). incasarea cambiilor,
efectuata de bancile comerciale la ordinul clientilor lor, se face in baza contractului privind
incasso-ul cambiei, prin care posesorul cambiei incredinteaza bancii primirea sumei cambiale la
termenul scadentei si, in caz de necesitate, inaintarea cambiei pentru intocmirea protestului de
neplata""0. Totodata, asigurarea contractuala a operatiunilor de incasare a cambiilor de catre
bancile comerciale din Moldova, nu este unica particularitate a acestor operatiuni. Punctul 1.1.2.
al aceluiasi Regulament stabileste forma mandatului, acordat bancii de catre clientul sau, in ceea
ce priveste savirsirea tuturor actiunilor juridice (inclusiv formarea protestului de neacceptare sau
neplata) pentru asigurarea incasarii valorii cambiei - cambia este transmisa la incasso bancii prin
gir de incasso. Astfel, pentru a face posibila incasarea valorii cambiei de catre banca, clientul
acesteia trebuie sa formeze doua acte juridice - contractul de incasso al cambiei, si girul de
incasso aplicat pe verso-ul cambiei sau alonja. Regulamentul mentioneaza ca stipulatiile
pentru incasso", ca imputernicit" nu inseamna cesiunea dreptului de posesie a cambiei", si ca
banca imputernicita sa realizeze procedura de incasso a cambiei poate s-o gireze numai la
ordinul girantului (girul de procura)" - ceea ce pe deplin corespunde principiilor de circulatie a
cambiilor prin gir, stabilite de conventiile de la Geneva din 1930. in ceea ce priveste modalitatea
practica de efectuare a platii cambiei, ea si-a gasit reglementare dupa operarea, prin HCA al
B.N.M. nr.416din30.12.19993", a modificarilor in Regulamentul Nr. 25/11 -02 privind
decontarile fara numerar in Republica Moldova, aprobat prin HCA a B.N.M. nr. 33 din 12 iulie
1996372. in afara de noul alineat inserat in punctul 15 al Regulamentului, ce prevede ca achitarea
cambiei se efectueaza prin dispozitie de plata, prin cerere-dispozitie de plata sau prin cec din
carnetul de cecuri cu limita de suma, aceste modificari au introdus un compartiment nou in titlul
referitor la decontarile prin cererea-dispozitia de plata: Compartimentul 2. Particularitatile
achitarii cambiei". Acesta stabileste urmatoarea procedura de achitare a cambiei prin cereredispozitie de plata (CDP):
1. Prezentarea de catre beneficiarul cambiei, a unei CDP in 4 exemplare ce insoteste cambia,
uneia din persoanele obligate la plata conform cambiei (Regulamentul defineste aceste persoane
prin termenul generic platitor");
2. Verificarea de catre platitor a autenticitatii cambiei, pentru a stabili existenta si valabilitatea
creantei beneficiarului cambiei. in caz de stabilire, platitorul confirma obligatia sa de plata prin
165
semnarea CDP si returnarea lor (doua purtind consemnatia acceptului de plata a platitorului),
impreuna cu cambia, beneficiarului;
3. Beneficiarul prezinta titlurile primite conform punctului 2, la ghiseele bancii platitoare;
4. Banca platitoare verifica corectitudinea formarii CDP si debiteaza contul platitorului cu suma
cambiei, efectuind si
5. creditarea, cu aceeasi valoare, a contului beneficiarului in banca sa, prin intermediul centrului
de decontari al B.N.M.. Aceste operatiuni se documenteaza prin remiterea unuia din exemplarele
acceptate al CDP catre banca beneficiarului, si pastrarea celuilalt pentru evidenta platii efectuate.
Din celelalte doua exemplare fara mentiunea acceptului platitorului, unul purtind stampila bancii
platitoare platit in suma totala" se returneaza
beneficiarului, iar celalalt cu aceeasi mentiune se remite platitorului impreuna cu extrasul din
cont.
in mod schematic mecanismul achitarii cambiei prin CDP se infatisaza in felul urmator (vezi
figura 11 pe pag. 774).
Legea permite ca in cazurile in care tragatorul si-ar putea exercita dreptul de regres la scadenta
sau inainte de scadenta, sa fie facuta plata prin mijlocire. Plata prin mijlocire nu poate fi partiala;
ea trebuie sa acopere intreaga suma a debitorului pentru care s-a facut mijlocirea. Posesorul
trebuie sa prezinte trata tuturor persoanelor care au intervenit prin mijloace si in caz de refuz de
plata poate dresa un protest de neplata cel putin in ultima zi admisa pentru inaintarea protestului.
Daca protestul n-a fost dresat la timpul cuvenit, mijlocitorul si girantii posteriori inceteaza de a
mai fi obligati cambiali. Daca mijlocitorul a refuzat sa plateasca, el pierde dreptul de regres
impotriva persoanelor. Persoana obligata prin mijlocire trebuie sa-si indice numele pe trata si sa
indice ca a executat cambia; daca mentiunea data lipseste, se va considera ca plata a fost facuta
de tragator.
Art.55 al Legii cambiei a Republicii Moldova prevede ca persoana care a platit prin mijlocire
obtine drepturi rezultind din trata impotriva celei pentru care el a platit si impotriva celor obligati
prin trata pentru ultimul. Aceasta nu poate insa gira din nou trata. Girantii posteriori semnatarului
pentru care plata a fost facuta prin mijlocire sint scutiti de raspundere". in situatia in care mai
multi mijlocitori se ofera sa faca plata, se accepta propunerea aceluia care scuteste de raspundere
cel mai mare numar de persoane. Mijlocitorul care in ciuda reguli intervine intentionat, pierde
dreptul de regres impotriva celora care ar fi fost scutiti de raspundere, daca platea mijlocitorul ce
avea oferta mai buna. Plata cambiei de oricare din debitorii cambiali este liberatorie, adica ea
stinge toate creantele ce reieseau din cambia respectiva.
Protestul si regresul
inscrisul de comert trebuie prezentat la scadenta trasului, pentru a se constata daca acesta plateste
sau nu, iar in unele cazuri trebuie sa fie prezentat acestuia din urma spre acceptare. in cazul
refuzului de plata sau de acceptare, acestea trebuie constatat printr-un act de protest. Protestul
este obligatoriu ori de cite ori posesorul cambiei vrea sa exercite contra obligatiilor de regres
actiunea cambiala; ultima nu poate fi exercitata fara indeplinirea acestei formalitati. Confomi
art.39 al Legii Cambiei a Republicii Moldova refuzul de acceptare sau de plata trebuie sa fie
constatat printr-un act autentic". Autorii manualului Contracte comerciale internationale" in
acest sens scriu ca protestul se dreseaza sub forma autentica, de catre organe special desemnate
(fiind un act solemn si public), prin care se constata indeplinirea din partea posesorului cambiei a
diligentelor cerute de lege pentru exercitiul actiunii cambiale de regres""3. Atit doctrina, cit si
dreptul cambial consacra acestuia spatii importante. Corneliu Turianu scrie ca totusi marea
majoritate a scrisorilor de schimb sint emise fara cheltuieli. Ele
trebuie totusi sa fie prezentate la scadenta, dar fara a putea fi protestate din cauza neplatii.
Emitentul va emite o noua trata, consimtind poate trasului, un nou termen. Numai in cazul cind
trasul se incapatineaza in pozitia sa, tragatorul va emite o scrisoare cu cheltuieli" pentru ca sa se
poata face protestarea in caz de neondrare a platii"374. Acelasi lucru este prevazut si de art.41 al
Legii Cambiei a Republicii Moldova, care pe linga aceasta mai prevede ca aceasta stipulatie nu
scuteste detinatorul nici de prezentarea tratei spre plata in termenul fixat, nici de remiterea
166
Forfetarea este operatiunea, prin care detinatorii titlurilor de creanta le pot vinde unor institutii
specializate de forfetare. Operatiunile de forfetare au aparut ca urmare a faptului ca:
a. bancile centrale nu reesconteaza cambii cu scadenta mai mare de 90 de zile;
b. cambiile reescontate trebuie sa fie exprimate in moneda nationala si numai in cazul in care
banca comerciala nu si-a depasit plafonul de reescont aco.dat de B.N. (centrala).
Desi in principiu forfetarea se aseamana cu scontarea, deosebirea dintre ele este data de faptul ca
prin forfaiting institutia de forfetare preia asupra sa toate riscurile de neplata izvorite din reacredinta, falimentul etc. al debitorului sau garantilor lui, risc care in cazul scontarii nu este
preluat de banca. De aceea si taxa de forfetare este mai mare decit taxa scontului. De regula, la
preluarea cambiilor casele de forfaiting controleaza si pretind toate documentele care sa asigure
incasarea fara dificultati a titlului, verificind totodata valabilitatea semnaturilor. Desi taxa de
forfetare este mai mare, ea este mai avantajoasa pentru detinatorii de titluri, deoarece permite
reintregirea fondurilor inainte de scadenta si eliberarea de riscurile neplatii. Institutia de forfetare
nu preia riscurile izvorite din neindeplinirea intocmai a unor obligatii contractuale de baza care
au generat emiterea titlului, exportatorii fiind tinuti responsabili pentru acestea in baza
obligatiilor contractuale.
Varietatile cambiilor
Sint mai multe criterii de clasificare a cambiilor
I. dupa cum sint sau nu insotite de documente :
- simple;
- documentare.
Cambiile simple sint remise trasului si circula pina la incasarea lor, neinsotite de vre-un
document.
Documentare sint cambiile la care se anexeaza documentele convenite de parteneri privind
expedierea marfurilor. Documentele insotitoare pot fi urmatoarele: o copie a facturii, documente
de transport (duplicatul scrisorii de trasura, conosamentul) etc. in cazul cind ii serveste
vinzatorului la incasarea marfurilor, cambia documentara este prezentata la plata cumparatorului
prin banca exportatorului si respectiv, prin corespondentul acesteia din tara importatorului.
II. in functie de modul in care este stipulata plata cambiilor pot fi:
- la vedere;
- la un anumit termen de la vedere;
- la o scadenta determinata (vezi mai sus).
III. dupa natura operatiei care a generat emiterea cambiei, se disting:
- cambii comerciale;
- cambii financiare;
- cambii de complezenta.
Comerciale sint acele cambii, care au la baza o tranzactie de vinzare-cumparare sau alta
operatiune comerciala. Vinzatorul trage o cambie asupra clientului sau in scopul de a compensa
creanta sa.
Financiare sint acele cambii care sint generate de operatii de credit bancar, neavind la baza o
tranzactie comerciala. Astfel, in cazul unor acreditive deschise de banci in vederea acoperirii
importurilor pe credit, vinzatorii pot capata dreptul, contra remiterii documentelor, de a trage
trate asupra bancilor importatorilor (nu si asupra importatorilor), care le accepta. in felul acesta
banca acceptanta se obliga ca, la scadenta, sa onoreze
cambiile respective. Cambiile financiare mai pot lua nastere si din relatiile interbancare. Astfel
unele banci obisnuiesc sa traga cambii la vedere asupra corespondentilor lor din alte tari, la
ordinul unor persoane fizice sau juridice, fara ca din text sa rezulte ca ar avea la baza o
operatiune comerciala.
De complezenta sint cambiile care nu rezulta din schimbul de marfuri si nici nu-s legate de
acordarea creditelor bancare. De obicei astfel de cambii se dau reciproc de catre firmele
comerciale sau industriale care se afla in strinse legaturi de afaceri (de aceea se mai numesc si
trate prietenesti), in vederea obtinerii unui credit bancar prin scontarea cambiilor. Tot cambii de
171
complezenta, neavind o baza reala, sint cele folosite in caz de faliment. Ele sint trase de o
persoana aflata in legaturi strinse cu debitorul, in scopul de a mari artificial pasivele debitorului,
astfel incit o parte cit mai mare a averii ramase sa treaca asupra detinatorului cambiei, care o va
imparti cu debitorul. Emiterea unor astfel de cambii fictive constituie o infractiune.
O categorie aparte a cambiilor o constituie cambiile in alb. Cambiile in alb sint acelea care la
momentul emiterii nu contin toate enunturile obligatorii, exceptie facind semnatura tragatorului,
care intotdeauna este obligatorie, deoarece prin ea acesta din urma se obliga sa-1 determine pe
tras sa plateasca la scadenta. Tragatorii pot recurge la emiterea cambiilor in alb in cazul platilor
in transe, emitind un lot de cambii care pot contine doar semnatura lor, restul enunturilor fiind
obligatoriu de a fi introduse de beneficiari pina la momentul prezentarii spre plata. Pentru aceasta
este necesar ca exportatorul sa convina din timp cu importatorul ca acesta sa accepte cambiile in
alb trase asupra lui. M. Negrus mentioneaza ca referitor la cambiile in alb sint de retinut
urmatoarele:
- nu poate lipsi semnatura tragatorului;
- daca in momentul emiterii cambia e incompleta, in momentul prezentarii la plata trebuie sa fie
completata, cuprinzind toate elementele necesare;
- omisiunea unor elemente la emitere trebuie sa fie voluntara;
- este necesar sa existe autorizarea prealabila pe care tragatorul da beneficiarului cambiei sau
unui tert posesor, de a completa cambia in anumite conditii convenite;
- completarea abuziva, contrar intelegerii prealabile dintre parti, da dreptul debitorului cambial
sa invoce exceptia de completare abuziva si rea-credinta celui care a completat inscrisul (care
trebuie dovedite).
De obicei, cambiile in alb trebuie sa contina pe linga semnatura tragatorului, si acceptarea
trasului si avalizarea bancii. Ele vor fi depozitate la o banca (banca trustee") anterior inceperii
executarii contractului si sint eliberate pe masura ce exportatorul dovedeste, prin documente, ca
si-a indeplinit obligatiile. La emiterea cambiilor in alb trebuie sa se convina clar care sint
documentele, pe baza carora banca ar fi autorizata sa elibereze cambiile, si modul in care vor fi
completate sumele si scadentele. Pentru exportator e preferabil ca in setul de documente necesar
de a fi prezentat, importatorul sa nu fie implicat, pentru a se evita tergiversarea eliberarii
cambiilor. Este in interesul exportatorului sa stipuleze ca banca este autorizata irevocabil sa
elibereze cambiile in conditiile stabilite.
Modificarea cambiilor
Conform art.59 al Legii cambiei a R.M. modificarile au efect numai asupra semnatarilor
ulteriori, pe cind cei anteriori sint obligati conform textului de pina la modificari, altfel spus
fiecare semnatar este obligat doar pentru ceea ce a semnat.
Prescriptia cambiala
Termenul de prescriptie cambiala impotriva acceptantului este de 3 ani de la data
scadentei. Actiunile posesorului impotriva girantilor si a tragatorului se prescriu timp
de 1 an de la data protestului, exercitat la termenul stabilit, iar daca s-a stipulat ,Jara
cheltuieli" - de la data scadentei.
Actiunile girantilor unul impotriva altuia, si impotriva tragatorului, se prescriu prin 6
luni din ziua in care girantul a platit trata, sau din ziua in care actiunea de regres a fost
pornita impotriva sa. in cazul cind a fost inaintata actiunea, termenul de prescriptie se
intrerupe numai referitor la persoana responsabila, nu si in privinta celorlalti debitori
cambiali.
Dupa suspendare temeiul de prescriptie reincepe, timpul de pina la intrerupere
neincluzindu-se in termenul nou.
Daca actiunea a fost respinsa de judecata sau arbitraj, termenul de prescriptie, care a
inceput pina la actiune, continua in mod general.
Daca scadenta unei cambii coincide cu o zi nelucratoare legala, plata poate fi ceruta in
prima zi lucratoare ce urmeaza. in general, toate actiunile pot fi exercitate numai in zile
lucratoare. Zilele nelucratoare, care cad in decursul termenului stabilit, intra in calculul
172
lui. Daca ultima zi a acestui termen este o zi nelucratoare legala, un astfel de termen se
prelungeste pina la prima zi lucratoare legala. Calcularea termenului se va face din ziua
a doua, prima zi (ziua emiterii) neincluzindu-se in calcul.
Legislatia cambiala, spre deosebire de cea civila, nu admite zile de gratie nici in baza
deciziei judecatoresti nici chiar a dispozitiilor legale.
Biletul la ordin
Notiuni generale
Biletul la ordin este un inscris, prin care o persoana, denumita emitent, se obliga sa
plateasca unei alte persoane, denumita beneficiar, sau la ordinul acesteia, o suma de
bani la scadenta.
Dictionarul de relatii economice internationale defineste biletul de ordin ca un
instrument de plata si titlu de credit, constind dintr-o promisiune de plata
neconditionata scrisa, data si semnata de o persoana (emitent), prin care aceasta se
angajeaza sa plateasca la cerere, la o data fixa sau determinabila, o suma de bani unei
anumite persoane (beneficiar) sau la ordinul acesteia".
Dragoescu defineste biletul la ordin ca o promisiune scrisa, semnata de cel care se
angajeaza (emitentul) prin care acesta isi ia obligatia sa plateasca la vedere sau la termenul
indicat unei anumite persoane (beneficiar), sau la ordinul acesteia, suma indicata".
J. Ferroniere si Em. Chillaz scriu ca le billet a ordre est un ecrit par lequel le sanscripteur
s'engage a payer une somme determinee au beneficiare".
Biletul la ordin nu este decit o cambie simplificata, in care chiar din faza cererii nu intervin decit
doi subiecti in loc de trei, pentru ca tragatorul este in acelasi timp si tras. "Ihvrriutea acestei
insemnari unii autori si unele legislatii, inclusiv cea a Republicii Moldova, il numesc cambie
simpla.
C. Kiritescu il defineste ca pe o a doua forma a cambiei, dar mai simpla decit prima. Legea
cambiei a Republicii Moldova defineste biletul la ordin (cambie simpla) ca un titlu de credit,
prin care tragatorul se obliga sa plateasca o suma anumita prezentatorului i__cjmbie sau
persoanei aratate in cambie, ori aceluia pe care ea il va arata, dupa o perioada stabilita sau la
cerere". Dupa cum se vede din definitii, subiecti ai biletului la ordin sint:
1. emitentul - debitorul sau importatorul, care emite inscrisul, obligindu-se sa efectueze plata;
~"""""
2. beneficiarul - creditorul sau exportatorul, catre care sau la ordinul caruia urmeaza sa se faca
plata.
-~
Conform art. 75 al Legii Uniforme si art.63 al Legii Cambiei a Republicii Moldova, biletul la
ordin trebuie sa contina:
1. denumirea de bilet la ordin, inclusa in insusi textul titlului in limba utilizata la redactare;
2. promisiune neconditionata de a plati o suma determinata;
3. scadenta;
4. domiciliul platii;
5. numele beneficiarului;
6. data si locul emiterii
7. semnatura emitentului.
Legea cambiei a Republicii Moldova stipuleaza ca cambia simpla cuprinde denumirea de
cambie", nespecificind despre care cambie este vorba: cambie simpla sau trata. Aceasta
reglementare poate fi generatoare de confuzii, ca si in cazul tratei (vezi mai sus), ca fiind in
contradictie cu principiul solemnitatii inscrisurilor cambiale. Este preferabil ca in inscris sa fie
expres prevazuta denumirea lui, pentru ca obligatii lui sa-si poata da seama imediat de intinderea
obligatiilor sale.
Perfectarea biletului la ordin se face de aceeasi maniera cu cea a cambiei, unica deosebire fiind
componenta subiectelor. Ca si la cambie, daca documentul nu contine un element din cele sus
mentionate, el nu are putere juridica de bilet la ordin, cu urmatoarele exceptii:
daca nu este indicata scadenta, biletul la ordin va fi platibil la vedere;
173
daca lipseste mentiunea despre locul emiterii, acesta sa fi considerat locul indicat linga
semnatura emitentului;
daca lipseste mentiunea despre locul platii, se ia in considerare locul emisiunii titlului.
Biletul ta ordin se emite de catre debitor, fiind un angajament al acestuia. Acesta este
principala deosebire de cambie. Tragatorul si trasul se intrunesc in aceeasi persoana. Tragatorul
isi da ordin sie insusi, angajindu-se personal la plata. Daca pe trata era mentiunea vetiplati", in
biletul de ordin aceasta este inlocuita cu formula voiplati". Biletul la ordin este doar o
promisiune de plata, si el necesita un grad mai sporit de incredere intre parteneri decit in cazul
cambiei.
Deoarece debitorul se obliga nemijlocit si personal, este evident ca e inutil de a-1 prezenta spre
acceptare, deoarece ea este data chiar din momentul emiterii. Acceptarea ar fi fost contrara cu
insasi natura juridica a titlului. in acest sens, art.78 al Legii Uniforme si art. 66 al Legii cambiei a
R.M. stipuleaza ca emitentul biletului la ordin este obligat ca si acceptantul in cazul cambiei.
in cazul unui bilet la ordin platibil la un anumit termen de la vedere, inscrisul trebuie prezentat la
viza (pentru insemnare) emitentului in termen legal de un an sau in termenul conventional fixat
de emitent sau giranti. Refuzul emitentului de a viza se constata prin protest, al carui data
serveste ca moment de referinta pentru stabilirea termenului de plata.
Biletul la ordin poate circula ca si trata, prin andosari succesive, insa plata este mai putin sigura
ca in cazul tratei, deoarece poarta doar semnatura debitorului, adica angajamentul unei singure
persoane la care se adauga raspunderea solidara a andosatorilor. insusi cuvintul bilet"
desemneaza dupa parerea autorilor francezi J.Gaenn si J. Renalt recunoasterea sub semnatura
privata (sau autentificata) a unei datorii cu promisiunea de a plati.
Nu exista obiceiul emiterii biletului la ordin in mai multe exemplare, deoarece nu este prezentat
spre acceptare.
Biletului de ordin ii sint aplicabile in masura in care nu-i sint incompatibile cu natura lui, toate
prevederile referitor la cambie privind girul, scadenta, plata, actiunea de regres in caz de neplata,
plata prin mijlocire, copiile, modificarea, prescriptia, calcularea termenelor, plata la un tert sau in
alt loc, diferit de domiciliul trasului, clauzele despre dobinda, divergenta in aratarea sumei
supuse platii, consecintele semnarii de citre un incapabil sau persoana imaginara, consecintele
depunerii semnaturii persoanei ce actioneaza fara imputerniciri sau cu depasirea acestora,
dispozitiile despre aval, scontare, forfetare. Nu este clara stipularea articolului 65 al Legii
cambiei, care prevede ca biletului la ordin i se aplica si dispozitiile tratei privind actiunea in caz
de neacceptare, aceasta fiind contrara stipulatiilor anterioare ale aceleiasi legi si naturii biletului
la ordin, in operatiunile comerciale biletul la ordin este mai putin utilizat, emiterea sa, de altfel,
neconstituind un act de comert, decit daca ea reprezinta un accesoriu al unei operatiuni
comerciale. Lyon Gaenn si L.Renault mentioneaza despre caracterul civil sau comercial al
biletului de ordin acelasi lucru: la forme du billet a ordre ne suffit pas pour imprimer le
caractere comercial aux obligations qui y sont constatees, ii faut donc Ies examiner en ellesmemes et voir si elles sont comerciales ou civiles...ll faut, pour repondre a la question ,
considerer si l'operation a l'occasion de laquelle la personne dont ii s'agit
c'est comerciale ou civile". Dupa parerea lui J.Ferroniere si Em. Chillaz, acesta este cauza
utilizarii mai restrinse a biletului la ordin comparativ cu cambia, iar eventualul litigiu poate sa nu
fie sub jurisdictia tribunalelor comerciale, ceea ce este dezavantajos comerciantilor.
Varietatile biletului la ordin
Biletul la ordin poate fi simplu si garantat.
Cel simplu este emis de o persoana care datoreaza cuiva o suma de bani, garantind
plata prin chiar emiterea lui. La baza lui sta garantia personala, adica calitatile personale
ale debitorului. De aceea, daca creditorul a acceptat plata prin intermediul biletului la
ordin simplu, in cazul insolvabilitatii debitorului, poate pierde. De aici s-a nascut
necesitatea de a garanta creditul consimtit prin intermediul bilebtului la ordin.
Biletul la ordin garantat este cunoscut in practica sub denumirea engleza warrant".
Garantia semnaturii emitentului este asigurata prin dovada (recipisa) depunerii unor
174
marfuri in depozit sau in garaj comercial. Warrantul este in general legat de existenta
unor magazii generale sau antrepozite, unde comerciantii pot pastra marfurile cumparate
sau pe cele pe care nu le-au vindut. La depozitarea marfurilor, depozitarul emite un
certificat de depozit, numit recipisa-warrant, prin care-si recunoaste obligatia de a
restitui marfurile primite sau contravaloarea lor.
Pe baza warrantutui detinut deponentul isi poate lua diferite angajamente de plata care
sint garantate cu marfuri depozitate. Warrantul cuprinde enunturile caracteristice
biletului la ordin, cu diferenta ca el se sprijina pe un gaj.
O alta categorie de bilete la ordin sint cambiile de trezorerie. Conform art. 1 al Legii
cambiei a Republicii Moldova, cambia de trezorerie este emisa de catre Guvern in
persoana Ministerului Finantelor in scop de acumulatoare pe termen scurt a mijloacelor
banesti temporare libere.
Alta categorie de bilet la ordin sint cambiile bancare, care se emit tot in aceleasi
scopuri, cu deosebirea ca tragator al lor este Banca Nationala si bancile comerciale.
Aceste cambii se emit de regula pe un termen de pina la un an. Conform art.69 al Legii
Cambiei a Republicii Moldova, semn cambial al acestor cambii se considera mentiunea
cambie de trezorerie'" sau cambie bancara'"''.
Asupra lor se extind in general prevederile biletului la ordin, cu unele derogari:
asupra lor nu extind prevederile privind avalul;
posesorii lor nu au dreptul de regres, ei poseda numai dreptul de protest de neplata impotriva
tragatorului cu incasare sumelor respective;
in continutul lor nu se indica numele beneficiarului.
in scopul reglementarii cambiilor bancare, Consiliul Administrativ al Republicii Moldova a emis
Conditiile tip cu privire la emiterea, circulatia si stingerea cambiilor simple ale bancilor
comerciale" din 01.03.1994379;.
Bancile, ce emit cambii bancare sint obligate sa prezinte la B.N.M. pentru inregistrare cambiile
bancare in conformitate cu conditiile tip sus-mentionate. Art. 1 al lor definesc cambia bancara ca
un angajament neconditionat al bancii de a plati cambia posesorului ei la scadenta, platind o
suma determinata ce consta din suma cambiei si dobinda". Cambia bancara poate fi emisa fie
orice suma, dar nu mai mica de 500 lei. Cambiile bancare se emit doar la ordinul persoanelor
fizice si juridice din Republicii Moldova. Marimea dobinzii bancare se stabileste in dependenta
de suma cambiei si scadenta. Clauza cu privire la dobinda trebuie inscrisa in cambie, in caz
contrar ea se va considera ca nescrisa.
Cambia, beneficiar al careia este o persoana juridica poate fi girata doar unei persoane juridice;
iar daca beneficiar este o persoana fizica - numai unei persoane fizice. Este interzisa scoaterea
cambiilor bancare peste hotarele Republicii Moldova. in cazul pierderii cambiei bancare, aceasta
nu se reconstituie.
Cambiile bancare pot fi prezentate la plata in termen de un an de la data scadentei. Pentru
perioada dintre momentul scadent si momentul prezentarii la plata dobinda nu se plateste.
5.5. Acreditivul documentar
Consideratii introductive
Acreditivul documentar (AD) este o modalitate folosita extrem de larg in derularea platilor dintre
comercianti aflati in state diferite. Aceasta se datoreste avantajelor pe care jie ofera aceasta
modalitate de decontare, si anume:
securitatea platii. Datorita faptului, ca schema de plata a AD se bazeaza pe principiul platii
contra documentelor (1) efectuat de catre banci fara consimtamintul (si cel mai des fara dreptul
de revocare) a ordonatorului platii, AD ofera exportatorului siguranta incasarii contravalorii
marfurilor livrate. Pe de alta parte, formalismul si rigurozitatea controlului bancarq alta
trasatura specifica a platilor prin AD - asigura importatorul contra pericolului platii pentru o
marfa neconforma.
securitatea receptionam documentelor. Aceasta este asigurata importatorului prin faptul ca
vehicularea documentelor se efectueaza pe canal bancar.
175
Totodata, la evaluarea acestei modalitati de plata trebuie tinut cont si de faptul ca datorita
responsabilitatii care e asumata de bancile implicate in derularea operatiunii de AD, ce determina
comisioanele si spezele bancare mai ridicate pentru deservirea acestui mijloac de plata, AD este
cea mai scumpa optiune de plata. Datorita securitatii care o ofera (adevarat, contra unui pret mai
ridicat - aut.), este recomandata utilizarea lui limitata la cazurile in care comerciantii
intentioneaza sa se puna in siguranta contra riscurilor de neiexecutare din partea partenerilor lor
contractuali. in cazurile insa in care intre parti sint stabilite relatii de colaborare de afaceri care
determina increderea reciproca, este preferabila utilizarea modalitatilor mai simple si
necostisitoare de plata (ex. incassoul documentar).
Notiunea si reglementarea juridica a decontarilor prin intermediul AD
Primele forme ale decontarilor prin intermediul acreditivului documentar au aparut in sec. XIX
in practica bancilor centrale ale tarilor Europei Occidentale, devenind mult mai rispindite in
prima jumatate a sec. XX. Utilizarea tot mai larga a acreditivului documentar in primele decenii
ale secolului a determinat inceputul activitatilor de unificarea a reglementarilor in materie,
activitati care intr-o ordine cronologica ar putea fi descrise in felul urmator:
- Reguli si uzante uniforme privitoare la acreditivul documentar, proiect ce a fost aprobat de
catre statele participante ale Conferintei de la Vienna din 1933 a C.l.C. Desi acceptat de catre
aceste state, proiectul nu s-a bucurat de o larga popularitate dat fiind caracterului limitat al
utilizarii acreditivelor documentare in decontarile internationale de pe acea vreme;
- Reguli si uzante uniforme privitoare la acreditivul documentar, o noua redactie a carora a
fost aprobata la Conferinta de la Lisabona din 1951;
- Reguli si uzante uniforme privitoare la acreditivul documentar, versiunea a treia, revizuita
in 1962;
- Reguli si uzante uniforme privitoare la acreditivul documentar, elaborate de Comisia de
Tehnica si Practica Bancara in 1974 (Publicatia C.l.C. Nr.274). Este necesar de mentionat ca
baza reglementarilor in materie de acreditiv documentar a fost pusa anume de Publicatia C.l.C.
Nr. 274.
- Reguli si uzante uniforme privitoare Ia acreditivul documentar, care de fapt a fost o reredactare a Publicatiei Nr. 274, datind cu anul 1983 (Publicatia Nr. 400 a C.l.C. de la Paris);
Mecanismul actual de reglementare a decontarilor prin intermediul acreditivului
documentar este determinat de urmatoarele uzante unificate:
l'. Reguli uniforme si practica acreditivelor documentare - Publicatia C.l.C. Nr. 500
(avind urmatorul titlu oficial in limba engleza: Uniform Customs and Practice for
Documentary Credits (UCP 500, 1993 revision)) elaborate in 1993 sub conducerea
Presedintelui Comisiei Bancare a C.l.C. de la Paris Charles del Busto, si intrate in
vigoare incepind cu 01.01.1994. in cele ce urmeaza referinta la regulile sus-mentionate
se va face prin utilizearea termenilor Regulile sau UCP500;
2. Formulare standard privind acreditivele documentare- Publicatia C.l.C Nr. 516
(the New ICC Standard Documentary Credit Forms), publicata in 1993 intr-un rastimp
scurt dupa Publicatia Nr. 5OO380. Prin acest document, C.l.C. a propus spre utilizare
urmatoarele formulare tipizate a documentelor vehiculate (si executate) de catre banci
intr-un raport de AD:
Formular tipizat al Ordinului (Cererii) de deschidere a AD;
Formular tipizat al AD;
Formular tipizat al Ordinului de Notificare (Avizare) a AD;
Formular tipizat al Copiei AD;
Formular tipizat al Ordinului de Prelungire a actiunii AD;
Formular tipizat al Ordinului de Modificare a AD;
3. Reguli uniforme privind decontarile interbancare in cadrul acreditivelor documentare Publicatia C.l.C. nr. 525 {the ICC Uniform Rules for Bank-to-Bank Reimbursements under
Documentary Credits - URR 525), publicata in noiembrie 1995;
4. Reguli privind solutionarea litigiilor referitoare la acreditive documentare (ICC
176
solicitarea bancii emitente (pentru detalii vezi capitolul 4.5.8.1. Avizarea AD). " banca
confirmatoare banca care, la angajamentul de plata asumat de banca
emitenta, adauga propriul ei angajament, egal ca valoare si conditii, contra unui comision de
confirmare (art. 9 b).
banca platitoare - banca terta, care poate fi si banca benefiarului AD, care executa
instructiunea bancii emitente de a efectua plata in conditiile indicate in AD persoanei desemnate
in ordonatorul AD. in acest fel, banca emitenta cesioneaza" mandatul sau de plata unei alte
banci, rezervind-si obligatiunea de a rambursa bancii platitoare suma creditata conform AD.
banca trasa sau acceptanta - este aceeasi banca terta platitoare, cu unica deosebire care
consta in faptul ca plata se efectueaza nu efectiv, ci prin intermediul platii sau acceptarii
cambiilor trase asupra ei de catre beneficiarul platii intr-o operatiune de AD.
banca negociatoare banca care negociaza", adica plateste cambiile trase nu asupra ei ci
asupra bancii emitente a AD. Este o situatie specifica pentru legislatia bancara a sistemului de
drept anglo-saxon.
banca rambursatoare - banca, care la solicitarea bancii emitente rambureaza plata efectuta in
contul AD sau achita comisionul, la care sint indreptatite: banca platitoare, acceptatoare sau
negociatoare (art. 19). Notiunea in cauza nu prevede posibilitatea achitarii de catre banca
rambursatoare a comisionului de confirmare datorat bancii confirmatoare - fapt ce este
considerat o omitere a versiunii curente a Regulilor.
Beneficiarul AD, adica persoana care va incasa suma indicata in AD in cazul prezentarii
documentelor conform cerintelor indicate in AD.
Independenta juridica a raportului de AD
Este necesar de mentionat natura autonoma a angajamentului bancii emitente de a plati contra
documente in conformitate cu indicatiile primite in AD, de:
relatiile contractuale intre ordonatorul AD si beneficiarul platilor in baza acestui acreditiv;
relatiile comerciale intre ordonatorul AD si banca emitenta.
Astfel, conform art. 3 al UCP 500, acreditivele, prin natura lor, sint tranzactii separate de
contractele de vinzari sau alte contracte care pot sta la baza lor, iar bancile nu sint in nici un fel
obligate sau implicate prin asemenea contract(e), chiar daca vreo referire la asemenea contract(e)
este inclusa in acreditiv. Drept urmare, angajamentul unei banci de a plati, accepta si plati cambii
sau a negocia si / sau de a-si indeplini orice alta obligatie in cadrul acreditivului, nu poate
constitui subiectul unei prezentii sau renuntari, formulate de ordonator, ca rezultat al relatiilor
sale cu banca emitenta sau cu beneficiarul".
in plus, in conformitate cu art. 4 al UCP 500, bancile in operatiile cu AD trateaza cu documente
si nu cu marfuri, servicii si / sau alte prestatii la care documentele pot sa se refere. Mai mult decit
atit, bancile nu sint obligate decit sa verifice corespunderea exterioara a documentelor cerintelor
AD (pentru detalii vezi compartimentul Obligatia de control a bancilor" din capitolul
Documente" al acestui titlu).
Din aceasta regula poate fi dedus ca orice neregula in executarea contractului de baza intre
ordonatorul si beneficiarul AD nu este opozabila bancilor participante in derularea mecanismului
de AD in situatia in care beneficiarul prezinta documentele in stricta '/ conformitate cu conditiile
indicate in AD. Conluzia este sustinuta si de textul art. 15, L care prevede ca bancile nu-si
asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru descrierea, cantitatea, greutatea, calitatea,
conditia, ambalarea, livrarea, valoarea sau existenta marfurilor reprezentate prin document(e) sau
pentru buna credinta sau actele si/sau omisiunile, solvabilitatea, indeplinirea obligatiilor sau
reputatia expeditorilor, carausilor, transportatorilor, destinatarilor sau asiguratorilor marfurilor
sau oricarei alte persoane, oricare ar fi ea".
Mecanismul decontarilor prin AD
Mecanismul de derulare a unui AD simplu este explicat prin schema din anexa nr. 1, in care
punctele respective semnifica:
1. incheierea unui contract de vinzare internationala de marfuri sau servicii, care prevede AD in
calitate de modalitate de plata a valorii contractului (cu indicarea felului AD:
178
trase asupra ei sau sa plateasca cambiile acceptate, dar neplatite la scadenta de catre o astfel de
banca tras;
daca acreditivul prevede negocierea - sa plateasca, fara drept de recurs impotriva tragatorilor
si/sau detinatorilor de buna credinta, cambiile trase de catre beneficiar si / sau documentul
(documentele) prezentate in cadrul acreditivului. Un acreditiv nu va fi emis, utilizabil prin
cambii trase asupra ordonatorului. Daca totusi acreditivul cere cambii trase asupra ordonatorului,
bancile vor considera asemenea cambii ca acte aditionale.
Totodata, in conformitate cu art. 8 al UCP 500, un acreditiv revocabil poate fi modificat sau
anulat de banca emitenta in orice moment fara o avizare prealabila a beneficiarului".
Pe cale analitica, putem conchide ca AJreyiK:abilasmtacfi]fi,ciiie.napQtfijiiodifiGate. sau
anulate in modul sus-mentionat
Totusi, in cazul acreditivelor revocabile, banca emitenta are obligatia, in conformitate cu art. 8 al
UCP 500, sa ramburseze cealalta banca prin care a fost facut utilizabil acreditivul pentru plata la
vedere, prin acceptare sau negociere - pentru orice plata, acceptare sau negociere facuta de o
astfel de banca- inaintea primirii de catre acestea a avizarii modificarii sau anularii, contra
documentelor care apar a fi in conformitate cu termenii si conditiile acreditivului (1); alta banca
prin care a fost facut utilizabil un acreditiv revocabil cu poiata la termen, daca o astfel de banca,
inaintea primirii modificarii sau anularii, a acceptat documentele care apar a fi in conformitate cu
termenii si conditiile acreditivului (2)". Deci, chiar in cazul AD revocabile plata facuta e buna
facuta. Prin urmare, concluzia este ca revocarea AD poate fi facuta pina la plata lui. Oricum insa
AD revocabil nu prezinta asa garantii de siguranta a platii precum AD irevocabile. Orice AD
trebuie sa indice expres caracterul sau revocabil sau irevocabil. In lipsa unei astfel de mentiuni,
in conformitate cu art. 6 al UCP 500 acreditivul va fi considerat irevocabil". Aceasta este una
din modificarile operate de Reguli. La rindul sau, AD irevocabile pot fi
AD confirmate si neconfirmate
Logica existentei acestui fel de acreditive rezida din faptul ca AD chiar fiind irevocabil nu obliga
la plata decit banca emitenta. Or, dupa cum s-a indicat deja mai sus, numarul bancilor
participante intr-o relatie de AD poate fi mult mai mare. in aceasta situatie nici una din banci
altele decit cea emitenta - adica notificatoare, confirmatoare etc. - nu isi va asuma nici o obligatie
de plata. Mai mult decit atit - in cazul in care in textul AD domicilierea platii este la o alta banca
decit cea emitenta - nici banca platitoare prin AD nu isi asuma nici un angajament de plata
(totusi, daca ea refuza plata, conform art. 9 al UCP 500 ea trebuie: a) sa comunice express
beneficiarului acceptul sau de a efectua plata, in caz contrar primirea/examinarea/expedierea
documentelor nu o obliga la plata (art. 10 (c)(ii) al UCP 500); b) daca ea efectueaza plata, banca
emitenta e obligata sa o ramburseze contra documentelor ce corespund cerintelor AD (art. 10 (d)
al UCP 500). Concluzia care vine sa intregeasca cele indicate este ca in cazul AD irevocabil
neconfirmat banca emitenta este singura angajata ferm la plata. Confirmarea AD este o
veritabile cautiune de plata, avand aceeasi esenta precum, spre exemplu, avalizarea in dreptul
cambial.
AD irevocabil confirmat este menit sa adauge la angajamentul bancii emitente obligatia de plata
a altor banci implicate in mecanismul transferurilor utilizind AD. Conform art. 9(b) al UCP 500,
confirmarea unui acreditiv irevocabil de catre o alta banca (banca confirmatoare) (engl.
Confirming Bank) pe baza autorizarii sau la cererea bancii emitente, constituie un angajament
ferm al bancii confirmatoare, adaugat la cel al bancii emitente, cu conditia ca documentele
stipulate sa fie prezentate bancii confirmatoare sau unei alte banci desemnate, si ca documentele
sa fie conforme cu termenii si conditiile acreditivului si:
i. daca acreditivul prevede plata la vedere - sa plateasca la vedere;
ii. daca acreditivul prevede plata aminata (engl. deferred) sa plateasca la data (datele)
scadentei determinabile in conformitate cu prevederile acreditivului;
iii. daca acreditivul prevede acceptarea:
a) de catre o bana emitenta - sa accepte si sa plateasca la scadenta cambii trase de catre beneficiar
asupra bancii confirmatoare;
180
sau
b) de catre o alta banca tras (engl. Drawee Bank) - sa accepte si sa plateasca la scadenta cambiile
trase de catre beneficiar asupra bancii confirmatoare, in cazul in care banca trasa stipuleaza in
acreditiv ca nu accepta cambiile trase asupra ei sau sa plateasca cambiile acceptate, dar neplatite
la scadenta de catre o astfel de banca tras;
iv. daca acreditivul prevede negocierea - sa plateasca, fara drept de recurs impotriva
tragatorilor si/sau detinatorilor de buna credinta, cambiile trase de catre beneficiar si/
sau documentul (documentele) prezentate in cadrul acreditivului. Un acreditiv nu va fi
emis, utilizabil prin cambii trase asupra ordonatorului. Daca totusi acreditivul cere
cambii trase asupra ordonatorului, bancile vor considera asemenea cambii ca acte
aditionale."
in caz de modificare a AD, banca confirmatoare poate accepta sau nu extinderea
confirmarii asupra modificarilor operate de banca emitenta in AD (art. 9 (d)(ii) al UCP
500).
in calitate de banca confirmatoare poate fi orice banca, atit neimplicata pina la solicitarea
confirmarii in relatia de acreditiv documentar, cit si implicata deja in calitate de banca
ordonatoare, avizatoare, acceptanta, negociatoare sau platitoare.
Optiunea pentru AD irevocabil confirmat apartine, de obicei, exportatorului, care la
realizarea ei trebuie sa tina cont de urmatoarele:
comisionul de confirmare (suportat de cel ce ordona confirmarea) mareste costul operatiunii
de AD;
datorita costurilor ridicate ale AD, nu se recomanda utilizarea lui in toate cazurile, ci numai
atunci in care o astfel de garantie suplimentara a platii e determinata de incertitudinea platii din
partea bancii emitente (cauzata de mai multi factori, ex. domicilierea bancii emitente intr-o tara
cu situatie financiara instabila sau dificila; sau standing-vX ei mai putin cunoscut sau pus sub
semnul intrebarii).
Daca partile convin utilizarea AD irevocabil confirmat, se recomanda precizarea in contract a
bancii care va efectua confirmarea. Tinind cont de cazurile indicate mai sus in care este oportuna
utilizarea AD irevocabil confirmat, in calitate de banca confirmatoare cel mai des sint desemnate
banci straine cu o bonitate de necontestat si un nume cunoscut in lumea afacerilor.
Uneori, pentru a obtine aceasta confirmare, bancile respective conditioneza confirmarea de
constituirea unui provizion egal ca valoarea cu valoarea AD (acopererea anticipata aAD). Asa
acreditive sint mai frecvent utilizate in SUA, purtind denumirea de AD cu acoperire anticipata.
in situatia in care din momentul deschiderii AD pina la plata acestuia trec uneori 2-3 luni, devin
evidente pierderile (d.p.d.v al fructificarii fondurilor
astfel imobilizate) pentru solicitantul unei astfel de notificari.
Mai rar, ele consimt confirmarea fara provizion, insa pentru solicitantii, care nu sint clienti
permanenti a bancii respective sau nu poseda o reputatie impecabila in lumea afacerilor,
comisionul de confirmare va fi mai ridicat.
Clasificarea AD in functie de modul de utilizare (plata)
AD cu plata la vedere
Prin acest termen se inteleg AD platibile imediat beneficiarului la prezentarea de catre acesta a
documentelor conforme conditiilor indicate in AD. Clauza platii la vedere se include in AD:
plata la vedere", ,payment at signt" etc. UCP 500 stabileste urmatoarele principii pentru plata la
vedere a AD:
a. plata se efectueaza numai daca documentele sus-mentionate au fost prezentate in cadrul
valabilitatii AD;
b. plata se face numai dupa ce banca platitoare a efectuat controlul acestora;
c. plata se efectueaza numai daca in rezultatul acestui control banca a gasit documentele in
ordine si conforme cu conditiile AD.
Mecanismul decontarilor prin AD cu plata la vedere deruleaza in felul urmator (vezi figura 13 pe
pag. 776).
181
functie de anumite conditii, a valorii lui. Aria de aplicare a lui sint contractele complexe de lunga
durata, cu livrari periodice.
AD cu clauza rosie (verde)
Clauza respectiva, inserata in textul AD, autorizeaza banca platitoare sa efectuieze plata
beneficiarului inainte ca acesta sa prezinte documentele indicate in AD. Astfel, aceasta varietate
a AD permite plata lui in avans, iar suma primita de beneficiar permite acestuia de a procura
marfa sau anumite componente ale ei, pe care o va livra la survenirea termenului de livrare
indicat in AD, prezentind documentele la banca pentru incasarea valorii restante a AD.
AD (Scrisoarea de Credit) stand-by
Pentru detalii privind regimul juridic al scrisorii de credit stand-by, vezi compartimentul
Garantia bancara" in Titlul VI Operatiuni bancare active", infra, cit si Anexa VI.8. Regulile
Internationale Standby (ISP98), 1998, la titlul mentionat.
Clasificarea AD in functie de folosirea combinata de catre beneficiar.
in esenta, acest AD consta din doua acreditive - unul de import si altul de export, corelate valoric
si in timp de un intermediar. Schematic, derularea platii prin mecanismul AD back-to-back arata
in felul indicat in figura ce urmeaza (vezi figura 17 pe pag. 780).
AD cesionat
Beneficiarului unui astfel de AD i se acorda dreptul de a cesiona o parte sau intreaga valoare a
AD unui tert-beneficiarul cesiunii (exportator real).
AD de compensatie (reciproce)
Prin inserarea clauzei respective in AD, se va interzice utilizarea AD de export fara a fi pus in
corelatie cu AD de import. Este utilizat in operatiile de contrapartida, compensatie, avind
menirea sa asigure partenerii comercial ca in cazul in care unul din ei nu indeplineste obligatia
de livrare in contraprestatie, celalalt sa primeasca valoarea marfurilor astfel nelivrate.
AD transferabil
Este reglementat de art. 48 al UCP500. Acest AD este utilizat cu precadere in operatiunile de
intermediere, in cazul in care beneficiarul lui (intermediar) doreste sa faca AD platibil total sau
partial pentru unul sau mai multi beneficiari secunzi (subsecventi), acesteia din urma fiind
exportatorii reali sau furnizorii de materie prima/semifabricate pentru pruducerea de catre
beneficiarul AD a produsului finit.
in mod schematic, derularea AD transferabil este indicata in schema (vezi figura 16 pe pag. 779).
AD subsidiar (back-to-back)
Deschiderea AD
Dat fiind complexitatii mecanismului AD, pe de o parte, si necesitatii asigurarii unei aplicari si
interpretari uniforme a UCP 500, este recomandabila derularea operatiunilor in cauza utilizind
formulare uniforme pe scara mondiala. Ca expressie a acestei necesitati, Camera Internationala
de Comert de la Paris a elaborat formularele-standart privind AD (Publicatia nr. 516 al C.I.C.
Paris, mentionata mai sus).
Acelasi rationament explica propunerea, pe care art. 4 al UCP 500 o face partilor in relatia de
AD, de a se abtine de la detalii suplimentare sau modificari in AD, sau de la cerinta confirmarii
sau emiterii unui AD prin referinta la un AD emis anterior (AD analogic) in care au fost operate
modificari acceptate si neacceptate. Astfel, AD ca inscris, prin care ordonatorul dispune punerea
la dispozitia beneficiarului a unei sume de bani platibila contra documente, este supus cerintei
formalitatii, si, pe cale de consecinta, trebuie sa fie pe masura posibilitatilor nestingherit de
excess de detalii uneori nesemnificative.
Deschiderea AD se realizeaza ca rezultat al vointei importatorului - ordonator al platii (prin
aceasta mecanismul decontarilor prin AD deosebindu-se de schema platilor prin incasou
documentar, unde initiativa platii apartine exportatorului - beneficiar al platii), materializata prin
completarea de catre acesta a unui formular tipizat denumit Ordinul de deschidere a AD (sau
cererea de deschidere a AD), dupa modelul indicat mai jos: in conformitate cu Publicatia C.I.C.
Nr. 516, care include formularele standard privind acreditivele documentare, cererea de
deschidere a AD (figura de mai jos) va contine in mod neaparat:
183
in care contrariul este prevazut in AD care interzice expedierile partiale) daca intreaga cantitate a
marfii a fost livrata (1) si daca pretul indicat per unitate de expediere (container, vagon etc.) nu a
fost micsorat (2). Totusi toleranta sus-mentionata de - 5% nu este aplicabila AD, valoarea carora
este indicata folosind mentiunile circa",
aproximativ" sau alte mentiuni cu sens similar. Valoarea AD trebuie indicata folosind codul ISO
(engl. International Organisation for Standartization) al valutei platii; 13. conditiile de plata a
AD. La acest compartiment, ordonatorul AD va indica ca modalitate de plata cea convenita intre
parti la incheierea contractului de vinzarecumparare, si anume:
plata la vedere. Ordonatorul poate indica efectuarea platii la vedere contra documente insotite
sau nu de cambii trase la vedere asupra bancii emitente (conform art. 9 (a)(iv) si (b)(iv) al UCP
500, cambiile trase asupra ordonatorului AD nu se considera valabil emise). Din rationamente de
economie a taxelor de timbru in cazul platii contra documente insotite de cambii trase la vedere,
este recomandabil de a efectua plata la vedere fara utilizarea cambiilor;
-plata temporizata, realizarea careia este de asemenea posibila contra documente insotite sau nu
de cambii trase asupra bancii emitente a AD. in cazul AD cu plata temporizata, banca platitoare
va achita beneficiarului suma AD la 30-60 din momentul prezentarii documentelor. De fapt,
aceasta modalitate de plata a AD presupune creditarea importatorului pe un termen scurt,
conditie ce presupune includerea dobinzii pentru folosirea creditului in suma AD. Un alt avantaj
al AD cu plata temporizata pentru importator il prezinta faptul ca acesta de fapt are posibilitatea
de a intra in posesia documentelor inainte ca exportatorul sa incaseze contravaloarea livrarii,
ceea ce este foarte important in cazurile in care importatorul nu are suficiente mijloace pentru a
achita valoarea AD. in acest caz in rastimpul pina la plata de catre banca platitoare a AD
beneficiarului importatorul are posibilitatea de a vinde marfa sau de a o prelucra si vinde, cu
scopul recuperarii banilor si achitarii sumei AD;
plata prin acceptare, care va fi realizata numai contra documente insotite de o cambie trasa
asupra bancii emitente si platibila de aceasta sau, la cererea ei, de o alta banca platitoare. Si
aceasta modalitate de plata a AD presupune o creditare pe termen scurt a importatorului. Desi
aproape similar AD cu plata temporizata, AD cu plata prin acceptare ofera si un avantaj
beneficiarului AD, si anume posibilitatea incasarii contravalorii AD fara a astepta survenirea
scadentei cambiei, prin scontarea ei. Evident ca la costul AD cu plata prin acceptare, in afara de
dobinda corespunzatoare duratei creditului acordat, se va adauga si costul refinantarii AD (taxa
scontului). In plus, AD cu plata prin acceptare acorda beneficiarului garantii suplimentare de
plata, in sensul ca la angajamentul bancii emitente de a efectua plata contra documentelor
stipulate in AD se adauga angajamentul bancii acceptante de a achita cambiile trase de beneficiar
asupra bancii emitente. in situatia in care banca emitenta este si cea care accepta cambiile trase
asupra ei de beneficiar, nu putem insa afirma existenta unei duble garantii de plata, deoarece
banca emitenta asumindu-si responsabilitatea de emitere a AD si-a asumat concomitent si
angajamentul de a plati in conformitate cu indicatiile din acest AD, si pentru ea este imposibil sa
emita o alta garantie (in forma acceptarii cambiilor) asupra aceleeasi sume. Din aceasta cauza se
poate afirma ca beneficiarul este dublu protejat contra riscului de neplata numai in cazul AD cu
plata prin acceptare daca in calitate de banca acceptanta este desemnata alta banca decit cea
emitenta;
-plata la vedere si prin acceptare (mixta). Aceasta modalitate de plata cumuleaza plata la vedere
a unei anumite parti din suma AD cu plata celeilalte parti a AD pe credit, in baza cambiilor trase
de beneficiar asupia bancii emitente. Este necesar in cazul AD cu plata mixta de mentionat
numarul total de cambii, indicind valoarea si scadenta fiecareia;
-plataprin negociere. Definitia platii prin negociere - o modalitate de plata specifica sistemului
bancar anglo-saxon se contine in art. 9(ii) al UCP 500, care stipuleaza ca negocierea
inseamna cumpararea cambiilor si/ sau documentelor de catre banca autorizata sa negocieze.
Simpla examinare a documentelor, Ura a le cumpara, nu constituie negociere"385. Plata prin
negociere poate fi realizata la banca desemnata sa negocieze cambiile care insotesc setul de
185
documente prezentat de exportator (1) sau la orice banca daca AD este liber negociabil, adica
contine mentiunea liber negociabil de catre orice banca" (engl. freely negociable by any bank)
sau credit liber negociabil" (engl. freely negociable credit). Important este insa ca plata unui AD
platibil prin negociere nu este niciodata domiciliata la banca emitenta, concluzie ce poate fi
desprinsa din analiza prevederilor art. 2 al UCP 500, care spune ca acreditiv(e) documentar(e)...
inseamna orice angajament... prin care o banca (banca emitenta)... autorizeaza o alta banca sa
negocieze contra documentelor precizate cu conditia ca acestea sa fie conforme cu termenele si
conditiile acreditivului"386. AD cu plata prin negociere se mai numeste in literatura de specialitate
Scrisoare comerciala de credit" (S/C) (engl. Commercial Letter of Credit). Specificul acestei
forme a AD consta in faptul ca este deschis in moneda locala a tarii de resedinta a bancii
emitente, fiind adresat nu prin intermediul altei banci notificatoare, ci direct beneficiarului S/C.
Plata prin negocierea S/C se realizeaza in toate cazurile prin intermediul unei sau mai multor
cambii trase de beneficiar asupra bancii emitente, aceste cambii fiind acceptate de ea. in plus,
deoarece in cadrul mecanismului de derulare a S/C plata se efectueaza numai de banca platitoare,
negocierea" se va face ori la banca beneficiarului S/C, sau la orice alta banca daca este vorba de
S/C liber negociabila. Banca negociatoare va percepe pentru serviciile sale un comision de
negociere, acesta de fapt fiind egal cu dobinda pentru o asa forma de scontare" a cambiilor.
Majoritatea autorilor indica ca de fapt negocierea cambiilor prezentate de catre beneficiar
reprezinta cumpararea lor, pentru a le revinde bancii emitente, concluzie ce este confirmata de
art. 10 vii a UCP, care indica ca negocierea inseamna cumpararea cambiilor si / sau
documentelor de catre banca autorizata sa negocieze. Simpla examinare a documentelor, fara a le
cumpara nu constituie negociere"387. Din punctul de vedere al naturii juridice, comisionul de
negociere este foarte asemanator cu taxa scontului.
14,15. indicatia asupra admisibilitatii livrarilor partiale si a transbordarilor. Formularul
tipizat al cererii de deschidere a AD solicita de la ordonatorul AD sa se
pronunte explicit asupra admisibilitatii livrarilor partiale si a transbordarilor in cadrul derularii
AD. in cazul lipsei unei indicatii exprese asupra livrarilor partiale, acestea vor fi considerate ca
admisibile (art. 40 al UCP 500). Nu vor fi considerate ca livrari partiale atunci cind documentul
de transport arata ca toate marfurile au fost transportate cu acelasi mijloc de transport, pe aceeasi
ruta si cu aceeasi destinatie, chiar daca in documentul de transport se indica date diferite de
livrare, porturi diferite de incarcare sau locuri diferite de preluare/ expediere a marfii. O situatie
putin diferita are loc in cazul livrarilor esalonate, admisibilitatea carora este determinata de art.
41 al UCP 500. Acest articol determina ca in cazul in care o transa de plata/ expediere nu este
trasa (platita)/expediata in cadrul perioadei permise pentru transa respectiva, AD devine
inaplicabil in raport cu aceasta transa si toate transele ulterioare. in ceea ce priveste
transbordarile, admisibilitatea lor este recunoscuta nu numai in cazul lipsei unor mentiuni
contrarii in textul cererii de AD, ci chiar si in unele cazuri in pofida lor: astfel, chiar daca AD
interzice transbordarile, bancile vor accepta documente de transport care arata ca transbordarea
va avea loc in timpul cind marfa este in container, trai Ier, slep; sau documentul de transport
arata ca transportatorul isi rezerva dreptul de transbordare (articolele 23(d), 24(d), 26(b), 27(c) si
28(d) al UCP 500).
16. indicatia asupra obligatiei ordonatorului AD de a acoperi asigurarea marfurilor.
Consideram ca desi in literatura de specialitate se mentioneaza utilitatea acestei clauze, ea
contravine principiului autonomiei juridice a AD, pune unul din elementele de forma al AD in
functie de contractul de baza incheiat intre ordonatorul AD si beneficiarul lui (sau persoanele
reprezentate de acesta de a primi valoarea AD). Acest rationament se fundamenteaza pe
imposibilitatea ca banca emitenta sa-si retraga angajamentul de plata emis in baza unui AD
irevocabil, daca ordonatorul nu va indica faptul achitarii de el a costului asigurarii in contractele
de vinzare incheiate in baza conditiilor EXW, CFR ori CPT, Incoterms 1990: orice neexecutare
sau executare neconforma a obligatiunilor decurgind din contractul de baza incheiat intre
ordonatorul AD si beneficiarul lui nu este opozabila bancilor participante in derularea AD si nu
poate servi ca temei pentru refuzul de a plati AD. Aceasta concluzie deriva din art. 3(a) al
186
eschidere a AD, propus de publicatia nr. 516, contine in celula destinata descrierii
documentelor precizari privitor la tipul documentelor de transport contra carora sa fie facuta
plata;
21. termenul de prezentare a documentelor. Aceasta clauza este inclusa in formularul model al
cererii de deschidere a AD in forma urmatoare: documentele vor fi prezentate in termen de x
zile de la expediere, dar nu mai tirziu de termenul valabilitatii AD" (engl. Documents to be
presented within x days after the date of shipment but within the validity of the Credit). Astfel,
AD indica trei termene imperative pentru beneficiarul AD: valabilitatea AD, termenul de
expediere a marfii si termenul de prezentare a documentelor, toate aceste trei termene aflindu-se
intr-o strinsa legatura unul cu altul. Este semnificativ faptul ca in formula mentionata mai sus
durata maxima de care dispune beneficiarul pentru a prezenta documentele la banca nu este
determinata de valabilitatea AD, ci de numarul de zile dupa expediere, stipulat in AD. Astfel,
daca valabilitatea AD este de 10 noiembrie 25 decembrie 1997, data de expediere a fost
stabilita nu mai tirziu de 25 noiembrie 1997", iar documentele trebuie prezentate la banca nu
mai tirziu de 10 zile din ziua expedierii", atunci beneficiarul va prezenta documentele pina la
data de 05 decembrie 1997, si nu pina la 25 decembrie 1997 cind expira termenul AD. Termenul
de 05-25 decembrie, desi formal face parte din durata de valabilitate a AD, este numit valabilitate
inoperanta a AD deoarece in cadrul lui este depasit termenul de prezentare a documentelor.
Regulile sus-mentionate prezinta o deosebita importanta in derularea normala a AD, si
cunoasterea lor permite de a nu confunda termenii in cadrul mecanismului de operare a unui AD
- greseala de natura sa creeze consecinte din cele mai periculoase pentru exportator. inca o regula
de retinut pentru exportator este aceea ca termenul de prezentare a documentelor expira la
ghiseele bancii receptioniste, adica aceasta data limita este stabilita de banca pentru prezentarea,
si nu pentru expedierea documentelor catre banca. in situatia in care AD nu indica termenul in
care exportatorul va prezenta documentele bancii platitoare, acest termen va fi de 21 de zile de la
data expedierii marfii, dupa cum aceasta este indicata in documentul de transport (art. 47 al UCP
500). Si, in sfirsit, ultima regula indicata in UCP 500 referitor la termenul de prezentare a
documentelor este aceea ca prelungirea valabilitatii AD nu atrage prelungirea termenului de
expediere a marfii, si, respectiv, a termenului de prezentare a documentelor. Daca termenul de
expediere a marfii expira intr-o zi de sarbatoare, el nu se prelungeste automat pina la prima zi
lucratoare din cadrul valabilitatii AD (spre deosebire de termenul de valabilitate a AD);
22. reglementarea platii. Ordonatorul va indica aici contul de debitat in contul achitarii AD
(daca aceasta precizare nu se regaseste in compartimentul 2 de mai sus);
23. semnatura ordonatorului AD. Aceasta trebuie sa fie cu indicarea datei ordinului de
deschidere a AD.
Avizarea AD
Este reglementata de art. 7 al UCP500. AD poate fi avizat:
de catre banca ordonatoare a AD;
de catre o banca alta decit banca ordonatoare banca avizatoare. Aceasta poate fi
imputernicita numai sa avizeze AD, dar poate si sa fie banca confirmatoare si/ sau
banca platitoare.
Avizarea nu implica nici o obligatie din partea bancii avizatoare, cu exceptia celei de a verifica
cu minutiozitate rezonabila veridicitatea AD avizat, conform semnalmentelor externe. in cazul in
care aceasta verificare creeaza dubii la banca solicitata sa avizeze AD, acesta va refuza avizarea
instiintind fara intirziere banca ordonatoare. Totusi paragraful 2 al art. 7 permite bancilor sa
avizeze AD chiar daca este imposibil de stabilit veridicitatea acestora: in acest caz banca
avizatoare o va informa pe cea ordonatoare despre avizarea AD veridicitatea caruia s-a dovedit
imposibila de stabilit.
Documente
Conform art. 13 al UCP500, bancile verifica cu o minutiozitatea rezonabila documentele
prezentate de beneficiar, pentru a stabili conform semnalmentelor externe corespunderea lor
conditiilor AD. Prin urmare, bancile nu vor purta raspundere pentru neregularitatea documentelor
188
provenind din defectele documentelor, ce nu pot fi stabilite prin controlul lor exterior. Concluzia
respectiva este confirmata de prevederile art. 15 al UCP500, care arata ca bancile nu poarta nici
o raspundere pentru forma, suficienta, autenticitatea, falsificarea sau efectul legal al
oricarui(oricaror) document(e) sau pentru conditiile generale si/ sau specifice, stipulate in
document(e) sau supraadaugate pe acestea.
Bancile vor executa obligatia mentionata prin confruntarea documentelor cu ordinul de
deschidere a AD.
5.6. Incaso documentar
Reglementarea juridica
Asemenea acreditivului, incaso este o modalitate de dec.onta]X.uza.ntele.caj.uia.,5IDl unificate
la nivel international. Mai mult decit atit, asemenea acreditivului documentar, eforturile de
unificare apartin Camerei Internationale de Comert (C.I.C.) de la Paris, iar primul instrument
care a realizat asemenea uniformizare a regulilor de decontari prin incaso a fost Publicatia nr.
322 Reguli si uzante uniforme privind incasourile" din 1978. Revizuirea acesteia a avut loc
in 1995, cind au fost aprobate de catre C.I.C. Regulile si uzantele uniforme pentru incaso",
Publicatia C.I.C. nr. 522 (URC 522). Peste un an, in iulie 1996, C.I.C. a publicat Ghidul
C.I.C. pentru incaso"188 care continea explicatii detaliate asupra acestei modalitati de plata,
conform Publicatiei C.I.C. nr. 522.
Notiunea si tipurile de incaso. Particularitatile incaso ca forma de decontari
Precum a fost indicat in repetate rinduri supra, incaso este susceptibil de o dubla definitie:
doctrinala si legala. La rindul sau, definitia legala, in functie de izvorul reglementarii
decontarilor prin incaso, poate fi fie cea continuta in legislatia interna, fie cea oferita de izvoarele
de drept international uniform.
Definitiile doctrinale ale incaso-ului se axeaza pe mecanismul de derulare a platii. Astfel, ele se
aseamana una alteia, toate indicind, intr-o formulare mai mult sau mai putin similara, ca incaso
(incasarea) este o operatiune financiara constind in primirea si remiterea cu scopul prezentarii la
plata a cambiei sau altui document de plata, de catre o banca - banca remitenta - din numele
clientului sau, cu conditia transferarii ulterioare a sumelor rezultate din prezentarea la plata pe
contul acestui client. Dupa cum va fi indicat mai jos, incaso ca modalitate de plata nu este
cunoscut legislatiei bancare a Republicii Moldova. Astfel, lipseste deocamdata o definitie a
incaso in legislatia interna a Republicii Moldova.
Finalmente, definitia incaso din URC 522 reproduce intr-o maniera mai sofisticata
caracteristicile de baza ale incaso, mentionate in definitiile legale. Conform articolului 2,
incaso" inseamna manipulare de documente financiare si/ sau comerciale, de catre bancile
implicate in aceasta operatiune (dintre care doua in mod obligatoriu - banca remitenta care a
primit instructiunile de incasare, si banca insarcinata cu incasarea de catre banca emitenta), in
conformitate cu instructiunile primite, cu scopul de a: i. obtine plata si/ sau acceptarea, sau ii.
elibera documente contra platii si/ sau contra acceptare, sau iii. elibera documente in alte
conditii.
Dupa cum indica URC 522, incase) presupune vehicularea de catre banci a doua tipuri de
documente - cele financiare (trate, bilete la ordin, cecuri sau alte instrumente similare utilizate
pentru obtinerea platii) si cele comerciale (facturi, documente de transport, documente de valoare
sau alte documente similare, sau orice alte documente care nu sunt documente financiare). in
functie de aceasta, URC 522 clasifica toate incaso-urile in doua categorii:
1. Incaso simplu (sau incaso curat") adica incasarea numai documentelor financiare; si
2. Incaso documentar - adica incasarea documentelor comerciale, insotite sau nu de documente
financiare.
Incaso ca modalitatea de plata prezinta urmatoarele caractere specifice:
- incaso desemneaza operatiunea de incasare a documentelor, si nu a datoriei;
- incaso presupune intermedierea pasiva a bancilor, in cadrul careia rolul acestora se rezuma la
confruntarea documentelor primite cu enumerarea lor intr-o lista aparte (1) si vehicularea
documentelor (2).
189
planul de credit Plateste in credit", ce se baza pe emiterea catre clientii bancii a cecurilor de
mica valoare pentru achitarea cumparaturilor, cecurile respective fiind primite de comercianti (in
baza intelegerii cu banca) pentru a fi apoi incasate - banca in operatiunea evocata platea valoarea
cecului din contul sau, si in acelasi timp debita contul clientului cu suma cecului.
Al treilea grup de autori arata ca primii carora le-a venit ideea au fost Alfred Bloomingail,
Francis McNamara si Ralf Snider, care in 1949 au inceput emiterea cartelelor din plastic cu
imprimarea in relief primilor detinatori - functionarii din Empire State Building, unde
Bloomingail si McNamara aveau si ei oficiul noii companii. Se afirma ca vestita taxa a creditului
cartelelor de credit - 7 % - a aparut in restaurantul unde acesti trei prieteni au intrebat
proprietarul restaurantului, cit acesta e gata sa plateasca pentru noii clienti, pe care altfel nu i-ar
avea niciodata392. in 1950 Bloomingail a parasit intreprinderea creata, pentru a fonda afacerea sa
cu cartelele in California- unde a constituit sistemul Dine and Sign". in acelasi an cei trei
prieteni decid pina la urma sa se consolideze intr-o afacere unica, creind o companie care va fi
prima ce acorda servicii de carte bancara, si care continuia pina in prezent sa presteze aceste
servicii: Dinner's Club". Primii ani de activitate au fost linistiti, pina pe piata au aparut primii
concurenti: in 1958 a fost creat sistemul Carte Blanche (ce initial era cartela privata a sistemului
hotelier Hilton), iar la 1 octombrie 1958 a fost emisa prima cartela American Express (corporatie
care numai peste un an avea 32 000 de reprezentante si peste 475 000 de detinatori de
cartele). Aceste evenimente au constituit inceptul patrunderii capitalului marilor banci americane
in acest domeniul: la sfirsitul anilor '50 Bank of America incepe emiterea asa-zisei BankAmericard" (care in 1970, la insistenta altor banci comerciale, ce pe parcurs au procurat cota de
participare in acest sistem, a fost scoasa de sub controlul Bank of America si trasmisa unei
companii create special in acest scop - National Bank-Americard Inc. (NBI)). in paralel, ca
raspuns la initiativa Bank of America de acordare a dreptului de deservire a Bank-Americard
catre alte banci comerciale, un grup de banci-concurente ale Bank of America au creat in 1966
asociatia lor - Inter-bank Cird Association (ICA), care a cumparat drepturile asupra cartelei
Master Charge". Evolutia ulterioara a pietei americane a cartelelor bancare a mers pe directia
accesarii de catre acesti doi mari concurenti - NBI si ICA - a unor noi banci-participante. in 1976
Bank-Americard si-a schimbat denumirea in vestita VISA", iar in 1980 ICA (care colabora deja
cu sistemul european Eurocard") si-a modificat denumirea cartelei sale din Master Charge" in
Mastercard".
Astfel, initial destinatia cartelelor bancare se rezuma la facilitarea achitarii marfurilor si
serviciilor, procurate de detinatori de la comerciantii afiliati bancii emitente. Aceasta operatiune
era asigurata prin dotarea comerciantilor, care s-au afiliat la sistemul de plata printr-o cartela
anumita, cu echipament special necesar verificarii soldului cartelei primite spre plata (prin asanumita procedura a autorizarii393) la punctul de vinzare a comerciantului (engl. point of sale POS). Initial acest echipament functiona pe principii mecanice (fiind din aceasta cauza botezat
fier de calcat" - cartela bancara era asezata pe aparat, iar deasupra ei se plasau intr-o anumita
pozitie trei exemplare ale facturii ce continea toata informatia despre plata datorata (timpul
cumparaturii, denumirea comerciantului, descrierea marfii si valoarea ei etc), dupa care
comerciantul printr-o miscare gen du-te-vino" care sugera utilizarea fierului de calcat, imprima
in mod mecanic pe facturi mentiunile in relief de pe cartela, referitoare la numele detinatorului,
valabilitatea si numarul cartelei etc). Actualmente acest echipament este complet automat si
functioneaza pe baza unor tehnologii avansate.
' r;
insa domeniull de utilizare a cartelelor s-a extins o data cu introducerea de catre bancile emitente
a aparatelor bancare (numite si automate de banca, sau bancomate) dispozitive automatizate,
destinate prestarii unor servicii suplimentare detinatorilor de cartele. Prima forma de bancomate
au fost distribuitoarele automate de bancnote (engl. cash dis-penser), care ofereau detinatorilor
posibilitatea obtinerii banilor lichizi de pe contul lor de cartela, deschis in banca emitenta. O data
cu perfectionarea sistemului de deservire a detinatorilor de cartele, bancile emitente au lansat pe
piata si a doua varietate a bancomatelor - ghiseele bancare automate (engl. Automated Teller
191
bancara semnat cu banca emitenta. Iata de ce emiterea cartelelor de credit este conditionata de
satisfacerea unor conditii inaintate de banca emitenta, si dupa aprobarea cererii respective a
clientului bancii care cere emiterea pentru el a cartelei de credit.
c. cartelele de garantie (engl. cheque guarantee cird). Functia de baza a cartelelor in cauza este
garantarea platilor facute de titular in favoarea tertilor. Astfel, banca emitenta la emiterea cartelei
isi asuma rolul de garant al cecurilor emise de titularul cartelei, in masura in care valoarea
cecurilor emise nu depaseste limita garantiei prevazute in acordul de emitere a cartelei de
garantie. Este necesar de mentionat ca cartelele de garantie nu servesc la efectuarea platii, si nici
nu incorporeaza nici o valoare, ci doar asigura beneficiarul platii de solvabilitatea platitorului. Ca
exemplu al cartelelor de garantie pot servi cartelele EUROCHEQUE.
d. cartelele multifunctionale. Acestea combina functiile tuturor cartelelor mentionate in punctele
a-c de mai sus. Spre exemplu, American Express Gold Cird deschide titularului lui nu numai
accesul la linia de credit de pina la 2000 de dolari SUA pe saptamina, si posibilitatea extragerii a
pina la 12 000 franci francezi pe saptamina, servicii de rezervare a biletelor la avion si a
numerelor la hotel, asigurare medicala pina la un plafon valoric prestabilit, garantia cecurilor
emise etc.
Unii autori arata ca tipologia sus-mentionata a cartelelor este ierarhizata in patru nivele,
astfel incit cartelele de nivelul urmator includ si serviciile oferite de cartelele de nivelul
precedent. Aceste nivele sint:
Nivelul 1: cartelele de retragere.
Nivelul 2: cartelele care permit plata catre comerciantii afiliati bancii emitente, in limitele
tarii unde se afla aceasta banca.
Nivelul 3: similar nivelului 2, dar si in afara limitelor tarii bancii emitente.
Nivelul 4: cartile bancare de prestigiu, la care se ofera si servicii suplimentare (cum ar
fi servicii de asigurare si de asistenta)399.
La rindul nostru, consideram ca se are in vedere de fapt urmatoarea clasificare a
cartelelor bancare:
3. clasificarea dupa categoria titularilor
in practica bancara internationala aceasta este unica clasificare oficial recunoscuta a
cartelelor-emitentii fiecarei denumiri comerciale fac referinta la varietatile cartelelor in
functie de categoria titularilor pentru care aceste cartele sint elaborate, drept produse
oferite (engl.products). Asadar, in functie de acest criteriu deosebim:
i. cartelele obisnuite. Acestea se limiteaza doar la functiunile unei simple cartele de
credit.
ii. cartelele ,,de argint" (engl. silver cird). Acestea se mai numesc uneori cartele
corporative" sau de afaceri" (engl. business cird). Spre deosebire de cartelele
obisnuite, cartelele de argint se emit in favoarea nu unor persoane particulare, ci unor
societati comerciale - fiind deci utilizabile de catre angajatii acestei societati, pentru
acoperirea cheltuielilor de serviciu.
iii. cartelele de aur " (engl. gold cird). Cartelele de aur sint rezervate pentru clientii
mai importanti ai bancii, si se elibereaza doar persoanelor care au constituit un anumit
depozit, in mod obisnuit de o suma importanta. Ca exemplu al cartelelor de aur pot servi
VISA VIP, American Express Gold Cird, Gold Mastercard etc. Cartelele de aur ofera
titularilor acestora un sir de servicii suplimentare, cum ar fi: asigurarea gratuita contra
accidente, pina la valoarea de 150 000 dolari S.U.A.; deservire informationala si de
consultanta in diferite probleme; credit nelimitat; servicii hoteliere si de voiaj simplificate
(fara controlul solvabilitatii); etc.
Mecanismul de decontari cu utilizarea cartelelor bancare
Participantii
,
. ;
Este necesar de mentionat ca titlul prezentului capitol nu este intimplator: cartelele bancare sint
doar un instrument in cadrul unui mecanism complex de decontare. Cu alte cuvinte, pentru
195
scopurile dreptului bancar este mult mai important de a intelege mecanismul de efectuare a
platilor in care cartela bancara este doar o utilitate tehnologica care face posibil acest mecanism.
insa inainte de a trece la examinarea mecanismului de efectuare a platilor cu cartelele bancare
este necesar de a enumera partile la relatia de plata prin cartela bancara. Acestea sint
urmatoarele:
1. societatea comerciala care gestioneaza sistemul de decontari prin cartela bancara
Aceasta este proprietarul denumirii comerciale a cartelei, compania care creeaza si mentine
prestigiul cartelei de o anumita denumire (ex. VISA, American Express, Dinner's Club, Cirrus/
Maestro, etc). La origine, proprietari ale unor nume" pe piata cartelelor bancare erau chiar
bancile, care au si creat aceasta forma de decontari. Evolutia mecanismelor de plata prin cartele
si a reglementarilor respective a condus insa la transferul functiilor de administrare a sistemelor
create de plati cu cartele, catre societati comerciale constituite special cu acest scop (ex.,
transferul in 1966 a drepturilor respective asupra cartelei Mastercard" (pe atunci
Mastercharge" - n.n.) de la Bank of America la Interbank Cird Association - pentru detalii, vezi
compartimentul Istoric", supra).
; :,(;
Rolul acestui participant la decontarile prin cartele bancare este foarte important: societatile ce
gestioneaza sistemul de plati prin cartela indeplinesc urmatoarele functii:
- licentierea activitatilor de emitere si punere in circulatie a cartelelor de un anumit tip. Aceasta
se face in baza semnarii acordului respectiv intre societatea gestionara a sistemului de plati si
banca comerciala selectata ca emitenta a cartelelor in cauza, intr-o anumita tara;
- stabilirea regulilor de efectuare a decontarilor cu cartelele respective. Acestea, la rindul lor, pot
fi clasificate in mai multe grupe:
a. normele referitoare la decontarile la nivel banca emitenta - detinator al cartelei (deservirea
ordinelor de plata ale detinatorului, tinerea evidentei respective si informarea periodica a
detinatorului privind soldul contului sau) (1); si
b. normele referitoare la decontarile la nivel banca-banca (fie banca emitenta cu banca
comerciantului, fie banca emitenta cu compania de procesare (clearing) sau cu oricare alta
societate responsabila pentru efectuarea compensatiei intre bancile implicate in mecanismul de
plata cu cartela) (2);
- stabilirea altor proceduri, cum ar fi procedurile de autorizare (stabilire a solvabilitatii
detinatorului platii).
2. banca-emitent
Aceasta este banca ce organizeaza" sistemul de plata prin cartela emisa, sau, cu alte
cuvinte, asigura functionabilitatea unei retele interdependente de banci si alte institutii
nebancare implicate in deservirea platilor in baza cartelelor emise de emitent. in
terminologia curenta bancara acest participant la relatia de plata a cartelei bancare se
mai numeste issuing bank.
Functiile bancii emitente se reduc la:
u
o
;
a. emiterea cartelei, ce include:
- examinarea si aprobarea cererii de eliberare a cartelei;
- semnarea contractului cu clientul, cererea caruia a fost aprobata (detinatorul cartelei);
- producerea si personalizarea cartelei, remiterea ei detiinatorului.
b. deschiderea si gestiunea unui cont bancar, deschis detinatorului cartelei. Pe acest cont vor fi
reflectate platile facute de detinator, iar soldul contului va fi transmis periodic detinatorului
contului. Contul in cauza este diferit ca varietate, in functie de tipul cartelei emise: in cazul
cartelei de credit detinatorului i se va deschide un cont in care va fi reflectata marimea creditului
acordat lui, si starea rambursarii acestuia; pe cind in cazul cartelei de debit pe contul deschis la
banca detinatorului cartelei se vor pastra mijloacele de pe contul carora banca emitenta va
rambursa bancile comerciantilor care au prezentat cecurile atestind plata de catre detinatorul
cartelei a marfurilor livrate sau serviciilor prestate de comerciantii in cauza. Din aceasta
196
deosebire dintre destinatia si natura mijloacelor aflate pe conturile deschise in cazul emiterii
cartelei de credit, pe de o parte, si cartelei de debit, pe de alta parte, rezida deosebirea dintre
statutul juridic al acestor conturi - daca contul de credit (la cartela de credit) se deschide de catre
banca emitenta la momentul emiterii cartelei (fiind, de fapt, o formalitatea necesara pentru
tinerea evidentei operatiunilor pe cont), atunci contul de debit nu numai ca se
deschide de beneficiar inainte de emiterea cartelei, ci emiterea se efectueaza, de fapt, doar cu
conditia deschiderii contului si depozitarii de catre viitorul detinator al cartelei a fondurilor
necesare pentru achitarea cu viitorii comercianti care ii vor accepta plata cu cartela. Asadar, daca
contul de credit este o procedura de evidenta efectuata de banca, contul de debit este o premisa
necesara si o conditie pentru emiterea cartelei de debit.
3. banca comerciantului
Aceasta este banca care, in baza acordului cu banca emitenta, intermediaza platile avansate
comerciantului in baza cecurilor (engl. slip) ce atesta primirea platii prin cartela bancara de la
detinatorul cartelei. in doctrina se intilneste si sub termenul de bank-acquirer.
4. comerciantul
Comerciantul este vinzatorul de marfuri sau prestatorul de servicii care accepta in calitate de
plata cartela bancara prezentata de detinator, si prin intermediul procedurii tehnice asigurate prin
mijloacele puse la dispozitie de banca-emitent sau banca comerciantului, declansaza mecanismul
ce ii asigura recuperarea valorii marfurilor livrate sau serviciilor prestate detinatorului cartelei,
de la banca sa.
5. detinatorul cartelei
Aceasta este persoana fizica sau juridica, care in baza acordului semnat cu banca sa primeste
cartela bancara.
in afara de acesti participanti nemijlociti la mecanismul de decontare prin intermediul cartelelor
bancare, mai exista si subiecti care contribuie la realizarea acestor plati. La categoria respectiva
se atribuie:
6. banca centrala a statului de resedinta a bancii emitente
Participarea ei la sistemul de decontare prin plati se manifesta in mai multe aspecte:
a. supravegherea prudentiali asupra activitatii bancilor comerciale, inclusiv referitor la efectuarea
de catre acestea a decontarilor prin intermediul cartelelor bancare. Scopul final al acestei
activitati este satisfacerea interesului public de asigurare a stabilitatii sistemului financiar-bancar
si mentinerea cursului monedei nationale si a balantei de plati;
b. acordarea serviciilor de compensatiune bancilor implicate in decontarile prin intermediul
cartelelor bancare, via centrul de decontari (sau orice alta structura care asigura servicii de
clearing bancilor comerciale);
c. elaborarea si promovarea politicilor publice de incurajare si sustinere a dezvoltarii unui (unor)
sistem(e) eficient(e) si viabil(e) de decontari prin cartele bancare. Functiile a) si c) sint realizate
de banca centrala in numele statului, pe cint functia b) este realizata de ea in calitatea sa de banca
a bancilor.
'
7. companiile de procesare (centrele de clearing)
Acesteia sint niste intermediari, care acorda bancilor implicate in mecanismul de decontare prin
intermediul cartelelor bancare serciicii in acest domeniul (ex. asigurarea compensatiunii intre
banci, mentinerea evidentei operatiunilor acestora in ceea ce priveste cartelele bancare emise,
asigurarea unei mecanism eficient de autentificare a
platilor care sa permita excluderea riscurilor efectuarii platilor de catre detinatorii insolvabili
etc.)- Logica existentei unei asemenea verigi intermediare intre participantii la plata prin cartela
bancara - banca emitenta, pe de o parte, si banca comerciantului, pe de alta parte - rezulta din
convenienta serviciilor prestate de asemenea intermediari: acestia permit bancilor participante in
mod nemijlocit, sa se elibereze" de povara mentinerii in cadrul bancii a unei structuri cu
personal care sa se ocupe cu gestiunea sistemului de plati cu cartele, prin delegarea functiilor
aferente (asigurarea clearingului interbancar, vehicularea documentatiei de plata, mentinerea
evidentei operatiunilor pe contul detinatorilor de cartele si informarea lor periodica despre soldul
197
restant etc.) catre intermediarii in cauza. Pe de alta parte, existenta lor uneori poate fi chiar
necesara, tinind cont de posibilitatea situatiilor in care intre banca emitenta (care urmeaza sa
onoreze obligatia de plata asumata de detinatorul cartelei) si banca comerciantului (care urmeaza
sa execute mandatul comerciantului de creditare a contului sau cu valoarea marfurilor livrate sau
serviciilor prestate detinatorului cartelei) nu exista relatii de corespondent.
Derularea
Uneori functiile de clearing (insa numai acestea) si le asuma bancile centrale din statul
de resedinta a bancilor participante la mecanismul de plata prin cartele bancare (vezi
supra).
Mecanismul de plata prin cartela bancara decurge in urmatoarele etape:
1. incheierea acordurilor de deservire a cartelelor bancare, intre societatea care gestioneaza
sistemul de plati prin cartelele respective, pe de o parte, si bancile implicate in mecanismul de
decontari cu utilizarea acestor cartele: banca platitorului (banca emitenta), pe de o parte, si banca
comerciantului, pe de alta parte. incheierea unor asemenea acorduri formeaza infrastructura"
legala ce asigura existenta si functionarea sistemului de plati cu cartele.
2. Emiterea cartelelor de catre bancile emitente.
?.;'-; ii-; Acest proces decurge in doua etape tehnice:
a. emiterea cartelelor in alb (procesul tehnologic de fabricare a cartelelor bancare);
b. individualizarea cartelelor, adica imprimarea pe cartela a informatiei ce individualizeaza
detinatorul acesteia, validitatea si numarul unic de identificare.
Emiterea cartelelor de plata are anumite particularitati:
a. ea este legata de fabricarea fizica a cartelei. Procesul tehnologic de fabricare a
cartelei este si el reglementat de anumite norme, sau standarde definite de fiecare
emitent in parte. Definirea standardelor este explicabila prin faptul ca fabricarea cartelelor
constituie prerogativa oricarei banci comerciale, care a primit de la societatea comerciala
ce detine drepturile asupra tehnologiei si numelui de firma a cartelei in cauza, dreptul
de a fabrica cartela respectiva.
La rindul sau, fabricarea cartelelor de catre alte banci comerciale decit cea care
organizeaza sistemul international de achitare a cartelei de o anumita denumire se
caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:
a. cartelele se fabrica de catre bancile comerciale, in numele si pe raspunderea lor. Astfel, fiecare
cartela va purta logotipul bancii emitente, care a eliberat clientului sau cartela bancara;
b. cartelele se emit individualizate, adica cu imprimarea in reliefa numarului si informatiei
despre detinator. Aceasta ar fi imposibil sau prea anevoios si costisitor in eventualitatea in care
monopolul emiterii cartelelor ar fi apartinut societatii comerciale care gestioneaza sistemul
international de plati prin cartela respectiva.
Iata de ce fiecare banca care primeste de la societatea mentionata, in baza acordului incheiat cu
ea, dreptul de emitere catre clientii sai i cartelelor bancare de o anumita firma, va respecta cu
rigurozitate standardele elaborate de societatea gestionara a sistemului de plati cu cartela.
Menirea acestor standarde este de a stabili conditii uniforme privind fabricarea, nivelul
tehnologic, si chiar design-ul cartelelor. Standardele mentionate pot fi clasificate in doua
categorii:
a. standardele stabilite de societatea ce gestioneaza sistemul de plati prin cartela, ex. cele stabilite
de VISA International400. Asemenea standarte se mai numesc corporative.
b. standardele stabilite de organisme internationale de standartizare, spre exemplu de
Organizarea Internationala de Standartizare4"1. Acestea sint standardele universale. O trasatura
specifica a mecanismului de plata prin cartelele bancare este ca procesul tehnic de emitere a
cartelei (etapele a. si b. de mai sus) este combinat cu procesul juridic de asumare a unor drepturi
si obligatii reciproce de catre banca emitenta (pe de o parte) si noul detinator al cartelei (pe de
alta parte), in baza unui acord semnat intre aceste parti. O trasatura importanta a acestui proces
juridic este garantia pe care o ofera banca emitenta in ceea ce priveste efectuarea platilor cu
cartele. Pentru detalii privind acordul respectiv vezi compartimentul Contractul de carte
198
bancara", infra.
3. Prezentarea cartelei de catre detinator comerciantului cu scopul asigurarii tehnice a efectuarii
via acest instrument a platii pentru marfurile livrate sau serviciile prestate de catre comerciant
detinatorului. Dupa cum a fost mentionat mai sus, o conditie sine qua non pentru buna
functionabilitate a sistemului de plati cu cartele este reteaua cit mai vasta a comerciantilor care
accepta spre plata cartelele emise de banca emitenta. Pe de alta parte, numarul comerciantilor
care accepta aceste cartele va depinde in mare masura de numarul detinatorilor carora banca
emitenta mentionata le-a distribuit cartelele in cauza. Rezulta un cerc inchis, deci cu cit este mai
mare numarul detinatorilor, cu atit mai mare este numarul comerciantilor care acepta cartelele, si
invers.
Spre exemplu, vezi standardele corporatiei Visa International in acest domeniul (astfel precum
EMV Chip Cird Spccifications, Visa Intcgratcd Circuit Cird Spccifications (VIS) etc.), pe URL
bttp://www visa.com/iit/dnld/main.html.
Exista mai multe standarte aprobate de Organizatia Interntionala de Slandarlizarc (engl.
International Organization of Standartization - ISO), printre care merita sa fie mentionate
urmatoarele: IS07810 Cartelele de identificare - caracteristicile fizice"; IS07811 Cartelele de
identificare - metodele de inregistrare"; IS07812 Cartelele de identificare - sistemul de
numerotare Si procedura de inregistrare a identificatelor emitentilor"; IS04909 Cartelele
bancare - continutul traseului 3 al bandei magnetice"; etc. Pentru detalii vezi URL
http://www.iso.org
La aceasta etapa totul se presupune a merge struna, insa exista doua impedimente cu care se
poate confrunta comerciantul la primirea cartelei pentru plata: i) detinatorul poate sa incerce sa
efectueze o plata mai mare decit valoarea disponibila in baza cartelei; b) cartela poate sa fie
valorificata de catre o persoana care numai se pretinde detinator (fiind in realitate doar in posesia
cu buna (ex. cartela gasita) sau rea (ex. cartela furata) credinta). Iata de ce o trasatura importanta
a procesului de primire de catre comerciant a cartelelor spre plata este
4. Procedura autorizarii, adica a verificarii de catre comerciant a aptitudinii pretinsului detinator
de a efectua plata solicitata. in realitate, autorizarea este solicitarea de la banca comerciantului
(care, la rindul sau, este conectata cu banca emitenta) a raspunsului daca plata in valoare (x)
poate fi efectuata in baza cartelei cu numarul (y). Raspunsul primit va fi ori afirmativ, ori
negativ, insa in toate cazurile fiind respectata confidentialitatea secretului bancar - comunicarea
intre comerciant si banci nu contine nici o referinta asupra numelui detinatorului sau contului
sau.
5. Acceptarea (in eventualitatea rezultatului pozitiv al procedurii autorizarii) cartelei spre plata,
prin formarea, semnarea si eliberarea cecului (engl. slip) atestind predarea marfurilor contra
solicitarii platii. Cecul atestator se trimite de catre comerciant bancii sale.
6. Creditarea de catre banca comerciantului a contului comerciantului cu valoarea indicata in
cec, si solicitarea debitarii cu aceeasi valoare a contului detinatorului -solicitare trimisa prin
canale bancare bancii emitentului. in afara de prima garantie proprie mecanismului de plata prin
cartele bancare - garantia platii, oferita de banca emitenta, mai exista si a doua garantie - garantia
transferarii fondurilor solicitate, in conturile comerciantilor, de catre bancile acestora.
7. Creditarea de catre banca detinatorului cartelei a contului bancii comerciantului, si
8. Debitarea de catre banca emitenta a contului detinatorului si trimiterea extrasului de cont ce
atesta acest fapt, detinatorului cartelei.
in mod schematic, etapele mentionate ale procesului de decontari prin cartele bancare, sint
oglindite in figura 21 pe pag. 783).
Asigurarea contractuala a decontarilor cu cartele bancare
Etapele sus-mentionate ale mecanismului de decontare cu cartele bancare sint posibile daca
banca emitenta, in baza imputernicirilor acordate ei prin acordul semnat cu societatea gestionara
a sistemului de plati cu cartela respectiva, asigura functionabilitatea sistemului pe teritoriul sau,
incheind contractele ce stabilesc drepturile si obligatiile reciproce, cu:
a. detinatorul cartelei. Obiectul acestui contract va fi stabilirea regulilor de utilizare a cartelei
199
emise, drepturile si obligatiile partilor in acest sens. in literatura de specialitatea acest contract
este numit si contract de carte bancara;
b. banca comerciantului. Obiectul acestui contract va fi reglementarea procedurilor de autorizare
a platilor cu cartele, si de asigurare a rambursarii platilor avansate de banca comerciantului, din
contul detinatorului deschis la banca emitenta;
c. comerciantul. Obiectul acestui contract va fi stabilirea regulilor de acceptare a cartelelor
pentru plata si de efectuare a autorizarii platii, cit si crearea conditiilor (in mod obisnuit, de ordin
tehnic, cum ar fi dotarea cu echipament respectiv) necesare receptionarii cartelelor pentru plata si
efectuarii procedurilor mentionate mai sus. Respectiv, infrastructura contractuala a decontarilor
prin cartele este formata din cele trei contracte mentionate:
- .......
a. contractul de carte bancara;
b. acordurile bancii emitente, cu:
:;
- comerciantul, in vederea asigurarii primirii de catre acesta spre plata a cartelelor emise de
banca emitenta. in strinsa legatura cu acest acord se afla si acordul cu
- banca comerciantului, in vederea asigurarii achitarii catre comerciant a platilor pentru marfurile
livrate sau serviciile prestate detinatorului cartelei, probate prin cecurile semnate de acesta din
urma. Cu alte cuvinte, in situatia in care comerciantul nu este client al bancii emitente (situatie in
care banca emitenta este in acelasi timp si banca comerciantului), acordul cu banca
comerciantului se prezinta ca o masura necesara pentru a intermedia platile intre comerciant si
banca emitenta, aferente utilizarii de catre detinator a cartelei sale. Dupa cum am mentionat,
acordul cu comerciantul si acordul cu banca comerciantului sint doua aranjamente ce se afla intro relatie de interdependenta unul fata de altul: fara acordul cu banca comerciantului, acordul cu
comerciantul va fi imposibil de executat din lispa unui mecanism de intermediere a platilor intre
banca emitenta si comerciant. Pe de alta parte, acordul cu banca comerciantui nu ar avea nici un
sens fara incheierea de catre banca emitenta a acordului cu comerciantul.
Contractul de cartela bancara
incheierea contractului de cartela bancara intre banca emitenta si clientii sai care manifesta
vointa de a beneficia de serviciile de cartela bancara este un proces fata de care se aplica
principiile de baza de formare a contractelor (bazate pe regulile generale ale acceptarii ofertei).
Totusi, specificul activitatilor bancare in genere, si a operatiunilor bancilor cu cartelele, in
particular, si-au pus amprenta asupra modalitatii de incheiere a contractelor de carte bancara.
Astfel, prima etapa a contractului este cererea clientului bancii, prin care acesta isi exprima
dorinta de a beneficia de serviciile de plata prin cartela, oferite de banca sa. Fiecare banca isi
stabileste de sine statator formularul cererii, in baza cerintelor legii402. Cererile pentru eliberarea
cartelelor bancare vor contine informatii diferite, in functie de tipul cartelei solicitate. Dat fiind
faptul ca in cazul cartelelor de debit solicitantul in prealabil va depozita suma pe contul de
cartela (banca emitenta avind astfel posibilitatea plafonarii valorii cartelei la nivelul depozitului
constituit), cererea pentru
eliberarea cartelei de debit va include doar informatia necesara pentru identificarea detinatorului.
Daca detinatorul cartelei deja are deschis in banca respectiva un cont, cererea va contine doar
numele solicitantului cartelei, si solicitarea de eliberare a cartelei de debit. Situatia este
completamente diferita in cazul cererii pentru eliberarea cartelei de credit - in acest caz cererea
va contine nu numai informatie despre solicitant (numele deplin, adresa), ci si date despre
activitatea lui de munca (locul de munca, stagiul permanent de munca), salariul (evolutia
acestuia in ultimii ani), existenta patrimoniului in proprietate (ex. a imobilelor), si alte date
personale pe care banca le considera relevante pentru a evalua credibilitatea solicitantului.
Explicatia solicitarii de catre banci a unor informatii mai detaliate, in cererea de eliberare a
cartelelor de credit, rezida in esenta serviciilor solicitate - cererea de eliberare a cartelei de credit
este in esenta o cerere de deschidere de credit, iar decizia de creditare este lasata la discretia
bancii (1), si este luata doar daca banca are incredere in capacitatea solicitantului de a rambursa
200
extrem de dificil, daca nu imposibil, sa demonstreze lipsa culpei sale in ceea ce s-a intimplat.
Aceasta e si firesc - banca emitenta este cea care se afla in posesia tuturor echipamentelor de
inregistrate a utilizarii cartelei, deci a tuturor probelor potentiale. Iata de ce solutiile legislative
care plaseaza povara probarii, in eventualitatea litigiului referitor la utilizarea cartelei, asupra
bancii emitente, ni se par corecte.
,: : v
g. legea aplicabila
Dat fiind contextul international in care se plaseaza uneori relatiile contractuale intre banca
emitenta si titularul cartelei, si aproape intotdeauna intre societatea care gestioneaza sistemul de
plati prin cartela respectiva, si banca emitenta, clauza legii aplicabile este una de importanta
majora, deoarece volumul protectiei la care este indreptatita o parte, poate varia spectaculos in
functie de legea aleasa pentru a guverna contractul. in contextul contractelor intre banca emitenta
si titularii cartelelor (care
sint, in aceasta situatie, consumatorii serviciilor de cartela bancara, oferite de banca mentionata),
consideram ca problema legii aplicabile va fi solutionata conform prevederilor articolului 5 din
Conventia de la Roma din 1980 privind legea aplicabila obligatiunilor contractuale. Conform
acestui articol, in pofida prevederilor articolului 3 (libertatea alegerii legii aplicabile - n.n.),
alegerea legii aplicabile, facuta de parti, nu poate rezulta in privarea consumatorului de protectia
acordata acestuia de normele cu efect obligator din legislatia tarii in care acesta isi are domiciliu
obisnuit"4"''.
Contractul-furnizor cu comerciantii afiliati
Contractul-furnizor este, dupa cum a fost indicat mai sus, strins legat de contractele de cartela
bancara incheiate de banca emitenta cu titularii cartelelor emise. Unii autori indica asupra naturii
intuitiipersonae a contractului-furnizor cu comerciantii afiliati410, pozitie la care ne raliem.
Deosebirile intre contractul de cartela bancara (care este in esenta un contract de credit), si
contractul-furnitor cu comerciantii afiliati (ce nu contine elemente ale creditului), aparent nu
justifica extinderea fata de acest contract a regimului juridic al contractelor intuitu personae.
Totusi contractul-furnizor cu comerciantii afiliati presupune realizarea de catre banca emitenta a
unei investitii, care trebuie eventual sa se justifice prin perspectiva reala a recuperarii costului
echipamententelor instalate, perspectiva ce poate fi apreciata pornind de la volumul de vinzari
inregistrat la ghiseele comerciantului afiliat. Tata de ce s-ar putea afirma ca banca emitenta poate
la discretia sa sa refuze semnarea contractului cu comerciantii afiliati, datorita faptului ca in acest
contract sint prezente riscurile obisnuite contractelor de credit.
Contractul contine obligatiile asumate de comercianti referitoare la:
a. acceptarea de catre comerciant a cartelelor emise de banca emitenta si modalitatea de asigurare
a primirii platii de la banca emitenta;
'
'
b. conditiile de efectuare a platii (ex. procedura autorizarii);
c. obligatia nediscriminarii titularilor cartelei, fata de alti consumatori (ceea ce implica interdictia
aplicarii unor preturi diferite la aceleasi marfuri sau servicii, pentru detinatorii cartelelor);
d. obligatia de plata a unui comision pentru dreptul de a primi spre plata cartelele emise de banca
emitenta. Tinind cont de obligatia mentionata in punctul c, comerciantii nu pot include
comisionul indicat in pretul de vinzare al marfii vindute sau serviciului prestat, deoarece aceasta
ar mari acest pret si ar duce la stabilirea unor preturi discriminatorii pentru titularii cartelelor
bancare (in incalcarea obligatiilor indicate mai sus).
Plata comisionului este compensatia datorata de comerciant pentru facilitatea de a accepta
cartelele emise de banca. Tinind cont de avantajele pe care le ofera acceptarea cartelelor bancare
comerciantilor afiliati (pentru detalii vezi compartimentul .Avantajele
DREPT BANCAR
decontarilor cu utilizarea cartelelor bancare"), comerciantii merg la achitarea
comisionului respectiv, care este stabilit, de regula, in forma procentuala fata de valoarea
204
cumparaturii;
e. obligatiile de publicitate. Acestea implica datoria comerciantului de a face publica
acceptarea de catre el a cartelelor respective, prin inchleierea emblemei cartelei acceptate
pe vitrinele sau pe usile spatiilor de comert.
Acordul cu banca comerciantului
Acordul cu banca comerciantului este ultimul element al infrastructurii contractuale, necesare
pentru functionarea sistemului de plati cu cartele bancare. Acest acord stabileste drepturile si
obligatiile reciproce ale bancilor, pentru asigurarea debitarii -creditarii conturilor clientilor lor, in
cadrul executarii ordinului de plata al titularului, cit si a compensarii conturilor reciproce in
aceasta situatie. Aspectele tehnice de executare a mandatelor clientilor lor sint reglementate de
acordurile de corespondent incheiate de bancile in cauza.
Avantajele decontarilor cu utilizarea cartelelor bancare
Dupa cum a fost indicat mai sus, cartelele bancare au cunoscut o evolutie si o raspindire
spectaculoasa. Care sint avantajele acestui nou mecanism de plata, datorita carora cartelele sint
in mod progresiv recunoscute si acceptate de catre bancile si comerciantii din toata lumea?
La originea primelor sisteme de deservire a platilor prin cartele, fondatorii acestor sisteme s-au
confruntat cu dilema gainii sau oului": cu se ca inceapa promovarea cartelelor- cu extinderea
numarului comerciantilor care le accepta (astfel incit potentialii detinatori sa poata vedea ca
cartelele emise sint acceptate pe larg ca mod de plata) sau invers - sa mareasca numarul
detinatorilor de cartele (care ar determina comerciantii sa le accepte ca mijloc de plata).
Majoritatea a mers pe ambele cai, insa accentul a fost pus pe extinderea acceptarii cartelelor de
catre comercianti.
Care sint deci avantajele care le ofera cartelele bancare, fata de alte modalitati de plata? Acestea
sint diferite, in functie de perspectiva analizata: cartelele bancare satisfac atit interese publice, cit
si interese private.
Beneficiile publice, oferite de utilizarea cartelelor bancare, se refera mai cu seama la micsorarea
cheltuielilor de circulatie a bancnotelor si monedelor. Acesta este un avantaj, importanta caruia
nu poate fi subesti mata - potrivit statisticilor, cheltuielile suportate de stat pentru mentinerea in
circulatie a unei bancnote ating uneori pina la 20% din valoarea acesteia. Acest rationament,
impreuna cu cel al necesitatii evidentei masei monetare aflate in circulatie, sint doua argumente
fundamentale care justifica favorizarea traditionala a platilor fara numerar, de catre orice stat.
Dupa cum va fi indicat mai jos, Republica Moldova nu este o exceptie - legislatia Moldovei
prevede regula generala a decontarilor prin virament intre persoanele juridice, cu mici exceptii.
Totusi, daca rationamentele mentionate pot justifica interventia activa a statului in libertatea
formelor de decontare, in masura in care aceasta se refera la decontarile intre persoane juridice,
332
DREPT BANCAR
ele nu ar putea justifica o politica similara de limitare a platilor numai la cele fara numerar, in
privinta persoanelor fizice: aceasta ar limita capacitatea juridica nelimitata a persoanelor fizice
(care nu este speciala - adica limitata de scopurile prevazute in documentele statutare - ca cea a
persoanelor juridice). Iata de ce cartelele bancare constitue o solutie convenabila, care contribuie
la satisfacerea celor doua interese publice mentionate mai sus: micsorarea cheltuielilor legate de
producerea, circulatia si scoaterea din circulatie a banilor-gheata" (1), si eficientizarea
controlului asupra utilizarii lor (controlul masei monetare) (2).
Beneficiul public, oferit de mecanismul platilor prin cartele bancare, a atras atentia majoritatii
statelor, care ca rezultat au luat o pozitie favorizanta fata de aceasta modalitate de plata. Pentru
detalii privind eforturile Bancii Nationale a Moldovei de a promova platile prin cartelele de plata
vezi compartimentul Cartelele bancare" din capitolul 5.8. Reglementarea juridica a
decontarilor fara numerar in Republica Moldova", infra. in afara de avantajele publice, platile cu
cartele satisfac si importante interese private, analiza carora insa trebuie facuta tinind cont de
faptul ca in mecanismul de plata cu cartele bancare sint implicate mai multe parti cu interese
diferite si chiar uneori opuse. Astfel, vom examina avantajele private ale decontarilor cu
205
mecanism de decontari mai rapide si convenabile pentru clienti, bancile participante la sistemul
de plati cu cartele isi pot atrage un numar suplimentar de clienti noi", cit si pot mentine" pe cei
existenti;
d. beneficiile mentionate constituie fundamentul pentru consolidarea pozitiei concurentiale a
bancilor, ce participa la un sistem de plati cu cartele, cit si pentru publicitatea si promovarea
bunului nume al bancii.
Platile in cadrul Internet
'
Izvoarele reglementarii juridice
Evolutia exponentiala a retelei Internet, dupa apartia sa la inceputul anilor anii '60, a sfidat in
multe aspecte conceptul de atunci al platilor electronice. Una din cele mai controversate
probleme aduse la realitate de aparitia Internetului a fost cea a banilor electronici"4" . Sistemele
de plati prin banii digitali evoluiaza impresionant412, iar cota lor in volumul tranzactiilor
electronice creste permanent, ceea ce a permis concluzia ca Internetul, care este o retea globala,
necesita o reglementare globala (ce initial are ca scop atingerea interoperabilitatii sistemelor de
plata cu bani digitali4"). Regimul j uridic al platilor prin Internet este reglementat la etapa actuala
de: a. actele de drept international uniform:
- Legea model a C.N.U.D.C.l. asupra comertului electronic, aprobata de Adunarea Generala a
ONU la 16 decembrie 1996414;
- Directiva 1999/93/EC a Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene, din 13
decembrie 1999, privind regimul comunitar al semnaturilor electronice415.
b. codificarile de uzante internationale in materia platilor electronice:
- Uzante generale privind comertul garantat cu mijloace digitale (GUIDEC), Publicatia Camerei
Internationale de Comert de la Paris, 06.11.1997416;
- Regulile uniforme pentru schimbul de date comerciale prin teletransmitere (UNCID),
Publicatia C.I.C.nr.452417.
c. standardele aprobate de organizatiile internationale de standardizare. Un rol de frunte in
elaborarea standardelor pentru traficul electronic de date comerciale il are Organizatia
Internationala de Standartizare (ISO), care a elaborat urmatoarele standarde ce au stat la baza
elaborarii izvoarelor internationale de reglementare a platilor prin Internet (punctele a. si b. de
mai sus):
- ISO 73 72Directoriul ISO al Elementelor Datelor Comerciale"418. Acestea sint identice
sectiunilor 1,2,3,4 si 9 ale Directoriului ONU al Elementelor Datelor Comerciale (UNTDED419).
E si firesc - UNTDED este mentinut prin eforturile comune ale CEE/ ONU si ISO;
- ISO 9735 Standardele Internationale ISO" ce reproduc Regulile de sintaxa din cadrul
UN/EDIFACT420 precum agreate de WP.4421;
- ISO 2382 Vocabularul ISO de procesare a datelor"422.
De asemenea, este importanta contributia Asociatiei Standardelor de Schimb de Date(DISA423).
d. instrumentele internationale cu caracter de recomandare:
Declaratia Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC) asupra Comertului Electronic Global,
adoptata la 20 mai 1998;
- Recomandarile Consiliului Organizatiei pentru Dezvoltare si Cooperare Economica (OCDE)
privind directiile directoare de protectie a consumatorilor in contextul comertului electronic,
aprobate in 1999424.
in afara de aceasta, regimul juridic al unor aspecte ale platilor electronice este reglementat de
legislatia interna a fiecarei tari in parte. Unele tari au adoptat deja reglementari in
acest domeniul (spre exemplu, Japonia425, Germania426, Singapore427, ba chiar si unele tari din
fostul spatiu socialist, cum ar fi Estonia428). Altele au adoptat acte normative care stabilesc
regimul juridic al informatiei in genere (spre exemplu, Federatia Rusa42')-Republica Moldova
inca nu a s-a asociat nici la prima, nici la a doua categorie, astfel incit decontarile prin Internet
nu isi gasesc o reglementare adecvata in legislatia republicii noastre.
Finalmente, deoarece analiza regimului juridic al platilor prin Internet necesita o abordare
207
dinamica, trebuie de mentionat ca acest regim este intr-o evolutie permanenta. Aceasta implica
concluzia ca intr-un viitor apropiat probabil vor ramine tot mai putine aspecte ale domeniullui
analizat, care nu isi vor gasi solutie regulatorie la nivel international. Abordarea dinamica mai
implica si necesitatea examinarii cadrului de reglementare a platilor prin Internet, nu numai in
starea in care acesta este acum, dar si tinind cont de activitatile curente ale organizatiilor
internationale in vederea uniformizarii acestui cadru juridic. in aceasta directie, vom mentiona ca
suplimentar la izvoarele susmentionate de reglementare a platilor prin Internet, pentru
intelegerea posibilei evolutii a regimului international al acestor plati sint relevante si
urmatoarele proiecte de acte de drept international uniform:
- Proiectul Regulilor Uniforme ale C.N.U.D.C.I. privind semnaturile electronice, aprobat la
sesiunea a treizeci si sasea a CNUDCI, care a avut loc la New York la 14-25 februarie 2000430;
- Proiectul conventiei internationale asupra tranzactiilor electronice, propus la 25 mai 1998 de
catre S.U.A. spre atentia CNUDCI. Acest proiect a fost obiectul dezbaterilor Grupului de luciu al
C.N.U.D.C.I. asupra comertului electronic, la sedinta sa de la New York din 29 iunie-10 iulie
199843'.
Institutiile dreptului spatiului informational
De la originea sa, Internetul era o retea corporativa, intial conceputa ca o retea informationala a
fortelor armate ale Statelor Unite ale Americii. Globalizarea galopanta a acestei retele,
mentionata mai sus, a ridicat un sir de probleme juridice complexe,
studiul carora a constituit obiectul unei noi ramuri de drept - dreptul spatiului informational
(engl. law ofcyberspace). Principalele institutii ale acestui drept sint:
a. regimul juridic al schimbului de date prin Internet. Reglementarile lui guverneaza astfel de
aspecte precum standardizarea si interoperabilitatea schimbului de informatii intre calculatoare.
Ca exemplu al actelor de drept international uniform, elaborate pentru a asigura o asemenea
interoperabilitate - conditie sine qua non pentru dezvoltarea schimburilor electronice de
informatii, si astfel a Internetului -pot servi regulile UN-EDIFACT, elaborate sub egida ONU in
anul 1987432. insa in afara de standardizarea mesageriei electronice, ce avea ca scop facilitarea
schimbului de date prin interoperabilitatea standardelor utilizate, o problema importanta a
retelelor deschise de informatie s-a dovedit a fi asigurarea unei protectii suficiente a
confidentialitatii datelor care fac obiectul traficului informational pe Internet. Asigurarea
secretului informatiei inglobeaza doua aspecte: aspectul tehnic (elaborarea unor tehnici moderne
de cifrare) si aspectul legal (protectia informatiilor confidentiale impotriva utilizarii lor abuzive).
Astfel, dreptul spatiului informational s-a imbogatit" cu inca doua institute:
b. reglementarea juridica a criptografiei, ca modalitate tehnica de cifrare a informatiilor
pentru a asigura confidentialitatea transmiterilor, si
c. protectia informatiei (engl. dataprotectiori), care este o institutie a dreptului spatiului
informational ce contine norme menite sa reguleze manipularea informatiilor cu caracter
personal, in reteaua Internet.
Platile electronice se caracterizeaza prin aceeasi arie de probleme, datorita mediului
informational in care aceste plati se deruleaza existenta lor in cadrul si limitele retelei Internet
determina valabilitatea chestiunilor sus-mentionate, si fata de platile electronice. Totusi platile
electronice se particularizeaza print-un numar de probleme proprii, ceea ce determina existenta
unor norme care reglementeaza doar aceasta latura a Internetului.
Regimul juridic al schimbului de date prin Internet
in doctrina de specialitate este exprimata opinia ca impactul computerizarii este chiar mai
important decit cel al revolutiei industriale. Calculatoarele au patruns in toate domeniile
activitatii sociale, insa comertul international este un domeniul care isi pastreaza inca rezerve
fata de patrunderea tehnologiilor moderne de schimb electronic de date. Totodata, s-ar parea ca
exista argumente serioase in favoarea substituirii mesageriei pe suport hirtie, pe cea pe suport
magnetic se estimeaza ca costul documentatiei si mesageriei pe suport hirtie ajunge la 10%
din valoarea bunurilor care fac obiectul tranzactiilor de comert international. Totusi exista
importante impedimente in calea trecerii de la transferul letric de informatie la cel electronic,
208
in spatiul informational, s-au intreprins un sir de eforturi de unificare din partea organizatiilor
internationale guvernamentale si neguvernamentale.
La moment, cea mai importanta incercare de codificare a uzantelor internationale in domeniull
comertului electronic ramine a fi Legea model a C.N.U.D.C.I. asupra comertului electronic,
1996446. Desi aprobata doar cu patru ani in urma, prezenta initiativa s-a bucurat in scurt timp de
recunoasterea multor state favoare care au cunoscut-o putine initiative de uniformizare a
uzantelor de comert international: catre august 2000 legi interne bazate pe legea model a
C.N.U.D.C.I. au fost aprobate de Australia, insulele Bermude, Columbia, Franta, Regiunea
speciala administrativa chineza Hong Kong, Coreea, Singapore, si - in SUA - statul Illinois.
Legislatia uniforma bazata pe legea model a fost adoptata in Canada (Legea uniforma privind
comertul electronic, adoptata in 1999 de catre Conferinta canadiana de drept uniform) si SUA
(Legea uniforma privind tranzactiile electronice, adoptata in 1999 de Conferinta nationala a
comisionarilor asupra dreptului uniform al statelor (engl. National Conference ofCom-missioners
on Uniform State Law))M7.
Al doilea izvor important de reglementare a comertului electronic - rezultat al eforturilor de
unificare a uzantelor in domeniu - sint Uzantele generale privind comertul garantat cu
mijloace digitale (GUIDEC), Publicatie a Camerei Internationale de Comert de la Paris, din
06.11.1997148. Aprobarea acestor reguli de catre C.l.C, care este o organizatie
internationala neguvernamentala cu o competenta recunoscuta in domeniull uniformizarii
uzantelor de drept al comertului international, este inca o dovada a vointei statelor de a-si uni
eforturile in elaborarea unor reglementari globale care sa guverneze un comert global. La
moment, aceste doua acte constituie izvoarele de baza ale regimului juridic international al
comertului electronic.
,;.
: f
in afara de aceasta initativa care, dupa cum a fost indicat, si-a recrutat curind multi adepti din
rindurile legislatorilor nationali - exista si un numar de initiative de uniformizare, succesul carora
este mai moderat, din diferite considerente. Un exemplu al unei asemenea incercari de unificare
a uzantelor elaborate in materia comertului electronic este Proiectul conventiei internationale
asupra tranzactiilor electronice, propus la 25 mai 1998 de catre SUA spre atentia
C.N.U.D.C.I.449. In sfirsit, in afara de eforturile comunitatii bancare internationale de a
uniformiza regimul juridic al tranzactiilor in forma electronica, trebuie de remarcat unele
instrumente de natura sa stabileasca principiile politicii statelor lumii in ceea ce priveste
promovarea comertului electronic - spre exemplu, Declaratia OMC asupra comertului
electronic global450 aprobata la 20 mai 1988451.
Reactia comunitatii internationale la aparitia noilor modalitati de realizare a comertului
international, prin elaborarea actelor de drept international uniform, nu a fost doar o masura
fortata" de evolutiile in tehnologia comunicatiilor- mai exista si a doua parte a monedei:
uniformizarea a fost conceputa si ca o masura pro-activa". Cu alte cuvinte, elaborarea regulilor
care ar forma regimul international al comertului electronic a fost in acelasi timp si un raspuns al
comunitatii internationale bancare la imperfectiunile si conservatismul multor legislatii
nationale, normele carora aveau o pozitie discriminatorie fata de comertul electronic (spre
exemplu, prin impunerea unor restrictii exprese sau implicite de genul obligativitatii formei
scrise", semnate" sau in original" a documentelor, ca conditie ad validitate/n). Efectele
pozitive ale uniformizarii uzantelor internationale in materia comertului electronic nu se
limiteaza doar la latura pro-activa" in raport cu legislatiile nationale relevante ale statelor lumii.
in afara ce aceasta latura, uniformizarea contribuie la:
a. promovarea comertului international in genere, a carui dezvoltare are loc in conditiile in care o
parte tot mai mare de comunicatie intre partenerii de afaceri se realizeaza pe cale electronica;
b. interpretarea altor conventii si instrumente de drept international uniform, care creeaza
obstacole in dezvoltarea comertului electronic (prin aceleasi cerinte ale formei scrise").
Totusi, dupa cum se poate remarca din analiza izvoarelor sus-mentionate, initiativele
comunitatii internationale de a regulariza" raporturile intre comercianti din diferite sisteme
212
propunerea mentionata, in afara de principiile legale specifice, a formulat patru principii generale
pentru tranzactiile electronice:
a. regula autonomiei partilor - principiul lex voluntatis in contextul tranzactiilor electronice
semnifica libertatea contractantilor de a stabili procedurile si metodele tehnologice si comerciale
de autentificare (asigurare) a mesajeriei electronice, chiar daca aceste proceduri si metode nu sint
reglementate de legislatia aplicabila nationala sau internationala;
b. regula neutralitatii tehnologice - care indica ca nici o norma nu trebuie nici sa solicite nici
sa impiedice dezvoltarea tehnologiilor de autentificare, adica mecanismele de reglementare
trebuie sa fie neutre" fata de dezvoltarea tehnologiilor de autentificare.
c. regula neutralitatii implementarii - care indica ca nici o norma nu trebuie nici sa solicite nici
sa impiedice utilizarea sau elaborarea programelor sau modelelor de implementare noi sau
renovate.
d. regula nediscriminarii - statele trebuie sa acorde prestatorilor si utilizatorilor de servicii de
autentificare resortisanti din alte state, un tratament nu mai putin favorabil decit cel acordat
presatorilor si utilizatorilor de servicii de autentificare din statele gazda.
Astfel, proiectul conventiei completeaza initiativa C.N.U.D.C.I. (a carui scop a fost asigurarea
acceptabilitatii semnaturii electronice pentru scopuri legale si comerciale), cu un set de principii
calauzitoare pentru statele lumii, in cazul in care acestea vor proceda la elaborarea unor norme
legislative interne noi, sau completarea celor existente, pentru a face posibila recunoasterea
legala a semnaturilor electronice - pentru acest caz, conventia prin intermediul principiilor
propuse intentioneaza de a asigura armonizarea legislatiilor nationale privind regimul
semnaturilor electronice.
Securitatea transferului de dale prin Internet
Evolutia tehnologica de la traficul informational in cadrul retelelor inchise" (corporative, sau
,,intranet"-uri) catre traficul in cadrul unor reteje deschise" (cum ar fi Internet-ul), ridica
problemele juridice proprii tranzactiilor cu pluralitate de participanti din. ambele parti ale
contractului. insa in afara de specificul legal al acestor tranzactii, derularea acestora intr-un
mediu informational deschis" ridica si o problema serioasa tehnica - asigurarea securitatii si
protectiei traficului de informatii prin retelele deschise. Explicatia este evidenta: spre deosebire
de intranet", care functioneaza intre un numar de subiecti identificati (1), ale caror imputerniciri
sint delimitate clar - ca de altfel si procedurile tehnice de functionare a schimbului de informatii in acordurile tehnologice care stau la baza fiecarui intranet" (2), Internet-ul necesita mecanisme
eficiente pentru prevenirea fraudei si accesului neautorizat la traficul de date. Problema
securitatii informationale este legata de increderea participantilor la traficul informational, in
siguranta retelelor deschise" care servesc ca mediu pentru traficul informational mentionat.
Securitatea informationala are doua aspecte: tehnologic si legal. Este evident, ca al doilea aspect
nu face decit sa exprime exigentele si principiile elaborate la nivelul securitatii tehnologice solutiile de securitate trebuie sa fie propuse de industria informationala, si sustinute de guvern
prin legislatia interna si acordurile internationale respective.
fe7,
La moment, raspunsul tehnologiei la exigentele securizarii traficului informational prin retelele
deschise, este criptografia cu utilizarea cheilor publice (engl. public key criptographyY5S.
Criptografia ofera participantilor la schimbul de date electronice, doua avantaje importante:
a) siguranta traficului informational;
b) autentificarea participantilor la traficul respectiv.
' Criptografia cu utilizarea cheilor publice, se realizeaza prin intermediul a doua chei -una privata
(care o detine doar recipientul) si alta publica (care recipientul o pune la dispozitia tuturor) astfel incit un mesaj trimis de emitent, este codat cu utilizarea cheii publice, dar din acest
moment decodarea lui este posibila doar facind uz de cheia privata. Prin urmare, criptografia
asigura protectia informatiei contra oricarei persoane alta decit recipientul ei.
Siguranta traficului informational este legata si de problema identificarii partilor participante la
acest trafic (sau problema autentificarii acestora - ce se reduce, de fapt, la confirmarea prin
215
mijloace tehnice a faptului ca mesajul a fost primit de la persoana care pretinde a fi emitentul
imputernicit). Iata de ce criptografia cu utilizarea cheilor publice, a fost pusa in legatura cu
semnatura electronica" (sau semnatura digitala - engl. digital or electronic signature).
Semnatura digitala este si ea o tehnica de codare a informatiei, care se aplica de catre emitentul
informatiei, pentru codarea mesajului sau initial, sau semnarea" acestuia cu utilizarea cheii sale
private - unui algoritm special care transforma mesajul initial intr-u set de de date mult mai
compact (1), cu codarea ulterioara a acestui set utilizind criptografia cu chei publice (2).
Semnatura electronica poate fi, pe de alta parte, decodata" de catre recipient numai daca acesta
are la dispozitia sa cheia publica potrivita. Ca rezultat, intr-o tranzactie electronica emitentul
informatiei cripteaza mesajul cu cheia publica a recipientului, si semneaza" electronic acest
mesaj (sau il asigura") cu cheia sa privata, iar recipientul utilizeaza cheia sa privata pentru
decriptarea mesajului, si cheia publica a emitentului, pentru verificarea autenticitatii mesajului
(adica a faptului ca acesta a fost trimis de emitentul corespunzator). Astfel, criptografia si
semnatura electronica" se realizeaza ambele cu ajutorul cheilor publice ale emitentului si
recipientului (acestea facind schimb de ele), astfel incit cheile publice sint utilizate pentru
decriptarea sau autentificarea informatiei, pe cind cheile private sint utilizate pentru criptarea sau
semnarea electronica a acesteia. Utilizarea in conditii de siguranta a semnaturilor digitale, este
posibila doar cu conditia ca un tert de incredere sa certifice ca detinatorul cheilor publice este de
fapt persoana autorizata sa le detina. Fara aceasta participantii la traficul de informatie prin
spatiul
virtual nu pot sa fie sigure ca persoana care se prezinta ca detinator legal al cheilor publice, nu
este in realitate un impostor456. Astfel, tertul confirmator al identitatii persoanelor care se prezinta
ca detinatori ai cheilor publice, este garantul sigurantei tranzactiilor electronice in cadrul
retelelor informationale deschise (1), iar activitatea acestuia se reduce de fapt la atribuirea cheilor
publice unor persoane care devin ca efect detinatori legitimati ai cheilor respective, si
prezentarea la cerere a informatiei privind cheile publice atribuite, si detinatorii acestor chei (2).
La rindul sau, fundamentul eficientei activitatii comerciale a tertilor care presteaza servicii de
certificare, consta in increderea457 acordata acestor terti de catre participantii la comertul
electronic prin retele deschise. La moment, cea mai utilizata modalitate de asigurare a increderii
mentionate, este ierarhia tertilor care presteaza servicii de certificare, in cadrul careia certificatul
emis de oricare tert certificator, este asigurat de inscriptia de certificare aplicata de autoritatea
ierarhic superioara, astfel incit certificatul se bazeaza de fapt pe asigurarea emisa de un lant al
sub-certificatorilor identificati. Din punct de vedere legal, problema consta in stabilirea unor
norme juridice clare care sa guverneze raspunderea tertilor certificatori, in cadrul ierarhiei
mentionate. Multe state au reactionat deja la exigenta legala mentionata, creind un set de reguli
in cadrul legislatiei nationale bancare, menite sa stabileasca principiile, procedurile aplicabile, si
limitele raspunderii tertilor certificatori458. Un al doilea pas a constat in elaborarea unor
instrumente de drept material uniform, care sa uniformizeze diversitatea normelor si uzantelor
nationale in privinta statutului juridic al certificatorilor autorizati - pas dictat de cerinta unor
reglementari internationale pentru comertul global efectuat in cadrul retelelor informationale
deschise.
Prima si cea mai exhaustiva unificare internationala a uzantelor si normelor materiale in materia
semnaturilor electronice, a fost facuta in Legea model a C.N.U.D.C.I. asupra comertului
electronic (vezi supra). Totusi, legea stabileste principiul de baza aplicabil in acest domeniul, fara
a reglementa aspectele legale aferente aplicarii acestui principiu.
Astfel, desi Articolul 6 a legii spune ca informatia in forma electronica satisface cerinta legala a
semnarii", in cazul in care este utilizata o metoda rezonabil de sigura (tinind cont de scopul
crearii sau comunicarii datelor, in lumina tuturor circumstantelor) de identificare a semnatarului
si indicare a aprobarii de catre acesta a informatiei continute in datele electronice (recunoscind
astfel ca cerinta semnarii deriva din exigenta fundamentala a dreptului comercial si a politicii
publice, de a confirma acordul de vointa a partilor), norma mentionata omite sa indice care
metoda este cea rezonabil de sigura, tinind cont de scopul crearii sau comunicarii datelor, in
216
reguli specifice pentru a fi respectate de persoanele care emit mesaje asigurate (certificatorii):
asigurarea trebuie sa fie facuta cu mijloace adecvate circumstantelor (asigurind ca efect o
siguranta rezonabila a transmisiunii), cu indicarea clara a mesajului care este obiectul asigurarii
(1), certificatorul este obligat sa asigure siguranta si integritatea echipamentului utilizat pentru
asigurarea mesajelor (2), etc.
Reglementarea juridica a criptografiei
Criptografia include principiile, mijloacele si metodele de tranformare a datelorpentru a ascunde
continutul informational al acestora, a stabili autenticitatea lor, a preveni modificarea sau
distrugerea sau utilizarea lor neautorizata. in esenta, criptografia sta la baza tuturor tehnologiilor
de transfer a datelor prin retelele deschise de informatie (Internet), si constituie fundamentul
unor tehnici legate de securizarea acestui transfer, precum semnatura electronica (digitala).
Desi cadrul juridic al tranferului de informatii prin Internet, inclusiv a transferurilor de date
aferente realizarii platilor prin Internet, este format dintr-un numar de izvoare de drept
international uniform, criptografia ca atare a scapat din atentia initiativelor de uniformizare ale
comunitatii comerciale si bancare internationale. O explicatie probabila este faptul ca
criptografia este un domeniul tehnologic sofisticat, care in plus se afla intr-o dinamica
permanenta, ceea ce pune la indoiala necesitatea implicarii regulatorii in aceasta sfera. O alta
explicatie este reglementarea relativ inalta a produselor auxiliare bazate pe criptografie - regimul
juridic al informatiei in forma electronica, si semnatura electronica (digitala).
Care nu ar fi explicatia reala, situatia de fapt este urmatoarea: actualmente regimul juridic al
criptografiei este delimitat doar la nivel de acte cu caracter de recomandare, principalul dintre
acestea fiind Principiile politicii in domeniull criptografiei, elaborate de Organizatia pentru
Cooperare Economica si Dezvoltare (OCED) in 1997464. Desi principiile sint destinate cu
precadere legislatorilor, in calitate de suport informational si metodologic la elaborarea
politicilor publice de reglementare a criptografiei la nivel national, analiza lor este utila pentru a
intelege bazele teoretice ale criptografiei, si pe aceasta baza de a explica rationamentele ce stau
la baza regimului juridic al criptografiei.
Semnaturile digitale (electonice)
La moment, unicul izvor international de natura cutumiara, care stabileste regimul juridic al
semnaturilor elecronice, este proiectul Proiectul Regulilor Uniforme ale C.N.U.D.C.I. privind
semnaturile electronice5. in afara de el, unele formatiuni regionale am elaborat regimuri
unificate pentru semnaturile electronice, spre ex. pentru tarile membre ale Uniunii Europene a
fost elaborata Directiva privind regimul comunitar al semnaturilor electronice4'16 aprobata de
Consiliul UE in comun cu Parlamentul UE, la 13 decembrie 1999.
Un numar de izvoare de drept international uniform definesc semnatura electronica: de ex.
GUIDEC intelege prin semnatura digitala transformarea mesajului prin utilizarea unui
criptosistem asimetric7, astfel incit o persoana in posesia mesajului certificat si
a cheii publice a certificatorului, sa poata determina fara gres (a) daca transferarea s-a facut prin
utilizarea cheii private care corespunde cheii publice a semnatarului, si (b) daca mesajul semnat a
fost alterat din momentul efectuarii transformarii". Directiva UE face distinctie intre semnatura
electronica simpla", si cea avansata"468. Conform acesteia, semnatura electronica (simpla" aut.) este considerata informatia in forma electronica, care este anexata de, sau logic asociata cu,
alta informatie in forma electronica (1) si care serveste ca metoda de autentificare a celei din
urma (2). Pe de alta parte, semnatura electronica avansata inseamna semnatura electronica care
corespunde urmatoarelor cerinte: (a) este asociata in mod unical cu semnatarul; (b) este de natura
sa identifice semnatarul; (c) este creata prin utilizarea mijloacele pe care semnatarul le poate
mentine sub controlul sau exclusiv; (d) este asociata cu mesajul in forma electronica in asa
masura incit oricare modificari subsecvente ale mesajului ar fi evidente. Diferencierea definitiei
de semnatura electronica, utilizata in directiva comunitara mentionata, este de natura sa exprime
o atitudine flexibila in definirea conceptului de semnatura electronica, in functie de gradul de
securitate pe care il ofera. Aceasta, la rindul sau, este o urmare logica a flexibilitatii termenului
de securitate" sau siguranta" a semnaturii electronice, elaborate de C.N.U.D.C.I. si exprimate
218
in legea model asupra comertului electronic (vezi supra) - deoarece siguranta" este privita in
contextul circumstantelor si prin prisma criteriului rezonabilitatii, in diferite cazuri partile pot si
sint gata sa aleaga un nivel de siguranta optim (ca protectie, viteza, grad de sofisticare, cheltuieli
aferente etc.) pentru comunicarea intre ele - iata de ce este explicabila intentia elaboratorilor
directivei, de a diferencia definitia semnaturii electronice pentru a o acomoda cu conceptul
flexibil al sigurantei acestei semnaturi. Principiile de baza stabilite de directiva, in privinta
emiterii si circulatiei certificatelor semnate prin semnatura electronica avansata, sint urmatoarele:
a. circulatia libera a
(i) serviciilor de certificare, cu conditia ca prestatorii acestor servicii sa fie acreditati conform
legislatiei interne a statului gazda pe linga autoritatea publica responsabila pentru acreditare (1)
in situatia in care corespund cerintelor indicate in anexa 2 la Directiva (2); si a
(ii) produselor de semnatura electronica (engl. electronic signature products). Implementarea
principiului circulatiei libere in limitele pietei comune a UE, este asigurata prin:
- cerinta ca sistemul de acreditare nationala a prestatorilor de servicii de certificare, sa fie
obiectiv, transparent, proportional si nediscriminatoriu (cu unica exceptie - cerintele de ordine
publica);
- recunoasterea atestarii conformitatii cu cerintele Directivei facute intr-un stat membru al UE, in
celelalte state comunitare. Totodata, recunoasterea certificatelor emise de prestatori de serviciiresortisanti din statele-nemembre ale UE, de asemenea beneficiaza de recunoastere in UE, daca:
(i) prestatorii de servicii, care sint resortisanti din statelenemembre ale UE, corespund cerintelor Directivei, si sint acreditati de autoritatile respective din
statul gazda din UE; sau (ii) certificatele emise de prestatorii mentionati, sint garantate de un
prestator de servicii de certificare, cu resedinta in UE; sau (iii) prestatorii mentionati sint
recunoscuti prin efectul unui tratat semnat intre UE si tara de resedinta a prestatorului de servicii.
b. recunoasterea efectelor legale ale semnaturilor electronice avansate. Principiul respectiv
semnifica ca semnaturile electronice avansate, care sint bazate pe un certificat calificat si create
printr-un dispozitiv sigur de creare a semnaturilor:
- satisfac cerintele legale ale semnaturii in raport cu informatia in forma electronica, in aceeasi
maniera precum semnatura faximile satisface cerintele mentionate in raport cu informatia in
forma letrica (scrisa); si
- sint admise ca probe in procese judiciare.
c. raspunderea juridica a prestatorilor de servicii de certificare pentru daunele cauzate
oricarei entitati sau persoane fizice care in mod rezonabil sa bazeaza pe certificatul primit in
partea care se refera la: (i) corectitudinea informatiei din certificat, la momentul emiterii lui; (ii)
existenta tuturor datelor prescrise de lege pentru a se contine in certificat (ii); asigurarea ca
semnatarul identificat in certificat se afla in posesia datelor pentru crearea semnaturii (engl.
signature creation data) care corespund cu datele pentru verificarea semnaturii (engl. signature
verification data) aflate la dispozitia recipientului (iii).
O atitudine similara fata de definirea semnaturii electronice, este exprimata si in Regulile
uniforme ale C.N.U.D.C.I. privind semnaturile electronice, care categorizeaza definitia
semnaturii electronice in semnatura electronica" si semnatura electronica inaintata": semnatura
electronica constituie datele, continute in, sau anexate la, sau logic asociate cu, alte date
continute intr-un mesaj (1), utilizate pentru a identifica titularul semnaturi in raport cu mesajul
semnat, si a indica aprobarea de catre acesta a informatiei continute in mesaj (2).
Regulile uniforme urmeaza principiile stabilite de Legea model a C.N.U.D.C.I. privind comertul
electronic (in particular, referitor la satisfacerea cerintelor legale privind semnarea", originalul"
etc. - pentru detalii vezi supra), cit si unele principii enuntate in Directiva UE privind regimul
comunitar al semnaturilor electronice (ex. principiul recunoasterii certificatelor emise de
prestatorii de servicii de certificare, fara relevanta in ceea ce priveste locul emiterii certificatelor
sau tara sediului comercial al prestatorului serviciilor de certificare). Totusi, textul Regulilor
uniforme articuleaza si un principiu suplimentar celor mentionate mai sus - principiul
neutralitatii tehnologice (supranumit si principiul tratamentului egal al semnaturilor"), in
219
conformitate cu care nimic in Reguli nu va fi utilizat pentru a exclude, limita sau priva de efecte
legale oricare metoda de semnatura electronica, atit timp cit aceasta metoda corespunde
cerintelor Regulilor uniforme si prezinta un nivel rezonabil de siguranta, tinind cont de scopul
semnaturii si alte circumstante relevante. Acesta de fapt reflecta ideea exprimata in proiectul
Conventiei internationale privind tranzactiile
electronice469 referitor la comertul electronic in genere - cu doua deosebiri: norma din conventia
internationala privind tranzactiile electronice, se refera la comertul electronic in genere, si nu la
regimul juridic al semnaturilor electronice in particular; si in plus, conventia internationala
privind tranzactiile electronice este doar o initiativa particulara a SUA propusa ca concept spre
atentia CNUDCI, pe cind Regulile uniforme constituie deja o forma mai avansata a unificarii
normelor de drept material, care exprima consensul statelor participante la elaborarea lor.
Protectia datelor
Traficul de informatie prin retelele deschise, in afara de problemele asigurarii securitatii
transferului de date si prevenirii accesului neautorizat la acestea, ridica si problema gestiunii
corecte a datelor personale de catre comerciantii aflati in mod legal in posesia datelor respective
- ceea ce a condus la elaborarea si formarea unui institut aparte al dreptului informational,
denumit in majoritatea izvoarelor doctrinale Protectia datelor" (engl. Data protection). De fapt,
normele referitoare la protectia datelor au menirea sa asigure utilizarea datelor personale de catre
subiectii aflati in posesia lor, fara a aduce atingere drepturilor si intereselor legale ale subiectilor
acestor date. Astfel, domeniul institutului de protectie a datelor este vast, incepind cu asigurarea
confidentialitatii informatiei cu caracter privat, si terminind cu neadmiterea utilizarii comerciale
sau in alte scopuri a datelor personale.
Regulile de protectie a datelor prezinta relevanta si pentru dreptul bancar, din momentul in care
platile prin Internet (atit prin intermediul cartelelor de plata, cit si prin utilizarea banilor
electronici") implica punerea la dispozitia companiilor care asigura realizarea acestor plati, a
unor informatii personale despre platitori si/sau beneficiari ai platilor -ceea ce conduce la
concluzia necesitatii stabilirii regulilor de joc" pentru companiile mentionate, in ceea ce priveste
prelucrarea si utilizarea datelor personale astfel obtinute. Actualmente regimul juridic al
protectiei datelor este format din mai multe conventii internationale, majoritatea avind un
caracter regional:
a. Conventia Consiliului Europei pentru protectia persoanelor referitor la prelucrarea
automatizata a datelor cu caracter personal, Strasbourg, 28.01.1981470;
b. Directiva nr. 95/46/EC a Parlamentului European si a Consiliului UE, privind protectia
particularilor in ceea ce priveste prelucrarea datelor personale, si privind libera circulatie a
acestor date, Bruxelles, 24.10.1995471.
In afara de aceasta, in categoria de izvoare pot fi incluse si codificarile realizate de organizatiile
internationale neguvernamentale in acest domeniul, ex. Clauzele model
de utilizare in contractele ce implica circuitul transfrontalier de date, aprobate de Camera
Internationala de Comert de la Paris la 23 septembrie 1998472. Finalmente, cu titlu de mentiune
trebuie de indicat unele acte cu caracter de recomandare, sau in curs de elaborare, ce prezinta
relevanta pentru scopurile acestui capitol:
a. Recomandarea nr.R (90)19, si Memorandumul Explicativ al Comitetului Ministrilor Statelormembre ale Consiliului Europei, privind protectia datelor personale utilizate pentru
operatiuni de plata si alte operatiuni similare, aprobata la sedinta a 443ea din 13.09.1990;
b. Recomandarea nr. R (99)5 al Comitetului Ministrilor Statelor-membre ale Consiliului Europei,
privind protectia datelor pe Internet - Ghidul protectiei particularilor in ceea ce priveste
colectarea si prelucrarea datelor personale pe magistralele informationale", aprobat la
sedinta a 660ea din 23.02.1999474.
Conventia care prezinta relevanta deosebita pentru studiul protectiei datelor in cadrul traficului
de informatie electronica, este Conventia Consiliului Europei, nr. 108 din 28 ianuarie 1981 aceasta deoarece Republica Moldova, ca membru al Consiliului Europei475, a ratificat conventia
mentionata in iulie 1999476. Scopul conventiei este de a contribui la protectia drepturilor omului
220
servicii de certificare pot colecta date peisoanale numai direct de la subiectul acestor date, sau cu
consimtamintul explicit al acestuia, si numai in masura necesara pentru emiterea si deservirea
certificatelor emise, in sfirsit, pentru a face fata cerintei asigurarii unui nivel suficient de
protectie a datelor personale, la exportul acestor date dintr-o tara cu legislatie dezvoltata in
materia protectiei datelor, intr-o tara a carei legislatie ori nu reglementeaza ori ofera un nivel
insuficient de protectie a datelor - atunci cind instrumentele internationale de drept uniform,
mentionate mai sus, nu isi gasesc aplicare - Camera Internationala de Comert de la Paris a
publicat Clauzele model de utilizare in contractele ce implica circuitul transfrontalier de
date. Scopul acestora este de a pune la dispozitia partilor (exportatorul de date, si importatorul
de date) un set tipizat de reguli care ar putea fi inserate in contractele ce implica transferul
transfrontalier de date, in eventualitatea in care partile au la dispozitia sa doar instrumente
contractuale pentru a asigura protectia datelor exportate. Rolul principal in asigurarea acestei
protectii, este plasat de C.I.C. pe seama exportatorului de date - parte a carei pozitie contractuala
face posibila asigurarea inainte de semnarea contractului a conditiilor necesare pentru a se pune
la adapost fata de riscurile aferente transferului de date intr-o jurisdictie cu un regim juridic
nesatisfacator in ceea ce priveste protectia datelor. Astfel, clauzele completeaza prevederile
conventiilor internationale referitoare la protectia datelor, in partea care se refera la asigurarea
unui nivel suficient de protectie in cazurile in care conventiile mentionate nu-si gasesc aplicare
(mai ales in relatiile cu tarile care nu au in legislatia sa interna reguli dezvoltate privind protectia
datelor) - ca exemplu, Directiva UE privind protectia particularilor in ceea ce priveste
prelucrarea datelor personale, si privind libera circulatie a acestor date (articolul 25 al careia
prevede posibilitatea aplicarii complementare a clauzelor contractuale menite sa asigure protectia
datelor). Regulile sint optime pentru aplicare de asemenea si in cadrul transferului de date in
limitele companiilor facind parte dintr-o retea transnationala, sau efectuate de catre operatori cu
o reputatie comerciala internationala (ex. companiile aeriene, sau care presteaza servicii de plata
prin cartele bancare). Conform acestora, partilor le este sugerata incorporarea prin referinta a
clauzelor model ale C.I.C, prin inserarea in textul contractului a urmatoarei clauze-model
Partile contractante consimt incorporarea prin referinta in prezentul contract a Clauzelor model
ale C.I.C. de utilizare in contractele
ce implica circuitul transfrontalier de date, Publicatia C.I.C. Nr._______(1998), ca si
cum acestea af fi incluse integral in contract". in afara de compartimentul Definitii", clauzele
contin 9 compartimente: Garantiile exportatorului de date", Obligatiile exportatorului de date
si solutionarea litigiilor cu subiectii datelor sau autoritatile de protectie a datelor", Garantiile
importatorului de date", Obligatiile importatorului
de date", Solutionarea litigiilor. Litigiile intre exportatorul si importatorul de date",
Compensatii", incetarea efectelor", Prelucratorii datelor", Legea aplicabila". in general,
clauzele stabilesc garantiile pe care exportatorul si importatorul de date si le asima sa le respecte,
obligatiile reciproce ale partilor, si modalitatea de raspundere pentru incalcarea clauzelor, cit si
clauza arbitrala (ce declara competenta Curtea de Arbitraj a C.I.C. de la Paris) si cea a legii
aplicabile (legea tarii de resedinta a exportatorului de date).
Cele mentionate mai sus se refera la asigurarea protectiei datelor in cadrul prelucrarii lor in
general, fara relevanta in functie de mediul in care are loc prelucrarea datelor, sau statutul juridic
al persoanelor responsabile de gestiunea datelor. Dupa cum poate fi remarcat, principiile indicate
mai sus, sint aplicabile si fata de gestiunea datelor cu caracter personale in cadrul retelelor
deschise de informatie (Internet), cit si specific in cadrul executarii platilor in Internet. Totusi,
aceasta nu implica lipsa unor izvoare, fie chiar cu caracter de recomandare, care sa se refere la
aspectele specifice sus-mentionate: dupa cum s-a indicat mai sus, Consiliul Europei a aprobat in
aceste domenii doua recomandari importante:
a. Recomandarea nr. R (90)19, si Memorandumul Explicativ, privind protectia datelor personale
utilizate pentru operatiuni de plata si alte operatiuni similare, din 13.09.1990; si
b. Recomandarea nr. R (99)5, privind protectia datelor pe Internet - Ghidul protectiei
particularilor in ceea ce priveste colectarea si prelucrarea datelor personale pe magistralele
222
priveste pastrarea confidentialitatii intr-un mediu virtual, aceasta situatie genereaza si unele
aspecte juridice complexe - de ex. legate de colectarea impozitelor si spalarea banilor.
5.8. Reglementarea juridica a decontarilor fara numerar in Republica Moldova
Principiile si organizarea decontarilor in Republica Moldova
Actul normativ de baza ce reglementeaza decontarile fara numerar in Republica Moldova, este
Regulamentul Nr. 25/11-02 privind decontarile fara numerar in Republica Moldova,
aprobat prin Hotarirea Consiliului de Administratie a B.N.M. nr. 33 din 12 iulie 1996479.
Conform definitiei continute in preambulul Regulamentului, decontarea fara numerar reprezinta
orice plata efectuata prin intermediul documentelor de decontare fara a intrebuinta moneda in
forma sa concreta (bilete de banca si moneda metalica). Prin urmare, raportul juridic de
decontare constituie relatia in care o persoana juridica sau fizica numita platitor plateste
documentul de decontare din contul propriu sau din contul creditului bancar unei alte persoane
numite beneficiar (persoana fizica sau juridica desemnata prin documentul de decontare in
vederea primirii unei anumite sume de bani).
La rindul sau, documentul de decontare este definit de Regulament ca dispozitia sau cererea
intreprinderii, intocmita pe suport material (formular de hirtie sau suport de date), data Bancii cu
scopul executarii platii fara numerar pentru livrarea marfii sau valorilor, executarea lucrarilor,
prestarea serviciilor, precum si altor plati.". Relatia de plata prin virament nu se realizeaza direct
intre platitor si beneficiar - ea este intermediata totdeauna de catre minimum o banca. Pentru
explicatii vezi comentariul la principiul 2) de mai jos.
Titlul I al Regulamentului Dispozitii generale" stabileste urmatoarele principii ale decontarilor
fara numerar in Republica Moldova:
1) Unicul mijloc de plata legal pe teritoriul Republicii Moldova il constituie moneda nationala
leul moldovenesc. Prezentul principiu reflecta regula generala, stabilita de art. 130(2) a
Constitutiei Republicii Moldova, aprobata prin legea din 29 iulie 1994 (1) si art. 3 a Legii cu
privire la bani nr. 1232-X1I din 15 decembrie 1992;
2) Decontarile intreprinderilor privind angajamentele lor cu alte intreprinderi se efectueazay2ra
numerar (p. 16). Regula data rezida din obligativitatea mentinerii de catre intreprinderi a tuturor
mijloacelor banesti pe conturile deschise in institutiile financiare, conform p. 1 al HG nr. 764 din
25 noiembrie 1992, JPrivind aprobarea Normelor pentru efectuarea operatiunilor de casa in
economia nationala a Republicii Moldova"480,
si conform art. 3(3) al Regulamentului privind deschiderea si inchiderea conturilor la bancile din
Republica Moldova481. Totusi, p. 2 al hotaririi respective contine o formulare mai relaxata a
obligativitatii decontarilor prin virament intre intreprinderi: decontarile dintre intreprinderi pe
angajamente se efectueaza, de regula (evidentiat de autor- V.B.), prin virament la institutiile
financiare". Consideram ca diferenta de imperativitate exprimata, pe de o parte, in Regulamentul
decontarilor fara numerar, iar pe de alta parte, in HG nr. 764, nu e de natura sa sugereze o
contradictie de nereconciliat, ci doar o evolutie a regimului juridic al decontarilor intre
intreprinderi. in plus, credem ca in eventualitate de conlict preferinta de aplicare trebuie acordata
Regulamentului decontarilor fara numerar, in calitate de lex specialis (1) si de lexposteriori (2).
Obligativitatea mentinerii mijloacelor la banca, stabilita de legislatie pentru agentii economici,
nu inseamna totusi ca societatile comerciale nu pot mentine o anumita rezerva de mijloace
banesti in casa proprie. Necesitatea acestor mijloace rezida din permisiunea, acordata agentilor
economici, de a efectua unele plati in numerar catre persoanele fizice si juridice (vezi infra).
Pentru a asigura posibilitatea efectuarii acestor plati, societatile comerciale pot pastra o anumita
rezerva de mijloace banesti in numerar in casele sale, sau pe contul lor la banca comerciala. in
ultimul caz, societatile comerciale beneficiaza de dreptul de a pastra asa-numita rezerva pentru
necesitatile de neaminat, in marime de 5% din incasarea in medie pe zi a mijloacelor de la
comercializarea productiei, lucrarilor indeplinite sau serviciilor prestate pentru luna precedenta,
inregistrate in contul de decontare. Procedura si conditiile de rezervare de catre bancile
comerciale a sumelor respective in conturile societatilor comerciale, este reglementata de
Regulamentul nr.24/11-02 privind modul de eliberare a mijloacelor pentru necesitatile de
224
Prezenta regula stabileste principiul irevocabilitatii platii dupa efectuarea acesteia - solutia
contrarie ar fi fost nu numai dificila pentru acceptare din punct de vedere juridic (semnificind
lipsa certitudinii juridice pentru beneficiarul platii, chiar dupa receptionarea ei), dar si extrem de
complicat de implementat din punct de vedere tehnic (plata odata facuta neputind fi solicitata
inapoi decit via un transfer interbancar de aceeasi valoare, in sens opus).
14) Succesiunea platilor din contul intreprinderii o determina conducatorul intreprinderii, in
cazul in care nu exista o alta modalitate stipulata in legislatia in vigoare a Republicii Moldova.
15) Pierderile suportate de catre platitor in urma indeplinirii cu intirziere a decontarilor de catre
226
intreprindere.
Semnaturile trebuie sa fie autografe, manuscrise si puse cu cerneala sau cu pix de culoare
albastra sau neagra. Semnatura faximila in documentele de decontare nu se admite.
Regulamentul indica fara echivoc asupra formalismului documentelor de decontare -ambele
grupe de cerinte sus-mentionate sint ad validitatem, nerespectarea lor fiind sanctionata prin
nevalabilitatea documentului intocmit contrar cerintelor date, si respectiv neexecutarea lui.
Formele decontarilor in Republica Moldova
Punctul 15 al Regulamentului indica ca decontarile fara numerar in Republica Moldova
se efectueaza in baza:
1,2) dispozitiilor de plata, dispozitiilor de plata trezoreriale;
,.
., ,
t
3) dispozitiilor de plata acceptate;
4) cererii-dispozitie de plata;
.
...
5) cererii de acreditiv;
l
. ;)..-. . ;. ;-.' ?;.|i
. ,
. ,
1
6) cecurilor;
7,8) dispozitiilor incaso, dispozitiilor incaso trezoreriale.
,. . ,
,
Redactia punctului respectiv poate induce in eroare in ceea ce priveste exhaustivitatea ei. Primo,
modalitatea de enumerare a formelor de decontare nu este de natura sa
sugereze existenta altor forme decit cele indicate expres in punctul de mai sus (adica
Regulamentul nu contine indicatii gen si alte forme de decontare stabilite de legislatie").
Secundo, concluzia respectiva este sustinuta si de faptul ca punctul 1 al Regulamentului, care
spune ca acesta este un act normativ care reglementeaza decontarile fara numerar in sistemul
national de plati al Republicii Moldova, determina modalitatile generale de organizare a
decontarilor si circulatia unica a documentelor la banci".
Totusi, in pofida celor spuse mai sus, legislatia Republicii Moldova reglementeaza inca doua
forme de decontari, conform unui cadrul legal format din acte normative separate. Aceste forme
sint:
9) cambia (tratta si biletul la ordin). Pina nu demult Regulamentul nu reglementa in genere
cambia ca modalitate de plata, insa prin efectul modificarilor operate prin efectul HCA a B.N.M.
nr. 416 din 30.12.1999 punctul 15 de mai sus a fost completat cu norma ce prevede modalitatea
de achitare a cambiei - achitarea cambiei se efectueaza prin dispozitie de plata, cerere-dispozitie
de plata sau prin cec din carnetul de cecuri cu limita de suma". Reguli speciale de achitare a
cambiei au fost indicate doar in ceea ce priveste cererea-dispozitie de plata, ceea ce permite
concluzia ca in celelalte cazuri (achitarea prin dispozitie de plata si prin cecuri cu limita de suma)
se vor aplica regulile generale stabilite de Regulament fata de mecanismul efectuarii platilor prin
utilizarea acestor instrumente.
10) cartile de plata. Spre deosebire de cambie, pentru care Regulamentul nu este unicul izvor de
reglementare juridica, platile prin cirduri nu sint deloc reglementate de Regulament. Regimul
juridic al acestor decontari este guvernat de un cadru separat format din 3 hotariri ale CA al
B.N.M.
Finalmente, este necesar de atentionat cititorul asupra distinctiei intre notiunile de modalitate de
decontare", pe de o parte, si document de decontare": pentru realizarea platii conform unei
modalitati de decontare (ex. prin cec, prin cambie) poate fi necesara formarea mai multor
documente de decontare (ex. pentru a asigura executarea platii prin dispozitie de plata acceptata,
in afara de documentul de decontare tip 41 Dispozitie de plata acceptata", este utilizat inca un
documente de decontare - documentul de decontare tip 42 Borderoul dispozitiilor de plata
acceptate") . in afara de aceasta, unele documente de decontare deservesc toate modalitatile de
plata stabilite de legislatie (ex. platapartiala, efectuata in cadrul mecanismelor de plata prin cec,
228
de catre banca platitoare spre plata numai in cazul mijloacelor disponibile suficiente in contul
platitorului. Banca platitoare, verificind corectitudinea perfectarii cererii-dispozitie de plata,
trece la scaderi mijloacele din contul platitorului si coase primul exemplar al cererii-dispozitie de
plata in mapa bancii cu documentele zilei. Exemplarele al 2-lea si al 3-lea sint remise bancii
beneficiare prin intermediul Bancii Nationale, unde exemplarul al 2-lea serveste drept baza de
inregistrare a sumei in contul beneficiarului si se coase in mapa bancii beneficiare cu
documentele zilei, iar exemplarul al 3-lea se remite beneficiarului impreuna cu extrasul din cont.
Exemplarul al 4-lea cu mentiunea bancii se remite platitorului impreuna cu extrasul din cont.
Remarcam, ca traficul exemplarelor CDP este similar celui din cadrul DP (vezi Figura 22 supra).
La virarea mijloacelor banesti de catre banca la Banca Nationala prin canalele de legatura
telefonica sau pe suport magnetic cererea-dispozitie de plata se prezinta de catre platitor la banca
platitoare in doua exemplare, procedura de vehiculare a lor fiind similara platii pe cale
electronica a DP, cu unica exceptie ca banca beneficiara este obligata sa prezinte beneficiarului
un exemplar al documentului de decontare primar electronic tiparit pe suport hirtie, pe care este
aplicata stampila bancii, impreuna cu extrasul de cont.
Termenul, pe parcursul caruia platitorul este obligat sa prezinte la banca cererea-dispozitie de
plata, e stabilit de catre parti in contract si nu se controleaza de catre banca.
Particularitatile achitarii cambiilor prin CDP
Prin efectul modificarilor la Regulament, operate prin HCA a B.N.M. nr. 416 din 30.12.1999, a
fost inclus un nou compartiment in capitolul III referitor la achitarea cererilor-dispozitiilor de
plata. Mecanismul, stabilit de acest nou compartiment, pentru achitarea cambiei, este urmatorul:
1. CDP se intocmeste de catre beneficiar (posesorul cambiei) pe formular-tip in 4 exemplare si
se prezinta impreuna cu cambia nemijlocit platitorului pentru plata.
2. Platitorul verifica autenticitatea cambiei si succesiunea girurilor conform prevederilor
actelor normative in vigoare, aplica pe primul si al 2-lea exemplar al CDP semnaturile
persoanelor autorizate sa gestioneze contul si amprenta stampilei si inmineaza CDP impreuna cu
cambia beneficiarului.
3. Beneficiarul prezinta cererea-dispozitie de plata impreuna cu cambia bancii platitoare.
4. La primirea spre executare a CDP banca platitoare verifica corectitudinea perfectarii ei si
debiteaza contul platitorului cu suma cambiei, respectind principiile traficului exemplarelor
documentelor de plata indicate in Figura 22 supra.
in cazul in care pe contul platitorului lipsesc mijloace suficiente pentru a plati suma cambiala,
banca aplica pe verso primului si celui de-al doilea exemplar al cererii-dispozitie de plata
stampila cu mentiunea lipsa de mijloace" si inmineaza beneficiarului toate exemplarele CDP,
impreuna cu cambia pentru transmiterea cambiei neachitate spre efectuarea protestului de catre
notar.
Beneficiarul este in drept sa ceara de la banca platitoare ca ultima sa tina spre executare CDP pe
parcursul a 2 zile de la data scadentei, rezervindu-si timp pentru a nu intirzia la intocmirea
protestului cambiei. Dupa intocmirea de catre notar a actului despre protestul de neplata a
cambiei, beneficiarul prezinta CDP neachitata anterior impreuna cu cambia si actul despre
protestul de neplata a cambiei, la banca platitoare spre executare ca document de executare silita.
in lipsa mijloacelor banesti in contul platitorului banca platitoare plaseaza CDP impreuna cu
cambia si actul de protest in Registrul documentelor de decontare percepute in mod
incontestabil". Pentru efectuarea decontarilor platilor partiale ale CDP se utilizeaza nota de
contabilitate, dupa modelul din Anexa 22. Sistarea sau intreruperea perceperii mijloacelor banesti
din contul platitorului in baza CDP se efectueaza in urmatoarele cazuri:
a) la cererea beneficiarului;
;
'-'i
b) la prezentarea unei decizii a organelor judecatoresti;
;
Totusi, nu este pe deplin clara necesitatea reglementarii unor forme multiple de cec, unica
deosebire dintre acestea fiind in modalitatea de achitare si in statutul juridic al detinatorului
cecului.
Dupa cum va fi indicat infra, aceasta confuzie rezultata din perpetuarea de catre B.N.M. a unor
forme ale cecurilor ce existau in doctrina socialista a fir antelor, a avut ca consecinta crearea unor
mecanisme exagerat de sofisticate si, astfel, greoaie si ineficiente de operare a platilor prin cec.
La rindul sau, efectul unei asemenea calitati a
reglementarilor analizate a fost si continue sa fie nivelul foarte modest de raspindire a cecurilor
ca modalitate de plata.
in cele ce urmeaza, vom face o scurta analiza a trasaturilor esentiale ale formelor susmentionate
de cecuri.
Definitia
.
.
Legislatia bancara curenta contine doua definitii, in functie de scopul instrumentului de
reglementare in care se contine: cecurile utilizate pentru efectuarea platilor fara numerar (adica
cele indicate in punctele a., b. si c. supra) sint definite in Regulamentul 25/11 -02, pe cind
cecurile in numerar sint definite in Regulamentul din 16.12.1999.
a. Regulamentul 25/11-02 defineste cecul ca un document de decontare prin care emitatorul de
cec (adica persoana juridica sau fizica care este detinatorul cecului sau al carnetului de cecuri) da
ordin bancii platitoare de a plati o anumita suma de bani la prezentarea unui cec de catre
beneficiarul de cec (persoana juridica care a primit cecul contra plata pentru marfurile livrate sau
serviciile prestate).
b. Regulamentul din 16.12.1999 defineste cecul din carnetul de cecuri de numerar ca un
instrument de plata prin care emitentul de cec da ordin bancii de a elibera la prezentare o anumita
suma in numerar mandatarului indicat in cec, sau insusi emitentului. Astfel, definitiile
mentionate nu se deosebesc esential una de alta, axindu-se pe conceptul cecului ca ordin
neconditionat dat de tragator trasului de a achita suma indicata in cec, la prezentarea lui de catre
persoana indicata in cec (beneficiarului).
Partile
'r':"' "'
' ' ""' ' "' " '." ' '
: :
' ' ' "' ' " ""'''"
1. Conform Regulamentului nr. 25/11-02, in relatia de plata prin cec sint implicate urmatoarele
parti:
a. Emitatorul de cec - persoana juridica sau fizica care este detinatorul cecului sau al carnetului
de cecuri;
b. Beneficiarul de cec - persoana juridica care a primit cecul contra plata pentru marfurile livrate
sau serviciile prestate;
Partea definitorie a Regulamentului nu ofera definitii suplimentare ale partilor implicate. Analiza
generala a Regulamentului evidentiata corespunderea notiunii de emitator de cec, cu ce a
platitorului" (astfel incit platitotorul in relatia de cec este numit emitator de cec), si, a celei de
beneficiar de cec, cu cea de beneficiar". Se poate afirma, deci, aplicabilitatea fata de relatia de
plata prin cec, a notiunilor a inca doua parti implicate:
c. Banca platitoare - banca care efectueaza transferul unei anumite sume de bani din contul
platitorului; si
"
d. Banca beneficiara - banca unde se deserveste beneficiarul careia i se transfera o anumita suma
de bani.
Este neclara necesitatea inventarii" notiunilor de emitator de cec si a celei de beneficiar de cec notiuni ale caror continut corespunde ce cele ale platitorului, si, respectiv, beneficiarului. O
explicatie posibila ar fi in cazul notiunilor-gemeni" de beneficiar" si beneficiar de cec":
ultima are un domeniul mai ingust, incluzind doar persoanele
juridice (ceea ce probabil si a determinat necesitatea elaborarii unei notiuni distincte pentru
beneficiarii in mecanismul de plata prin cec). Nu este pe deplin clara limitarea utilizabilitatii
235
cecului doar in favoarea persoanelor juridice, chiar tinind cont de plasarea acestei limitari in
contextul decontarilor fara numerar. in afara de aceasta, insasi Regulamentul nu este consecvent
in promovarea acestei limitari: desi notiunea de beneficiar de cec" se autolimiteaza la
persoanele juridice, p. 63 al Regulamentului indica ca cecurile eliberate persoanelor fizice
reprezinta un document nominal". Finalmente, consideram necesar de mentionat asupra
inutilitatii limitarii domeniullui de aplicare a cecurilor doar la scopul achitarii pentru livrarile de
marfuri sau prestarile de servicii - existenta unei tranzactii, in executarea careia este emis cecul,
nu trebuie sa fie o conditie ad validitatem pentru valabilitatea acestuia.
2. Conform Regulamentului privind utilizarea carnetului de cecuri in numerar4'", partile
mecanismului de plata a cecului in numerar sint:
a. Emitentul cecului - persoanajuridica sau fizica inregistrata in modul stabilit de lege titular de
cont bancar care a emis cecul de numerar.
b. Mandatarul emitentului - persoana imputernicita de catre emitent de a prezenta la banca cecul
de numerar si de a primi suma consemnata in cec. Regulamentul prevede ca mandatarul trebuie
sa fie functionar al emitentului - restrictie ce reduce domeniull de aplicare a Regulamentului doar
la relatiile de achitare a salariilor sau altor plati de catre patron lucratorilor sai. O asemenea
limitare a domeniullui de aplicare a cecului in numerar este considerata nejustificata, si nu
corespunde functiei cecului ca instrument universal de plata - functie ce o are in cadrul unor
relatii de piata. Asemenea Regulamentului nr. 25/11-02, Regulamentul din 16.12.1999 nu
defineste explicit celelalte parti implicate in achitarea cecului in numerar - bancile. Aceasta
deoarece conceptul decontarilor prin cecul in numerar se axeaza pe principiul eliberarii de catre
oricare banca comerciala a cecurilor in numerar, ce acorda dreptul beneficiarului indicat in cec
de a primi plata de la banca comerciala care deserveste emitentul cecului.
Cecurile achitate prin virament
Cecul se utilizeaza de catre persoanele juridice si fizice la decontarile pentru marfurile
livrate, serviciile prestate sau pentru alte plati.
Persoanele, fizice efectueaza decontarile in baza cecurilor prin intermediul cecului de
decontare F6-cm si cecului din carnetul de cecuri, iar persoanelejuridice prin intermediul
cecului din carnetul de cecuri cu limita de suma.
Plata prin cec de/catre persoanele fizice
Cecul, primit de catre beneficiarul de cec nu poate fi girat decit la banca beneficiara sau
banca platitoare.
Cecurile eliberate persoanelor fizice reprezinta un document banesc nominal. Este
neclara necesitatea limitarii formei cecurilor emise in favoarea persoanelor fizice, doar
la cecurile nominative (excluzind astfel alte forme, spre exemplu cecurile la ordin), mai
ales ca aceasta limitare este impusa in mod discriminatoriu doar asupra persoanelor
fizice (neaplicindu-se si celor juridice). Consideram aceasta limitare nejustificata si
care impiedica libera circulatie a cecurilor ca titluri de valoare.
Cecurile se emit din contul mijloacelor banesti pastrate in contul de depuneri sau din
contul banilor depusi in numerar pe o suma:
a) pina la 99900 lei carnetul de cecuri;
,
b)pina la 99999 lei cecul F6-cm.
Astfel, Regulamentul stabileste obligativitatea emiterii cecurilor cu valoare acoperita,
ceea ce, pe de o parte, ofera garantii suplimentare beneficiarilor de cec in privinta securitatii
platii, dar, pe de alta, limiteaza domeniul de aplicare a cecului (constituind si o contradictie
cu definitia platitorului" precum descrisa supra) - sint interzise cecurile emise din contul
creditului oferit de banca emitatorului de cec. intr-un fel, aceasta limitare explica de ce
autorii Regulamentului au dat o definitie separata a emitatorului de cec", fata de cea a
platitorului" (in care nu se regaseste limitarea modului de emitere a documentului de
plata, doar la cazurile depunerii in avans a valorii acestui document). Totusi, consideram
aceasta limitare drept o restrictie nejustificata in utilizarea cecurilor.
236
neasigurat cu mijloace.
In cazul in care pe cotorul cecului din carnetul de cecuri, emis anterior, este inscriptia
defectat", dar cecul insusi lipseste, plata pentru marfurile livrate sau serviciile prestate
nu se efectueaza.
Cecurile primite catre plata pentru marfurile livrate sau serviciile prestate se predau de
catre beneficiarul de cec la Banca impreuna cu incasarea in numerar prin intermediul
incasatorilor conform Normelor privind operatiile de casa in unitatile bancare din Republica
Moldova" (proces-verbal nr.34 din 29.07.1994).
Banca, care incaseaza cecul, verifica pe versoul fiecarui cec incasat prezenta amprentei stantei si
semnatura beneficiarului de cec, care confirma primirea cecului pentru marfurile livrate sau
serviciile prestate. in cazul lipsei amprentei stantei si/sau semnaturii beneficiarului de cec cecul
se depune de catre casierul Bancii in geanta goala si se transmite serviciului de incasare pentru a1 restitui beneficiarului de cec. Banca care a incasat cecul, inregistreaza suma lui in contul
beneficiarului si concomitent:
a) o trece la scaderi din contul bilantier Cecuri de decontare,,, in cazul in care Banca respectiva
este si Banca platitoare;
b) prezinta la Banca Nationala cererea de plata centralizatoare pentru a trece la scaderi contul
corespondent al Bancii platitoare suma data, in cazul in care emitatorul de cec se deserveste in
alta Banca.
Cecul de decontare F6-cm neutilizat, din ziua emiterii caruia a trecut nu mai mult de trei ani, se
prezinta de catre emitatorul de cec la Banca platitoare, pentru inregistrarea sumei cecului in
contul de depuneri sau pentru achitarea cu bani in numerar. La utilizarea cecului din carnetul de
cecuri sau la expirarea termenului valabilitatii acestuia si a dreptului de a-1 prelungi, precum si
la cererea emitatorului de cec in prezenta soldului de mijloace in contul Cecuri de decontare"
suma poate fi:
a) inregistrata in contul de depuneri;
b) inregistrata in contul Cecuri de decontare" deschis din nou pentru emiterea unui carnet de
cecuri nou;
c) eliberata cu bani in numerar.
Un nou carnet de cecuri se emite cu conditia, ca suma tuturor cecurilor platite este trecuta la
scaderi din contul Cecuri de decontare".
' Carnetul de cecuri, in care au ramas cecuri neutilizate, suma fiind consumata, poate fi completat
de emitatorul de cec cu orice suma depusa in numerar sau virata din contul de depuneri.
Prelungirea termenului valabilitatii carnetului de cecuri se perfecteaza la Banca platitoare, in
cazul neutilizarii unor cecuri si a prezentei soldului de mijloace Banca confrunta inscrierile din
contul personal cu inscrierile de pe cotoare si daca nu exista divergente, perfecteaza prelungirea
termenului valabilitatii carnetului de cecuri. Mentiunea privind prelungirea termenului de
valabilitate a carnetului de cecuri se face pe versoul copertei carnetului, precum si in contul
personal. Plata prin cec de/catre persoanele juridice
Conform Regulamentului, persoanele juridice efectueaza platile prin virament prin intermediul
cecului din carnetul de cecuri cu limita de suma.
Termenul general de valabilitate al carnetului de cecuri nu trebuie sa depaseasca doi ani. La
expirarea acestui termen decontarile cu emitatorul de cec trebuie finalizate. Pentru a primi
carnetul de cecuri cu limita de suma persoana juridica prezinta la Banca platitoare o cerere,
semnata de persoanele cu dreptul de a semna documentele de decontare, si cu amprenta
stampilei. Odata cu cererea persoana juridica prezinta
dispozitia de plata in vederea virarii mijloacelor din contul de decontare sau din contul de
imprumut intr-un cont bilantier separat Cecuri de decontare". Chestiunea privind emiterea
carnetului de cecuri este solutionata de Banca platitoare individual pentru fiecare persoana
juridica, tinind cont de situatia financiara a acestuia, respectarea disciplinei de decontari-plati.
Este dificil de a justifica discretia, acordata de catre Regulament bancilor comerciale, in ceea ce
priveste eliberarea carnetului de cecuri cu limita de suma, in situatia in care se stabileste
239
obligativitatea achitarii in prealabil a valorii acestui carnet - astfel, banca este pusa la adapost
fata de posibilitatea emiterii unor cecuri neacoperite (de altfel, aceasta siguranta este acordata si
beneficiarilor de cec potentiali). O explicatie posibila ar fi faptul, ca depunerea prealabila a
sumei carnetului de cecuri poate fi efectuata nu numai din contul mijloacelor proprii ale
solicitantului, ci si de pe contul creditului bancar- insa in acest caz Banca deja si-a exercitat
dreptul de discretie la luarea deciziei de acordare a creditului, si din momentul luarii acestei
decizii mentinerea acestui drept de discretie o consideram nejustificata.
Mecanismul de emitere a cecului din carnetul de cecuri cu limita de suma este similar in
principiu cu cel al emiterii cecurilor din carnetul de cecuri (vezi supra), cu o particularitate
importanta: emitatorului de cec i se interzice emiterea cecului in alb, sau transmiterea carnetului
de cecuri cu limita de suma catre beneficiarul de cec. De asemenea, nu exista proceduri specifice
aplicabile platii prin cecurile din carnetul cu limita de suma, sau compensarii valorii cecurilor
neutilizate - principiile generale au fost expuse supra.
:;
Cecurile achitate in numerar
Dupa cum a fost indicat supra, pina nu demult legislatia bancara a Republicii Moldova nu
prevedea posibilitatea utilizarii cecului pentru efectuarea platilor in numerar, situtie ce a fost
schimbata de Regulamentul aprobat prin HCA a B.N.M. din 16.12.1999. Punctul 1.3. prevede
domeniul de aplicare al Regulamentului - acesta se aplica fata de:
a. eliberarea carnetelor de cecuri de numerar;
b. eliberarea de catre B.N.M. a numerarului in baza cecului de numerar bancilor comerciale in
scopul alimentarii caselor de circulatie;
c. eliberarea de catre bancile comerciale a numerarului, in baza cecului din carnetul de cecuri de
numerar, persoanelor fizice si juridice.
' Regulamentul prevede reguli speciale de emitere a cecului in numerar. Procedura de emitere
are loc in doua etape:
a. Cumpararea de catre bancile comerciale a carnetelor djjjejeudIDnMniejar, de la B.N.M..
Aceasta este determinata de faptul, ca monopolia emiterii carnetelor de cecuri in numerar
apartine B.N.M. - solutie ce o consideram ca una nu tocmai corespunzatoare functiei regulatorii a
B.N.M. S-ar parea mai corect ca B.N.M. sa stabileasca doar principiile generale de tiparire a
cecurilor in numerar (adica cerintele tehnice (nivelurile de securitate a inscrisului, tipul hirtiei
etc.) si cele referitoare la continut (elementele obligatorii, poate chiar prin decretarea unui model
de cec in numerar)) fara a se obliga
sa asigure ea insasi tiparirea cecurilor. Monopolul mentionat are ca consecinta si procedura
anevoioasa de completare a carnetelor de cecuri de catre functionarii bancii, la emiterea acestora
clientilor sai - in loc ca bancilor comerciale sa le fie acordat dreptul de tiparire a carnetelor de
cecuri care ar purta imprimate sigla si adresa comerciala a bancii, si poate chiar si aceleasi
elemente pentru clientii-persoane juridice, functionarul bancii are obligatia sa le completeze de
miina.
Cumpararea de catre bancile comerciale a carnetelor de cecuri in numerar se efectueaza in baza
formularelor tipizate M-2, si in conformitate cu procedura descrisa in titlul 2 al Regulamentului
Modul de distribuire primara de catre B.N.M. a carnetelor de cecuri in numerar bancilor
comerciale".
b. Distribuirea carnetelor de cecuri de catre bancile comerciale clientilor sai. Acest proces este
reglementat de titlul 3 al Regulamentului, si se efectueaza de asemenea in baza cererii scrise a
clientului-titular de cont in banca de la care se solicita eliberarea carnetului de cecuri in numerar.
Regulamentul defineste cu belsug de detalii tehnice atit procedura de emitere a carnetului de
cecuri in numerar clientilor bancii, cit si procedura de completare a carnetului de cecuri de catre
emitent (adica a insasi formularului de cec, a cotorului cecului si a versoului cecului), si de
primire a acestora pentru plata de catre functionarii bancii. Dat fiind caracterul tehnic al acestor
prevederi, nu le vom analiza in detalii.
Ceea ce insa merita de indicat, sint regulile referitoare la valabilitatea cecului - p. 4.5 al
Regulamentului stabileste ca aceasta este de 10 zile, fara ziua emiterii. Eliberarea banilor in
240
Platile cu cirduri se efectueaza prin virament. in situatia in care detinatorul card-ului efectueaza
plata in numerar, card-ul se foloseste pentru obtinerea numerarului de la automatele bancare
(adica distribuitoarele bancare (engl. cash dispenser) ce permit
doar retragerea disponibilului de pe cont, sau ghiseele automate de banca (engl. ATM Automatic Teller Mashine) ce permit si accesul la alte servicii ale bancii (informationale,
gestiunea contului, acceptarea depozitelor etc.)). Platile in numerar prin utilizarea card-urilor
depasesc, deci, cadrul reglementarii decontarilor cu card-uri - aceasta deoarece cartela bancara in
aceste cazuri este utilizata doar pentru a retrage numerar de pe cont, plata ca atare cu utilizarea
numerarului astfel obtinut nefiind in mod obligator legata de operatiunea de retragere analizata.
Iata de ce in rindurile ce urmeaza ne vom limita la analiza regimului juridic al platilor prin
virament cu utilizarea cartelelor bancare.
Definitia si felurile cartelelor bancare
,r
,. .
inainte de a trece la analiza normelor referitoare la decontarile prin cartelele bancare, este
necesar de definit ce este cartela bancara ca atare. Regulamentul 58/11 -02 defineste cartela
bancara (ori, utilizind terminologia Regulamentului - card-ul sau cartea de plata) din punct de
vedere tehnic (sau, mai corect, tehnologic) si nu juridic: suport de informatie standardizat,
protejat si individualizat, utilizat de detinator in modul prevazut in obligatiile reciproce cu
emitentul cirdului, si acceptat de comerciant in calitate de instrument de plata la procurarea de
marfuri, consumul de servicii, obtinerea de numerar si altor servicii de ghiseu.
Astfel, definitia se bazeaza pe conceptul cartelei drept instrument de plata, modul de utilizare a
caruia este determinat prin acordul partilor (... in modul prevazut de obligatiile reciproce cu
emitentul cirdului") (aspectul juridic), care totodata este un purtator standartizat de informatie
(aspectul tehnic).
Definitia sus-mentionata a cartelei bancare inglobeaza ambele varietati - cartelele de credit si
cele de debit.
in principiu, fata de cartelele bancare emise si utilizate pe teritoriul Republicii Moldova, sint pe
deplin aplicabile criteriile de clasificare mentionate in compartimentul Platile prin cartelele
bancare" supra. Totusi, in afara de criteriile traditionale" de clasificare a cartelelor bancare,
mentionate mai sus, Regulamentul prevede un o clasificare suplimentara - in functie de aria de
utilizare" - a cartelelor bancare in cartele locale (ale caror arie de utilizare este teritoriul
Republicii Moldova) si cartele internationale.
Infrastructura contractuala a realizarii decontarilor prin cartele bancare. Contractul de cartela
bancara
Conform articolului 8 al Regulamentului, infrastructura contractuala necesara pentru buna
functionare a sistemului de plati prin cartele bancare, include doua componente: 1. componentul
contractual, ce include contractele semnate intre participanti la sistemul de plati cu cartele
bancare, adica intre:
- emitenti si detinatori;
,
- emitenti si bancile comerciantilor;
' -bancile comerciantilor si comercianti;
. , _,
,
.' ,,
V emitenti si procesori;
/
?i'5.'.
::,
- bancile comerciantilor si procesori.
2. componentul regulatorii], ce include instructiuni sau regulamente aprobate in mod unilateral
de catre unul sau mai multi participanti la sistemul de plati prin cartela bancara, si respectate de
ceilalti participanti la sistemul mentionat. Aceste component include regulamentele de:
- utilizare a automatelor bancare si altor dispozitive de la punctele de comercializare si prestare a
244
serviciilor comerciantilor;
- utilizare a cartelelor bancare;
in relatiile bancilor cu clientii, documentul care determina drepturile si obligatiile emitentilor si
utilizatorilor cartelelor bancare este contractul de carte bancara. Procedura de incheiere a
contractului, stabilita de Regulament, include citeva etape:
a. cererea persoanelor fizice sau juridice de emitere in favoarea lor a cartelei bancare, prezentate
bancii-emitent conform formei si conditiilor stabilite de aceasta banca (iar in cazul in care
solicitantul este persoana juridica, la cerere vor fi anexate cereri-anchete si procuri dupa numarul
angajatilor din personalul persoanei juridice, carora li se vor acorda cartele bancare);
b. examinarea si verificarea cererilor primite, si aprobarea sau refuzul discretionar al bancii de a
satisface cererile respective. Cererea aprobata de catre emitentul cartelei bancare, impreuna cu
Regulile de utilizare a cartelelor ale bancii emitente, constituie componentele contractului de
cartela bancara. Astfel, contractul respectiv, dupa sensul Regulamentului, este un contract de
adeziune, in care prin prezentarea cererii catre banca emitenta solicitantul isi exprima acordul sau
cu conditiile bancii expuse in Regulile de utilizare a cartelelor, emise de aceasta. in calitatea de
contract de adeziune, fata de contractul de cartela bancara se aplica regulile si exceptiile stabilite
de legislatia privind protectia consumatorilor.
in legatura cu cele mentionate, Regulile de utilizare a cartelelor se prezinta de fapt ca singurul
document care stabileste drepturile si obligatiile partilor in relatiile de utilizare a cartelelor
bancare. Iata de ce Regulamentul indica citeve obligatii ale bancilor in ceea ce priveste aceste
Reguli:
a. obligatia de informare a clientilor bancii, asupra Regulilor de utilizare a cartelelor, atit inainte
de prezentarea cererii, cit si la eliberararea cartelei si a PIN-ului, si in egala masura dupa aceasta,
la cererea clientului, cit si notificarea in prealabil asupra modificarilor care urmeaza a fi operate
in Regulile de utilizare a cartelelor;
b. reglementarea stricta a continutului Regulelor - Regulamentul stabileste ca bancile vor indica
urmatoarele informatii:
- obligatiunile si responsabilitatile detinatorului privind pastrarea in siguranta a cartelei,
pastrarea confidentialitatii PIN-lui si instiintarea despre evenimentele, care pot afecta activitatea
de plati cu cartela;
- taxa de emitere si utilizare a cartelei;
- taxele specifice pe care detinatorul trebuie sa le plateasca emitentului pentru serviciile prestate
de acesta si metodele de calculare a lor, de exemplu: taxa de folosire a
automatului bancar, taxa pentru depunerea de numerar, taxa pentru retragerea numerarului, rata
dobinzii etc;
- taxe auxiliare aplicabile contului aferent cartelei, de exemplu: taxe pentru plati intirziate, taxe
pentru extrase de cont suplimentare;
- raspunderea detinatorului, in cazurile in care cartela este pierduta, furata sau deteriorata;
- restrictiile si limitarile impuse de catre emitent la folosirea cartelei (inclusiv suma limita pe
operatiune admisa) si indicatia ca comerciantii pot impune restrictii aditionale;
- tipurile de plati si servicii de informare accesibile prin folosirea cartelei si locurile unde aceste
tranzactii pot fi efectuate;
- comisionul total aplicat, daca este cazul;
- momentul inscrierii tranzactiei in contul aferent cartelei;
- modalitatile de instiintare a emitentului despre pierderea, furtul, deteriorarea sau alte
evenimente, care pot afecta activitatea de plati cu cartele (inclusiv numarul de telefon pentru
instiintare in afara orelor de program despre cartelele pierdute sau furate);
- modul de inaintare si examinare a reclamatiilor, inclusiv procedura de examinare a reclamatiei
referitoare la inregistrari litigioase incluse intr-un extras de cont. Concomitent cu aprobarea
cererii banca emitenta deschide titularului cartelei un cont de cartela bancara, pe care vor fi
reflectate operatiunile efectuate de detinatorul cartelei. in cazul relatiilor contractuale cu
comercianul si/sau banca comerciantului, acestea sint reglementate de obligatiile reciproce
245
semnate: de catre banca emitenta cu banca comerciantului, care la rindul sau semneaza obligatii
reciproce cu comerciantii pe care ii deserveste, privind acceptarea la plata a cartelelor bancii
emitente. Aceste doua tipuri de acorduri stabilesc drepturile si obligatiile partilor in ceea ce
priveste efectuarea compensarilor intre ei in cadrul primirii cartelelor bancare spre plata - astfel,
comercianul aderent la schema de plata prinr-o cartela bancara anumita, va avea garantia primirii
rambursarii de la banca sa (comerciantului) numai in eventualitatea respectarii procedurilor (si in
primul rind procedurii autorizarii) stabilite prin obligatiile reciproce incheiate de comerciant cu
banca sa; la rindul sau, creditarea contului comerciantului indreptateste banca comerciantului de
a cere rambursarea de la banca emitenta.
Decontarile interbancare in Republica Moldova
Doctrina bancara (atit juridica, cit si economica) deosebeste doua nivele ale mecanismului de
realizare a platilor:
a. Banca - client. Acest nivel se limiteaza la primirea de catre banci spre executare a ordinelor
clientilor sai (incasarea mijloacelor pe cont, virarea lor pe conturile altor persoane etc). Regimul
juridic al acestor relatii este guvernat de legislatia bancara, cit si de contractul incheiat intre
banca si client.
b. Banca - banca. Acesta este nivelul decontarilor interbancare, care are ca finalitate executarea
de catre banci a platilor in baza ordinelor, primite pe la nivelul a. supra, sau realizarea platilor
aferente obligatiilor interbancare.
Exista mai multe concluzii care pot fi trase reesind din aceasta stare de fapt:
a. Pe de o parte, vedem ca decontarile fara numerar, precum expuse in compartimentul 5.8.2 de
mai sus, de fapt au fost analizate nu in contextul deplin, ci doar sub prisma relatiilor client-banca
(desi o operatiune de decontari nu se incheie cu aceasta, ea este realizata de banca mai departe la
nivel interbancar - nivel insa in afara intereselor si preocuparilor clientului ce a dat ordinul).
b. Pe de alta parte, se poate afirma ca decontarile interbancare sint o parte inalienabila a relatiei
de plata, ori, altfel spus, nivelul b. indicat mai sus, este totdeauna prezent intr-o schema de plata
(fiind sau nu acompaniat de nivelul a. supra).
c. Finalmente, exista si o deosebire intre decontarile banca-client, si banca-banca. Aceasta
deosebire este numai una de forma (precum ce rezultind din specificul participantilor in relatia
de plata - spre deosebire de decontarile client-banca, in relatia banca-banca ambii participanti
sint bancheri profesionisti, deci anumite reguli generale, cum ar fi prezumtiile rezultate din
legislatia referitoare la protectia consumatorilor, le sint inaplicabile). Ele se refera si la substanta
relatiilor de plata - spre deosebire de decontarile client-banca, cele interbancare sint totdeauna
prin virament. Regimul juridic al decontarilor interbancare este actualmente reglementat de
urmatoarele acte normative:
HCA a B.N.M. Cu privire la aprobarea Regulamentului Nr. 12003-39 privind
decontarile interbancare pe teritoriul Republicii Moldova,,504;
HCA a B.N.M. Referitor Ia aprobarea Regulamentului privind modul calcularii si
decontarii platii pentru serviciile de decontare oferite de Banca Nationala a Moldovei",
402,25.12.1998505.
Punctul 1.1. al Regulamentului privind decontarile interbancare, defineste aceste decontari ca un
sistem de realizare si reglare a platilor fara numerar conform obligatiunilor aparute in urma
afacerilor dintre clientela bancilor sau nemijlocit intre banci. Subiecte ale decontarilor
interbancare in Republica Moldova sint:
a. Banca Nationala a Moldovei;
b. bancile comerciale autohtone;
c. filialele bancilor straine, care au primit autorizatia B.N.M.
Acesti subiecti sint inregistrati in Indicatorul participantilor la decontarile interbancare si
interstatale, intretinut si actualizat de B.N.M. Fiecarui participant din sistemul de decontari
interbancare i se atribuie un cod din noua cifre506, din care:
a. cifrele de ordinul 1-6 sint: 280101;
b. cifrele de ordinul 7-9 sint: numarul conventional al bancii (filialei bancii). Evidenta
246
Articolul 5
?." .-intr-o trata platibila la vedere sau la un anumit termen de la vedere, tragatorul poate
stipula ca suma va fi producatoare de dobinda. in orice alta trata aceasta stipulatie se
considera nescrisa.
Rata dobinzii trebuie sa fie indicata in trata; in lipsa acestei indicatii clauza dobinzii se
considera nescrisa.
Dobinda se calculeaza de la data emiterii cambiei, daca o alta data nu este prevazuta.
Articolul 6
Daca intr-o trata suma de plata este scrisa in litere si in cifre, in caz de deosebire, suma
de plata este cea scrisa in litere.
Daca suma de plata este scrisa de mai multe ori, fie in litere, fie in cifre, in caz de
deosebire, suma de plata este suma cea mai mica.
Articolul 7
Daca trata poarta semnaturi ale unor persoane incapabile de a se obliga prin trata, semnaturi false
sau ale unor persoane imaginare, ori semnaturi care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga
persoanele care au semnat trata, sau in numele carora ea a fost semnata, obligatiile celorlalti
semnatari ramin totusi valabile.
Articolul 8
'
Cine pune semnatura sa pe trata ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea
imputernicirea de a actiona, e tinut personal in temeiul tratei si, daca a platit, are aceleasi drepturi
pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant. Aceeasi regula se aplica reprezentantului care a
depasit imputermciiea sa.
'
'
Articolul 9
Tragatorul raspunde de acceptare si de plata. El poate sa se descarce de raspunderea
pentru accept, orice clauza prin care se descarca de raspunderea de plata se considera
nescrisa.
Articolul 10
'
Daca o trata, necompletata la emitere, a fost completata fara a se tine seama de
intelegerile intervenite, nerespectarea acestor intelegeri nu va putea fi opusa
posesorului, decit daca acesta a dobindit trata cu rea credinta, sau daca a manifestat neglijenta
grava in dobindirea ei. ......
CAPITOLUL II. GIRUL
Articolul 11
i
Trata, chiar daca nu a fost expres trasa la ordin, este transmisibila prin gir.
Daca tragatorul a inscris in cambie cuvintele: nu la ordin sau o expresie echivalenta,
titlul este transmisibil numai in forma si cu efectele unei cesiuni ordinare.
Girul poate fi facut chiar in folosul trasului, indiferent daca a acceptat sau nu, al
tragatorului sau al oricarui alt obligat. Acestia pot sa gireze din nou trata.
Articolul 12
Girul trebuie sa fie neconditionat. Orice conditie la care ar fi supus se considera nescrisa.
Girul partial este nul. Girul la purtator" este echivalent unui gir in alb.
Articolul 13 '
'"
:
'
''.............
.
'
Girul trebuie sa fie scris pe trata sau pe fisa (foaie de prelungire) a acesteia (allonge). El trebuie
sa fie semnat de girant.
Girul este valabil chiar daca beneficiarul nu este aratat sau daca girantul a pus numai semnatura
(gir in alb). In acest din urma caz girul pentru a fi valabil trebuie sa fie scris pe dosul tratei sau pe
allonge.
248
Articolul 14
Girul transmite toate drepturile izvorite din trata. Daca girul este in alb, posesorul
poate:
1. Sa-1 completeze cu propriul sau nume sau cu numele altei persoane;
2. Sa gireze trata din nou in alb sau in ordinul unei anume persoane;
3. Sa predea trata unui tert fara sa completeze girul in alb si fara s-o gireze.
: ')( ' ,
'!, !Y .:. i: '.-. i..v.;:-:, ,.- r'~--)ikswn-' Articolul 15
Girantul, daca nu s-a stipulat altfel, raspunde de acceptare si de plata. El poate interzice un nou
gir; in acest caz el nu raspunde fata de persoanele carora trata a fost ulterior girata.
Articolul 16
Detinatorul tratei este considerat posesor legitim, daca justifica dreptul sau printr-o
serie neintrerupta de giruri, chiar daca ultimul gir este in alb. Girurile sterse se considera,
in aceasta privinta, nescrise. Daca un gir in alb este urmat de un alt gir, semnatarul
acestuia este socotit ca a dobindit tratei prin efectul unui gir in alb.
Daca o persoana a pierdut, prin orice intimplare, posesiunea asupra tratei, noul posesor
care justifica dreptul sau in modul indicat in alineatul precedent, nu este tinut sa
predea trata, afara numai daca a dobindit-o cu rea credinta, sau daca a comis o neglijenta grava in
dobindirea ei.
Articolul 17
Persoanele, impotriva carora s-a pornit actiune cambiala, nu pot opune posesorului
exceptiunile intemeiate pe raporturile lor personale cu tragatorul sau cu posesorii
anteriori, numai daca posesorul dobindind trata nu a actionat cu stiinta in paguba
debitorului.
Articolul 18
Daca girul cuprinde mentiune valoarea pentru acoperire", pentru incasare", pentru procura",
sau orice alta mentiune care implica un simplu mandat, posesorul poate sa exercite toate
drepturile izvorind din trata, dar nu o poate gira decit cu titlul de procura. Cei obligati nu pot
opune in acest caz posesorului decit exceptiunile ce ar fi putut opune girantului.
Mandatul cuprins intr-un gir de procura nu inceteaza prin moartea mandantului, prin
incapacitatea sau restringerea capacitatii acestuia.
.
j' ;
Articolul 19
Daca girul cuprinde mentiunea valoarea in garantie", valoare in gaj" sau orice alta mentiune
care implica un gaj, posesorul poate exercita toate drepturile izvorind din trata, dar un gir facut
de el este considerat ca facut cu titlul de procura. Cei obligati nu pot opune posesorului
exceptiunile intemeiate pe raporturile lor personale cu girantul, numai daca posesorul, primind
trata, nu a actionat cu stiinta in paguba debitorului. i
Articolul 20
Girul posterior scadentei produce aceleasi efecte ca un gir anterior. Cu toate acestea,
girul facut posterior protestului de neplata, sau facut dupa trecerea termenului pentru
facerea protestului, produce numai efectele unei cesiuni ordinare.
Girul fara data este considerat, pina la proba contrarie, ca fiind facut inainte de trecerea
termenului stabilit pentru facerea protestului.
,iif., .
CAPITOLULUI. ACCEPTAREA
Articolul 21
Posesorul tratei sau chiar un simplu detinator, poate prezenta trasului, pina la scadenta,
trata spre acceptare, la domiciliul acestuia.
Articolul 22
In orice trata tragatorul poate stipula ca ea va trebui sa fie prezentata spre acceptare,
fixind sau nu un termen pentru prezentare. .- -, ....
249
El poate interzice in trata prezentarea spre acceptare, afara de cazul in care trata este
platibila la domiciliul unui tert sau intr-o alta localitate decit acea a domiciliului trasului, sau la
un anume timp de la vedere. El poate de asemenea stipula ca prezentarea spre acceptare nu va
putea avea loc inaintea unei anume date.
in afara de cazul in care tragatorul a interzis prezentarea spre acceptare, oricare din giranti poate
stipula ca trata va trebui sa fie prezentata spre acceptare, fixind sau nu un termen pentru
prezentare.
;:
.'
!','
'\tV ,.;
Articolul 23
Trata platibila la un anume timp de la vedere trebuie prezentata spre acceptare in termen de un an
de la data emiterii. Tragatorul poate reduce sau prelungi acest termen. Aceste termene pot fi
reduse de giranti.
Articolul 24
v .:-' .,.
?' : ' ;. 'O .; ;?')., '
Trasul poate cere ca o a doua prezentare sa-i fie facuta in ziua urmatoare primei prezentari.
Partile interesate nu pot sa se prevaleze de nerespectarea acestei cereri, daca aceasta nu este
mentionata in protest.
: , .-;
,
'. ;. iii"'isv ;; Posesorul nu este dator sa lase
trasului trata prezentata spre acceptare.
Articolul 25
,
Acceptarea se scrie pe trata. Ea se exprima prin cuvintul acceptat" sau orice alta expresie
echivalenta. Ea este semnata de tras. Simpla semnatura a trasului pusa pe fata tratei este
considerata acceptare.
Cind trata este platibila la un anume timp de la vedere, sau cind ea trebuie prezentata spre
acceptare intr-un termen stabilit printr-o clauza speciala, acceptarea trebuie sa poarte data zilei
cind este facuta, numai daca posesorul nu cere ca ea sa poarte data zilei prezentarii. Daca
acceptarea nu este datata, posesorul, pentru a pastra dreptul de regres impotriva girantilor si
impotriva tragatorului, trebuie sa autentifice aceasta omisiune printr-un protest facut in timp util.
Articolul 26 i.yr. ".'.',: iw '" .,?\ , . \: .
Acceptarea trebuie sa fie neconditionata; trasul o poate insa restringe la o parte din
suma.
Orice alta modificare adusa prin acceptare, celor cuprinse in trata, se considera ca refuz
de acceptare. Acceptantul ramine totusi obligat in limitele acceptarii sale.
Articolul 27
i
'
w4
,
Daca tragatorul a indicat in trata un loc de plata, altul decit cel al domiciliului trasului, fara insa
sa indice tertul la adresa caruia plata trebuie sa fie facuta, trasul il va putea indica odata cu
acceptarea. in lipsa unei asemenea indicatii, acceptantul este considerat ca s-a obligat sa
plateasca el insusi la locul platii.
Cind trata este platibila la domiciliul trasului, acesta poate sa indice in acceptare o adresa in
aceeasi localitate unde plata trebuie sa fie facuta.
Articolul 28
'
:.;
:i;;)-'. ,..::d
Prin acceptare trasul se obliga a plati trata la scadenta. in caz de neplata posesorul, chiar daca
este tragator, are impotriva acceptantului o actiune cambiala directa pentru tot ce poate fi cerut in
temeiul articolelor 48 si 49.
Articolul 29
Daca acceptarea, scrisa pe trata de catre tras, este stearsa de catre acesta, inainte de
250
e considerata la data corespunzatoare din luna in care plata trebuie sa fie facuta. in
lipsa de data corespunzatoare, scadenta va fi in ultima zi a acestei luni.
Cind o trata este trasa la una sau mai multe luni si jumatate de la data sau de la vedere,
se calculeaza mai intii lunile integi.
Daca scadenta este fixata la inceputul, la mijlocul sau la sfirsitul lunii, prin aceste
termene se intelege prima, a cinsprezecea sau ultima zi a lunii.
Expresiile 8 zile" sau cinsprezece zile" se inteleg nu ca una sau doua saptamini ci ca
opt sau cinsprezece zile efective.
Prin expresia Jumatate de luna" se inteleg cinsprezece zile.
Articolul 37
Cind o trata este platibila la o zi fixa intr-un loc, unde calendarul este deosebit de acela
al locului de emisiune, data scadentei se considera fixata dupa calendarul locului de
plata.
Cind o trata trasa intre doua locuri avind calendare deosebite este platibila la un anume
timp de la data emisiunii, scadenta se stabileste socotindu-se din ziua care, potrivit
calendarului locului de plata, corespunde zilei de emisiune.
Termenele de prezentare a tratelor se socotesc potrivit regulelor alineatului precedent.
Aceste reguli nu sint aplicabile daca dintr-o clauza a tratei sau numai din simplele
indicatii ale titlului rezulta intenta de a se adopta reguli diferite.
CAPITOLUL VI. PLATA
i.
i,,?
Articolul 38
"
'l:
Posesorul unei trate, platibile la o zi fixa sau la un anume termen de la data emisiunii sau
de la vedere, trebuie sa o prezinte la plata, fie in ziua in care ea este platibila, fie in una
din cele doua zile lucratoare ce urmeaza.
Prezentarea unei trate la un oficiu de compensatii echivaleaza cu o prezentare spre
plata.
'. /'.-.
Articolul 39
Trasul care plateste trata poate pretinde ca aceasta sa-i fie predata cu mentiunea de achitare scrisa
de catre posesor. Posesorul nu poate refuza o plata partiala.
in caz de plata partiala trasul poate cere sa i se faca pe trata o mentiune de aceasta plata si sa i se
dea o chitanta.
Articolul 40
Posesorul unei trate nu este obligat sa primeasca plata inainte de scadenta.
Trasul, care plateste inainte de scadenta, o face pe cheltuiala si riscul sau. Acel care
plateste la scadenta este valabil liberat, numai daca nu a fost frauda sau greseala grava
din partea sa. El este dator sa verifice regulata succesiune a girurilor, dar nu si
autenticitatea semnaturilor girantilor.
Articolul 41
Cind o trata este platibila intr-o moneda, care nu are curs la locul platii, suma poate fi
platita in moneda tarii, dupa valoarea ei la ziua scadentei. Daca debitorul este in intirziere
cu plata, posesorul poate, la alegerea sa, sa ceara ca suma sa fie platita in moneda tarii,
fie la valoarea din ziua scadentei, fie la valoarea din ziua platii.
Valoarea monedei straine este determinata prin uzantele locului de plata. Tragatorul
poate totusi sa stipuleze ca suma de plata va fi calculata dupa un curs indicat in trata.
Regulile sus-mentionate nu se aplica in cazul in care tragatorul a stipulat ca plata va
trebui facuta intr-o moneda anume specificata (clauza de plata efectiv in moneda
straina).
Daca suma este indicata intr-o moneda avind aceeasi denumire, dar o valoare diferita,
in tara de emisiune, si in acea a platii, se presupune ca indicatia se refera la moneda
252
locului de plata.
. . ,. ., .,..,; ;,;l. .,
Articolul 42
''....
.:; . 1
':
'..
Cind trata nu este prezentata spre plata in termenul fixat de articolul 38, orice debitor are
facultatea de a consemna suma tratei la autoritatea competenta, pe cheltuiala si riscul posesorului
tratei.
CAPITOLUL VIL REGRESUL IN CAZ DE NEACCEPTARE SAU NEPLATA
Articolul 43
''
--- --.......,.,.,,'....-,......,.,.
..
Posesorul poate exercita dreptul sau de regres impotriva girantilor, tragatorului si a celorlalti
obligati,
a) la scadenta, daca plata nu a avut loc;
? ir.y
b) chiar inainte de scadenta:
iiiu"i i .,.
1. Daca acceptarea a fost total sau partial refuzata;
2. in caz de faliment al trasului, fie ca acesta a acceptat sau nu; in caz de incetare de plati din
partea acestuia, chiar daca incetarea de plati nu este constatata printr-o hotarire; sau daca
urmarirea bunurilor lui a ramas fara rezultat;
3. in caz de faliment al tragatorului unei trate stipulata ca neacceptabila.
Articolul 44
'
,/
,
Refuzul de acceptare sau de plata trebuie sa fie constatat printr-un act autentic (protest de
neacceptare sau de neplata).
Protestul de neacceptare trebuie facut in termenele fixate pentru prezentare spre acceptare. Daca
in cazul prevazut de primul alineat al articolul 24 cea dintii prezentare a avut loc in ultima zi a
termenului, protestul poate fi inca facut in ziua urmatoare. Protestul de neplata a unei trate
platibile la o zi fixa sau la un anume timp de la data emiterii, sau la un anume timp de la vedere,
trebuie sa fie facut in una din cele doua zile lucratoare ce urmeaza zilei in care cambia este
platibila. Cind trata este platibila la vedere, protestul trebuie sa fie facut in conditiile indicate in
alineatul precedent pentru protestul de neacceptare.
Protestul de neacceptare scuteste de prezentare la plata si de protestul de neplata, in cazul in care
trasul a incetat platile, fie ca a acceptat sau nu, sau in cazul in care o urmarire a bunurilor
acestuia nu a dat rezultat, posesorul nu poate exercita dreptul sau de regres, decit numai dupa ce
trata a fost prezentata trasului spre plata si dupa ce protestul a fost facut.
in cazul in care trasul, fie ca a acceptat sau nu, a fost declarat in stare de faliment, cum si in caz
de faliment al tragatorului unei trate stipulate neacceptabila, prezentarea hotaririi declarative de
faliment este suficienta pentru a permite posesorului exercitarea dreptului de regres.
. -, ,
- ?
Articolul 45
Posesorul trebuie sa notifice girantul sau si pe tragator despre neacceptare sau neplata, in cele
patru zile lucratoare ce urmeaza zilei protestului sau - in cazul stipulatiei fara cheltuieli" - zilei
prezentarii. Fiecare girant trebuie sa notifice, in cele doua zile lucratoare ce urmeaza zilei in care
a primit notificarea, sa aduca la cunostinta girantului sau notificarea primita, indiin care numele
si adresele celora care au facut notificarile precedente; se va urma tot astfel pina la tragator.
Termenele sus-mentionate curg de la primirea notificarii precedente.
Atunci cind, potrivit prevederilor alineatului precedent, o notificare este facuta unui
semnatar al tratei, aceeasi incunostiintare trebuie sa fie facuta, in acelasi termen,
253
avalistului sau.
in cazul in care un girant n-a indicat adresa sa, sau a indicat-o intr-un mod ilizibil,
notificarea facuta girantului care il precede este suficienta.
Acel care e dator sa faca notificarea, poate sa o faca in orice fonna, chiar prin simpla
inapoiere a tratei.
El trebuie sa probeze ca a facut notificarea in termenul prescris. Acest termen va fi
socotit ca respectat, daca o scrisoare cuprinzind notificarea a fost predata pottei in
termenul prescris.
Acel care nu face notificarea in termenul sus-mentionat, nu decade din dreptul sau de
regres. El este raspunzator de paguba cauzata prin culpa sa, daca va fi cazul, fara insa
ca daunele interese sa poata intrece suma din trata.
Articolul 46
Tragatorul, girantul sau avalistul pot, prin stipulatia fara cheltuieli", fara protest" sau orice alta
expresie echivalenta, scrisa pe trata si semnata, sa scuteasca pe posesor de facerea protestului de
neacceptare sau neplata in scopul exercitarii dreptului de regres al acestuia. '.-:.' ...i..- .-' , " : , '
-.'. ,.; . ,.. ; Aceasta prevedere nu scuteste pe posesor de prezentarea tratei la termenele stabilite,
nici de notificarile ce urmeaza a fi facute. Dovada nerespectarii termenelor cade in sarcina
aceluia care o incrimineaza posesorului.
;;....,
Daca stipulatia este inscrisa de tragator, ea produce efectele sale fata de toti semnatarii; daca ea
este inscrisa de un girant sau un avalist, ea produce efectele sale numai fata de acesta. Daca, in
pofida stipulatiei inscrise de tragator, posesorul face protestul, cheltuielile ramin in sarcina sa.
Daca stipulatia a fost inscrisa de un girant sau de un avalist, cheltuielile protestului, daca a fost
facut, pot fi cerute de la toti semnatarii.
,i
,5'J'1','
TU
i
'" '
Articolul 47
Toti tragatorii, acceptantii, girantii sau avalistii tratei sint obligati solidar fata de posesor.
Posesorul are dreptul de urmarire impotriva tuturor acestor persoane, individual sau
colectiv, fara a fi obligat sa respecte ordinea in care s-au obligat.
Acelasi drept il are orice semnatar care a platit trata.
.
Actiunea pornita impotriva unuia din obligati, nu impedica urmarirea celorlalti, chiar
daca sint posteriori aceluia impotriva caruia s-a procedat mai intii.
Articolul 48
Posesorul poate sa-si recupereze de la persoana fata de care el exercita dreptul sau de
regres:
1. Suma tratei neplatite sau neacceptate, impreuna cu dobinda, daca a fost prevazuta;
2. Dobinda in marime de 6 procente, calculata de la scadenta;
3. Cheltuielile de protest, acelea ale notificarilor facute, cit si alte cheltuieli justificate.
Daca regresul este exercitat inainte de scadenta, din valoarea tratei va fi dedus un scont. Acesta
va fi calculat la rata oficiala a scontului (rata bancii) la ziua exercitarii dreptului dejecurs, la
domiciliul posesorului.
Articolul 49
Acel care a platit prin regres trata poate cere de la girantii sai: :..... 4: ..;;,,,
1. intreaga suma platita;
i ; ; ; ':..,
2. Dobinda legala la aceasta suma, socotita la rata de 6 procente cu incepere de la ziua in care
plata a fost facuta;
3. Cheltuielile pe care le-a facut.
Articolul 50
254
Orice obligat impotriva caruia se exercita sau ar putea fi exercitat un drept de regres, poate cere,
in schimbul platii, predarea tratei cu protestul si un cont de intoarcere achitat. Orice girant care a
platit trata poate sterge girul sau si pe acelea ale girantilor urmatori.
Articolul 51
in cazul exercitarii dreptului de regres dupa o acceptare partiala, acel care plateste suma pentru
care trata nu a fost acceptata poate cere sa se faca mentiune de aceasta plata pe trata si sa i se dea
chitanta. Posesorul trebuie, in afara de aceasta, sa-i predea o copie a tratei, certificata conform,
cit si protestul pentru a-i face posibil exercitiul regresurilor ulterioare.
Articolul 52
Oricare persoana, avind dreptul sa exercite regresul, poate daca nu s-a stipulat altfel,
sa se despagubeasca prin o noua trata (contracambie), trasa la vedere asupra unuia
din girantii sai si platibila la domiciliul acestuia.
Contracambia cuprinde, in afara de sumele indicate in articolele 48 si 49, un drept de
curtaj si taxa de timbru pentru ea.
Daca contracambia este trasa de posesor, suma este fixata dupa cursul unei trate la
vedere, trasa de la locul unde trata originara este platibila, asupra girantului la locul
domiciliului sau. Daca contracambia este trasa de un girant, suma este fixata dupa
cursul unei trate la vedere, trasa de la locul unde tragatorul contracambiei are domiciliul
asupra locului domiciliului girantului. ' /
s ;
.!,,.;;
Articolul 53
Dupa trecerea termenelor fixate:
pentru prezentarea unei trate la vedere sau la un anume timp de la vedere;
pentru facerea protestului de neacceptare sau de neplata;
pentru prezentarea la plata in cazul clauzei fara cheltuieli",
Posesorul este decazut din drepturile sale impotriva girantilor, impotriva tragatorului si impotriva
celorlalti obligati cu exceptia acceptantului.
in cazul in care trata nu este prezentata spre acceptare in termenul stipulat de tragator, posesorul
este decazut din dreptul sau de regres, atit pentru neplata, cit si pentru neacceptare, numai daca
nu rezulta din cuprinsul clauzei ca tragatorul a inteles sa se descarce numai de garantia de
acceptare.
Daca clauza unui termen pentru prezentare este cuprinsa intr-un gir, numai girantul poate opune
nerespectarea ei.
Articolul 54
Cind prezentarea tratei sau facerea protestului in termenele prescrise este impiedicata
de un obstacol de neinlaturat (prevedere legala a oricarui Stat sau alta forta majora),
aceste termene sint prelungite. Posesorul este dator sa aduca, fara intirziere, la
cunostinta girantului sau cazul de forta majora si sa faca pe trata sau pe allonge
mentiune datata si semnata de el de aceasta incunostiintare; in alte privinte se aplica
dispozitiile articolului 45.
Dupa incetarea cazului de forta majora posesorul trebuie fara intirziere sa prezinte trata
spre acceptare sau spre plata si daca este nevoie s-o protesteze. Daca cazul de forta
majora tine peste treizeci de zile de la scadenta, drepturile de regres pot fi exercitate fara
a fi nevoie de prezentare si protest.
Pentru trata la vedere sau la un anume timp de la vedere, termenul de treizeci de zile
curge de la data in care posesorul a incunostiintat pe girantul sau despre cazul de forta
majora, chiar daca incunostiintarea este facuta inainte de expirarea termenului de
prezentare. Pentru trata la un anume termen de la vedere, la termenul de 30 de zile se
adauga termenul de la vedere indicat in trata.
Nu se considera cazuri de forta majora faptele pur personale ale posesorului sau ale
persoanei pe care acesta a insarcinat-o sa prezinte trata sau sa intocmeasca trata sau
protestul.
255
' 1. ..,,..
,
CAPITOLUL VIII. INTERVENTIUNEA
SECTIUNEA I. PREVEDERI GENERALE
Articolul 55
Tragatorul, girantul sau avalistul pot indica o persoana care sa accepte sau sa plateasca
in caz de necesitate.
Trata poate fi, in conditiile indicate mai jos, acceptata sau platita de o persoana care
intervine pentru oricare din obligati pe cale de regres.
Intervenientul poate fi un tert, insusi trasul sau o persoana deja obligata prin trata, cu
exceptia acceptantului.
Intervenientul este obligat sa notifice in doua zile lucratoare interventia celui pentru
care s-a intervenit. In caz contrar el este raspunzator, dupa caz, de paguba cauzata prin
neglijenta sa, fara insa ca daunele-interesele sa depaseasca suma din cambie.
SECTIUNEA II. ACCEPTAREA PRIN INTERVENTIE
," .,fUi.'--fc.
Articolul 56
Acceptarea prin interventie poate fi facuta ori de cite ori posesorul unei trate ce poate
fi acceptata are dreptul de regres inainte de scadenta.
Cind intr-o trata se indica persoana pentru a o accepta sau o plati in caz de necesitate-,
la locul platii, posesorul nu poate exercita inainte de scadenta dreptul de regres contra
acelui care a facut indicatia, si contra semnatarilor urmatori, decit daca a prezentat trata
persoanei indicate si pina arunci in care - daca aceasta a refuzat acceptarea - respectivul
refuz a fost consemnat prin protest.
in alte cazuri de interventii posesorul poate refuza acceptarea prin interventie. Totusi,
daca o admite, el pierde dreptul de regres inainte de scadenta impotriva aceluia pentru
care acceptarea a fost facuta si a semnatarilor urmatori.
Articolul 57
Acceptarea prin interventie se indica pe trata. Ea se semneaza de intervenient. Ea indica pentru
cine este data si, in lipsa acestei mentiuni, acceptarea se considera data pentru tragator.
Articolul 58
Acceptantul prin interventie este obligat fata de posesorul tratei si fata de girantii posteriori
persoanei pentru care a intervenit, in acelasi mod ca si aceasta persoana. Chiar daca a fost facuta
acceptarea prin interventie, acela pentru care ea a fost facuta, si girantii sai, pot cere posesorului,
in schimbul platii sumei indicate in articolul 48, predarea tratei, a protestului si, daca va fi cazul,
a contului de intoarcere achitat.
SECTIUNEA III. PLATA PRIN INTERVENTIE
Articolul 59
'
''
?
Plata prin interventie poate fi facuta ori de cite ori posesorul unei trate are dreptul de
regres la scadenta sau inainte de aceasta.
Plata trebuie sa cuprinda intreaga suma platibila celui pentru care ea a fost facuta.
Ea trebuie facuta cel tirziu in ziua urmatoare ultimei zile pentru facerea protestului de
neplata.
'"'
', .'s! ,'
,uH\$'ijb ,:")' rsiu ' "
"i
,;""'M ,
Articolul 60
in cazul in care trata a fost acceptata de mai multi intervenienti, care au domiciliul in
256
locul platii, sau daca au fost indicate pentru a plati, in caz de necesitate, persoane
avind domiciliul in acelasi loc, posesorul trebuie sa prezinte trata tuturor acestor
persoane, iar daca va fi cazul, sa faca protestul de neplata cel tirziu in ziua urmatoare
ultimei zile pentru facerea protestului.
Daca protestul nu a fost facut in acest termen, acel care a indicat intervenientul, sau
acel pentru care o trata a fost acceptata, cit si girantii posteriori, sint liberati.
Articolul 61
.~' ':'.:'::: ::
;:;..::,.
.vO.
Posesorul care refuza plata prin interventie pierde dreptul de regres impotriva celor care ar fi fost
liberati prin plata.
Articolul 62
Plata prin interventie trebuie sa fie constatata prin mentiune pe ea, cu indicarea acelui
pentru care este facuta. in lipsa unei asemenea indicatii, plata se considera facuta
pentru tragator.
Trata si protestul, daca a fost facut, trebuie sa fie predate aceluia care a platit prin
interventie.
.,
,,
Articolul 63
' '
'
Cel care a platit prin interventie dobindeste drepturile rezultind din trata impotriva
persoanei pentru care a platit, si impotriva acelora care sint obligati prin trata fata de
aceasta persoana. Totusi, el nu poate gira din nou trata.
Girantii posteriori persoanei pentru care a fost facuta plata, sint liberati.
Daca mai multe persoane ofera plata prin interventie, preferinta i se acorda aceluia a
carui plata libereaza un numar mai mare de obligati. Acela care, in cunostinta de cauza,
intervine contrar acestei reguli, pierde dreptul de regres impotriva acelora care ar fi fost
liberati.
C4WrO/.t//,/XPLURALITATEAEXEMPLARELOUSlC()l'III.K
SECTUIUNEA I. PLURALITATEA EXEMPLARELOR
.':.&'!'.{-. . ::..-.; 'is 5;ri;:.::, . :
-'', '
Articolul 64
Trata poate fi trasa intr-un set din doua sau mai multe exemplare identice. Aceste
exemplare trebuie sa fie numerotate in insusi textul titlului; lipsind aceasta, fiecare din
exemplare se considera o trata distincta.
Oricare posesor al unei trate in care nu se indica ca a fost trasa intr-un singur exemplar,
poate cere eliberarea mai multor exemplare pe cheltuiala sa. in acest scop el trebuie sa
se adreseze girantului sau nemijlocit, care este dator sa-i dea sprijinul catre propriul
sau girant; se va urma astfel pina la tragator. Girantii sint datori a reproduce girurile
sale pe noile exemplare.
.
,/..,.... ....... .,,.,. '....,..
Articolul 65
Plata unuia din exemplare este liberatorie, chiar daca nu s-a stipulat ca o atare plata
anuleaza efectul celorlalte exemplare. Cu toate acestea trasul ramine obligat in temeiul
fiecarui exemplar acceptat care nu i-a fost inapoiat.
Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane, cit si girantii urmatori, sint
obligati in temeiul tuturor exemplarelor purtind semnatura lor, care nu le-au fost inapoiate.
Articolul 66
Acel care a trimis un exemplar al tratei in vederea acceptarii, trebuie sa indice pe
celelalte exemplare numele persoanei la care acest exemplar se gaseste. Aceasta
257
persoana este datoare sa-1 predea posesorului legitim al unui alt exemplar.
Daca acesta persoana refuza, posesorul nu poate exercita dreptul de regres decit dupa
ce a facut un protest ce constata:
1. Ca exemplarul trimis spre acceptare nu i-a fost predat, la cererea sa;
2. Ca acceptarea sau plata nu au putut fi obtinute pe alt exemplar.
SECTIUNEA II. COPIILE
.
,,:;, v
Articolul 67
Oricare posesor al unei trate are dreptul sa faca copii ale ei. Copia trebuie sa reproduca intocmai
originalul cu girurile si toate celelalte mentiuni care figureaza in trata. Ea trebuie sa indice unde
copia se termina. Copia poate fi girata si avalizata in acelasi mod si cu aceleasi efecte ca si
originalul.
Articolul 68
:-,.
Copia trebuie sa indice detinatorul titlului original. Acesta este dator sa-1 predea
posesorului legitim al copiei.
in caz de refuz, posesorul nu poate exercita dreptul de regres impotriva persoanelor
care au girat sau avalizat copia, decit dupa ce a facut sa se constate, prin protest, ca
originalul nu i-a fost predat, la cererea sa.
Daca titlul original poarta dupa ultimul gir, dat inainte de intocmirea copiei, clauza de
aici girul nu este valabil decit pe copie", sau orice alta clauza echivalenta, girul ulterior
pe original este nul.
CAPITOLUL X MODIFICARILE
Articolul 69
in cazul modificarii textului unei trate, semnatarii posteriori modificarii sint obligati in
limitele textului modificat, semnatarii anteriori sint obligati potrivit textului original.
CAPITOLUL XI. PRESCRIPTIA
Articolul 70
Orice actiuni rezultind din trata impotriva acceptantului, se prescriu prin trei ani, socotiti
de la data scadentei.
Actiunile posesorului impotriva girantilor si impotriva tragatorului se prescriu printrun an socotit de la data protestului facut in timp util, sau de la data scadentei in cazul
mentiunii fara cheltuieli".
Actiunile girantilor, unii impotriva altora, si impotriva tragaiorului, se prescriu prin 6
luni socotite din ziua din care girantul a platit trata, sau din ziua in care actiunea de regres a fost
pornita impotriva sa.
Articolul 71
Suspendarea curgerii prescriptiei este valabila doar pentru persoana pentru care
prescriptia a fost suspendata.
CAPITOLUL XLI. DISPOZITII GENERALE
{-U
(::-?
'?
Articolul 72
Plata unei trate, a carei scadenta este intr-o zi de sarbatoare legala, nu poate fi ceruta decit in
prima zi lucratoare ce urmeaza. Tot astfel toate celelalte acte privitoare la trata, in special
prezentarea spre acceptare si protestul, nu pot fi facute decit intr-o zi lucratoare. Cind unul din
aceste acte trebuie sa fie facut intr-un anumit termen, a carui ultima zi este o zi de sarbatoare
legala, acest termen este prelungit pina la prima zi lucratoare ce urmeaza. Zilele de sarbatoare
legala intermediare intra in calculul termenului.
Articolul 73
258
in termenele legale sau conventionale nu se include ziua de la care ele incep sa curga.
Articolul 74
Nu sint admise termene de gratie nici legale, nici j udecatoresti.
TITLUL II. BILETUL LA ORDIN
Articolul 75
Biletul la ordin cuprinde:
1. Denumirea bilet la ordin" trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba in care acest
titlu este intocmit;
2. Promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata;
3. Indicarea scadentei;
4. Indicarea locului unde plata trebuie facuta;
5. Numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie facuta;
6. Indicarea datei si a locului emiterii;
7. Semnatura persoanei care emite titlul (emitentul).
Articolul 76
Titlul, caruia ii lipseste vreuna din mentiunile enumerate in articolul precedent, nu va fi
considerat bilet la ordin, in afara de cazurile mentionate in alineatele ce urmeaza. Biletul la
ordin, a carui scadenta nu este specificata, se considera platibil la vedere, in lipsa unei mentiuni
speciale, locul emiterii titlului este considerat loc de plata, si in acelasi timp loc al domiciliului
;
emitentului.
"
:
Biletul la ordin in care nu se indica locul unde a fost emis, se considera emis in locul indicat
linga numele emitentului.
\u /Jtti-jfjRw ftjfinw.
Articolul 77
Sint aplicabile biletului la ordin, in masura in care nu sint incompatibile cu natura
acestui titlu, dispozitiile referitoare la trata, privind:
;.'_:. .;:;.
;..
Girul (Articolele 11-20);
;;
Scadenta (Articolele 33-37);
._
.-'r
;--,
Plata (Articolele 38-42);
Regresul in caz de neplata (Articolele 43-50,52-54);
4
Articolul 78
l
-'
Emitentul unui bilet la ordin este obligat in acelasi mod ca acceptantul unei trate. Biletele la
ordin platibile la un anume timp de la vedere, trebuie prezentate spre vizare emitentului in
termenele fixate in Articolul 23. Termenul de la vedere curge de la data vizei subscrise de
emitent pe biletul la ordin.
ANEXA 11-Articolele 1-23 [OMISE]
:
.
Anexa V.2. Legea uniforma a cecului, Geneva, 1931
LEGEA UNIFORMA A CECULUI510
f. .
Geneva, 19.03.1931, Liga Natiunilor -;"
A f - i o Conventia a intrat in vigoare la
01.01.1934
Articolele I-XI [omise]
itfj'3 "';o' '.;."' n' ,.'-.:-
'Ai&'";-.iCAPITOLUL I. EMITEREA SI FORMA CECULUI
!!
Articolul 1
Cecul cuprinde:
......... i. ..-. .-.. ',..,
1. Denumirea cec" trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba in care acest titlu este
intocmit;
2. Ordinul simplu si neconditionat de a plati o suma determinata;
3. Numele persoanei care trebuie sa plateasca (tras);
..,'
4. Indicarea locului unde trebuie facuta plata;
,
7. Indicarea datei si a locului emiterii cecului;
8. Semnatura persoanei care emite cecul (tragator).
'''''' ' '
,
Articolul 2
...
Titlul in care lipseste una din conditiile enumerate in articolul precedent nu are valoarea
unui cec, cu exceptia cazurilor indicate in alineatele ce urmeaza:
in lipsa unei mentiuni speciale, locul indicat linga numele trasului este considerat loc
de plata si concomitent domiciliu al platitorului. Daca citeva locuri sint indicate linga
numele platitorului, cecul este platibil la primul loc indicat.
in absenta acestor mentiuni, sau oricarei altei indicatii, cecul este platibil in locul unde
trasul isi are sediul principal.
Cecul care nu indica locul unde a fost emis se considera semnat in locul indicat linga
numele tragatorului.
Articolul 3
Cecul trebuie sa fie tras asupra bancii care tine fonduri la dispozitia tragatorului in conformitate
cu un acord care, express sau implicit, imputerniceste tragatorul sa dispuna de aceste fonduri prin
emiterea cecului. Totusi, valabilitatea cecului se mentine chiar la nerespectarea cerintei
mentionate.
Articolul 4
Cecul nu poate fi acceptat. Clauza de acceptare inserata in cec se considera nescrisa.
Articolul 5
, ( ........ ,, ,,
Cecul poate fi facut platibil:
- Unei persoane specificate, cu sau fara mentiunea expresa la ordin"; sau
260
- Unei persoane specificate, cu mentiunea nu la ordin" sau alta mentiune echivalenta; sau
- La purtator.
Cecul facut platibil unei persoane specificate, cu mentiunea ori la purtator" sau alta
mentiune echivalenta, se considera cec la purtator.
Cecul care nu indica beneficiarul platii, se considera cec la purtator.
Articolul 6
.....
'', .:
'.'
t
Cecul poate fi la ordinul tragatorului insusi.
El poate fi tras pentru contul unui tert.
Cecul nu poate fi tras asupra tragatorului insusi, numai daca nu este tras de o sucursala
asupra altei sucursale ambele apartinind aceluiasi tragator.
Articolul 7
Orice mentiune referitoare la dobinda, inserata in textul cecului, se considera nescrisa.
Articolul 8
Cecul poate fi platit la domiciliul unei persoane terte fie din localitatea unde trasul
domiciliaza, fie din alta localitate, cu conditia ca persoana terta sa fie banca.
Articolul 9
Daca intr-un cec suma de plata este scrisa in litere si in cifre, in caz de deosebire, suma
de plata este cea scrisa in litere.
Daca suma de plata este scrisa de mai multe ori, fie in litere, fie in cifre, in caz de
deosebire, suma de plata este suma cea mai mica.
Articolul 10
.-.,,
Daca cecul poarta semnaturi ale unor persoane incapabile de a se obliga prin cec, semnaturi false
sau ale unor persoane imaginare, ori semnaturi care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga
persoanele care au semnat cecul, sau in numele carora el a fost semnat, obligatiile celorlalti
semnatari ramin totusi valabile.
Articolul 11
:'
.
..-"- ;..'-'..,!!;....' !
.:.
Cine pune semnatura sa pe cec ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea
imputernicirea de a actiona, e obligat personal in temeiul cecului si, daca a platit, are aceleasi
drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant. Aceeasi regula se aplica reprezentantului care
a depasit imputernicirea sa.
, ..v-.iww.-u.
,, ?
Articolul 12
Tragatorul raspunde de plata. Orice clauza prin care acesta se descarca de raspunderea
de plata se considera nescrisa.
. i t i
.
Articolul 13
'
Daca un cec, necompletat la emitere, a fost completat fara a se tine seama de intelegerile
intervenite, nerespectarea acestor intelegeri nu va putea fi opusa posesorului, decit daca acesta a
dobindit trata cu rea credinta, sau daca a manifestat neglijenta grava in
dobindirea ei.
i,
CAPITOLUL II. NEGOCIEREA
Articolul 14
261
Cecul facut platibil unei persoane, cu sau fara mentiunea expresa la ordin", este
transmisibil prin gir.
Cecul facut platibil unei persoane, in care au fost inscrise cuvintele nu la ordin sau
o expresie echivalenta, este transmisibil numai in forma si cu efectele unei cesiuni
ordinare.
Girul poate fi facut chiar in folosul tragatorului sau al oricarui alt obligat. Acestia pot sa
gireze din nou cecul.
,
Articolul 15
,
Girul trebuie sa fie neconditionat. Orice conditie la care ar fi supus se considera nescrisa. Girul
partial este nul. Girul facut de tras este de asemenea nul. JU ., ,, ;,, Girul la purtator" este
echivalent unui gir in alb.
.,
Girul in folosul trasului are efectele unei simple recipise, numai daca trasul are mai multe
sucursale si girul este facut in folosul altei sucursale decit cea asupra careia a fost tras cecul.
Articolul 16
Girul trebuie sa fie scris pe cec sau pe fisa (foaie de prelungire) a acesteia (allonge). El trebuie sa
fie semnat de girant.
Girul este valabil chiar daca beneficiarul nu este aratat sau daca girantul a pus numai semnatura
(gir in alb). In acest din urma caz girul pentru a fi valabil trebuie sa fie scris pe dosul cecului sau
pe allonge.
Articolul 17
Girul transmite toate drepturile izvorite din cec.
Daca girul este in alb, posesorul poate:
1. Sa-1 completeze cu propriul sau nume sau cu numele altei persoane;
.,.
2. Sa gireze cecul din nou in alb sau in ordinul unei anume persoane;
- ,
3. Sa predea cecul unui tert fara sa completeze girul in alb si fara sa-1 gireze.
Articolul 18
Girantul, daca nu s-a stipulat altfel, raspunde de plata. El poate interzice un nou gir; in
acest caz el nu raspunde fata de persoanele carora cecul a fost ulterior girat.
Articolul 19
Detinatorul cecului este considerat posesor legitim, daca justifica dreptul sau printr-o serie
neintrerupta de giruri, chiar daca ultimul gir este in alb. Girurile sterse se considera, in aceasta
privinta, nescrise. Daca un gir in alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit ca a
dobindit cecul prin efectul unui gir in alb.
Articolul 20
Girul la purtator a unui cec face girantul obligat in conformitate cu prevederile referitoare
la dreptul de regres; dar aceasta nu transforma titlul intr-un cec la ordin".
Articolul 21
.
.
f;
'""
Daca o persoana a pierdut, prin orice intimplare, posesiunea asupra cecului (fie cec la purtator,
fie cec, noul posesor al caruia justifica dreptul sau in modul indicat in articolul 19), detinatorul
cecului nu este obligat sa-1 predea, afara numai daca 1-a dobindit cu rea credinta, sau daca a
comis o neglijenta grava in dobindirea lui.
Articolul 22
Persoanele, impotriva carora s-a pornit actiune in baza cecului, nu pot opune posesorului
exceptiunile intemeiate pe raporturile lor personale cu tragatorul sau cu posesorii
anteriori, numai daca posesorul dobindind cecul nu a actionat cu stiinta in paguba
262
debitorului.
Articolul 23
:
i .
Daca girul cuprinde mentiune valoarea pentru acoperire", pentru incasare", pentru procura",
sau orice alta mentiune care implica un simplu mandat, posesorul poate sa exercite toate
drepturile izvorind din cec, dar nu il poate gira decit cu titlul de procura. in acest caz, cei obligati
nu pot opune in acest caz posesorului decit exceptiunile ce ar fi putut opune girantului.
Mandatul cuprins intr-un gir de procura nu inceteaza prin moartea mandantului, prin
incapacitatea sau restringerea capacitatii acestuia.
Articolul 24
Girul posterior protestului sau altei declaratii echivalente, sau facut dupa trecerea termenului
pentru facerea protestului, produce numai efectele unei cesiuni ordinare. Girul Iara data este
considerat, pina la proba contrarie, ca fiind facut inainte de trecerea termenului stabilit pentru
facerea protestului sau altei declaratii echivalente, sau inainte de trecerea termenului mentionat
in alineatul precedent.
CAPITOLULUI. AVALUL {
.
Articolul 25
Plata cecului poate fi garantata printr-un aval pentru intreaga suma sau numai pentru
o parte din ea.
Aceasta garantie poate fi data de un tert sau chiar de un semnatar al cecului.
Articolul 26
..,,,.
Avalul se indica pe cec sau pe allonge.
El se exprima prin cuvintele pentru aval" sau prin orice alta formula echivalenta. El
este semnat de avalist.
Avalul este considerat ca rezulta din simpla semnatura a avalistului, pusa pe fata tratei,
numai daca semnatura nu este a tragatorului.
Avalul trebuie sa indice pentru cine este dat. in lipsa acestei indicatii el se considera
dat pentru tragator. ,
,
,
Articolul 27
Avalistul este obligat in acelasi mod ca acela pentru care a garantat.
Obligatiunea sa este valabila chiar daca obligatiunea pe care a garantat-o ar fi nula din
orice alta cauza decit un viciu de forma.
in care avalistul plateste cecul, el dobindeste drepturile izvorind din el impotriva celui
garantat, cum si impotriva acelora care sint obligati catre aceasta din urma, in temeiul
cecul.
CAPITOLUL IV. PREZENTAREA SI PLATA
Articolul 28
Cecul este platibil la vedere. Orice mentiune in sens contrar se considera nescrisa. Cecul
prezentat pentru plata inainte de data indicata ca data a emiterii, este platibil la ziua prezentarii.
Articolul 29
Cecul platibil in tara in care el a fost emis, trebuie sa fie prezentat pentru plata in opt
zile.
Cecul platibil in alta tara decit tara in care el a fost emis, trebuie sa fie prezentat pentru
plata in timp de douazeci sau de saptezeci de zile, in functie de faptul daca locul emiterii
si locul platii se afta pe acelasi continent sau, respectiv, pe continente diferite.
Pentru scopul prezentului articol cecurile emise intr-o tara a Europei si platibile intr-o
tara de pe tarmul Mediteranean, sau vice-versa, se considera ca fiind emise si platibile
pe acelasi continent.
Data de la care termenele sus-mentionate incep a curge, va fi data mentionata in cec ca
263
data a emiterii.
Articolul 30
in care cecul este emis intr-un loc si platibil in altul avind un calendar diferit, data
emiterii va fi stabilita ca fiind data corespunzatoare din calendarul locului platii.
Articolul 31
Prezentarea cecului la un oficiu de compensatii echivaleaza cu o prezentarea spre
plata.
Articolul 32
Revocarea cecului este valabila doar dupa expirarea termenului pentru prezentarea lui. Daca
cecul nu a fost revocat, tragatorul poate efectua plata lui chiar dupa expirarea termenului de
prezentare.
Articolul 33
Moartea sau incapacitatea tragatorului survenite dupa emiterea cecului nu vor avea
efecte asupra valabilitatii cecului.
Articolul 34
Trasul care plateste cecul poate pretinde ca aceasta sa-i fie predat cu mentiunea de
achitare scrisa de catre posesor.
Posesorul nu poate refuza o plata partiala.
in caz de plata partiala trasul poate cere sa i se faca pe cec o mentiune de aceasta plata
si sa i se dea o chitanta.
Articolul 35
Trasul care plateste transmisibil prin gir, este dator sa verifice regulata succesiune a
girurilor, dar nu si autenticitatea semnaturilor girantilor.
;
Articolul 36
Cind un cec este platibil intr-o moneda, care nu are curs la locul platii, suma poate fi
platita, in cadrul termenului pentru prezentarea cecului, in moneda tarii, dupa valoarea
ei la ziua platii. Daca plata nu a fost efectuata la prezentare, posesorul poate, la alegerea
sa, sa ceara ca suma sa fie platita in moneda tarii, fie la valoarea din ziua prezentarii, fie
la valoarea din ziua platii.
Valoarea monedei straine este determinata prin uzantele locului de plata. Tragatorul
poate totusi sa stipuleze ca suma de plata va fi calculata dupa un curs indicat in cec.
Regulile sus-mentionate nu se aplica in cazul in care tragatorul a stipulat ca plata va
trebui facuta intr-o moneda anume specificata (clauza de plata efectiv in moneda
straina).
Daca suma este indicata intr-o moneda avind aceeati denumire, dar o valoare diferita,
in tara emiterii, si in acea a platii, se presupune ca indicatia se refera la moneda locului
de plata.
CAPITOLUL V. CECURILE BARATE SI CECURILE DE DECONTARI
f
Articolul 37
.
,|;,
Tragatorul sau posesorului cecului il poate bara cu efectele stipulate in prezentul
articol.
Bararea se face prin aplicarea a doua linii paralele pe fata cecului. Bararea poate fi
generala sau speciala.
Bararea este generala daca consta din doua linii simple sau dava intre ele este inserat
termenul bancher" sau alta mentiune echivalenta; ea este speciala daca numele
bancherului este indicat intre linii.
Bararea generala poate fi transformata in barare speciala, insa bararea speciala nu
poate fi transformata in barare generala.
'
264
Prezentarea sau protestul cecului poate avea loc doar intr-o zi lucratoare, in care ultima zi a
termenului prescris de lege pentru efectuarea oricaror acte privitoare la cec, in special
prezentarea sau facerea protestului sau declaratiei echivalente, este o zi de sarbatoare legala,
termenul este prelungit pina in prima zi lucratoare ce urmeaza. Zilele de sarbatoare legala
intermediare intra in calculul termenului.
Articolul 56
in termenele prevazute de prezenta lege nu se include ziua de la care ele incep sa curga.
Articolul 57
v
mai multe state, cu conditia ca prezenta lege sa se aplice fara prejudiciu pentru normele
ce reglementeaza institutia interguvernamentala sau regulile acordului mentionat;
(i) Autentificare" inseamna procedura stabilita prin acord pentru a determina daca
ordinul de plata sau modificarea sau revocarea ordinului de plata a fost emisa de
persoana indicata ca ordonator;
(j) Zi bancara" inseamna o parte a zilei pe parcursul careia banca executa actiunile
mentionate;
(k) Perioada de executare" inseamna peroada de o zi sau doua, incepind cu prima zi in
care ordinul de plata poate fi executat conform articolului 11(1), si terminind cu ultima
zi in care el poate fi executat conform articolului mentionat;
(1) Executare", in ceea ce priveste banca recipienta alta decit banca beneficiarului,
inseamna emiterea unui ordin de plata cu scopul executarii ordinului de plata primit de
banca recipienta;
(m) Dobinda" inseamna valoarea acumulata in timp a fondurilor sau banilor implicati, care,
daca nu s-a convenit altfel, se calculeaza la rata si in baza acceptata in mod obisnuit de
comunitatea bancara pentru fondurile sau banii implicati.
Articolul 3. Instructiuni conditionate
(1) in care instructiunea nu este un ordin de plata deoarece este in functie de o conditie insa
banca recipienta o executa prin emiterea unui ordin de plata neconditionat, dupa aceasta
ordonatorul instructiunii are aceleasi drepturi si obligatii conform prezentei legi ca si ordonatorul
ordinului de plata, si beneficiarul indicat in instructiune va fi tratat ca si beneficiarul ordinului de
plata.
(2) Prezenta lege nu guverneaza termenul de executare a unei instructiuni conditionate primite de
banca, si nici nu afecteaza oricare drepturi sau obligatii a ordonatorului instructiunii conditionate
care depind de satisfacerea sau nu a conditiei stipulate. \
Articolul 4. Modificarea prin acord comun
Drepturile si obligatiile partilor la transferul de credit pot fi modificate prin acordul lor,
daca altfel nu este prevazut in prezenta lege.
...
CAPITOLUL II. OBLIGATIILE PARTILOR
Articolul 5. Obligatiile ordonatorului
(1) Ordonatorul este obligat prin ordinul de plata sau modificarea sau revocarea ordinului de
plata, daca acesta a fost emis de ordonator sau de alta persoana cu autoritatea de a obliga
ordonatorul.
(2) Cind ordinul de plata sau modificarea sau revocarea ordinului de plata sint supuse
autentificarii ce nu se reduce la simpla comparare a semnaturilor, ordonatorul prezumat care nu
este responsabil conform punctului (1) este totusi obligat daca
(a) autentificarea este in circumstantele respective o metoda comercial rezonabila de securitate
impotriva ordinelor de plata neautorizate; si
(b) banca recipienta s-a conformat autentificarii.
(3) Partilor nu pot conveni asupra obligatiei ordonatorului de a se conforma punctului
(2) daca autentificarea nu este comercial rezonabila in circumstantele respective.
(3) Ordonatorul prezumat nu este, totusi, obligat prin paragraful (2) daca dovedeste ca ordinul de
plata precum primit de banca recipienta rezulta din actiunile altei persoane decit
(a) un angajat actual sau anterior al ordonatorului prezumat; sau
(b) o persoana a carei relatii cu ordonatorul prezumat i-au permis sa obtina acces la procedura de
autentificare.
Alineatul precedent nu se aplica daca banca recipienta dovedeste ca ordinul de plata a rezultat
din actiunile persoane care a obtinut accesul la procedura de autentificare din culpa ordonatorului
prezumat. (5) Ordonatorul care este obligat prin ordinul de plata, este obligat conform termenilor
acestui ordin precum primite de banca recipienta. Totusi, ordonatorul nu este obligat printr-o
copie eronata a, sau o eroare sau divergenta in, ordinul de plata, daca
269
(a) ordonatorul si banca recipienta au convenit asupra unei proceduri de detectare a copiilor
eronate, a erorilor si discrepantelor in ordinul de plata; si
(b) utilizarea procedurii de catre banca recipienta a descoperit sau ar fi descoperit copia eronata,
eroarea sau discrepanta.
Daca eroarea sau discrepanta care banca ar fi detectat-o s-a exprimat in faptul ca ordonatorul a
instructat plata pentru o valoare mai mare decit cea intentionata de ordonator, acesta este obligat
numai in limita valorii care a fost intentionata. Alineatul (5) se aplica fata de eroarea sau
discrepanta in ordinul de modificare sau revocare in acelasi mod cum se aplica fata de eroarea
sau discrepanta in ordinul de plata.
Articolul 6. Plata catre banca recipienta
.:.-.,. i'.i .;;;-,,;, .';.-:"
tun
Pentru scopurile prezentei legi, executarea obligatiei ordonatorului de a efectua plata conform
articolului 5(6) catre banca recipienta, are loc
(a) daca banca recipienta debiteaza contul ordonatorului deschis la ea - cint se face debitarea; sau
(b) daca ordonatorul este o banca si punctul (a) nu se aplica
(i) cind creditul, facut de ordonator pe contul bancii recipiente deschis la ordonator,
este utilizat sau, daca nu este utilizat, in ziua bancara urmatoare zilei in care creditul
este pus la dispozitia bancii recipiente si aceasta este in cunostinta despre faptul
respectiv, sau
!
(ii) cind creditul, facut de ordonator pe contul bancii recipiente deschis la alta banca,
este utilizat sau, daca nu este utilizat, in ziua bancara urmatoare zilei in care creditul
este pus la dispozitia bancii recipiente si aceasta este in cunostinta despre faptul
respectiv, sau
(iii) cind compensatiunea finala este efectuata in favoarea bancii recipiente, la banca
centrala in care aceasta banca recipienta isi are cont, sau
(iv) cind compensatiunea finala este efectuata in favoarea bancii recipiente in
conformitate cu
a. regulile unui sistem de transfer a fondurilor, care prevad compensatiunea bilaterala sau
multilaterala a obligatiilor intre participanti, sau
b. acordul bilateral de clearing, incheiat cu ordonatorul, sau
c. daca a. si b. sint inaplicabile, dupa cum este prevazut de lege.
''.
Articolul 7. Acceptarea sau refuzarea ordinului de plata de catre banca recipienta alta decit banca
beneficiarului
(1) Prevederile prezentului articol se aplica fata de banca recipienta alta decit banca
beneficiarului.
(2) Banca recipienta accepta ordinul de plata in primul din urmatoarele momente:
(a) cind banca primeste ordinul de plata, cu conditia ca banca si ordonatorul sa fi avut intelegerea
ca banca executa ordinele de plata a ordonatorului imediat dupa primire;
(b) cind banca notifica acceptarea sa ordonatorului;
,v;i'"V(c) cind banca emite un ordin de plata cu scopul executarii ordinului de plata primit;
(d) cind banca debiteaza contul ordonatorului, deschis la ea, pentru achitarea ordinului de plata;
sau
(e) cind a expirat termenul pentru trimiterea notificarii de refuz in conformitate cu alineatul (3)
de mai jos, fara ca notificarea mentionata sa fie expediata.
(3) Banca recipienta care nu accepta ordinul de plata trebuie sa trimita notificarea de refuz nu
mai tirziu de ziua bancara urmatoare incheierii perioadei de executare, cu exceptia cazurilor in
care:
(a) plata urmeaza a fi facuta prin debitarea contului ordonatorului la banca recipienta, si
fondurile disponibile pe cont sint insuficiente pentru achitarea ordinului de plata;
(b) plata trebuie facuta in alt mod, si nu a fost efectuata; sau
270
de actiuni, ea trebuie sa execute actiunea in ziua urmatoare in care ea executa asa fel de actiuni.
(7) Pentru scopurile prezentului articol, filialele si oficiile separate ale bancii, chiar daca sint
amplasate in acelasi stat, se considera banci separate.
.iis,i.:f
Articolul 12. Revocarea
(1) Un ordin de plata nu poate fi revocat de ordonator decit daca ordinul de revocare este primit
de banca recipienta alta decit banca beneficiarului, in timpul si modul suficient pentru a acorda
bancii recipiente oportunitatea rezonabila de a actiona inainte de ultimul din momentele timpului
efectiv de executare, si inceputului zile in care ordinul de plata trebuia sa fie executat conform
paragrafelor (a) si (b) a articolului 11(1).
(2) Un ordin de plata nu poate fi revocat de ordonator decit daca ordinul de revocare este primit
de banca recipienta alta decit banca beneficiarului, in timpul si modul suficient pentru a acorda
bancii recipiente oportunitatea rezonabila de a actiona inainte de ultimul din momentele
executarii transferului de credit, si inceputului zile in fondurile trebuie sa fie puse la dispozitia
beneficiarului.
(3) in pofida prevederilor paragrafelor (1) si (2), ordonatorul si banca recipienta pot conveni ca
ordinele de plata emise de ordonator catre banca recipienta sa fie irevocabile, ori ca ordinul de
revocare sa fie valabil doar daca este primit inainte de timpul indicat in paragrafele (1) ori (2).
(4) Ordinul de revocare trebuie sa fie autentificat.
(5) Banca recipienta alta decit banca beneficiarului, care executa sau accepta ordinul de plata, in
privinta caruia un ordin de revocare a fost sau este ulterior primit, nu are dreptul la plata pentru
acest ordin de plata. Daca transferul de credit este incheiat, banca va rambursa orice plata primita
de ea.
(6) Daca recipientul rambursarii nu este initiatorul transferului de credit, el va transfera
rambursarea ordonatorului sau.
(7) Banca care este obligata sa efectuieze o rambursare catre ordonatorul sau, este eliberata de
aceasta obligatie in masura in care ea efectueaza rambursarea direct catre ordonatorul anterior.
Orice banca urmatoare dupa acest ordonator anterior sint eliberate de obligatie in aceleasi
conditii.
(8) Initiatorul care are dreptul la rambursare conform prezentului articol, poate sa o recupereze
de la orice banca obligata sa efectuieze rambursare, in masura in care aceata obligatie nu a fost
executata. Banca care este obligata sa efectuieze rambursarea, este eliberata de aceasta obligatie
in masura in care ea efectueaza rambursarea direct catre initiator. Orice alta banca obligata este
eliberata de obligatie in aceleasi conditii.
(9) Paragrafele (8) si (9) nu se aplica fata de banca daca ele ar afecta drepturile si obligatiile
bancii in baza oricarui acord ori oricarei reguli a unui sistem de transfer de fonduri.
(10) Daca transferul de credit este incheiat insa banca recipienta executa ordinul de plata in
privinta caruia un ordin de revocare a fost sau este ulterior primit, banca recipienta are acele
drepturi de recuperare de la beneficiar a valorii transferului de credit, care pot fi in alt mod
prevazute de lege.
(11) Moartea, insolvabilitatea, falimentul sau incapacitatea ordonatorului sau initiatorului nu
opereaza automat revocarea ordinului de plata sau incetarea autoritatii ordonatorului.
(12) Principiile continute in prezentul articol se aplica fata de modificarea ordinului de
plata.
.,,
,,
,,, ,"'
(13) Pentru scopurile prezentului articol, filialele si oficiile separate ale bancii, chiar daca sint
amplasate in acelasi stat, se considera banci separate.
CAPITOLUL IU. CONSECINTELE TRANSFERURILOR DE CREDIT NEEFECTUATE,
GRESITE SAU INTIRZIATE
.,.: ' ' .
iiit':\:i')vy- :\ .';. .'.-. :\i\h
Articolul 13. Asistenta
273
Pina la incheierea transferului de credit, fiecare banca recipienta va asista initiatorul si fiecare
banca ordonatoare subsecventa, si va solicita asistenta de la urmatoarea banca recipienta, in
executarea procedurilor bancare a transferului de credit.
Articolul 14. Rambursarea
(1) Daca transferul de credit nu este incheiat, banca initiatorului este obligata sa ramburseze
initiatorului orice plata primita de la el, cu dobinda acumulata din ziua platii pina in ziua
rambursarii. Banca initiatorului si fiecare banca recipienta urmatoare au dreptul la recuperarea
oricaror fonduri platite catre banca lor recipienta, cu dobinda acumulata din ziua platii pina la
ziua recuperarii.
(2) Prevederile paragrafului (1) nu pot fi modificate prin acordul partilor, numai daca o banca
prudenta a initiatorului nu ar fi altfel acceptat un anume ordin de plata din cauza unui risc sporit
al transferului de credit.
(3) Banca recipienta nu va fi obligata sa faca rambursarea conform paragrafului (1) daca ea nu
poate sa obtina rambursarea deoarece banca intermediara prin care ea a fost solicitata sa
efectuieze transferul de credit, a suspendat platile sau ii este interzis prin lege sa efectueze
rambursarea.
Banca recipienta nu se considera ca a fost solicitata sa utilizeze banca intermediara decit daca
aduce dovada faptului ca nu solicita sistematic asemenea instructiuni in cazuri similare.
Ordonatorul care primul a specificat utilizarea bancii intermediare respective, are dreptul sa
primeasca rambursarea de la banca intermediara.
(4) Banca care este obligata sa faca rambursarea catre ordonator, este eliberata de aceasta
obligatie in masura in care ea efectueaza rambursarea direct catre ordonatorul anterior. Orice
banca urmatoare dupa acest ordonator anterior sint eliberate de obligatie in aceleasi conditii.
,
.,..-..,
(5) Initiatorul care are dreptul la rambursare conform prezentului articol, poate sa o recupereze
de la orice banca obligata sa efectuieze rambursare, in masura in care aceata obligatie nu a fost
executata. Banca care este obligata sa efectuieze rambursarea, este eliberata de aceasta obligatie
in masura in care ea efectueaza rambursarea direct catre initiator. Orice alta banca obligata este
eliberata de obligatie in aceleasi conditii.
(6) Paragrafele (4) si (5) nu se aplica fata de banca daca ele ar afecta drepturile si obligatiile
bancii in baza oricarui acord ori oricarei reguli a unui sistem de transfer de fonduri.
, ,,,.,............,,.;.,..,.-..., ,,. ,.;.. ,-,, ... .: - ,,,, ..,...-..,.,-,,.,,; ...-.
Articolul 15. Corectarea platii insuficiente
Daca valoarea ordinului de plata executat de banca recipienta este mai mica decit valoarea
ordinului de plata care 1-a acceptat, din motive altele decit deducerea comisioanelor, ea este
obligata sa emita un ordin de plata pentru valoarea diferentei.
Articolul 16. Restituirea platii
;i
.; , :
Daca transferul de credit este incheiat, insa valoarea ordinului de plata executat de banca
recipienta este mai mare decit valoarea ordinului de plata pe care 1-a acceptat, banca recipienta
are acele drepturi de recuperare de la beneficiar a valorii transferului de credit, care pot fi in alt
mod prevazute de lege.
,;
,
Articolul 17. Obligatia de a plati dobinda
(1) Banca recipienta care incalca obligatiile sale mentionate in articolul 8(2), este responsabila
fata de beneficiar daca transferul de credit este incheiat. Obligatia bancii recipiente este de a plati
dobinda la valoarea ordinului de plata, pe durata intirzierii cauzate de incalcarea bancii
recipiente. Daca intirzierea se refera doar la o parte din valoarea ordinului de plata, obligatia se
va rezuma la plata dobinzii pentru valoarea care a fost retinuta.
(2) Banca recipienta poate fi eliberata de obligatia prevazuta in paragraful (1) prin plata facuta
bancii sale recipiente sau prin plata directa beneficiarului. Daca banca recipienta primeste o
asemenea plata insa nu este beneficiar al ordinului de plata, ea va transfera beneficiul dobinzii la
urmatoarea banca recipienta sau, daca este banca beneficiarului, la beneficiar.
274
(3) Initiatorul este in drept sa-si recupereze dobinda la care ar fi avut dreptul beneficiarul dar
care nu a fost primita de acesta conform paragrafelor (1) si (2), in masura in care initiatorul a
achitat dobinda beneficiarului pentru intirzierea executarii transferului de credit. Banca
initiatorului si oricare banca ordonatoare subsecventa care nu este banca responsabila conform
paragrafului (1), poate sa-si recupereze dovinda platita catre ordonatorul sau, de la banca sa
ordonatoare sau de la banca responsabila conform paragrafului (1).
(4) Banca recipienta care nu efectueaza notificarea ceruta prin articolele 8(4) si (5), va plati
dobinda catre ordonator, din orice plata care a fost primita de la ordonator in baza articolului
5(6), pentru perioada retinerii platii.
(5) Banca beneficiarului care nu efectueaza notificarea ceruta prin articolele 10(2), (3) si (4), va
plati dobinda catre ordonator, din orice plata care a fost primita de la ordonator in baza
articolului 5(6), pentru perioada din ziua platii pina in ziua notificarii.
(6) Banca beneficiarului este responsabila fata de beneficiar in masura prevazuta de legea ce
guverneaza relatiile intre beneficiar si banca in cazul neiexecutarii uneia din obligatiile prevazute
in articolul 10(1) sau (5).
(7) Prevederile prezentului articol pot fi modificate prin acordul partilor, in masura in care
raspunderea unei banci fata de alta este redusa sau majorata. Un asa acord referitor la reducerea
raspunderii poate fi inclus in conditiile standard de activitate a
bancii. Banca poate consimti majorarea raspunderii sale fata de initiator sau de beneficiarul care
nu este banca, insa nu poate diminua raspunderea sa fata de un asemenea initiator sau beneficiar.
in particular, ea nu poate diminua raspunderea sa print-un acord ce stabileste o rata fixa a
dobinzii.
Articolul 18. Exclusivitatea remediilor
Remediile mentionate in articolul 17 sint exclusive, si nici un alt remediu oferit in baza altor legi
nu va fi disponibil in cazul nerespectarii articolelor 8 sau 10, cu exceptia oricarui remediu care ar
putea exista pentru neexecutarea sau executarea neconforma de catre banca a unui ordin de plata,
in conditii in care aceasta incalcare (a) invedereaza intentia de a cauza daune, sau (b) e comisa in
mod neglijent si in cunostinta probabilitatii cauzarii daunei.
CAPITOLULIV. INCHEIEREA TRANSFERULUI DE CREDIT
Articolul 19. incheierea transferului de credit
(1) Un transfer de credit este incheiat in momentul in care banca beneficiarului accepta ordinul
de plata in beneficiul beneficiarului. La incheierea transferului de credit, banca beneficiarului
devine debitoare fata de beneficiar in limita valorii ordinului de plata acceptat de ea. incheierea
nu afecteaza in nici un alt mod relatiile intre beneficiar si banca beneficiarului.
(2) Transferul de credit este incheiat chiar daca valoarea ordinului de plata acceptat de banca
beneficiarului este mai mica decit valoarea ordinului de plata a initiatorului, ca rezultat al
deducerii de catre bancile recipiente a comisioanelor lor. incheierea transferului de credit nu va
prejudicia drepturile beneficiarului in baza legii aplicabile ce guverneaza obligatia subiacenta de
recuperare a valorii acestor comisioane de la initiator.
Anexa V.4. Aranjamentul privind serviciul cecurilor postale, Seoul, 1994
ARANJAMENTUL PRIVIND SERVICIUL CECURILOR POSTALE511
'
incheiat la Seoul la 14.09.1994
In vigoare pentru Republica Moldova din 3 iulie 1997
Subsemnatii, plenipotentiari ai guvernelor tarilor membre ale Uniunii, in baza prevederilor art.
22 paragraful 4 al Constitutiei Uniunii Postale Universale, adoptata la Viena la 10 iulie 1964, de
comun acord si sub rezerva art. 25 paragraful 4 al sus-numitei Constitutii, au hotarit urmatorul
aranjament:
CAPITOLUL/. DISPOZITII PRELIMINARE
,pw i.'..-: w
Articolul 1. Obiectul aranjamentului
1. Prezentul aranjament reglementeaza ansamblul prestatiilor pe care serviciul de cecuri postale
este in masura sa il ofere utilizatorilor de conturi curente postale si pe care tarile contractante
275
virate, in creditul conturilor lor. Cind ele nu comporta nici o comunicare speciala, ele pot fi
inlocuite printr-o mentiune pe releveul de cont, care sa permita beneficiarului sa-1 identifice pe
ordonator.
7. Viramentele telegrafice sint supuse dispozitiilor regulamentului telecomunicatiilor. In plus fata
de taxa prevazuta la paragraful 3 de mai sus, ordonatorul unui virament telegrafic plateste taxa
prevazuta pentru transmitere prin sistem de telecomunicatii, inclusiv, eventual, taxa unei
comunicari speciale destinate beneficiarului. Pentru fiecare virament telegrafic, biroul de cecuri
postale destinatar intocmeste un aviz de sosire sau un aviz de virament din serviciul intern sau
international si il adreseaza fara cheltuieli beneficiarului. Cind viramentul telegrafic nu comporta
nici o comunicare speciala, avizul de sosire sau avizul de virament poate fi inlocuit cu o
mentiune pe releveul de cont, care permite beneficiarului sa il identifice pe ordonator.
Articolul 4. Responsabilitatea
1. Principiul si intinderea responsabilitatii
1.1. Administratiile sint responsabile de sumele operate in debitului contului ordonatorului, pina
in momentul in care viramentul a fost reglementar executat.
1.2. Administratiile sint responsabile de indicatiile eronate furnizate de catre serviciul
lor pe listele de viramente simple sau pe viramentele telegrafice. Responsabilitatea se refera la
erori de convertire si la erori de transmitere.
1.3. Administratiile nu isi asuma nici o responsabilitate pentru intirzierile care pot sa se produca
in transmiterea si executarea viramentelor.
1.4. Administratiile pot, de asemenea, sa convina intre ele ca sa fie aplicate conditii mai extinse
de responsabilitate, adaptate necesitatilor din serviciile lor interne.
1.5. Administratiile sint absolvite de orice responsabilitate:
a) cind, drept urmare a distrugerii documentelor de serviciu ca rezultat al unui caz de forta
majora, ele nu pot sa dea detalii despre executarea unui virament, cel putin daca proba
responsabilitatii lor nu a fost administrata;
b) cind ordonatorul nu a formulat nici o reclamatie in termenul prevazut la art. 30 paragraful 1 al
Conventiei.
2. Determinarea responsabilitatii
Sub rezerva prevederilor art. 9 pct. 3.2.-3.5. din Aranjamentul privind mandatele postale,
responsabilitatea revine administratiei tarii in care s-a produs eroarea.
3. Plata sumelor datorate. Recursul
3.1. Obligatia de a-1 despagubi pe reclamant revine administratiei sesizate prin reclamatie.
3.2. Indiferent care ar fi cauza rambursarii, suma de rambursat ordonatorului unui virament nu
poate depasi suma inscrisa in debitul contului sau.
3.3. Administratia care a despagubit pe reclamant are dreptul la recurs impotriva administratiei
responsabile.
3.4. Administratia care a suportat, in ultima instanta, paguba are un drept de recurs, pina la
concurenta sumei platite, impotriva persoanei care a beneficiat de aceasta eroare.
4. Termenul de plata
4.1. Varsarea sumelor datorate reclamantului trebuie sa aiba loc de indata ce responsabilitatea
serviciului a fost stabilita, intr-un termen limita de 6 luni incepind cu a doua zi dupa reclamatie.
4.2. Daca administratia presupusa ca responsabila, sesizata in mod reglementar, a lasat sa se
scurga 5 luni fara sa dea o solutie definitiva unei reclamatii, administratia pe linga care a fost
prezentata reclamatia este autorizata sa despagubeasca reclamantul in contul celeilalte
administratii.
5. Rambursarea catre administratia care intervine
5.1. Administratia responsabila este obligata sa despagubeasca administratia care a restituit
suma reclamantului, intr-un termen de 4 luni incepind din ziua notificarii rambursarii.
5.2. La expirarea acestui termen, suma datorata administratiei care a despagubit reclamantul
devine producatoare de dobinzi moratorii, respectiv 6% pe an.
CAPITOLULUI. VARSAMINTUL
277
.
v , ":Articolul 5. Varsamintul
;:
2. Administratiile sint responsabile de indicatiile eronate, furnizate de catre serviciul lor pe listele
de cecuri de asignare sau pe cecurile de asignare telegrafice. Responsabilitatea se intinde asupra
erorilor de convertire si erorilor de transmitere.
3. Administratiile nu isi asuma nici o responsabilitate pentru intirzierile care se pot produce in
transmiterea sau plata cecurilor de asignare.
4. Administratiile pot conveni intre ele sa aplice si conditii de responsabilitate mai extinse,
adaptate nevoilor in serviciile lor interne.
5. Art. 9 al Aranjamentului privind mandatele postale se aplica si cecurilor de asignare.
Articolul 10. Remuneratia administratiei de plata
1. Administratia de emitere atribuie administratiei de plata pentru fiecare cec de asignare o
remuneratie a carei valoare este fixata, in functie de valoarea medie a cecurilor de asignare
cuprinse in scrisorile de inaintare adresate in cursul fiecarei luni, la:
- 0,59 DST -pina la 65,34 DST;
- 0,72 DST - peste 65,34 DST pina la 130,68 DST;
- 0,88 DST - peste 130,68 DST pina la 196,01 DST;
-ls08DST-pestel96,01DSTpinala261,35DST; is -&!-'' -; -l,31DSTpeste261,35DSTpinala326,69DST;
r
-1,57 DST-peste 326,69 DST.
2. in locul taxelor prevazute in paragraful 1, administratiile pot, totusi, sa convina atribuirea unei
remuneratii uniforme, in DST sau in moneda tarii de plata, independenta de valoarea cecurilor de
asignare.
3. Remuneratia datorata administratiei de plata este stabilita in fiecare luna in modul urmator:
--........;-.
-.........
a) taxa de remuneratie in DST de aplicat pentru fiecare cec de asignare este determinata dupa
convertirea in DST a valorii medii a cecurilor de asignare, pe baza valorii medii a DST in
moneda tarii de plata, asa cum este ea definita in regulamentul de aplicare a Conventiei
(Echivalenti);
b) suma totala in DST, obtinuta pentru remunerarea referitoare la fiecare cec, este convertita in
moneda tarii de plata pe baza valorii reale a DST, in vigoare in ultima zi a lunii la care se
raporteaza contul;
c) in care remuneratia uniforma, prevazuta la paragraful 2, este fixata in DST, convertirea sa in
moneda tarii de plata este efectuata asa cum se mentioneaza la alin. b).
CAPITOLUL VI. ALTE MODURI DE SCHIMB AL PLATILOR
Articolul 11. Alte moduri de schimb al platilor
;
1. Platile internationale de asigurat prin debitarea conturilor curente postale pot fi efectuate si cu
ajutorul benzilor magnetice sau prin oricare alt suport convenit intre administratii.
' "'
''
2. Administratiile de destinatie pot sa utilizeze formularele din regimul lor intern pentru
reprezentarea ordinelor de plata care le sint astfel adresate. Conditiile schimbului sint, in acest
caz, fixate prin conventii speciale, adoptate de catre administratiile respective.
CAPITOLUL VIL POSTCECUL
Articolul 12. Eliberarea postcecurilor
1. Fiecare administratie poate elibera postcecul titularilor sai de conturi curente postale.
2. Titularilor de conturi curente postale, carora li se elibereaza postcecuri, li se elibereaza si o
carte de garantie postcec, care trebuie sa fie prezentata in momentul platii.
3. Valoarea maxima garantata este imprimata pe versoul fiecarui cec postal sau pe o anexa, in
moneda convenita intre tarile contractante.
4. in afara unui acord special cu administratia de plata, administratia de emitere fixeaza taxa de
convertire a monedei sale in moneda tarii de plata.
279
prezente si care voteaza si care sint parti la aranjament. Cel putin jumatate din numarul acestor
tari membre reprezentate in congres trebuie sa fie prezente in momentul votului.
3.2. Pentru a deveni executorii, propunerile referitoare la regulament, care au fost trimise de
catre congres Consiliului de exploatare postala, pentru decizie, sau care sint introduse intre doua
congrese, trebuie sa fie aprobate de catre majoritatea membrilor Consiliului de exploatare postala
care sint parti la aranjament.
3.3. Pentru a deveni executorii, propunerile introduse intre doua congrese si referitoare la
prezentul aranjament trebuie sa reuneasca:
3.3.1. doua treimi din sufragii, cel putin jumatate dintre tarile membre parti la aranjament, care
au raspuns consultarii, daca este vorba despre dispozitii noi;
3.3.2. majoritatea sufragiilor, cel putin jumatate dintre tarile membre parti la aranjament, care au
raspuns consultarii, daca este vorba despre modificari la dispozitiile prezentului aranjament;
3.3.3. majoritatea sufragiilor, daca este vorba despre interpretarea dispozitiilor prezentului
aranjament.
3.4. in pofida dispozitiilor prevazute la pct. 3.3.1., orice tara membra, a carei legislatie nationala
este inca incompatibila cu adaugarea propusa, are posibilitatea sa faca o declaratie catre
directorul general al Biroului international, in care sa indice ca nu este posibil sa accepte aceasta
adaugare, in termen de 90 de zile incepind de la data notificarii acesteia.'
, ;;. 'i-i'm\n M
4. Prezentul aranjament va intra in aplicare la data de 1 ianuarie 1996 si va ramine in vigoare
pina la punerea in aplicare a actelor viitorului congres.
Drept pentru care, plenipotentiarii guvernelor tarilor contractante au semnat prezentul aranjament
intr-un exemplar care este depus pe linga directorul general al Biroului international. O copie de
pe aranjament va fi predata fiecarei parti de catre guvernul tarii gazda a congresului.
-,
Anexa V. 5. Reguli si uzante uniforme privind acreditivele documentare (UCP 500), 1993
REGULI SI UZANTE UNIFORME PRIVIND ACREDITIVELE DOCUMENTARE
PUBLICATIANR. 500,1993
A. DISPOZITII GENERALE SI DEFINITII
\-. ,
Articolul 1. Aplicarea regulilor si uzantelor uniforme
Regulile uniforme si practica privind acreditivele, revizuite in 1993, publicatia CCI Nr.
500, se vor aplica tuturor acreditivelor documentare (inclusiv, in masura in care pot fi
aplicabile, si scrisorilor de credit - L/C stand-by"), acolo unde sint incluse in textul
acreditivului.
Ele sint obligatorii pentru toate partile, daca nu s-a convenit altfel, in mod expres, in
acreditiv.
Articolul2. Definirea acreditivului
in spiritul acestor articole, expresiile acreditiv(e)" {Documentary Credit(s)) si scrisori
de credit stand-by" (Standby Letter(s) of Credit) (numite in continuare acreditive"
{Credits) inseamna orice aranjament, oricum ar fi denumit sau descris, prin care o
banca (banca emitenta) (Issuing Bank), actionind la cererea si dupa instructiunile
unui client (ordonator) (Aplicant) sau in numele sau propriu:
i. efectueaza o plata catre un tert sau la ordinul acestuia (beneficiarul) (Benefeciary)
sau accepta si plateste efecte de comert (cambii) (Drafl(s)) trase de catre beneficiar;
ii. autorizeaza alta banca sa efectueze o asemenea plata sau sa accepte si sa plateasca
asemenea cambii (draft(s));
sau
''
.A
iii. autorizeaza o alta banca sa negocieze, contra documentelor precizate cu conditia ca
acestea sa fie conforme cu termenii si conditiile acreditivului.
281
in spiritul acestor articole, sucursalele bancilor din alte tari sint considerate alte banci.
Articolul 3. Acreditive contra contracte
a. Acreditivele, prin natura lor, sint tranzactii separate de contractele de vinzari sau alte contracte
care pot sta la baza lor iar, bancile nu sint in nici un fel obligate sau implicate prin asemenea
contract(e), chiar daca vreo referire la asemenea contract(e) este inclusa in acreditiv. Drept
urmare, angajamentul unei banci de a plati, accepta si plati cambii sau a negocia si/sau de a-si
indeplini orice alta obligatie in cadrul acreditivului, nu poate constitui subiectul unei pretentii sau
renuntari, formulate de ordonator, ca rezultat al relatiilor sale cu banca emitenta sau cu
beneficiarul.
b. Un beneficiar nu se poate prevala in nici un caz de relatiile contractuale existente intre banci
sau intre ordonator si banca emitenta.
Articolul 4. Documente contra marfuri/servicii/prestatii
f
in operatiunile pe baza de acreditiv toate partile implicate trateaza cu documente si nu cu
marfuri, servicii si/sau alte prestatii la care documentele pot sa se refere.
Articolul 5. Instructiuni de emitere/modificare a acreditivului
a. Instructiunile pentru emiterea acreditivului, acreditivul insusi, instructiunile de modificare si
modificarea insasi, trebuie sa fie complete si precise.
;i: Cu scopul de a se evita confuzia si gresita intelegere, bancile vor descuraja orice incercare:
i. de a include detalii excesive in acreditiv sau in orice modificare la acesta; ii. de a da
instructiuni de emitere, avizare sau confirmare a unui acreditiv prin referirea la un acreditiv emis
anterior (acreditiv similar), care a fost subiectul unui amendament(e) acceptat(e) si/sau
amendament(e) neacceptat(e).
b. toate instructiunile de emitere a acreditivului, acreditivul insusi si, in care este cazul, toate
instructiunile suplimentare de modificare insasi, trebuie sa precizeze clar documentul(ele) contra
carora se va face plata, acceptarea sau negocierea.
B. FORMA SI NOTIFICAREA ACREDITIVELOR
Articolul 6. Acreditive revocabile si irevocabile
a. Acreditivele pot fi sau:
: i. revocabile;
''.. ?.''.' '" -' !' ':,' ,' '
:.':' .
sau
ii. irevocabile;
b. Prin urmare, acreditivele trebuie sa indice clar daca sint revocabile sau irevocabile.
c. in lipsa unei asemenea precizari acreditivul va fi considerat irevocabil.
Articolul 7. Obligatiile bancii avizatoare
a. Un acreditiv poate fi avizat unui beneficiar prin alta banca (banca avizatoare) (Advis-ing
Bank) fara angajament din partea acesteia, dar acea banca, daca decide sa avizeze acreditivul, va
avea o grija rezonabila pentru verificarea autenticitatii aparente a acreditivului pe care il
avizeaza. Daca banca decide sa nu avizeze acreditivul, trebuie si informeze banca emitenta, fira
intirziere.
b. Daca banca avizatoare nu poate stabili aparenta autenticitate trebuie sa informeze neintirziat
banca de la care a primit instructiunile, ca este in imposibilitatea de a stabili autenticitatea
acreditivului si, daca totusi, se decide sa avizeze acreditivul, trebuie sa informeze beneficiarul ca
este in imposibilitatea de a stabili autenticitatea acreditivului.
Articolul 8. Revocarea acreditivului
.. ' : .' :JO i . !i.f-/(;.' .;,; ;;:;
a. Un acreditiv revocabil poate fi modificat sau anulat de banca emitenta in orice moment fara o
avizare prealabila a beneficiarului.
b. Totusi, banca emitenta trebuie:
i. sa ramburseze cealalta banca, prin care a fost facut utilizabil acreditivul, pentru plata
la vedere, prin acceptare sau negociere pentru orice plata, acceptare sau negociere
facuta de o astfel de banca - inaintea primirii de catre acestea a avizarii modificarii sau
282
sau banca desemnata, actionind in nume propriu, trebuie sa determine numai pe baza
documentelor, daca ele apar a fi sau nu in conformitate cu termenii si conditiile
acreditivului. Daca documentele nu apar a fi in concordanta cu termenii si conditiile
acreditivului, bancile pot refuza sa accepte documentele.
c. Daca banca emitenta stabileste ca documentele nu sint conforme cu termenii si
conditiile acreditivului, ea poate, din initiativa proprie, sa se adreseze ordonatorului
pentru aprobarea discrepantelor. Acesta nu extinde totusi peridada mentionata in
articolul 13 (b).
d.i. Daca banca emitenta si/sau banca confirmatoare, daca exista, sau o banca desemnata,
actionind in nume propriu, decide sa refuze documentele, trebuie sa anunte acest lucru
prin telecomunicare sau, daca aceasta nu este posibil, prin alte mijloace de comunicare
rapide, fara intirziere, dar nu mai tirziu decit cele 7 zile bancare urmatoare zilei primirii
documentelor. Asemenea notificare va fi adresata bancii de la care s-au primit
documentele sau beneficiarului, daca s-au primit documentele direct de la el;
ii. O asemenea notificare trebuie sa precizeze toate neconcordantele pe baza carora
banca refuza documentele si trebuie, de asemenea, sa precizeze daca banca pastreaza
documentele la dispozitia prezentatorului sau i le returneaza.
iii. Banca emitenta si/sau banca confirmatoare, daca exista, vor fi apoi indreptatite sa
solicite de la banca remitenta (Remitting Bank), rambursarea, cu dobinda, a oricaror
plati care au fost facute de catre acea banca.
e. Daca banca emitenta si/sau banca confirmatoare, daca exista, omite sa actioneze in
concordanta cu prevederile acestui articol si/sau omite sa tina documentele la dispozitia
prezentatorului sau sa i le retumeze, banca emitenta si/sau banca confirmatoare, daca exista, va fi
privata de dreptul de a reclama documentele ca nefiind in concordanta cu termenii si conditiile
acreditivului.
f. Daca banca remitenta atrage atentia bancii emitente si/sau bancii confirmatoare, daca exista,
asupra oricaror discrepante in documente sau avizeaza asemenea banci ca a platit, si-a asumat
angajamentul de plata aminata, a acceptat cambiile sau a negociat sub rezerva sau contra unei
garantii privitoare la asemenea discrepante; banca emitenta sau banca confirmatoare, daca exista,
nu vor fi astfel scutite de nici una din obligatiile lor provenind din prevederile acestui articol.
Asemenea rezerva sau garantie vizeaza numai relatiile dintre banca remitenta si partea fata de
care a existat rezerva sau de la care, ori in contul careia, a fost obtinuta garantia.
Articolul 15. Neasumarea raspunderii autenticitatii documentelor Bancile nu-si asuma nici o
obligatie sau responsabilitate pentru forma, suficienta, acuratetea, autenticitatea, falsificarea sau
efectul legal ale oricarui(or) document(e) sau pentru conditiile generale si/sau specifice, stipulate
in document(e) sau supraadaugate pe acestea; de asemenea, ele nu-si asuma nici o obligatie sau
responsabilitate pentru descrierea, cantitatea, greutatea, calitatea, conditia, ambalarea, livrarea,
valoarea sau existenta marfurilor reprezentate prin document(e) sau pentru buna credinta sau
actele si/sau omisiunile, solvabilitatea, indeplinirea obligatiilor sau
reputatia expeditorilor, carausilor, transportatorilor, destinatarilor sau asiguratorilor marfurilor,
sau oricarei alte persoane, oricare ar fi ea.
Articolul 16. Neasumarea raspunderii pentru transmiterea mesajelor
Bancile nu-si asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru consecintele care decurg din
intirzierea si/sau pierderea pe parcursul transportului a oricarui(or) mesaj(e), scrisoare(i) sau
document(e) sau pentru intirzierea, mutilarea sau alta eroare(ori) intervenita(e) in transmiterea
oricarei telecomunicari. Bancile nu-si asuma nici o obligatie sau raspundere pentru erori in
traducerea si/sau interpretarea termenilor tehnici si isi rezerva dreptul de a transmite termenii si
conditiile acreditivului fara sa-i traduca.
Articolul 17. Forta majora
Bancile nu-si asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru consecintele ivite din
intreruperea activitatilor datorita circumstantelor de forta majora, calamitati naturale, revolte,
miscari civile, insurectii, razboaie sau alte cauze in afara controlului lor, sau cele provocate de
286
greve sau blocari de activitate (lock-out"). in afara de cazul in care sint special autorizate,
bancile, pina la reluarea activitatii lor, nu vor plati, nu-si vor asuma angajamentul de plata
aminata, nu vor accepta cambiile, nu vor negocia acreditivele care au expirat in timpul unor
asemenea intreruperi ale activitatilor lor.
Articolul 18. Neasumarea raspunderii pentru actiunile unei alte parti instructate
a. Bancile care utilizeaza serviciile unei alte banci sau ale altor banci cu scopul de a da curs
instructiunilor ordonatorului, fac aceasta pe contul si pe riscul ordonatorului.
b. Bancile nu-si asuma nici o obligatie sau raspundere daca instructiunile pe care le transmit nu
sint indeplinite, chiar daca ele au luat initiativa in alegerea acelei sau acelor alte banci.
ci. O parte care da instructiuni altei parti sa presteze servicii este obligata sa-i plateasca
acesteia toate cheltuielile, inclusiv comisioane, taxe, speze, costuri sau cheltuieli
efectuate de catre partea instructata pentru executarea instructiunilor primite.
ii. in cazul in care acreditivul precizeaza ca asemenea cheltuieli sint in contul unei terte
parti, alta decit cea care da instructiunile, iar cheltuielile nu pot fi recuperate, partea
care a dat instructiunile va fi in final obligata sa le plateasca.
d. Ordonatorul acreditivului va fi raspunzator si va fi dator sa asigure (indemnify")
bancile contra tuturor obligatiilor si responsabilitatilor impuse de legile si uzantele
existente in tarile straine.
Articolul 19. Aranjamentele de rambursare interbancara
a. Daca o Banca Emitenta intentioneaza ca rambursarea, la care este indreptatita o banca
platitoare, acceptatoare sau negociatoare, sa fie obtinuta de catre banca (banca solicitatoare)
(Claiming Bank") de la o alta banca (banca rambursatoare) (Reimburs-ing Bank"), banca
emitenta va trebui sa transmita in timp util bancii rambursatoare instructiunile corespunzatoare
sau autorizarea de a onora astfel de cereri de rambursare.
b. Bancile emitente nu vor cere bancii solicitatoare sa prezinte bancii rambursatoare un certificat
de conformitate cu termenii si conditiile acreditivului.
c. O Banca Emitenta nu va fi eliberata de nici una din obligatiile sale de a asigura rambursarea
daca si atunci cind rambursarea nu a fost primita de Banca Solicitatoare de la Banca
Rambrusatoare.
d. Banca Emitenta va fi raspunzatoare fata de Banca Solicitatoare pentru orice pierdere de
dobinda, daca rambursarea nu a fost asigurata la prima cerere de catre banca rambursatoare, sau
in alt mod specificat in acreditiv, sau, dupa caz, conform unei intelegeri mutuale.
e. Cheltuielile Bancii Rambursatoare vor fi in contul Bancii Emitente. Totusi, in cazurile in care
cheltuielile sint in contul unei terte parti, este responsabilitatea Bancii Emitente sa specifice acest
lucru in acreditivul original si in autorizarea de rambursare. In cazurile in care cheltuielile Bancii
Rambursatoare sint in contul unei terte parti, ele trebuie colectate, de la Banca Solicitatoare,
atunci cind acreditivul a fost utilizat la ea. in cazul in care acreditivul nu este utilizat, cheltuielile
Bancii Rambursatoare ramin in sarcina Bancii Emitente.
'
D. DOCUMENTELE
'.'- '} Jir, '
Articolul 20. Ambiguitatea privind emitentii documentelor
a. Asa termeni ca de prima clasa" (first class"), binecunoscut" (well known"), calificat"
(qualified), independent" (independent), oficial" (official), competent" (competent), local"
(local) si altii similari, nu vor fi folositi pentru a descrie emitentii oricaror documente
prezentabile intr-un acreditiv. Daca asemenea termeni sint inclusi in acreditiv, bancile vor
accepta documentele asa cum au fost prezentate, cu conditia ca ele sa apara a fi in concordanta
cu ceilalti termeni si conditii ale acreditivului si sa nu fi fost emise de catre beneficiar.
b. Daca nu e precizat altfel in acreditiv, bancile vor accepta, de asemenea, ca document(e)
original(e), documentul(ele) intocmit(e) sau care apar(e) sa fie intocmit(e):
i. prin sisteme de reproducere grafica, automata sau computerizata, ii. prin copie la indigo,
cu conditia ca sa fie marcat(e) ca original si unde este necesar, sa fie semnat(e). Un document
287
poate fi semnat de mina, prin facsimil, prin semnatura perforata, prin simbol sau prin orice alta
metoda de autentificare mecanica sau electronica, ci. Daca nu s-a precizat altfel in acreditiv,
bancile vor accepta drept copie(i), documentul(ele) marcat(e) ca copii sau nemarcate a fi
originale - copia(ile) nu este necesar sa fie semnata(e);
ii. Daca acreditivul care precizeaza prezentarea mai multor documente, cum ar fi duplicate"
(duplicate), doua copii" (two copies) sau expresii similare, cerinta se considera satisfacuta prin
prezentarea unui original si restului de copii, exceptind cazul in care documentul insusi
precizeaza altfel, d. in afara cazului in care acreditivul precizeaza altfel, conditia din acreditiv
prin care
cere ca un document sa fie autentificat, validat, legalizat, vizat, certificat sau indicind care o
cerere similara, va fi satisficuta prin orice semnatura, marcare, timbru sau eticheta pe acel
document care pare sa satisfaca conditiile de mai sus.
i
Articolul 21. Neprecizarea emitentului si continutului documentelor Cind alte documente, decit
cele de transport, de asigurare si facturile comerciale, sint cerute a fi prezentate, acreditivul
trebuie sa stipuleze de catre cine sa fie emise aceste documente si modul lor de redactare sau ce
date trebuie sa contina. Daca acreditivul nu contine precizari in acest sens, bancile vor accepta
asemenea documente asa cum sint prezentate cu conditia ca datele pe care le contin, sa nu fie
incompatibile cu toate celelalte documente precizate ce trebuie prezentate.
Articolul 22. Data emiterii documentelor fata de data acreditivului
Daca nu s-a precizat altfel in acreditiv, bancile vor accepta un document care are ca
data de emitere o data anterioara datei deschiderii acredivitului, cu conditia ca
acest document sa fie prezentat in limitele de timp stabilite in acreditiv si in aceste
Articole.
Articolul 23. Conosamentul maritim/oceanic
' :
!
;
a. Daca prin acreditiv se solicita un conosament acoperind un transport port-la-port" (port-toport), bancile, daca nu este precizat altfel in acreditiv, vor accepta un document, oricum ar fi
numit, care:
V
i. indica aparent in textul sau numele carausului, si apare a fi semnat sau autentificat de catre:
- caraus sau un agent desemnat de, sau actionind in numele carausului, sau
'
- capitan sau un agent desemnat de, sau actionind in numele capitanului.
Orice semnatura sau autentificare a carausului sau a capitanului trebuie sa fie identificata ca
apartinind carausului sau, respectiv, capitanului. Un agent care semneaza sau autentifica pentru
caraus sau capitan, trebuie, de asemenea, sa indice numele si calitatea partii respective, respectiv
caraus sau capitan, in numele caruia actioneaza acest agent; Si
ii. indica faptul ca marfurile au fost incarcate la bord sau expediate cu o nava numita, incarcarea
la bord sau expedierea cu o nava numita poate fi indicata pnn cuvinte pre-imprimatepe
carosament, ca marfurile au fost incarcate la bordul vasului sau transportate cu nava, in care caz,
data emiterii conosamentului va fi considerata data incarcarii la bord si data livrarii.
in toate celelalte cazuri incarcarea la bordul navei numite trebuie sa fie evidentiata printr-o
notatie pe conosament, care sa mentioneze data la care marfurile au fost incarcate la bord, caz in
care data notatiei la bord" va fi considerata data livrarii. Daca conosamentul contine indicatia
vas prevazut" (intended vessel) sau alta precizare similara in legatura cu vasul, incarcarea la
bordul vasului numit trebuie sa fie evidentiata prin adnotarea la bord" (On board) pe
conosament, data la care marfurile au fost
incalcate la bord, si numele vasului pe care marfurile au fost incarcate, chiar daca au fost
incarcate pe vasul indicat ca vas prevazut".
Daca conosamentul indica un loc de receptie sau de preluare spre incarcare, diferit de portul de
incarcare, adnotarea La bord" trebuie sa includa si portul de incarcare precizat in acreditiv si
288
numele vasului pe care marfurile au fost incarcate, chiar daca ele au fost incarcate pe vasul numit
in conosament. Aceasta prevedere se aplica, de asemenea, ori de cite ori incarcarea la bordul
vasului este indicata prin pretiparire pe conosament;
,
, ,. ,i ..... ,?
Si
iii. indica portul de incarcare si portul de descarcare precizate in acreditiv, chiar daca:
a. indica port de incarcare diferit de portul de descarcare, si/sau un loc de destinatie finala diferit
de portul de descarcare,
si/sau
-..f-, . . .V -,;'!
,
b. contine indicatia desemnat" sau o precizare similara, in legatura cu portul de incarcare si/sau
portul de descarcare, atita timp cit documentul precizeaza, de asemenea, porturile de incarcare
si/sau de descarcare, precizate in acreditiv:
Si
iv. consta dintr-un singur original al conosamentului sau, daca este emis in mai multe
exemplare decit un original, intregul set astfel emis;
: . :
Si
v. apare sa contina toti termenii si conditiile de transport sau o parte din asemenea
termeni si conditii prin referire la o sursa sau un document altul decit conosamentul
(forma scurta/conosament cu versoul in alb); bancile nu vor examina continutul unor
asemenea termeni si conditii;
vi. nu contine nici o indicatie ca este subiect al unui contract charter-party si/sau
indicatii ca vasul caraus este propulsat numai cu pinze;
Si
vii. in orice alte privinta respecta precizarile din acreditiv.
b. In spiritul acestui articol, transbordarea inseamna descarcarea si reincarcarea, de pe un vas pe
alt vas, in timpul transportului pe ocean de la portul de incarcare la portul de descarcare precizate
in acreditiv.
c. in afara cazului in care transbordarea e interzisa prin acreditiv, bancile vor accepta un
conosament care indica faptul ca marfurile vor fi transbordate, cu conditia ca intregul transport
oceanic sa fie acoperit de unul si acelasi conosament.
d. Chiar daca acreditivul interzice transbordarea, bancile vor accepta un conosament care:
i. indica faptul ca transbordarea va avea loc atita timp cit incarcatura este transportata
in container(e), trailer(e) si/sau barja(e) LASH" si este astfel evidentiata prin
conosament, cu conditia ca intregul transport oceanic sa fie acoperit de unul si acelasi
conosament;
ii. cuprinde clauze care stabilesc ca transportorul isi rezerva dreptul de a transborda.
Articolul 24. Conosamentul maritim nenegociabil (Non-negociable Sea Waybill") ., a. Daca in
acreditiv se cere conosament maritim nenegociabil acoperind o livrare port-la-port", si daca nu
se stipuleaza astfel in acreditiv, bancile vor accepta un document, oricum s-ar numi el, care: i.a.
pare sa indice numele carausului, semnat sau altfel autentificat de catre:
- caraus sau un agent desemnat care actioneaza in numele carausului, sau
- capitan sau un agent numit care actioneaza in numele si pentru capitan.
Orice semnatura sau autentificare a carausului sau capitanului trebuie sa fie identificabila
ca apartinind carausului sau, respectiv, capitanului. Un agent care semneaza sau
autentifica in numele carausului sau capitanului trebuie sa indice, de asemenea, numele
si calitatea partii, respectiv caraus sau capitan, in numele caruia agentul respectiv
actioneaza.
si
289
.
..' ':: -. -';'. -..
... ' ,.i:.,:,m-:n ,.,.:,;, . ; ....r, : . .(
ii. indica faptul ca marfurile au fost incarcate la bord sau transportate pe un vas.
Incarcarea la bord sau preluarea spre incarcare pe vasul desemnat poate fi indicata
prin intermediul unor cuvinte pre-tiparite pe conosamentul vasului maritim nenegociabil,
atestind ca marfurile au fost incarcate la bordul vasului desemnat sau preluate spre
incarcare pe vasul desemnat, caz in care data emiterii conosamentului maritim
nenegociabil va fi data incarcarii la bord si data expedierii.
in toate celelalte cazuri incarcarea la bordul vasului desemnat trebuie evidentiata de o
adnotare pe conosamentul maritim nenegociabil, referitoare la data la care marfurile au
fost incarcate la bord, caz in care data adnotarii La bord" va fi considerata ca data a
livrarii.
Daca conosamentul maritim nenegociabil contine indicatia vas prevazut" sau precizari
similare in legatura cu vasul, incarcarea la bordul vasului desemnat trebuie evidentiata
de o adnotare La bord" pe conosamentul maritim nenegociabil care, adaugata datei la
care marfurile au fost incarcate la bord, include numele vasului pe care marfurile au fost
incarcate, chiar daca ele au fost incarcate pe vasul numit vasul prevazut".
Daca conosamentul maritim nenegociabil indica un loc de receptie sau preluare diferit
de portul de incarcare, adnotarea La bord" trebuie, de asemenea, sa includa portul de
incarcare precizat in acreditiv si numele vasului pe care marfurile au fost incarcate,
chiar daca ele au fost incarcate pe vasul desemnat in conosamentul maritim nenegociabil.
Aceasta prevedere se aplica, de asemenea, ori de cite ori incarcarea la bord" este
indicata prin tiparire pe conosamentul maritim nenegociabil;
Si
iii. indica portul de incarcare si portul de descarcare precizate in acreditiv, chiar daca:
a. indica un loc de preluare diferit de portul de incarcare, si/sau un loc de destinatie finala diferit
de portul de descarcare,
si/sau
V! M.sH!,..';;;;(
t
,
b. contine indicatia desemnat" sau precizari similare in legatura cu portul de incarcare si/sau
portul de descarcare, atita timp cit documentul mentioneaza, de asemenea, porturile de incarcare
si/sau descarcare precizate de acreditiv;
Si
iv. contine un singur original al conosamentului maritim nenegociabil sau, daca este
emis in mai multe exemplare, intregul set astfel emis;
Si
v.a. pare sa contina toti termenii si conditiile de transport, sau o parte din acesti termeni si
conditii cu referire la o sursa sau alte documente, altele decit conosamentul maritim nenegociabil
(forma scurta/ conosamentul maritim nenegociabil cu versoul alb); bancile nu vor examina
continutul unor asemenea termeni si conditii;
si , .;' .- ; :;
aiiflii ' K
vi. nu contine nici o indicatie ca este subiect de contract charter-party si/sau indicatii
ca vasul este propulsat numai de pinze;
si
,.:- ..::.. .
. . ;v,fe
vii. in orice alte privinte respecta toate precizarile din acreditiv.
b. in spiritul acestui articol, transbordarea inseamna descarcarea si reincarcarea, de pe un vas pe
alt vas, in timpul cursei transportului pe ocean de la portul de incarcare la portul de descarcare
290
precizat in acreditiv.
c. Numai daca transbordarea nu este interzisa prin termenii acreditivului, bancile vor accepta un
conosament maritim care indica faptul ca marfurile vor fi transbordate, cu conditia ca intregul
transport oceanic sa fie acoperit de unul si acelasi conosament maritim nenegociabil.
d. Chiar daca acreditivul interzice transbordarea, bancile vor accepta conosamentul maritim
nenegociabil care:
i. indica faptul ca transbordarea va avea loc atita timp cit incarcatura principala este
transportata in containere, trailere si/sau barje LASH", si este astfel mentionat pe
conosamentul maritim nenegociabil, cu conditia ca intregul transport oceanic sa fie
acoperit de unul si acelasi conosamentul maritim nenegociabil;
si/sau
ii. cuprinde clauze prin care se precizeaza ca transportatorul isi rezerva dreptul de a
transborda.
Articolul 25. Conosamentul charter-party
a. Daca un acreditiv precizeaza sau permite un conosament charter-party, bancile, daca nu
este astfel precizat in acreditiv, vor accepta un document, oricum s-ar numi el, care:
i. contine orice indicatie ca acesta este obiectul unui contract charter-party;
ii. apare a fi semnat sau autentificat de catre:
capitan sau un agent desemnat actionind pentru sau in numele capitanului; sau
- proprietarul sau un agent desemnat actionind pentru sau in numele proprietarului. Orice
semnatura sau autentificare a capitanului sau proprietarului trebuie sa fie identificabila ca fiind a
capitanului sau proprietarului, dupa caz. Un agent semnind sau autentificind in numele
capitanului sau proprietaralui, trebuie, de asemenea, sa indice numele si calitatea partii, respectiv,
capitan sau proprietar, in numele caruia actioneaza
agentul.
.YM.-s.vfi.'.y., i.-:: ;:.iiriM| .'!--vi.!..
,t
t
Si
.-..; .ry.
-.(,
iii. indica sau nu indica numele carausului;
Vi
si
.:
iv. faptul ca marfurile au fost incarcate la bord sau imbarcate pe vasul desemnat, incarcarea la
bord sau preluarea spre incarcare pe vasul desemnat poate fi indicata prin pre-tiparire pe
conosament ca marfurile au fost incarqate la bordul vasului desemnat sau preluate spre incarcare
pe vasul desemnat, caz in care data emiterii conosamentulni se considera a fi data incarcarii la
bord si data livrarii transportului, in toate celelalte cazuri incarcarea la bord pe un vas desemnat
trebuie evidentiata printr-o notatie pe conosament, care indica data la care marfurile au fost
incarcate la bord, in care caz data adnotarii La bord" se va considera a fi data transportului.si v.
indica portul de incarcare si portul de descarcare precizate in acreditiv;
,;
Si
vi. consta dintr-un singur original al conosamentului sau, daca a fost emis in mai multe
exemplare decit un original, intregul set astfel emis;
,.,, ,-, ..; 171 ,; ,
1
S'
vii. nu contine nici o indicatie ca vasul este propulsat numai de pinze;
Si
\;
-....fi...;.viii. in orice alte privinte toate precizarile din acreditiv.
b. Chiar daca acreditivul cere prezentarea contractului charter-party care a stat la baza
291
;:
caraus, sau
'' '
'!''..,'.;. ;-.. ' " ' :;. :,iv.:- ,y un agent numit care actioneaza pentru sau in numele carausului.
Orice semnatura sau autentificare a carausului trebuie sa poata fi identificabila ca fiind a
carausului. Un agent semnind sau autentificind pentru caraus, trebuie, de asemenea, sa indice
numele si calitatea partii, respectiv, transportator, in numele caruia actioneaza;
Si
ii. indica faptul ca marfurile au fost acceptate pentru transport;
Si
iii. cind acreditivul cere data reala a expedierii, indicata printr-o notatie expresa a unei
astfel de date, data expedierii astfel indicata pe documentul de transport aerian va fi
considerata ca data a livrarii.
in spiritul acestui articol, informatiile care sint trecute intr-o sectiune pe documentul
de transport (marcata Numai pentru uzul transportatorului" (For Currier Use Only)
sau expresii similare) referitoare la numarul si data zborului, nu vor fi considerate ca notatii
specifice pentru a preciza data expedierii.
in toate celelalte cazuri data emiterii documentului de transport aerian va fi considerata a fi data
livrarii;
"-' '
'
'
:, ;
si
-'
iv. indica aeroportul de plecare si aeroportul de destinatie mentionate in acreditiv;
Si
v. apare sa fie originalul pentru expeditor/incarcator chiar daca acreditivul stipuleaza
intregul set de originale, sau expresii similare;
Si
vi. apare sa contina toti termenii si conditiile de livrare sau numai o parte din asemenea
termeni sau conditii, facindu-se referire la o sursa sau un alt document altul decit documentul de
transport aerian; bancile nu vor examina continutul unor astfel de
termeni sau conditii;
si
.
ij
,,
,, .,.-.; ,j:
vii. in orice alte privinte respecta toate precizarile din acreditiv.
b. in spiritul acestui articol, transbordarea inseamna descarcarea si reincarcarea dintr-un avion in
alt avion, in timpul cursei transportului de la aeroport de plecare la cel de destinatie precizate in
acreditiv.
c. Chiar daca acreditivul interzice transbordarea, bancile vor accepta un document de transport
care indica faptul ca o transbordare va fi sau va avea loc cu conditia ca transportul sa fie acoperit
de unul si acelasi document de transport.
.:.,.,Articolul 28. Documente de fransport rutier, feroviar sau transport fluvial intern M a. Daca prin
acreditiv se cere un document de transport rutier, feroviar sau pe apele fluviale interne, bancile,
daca nu se precizeaza altfel in acreditiv, vor accepta un document de tipul celui cerut, oricum ar
fi numit el, care:
'-' i. apare sa indice numele carausului sau un agent care actioneaza in numele sau pentru caraus
si/sau poarta stampila de receptie sau alta indicatie de primire de catre caraus sau de catre un
agent numit care actioneaza pentru si in numele carausului. Orice semnatura, autentificare,
stampila sau alta indicatie a primirii de catre caraus trebuie sa fie autentificata ca fiind a
carausului. Un agent semnind sau autentificind pentru caraus trebuie, de asemenea, sa indice
numele si calitatea partii, respectiv: caraus, in numele caruia acel agent actioneaza;
293
Si
ii. indica faptul ca marfurile au fost primite pentru incarcare, expediere sau transport sau
formulari cu acest efect. Data emiterii va fi considerata ca data a transportului, numai daca
documentul de transport nu contine o stampila de receptie, iar daca contine, data stampilei de
receptie va fi considerata ca data a livrarii;
. ./ ;
si
j,
iii. indica locul de incarcare si locul de destinatie prevazute in acreditiv; si
'-,'.''
iv. in toate celelalte privinte, respecta conditiile din acreditiv.
b. in absenta oricarei indicatii pe documentul(ele) de transport in ce priveste numarul de
documente emise, banca va accepta documentul(ele) de transport prezentat(e) ca fiind intregul
set completat. Bancile vor accepta ca original(e) documentul(ele) de transport marcat(e) sau nu
ca original(e).
c. in spiritul acestui articol, transbordarea inseamna descarcarea si reincarcarea de pe un mijloc
de transport pe altul, prin diferite moduri de transport, in timpul cursei transportului de la locul
de incarcare la locul de destinatie precizate in acreditiv.
d. Chiar daca acreditivul interzice transbordarea, bancile vor acceptca un document de transport
rutier, feroviar sau pe apele fluviale interne, care indica faptul ca transbordarea poate sau va avea
loc, cu conditia ca intregul transport sa fie acoperit de unul si acelasi document de transport si cu
acelasii mod de transport.
Articolul 29. Recipise postale si de curier
a. Daca acreditivul cere recipisa postala sau certificatul de expediere prin posta, bancile, daca
acreditivul nu precizeaza altfel, vor accepta o recipisa postala sau un certificat de expediere prin
posta, care:
i. apare sa fi fost stampilat sau altfel autentificat si datat la locul stipulat in acreditiv ca
fiind locul de expediere a marfurilor, si o asemenea data se va considera a fi data
transportului sau expedierii;
si
ii. in toate celelalte privinte respecta stipularile din acreditiv.
b. Daca acreditivul cere un document emis de catre un curier sau expediat prin serviciul de
expeditie, evidentiind primirea marfurilor pentru livrare, bancile, daca acreditivul nu stipuleaza
altfel, vor accepta un document, oricum s-ar numi el, care:
i. apare sa indice numele curierului/serviciului si sa fie stampilat, semnat sau altfel autentificat de
catre curier/serviciu (numai daca acreditivul nu solicita in mod special un document emis de
catre un curier/serviciu desemnat, bancile vor accepta un document emis de orice
curier/serviciu); Si
ii. indica o data a preluarii sau a receptiei sau expresii cu acelasi efect, data respectiva fiind
considerata a fi data livrarii sau expedierii; si iii. in toate celelalte privinte respecta precizarile
din acreditiv.
Articolul 30. Documente de transport emise de catre agentiile de expeditie
Daca in acreditiv nu este prevazut altfel, bancile vor accepta un document de transport
emis de catre o agentie de expeditie numai daca apare sa indice:
i. numele carausului sau operatorului de transport combinat, si semnatura sau alta
autentificare aplicata de catre agentul de expeditie, ca agent numit sa actioneze in
numele carausului sau operatorului de transport combinat (multimodal).
Articolul 31. Pe punte", Greutatea si numarul declarate de expeditor" si Numele
expeditorului"
Daca in acreditiv nu se precizeaza altfel, bancile vor accepta un document de transport care:
i. nu indica, in cazul transportului maritim sau prin mai multe mijloace de transport, incluzind
transportul maritim, faptul ca marfurile sint sau vor fi incarcate pe punte. Totusi, bancile vor
accepta un document de transport care contine o prevedere conform careia marfurile pot fi
294
incarcate pe punte, cu conditia sa nu fie expres mentionat ca ele sint sau vor fi incarcate pe
punte; si/sau
ii. includ o clauza precum greutatea si numarul declarate de expeditor" (shiper 's load and
count) sau (declarat de expeditor sa contina") (said by shiper to contain) sau cuvinte cu efect
similar.
si/sau
'
......
iii. indica ca expeditor al marfurilor o parte alta decit beneficiarul acreditivului.
Articolul 32. Documente de transport curate
a. Un document de transport curat este acela care nu poarta nici o clauza sau notatie care sa
declare expres o deteriorare a marfurilor si/sau a ambalajului.
b. Bancile nu vor accepta un document de transport care poarta asemenea clauze sau notatii, in
afara cazului in care acreditivul precizeaza in mod expres clauze sau notatii care pot fi acceptate.
c. Bancile vor considera ca fiind respectata conditia ceruta de un acreditiv ca un document de
transport sa poarte clauza curat la bord" (clean on board), daca documentul de transport
indeplineste conditiile cerute de acest articol si de articolele 23,24,25,26,27,28 sau 30.
Articolul 33. Documentele de transport cu navlu platibil/platit in avans
a. Daca in acreditiv nu se stipuleaza altfel, sau daca nu sint in contradictie cu vreunul din
documentele prezentate in acreditiv, bancile vor accepta documentele de transport care prevad ca
navlul sau cheltuielile de transport (numite in continuare navlu" (feight)) urmeaza sa fie platite
(navlu platibil).
b. Daca acreditivul precizeaza ca documentul de transport trebuie sa indice ca navlu a fost platit,
sau platit in avans, bancile vor accepta un document de transport pe care apar marcate cuvinte
indicind clar plata sau plata in avans a navlului, prin stampilare sau altfel, sau pe care mentiunea
clara privind plata sau plata in avans a navlului este indicata prin alte mijloace. Daca acreditivul
cere ca taxele de curier sa fie platite sau platite in avans, bancile vor accepta, de asemenea, un
document de transport emis de catre un curier sau un serviciu de expeditie evidentiind ca taxele
de curier sint in contul unei parti alta decit destinatarul.
c. Daca termenii navlu platibil in avans" (freightprepayable) sau navlu care urmeaza sa fie
platit in avans" (freight to be prepaid) sau cuvinte cu inteles similar apar pe
documentul de transport, nu vor fi acceptate ca fiind o dovada a platii navlului, d. Bancile vor
accepta documente de transport purtind o mentiune prin stampilare sau in alt mod, cu privire la
costurile aditionale navlului, cum ar fi costuri sau plati legate de incarcarea, descarcarea sau cu
operatii similare, daca prin acreditiv nu se interzic in mod expres asemenea mentiuni.
Articolul 34. Documentele de asigurare
a. Documentele de asigurare trebuie sa apara ca fiind emise de catre companii de asigurare sau
alti asiguratori (underwriters) sau agentii acestora.
b. Daca documentul de asigurare indica faptul ca a fost emis in mai multe originale, toate
originalele trebuie prezentate, daca nu se precizeaza altfel in acreditiv.
c. Notele de acoperire, emise de brokeri, nu vor fi acceptate daca nu se prevede special in
acreditiv.
d. Daca nu se precizeaza altfel in acreditiv, bancile vor accepta un certificat de asigurare sau o
declaratie sub acoperire deschisa, pre-semnata de companiile de asigurare, alti asiguratori
(underwriters) sau agentii lor. Daca un acreditiv cere, in mod special, un certificat de asigurare
sau o declaratie de acoperire deschisa, bancile vor accepta, in locul acestora, o polita de
asigurare.
e. Daca in acreditiv nu se prevede altfel sau daca nu apare pe documentul de asigurare ca
acoperirea este efectiva cel mai tirziu la data incarcarii la bord, sau expedieri i, sau preluarii spre
incarcare a marfurilor, bancile nu vor accepta un document de asigurare care poarta o data de
asigurare posterioiara datei incarcarii la bord sau expedierii sau preluarii spre incarcare asa cum
este indicata aceasta intr-un asemenea document de transport.
295
fi. daca nu se precizeaza altfel in acreditiv, documentul de asigurare trebuie sa fie exprimat in
aceeasi moneda ca si acreditivul;
ii. daca nu este altfel prevazut in acreditiv, suma minima de asigurare care trebuie fa fie indicata
in documentul de asigurare, este valoarea C.I.F. (cost asigurare si navlu port de destinatie numit)
si au CLP. (transport si asigurare platite pina la loc de destinatie numit) a mirifurilor, in functie
de caz, plus 10%, dar numai atunci cind valoarea C.I.F. sau C.I.P. poate fi determinata din
documente. Altfel, bancile vor accepta ca suma minima 110% din suma precizata prin acreditiv
ca urmata sa fie platita, acceptata sau negociata, sau 110%. din valoarea totala a facturii, oricare
dintre ele este mai mare.
Articolul 35. Tipuri de asigurari
a. Acreditivul trebuie sa precizeze tipul asigurarii cerut, si, daca este cazul, riscurile suplimentare
care trebuie sa fie acoperite. Termeni imprecisi, precum riscuri obisnuite" (imtal risks) sau
riscuri curente" (customary risks) nu vor fi utilizati; daca totusi sint utilizati bancile vor accepta
documente de asiguraret asa cum sint prezentate, fara nici o responsabilitate pentru riscurile care
nu au fost acoperite.
b. in lipsa unor precizari speciale in acreditiv, bancile vor accepta documentele de asigurare asa
cum sint prezentate, fara nici o responsabilitate pentru orice risc in care nu au fost acoperite.
'
c. Daca acreditivul nu precizeaza altfel, bancile vor accepta un document de asigurare care indica
faptul ca acoperirea este subiect al fransizei sau a unei fransize deductibile.
Articolul 36. Asigurarea contra tuturor riscurilor
.-i;
in care acreditivul precizeaza asigurarea impotriva tuturor riscurilor" (insurance against all
risks), bancile vor accepta un document de asigurare care contine orice adnotatie sau clauza
toate riscurile" (all risks), indiferent de faptul daca poarta sau nu titlu toate riscurile", chiar
daca documentul de asigurare indica ca anumite riscuri sint excluse; si nu-si vor asuma nici o
responsabilitate pentru vre-un risc neacoperit.
Articolul37. Facturi comerciale
. i-f:
.
a. Daca acreditul nu mentioneaza altfel, facturile comerciale:
i. trebuie sa apara ca fiind emise de catre beneficiarul numit in acreditiv (exceptind
prevederile articolului 48);
ii. trebuie emise pe numele ordonatorului (exceptind prevederile articolului 48(h));
si
. ;;.-{
-vi: : .;
..: .,/,. ,, ' ,"
iii. nu trebuie sa fie semnate.
b. Daca acreditivul nu mentioneaza altfel, bancile pot refuza facturile comerciale emise pentru
sume mai mari decit sumele permise prin acreditiv. Totusi, daca o banca autorizata sa plateasca,
sa-si asume un angajament de plata aminata, sa accepte cambii sau sa negocieze un acreditiv,
accepta asemenea facturi, decizia ei va angaja toate partile, cu conditia ca aceasta banca sa nu fi
platit, sa nu-si fi asumat un angajament de plata aminata, sa nu fi acceptat cambii sau sa fi
negociat pentru o suma mai mare valorii permise de acreditiv.
c. Descrierea marfurilor in factura comerciala trebuie sa corespunda cu descrierea din acreditive.
in toate celelalte documente marfurile trebuie descrise in termeni generali care sa nu fie in
discordanta cu descrierea din acreditiv a marfurilor.
Articolul 38. Alte documente
Daca acreditivul cere o atestare sau certificare a greutatii in cazul altui mod de transport decit pe
mare, bancile vor accepta o specificare a greutatii sau o declarare a greutatii care pare sa fie
indicata pe documentul de transport de catre caraus sau agentul sau, numai daca acreditivul nu
precizeaza in mod specific ca atestarea sau certificarea greutatii trebuie sa fie facuta prin
intermediul unui document separat.
296
b. Un acreditiv poate fi transferat numai daca in mod expres este desemnat ca transferabil"
(transferable) de catre banca emitenta. Termenii ca divizibil" (divis-ible), fractionabil"
(fractionable), cesionabil" (assignable) si transmisibil" (trans-missible) nu exprima un
acreditiv transferabil. Daca sint folositi asemenea termeni nu vor fi luati in consideratie.
c. Banca transferatoare nu va avea nici o obligatie sa efectueze un asemenea transfer, decit in
limita si modul expres in care o astfel de banca a consimtit.
d. in momentul cererii de transfer si inainte de a transfera acreditivul, primul beneficiar trebuie sa
instruiasca irevocabil banca transferatoare sa avizeze amendamentele catre beneficiarul secund.
Daca banca transferatoare consimte transferul in aceste conditii, trebuie ca in momentul
transferului sa avizeze beneficiarul(ii) secund(zi) de instructiunile cu privire la amendamente al
primului beneficiar.
e. Daca acreditivul este transferat catre mai mult decit un beneficiar secund, refuzul unei
modificari de catre unul sau mai multi beneficiari secunzi nu afecteaza acceptarea
de catre celalalt beneficiar secund fata de care acreditivul va fi modificat corespunzator, in ceea
ce priveste celalalt beneficiar, care a respins modificarea, acreditivul va ramine nemodificat.
f. Platile catre banca transferatoare in legatura cu transferurile, incluzind comisioane, taxe, speze
sau alte cheltuieli, sint platibile de primul beneficiar, daca nu s-a prevazut altfel. Daca banca
transferatoare este de acord sa transfere acreditivul, nu va fi obligata sa efectueze transferul pina
in care asemenea comisioane nu sint platite.
g. Daca nu se prevede altfel in acreditiv, un acreditiv transferabil poate fi transferat doar o
singura data. Prin urmare, acreditivul nu poate fi transferat la cererea beneficiarului secund, catre
un alt oricare beneficiar tert (third beneficiary). in spiritul acestui articol, un transfer catre primul
beneficiar nu constituie un transfer interzis.
Fractiunile unui acreditiv transferabil (care sa nu depaseasca in total suma acreditivului) pot fi
transferate separat, cu conditia ca livrari partiale sa nu fie interzise si totalul unor asemenea
transferuri va fi considerat ca fiind doar un singur transfer, h. Acreditivul poate fi transferat doar
in termenii si conditiile specificate in acreditivul original, cu exceptia:
t,
- sumei acreditivului,
- pretului unitar precizat,
~ [
,
- datei cind expira valabilitatea,
-ultimei date de prezentare a documentelor in conformitate cu articolul 43, ' : ''
- perioadei de livrare,
oricare sau toate acestea fiind posibil de a fi micsorate sau scurtate.
Procentul pentru care asigurarea trebuie sa fie efectuata, poate sa fie marit intr-un
asemenea mod, ca sa asigure suma de acoperit precizata in acreditivul original sau in
aceste articole.
in plus, numele primului beneficiar poate fi inlocuit cu cel al ordonatorului; dar daca
numele ordonatorului este cerut in mod expres prin acreditivul original, acesta trebuie
sa apara in orice document(e) altul decit factura; o asemenea cerere trebuie sa fie
indeplinita.
i. Primul beneficiar are dreptul de a inlocui propria sa factura(i) si cambii cu aceea a
beneficiarului(lor) secundar(i), pentru sume nu mai mari decit suma originala precizata
in acreditiv, si pentru preturile unitare originale daca sint precizate in acreditiv, si in
baza acestei inlocuiri a facturii(lor) si cambiei(lor) primul beneficiar poate face trageri
asupra acreditivului pentru diferenta, daca exista, intre factura(ile) lui si factura(ile)
beneficiarului(Ior) secundar(i).
Cind acreditivul a fost transferat, si primul beneficiar urmeaza sa furnizeze propria sa
factura(i) si cambie(i) in schimbul factorii(lor) si cambiei(lor) beneficiarului(lor)
secundar(i), dar nu o face la prima cerere, banca transferatoare are dreptul sa elibereze
299
6.1. Comisia bancara va mentine o lista interna a expertilor cu experienta vasta si cunostinte in
materia acreditivelor documentare si a UCP si/sau URR.
6.2. La receptionarea Cererii, Centrul va numi trei experti independenti din lista. Fiecare Expert
Desemnat va declara independenta sa partilor mentionate in Cerere. Centrul va numi unul din cei
trei Experti Desemnati sa actioneze ca conducator.
6.3. Un Expert Desemnat va pastra in orice timp confidentialitatea stricta a tuturor informatiilor
si documentelor referitoare la cazul DOCDEX.
6.4. in cazul in care un Expert Desemnat considera ca se afla in imposibilitatea exercitarii
functiilor sale, el va trimite imediat o notificare de retragere Centrului. in cazul in care Centrul
considera ca Expertul Desemnat se afla in imposibilitatea exercitarii functiilor lui, el va trimite o
notificare de retragere acestui Expert Desemnat. in ambele cazuri, acest Expert Desemnat va
intoarce imediat Centrului Cererea, Replica(Replicile) si Suplementul (Suplementele) primite,
inclusiv toate documentele anexate la ele, iar Centrul va informa alti Experti Desemnati privitor
la retragerea in cauza.
6.5. Centrul va substitui, fara intirziere, Expertul Desemnat a carui numire este retrasa inainte de
termen conform Articolului 6.4. a prezentelor Reguli, si va informa in acest sens alti Experti
Desemnati.
./ Articolul 7. Procedura expertilor desemnati
7.1. La primirea Onorariului standard, Centrul va prezenta Expertilor Desemnati Cererea,
Replica (Replicile) si Suplementul (Suplementele) primite in legatura cu ea.
7.2. Expertii Desemnati vor exercita functiile sale in mod impartial si in exclusivitate in baza
Cererii, Replicii (Replicilor) si Suplementului (Suplementelor) primite in legatura cu ea,
acreditivului documentar, a UCP si/sau URR.
7.3. Cind un Expert Desemnat considera de cuviinta, conducatorul lor poate cere
302
s i.itsWx
solicita o audienta in fata Expertilor Desemnati;
cere de la CCI sa anunte numele Expertului Desemnat;
intreprinde masuri pentru a cita un Expert Desemant sau un angajat al Comisiei bancare, in
calitate de martor, expert sau in orice alta functie similara, in fata unui tribunal sau instanta de
drept ce examineaza un litigiu in legatura cu acest Expert Desemnat sau, respectiv, angajat al
Comisiei Bancare, care a participat la luarea Deciziei DOCDEX.
Articolul 8. Decizia DOCDEX
8.1. La receptionarea deciziei Expertilor Desemnati, Centrul va consulta Expertul Tehnic al
Comisiei Bancare, sau reprezentantul nomitat al acestuia, pentru a determina daca Decizia
DOCDEX este conforma cu UCP si/sau URR si implementarea acestora de Comisia Bancara.
Amendamentele propuse de Expertul Tehnic (sau reprezentantul acestuia) vor trebui sa fie
aprobate de majoritatea Expertilor Desemnati.
8.2. Cu conditia respectarii prevederilor Articolului 10.2. a prezentelor Reguli, Centrul va emite
si pune la dispozitie Decizia DOCDEX fara intirziere:
8.2.1. Initiatorului;
8.2.2. Reclamatului care a solicitat, in conformitate cu Articolul 3.2.3., Decizia DOCDEX emisa
conform Regulilor CCI de Expertiza in Litigiile referitoare la Acreditivele Documentare;
8.3. Decizia DOCDEX va fi emisa de Centru in limba engleza, numai daca Expertii Desemnati
nu decid altfel, si va contine printre altele urmatoarele:
8.3.1. numele Initiatorului si Reclamatului;
8.3.2. sumarele prezentarilor relevante chestiunilor ce sint determinate;
8.3.3. determinarea chestiunilor si deciziilor luate, cu argumentarea succinta a lor;
8.3.4. data emiterii si semnatura pentru si in numele Centrului.
8.4. Decizia DOCDEX se va considera emisa in Paris, Franta, la data emiterii ei de catre Centru.
Articolul 9. Depozitarea si publicarea deciziei DOCDEX
9.1. Originaul fiecarei Decizii DOCDEX va fi depozitat la Centru si va fi pastrat la el timp de 10
ani.
9.2. CCI poate publica orice Decizie DOCDEX, cu conditia ca in toate cazurile identitatea
partilor sa nu fie data publicitatii.
Articolul 10. Costurile DOCDEX
10.1. Costurile serviciului DOCDEX va fi Onorariul standard precum indicat in Anexa.
Onorariul standard nu este recuperabil. in circumstante exceptionale, un Comision Suplimentar
poate fi platibil in marimea stabilita de Centru la discretia sa, tinind cont de complexitatea spetei,
si cu conditia nedepasirii plafonului stabilit in Anexa la compartimentul Comisionul
Suplimentar". Acest Comision Suplimentar va fi facturat catre Initiator intr-un termen rezonabil,
dar nu mai tirziu de 45 de zile de la data Notificarii de receptionare a Cererii. Nici un Comision
Suplimentar nu va fi solicitat atunci cind valoarea acreditivului documentar disputat nu depaseste
minimumul stabilit in Anexa.
10.2. Decizia DOCDEX nu va fi pusa la dispozitie pina cind Centrul nu primeste Onorariul
standard si, in cazul in care este facturat, orice Comision Suplimentar.
% ;,;
Articolul 11. Generalitati
, ,.
11.1. in toate privintele neprevazute in prezentele Reguli, Centrul, expertii, Expertii Desemnati,
303
angajatii, oficialii si lucratorii CCI vor mentine stricta confidentialitaeta si vor actiona in spiritul
prezentelor Reguli.
11.2. Expertii Desemnati, angajatii, oficialii si lucratorii CCI nu isi asuma nici o raspundere sau
responsabilitatea pentru consecintele intirzierii si/sau pierderii in tranzit a oricarui(ror) mesaj(e),
mesaj(e), scrisoare(ori) sau document(e), sau pentru intirzierea, deteriorarea sau alta(e)
eroare(ori) intervenite la transmiterea oricarei telecomunicatii, sau pentru erorile in traducerea
si/sau interpretarea termenilor tehnici.
11.3. Expertii Desemnati, angajatii, oficialii si lucratorii CCI, nu isi asuma nici o raspundere sau
responsabilitate pentru descarcarea sau prezumabila descarcare de functiile lor in legatura cu
orice Decizie DOCDEX, numai daca actiunea sau omisiunea se dovedeste a fi nu cu buna
credinta.
ANEXA LA REGULILE CCI DE EXPERTIZA IN LITIGIILE REFERITOARE LA
ACREDITIVELEDOCUMENTARE
1. Onorariul standard:
.-'
Onorariul standard, care include cheltuielile administrative si onorariul expertilor, este de 5000
dolari SUA.
_, , .
2. Comision Suplimentar: . i..,-:
In conformitate cu articolul 10.1 a prezentelor Reguli, Centru poate, daca valoarea acreditivului
depaseste 100.000 dolari SUA, sa solicite plata unui Comision suplimentar in valoare de pina la
100% din Onorariul standard.
3. Plata
Orice plata facuta in vederea achitarii sumelor sus-mentionate, va fi ficuta in dolari SUA catre
Camera de Comert International de la Paris, prin transfer de credit pe contul nr. ... deschis la ...,
sau prin cec platibil Camerei de Comert International, sau prin cartela VISA cu indicatia
valabilitatii cartelei, numarului ei, numelui detinatorului, si zilei semnarii.
.'-"''
'.
4.Transmiterea:
'
'
.. ,/i ' o i,urt
Orice astfel de plata trebuie insotita de un ordin scris adresat catre
International Chamber of Commerce
International Centre for Expertise
-Jf -"
?' f
38,CoursAlbertler
F-75008 Paris
France
;
;: .' M.. ,'. , ,, '
A.
)')IH%VJ
Telefax:+33 1495328 59
cu indicarea urmatoarelor date:
'
.s
t - svj
Numele:
Denumirea de firma:
Compania:
;
;,a?
,,,
Adresa:
304
Codul/Codul postal:
Data Cererii:
'
5. Generalitati
Aceasta Anexa poate fi modificata fara notificare. Ultima versiune a prezentei Anexe
poate fi obtinuta la cerere de la Camera de Comert International.
Pentru informatii suplimentare referitoare la sistemul DOCDEX, contactati Centrul
International de Expertiza a CCI:
tel.:(33 1)49 53 28 38
fax:(33 1)4953 2933
.
,
E-mail: Docdex@iccwbo.org
..';'!
,,.
Anexa V.7. Reguli Uniforme pentru Incaso (URC522), 1995
REGULI UNIFORME PENTRU INCASO
Publicatia CCI Nn 522 ''' '"- ;.
'-''"
U
A. DISPOZITII GENERALE SI DEFINITII
Articolul 1. Aplicarea RUI522
a. Regulile uniforme pentru incaso se aplica tuturor incasourilor asa cum sint definite in Articolul
2, unde prezentele Reguli sint incorporate in textul instructiunii de incaso" mentionate in
Articolul 4, si sint obligatorii pentru toate partile implicate, cu exceptia cazului in care s-a
convenit altfel in mod expres, sau in cazul in care acestea contravin prevederilor legislatiei si/sau
reglementarilor nationale, ale unui stat sau locale, de la care nu se poate deroga.
b. Bancile nu au nici o obligatie sa dea curs unui incaso sau oricaror instructiuni pentru incaso
sau instructiuni subsecvente unui incaso.
uyr
c. Daca o banca a hotarit, pentru orice motiv, sa nu dea curs unui incaso sau instructiunilor
aferente primite, trebuie sa avizeze partea de la care a primit incasoul sau instructiunile
respective, prin una din caile de telecomunicare sau, daca nu este posibil, prin alt mijloc de
comunicare, fara intirziere.
Articolul 2. Definitia incaso-ului Pentru scopul acestor articole:
a. Incaso" - inseamna manipulare de documente de catre banci, dupa cum se mentioneaza in
Articolul 2(b), in conformitate cu instructiunile primite, cu scopul de a: i. obtine plata si/sau
acceptarea,
'
sau
ii. elibera documente contra platii si/sau contra acceptare,
'
sau
iii. elibera documente in alte conditii.
b. Documente" - inseamna documente financiare si/sau documente comerciale.
i. Documente financiare"-inseamna: cambii (bills ofexchange), bilete la ordin (promissory notes), cecuri (cheques) sau alte instrumente similare utilizate pentru obtinerea
platii.
ii. Documente comerciale" - inseamna: facturi, documente de transport, documente
de valoare sau alte documente similare, sau orice alte documente care nu sint documente
financiare.
c. Incaso simplu (clean collection)" - inseamna incasoul in cadrul caruia documentele financiare
nu sint insotite de documente comerciale.
d. Incaso documentar" - inseamna incasoul in cadrul caruia: i. documente financiare sint insotite
305
de documente comerciale;
ii. documente comerciale nu sint insotite de documente financiare.
\
Articolul 3. Partile implicate intr-un incaso
a. Pentru scopul acestor articole parti implicate sint:
i. Emitentul/ordonatorul/tragatorul (principal") este partea care incredinteaza
operatiunea de incaso unei banci.
ii. Banca remitenta (remitting bank) este banca careia emitentul/ordonatorul/tragatorul
i-a incredintat operatiunea de incaso.
iii. Banca insarcinata cu incasarea (collecting bank") este orice banca, alta decit
banca remitenta, implicata in operatiunile asociate incasoului.
iv. Banca prezentatoare (presenting bank) este banca insarcinata cu incasarea, care
efectueaza prezentarea documentelor trasului.
b. Trasul (drawee) este partea careia trebuie sa i se faca prezentarea documentelor conform
instructiunilor de incaso.
Articolul 4. Instructiunea de incaso
,
a. i. Toate documentele trimise la incaso trebuie sa fie insotite de instructiunea de incasare, cu
mentiunea ca incaso-ul este supus Regulilor Uniforme pentru Incaso (RUI 522) (Uniform Rules
for Collections URC 522), cu instructiuni complete si precise. Bancile nu sint autorizate sa
actioneze decit in conformitate cu aceste instructiuni si cu prezentele reguli.
ii. Bancile nu vor examina documentele pentru a obtine instructiuni, iii. Bancile nu vor lua in
considerare nici o instructiune primita de la orice alta parte/ banca, alta decit cea de la care a
primit incasoul, cu exceptia cazurilor autorizate prin instructiunile de incaso.
b. Instructiunile de incaso trebuie sa contina urmatoarele informatii:
i. Detalii despre banca de la care s-a primit incasoul: numele intreg, cod SWIFT, adresa, telex,
telefon, fax si informatia de referinta.
ii. Detalii despre emitent/ordonator/tragator incluzind: numele intreg, adresa, telex, telefon, fax.
3. Detalii despre tras incluzind: numele intreg, adresa sau domiciliul la care trebuie sa fie facuta
prezentarea, telex, telefon, fax.
4. Detalii despre banca prezentatoare, daca exista, incluzind: numele intreg, adresa, cod SWIFT,
telex, telefon, fax.
5. Suma si valuta incasoului.
6. Lista documentelor anexate si numarul de ordine al fiecarui document.
7. a. Termenele si conditiile referitoare la modalitatea de obtinere a platii si/sau acceptarii, b.
Conditii de eliberare a documentelor contra:
1) plata si/sau acceptare
2) alte termene si/sau conditii.
Este responsabilitatea partii care emite instructiunile de incaso sa se asigure ca termenele
de eliberare a documentelor sint clare si lipsite de ambiguitati; in caz contrar bancile nu
vor fi raspunzatoare pentru orice consecinte ce decurg din aceasta.
viii. Spezele care trebuie suportate indicind careu-se daca se renunta sau nu la ele.
ix. Dobinda, daca este cazul, indicind careu-se daca se poate renunta la ea sau nu,
incluzind:
a. rata dobmzii;
b. perioada;
c. baza de calcul (ex. 360 ori 365 zile intr-un an) aplicabila, x. Metoda de plata si forma avizului
de plata.
xi. Instructiuni in caz de neplata, neacceptare si/sau neconformitate cu alte instructiuni, c. i.
Instructiunile de incaso trebuie sa contina adresa completa a trasului ori a domiciliului la care
trebuie sa se faca prezentarea. Daca adresa este incompleta sau incorecta, banca insarcinata cu
incasarea, fara nici o responsabilii ate din partea sa, poate incerca sa afle adresa corecta.
,
306
.,
ii. Banca insarcinata cu incasarea nu este obligata sau nu este tinuta raspunzatoare pentru nici o
intirziere ce decurge din furnizarea unei adrese incomplete sau incorecte.
C. FORMA PREZENTARII
' ,..
. - ,.i
t
Articolul 5. Prezentarea
a. Pentru scopul acestui articol prezentarea" este procedura prin care banca prezentatoare pune
documentele la dispozitia trasului conform instructiunilor.
b. Instructiunile de incaso trebuie sa precizeze perioada de timp exacta, in care trasul trebuie sa ia
o decizie.
Expresii precum prima" (first), prompta" (prompt), imediata" (immediate) sa altele similare,
nu trebuie folosite in legatura cu prezentarea, sau cu referire la o perioada de timp in care
documentele trebuie preluate de tras, sau pentru oricare alta decizie ce trebuie luata de tras. Daca
asemenea termene sint folosite, bancile nu le vor lua in considerare.
c. Documentele trebuie prezentate trasului in forma in care au fost primite, exceptind cazul in
care bancile sint autorizate sa aplice timbrele/stampilele necesare, pe cheltuiala partii de la care
s-a primit incasoul, numai daca nu se prevede astfel, si sa faca orice andosari necesare, sau sa
aplice orice stampile sau elementele de identificare ori simboluri obisnuite pentru, sau cerute de,
operatiunile de incaso.
d. Cu scopul de a da curs instructiunilor emitentului/ordonatorului/tragatorului, banca remitenti
va utiliza banca nominalizata de acesta in calitate de banca insarcinata cu incasarea. in absenta
unei astfel de nominalizari, banca remitenta va utiliza orice banca aleasa din proprie initiativa,
sau aleasa de alta banca din tara unde are loc plata sau acceptarea, sau din tara in care trebuie
indeplinite alte termene si conditii.
e. Documentele si instructiunile de incaso pot fi trimise direct de banca remitenta catre banca
insarcinata cu incasarea sau prin intermediul altei banci intermediare.
f. Daca banca remitenta nu mentioneaza o anumita banca prezentatoare, banca insarcinata cu
incasarea poate utiliza o banca prezentatoare la alegerea sa.
Articolul 6. Documente la vedere/pentru acceptare
in cazul documentelor platibile la vedere, banca prezentatoare trebuie sa efectueze prezentarea la
plata fara intirziere. in cazul documentelor platibile la termen, banca prezentatoare trebuie, daca
este ceruta acceptarea, sa efectueze neintirziat prezentarea pentru acceptare, si, daca este ceruta
plata, sa prezinte documentele pentru plata nu mai tirziu decit data scadentei respective.
A rticolul 7. Eliberarea documentelor comerciale
'
Documente contra acceptare (D/A) versus Documente contra plata (D/P)
a. Incasourile nu trebuie sa contina cambii platibile la o data ulterioara cu instructiuni ca
documentele comerciale sa fie eliberate contra plata.
b. Daca incasoul contine o cambie platibila la o data ulterioara, instructiunile de incaso
trebuie sa precizeze daca documentele comerciale vor fi eliberate trasului contra
acceptare (D/A) sau contra plata (D/P).
in lipsa unei asemenea precizari, documentele comerciale vor fi eliberate numai contra
plata, si banca insarcinata cu incasarea nu va fi raspunzatoare de nici o consecinta ce
decurge din intirzierea in eliberarea documentelor.
c. Daca incasoul contine o cambie platibila la o data ulterioara si instructiunea de
incaso indica ca documentele comerciale vor fi eliberate contra plata, documentele vor
fi eliberate numai contra acestei plati si banca insarcinata cu incasarea nu va fi
raspunzatoare de nici o consecinta ce decurge din intirzierea in eliberarea documentelor.
Articolul 8. Emiterea de documente
Daca instructiunile bancii remitente prevad ca, fie banca insarcinata cu incasarea, fie trasul sa
intocmeasca/emita documente (cambie, bilet la ordin, certificat de depozit, scrisori de
307
angajament sau alte documente) care nu au fost incluse in incaso, forma si exprimarea unor
asemenea documente trebuie sa fie furnizate de banca remitenta; in caz contrar banca insarcinata
cu incasarea nu va fi raspunzatoare de forma si exprimarea unor asemenea documente.
D. OBLIGATII SI RESPONSABILITATI
Articolul 9. Buna credinta si grija rezonabila
Bancile trebuie sa actioneze de buna credinta si sa exercite o grija rezonabila.
Articolul 10. Documente versus marfuri / servici / executare de lucrari
a. Marfurile nu trebuie sa fie livrate direct pe adresa unei banci sau la ordinul acesteia fara
acordul prealabil din partea acestei banci.
Totusi, in eventualitatea ca marfurile sint livrate sau expediate pe adresa bancii sau la ordinul
acesteia pentru a fi eliberate trasului contra plata sau acceptare sau conform altor termene si
conditii, fara acordul prealabil al acesteia, aceasta banca nu va avea nici o obligatie sa preia
marfa, care ramine pe riscul si responsabilitatea partii expeditoare a marfii.
b. Bancile nu au nici o obligatie sa ia masuri in legatura cu marfurile la care se refera incasoul,
incluzind depozitarea si asigurarea marfurilor chiar daca sint date instructiuni speciale in acest
sens. Bancile vor actiona astfel numai daca si in masura in care sint de acord sa actioneze astfel,
in fiecare caz in parte. Cu toate acestea, prevederile 1 (c) ale acestor Reguli se aplica bancii
insarcinate cu incasarea chiar in lipsa unei instructiuni specifice in acest sens.
c. Totusi, daca bancile iau masuri pentru protectia marfurilor, indiferent daca au primit
instructiuni sau nu, ele nu-si asuma responsabilitatea in ceea ce priveste soarta si/sau starea
marfurilor si/sau masurile, si/sau omisiunile tertilor insarcinati cu pastrarea si/ sau protectia
marfurilor. Totusi, banca insarcinata cu incasarea trebuie sa avizeze fara intirziere banca de la
care a primit instructiunile de incaso asupra oricaror masuri luate.
d. Orice comisioane si/sau speze ocazionate la banci in legatura cu actiunile destinate protectiei
mariurilor, sint in sarcina partii de la care s-a primit incasoul.
e. i. Totusi, conform prevederilor Articolului 10 (a), daca marfurile sint expediate la ordinul
bancii insarcinate cu incasarea, si trasul a onorat incasoul prin plata/acceptare sau conform altor
termene si conditii, iar banca insarcinata cu incasarea a aranjat eliberarea marfurilor, trebuie
considerat ca banca remitenta a autorizat banca insarcinata cu incasarea sa actioneze astfel.
ii. in cazul in care banca insarcinata cu incasarea, pe baza instructiunilor bancii remitente sau in
baza termenilor Articolului 10 (e) (i) de mai sus, aranjeaza eliberarea marfurilor, banca remitenta
va trebui sa ramburseze banca insarcinata cu incasarea pentru toate daunele si cheltuielile
ocazionate cu acest prilej.
Articolul 11. Neasumarea raspunderii pentru actiuni ale partilor instructate
a. Bancile care apeleaza la serviciile unei alte banci sau altor banci, in scopul de a da curs
instructiunilor emitentului/ordonatorului/tragatorului, o fac in contul si pe riscul acestuia.
b. Bancile nu isi asuma nici o obligatie sau responsabilitate daca instructiunile pe care le-au
transmis nu au fost indeplinite, chiar daca ele au avut initiativa alegerii bancii insarcinate cu
incasarea.
c. O parte ce instructeaza o alta parte sa presteze servicii, va fi obligata si va raspunde pentru
despagubirea partii instruite pentru toate obligatiile si responsabilitatile impuse de legile si
uzantele straine.
Articolul 12. Neasumarea raspunderii pentru documentele primite
a. Bancile trebuie sa determine daca documentele primite apar a fi conform celor enumerate in
instructiunea de incaso, si trebuie sa avizeze prin mijloacele de telecomunicare, sau daca nu este
posibil, prin alte mijloace de expediere, fara intirziere, partea de la care au primit instructiunea
de incaso, daca lipsesc documente sau sint prezentate altele decit cele enumerate.
Bancile nu au nici o obligatie ulterioara in aceasta privinta.
b. Daca documentele nu apar sa fie enumerate, bancii remitente nu i se va permite sa discute
tipul si numarul de documente primite de catre banca insarcinata cu incasarea.
c. in baza Articolului 5 (c) si Articolului 12 (a) si 12 (b) supra, bancile vor prezenta documentele
asa cum au fost primite, fara o examinare ulterioara.
308
,. .
; ;i
Articolul 13. Neasumarea raspunderii pentru autenticitatea documentelor Bancile nu isi asuma
nici o obligatie ori responsabilitate pentru forma, suficienta, acuratetea, veridicitatea, falsificarea
sau efectele legale ale oricarui document, sau pentru conditiile generale si/sau particulare
stipulate in documente sau impuse acestora; de asemenea, nu isi asuma obligatia sau
responsabilitatea pentru descrierea, cantitatea, greutatea, calitatea, starea, ambalarea, livrarea,
valoarea sau existenta marfurilor reprezentate prin documente, sau pentru buna credinta sau
actele si/sau omisiunile, solvabilitatea, executarea sau reputatia expeditorilor, carausilor,
transportatorilor, destinatarilor sau asiguratorilor marfurilor sau a oricarei persoane, oricare ar fi
ea.
Articolul 14. Neasumarea raspunderii pentru intirzieri, pierderi pe timpul transportului sau
traducerii
:;.
a. Bancile nu isi asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru consecintele, care decurg din
intirzieri si/sau pierderi in transmiterea oricarui(ror) mesaj(e), scrisoare(ri) sau document(e), sau
pentru intirzieri, mutilari sau alte erori intervenite in transmiterea prin telecomunicatie, sau
pentru eroare(ori) de traducere si/sau interpretare a termenilor tehnici.
b. Bancile nu vor fi obligate sau tinute raspunzatoare pentru nici o intirziere rezultata din
necesitatea de a obtine clarificari cu privire la instructiunile primite.
Articolul 15. Forta majora
;-..... '
' . '-, .. Bancile nu isi asuma nici o obligatie
sau responsabilitate pentru consecintele care decurg din intreruperea activitatii lor, provocata de
miina lui Dumnezeu, revolutii, tulburari civile, insurectii, razboaie sau orice alte cauze ce se
situeaza in afara controlului lor, sau datorita grevelor sau blocajelor (lockouts).
E. PLATA
.
Articolul 16. Plata fara intirziere
a. Sumele incasate (mai putin comisioane si/sau reduceri si/sau cheltuieli, acolo unde este cazul)
trebuie sa fie puse fara intirziere la dispozitia partii de la care s-a primit instructiunea de incasare,
in conformitate cu termenii si conditiile acestei instructiuni.
b. in pofida Articolului 1 (c), si daca nu s-a stabilit altfel, banca insarcinata cu incasarea va
efectua plata sumelor datorate numai in favoarea bancii remitente.
Articolul 17. Plata in moneda locala
in cazul documentelor platibile in moneda tarii de plata (moneda locala), banca prezentatoare
trebuie, daca nu a fost altfel instructata prin instructiunea de incaso, sa elibereze documentele
catre tras contra platii in moneda locala, numai daca aceasta moneda este imediat disponibila
pentru utilizare in maniera specificata in instructiunile de incaso.
Articolul 18. Plata in valuta
in cazul in care documentele sint platibile in alta moneda decit a tarii de plata, banca
prezentatoare trebuie, daca nu a fost altfel instructata prin instructiunea de incaso, sa elibereze
documentele catre tras contra plata in valuta desemnata, numai daca asemenea valuta poate fi
remisa imediat in concordanta cu instructiunile de incaso.
Articolul 19. Plati partiale
a. in cazul unui incaso simplu (clean collection), platile partiale pot fi acceptate, daca si in
masura si in conditiile in care asemenea plati partiale sint autorizate de legislatia in vigoare in
locul de plata. Documentul(ele) fmanciar(e) nu va(or) fi remise trasului decit dupa efectuarea
integrala a platii.
; !
b. in cazul unui incaso documentar platile partiale vor fi acceptate numai daca se specifica astfel
in instructiunea de incaso. Totusi, daca nu s-a stabilit altfel, banca prezentatoare va elibera
documentele trasului numai dupa plata integrala, si nu va fi responsabila pentru consecintele
aparute datorita intirzierii in eliberarea documentelor.
c. in toate cazurile, platile partiale vor fi acceptate numai daca sint respectate dispozitiile
309
r
:,
Anexa V.8. Reguli uniforme pentru rambursarile interbancare in cadrul acreditivelor documentare
(URR525), 1995
REGULI UNIFORME PENTRU RAMBURSARILE INTERBANCARE IN CADRUL
ACREDITIVELOR DOCUMENTARE (URR 525)
Publicatia NR. 525,1995, a Camerei de Comert International de la Paris ICC Uniform Rules
forBank-to-Bank Reimbursements under Documentary Credits (URR 525), ICC Publication .Ne
525, November 1995. In force as of July 01, 1996. Traducere neoficiala in limba romina de
Victor Burac
CUVINT INAINTE
Camera Internationala de Comert (CIC) este de mult timp activa in facilitarea comertului, in
acest sens, regulile si definitiile prevazute de Regulile si Uzantele Uniforme pentru Acreditivele
Documentare - cunoscute celor din comertul international ca UCP - sint universal acceptate ca
modalitati de a oferi partilor comerciale siguranta platii in tranzactiile lor, sub auspiciul
sistemului bancar.
Revizuirea in 1974 a UCP, ce a modernizat versiunea din 1962, reflecta importanta crescind
carea a comertului international, si pentru prima data a facut referinta speciala la implicarea unei
banci terte" in manipularea creantelor de Rambursare a platii facute in baza acreditivelor
documentare.
Definitia functiilor bancii Rambursatoare a fost ulterior dezvoltata in revizuirea din 1983 a UCP,
si modernizata in veriunea curenta UCP500. A devenit evident ca, desi UCP era un standard
international pentru operatiunile cu acreditivele documentare, cresterea enorma a volumului
Rambursarilor monetare interbancare raminea in mare masura guvernata de uzantele locale
acceptate in centrele financiare majore, cu unica exceptie in Statele Unite ale Americii, unde
bancile au formulat regulile lor proprii de operare.
Pentru a face fata cerintei in standarde internationale in acest domeniul, si pentru a facilita
comertul, Comisia Bancara a C.I.C. in 1993 a creat un Grup de lucru pentru elaborarea unui
cadru juridic adecvat pentru noul set de reguli. Aceasta publicatie, Reguli Uniforme pentru
Rambursarile Interbancare in cadrul Acreditivelor Documentare, este rezultatul eforturilor
grupului mentinat.
Noile Reguli reflecta aportul considerabil a tuturor membrilor C.I.C. implicati in acest proces, si
eforturile precedente ale practicienilor americani ale caror regul au servit ca un punct util de
pornire pentru acest proiect.
...,....,.,........
Jean-Charles Rouher
Secretar General al CIC
' . . ,.
PREFATA
''
Din 1933, C.I.C. promoveaza aderenta la uzantele si cutumele in domeniul creditelor
documentare. Aceste practici s-au schimbat si au evoluat in timp, si noi uzante si-au facut
aparitia.
Pe parcursul ultimilor 30 de ani, uzante specifice au fost elaborate in domeniull
Rambursarearilor interbancare in cadrul acreditivelor documentare. Asemenea uzante, desi
guvernate de Reguli si Uzante privind Acreditivele Documentare (UCP), au evoluat intr-o
procedura mai sofisticata, urmata de banci care nu sint parti in mecanismul de acreditiv, si care
prevede Rambursarearea platilor facute in baza acreditivelor altor banci, permitind astfel
realizarea prompta a platilor catre beneficiari. Uzantele mentionate, totusi, au depasit" ceea ce
se contine in UCP la acest subiect, in 1993, Comisia Bancara a C.I.C. a autorizat Grupul de lucru
sa elaboreze reguli specifice procesului de Rambursareare interbancara. Prezenta publicatie este
rezultatul acestui proces. Sarcina crearii unor noi reguli iste deseori dificila. Spre deosebire de
312
revizuirea publicatiilor precedente, crearea unor noi reguli cere o analiza adincita a uzantelor si
procedurilor bancilor din toate partile lumii, care sint implicate in tranzactie. Gratie
comentariilor comprehensive ale Comitetelor nationale ale CIC, si organizatiilor bancare din
toata lumea, Grupul de lucru ce a elaborat aceste Reguli, a avut la dispozitia sa un volum enorm
de informatie pentru analiza.
Concilierea pozitiilor diferite este deseori dificila. Misiunea Grupului de lucru era de a fixa
uzantele curente, de a analiza pozitiile diferite, si, ocazional, de a alege uzantele cele mai reusite.
Din fericire, Grupul de lucru includea bancheri experimentati care si-au devotat timpul si
cunostintele sale acestui proces. Fara dedicatia acestor persoane si suportul organizatiilor lor ce
contribuiau la intelegerea si standartizarea procesului de Rambursareare, executarea sarcinii
incredintate ar fi fost imposibila. Membrii Grupului de lucru au fost:
1
LEIFANDERSON
Skandinaviska Enskilda Banken, Suedia
F.E.CHAVANNES
.
MeesPierson,
Olanda
GARYCOLLYER
Midland Bank, Marea Britanie
SIACHEEHONG
Overseas Union Bank, Singapore
Prof. SALVATORE MACCARONE Maccarone & Associates, Italia
OLE MALMQ VIST
Den Danske Bank, Danemarca
.....
DIETERMEURER
Westdeutsche Landesbank Girozentrale, Germania
FERDINAND MULLER
Deutsche Bank, Germania
CARLOSVELEZROGRIGUEZ International Chamber of Commerce, Franta i L.Y.
WICKREMERATNE
The Hongkong and Shangai Banking Corporation, Marea Britanie
Aceste Reguli au intrat in vigoare la 1 iulie 1996. Grupul de lucru si C.I.C. spera ca ele vor
facilita procesul Rambursarilor interbancare. in plus, speram ca prin crearea acestor reguli toate
partile la tranzactie vor avea o mai buna intelegere a procesului, si vor fi in cunostinta de cauza
asupra implicatiilor acestuia.
Fara reguli precum cele de fata, comertul bazat pe acreditivele documentare, si Rambursarile
interbancare in cadrul acestor acreditive, ar fi fost mai dificil, scump si indelungat. Daca aceste
Reguli imbunatatesc procesul curent, asigura o baza mai structurata pentru manipulare, si ajuta la
scolarizarea utilizatorilor, ele vor face un bun serviciu comunitatii.
DANTAYLOR
Presedinte
Grupul de lucru al C.I.C. asupra Rambursarearilor Interbancare in cadrul Acreditivelor
Documentare
Presedinte, Consiliul S.U.A. pentru Operatiuni Bancare Internationale, Inc.
INTRODUCERE
Grupul de lucru care a elaborat prezentele Reguli, a incercat sa reflecte fidel practica
internationala a Rambursarilor interbancare. Pe parcursul sedintelor Grupului de lucru, acesta a
revazut toate comentariile facute de comitetele nationale ale C.I.C. si alti comentatori, si a
incorporat, unde a considerat necesar, sugestiile lor in prezentele Reguli, in eventualitatea unor
doua pozitii diferite, este deseori dificil de a alege una din ele. Grupul de lucru a incercat acolo
unde exista conflict, sa aleaga cea mai logica si echitabila optiune, echilibrata prin uzantele
313
vi. partile responsabile pentru comisioane (comisioanele Bancii Solicitante si ale Bancii
Rambursatoare, precum si taxa pentru Angajamentul de Rambursare) in conformitate
cu Articolul 16 al acestor Reguli.
c. Daca i se cere Bancii Rambursatoare sa accepte si sa plateasca o trata(e) la termen, Autorizatia
Irevocabila de Rambursare trebuie sa indice de asemenea, in afara mentiunilor din punctul (b) de
mai sus, urmatoarele:
1. termenul la care trata (tratele) va/vor fi trasa(e);
2. trasul;
''' '
3. partea responsabila pentru comisioanele de acceptare si scontare, daca exista. Banca Emitenta
nu trebue sa ceara ca trata(ele) la vedere sa fie trasa (e) asupra Bancii Rambursatoare.
';'".
:
'.;-'A\ -,:.
d. Daca Banca Rambursatoare este autorizata sau i se cere de catre Banca Emitenta sa emita un
Angajament de Rambursareare catre Banca Solicitanta, dar aceasta nu este pregatita sa o faca, ea
trebuie sa informeze fara intirziere Banca Emitenta.
e. Un Angajament de Rambursareare (Rambursare Garantat) trebuie sa indice termenii si
conditiile angajamentului precum si:
i. numarul acreditivului si Banca Emitenta;
- - ''' ' v.
ii. valuta si valoarea Autorizatiei de Rambursare;
.;;
iii. sume aditionale platibile si toleranta, daca exista;
iv. valuta si valoarea Angajamentului de Rambursare;
v. data limita pentru prezentarea solicitarii, inclusiv orice perioada uzuala;
vi. partea care plateste taxa pentru Angajamentul de Rambursareare, daca este alta
decit Banca Emitenta. Banca Rambursatoare trebuie de asemenea sa includa
comisioanele sale, daca exista, care vor fi deduse din suma solicitata.
f. Daca data limita pentru prezentarea solicitarii cade intr-o zi in care Banca Rambursatoare este
inchisa pentru alte motive decit cele mentionate in Articolul 15, aceasta data pentru prezentarea
unei solicitari va fi extinsa la urmatoarea zi in care Banca Rambursatoare este deschisa.
g. i. O Autorizatie Irevocabila de Rambursare nu poate fi modificata sau anulata fara acordul
Bancii Rambursatoare.
ii. in care o Banca Emitenta a modificat Autorizatia sa Irevocabila de Rambursare,
Banca Rambursatoare care a emis Angajamentul de Rambursare, poate sa modifice
angajamentul sau pentru a reflecta aceasta modificare. Daca o Banca Rambursatoare
alege sa nu modifice Angajamentul sau de Rambursare, ea trebuie sa informeze despre
aceasta fara intirziere Banca Emitenta.
iii. O Banca Emitenta care a emis o modificare a Autorizatiei sale Irevocabile de
Rambursare, va fi irevocabil obligata din momentul in care avizeaza aceasta modificare
a Autorizatiei Irevocabile de Rambursare.
i
iv. Termenii Autorizatiei originale Irevocabile de Rambursare (sau a unei Autorizatii
incluzind modificari ale Autorizatiei Irevocabile de Rambursare acceptate anterior) vor
ramine in vigoare pentru Banca Rambursatoare pina cind ea va comunica Bancii Emitente
ca accepta modificarea.
v. O Banca Rambursatoare trebuie sa comunice Bancii Emitente acceptarea sau
respingerea unei modificari a Autorizatiei Irevocabile de Rambursare. Unei Banci
Rambursatoare nu i se cere sa accepte sau sa respinga o modificare a unei Autorizatii
Irevocabile de Rambursare pina in care ea nu primeste acceptarea sau respingerea
modificarii Angajamentului (sau) de Rambursareare, de la Banca Solicitanta.
h. i. Un Angajament de Rambursareare nu poate fi modificat sau anulat fara acordul
317
Bancii Solicitante.
ii. Banca Rambursatoare care a emis o modificare a Angajamentului de Rambursare va
fi irevocabil obligata din momentul avizarii acestei modificari a Angajamentului de
Rambursare.
iii. Termenii Angajamentului de Rambursare original (sau ai Angajamentului de
Rambursareare incluzind Modificari a Rambursarii, acceptate anterior) vor ramine in
vigoare pentru Banca Solicitanta pina in care ea va comunica Bancii Rambursatoare
acceptul sau cu Modificarea Angajamentului de Rambursareare.
iv. Banca Solicitanta trebuie sa comunice Bancii Rambursatoare acceptul sau
respingerea unei Modificari a Angajamentului de Rambursareare.
Articolul 10. Standarde pentru Cererile de Rambursare
',''; ,(rttt
a. Cererea de Rambursare ale Bancii Solicitante:
i. trebuie sa fie sub forma de teletransmisie, numai daca acest lucru nu este interzis in mod
expres de Banca Emitenta sau in scrisoarea originala. Banca Rambursatoare are dreptul de a
solicita ca Cererea de Rambursare sa fie autentificata, si in acest caz Banca Rambursatoare nu va
fi raspunzatoare pentru orice consecinta rezultind din vreo intirziere care ar apare. Daca o Cerere
de Rambursare este facuta prin teletransmisie, nu trebuie trimisa nici o confirmare letrica. in
cazul in care o astfel de confirmare letrica este trimisa, Banca Solicitanta va fi responsabila
pentru orice consecinta ce ar putea apare din rambursarea dubla; ii. trebuie sa indice clar numarul
Acreditivului si banca Emitenta (si numarul de referinta a Bancii Rambursatoare, daca se stie);
iii. trebuie sa mentioneze separat suma principala solicitata, precum si orice sume aditionale si
comisioane;
:
",,-.,
iv. nu trebuie sa fie o copie a avizului de plata, de plata diferata, de acceptare sau de negociere, a
Bancii Solicitante catre Banca Emitenta;
v. nu trebuie sa includa mai multe Cereri de Rambursare intr-o singura teletransmisie sau
scrisoare;
vi. in cazul unui Angajament de Rambursare, trebuie sa fie in conformitate cu termenii si
conditiile Angajamentului de Rambursare.
b. in cazurile in care asupra Bancii Rambursatoare trebuie trasa o trata la termen, Banca
Solicitanta trebuie sa expedieze trata Bancii Rambursatoare, impreuna cu Cererea de Rambursare
pentru procesare, si sa includa in solicitarea sa, daca se cere in Acreditiv si/sau in Angajamentul
de Rambursare, urmatoarele:
i. descrierea generala a marfurilor si/sau serviciilor;
ii. tara de origine;
.;, - : -r
.- . iV, . .- ... :v;;
iii. locul de destinatie/executare;
si daca tranzactia acopera transport de marfuri,
iv. data incarcarii;
' a' ..:.;/ '' .;?!,
v. locul de incarcare.
c. Bancile Solicitante nu trebuie sa indice in Cererea de Rambursare ca au efectuat o plata,
acceptare sau negociere sub rezerva sau contra unei garantii.
d. Bancile Rambursatoare nu-si asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru vreo
consecinta care ar putea apare din orice neacceptare sau intirziere in procesare, daca Banca
Solicitanta nu respecta prevederile acestui articol.
i
Articolul 11. Procesarea Cererilor de Rambursare
a. i. Bancile Rambursatoare vor avea un timp rezonabil, care nu va depasi 3 zile
bancare dupa ziua primirii Cererii de Rambursare, pentru procesarea solicitarilor. Cererile
318
pierderea in transmiterea vreunui mesaj, scrisoare sau document, sau pentru intirzierea, mutilarea
sau alte erori care apar in transmiterea oricarei telecomunicari. Bancile Rambursatoare nu-si
asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru erorile de traducere.
Articolul 15. Forta majora
Bancile Rambursatoare nu-si asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru consecintele care
apar din intreruperea activitatii lor datorita unor cauze naturale (catastrofe), revolte, tulburari
civile, insurectii, razboaie si orice alte cauze in afara controlului lor, sau cele provocate de greve
sau blocaje (lockouts).
Articolul 16. Comisioane
a. Comisioanele Bancii Rambursatoare vor fi in sarcina Bancii Emitente. Totusi, in cazurile in
care comisioanele sint in sarcina unei alte parti, este responsabilitatea Bancii Emitente sa
mentioneze aceasta in Acreditivul original si in Autorizatia de Rambursare.
b. Cind onoreaza o Cerere de Rambursare, Banca Rambursatoare este obligata sa respecte
instructiunile mentionate in Autorizatia de Rambursare referitoare la comisioane.
c. in cazul in care comisioanele Bancii Rambursatoare sint in contul altei parti, ele vor fi deduse
atunci cind Cererea de Rambursare va fi onorata. Daca o Banca Rambursatoare respecta
instructiunile Bancii Emitente in ceea ce priveste comisioanele (incluzind taxe, costuri,
cheltuieli) si acestea nu sint platite, sau nu a fost prezentata Bancii Rambursatoare nici o Cerere
de Rambursare in cadrul Autorizatiei de Rambursare, Banca Emitenta va ramine obligata pentru
aceste cheltuieli.
d. Daca nu este altfel mentionat in Autorizatia de Rambursare, toate comisioanele platite de
Banca Rambursatoare se vor adauga valorii Autorizatiei, cu conditia ca Banca Solicitanta sa
indice suma acestor comisioane.
e. Daca Banca Emitenta omite sa transmita Bancii Rambursatoare instructiuni privind
comisioanele (costurile), toate comisioanele vor fi in contul Bancii Emitente.
Articolul 17. Creante de dobinda / Pierderi de valoare ,,..H.S,!., ,;!;.:, a ;: ',. ' Toate solicitarile
privind pierderi de dobinda, pierderea de valoare ca rezultat al oricaror fluctuatii a cursului de
schimb, reevaluari sau devalorizari, ramin intre Banca Solicitanta si Banca Emitenta, in afara
cazului in care astfel de pierderi rezulta din neindeplinirea de catre Banca Rambursatoare a
obligatiilor sale asumate in cadrul Angajamentului de Rambursare.
Anexa V.9. Reguli uniforme privind schimbul de date comerciale prin teletransmisie (UNCID),
1988 ,v,v.i;,.:,,. .,.,; v f.nr_;1 v .. ,.n ,; ,.,,.,
REGULI UNIFORME PRIVIND SCHIMBUL DE DATE COMERCIALE PRIN
TELETRANSMISIE, UNCID, 1988
Publicatia NR. 452,1988, a Camerei Internationale de Comert de la Paris ICC Uniform Rules
of Conduct for Interchange of Trade Data by Teletransmission (UNCID), ICC Publication JVb
452, January 1988. , O Traducere neoficiala in limba romina de Victor Burac.
CUVINT INAINTE
Comertul international implica un volum important de schimb de date inter cumparator, vinzator
si alte parti la contract, cum ar fi expeditorii, transportatorii, asiguratorii, bancile, sau
administratiile vamale.
Acest schimb de date solicita un limbaj" comun, pentru a evita confuzii sau interpretare
contradictorie a drepturilor si obligatiilor fiecarei parti. La schimbul de date pe suport hirtie,
documentele traditionale cum ar fi conosamentele, contin un asemenea limbaj". Insa tehnologia
comunicatiilor a schimbat profund modalitatile de a face comert. Un numar tot mai mare de parti
la contractele de comert, comunica via calculatoare integrate in sistemul de schimb electronic de
date (EDI516), si utilizeaza limbajul electronic" corespunzator.
Problema este ca uzantele comerciale actuale si legislatia comerciala sint in majoritate bazate pe
conceptul suportului hirtie". Ca consecinta, limbajul electronic nu-pe-suport-hirtie" al EDI
indica asupra existentei unor noi lacune legale, care la rindul sau solicita adaptarea
corespunzatoare atit a uzantelor cit si a normelor de drept. Totusi, aceste modificari pot fi operate
doar treptat - atunci cind comertul nu poate astepta. O solutie provizorie a acestei probleme 320
UNCID - a fost gasita. UNCID - Regulile uniforme privind schimbul de date comerciale prin
teletransmisie -au fost elaborate de un Comitet Comun al C.I.C. format din expertii de frunte din
partea unui numar mare de organizatii guvernamentale si neguvernamentale, cit si din partea
multor Comisii ale C.I.C. Aceasta este inca o confirmare a angajamentului de durata al
C.I.C. de a reactiona prompt si intr-o maniera practica, la inovatiile tehnologice, si de a codifica
si armoniza uzantele comerciale.
Desi avind o aplicabilitate voluntara, precum toate codurile, regulile si uzantele C.I.C, UNCID
ofera un fundament pe care partile participante pot construi un acord de comunicare", adica un
contract cu efecte juridice obligatorii. Un oficial inalt din Secretariatul Comisiei Natiunilor Unite
pentru Dreptul Comertului International (CNUDCI), care a contribuit la elaborarea UNCID, a
indicat ca odata cu acceptarea larga a lor de catre comunitatea comerciala si juridica, ele vor
dobindi un statut semi-legal, ca standard pe care partile ce comunica prin teletransmitere de
date, il vor ignora doar la riscul si paguba sa".
UNCID a fost acum aprobat de C.I.C. si de Comisia Economica pentru Europa a Organizatiei
Natiunilor Unite (CEE/ONU), si sint astfel gata pentru aplicare. De fapt, ele deja si-au gasit
aplicare in cel putin doua proiecte de drept al comertului international. Noi exprimam multamiri
tuturor care au contribuit la crearea UNCID, individuali sau organizatii, si recomandam UNCID
tuturor utilizatorilor EDI.
Hans Konig
Bernard S. Wheble
Secretar General
Presedinte
Camera Internationala de Comert (C.I.C) Comitetul comun UNCID"
PARTICIPANTII LA ACTIVITATILE COMITETULUI COMUN
ORGANIZATIILE NATIONALE SI INTERNATIONALE GUVERNAMENTALE SI
NEGUVERNAMENTALE CE AU CONTRIBUIT LA PREGATIRE REGULILOR UNCID:
COMISIA NATIUNILOR UNITE PENTRU DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL (CNUDCI)
PROGRAMUL SPECIAL PENTRU FACILITAREA COMERTULUI, AL CONFERINTEI NATIUNILOR
UNITE PENTRU COMERT SI DEZVOLTARE (UNCTAD/FALPRO)
GRUPUL DE LUCRU PENTRU FACILITAREA PROCEDURILOR DE COMERT INTERNATIONAL, A
COMISIEI ECONOMICE PENTRU EUROPA A ORGANIZATIEI NATIUNILOR UNITE (CEE/ONU)
CONSILIUL DE COOPERARE VAMALA (CCV)
ORGANIZATIA PENTRU COOPERARE ECONOMICA SI DEZVOLTARE (OCED)
COMISIA COMUNITATILOR EUROPENE (CE)
ORGANIZATIA INTERNATIONALA PENTRU STANDARTIZARE (ISO)
COMITETUL EUROPEAN AL ASIGURATORILOR (CEA)
CONSILIUL EUROPEAN AL FEDERATIEI INDUSTRIILOR CHIMICE (CEFIC)
ORGANIZATIA PENTRU SCHIMB DE DATE PRIN TELETRANSMITERE IN EUROPA (ODETTE)
CIT SI O ORGANIZATIE REGIONALA SI CITEVA NATIONALE, DE FACILITARE A
COMERTULUI
(NORDIPRO - INITIATORII CONCEPTULUI -, FINIPRO, NCITD, SIMPROFRANCE, SITPRO).
NOTA INTRODUCTIVA
H'W
I. Tranzactia de comert international
Regulile UNCID au ca scop sa ofere un mediu pentru utilizatorii EDIFACT517 (Schimbul
Electronic de Date pentru Administratie, Comert si Transport) si a altor sisteme de Schimb
Electronic de Date Comerciale, numite in continuare prescurtat EDI. Utilizatorii vor dobindi
cunostinte detaliate privind procedurile sofisticate ale tranzactiilor de comert international, si
avantajele decisive ale schimbului electronic de date. Pentru o ilistrare vezi Figura 1 care indica
traficul de date si functiile mesajelor..
II. Era computationala - spre comertul fara suport hirtie
Este larg raspindita presupunerea ca impactul computerizarii va fi tot atit de important ca cel al
321
revolutiei industriale. Computatoarele deja ofera tot felul de servicii, cu o viteza crescind carea si
la un pret tot mai redus. Comunicarea datelor de comert international apare a fi, totusi, o veriga
ce lipseste din acest lant. insa necesitatea in aceasta veriga este enorma. Documentatia si
procedurile pe suport hirtie nu numai ca reprezinta tocmai 10 procente din valoarea bunurilor;
acestea sint lente, nesigure, complicate si complexe. Posibilitatile reducerii costurilor
mentionate, beneficiaza cu circa 50% nu atit partile implicate cit si alte parti implicate, inclusiv
autoritatile. Iata de ce o activitate majora a Grupului de lucru pentru Facilitarea Procedurilor de
Comert International, a Comisiei Economice pentru Europa a Organizatiei Natiunilor Unite
(CEE), pe parcursul ultimului deceniu si jumatate a constat in crearea instrumentariului necesar
pentru a face schimbul electronic de date o alternativa sigura, eficienta si necostisitoare.
EDI este transferul direct de date comerciale structurate, intre computatoare, prin mijloace
electronice, adica transferul fara suport hirtie" a documentatiei" de afaceri (O ilustratie a
acestui transfer este facuta in figura 2.)
Ultimii cinci ani au markat o explozie a interesului fata de EDI din partea participantilor la
relatiile de comert, ce apartin ordinii juridice nationale si internationale. Tehnologia este la
dispozitia lor, si momentul este din ce in ce mai oportun. Se estimeaza ca in urmatorii cinci ani
EDI va fi utilizata de toti participantii de importanta, in tranzactiile de comert international.
Totusi, EDI nu poate opera intr-o masura mai exstinsa, fara un standard comun international, si
au fost facute progrese in elaborarea comuna a diferitor standarde. Este nevoie de trei parti
componente: elementele comune ale datelor ce fac obiectul transferului - echivalentul
vocabularului; sintaxa, ce echivaleaza cu gramatica intr-o limba obisnuita; si mesajele standard,
care combina elementele datelor, si sintaxa, intr-un mesaj comercial structurat similar unui
document pe suport hirtie. Aceste instrumente sint create in cadrul activitatii coordonate de CEE.
impreuna cu aceste dezvoltari tehnice, s-a atras atentia ceea ce poate fi numit aspectul legal" al
EDI.
III. Regimul juridic
Datorita caracteristicilor sale fizice, documentul traditional pe suport hirtie este acceptat ca
proba. El este durabil, iar modificarile si completarile in el vor fi in mod obisnuit clar ' vizibile.
Documentul electronic este absolut diferit. El este in forma unui mediu magnetic, al carui
continut informational poate fi schimbat in orice timp. Schimbarile !si completarile nu vor fi
evidente.
Comunicatiile pe suport hirtie si pe suport magnetic, sint, totusi, doar mediu pentru traficul de
informatie, si este posibil de a stabili tehnici care ar atribui schimbului electronic de date
caracteristici care l-ar egala sau l-ar face superior hirtiii nu numai ca purtator de informatie, dar
si din punct de vedere al functiilor de evidenta. in primul rind, EDI ca atare implica proceduri
care fac aceasta forma de comunicare mai sigura. In afara de identificare, aceasta tehnica de
transfer de date poate prevedea detectarea si corectarea erorilor. Autentificarea, in sensul stabilirii
daca continutul datelor este corect, de asemenea poate fi asigurata, de altfel ca si
confidentialitatea care poate fi oferita prin citeva modalitati incorporate in sistema. Finalmente,
autentificarea, in sensul stabilirii daca mesajul a fost emis de persoana avind imputerniciri
corespunzatoare, poate si ea fi asigurata.
Iata de ce CEE, Comisia Natiunilor Unite pentru Dreptul Comertului International (CNUDCI) si
Consiliul de Cooperare Vamala (CCV) au recomandat guvernelor si organizatiilor responsabile
pentru determinarea cerintelor documentare, ca acestea sa modifice si sa completeze aceste
cerinte pentru a permite utilizarea EDI. Aceasta activitate va necesita, totusi, anumit timp. Ea
este de asemenea in functie de acceptarea larga a unui nivel sporit de securitate in schimbul de
date.
Iata de ce s-a ajuns la concluzia oportunitatii elaborarii unui set internationalmente acceptat de
reguli - UNCID. Primul proiect a fost bazat pe idea crearii unui standard pentru acordurile
comunicationale. S-a dovedit, insa, ca datorita divergentelor cerinte inaintate de diferite grupe de
utilizatori, aceasta metoda nu este practica. Pe de alta parte, s-a ajuns la acordul comun asupra
considerarii acestor reguli ca un cod de comportament IV. UNCID
322
Camera Internationala de Comert (C.I.C.) a consimtit crearea unui Comitet Comun Special, cu
participarea altor organizatii interesate si a grupurilor de utilizatori, pentru a evalua si a formula
acest set de reguli. CNUDCI, CEE, CCV, Programul Special pentru Facilitarea Comertului, al
Conferintei Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD/FALPRO), Organizatia
pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OCED), Organizatia Internationala pentru
Standartizare (ISO), Comisia Comunitati lor Europene (CE), Comitetul European al
Asiguratorilor (CEA) si Organizatia pentru Schimb de Date prin Teletransmitere in Europa
(ODETTE) au fost toate reprezentate in acest comitet, suplimentar la diversele comisii ale C.I.C.
La elaborarea prezentelor reguli, Comitetul si-a bazat activitatile pe un numar de concepte vitale,
inclusiv pe faptul ca regulile trebuie:
a) sa aiba ca scop facilitarea utilizarii EDI prin stabilirea unui cod de comportament, agreat
intere partile angajate in un asemenea shimb electronic;
b) sa se aplice doar fata de schimbul electronic de date, nu si fata de substanta datelor comerciale
din mesajele transmise;
c) sa incorporeze standartele ISO si alte standarde international acceptate - pentru a evita
confuzii;
d) sa includa reguli referitoare la securitate, verificare si confirmare, autentificare a partilor
comunicante, de mentinere a registrului mesajelor si de stocare a acestora;
e) sa stabileasca principii privind interpretarea, care ar spori intelegerea armonioasa la nivel
international, si prin aceasta utilizarea codului.
Confirmarea primirii si a contintului, ilustreaza unele probleme cu care s-a confruntat elaborarea
regulilor in cauza. in unele sisteme confirmarea primirii este o cerinta obligatorie. in altele
aceasta este considerata ca o diligenta rezonabila. In celelalte emitentul mesajului trebuie sa
solicite confirmarea primirii. UNCID opteaza pentru ultima solutie. in anumite cazuri emitentul
mesajului de asemenea doreste sa stie daca continutul transferului de date a fost primit intr-o
stare aparent buna, si a fost inteles. Emitentul in acest caz va solicita confirmarea continutului.
Aceasta bineinteles tine de continutul material al mesajului - insa doar marginal. Confirmarea in
cauza nu trebuie confundata cu conceptul acceptarii legale - acesta este un alt (al treilea) nivel,
care este totalmente in afara scopului UNCID.
S-a preconizat de asemenea ca regulile pot face parte din, sau referinta la, oricare Protocol
Executiv de Schimb de Date Comerciale (TDI-AP5'8) ori alt acord comunicational concret.
V. Necesitatea unor anumite acorduri comunicationale
Grupurile de utilizatori pot fi organizate in citeva feluri. Dai" toate ele necesita o anume forma
de acord comunicational, desi cerintele fata de acesta difera in functie de grupul in cauza, si de
ceea ce a fost stipulat in manualul utilizatorului" sau protocolul pentru nivelul de utilizare"
elaborat de acest grup - care sint aceleasi acorduri, insa de o natura tehnica. Aparent exista
cererea puternica in acorduri comunicationale in care EDI este utilizat intre organizatiile definite.
Se presupune ca aceasta cerere poate fi chiar mai importanta in comunicarea deschisa in direct.
Citeva grupe de utilizatori au atras atentia asupra faptului ca regulile UNCID creaza o baza utila
pentru acordurile lor comunicationale. UNCID, regulile agreate de comportament, ofera mai
mult decit un punct de pornire. Prin definirea unui nivel acceptabil de comportament profesional,
ele de asemenea asigura o metoda comuna. Detaliile si forma acordurilor comunicationale difera
in functie de marimea si tipul grupurilor de utilizatori. Acordul poate fi inclus in protocol, sau
inclus intr-un document separat. El poate contine reguli suplimentare, spre ex. referitoare la
elementele materiale ale datelor care fac obiectul schimbului, sau la acordul incheiat, ori la
metoda profesionala. Iata de ce s-a considerat ca fiind lipsita de practicism, formularea unui
model standard. Poate fi util, totusi, de a mentiona anumite elemente de care trebuie tinut cont
suplimentar la UNCID, la formularea unui acord:
1) Exista totdeauna riscul ca ceva sa mearga nu asa cum trebuie - cine va suporta riscul? Fiecare
parte isi va suporta propriile riscuri, sau ar exista posibilitatea de a le transfera in sarcina
asiguratorului sau operatorului retelei?
2) Daca o parte cauzeaza daune prin nerespectarea regulilor, care ar fi consecintele? Aceasta se
323
afla in legatura si cu limitarea raspunderii. Chestiunea data are de asemenea repercusiuni asupra
situatii tertilor.
3) Trebuie oare ca regulile referitoare la risc si raspundere, sa fie reglementate de normele
referitoare la asigurare?
4) Trebuie oare sa fie norme referitoare la termene, spre ex. termenul in cadrul caruia receptorii
mesajelor trebuie sa prelucreze datele, etc?
5) Trebuie oare sa fie reguli norme referitoare la confidentialitate, sau alte norme referitoare la
continutul datelor ce fac obiectul schimbului?
6) Trebuie oare sa fie reguli de natura profesionala - cum ar fi regulile bancare continute in
SWIFT?
7) Trebuie oare sa fie norme referitoare la criptografie sau alte modatitati de securitate?
8) Trebuie oare sa fie norme referitoare la semnatura"?
Ar fi de asemenea important de formulat anumite reguli referitaore la legea aplicabila si
solutionarea litigiilor.
n ,
Linie intrerupta - retea speciala, dedicata
Functiile de baza
Traficul de date
A incheierea unui acord
Comerciale
comercial
B Acordul de plati
Financiare
C Acordul de transport
Transport/Interme
diar
D Acordul de asigurare
Asigurare
E Curatirea la export
Oficiale
F Curatirea la import
Oficiale
'
SISTEMUL
A ;...
REGULILE UNIFORME DE COMPORTAMENT(UNCID)
--. Precum aprobate de Consiliul Executiv al C.I.C. la Sesiunea nr. 51 (Paris, 22 septembrie 1987)
Articolul 1 - Scopul
Prezentele reguli au ca scop facilitarea schimbului de date comerciale, efectuate prin
teletransmisie, cit si stabilirea unor reguli agreate de comportament intre partile implicate in
aceasta transmisie. Daca altfel nu se prevede in prezentele reguli, ele nu se aplica fata de
substanta datelor comerciale transferate.
?\ '
' ;} "i '
Articolul 2 - Definitii
Pentru scopul prezentelor reguli, urmatoarele expresii utilizate in continuare, vor avea
semnificatia precum indicat mai jos:
a) Tranzactie comerciala: un contract particular de vinzare-cumparare sau furnizare a bunurilor
si/sau serviciilor si/sau altor prestatii, intre parti specificate, identificat ca tranzactia la care face
referinta mesajul cu date comerciale;
b) Mesaj cu date comerciale: date comerciale care fac obiectul schimbului intre partile
specificate, cu scopul incheierii sau executarii tranzactiei comerciale;
c) Transferul de date comerciale (in continuare transfer"): unul sau mai multe mesaje cu date
comerciale, trimise impreuna ca un tot intreg, ce include date de intitulare si de incheiere;
d) Protocol executiv de schimb de date comerciale (TDI-AP): O metoda acceptata de schimb de
date comerciale, bazata pe standarde internationale pentru prezentarea si structurarea
transferurilor de date comerciale expediate prin teletransmisie;
e) Registrul datelor comerciale: culegerea transferurilor de date comerciale, care permite
evidenta cronologica deplina a datelor comerciale care fac obiectul schimbului.
Articolul 3 - Aplicarea
324
Prezentele reguli se vor aplica fata de schimbul de date comerciale intre partile ce utilizeaza
TDI-AP. Ele de asemenea pot fi aplicate, dupa caz, in cazurile in care sint utilizate alte metode de
schimb de date prin teletransmisie.
; .
r
Articolul 4 - Standardele de schimb
Elementele datelor comerciale, structura mesajului si regulile similiare si standardele
comunicationale utilizate la schimbul de date, vor fi cele specificate in TDI-AP in
cauza.
Articolul 5 - Diligenta
a) Partile ce aplica TDI-AP, vor asigura acuratetea si completitudinea formei transferurilor sale,
si securitatea, conform TDI-AP in cauza, si vor avea grija sa asigure capacitatea sa de a
receptiona asemenea transfefuri.
b) Intermediarii in transferuri, vor fi instructati sa asigure contra schimbarilor
neautorizate in transferurile solicitate sa fie retransmise, si impotriva divulgarii catre persoane
neautorizate a continutului datelor din asemenea transferuri.
Articolul 6- Mesaje si transferuri
-ut-;.
..
a) Mesajul eu date comerciale, poate sa se refere la una sau mai multe tranzactii comerciale, si va
contine identificarea corespunzatoare a fiecarei tranzactii, cit si mijloace de verificare a
completitudinii si corectitudinii mesajelor in conformitate cu TDI-AP in cauza.
b) Un transfer trebuie sa identifice expeditorul si recipientul; el trebuie sa contina mijloace de
verificare, ori prin tehnici utilizate in transferul insusi, ori in orice alt fel prevazut in TDI-AP in
cauza, a completitudinii formale si autenticitatii transferului.
Articolu 7-Confirmareatransferului
....,..
a) Expeditorul transferului poate prevede ca recipientul sa confirme primirea acestuia.
Confirmarea poate fi facuta atit prin tehnica de teletransmitere utilizata, ori prin alte mijloace
prevazute de TDI-AP in cauza. Recipientul nu este autorizat sa actioneze in cadrul transferului
sus-mentionat, decat daca s-a conformat cerintei expeditorului.
b) Daca expeditorul nu a primit confirmarea stipulata, intr-un termen stipulat sau rezonabil, el va
lua masuri pentru primirea ei. Daca in pofida masurilor luate, confirmarea nu este primita intr-un
termen urmator de o durata rezonabila, expeditorul va notifica corespunzator recipientul prin
aceleasi mijloace ca in cazul primului transfer, sau prin alte mijloace daca este cazul si, daca face
notificarea, el este autorizat sa prezume ca transferul original nu a fost primit.
c) Daca transferul primit pare a nu fi in buna ordine, corect sau complet ca forma, recipientul va
informa expeditorul despre aceasta cit de repede posibil.
d) Daca recipientul transferului intelege ca acesta nu i se adreseaza lui, el trebuie sa ia masuri
rezonabile cit de repede posibil, in vederea informarii expeditorului, si trebuie sa radieze
informatia continuta in asemenea transfer, din sistema sa, fara atingere pentru registrul datelor
comerciale.
Articolul 8 - Confirmarea continutului ,.;t
.;
...,, .-. .,
a) Expeditorul transferului poate cere ca recipientul sa-1 informeze daca continutul unui sau mai
multor mesaje identificate in transfer, apare a fi corect in substanta, fara atingere pentru orice
consideratiune sau actiune ulterioara prevazuta in continutul transferului.
b) Daca expeditorul nu a primit informatia solicitata, intr-un termen rezonabil, el va lua masuri
pentru primirea ei. Daca in pofida masurilor luate, informatia nu este primita intr-un termen
urmator de o durata rezonabila, expeditorul va notifica corespunzator recipientul si, daca face
notificarea, este autorizat sa prezume ca transferul original nu a fost acceptat ca corect in
substanta.
Articolul 9 - Protectia datelor comerciale
325
a) Partile pot conveni aplicarea unei protectii speciale, daca este permisa, prin criptografie
sau alte mijloace, fata de anumite sau toate datele comerciale care sint obiectul schimbului intre
ele.
b) Recipientul transferului protejat in acest fel, va asigura cel putin acelasi nivel de protectie
pentru orice transfer urmator.
Articolul 10 Stocarea datelor
a) Fiecare parte va asigura mentinerea unui registru complet al datelor comerciale, pentru toate
transferurile care au fost trimise sau primite, fara a opera nici o modfiicare in el.
b) Asemenea registru al datelor comerciale, poate fi mentinut pe un mediu computational, cu
conditia ca la necesitate datele sa fie posibil de recuperat si prezentat intr-o forma lizibila.
c) Registrul datelor comerciale mentionat in paragraful (a) a prezentului Articol, trebuie mentinut
fara schimbari, ori pe durata de timp stabilita de legea nationala a tarii partii ce mentine acest
registru, ori pe orice alta durata mai indelungata convenita de parti, ori, in absenta cerintei legale
sau intelegerii partilor, pe durata de trei ani.
d) Fiecare parte va fi raspunzatoare pentru aranjamentele necesare ca datele indicate in
paragraful (b) a prezentului Articol sa fie pregatite in forma unui registru corect al transferurilor
precum trimise si primite de acea Parte in conformitate cu paragraful (a) a prezentului Articol.
e) Fiecarea parte trebuie sa asigure ca persoana responsabila pentru sistemul de procesare a
informatiei Partii in cauza, sau persoana terta convenita de parti sau stabilita prin lege, sa
certifice, la cerere, ca registrul datelor comerciale sau orice reproducere de pe el, sint corecte.
Articolul 11 - Interpretarea
Orice solicitare privind semnificatia corecta a prezentelor reguli, trebuie sa fie facuta
Camerei Internationale de Comert, Paris.
:
TITLUL VI. Operatii bancare active
6.1. Notiunea si caracteristica generala a creditului
Notiunea creditului este continuta in articolul 3 al Legii institutiilor financiare. Conform acestei
norme, este credit
orice angajament de a acorda bani ca imprumut cu conditia
rambursarii lor, si
.
platii dobinzii si altor plati aferente;
orice prelungire a termenului de rambursare a datoriei;
" orice garantie emisa, precum si orice angajament de a achizitiona o creanta
sau alte drepturi de a efectua o plata.
Pentru comparatie - in mod similar este definit creditul si in articolul 3 din Legea bancara a
Rominiei5".
Notiunea de credit este una de ordin financiar-economic. Pe plan juridic relatiile legate de
derularea operatiilor active, sint guvernate de institutul contractului de credit bancar (vezi
compartimentul de mai jos).
Repertoriul orientativ al formelor de credit bancar - intr-o forma standard - se contine in
majoritatea actelor normative ale B.N.M. in materie de credit. Astfel, sint considerate ca forme
ale creditului bancar factoringul, cambiile, cambiile scontate, cirdurile de credit, overdrafturile
temporare permise, finantarea tranzactiilor comerciale, datorii debitoare privind leasingul
financiar si alte obligatii reflectate ca active in bilantul bancii comerciale520.
Bancile comerciale sint intermediare pe piata capitalului. Ele atrag mijloacele temporar
disponibile de la unele persoane, si le imprumuta celor care la moment au nevoie de ele. Totusi,
creditul bancar nu este unica forma de creditare: creditul este in mai multe forme - credit civil,
cunoscut in legislatia civila sub denumirea generica de imprumut (1); credit comercial (2); credit
bancar (3). Fiecare din aceste forme ale creditului are particularitatile sale atit economicofinanciare, cit si juridice (care in ultima instanta reflecta specificul economico-financiar al
formelor sus-mentionate de credit). Alti autori clasifica creditul in credit de stat, comercial si
326
credit acordapersoanelor particulare521. Creditul de stat se acorda de catre unele state altora, citsi
de catre stat persoanelor fizice saujuridice (prin intermediul bancii centrale a statului de resedinta
a debitorului), pe in care creditul comercial este creditul acordat de catre un comerciant _altuia
(nici debitorul nici creditorul nu sint institutii financiare). Conform art. 12(1) al Legii privind
institutiile financiare, nici o persoana nu poate efectua operatiuni financiare fara autorizatia
B.N.M. Articolul 26 al aceleiasi legi indica_ca una din operatiunile financare mentionate este
acordarea de credite. Aparent, concluzia care rezulta este ca nici o persoana in afara de banci nu
poate acorda credite fara autorizatia bancii nationale (ceea ce determina scoaterea in afara legii a
creditelor comerciale). in doctrina s-au exprimat mai multe opinii in privinta permisivitatii, si
daca da - in ce conditii - a creditarii comerciale. Astfel, Efimova considera ca fara licenta bancii
nationale societatile comerciale se pot credita reciproc cu conditia ca creditarea sa se faca fara
dobinda (gratuit) sau in forma aminarii platii pentru marfurile livrate si serviciile prestate (sau
plata in avans)5". Dna Oleinic, pe de alta parte, considera ca licentierea activitatii de creditare se
aplica doar bancilor, deoarece numai ele acorda credite bancare. Or, dupa cum indica autoarea,
exista deosebiri substantiale intre creditarea bancara si creditarea comerciala, ceea ce determina
incorectitudinea aplicarii fata de ambele forme ale creditarii a unor norme si cerinte similare.
Astfel, particularitatile creditarii bancare sint:
a. sursele principial diferite ale mijloacelor de pe contul carora se acorda creditele. Spre;
deosebiredecomercianti, banca da cu imprumut bani straini, ceea ce determina faptul ca riscurile
nerambursarii creditelor acordate afecteaza nu atit banca cit creditorii eT(cTientii) care i-au
incredintat mijloacele lor banesti. Veridicitatea acestei concluzii este confirmata de definitia
bancii, oferita de Legea institutiilor financiare - institutie financiara care atrage de la persoane
fizice sau juridice depozite sau echivalente ale jicestora transferabile prin diferite instrumente de
plata, si care utilizeaza aceste
_mijloace total sau partial pentru a acorda credite sau a fa ce investitii pe propriul cont si risc"523.
~
b. caracterul public al relatiilor legate de creditarea bancara.
Deoarece banca imprumuta banii straini, aceasta determina necesitatea protejarii clientilor sai de
la riscul gestiunii proaste de catre banci a mijloacelor atrase ca depozite (dimensiunea publica a
creditarii bancare). in cazul creditarii comerciale, .M2uLclr_e risca este comerciantul care-si da
banii proprii ca imprumut - iata de ce regimul juridic al creditului comerciaieste completamente
de natura privata, nefiind reglementat de norme publice (precum norme de prudenta bancar, in
cazul creditarii efectuate de banci).
c. activitatea de creditare este pentru banci o activitate de intreprinzator efecutata cu titlu
profesionist, care aduce bancii ca societate comerciala, partea de baza a beneficiului, in acest
context, operatiunile active ale bancilor sint considerate drept trasatura calificativa pentru banci spre deosebire de comerciantii care acorda credite altor
comrcjanti (acJraJL activitate nefiind cea de baza, pentru care s-a constituit
comerciantul creditor sau debitor).
d. finalmente, creditarea bancara nu poate fi gratuita (vezi punctul c. sus-mentonat),
spre deosebire de creditarea comerciala care poate fi si neoneroasa.
Toate cele mentionate conduc la concluzia, ca diferentele intre activitatea de creditare
desfasurata de banci, pe de o parte, si cea desfasurata de societatile nebancare, pe de
alta, justifica aplicarea unor seturi diferite de reguli si norme pentru a le reglementa. Cu
alte cuvinte, ne raliem la parerea ca acordarea creditelor comerciale nu necesita licenta
B.N.M., spre deosebire de efecutarea operatiunilor de credit in_calitate de institutie
financiara bancara.
Caracterul public al creditului bancar, faptul ca el uneori afecteaza interesele unui
numar potential nelimitat de terti, a determinat crearea unui regim juridic aparte pentru
acest fel de creditare. Tema ce urmeaza are ca scop evidentierea trasaturilor de baza a
acestui regim juridic.
6.2. Notiunea si caracteristica operatiunilor active. Cadrul juridic de efectuare a operatiunilor
327
,,
principiile de control, proprii numai operatiunilor active ale bancilor comerciale.
principiilor de administrare si control, avind un caracter general bancile sint obligate sa le
respecte la efectuarea tuturor activitatilor sale, inclusiv celor active.
Pe departe cel mai importat principiu de control, propriu numai operatiunilor active ale bancilor
comerciale, il constituie principiul supravegheriiprudentiale. Existenta lui este determinata de
faptul ca volumul si dinamica operatiilor active ale institutiilor bancare trebuie sa fie corelate cu
parametrii respectivi ai operatiunilor passive, pentru a asigura: a) stabilitatea financiara a bancii;
b) respectarea obligatiilor ei fata de clienti, deci protectia si asigurarea drepturilor lor. in situatia
in care volumul operatiunilor active depaseste volumul operatiunilo active, banca d.p.d.v.
financiar isi asuma mai multe obligatii decit poate sa onoreze, imprumutind mai mult decit
dispune efectiv. Pe de alta parte, daca dinamica fluxurilor monetare provenind din operatiunile
active vs. cele rezidind din operatiunile pasive, nu este corelata una cu alta, banca risca sa se
pomeneasca in situatiile in care temporar volumul obligatiilor ei depaseste volumul creantelor,
ceea ce finalmente are acelasi rezultat - afecteaza stabilitatea financiara a bancii.
Iata de ce una din activitatile de baza a bancii abilitate de a supraveghea sistemul bancar al unei
tari - banca centrala sau nationala, de obicei - este asa-numita supraveghere prudentiala. Scopul
acesteia este asigurarea respectarii unei astfel de corelari dintre volumul si dinamica
operatiunilor active si pasive ale institutiilor bancare, ce nu ar pereclita stabilitatea lor financiara,
si ca efect nu ar pune in pericol drepturile si interesele patrimoniale ale clientilor acestora.
Supravegherea prudentiala nu este pur si simplu o functie economica a bancii centrale:
stabilitatea sistemului financiar-bancar national este de o importanta deosebita pentru asigurarea
stabilitatii dezvoltarii economiei nationale in genere (1); totodata, reiesind din faptul ca clientela
unor banci comerciale constituie majoritatea populatiei (latura specifica pentru tarile din fosta
URSS, unde Banca de Economii a concentrat depozitele personale ale unei parti importante din
populatia tarii), supravegherea prudentiala are ca efect prevenirea tulburarilor sociale care ar
putea interveni in situatia in care asa banci ar fi afectate de dificultati financiare.
Supravegherea prudentiala se realizeaza prin stabilirea standardelor de supraveghere prudentiala.
Conform articolului 44 al Legii cu privire la B.N.M., aceasta este unica autorizata de a stabili
standardele de supraveghere a institutiilor financiare (1) cit si sa monitorizeze respectarea lor
prin efectuarea controalelor si stabilirea cerintelor de raportare bancilor comerciale (2). in
situatia in care B.N.M. va depista nerespectarea acestor standarde, ea are dreptul de a aplica
sanctiuni financiare conform legislatiei. Articolul 36 al legii cu privire laB.N.M. indica obligatia
bancilor comerciale de a respecta cerintele prudentiale stabilite conform Legii de catre B.N.M.
Normei respective corespunde continutul articolului 25(2) al Legii cu privire la institutiile
financiare, conform caruia institutiile financiare trebuie sa mentina in permanenta un capital
adecvat si resurse lichide suficiente in corespundere cu tipul activitatii lor financiare si sa asigure
diversificarea activelor potrivit riscului pierderilor".
Confinutul standardelor de supraveghere prudentiala este expus mai succint in articolul 28 al
Legii institutiilor financiare. Acesta stabileste obligatia bancilor comerciale de a respecta
urmatoarele standarde prudentiale:
indicii si standartele prudentiale stabilite dupa regula maxim":
indicii maximi si pozitiile care urmeaza sa fie respectate de catre banca cu privire la activele
sale, la activele ponderate la risc, la elementele extrabilantiere si la diferite categorii de capital si
rezerve;
suma maxima a creditelor acordate si contractate, raportata la capitalul reglementat, pe care o
banca are dreptul sa o acorde unei persoane sau unui grup de persoane aflate in relatii speciale cu
banca;
suma maxima a creditelor acordate si contractate, raportata la suma totala a creditelor bancii,
de care pot beneficia 10 cei mai mari debitori (inclusiv grupurile de persoane aflate in relatii
speciale cu banca);
suma totala maxima de investitii in imobil sau categoriile specifice ale acestora;
;
329
noul Regulament a markat retragerea statului in acest domeniul, prin liberalizarea maxima a
regimului juridic a activitatilor creditare a bancilor comerciale. Esenta noii metode de
reglementare in acest domeniul este exprimata in p. 4.1. a Regulamentului, care indica ca de
competenta si responsabilitatea bancii tine:
stabilirea si mentinerea structurilor organizatorice;
orientarea politicii creditoare a bancii;
"''
elaborarea metodelor analitice si procedeelor administrative;
determinarea sistemelor de control adecvate pentru evaluarea, dirijarea si verificarea
riscului, care reies din activitatile de creditare.
Aceste prevederi se stabilesc prin regulamente interne aprobate de consiliul institutiei
financiare".
in continuare la aceasta, punctul 2.2. al Regulamentului indica ca acesta stabileste doar
principiile fundamentale care urmeza a fi aplicate, si exigentele de baza care urmeaza a fi
indeplinite de catre banci la efectuarea activitatilor de creditare, oferindu-i organului de
administrare posibilitatea sa dirijeze afacerile bancii intr-un mod sigur si prudent luind in
consideratie in acelasii timp interesul deponentilor si altor clienti". Prin urmare, majoritatea
problemelor legate de incheierea contractului de credit si cerintele prezentate fata de el, au fost
lasate la discretia bancilor. Acestea vor fi indicate in documentele interne ale bancii (conform
titlului IV al Regulamentului, acestea sint: i.Instructiunea de politica generala creditara a bancii;
si ii.Instructiunile specifice detaliate despre politica si procedee pentru fiecare tip de credit si
plata cu avans). Tinind cont de numarul important de acte normative ale B.N.M. ce
reglementeaza aspectele specifice ale activitatilor de creditare desfasurate de bancile comerciale
(ex. creditele in consortiu, creditele mari, etc), o asemenea metoda se prezinta justificata. Unul
din elementele-cheie a succesului operatiunilor active ale bancilor comerciale este politica
creditoare, care constituie de fapt obiectul atentiei Regulamentului din 25.12.1997. Politica
creditoare a bancii are ca scop protejarea activelor ei, maximalizarea venitului si imbunatatirea
starii economico-financiare a clientilor bancii tinind cont de securitatea depozitelor lor. Policita
creditoare consta din urmatoarele elemente:
1. Scopul formarii portofoliului de credit - tipurile de credit, termenii de achitare a lor, marimea
maxima si calitatea creditelor acordate;
2. imputernicirile de care dispun functionarii bancii responsabili de acordarea creditelor;
3. Obligatiile legate de transmiterea drepturilor si acordarea informatiei in cadrul gestiunii
creditelor;
4. Practicile bancare de solicitare a creditului, evaluarii cererii si luarii de decizii in privinta ei;
5. Continutul dosarului cererii de credit (lista documentelor care se anexeaza la cerere),
drepturile si obligatiile personalului bancii responsabil de pastrarea dosarelor de credit;
7. Regulile de evaluare si executare a asigurarii rambursarii creditului;
8. Standartele de calitate si prudentiale (ex. marimea maxima) aplicabile creditelor acordate de
banca;
9. Regulile de evidentiere, analiza si solutionare a situatiilor legate de creditele problematice.
Aditional la principiile sus-mentionate ale politicii creditoare, aplicate in practica bancara
internationala, Regulamentul din 1997 stabileste urmatoarele elemente ale politicilor creditoare
ale bancilor comerciale din Republica Moldova:
10. Definirea cotei-parti a fiecarui tip de credit, in portofoliul de credit al bancii (ex. creditele
comerciale vs. creditele de consum);
11. Cerintele fata de gaj sau alt mod de asigurare a rambursarii creditelor;
12. Procedurile de gestiune a creditului, incepind cu receptionarea cererii de creditare, evaluarea
capacitatii de rambursare a creditului, aprobarea cererii si punerea mijloacelor creditului la
dispozitia solicitantului, etc.
--.
13. Principiile de fixare a dobinzilor pentru credit;
331
elementele de baza a contractului respectiv. Totusi, concluziile de mai sus sint de domeniul
doctrinei. Consideram ca lipsa unei reglementari legale creaza incertitudini in privinta regimului
juridic al operatiunilor de creditare. Pe cale de
concluzie, credem ca legislatorul ar trebui in proiectul noului Cod Civil sa atraga atentie acestui
aspect al relatiilor patrimoniale.
Unii autori mentioneaza si o categorie aparte a contractului de credit bancar - contractul de
deschidere de credit, definit ca o conventie prin care banca se obliga sa puna la dispozitia
clientului, pentru o perioada determinata sau nedeterminata, un anumit credit, de care
beneficiarul va uza fie incasind fondurile fie tragind o cambie sau un cec asupra bancii, fie prin
emiterea unui ordin de plata"334.
Ne raliem la parerea ca conceptul contractului de deschidere de credit este o in esenta acelasi
contract de credit, fiind dubitabila oportunitatea evidentierii lui in calitate de forma aparte a
contractului de credit.
Doctrina are o pozitie eterogena fata de consensualitatea contractului de credit bancar: unii autori
considera ca contractul respectiv poate fi atit real cit si consensual5'5, pe in care altii recunosc
caracterul consensual al contractului de credit doar dupa acele contracte care au ca obiect sume
importante.
Optiunea facuta de legislatorul Moldovei in favoarea caracterului real al contractului de credit
nu-si gaseste sustinere in legistatiile unor tiri ale CSI. Spre exemplu, noul Cod Civil al Federatiei
Ruse pledeaza pentru consensualitatea contractului de credit, afirmind principiul obligatiei
creditorului de a acorda creditul clientului din momentul in care partile contractante au cazut de
acord asupra conditiilor de baza a contractului de credit5'7, cu oferirea dreptului bancii de a refuza
acordarea creditului in care existe temeiuri de natura sa indice fara echivoc la faptul ca creditul
acordat nu va fi rembursat de catre debitor la scadenta (art. 812 al Codului Civil al Federatiei
Ruse). Contractul de credit este un contract sinalagmatic. Este discutabila parerea exprimata in
doctrina ca contractul este unilateral pentru ca numai banca se obliga sa acorde creditul, in timp
ce clientul nu se obliga sa uzeze de credit"538. Consideram o asemenea pozitie vulnerabila,
deoarece ea nu tine cont de integralitatea continutului contractului de credit. Or, acelasi debitor
nu are numai obligatia" de a folosi mijloacele creditului, ci si altele: ex. chiar in eventualitatea
neutilizarii acestor mijloce debitorul va fi obligat la plata catre banca a comisionului de
neutilizare.
incheierea contractului
Procedura generala de incheiere a contractului este reglementata de Regulamentul cu privire la
activitatea de creditare a bancilor ce opereaza in Republica Moldova539. Ca baza pentru inchierea
contractului serveste cererea de creditare, depusa de clientul
bancii. Conform prevederilor titlului III al Regulamentului, examinarea si aprobarea cererii este,
de regula, de competenta unitatilor de creditare a bancilor. Legislatia bancara a Moldovei
stabileste numai cerintele fata de documentatia interna a bancilor comerciale referitoare la
procedura inchierii si executarii contractului de credit bancar. in acest sens, p. 4.2.2.1. indica ca
orice banca trebuie sa aiba instructiuni detaliate la dispozitia sa cu descrierea intregului proces de
administrare pentru fiecare tip de credit: de la cererea initiala a clientului, prin evaluarea
credibilitatii si aprobarea de eliberare, pina la rambursarea finala a acestuia. Aceste instructiuni
trebuie sa ofere un indrumar detaliat despre documentare pentru orice tipuri de credite si sa
determine regulile referitor la:
Autoritatea de creditare: determinarea autoritatii de creditare in cadrul bancii pentru luarea
deciziei la diferite niveluri, pentru fiecare tip si marime de credit;
Informatia financiara: cerintele fata de comunicarea datelor cu privire la situatia financiara,
care trebuie executate de debitor pentru orice tipuri de credite, oferind posibilitatea unei analize
profunde a credibilitatii clientului;
Evaluarea credibilitatii: instructiunile detaliate despre efectuarea evaluarii credibilitatii
clientului si capacitatii de rambursare a creditului, inclusiv metodele
. adecvate de analiza a bilanturilor, raportului cu privire la profit si pierderi; in mod similar
334
iar in caz de nerambursare - pentru asigurarea rambursarii creditului din contul garantiei (2).
Regulamentul contine modelul Acordului de credit in consortiu. in ceea ce priveste
continutul contractelor de credit incheiate intre debitor si fiecare dintre participanti la creditul de
consortiu, particularitatile acestuia sint expuse in p. 5 al regulamentului. Astfel, contractele
respective vor contine in mod obligatoriu urmatoarele clauze:
data incheierii contractului, relatiile partilor participante la contract;
suma totala a creditului acordat, inclusiv pentru fiecare banca, participanta la creditul de
consortiu;
conditiile de acordare debitorului a creditului;
cota procentuala, modul si termenele calcularii si achitarii dobinzilor, aplicarea sanctiunilor
pentru neachitarea la termen a dobinzilor;
termenele achitarii creditului si sanctiunile aplicate pentru neachitarea creditului in termen;
conditiile achitarii creditului inainte de termen, daca aceasta va avea loc, suma si marimea
platii pentru achitarea in prealabil;
achitarea la cerere - investitorii sint in drept sa solicite achitarea imediata a creditului in
anumite circumstante: inclusiv in cazul prezentarii informatiei neveridice, inrautatirii bruste a
starii financiare a debitorului, schimbarii statutului sau juridic si in legatura cu aceasta
neeficientei creditarii lui ulterioare, suspendarii activitatii, antrenarii in procese de judecata;
efectuarea controlului de catre bancile-participante la creditul de consortiu asupra asupra
utilizarii efective conform destinatiei creditului.
Prin urmare, faptul acordarii creditului in consortiu si conditiile organizarii consortiului
bancar se regasesc in orice contract de credit, inchieat de debitor cu fiecare bancamembra a consortiului.
in ceea ce priveste multitudinea de subiecti in latura debitoare a contractului de credit
- legislatia bancara nu prevede reguli speciale privind acordarea creditelor unui
consortiu de debitori". Prin urmare,_se vor aplica regulile generale privitor la creditul
bancar.
Totusi, aceasta regula nu se refera la totalitatea debitorilor care constituie un grup de
persoane in sensul Regulamentului cu privire la creditele mari542: paragraful B al
punctului 1 al acestui regulament indica ca la grupul de persoane in interconexiune se
refera:
Doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, care se expun la acelasii risc, in urma
faptului ca una din ele, direct sau indirect, o controleaza pe cealalta sau pe celelalte. Se considera
ca persoana exercita controlul asupra altei persoane in cazul in care, la parerea Directiei de
reglare si control asupra activitatii bancilor a Bancii Nationale a Moldovei, aceasta persoana,
prin dreptul de vot, prin imputernicirea de a numi si de a elibera din functie majoritatea
conducatorilor sau membrilor Consiliului, sau prin oricare alte mijloace, direct sau indirect, de
sine statator sau in colaborare cu alte persoane, poate exercita o influenta considerabila asupra
afacerilor altei persoane.; ..........,...._,,.,.; ,, ....................;u..:, . .
Doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, relatiile dintre care nu se controleaza dupa
cum s-a mentionat in punctul de mai sus,dar care trebuie considerate ca expuse la acelasii risc,
deoarece ele sint in interconexiune, astfel daca una din ele va avea dificultati financiare, alta sau
altele pot de asemenea avea dificultati legate de rambursarea creditelor.
Pentru detalii suplimentare referitor la creditele mari" vezi paragrajul 4.8. de mai jos. in sfirsit,
unii autori mentioneaza existenta in contractul de credit bancar si a altor subiecti in afara de
debitor si creditor.
Prima categorie de subiecti mentionati sint persoanele care sint direct implicate in derularea
raportului contractual de credit bancar prin oferirea garantiei performantei debitorului - garantul,
fidejusorul, persoana terta ce constituie un gaj in favoarea bancii pentru asigurarea performantei
debitorului. Consideram acest punct de vedere justificat din mai multe considerente:
contractele de credit si de garantie nu sint autonome unul de altul - dupa modelul raportului
dintre obligatiile care acestea le genereaza, contractele respective se afla in relatie de contract
336
principal-contract accesoriu (unul fata de altul). Din neautonomia" - iar, mai corect, legatura
indispensabila dintre aceste contracte, rezida dreptul garantului de a se considera pe drept cuvint
subiect al contractului de credit. Desi el nu-si asuma nici un rol in raportul direct intre creditordebitor (neavind relatii cu ambii din ei), aparitia si volumul obligatiilor garantului se produc in
functie de derularea raportului dintre creditor si debitor.
in unele cazuri clauza de garantie care genereaza obligatiile garantului poate fi inserata chiar
in contractul ce da nastere obligatiei asigurate - ex. clauza de gaj poate fi astfel inserata intr-un
contract de credit, conform articolului 9(5) a Legii cu privire la gaj54'.
A doua categorie de subiecti ai raportului de credit bancar sint numiti persoanele care au depozite
la banca-creditor. Se afirma ca interesul lor patrimonial in derularea fara probleme a
operatiunilor active ale bancii justifica calificarea lor ca subiecti in raportul de credit, in calitate
de a treia categorie de subiecti este numit sistemul bancar al tirii in genere el de asemenea are
interesul de a asigura efectuarea normala a operatiunilor active de catre banci.
Nu agream punctul de vedere ca cele doua categorii de persoane sus-mentionate sint subiecti in
raportul juridic de credit - aceste persoane nu au obligatii si nici drepturi fata de debitor si
creditor in legatura cu contractele de credit incheiate.
Continutul contractului
Sintagma continutul contractului de credit bancar" are un sens dublu:
totalitatea clauzelor contractului;
" totalitatea drepturilor si obligatiilor partilor la contract.
in ceea ce priveste lista clauzelor obligatorii a contractului respectiv (continutul
contractului de credit bancar), legislatia bancara a republicii a evoluat". Vechiul
Regulament provizoriu cu privire la creditul bancar544, in punctul 11 enumera clauzele obligatorii
ale acordului de credit. Acestea erau urmatoarele:
~
clauze referitoare la scopul creditului;
clauze referitoare la suma si termenul creditului, modul de eliberare si achitare;
clauze referitoare la formele de asigurare, executarea angajamentelor privind
fambursabilitatea creditului. Pentru detalii vezi compartimentul 4.1. de mai jos;
clauze referitoare la ratele dobinzii, inclusiv pentru creditul cu termenele expirate, modul de
plata al scopul, acestora;
clauze referitoare la drepturile, angajamentele reciproce si responsabilitatea economica a
partilor;
alte conditii prin acord bilateral (de exemplu, controlul de catre banca pe teren a respectarii
conditiilor acordului de credit si acordului de gajare, modul si volumul darilor de seama
contabile prezentate de catre debitor bancii si altele).
Noul Regulament cu privire la activitatea de creditare a bancilor comerciale545 nu indica nimic
nici referitor la notiunea de contract de credit (fapt mentionai deja) nici la continutul acestuia.
Unica regula care se mai mentine este cea din articolul 3 al Legii institutiilor financiare, care da
notiunea de documentatie de credit", in care intra si acordul de credit, adica cel incheiat de o
institutie financiara cu o alta persoana pentru acordarea de credit in care se indica suma si
destinatia creditului, rata dobinzii, termenele de rambursare si alte conditii, semnat de persoanele
care autorizeaza creditul in numele imprumutatonilui". Asadar, reglementarile in vigoare a
restrins numarul clauzelor obligatorii ale contractului de credit (1), lasind lista acestor clauze
deschisa pentru formarea acordului de vointa a partilor (2). in unele cazuri legislatia bancara
indica continutul obligatoriu al contractelor specifice de credit bancar: ex. a contractelor de
credit in consortiu - vezi p. 3.3. supra. Pe de alta parte, drepturile si obligatiile partilor pot fi
partial deduse din notiunea sintetica a contractului de credit bancar, exprimata in paragraful 3.1.
de mai sus. Reiesind din caracterul sinalagmatic al contractului de credit bancar, drepturile si
obligatiile reciproce ale partilor la contract se prezinta in felul urmator:
Creditorul
Debitorul
337
posibilitatea aplicarii catre un debitor pot a diferitor forme de asigurare a creditului (1), si
obligativitatea ca gajul sa depaseasca suma creditului (2). Principiul de baza al Regulamentului
in ceea ce priveste asigurarea creditului era exprimat de asemenea in punctul 17: Asigurarea nu
garanteaza achitarea imprumutului, ci reduce riscul".
Cu abrogarea lui, legislatorul a exlus din legislatia bancara lista modalitatilor juridice de
asigurare a rabmursarii creditelor bancare. Acest rol a revenit doctrinei, prin analiza prevederilor
legislatiei referitoare la asigurarea executarii obligatiilor contractuale in genere. General vorbind,
modalitatile de asigurare a rambursarii creditului sint cele stabilite de legislatia civila pentru
pentru asigurarea executarii obligatiunilor contractuale. Acestea sint prevazute in mai multe acte
normative:
a. Capitolul 15 al Codului Civil Garantarea executarii obligatiunilor"554. Tehnicile juridice de
asigurare a executarii obligatiunilor sint expuse in art. 165 a codului, conform caruia executarea
obligatiilor poate fi garantata, potrivit legii sau contractului, prin stabilirea unei clauze penale
(amenda, penalitati de intirziere), gaj si fidejusiune. Afara de aceasta, obligatiile intre cetateni
sau cu participarea lor pot fi garantate printr-o arvuna, iar obligatiile intre organizatiile socialiste
- prin garantie". Utilizarea in textul articului a referentei la organizatiile socialiste" evidentiaza
caracterul anacronic al unor prevederi ale codului - act normativ aprobat in anul 1964 in perioada
socialista. Totusi, codul implicit prevede doua categorii de tehnici de asigurare a executarii
obligatiunilor contractuale: garantiile reale (in care executarea obligatiunilor este garantata de
patrimoniu separat in acest sens, si nu de personalitatea garantului - acestea sint arvuna, clauza
penala555 si gajul), si garantiile personale (ce asigura executarea obligatiunilor debitorului, prin
promisiunea (raspunderea personalitatii) garantului -la aceasta categorie se refera fidejusiunea si
garantia).
b. Actele normative ce detaliaza prevederile Codului Civil. Printre cele mai importante este
necesar de mentionat: legea nr. 838-XJI1 din 23.05.1996 Cu privire la gaj"55'1, alte legi si acte
normative (vezi infra).
Totusi, in sfera bancara exista specificul asigurarii obligatiilor, ce se exprima prin urmatoarele:
pentru institutul contractului de credit bancar sint proprii unele modalitati specifice de
asigurare a executarii rambursarii creditului, ce lipsesc din lista felurilor de asigurare a executarii
obligatiilor, prescrise de legislatia civila. Ca exemplu poate servi dreptul de gaj al bancii asupra
mijloacelor de pe cont a clientului.
modalitatile civile generale de asigurare a obligatiilor nu exhausteaza lista posibilitatilor
bancii de a-si acoperi pierderile cauzate prin nerambursare. in unele cazuri, banca are
posibilitatea in eventualitatea imposibilitatii obtinerii platii de la debitor, sa-si acopere pierderile
dintr-un fond special creat de ea conform cerintelor B.N.M. (pentru detalii vezi paragraful 6.4.2.
de mai jos). Prin urmare, lista modalitatilor general-civile de asigurare a rambursarii creditului
(indicata in articolul 165 al Codului civil) este mai curind de baza decit exhaustiva.
Credite asigurate prin garantii personale
;
t|r.
' , Ir "
Creditul asigurat prin fidejusiune sau garantie
Notiuni introductive
Notiunea de garantie personala este semnificativa pentru banci din doua puncte de vedere:
a. Garantiile personale pot fi acceptate de banci pentru asigurarea obligatiilor decurgind din
contractele de credit bancar;
b. Bancile insesi pot acorda garantii intru asigurarea obligatiunilor unor terti (garantii bancare).
Daca in primul caz banca este beneficiarul garantiei, in al doilea caz ea este garant (iar
insasi garantia este o varietate a creditului acordat de banca clientului - credit de
angajament).
in prezentul compartiment garantia va fi analizata ca modalitate de asigurare a rambursarii
creditelor. Garantia sub prisma varietatii de credit bancar, va fi analizata in
compartimentul 6.4.9. infra.
Izvoare
340
obligatiei" - codul stabileste prin efectul art. 189 aplicarea de principiu fata de garantie a
normelor sale referitoare la fidejusiune (adica cu exceptia regulilor proprii numai fidejusiunii art. 181 (raspunderea fidejusorului), 183 (drepturile fidejusorului ce a executat obligatia) si 185
(garantia de fidejusiune data de mai multe persoane)). Notiunea mentionata a garantiei
invedereaza particularitatile sale fata de fidejusiune:
a. Obligatia garantului este mai restrinsa ca continut decit cea a fidejusorului - spre deosebire de
fidejusor (ce este co-debitor solidar), garantul se obliga la plata doar in eventualitatea
neiexecutarii debitorului (totala sau partiala) - cu alte cuvinte, garantul este co-debitor facultativ.
Ca efect, creditorul poate sa initieze masuri pentru valorificarea garantiei primite conform art.
188, numai cu conditia probei neexecutarii sau executarii necorespunzatoare a obligatiei de catre
debitor. Altfel vorbind, daca in baza fidejusiunii creditorul poate cere rambursarea creditului in
egala masura de la fidejusor sau de la debitorul garantat, in cazul garantiei creditorul va fi
indreptatit sa ceara de la garant executarea garantiei primite numai cu conditiai probei
neiexecutarii obligatiei de catre debitorul garantat.
b. O consecinta logica a deosebirii intre garantie si fidejusiune, exprimata mai sus, este
implicarea mai lejera a garantului in relatia intre creditor si debitor. Din aceasta decurge
responsabilitatea conditionala a garantului (adica sub conditia probei neiexecutarii -fapt ce
justifica inaplicabilitatea fata de garantiei a prevederilor art. 181 (raspunerea fidejusorului) si 183
(drepturile fidejusorului ce a executat obligatia)).
Totusi, legislatia in vigoare prevede unele particulaitati si derogari de la regimul general stabilit
de codul civil pentru garantii si fidejusiuni ca modalitati de asigurare a rambursarii creditului.
Particularitatile garantiilor acordate de Guvern
in primul rind, este necesar de mentionat particularitatile garantiilor oferite bancilor comerciale
si B.N.M. din partea Guvernului. Acestea sint reglementate, in afara de regulile generale indicate
mai sus, de urmatoarele acte normative:
a. Legea nr. 943-XHI din 18.07.1996 Privind datoria de stat si garantiile de stat"5'1;
b. HG Despre aprobarea Regulamentului privind realizarea creditelor externe, acordate
Republicii Moldova cu garantia Guvernului"5''2;
c. HG Privind acordarea de catre Guvern a garantiilor de credit bancilor comerciale"563;
d. HG Despre aprobarea Regulamentului cu privire la Registrul datoriei de stat si
Regulamentului cu privire la Registrul garantiilor de stat pentru imprumuturi"564. Actul de
baza ce reglementeaza particularitatile acordarii garantiilor guvernamentale pentru creditele
acordate de banci, este legea nr. nr. 943-XIII din 18.07.1996, care cumuleaza reglementarea
garantiilor acordate de stat, cu reglementarea relatiilor legate
de gesiunea datoriei de stat. Aceasta este si explicabil, tinind cont de legatura strinsa intre aceste
doua categorii: garantiile sint o modalitate de securizare a rambursarii imprumuturilor interne si
externe contractate de Republica Moldova ca stat (care, la rindul sau, constituie cele doua
componente care formeaza datoria de stat). Conform art. 1 a legii, contractul (acordul) de
garantie este contract (acord) incheiat intre Ministerul Finantelor si o institutie creditoare in
vederea efectuarii unei anumite plati in conditiile specificate". Notiunea respectiva este
susceptibila de anumite critici: legea opereaza cu notiunea de institutie creditoare", prin
utilizarea terminologiei depasite a codului civildesi legislatia bancara cu incepere din 1995 a
substituit aceasta notiune termenului de institutie financiara" precum definita de Legea
institutiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.1995565, nemaivorbind de faptul ca de fapt ca
corecta de fapt ar fi fost utilizarea termenului de banci ca varietate a institutiilor financiare566.
Este confuza si utilizarea paralela a doua termene juridice pentru desemnarea acordului de vointa
ce fundamenteaza relatia intre garant si beneficiarul garantiei - contract sau acord: legea le
utilizeaza in paralel, atit pentru contractele (acordurile) de garantie, cit si pentru contractele
(acordurile) de imprumut. Totusi, normele din art. 8, ce se refera la acordurile de imprumut
externe si a garantiilor care sa le asigure, permit concluzia ca in eventualitatea incheierii
acordurilor de imprumut intre stat ca titular al suveranitatii (cu statele straine, organizatiile
internationale etc), adica a acelor acte ale statului care capata forta juridica numai din momentul
342
ratificarii acestora de catre legislativ, se va aplica termenul de acord. in situatia insa in care este
vorba de un instrument de drept intern, se va incheia un contract de garantie. Procedura de
acordare a garantiei este reglementata, decurge in urmatoarele etape:
a. Solicitantul garantiei prezinta Ministerului Finantelor o cerere dupa model stabilit, in care
indica informatia necesara despre marimea si circumstantele justificatoare ale garantiei solicitate,
si anexeaza documentele indicate la art. 37 a legii.
b. Ministerul Finantelor examineaza documentele receptioneaza si evaluiaza riscurile aferente
garantiei solicitate. in situatia in care se stabileste posibilitatea acordarii garantiei, ministerul:
- stabileste pretul garantiei (care variaza intre 5 si 25% din suma imprumutului pentru care ea se
solicita), in functie de gradul evaluat de risc (exprimat de asemenea in % fata de suma garantiei).
Pretul garantiei urmeaza de a fi achitat in fondul de risk al Ministerului Finantelor, dupa luarea
decizie de acordare a Garantiei si adoptarea hotaririlor in acest sens (Hotarirea Parlamentului, si
semnarea acordului cu solicitantul) - articolul 39
stabileste principiul obligativitatii achitarii platii pentru garantie, inainte de emiterea ei (doar in
cazurile exceptionale, prin decizia Parlamentului beneficiarului garantiei poate sa i se permita
achitarea garantiei dupa emiterea ei).
- incheie cu debitorul garantat acordurile indreptare spre securizarea garantiei acordate
(contractul de gaj, sau de cesiune de creanta, sau de imputernicire a MF de a prelua direct
valoarea garantiei de pe contul mijloacelor debitorului depuse la banca567). Astfel, art. 40
stabileste implicit principiu] acoperirii prealabile a garantiilor acordate deMF.
- cere avizul B.N.M. privind garantia solicitata, si in cazul primirii avizului pozitiv, solicita
Guvernului elaborarea si prezentarea Parlamentului Republicii a proiectului hotaririi in acest
sens: articolul 41 indica ca garantia de stat se acorda de Ministerul Finantelor, cu avizul Bancii
Nationale a Moldovei in temeiul hotaririi Parlamentului". Este necesar de mantionat ca articolul
40 stabileste principiul preferentialitatii garantiilor de stat,-- garantiile de stat pentru
imprumuturi interne se acorda in mod prioritar institutiilor financiare care crediteaza agentii
economici din Republica Moldova, ce deservesc institutiile finantate de la buget.
c. Partile semneaza acordul (contractul de garantie), care va contine urmatoarele date:
- denumirea si adresa agentului economic beneficiar de imprumut garantat de stat;
- denumirea si adresa institutiei financiare care acorda imprumut garantat de stat;
- obiectul garantiei de stat;
- suma garantiei de stat;
- forma de angajament al Ministerului Finantelor;
- termenul de valabilitate a garantiei de stat pina la care obligatia de plata a Ministerului
Finantelor este exigibila;
.;::,
- conditiile de plata;
- conditiile in care garantia de stat poate fi executata;
- obligatiile institutiei financiare care acorda imprumut garantat de stat privind masurile pentru
obtinerea rambursarii imprumutului acordat si platii dobinzilor aferente. Valorificarea garantiei
poate avea loc numai dupa explorarea de catre beneficiarii garantiilor a tuturor cailor de
recuperare a datoriei de la debitor, prevazute in legislatie si/sau in contractul (acordul) de
garantie semnat cu Ministerul Finantelor. in eventualitatea imposibilitatii dea obtine plata,
beneficiarii garantiei prezinta Ministerului Finantelor o cerere conforma cerintelor contractului
(acordului de imprumut). Ministerul, la rindul sau, va valorifica modalitatile de securizare a
platii mentionate in contractul (acordul) de garantie, iar in imposibilitatea recuperarii datoriei
prin utilizarea instrumentelor mentionate - va converti garanta de stat in datorie de stat de valoare
echivalenta.
incetarea garantiei are loc atunci in care:
-)
a) imprumutul garantat de stat este rambursat integral de agentul economic sau de Ministerul
Finantelor;
343
posesiune creditorului gajist sau unui tert care actioneaza in numele creditorului gajist, sau se
lasa la debitorul gajist daca obiectul gajului este incuiat si sigilat de creditorul gajist sau, desi nu
este inchiat sau sigilat, este marcat cu un semn care confirma amanetarea lui.
Comparativ cu clasificarea de mai sus, se poate afirma ca ipoteca este intotdeauna gaj inregistrat
(deoarece obiectul gajului - bunul imobil, nu poate fi dat in posesia creditorului tocmai din
simplul rationament ca este imobil, dar nu poate fi nici incuiat si sigilat" si nici marcat cu un
semn"). Concluzia respectiva este confirmata de alineatul (4) al articolului 6, care indica ca dupa
natura relatiilor de drept, la categoria de gaj inregistrat se raporta:
a. ipoteca - gajarea pamintului, cladirilor, constructiilor, a altor imobile legate nemijlocit de
pamint, impreuna cu terenul aferent, necesar functionalitatii obiectului gajat sau cu dreptul de
folosinta a acestui teren;
b. ipoteca de intreprinzator - gajul intreprinderii care se extinde asupra intregului patrimoniu al
intreprinderii, inclusiv asupra fondurilor fixe si circulante, asupra altor bunuri si drepturi
patrimoniale reflectate in bilantul independent al intreprinderii daca legea sau contractul nu
prevede altfel;
c. gajul marfurilor care se afla in circulatie sau in proces de prelucrare;
d. gajul bunurilor imobile si mobile si al drepturilor patrimoniale asupra acestora, pe care
debitorul gajist le va dobindi in viitor.
Totodata, gajul lombard poate fi atit in forma gajului inregistrat, cit si a amanetului, in rindurile
ce urmeaza vor fi analizate ambele modalitati de asigurare a rambursarii creditului - gajul
lombard si ipoteca - cu accentuarea specificului gajarii in contextul operatiunilor active ale
bancilor comerciale.
Creditul garantat prin gajul titlurilor de valoare, marfurilor si depunerilor in banca (creditul
lombard)
in afara de prevederile generale referitoare la gaj ca modalitate de asigurare a rambursarii
creditului - norme ce in mod firesc isi gasesc aplicarea in ceea ce priveste creditul garantat prin
gajul valorilor mobile, legislatia bancara cunoaste o forma particulara de gaj a valorilor mobile
pentru asigurarea rambursarii credituliu - facilitatea de lombard, utilizata in cadrul creditarii de
catre B.N.M. a bancilor comerciale. Regimul juridic al facilitatii lombard este actualmente
guvernat de Regulamentul nr. 4/08 cu privire la folosirea facilitatii de lombard intre Banca
Nationala a Moldovei si bancile comerciale572.
Esenta facilitatii de lombard este exprimata in art. 2(1), conform caruia facilitatea de lombard
constituie o cumparare de catre B.N.M. a activelor eligibile vindute de o banca comerciala la un
pret determinat, care este urmata de recumpararea acelorasi active de catre banca comerciala de
la BNM la un pret determinat de recumperare timp de zece zile (10) maximum. Este lesne de
observat, ca mecanismul aparent simplu de cumparare-rascumparare a valorilor mobiliare
intermediaza de fapt o operatiune de creditare pe termen scurt a bancilor comerciale de catre
B.N.M. , operatiune activa asigurata prin gajul de catre bancile comerciale debitoare a valorilor
mobiliare. Operatiunea de cumparare-rascumparare a titlurilor de valoare este efectuata in
conditiile in care pretul de cumparare de catre B.N.M. a titlurilor mobiliare de la bancile
comerciale creditate, difera de pretul de rascumparare (ulterior) a acestor titluri de catre bancile
comerciale. Diferenta respectiva este de fapt dobinda perceputa pentru operatiunea de imprumut
a B.N.M., Regulamentul respectiv denumind-o rata lombardului", adica rata anuala a
procentului, folosita in determinarea pretului de rascumparare. Este necesar de mentionat ca nu
orice valori mobiliare pot fi constituite ca gaj de catre bancile comerciale in cadrul operatiunilor
analizate, ci numai cele care cad sub incidenta
termenului active eligibile", adica
' ':'!- -- -.'.. -: s ;.
a. hirtiile de valoare de stat dematerializate
b. emise de Ministerul Finantelor in numele Republicii Moldova
c. la piata interna in moneda nationala,
d. ce au data scadentei dupa data recumpararii
345
e. ce au termen de circulatie de pina la nouazeci si una de zile (91) din data cumpararii si
accesibile pentru B.N.M., si
f. ce sint disponibile pe contul hirtiilor de valoare al bancii comerciale la B.N.M. in momentul in
care banca comerciala depune cererea de a vinde hirtiile de valoare conform facilitatilor de
lombard.
Regulamentul prevede urmatoarele principii ale procedurii de acordare a facilitatii de lombard:
a. facilitatea se initiaza prin cererea de acordare a facilitatii de lombard, adresata B.N.M. de
banca comerciala solicitanta;
b. in cazul aprobarii cererii573 (daca sint intrunite toate cerintele Regulamentului), B.N.M.
perfecteaza cu banca comerciala contractul pentru facilitatea de lombard. Prezentul contract,
impreuna cu prevederile cererii inaintate B.N.M. si cele continute in Regualment, formeaza
regimul juridic al facilitatii de lombard in cauza.
Creditul garantat prin gajul bunurilor imobile (creditul ipotecar)
Gajul bunurilor imobile, sau ipoteca, ca modalitatea de asigurare a rambursarii creditului, este
reglementata, in afara de legislatia generala cu privire la gaj, si de legislatia funciara si cu privire
la cadastru (ex. legislatie cu privire la cadastrul bunurilor imobile574, Codul Funciar575, etc).
Particularitatile reglementarii juridice a creditarii ipotecare rezulta din particularitatile economice
ale acestei forme de creditare: creditarea ipotecara se practica cu preferinta la creditele acordate
pe termen mediu si lung (1), de o marime sporita (2). Iata de ce legislatia prevede cerinte
suplimentare fata de forma contractelor de credit in care se contine clauza de gaj imobiliar:
acestea in afara de autentificarea notariala trebuie sa fie inregistrate in termen de 3 luni la
Cadastrul bunurilor imobile576, sub sanctiunea nulitatii, in afara de prevederile legislatiei cu
privire la gaj, legislatia bancara nu contine nici o norma care ar particulariza regimul juridic al
ipotecii in contextul operatiunilor de credit ale bancilor comerciale.
Creditul garantat prin cesiunea creantelor contabile
;
Regimul juridic al cesiunii de creanta ca modalitatea de asigurare a gajului, este format din
normele capitolului 17 al Codului civil Cesiunea de creanta si cesiunea de datorie".
Reglementarea juridica a acestui instrument de asigurare a rambursarii creditului este supla:
articolele 209-212 nu ofera nici un indiciu asupra conditiilor legale pentru cesiunea de creanta,
sau posibilitatea cesiunii conditionale a creantei, in calitate de gaj" pentru a asigura executarea
unei obligatii principale.
Clasificarea creditelor in functie de riscul de nerambursare
Clasificarea creditelor dupa acest criteriu este prezentata in Regulamentul cu privire la
clasificarea creditelor si formarea reducerilor pentru pierderi la credite (fondul de risc)577.
Conform titlului 111 al Regulamentului, toate creditele acordate de bancile comerciale, trebuie in
mod in mod trimestrial sa clasifice creditele acordate de ele si, in baza acestei clasificari sa
deconteze in fondul de risc o parte din mijloacele din contul de defalcari pentru rediceri pentru
pierderi la credite, valoarea corespunzatoare tipului creditului. Regulamentul clasifica din acest
punct de vedere creditele in:
Supravegheate: creditele la care exista probleme potentiale, legate de starea financiara a
imprumutatului sau de asigurarea creditului. Defalcarile in fondul de risc pentru portofoliul de
credite supravegheate constituie 5 % din valoarea acestui portofoliu; Substandarde; la aceste
credite exista riscul pierderilor mai inalt decit cel obisnuit, provocat de unul din urmatorii factori:
a) situatia financiara a imprumutatului este nefavorabila sau se inrautateste; b) asigurarea (daca
aceasta exista) creditului este insuficienta sau se inrautateste; c) alti factori nefavorabili, care
trezesc ingrijorarea privind posibilitatea imprumutatului de a rambursa creditul in conformitate
cu conditiile existente de rambursare. Defalcarile in fondul de risc pentru portofoliul de credite
substandarde constituie 30 % din valoarea acestui portofoliu;
Dubiose: la aceste credite exista probleme, care pun la indoiala si scad probabilitatea rambursarii
creditului in volum deplin in baza circumstantelor, conditiilor si a valorii de piata a asigurarii.
Probabilitatea pierderilor este extrem de mare, dar exista anumiti factori importanti, concreti si
346
bine argumentati, care in curind se vor realiza si care pot contribui la ameliorarea situatiei de
rambursare a creditului. Defalcarile in fondul de risc pentru portofoliul de credite dubioase
constituie 75 % din valoarea acestui portofoliu;
Compromise: La momentul clasificarii asa credite nu pot fi rambursate. Defalcarile in fondul de
risc pentru portofoliul de credite compromise constituie 100 % din valoarea acestui portofoliu. in
afara de aceasta, p. 4.2 a Regulamentului stabileste ca acoperirea de catre banca a pierderilor
cauzate de nerambursarea creditelor compromise se efectueaza din contul mijloacelor rezervate
in contul reduceri pentru pierderi la credite (fondul de risc). Concomitent, aceste credite: a) se
trec la scaderi din contul reducerilor
pentru pierderi la credite (fondul de risc) in corespondenta cu conturile de credite acordate in
decursul urmatorului trimestru dupa data gestionara la care au fost clasificate in acest mod; b)
sint inregistrate la contul memorandum; c) se exclud din bilantul bancii la urmatoarea data
gestionara. Totusi, Regulamentul indica ca consecintele susmentionate nu anuleaza datoria la
credit a imprumutatului si de asemenea nu denota, ca banca nu poate sa-si exercite si in
continuare dreptul legal deplin pentru a obtine rambursarea creditului.
in cazul in care nici una din definitiile expuse mai sus nu pot fi aplicate, creditul se va considera
standard, daca este credit la termen si sint respectate toate conditiile contractului de credit.
in cazul in care creditele pot fi clasificate diferit conform criteriilor date, acestea se refera la o
categorie mai dura.
Anexa nr. 1 a Regulamentului stabileste reguli speciale de urmat la clasificarea creditelor in
modul expus mai sus, iar p. 12 al lui indica ca B.N.M. va elabora suplimentar in mod periodic
explicatii la prezentul Regulament pentru a efectua in anumite cazuri de exceptie o clasificare
corespunzatoare a creditelor. O explicatie de acest tip este data in anexa nr. 1 la prezentul
Regulament.
Clasificarea creditelor in functie de durata
Spre deosebire de vechiul Regulament provizoriu cu privire la creditul bancar578, care clasifica
creditele in functie de durata in cele pe termen scurt (cu termen pina la 1 an), mediu (1 -3 ani) si
lung (mai mult de 3 ani), actualul Regulament cu privire la activitatea de creditare a bancilor care
opereaza in Republica Moldova57' nu indica nimic in acest sens. Prin urmare, acest aspect, ca si
majoritatea celorlalte referitoare la natura obligatiilor rezultate dintr-un contract de credit, a fost
lasat la discretia bancilor. Desi Regulamentul din 1997 a anulat clasificarea oficiala a creditelor
in functie de durata, aceasta nu a condus la schimbari respective in modalitatea de evidenta
contabila in bancile comerciale evidenta care a continuat sa reflecte starea activelor bancilor
comerciale utilizind clasificarea abrogata. Astfel, planul de conturi al evidentei contabile in banci
si alte institutii financiare din Republica Moldova, aprobat prin HCA a B.N.M. nr. 55/11-01 din
22.05.97, mentioneaza ca la activele bancilor comerciale se atribuie creditele pe termen scurt (1
an si mai putin), pe termen mediu (de la 1 an pina la 3 ani) si pe termen lung (mai mare de 3 ani),
acordate agriculturii sau industriei alimentare (categoria conturilor 1230), pentru constructie si
imbunatatirea funciara (categoria conturilor 1260), pentru consum (categoria conturilor 1290),
acordate industriei energetice si a combustibilului (categoria conturilor 1320), acordate bancilor
(categoria conturilor 1350), etc.
Alte acte normative, care indirect reglementeaza activitatea de creditare a bancilor, contin reguli
relevante pentru clasificarea creditelor in functie de durata. Astfel, spre
exemplu, Legea privind datoria de stat si garantiile de stat din 18.07.1996580 indica ca garantiile
de stat - or, dupa cum a fost indicat supra, garantia este si ea o varietate a creditului - pot fi pe
termen scurt (pina la 365 zile), mediu (de la 1 la 5 ani) sau lung (mai mare de 5 ani). Bineinteles,
in primul rind actul mentionat reglementeaza creditele in forma de garantie, acordate de catre
stat, insa norma mentionata este sugestiva pentru scopul clasificarii creditelor in functie de
termen.
Clasificarea creditelor in functie de durata prezinta mai mult o relevanta economico-financiara
decit juridica. Astfel, aceasta clasificare:
a. joaca un rol important in sistemul normativelor menite sa asigure stabilitatea financiara a
347
Moldova, au fost acordate prin efectul unor acte normative cu caracter mai mult sau mai putin
obligator, de catre bancile comerciale unor clienti cu necesitati urgente in lichiditati, pe de o
parte, si cu capacitati reduse de a achita plata pentru creditele obtinute in rind cu alti clienti ai
bancilor, pe de alta. in cele din urma, am selectat termenul de creditare privelegiata, pentru a
evidentia esenta creditarii respective - spre deosebire de alte forme de creditare bancara, cint
banca are discretia de a oferi unui sau altui client un credit in conditii mai avantajoase, in
rindurile ce urmeaza vom analiza creditarea unor categorii de clienti, caracterul privelegiat al
careia a fost initial ordonat, iar apoi recomandat" bancilor comerciale.
Printre izvoarele normative care reglementeaza creditarea privelegiata, vom mentiona:
HG Despre aprobarea Regulamentului de acordare a imprumutului pe termen lung
fara dobinda celor cazuti - particiipanti la actiunile de lupta din Transnistria", nr. 779 din
30.11.1992597;
HG Privind aprobarea Regulamentului cu privire la acordarea creditelor bancare
preferentiale participantilor la lichidarea catastrofei de la Cenobil", nr.
120din05.03.1993598;
HG Cu privire Ia creditarea preferentiala a cetatenilor, sinistrati de calamitatile
naturale din August 1994", nr. 714 din 23.09.19945";
HCA a B.N.M. Cu privire la calculul lichiditatii bancilor, luind in consideratie
creditele acordate de CCLin baza Hotaririlor Guvernului si Parlamentului Republicii
Moldova din resursele Bancii Nationale a Moldovei", 401 din 25.12.1998600.
Dupa cum indica lista de mai sus, primele credite preferentiale au fost acordate in baza
hotaririlor de guvern. Acest fapt este semnificativ, deoarece emiterea hotaririlor de guvern, prin
care se ordona601 eliberarea creditelor in conditii avantajoare, este de natura sa indice asupra
imaturitatii sistemului bancar al Republicii Moldova, pe de o parte, si de valorificarea abuziva a
acestei stari de fapt de catre executiv (prin emiterea acestor indicatii cu incalcarea principiului
neamestecului statului in activitatea de antreprenoriat602), pe de alta.
Firesc, pe masura dezvoltarii relatiilor de piata, perfectionarii si maturizarii sistemului bancar al
Republicii Moldova, tendinta de utilizare a metodelor centralizate-de comanda in distribuirea
privelegiata a fondurilor creditare de catre bancile comerciale din Moldova slabea - deja catre
anul 1994 Guvernul doar recomanda" bancilor comerciale de a acorda credite preferentiale
persoanelor stabilite in hotaririle emise""'. Merita atentie faptul, ca de fapt in 1994 a avut loc
ultima incercare timida a Guvernului de a prescrie" sectorului bancar acordarea unor credite pe
conditii preferentiale. Dupa 1994, unicul act normativ referitor la creditarea preferentiala a
urmarit scopul solutionarii unor probleme legate de creditele preferentiale acordate anterior de
catre bancile comerciale (1), fiind aprobat deja de Banca Nationala a Moldovei (2)604.
Creditarea priveiegiata, in afara de particularitatile sus-mentionate (care sint, intr-un fel,
explicabile prin contextul istoric in care deciziile respective au fost luate), se deosebeste si prin
procedura aparte, stabilita pentru a reconcilia facilitatile acordate beneficiarilor creditelor
privelegiate, cu pierderile aferente suportate ca rezultat de catre bancile comerciale (la
solicitarea" statului). Principiile care caracterizeaza procedura acordarii creditelor privelegiate,
sint urmatoarele:
a. creditele privelegiate se acorda cu garantia statului in persoana autoritatilor sale, indicate in
actele normative respective. Spre exemplu, conform HG nr. 779 din 30.11.1992, creditele se
acordau la cererea si cu garantia autoritatilor administratiei publice locale; conform HG nr. 120
din 05.03.1992, acestea se acordau cu garantia organelor administratiei publice locale, sau
Ministerului Afacerilor Interne, etc.
b. pierderile aferente cauzate bancilor comerciale (diferenta dintre dobinda la credit si dobinda
de piata, cu corectarile tinind cont de rata inflatiei) sint compensate din bugetul de stat. Initial
modalitatea de calculare si achitare a compensatiilor respective bancilor comerciale din contul
bugetului de stat nu era reglementata - situatie care intr-un fel dureaza pina acum, cu mici
exceptii referitoare la creditele preferentiale acordate prin efectul hotaririlor de guvern
Cooperativelor de Constructie a Locuintelor (CCL)13.
350
Regimul juridic al creditelor mari se axeaza pe 2 grupe de cerinte, stabilite de catre B.N.M.
bancilor comerciale la eliberarea creditelor mari: 1. Cerintele prudentiale
Principala regula in acest sens este enuntata in paragraful A al punctului II al regulamentului:
datoria neta la creditele acordate de banca unei persoane sau unui grup de persoane in
interconexiune nu trebuie sa depaseasca 30% din capitalul normativ total al bancii.
Regulamentul mai stabileste un sir de cerinte prudentiale, ce se raporta una fata de alta (1) cit si
toate impreuna fata de regula de baza mentionata in paragraful de mai sus (2) dupa regula celei
mai stricte exigente". Aceste restrictii sint urmatoarele:
Suma datoriilor nete la creditele
acordate la zece persoane, inclusiv la grupurile persoanelor in interconexiune, care constituie
dupa marime primele datorii nete la credit minus alocarile pentru pierderi la credite (fondul de
risc) la aceste credite nu trebuie sa despaseasca 40% din portofoliul total al creditelor bancii; "
Suma tuturor creditelor mari" nu trebuie sa depaseasca mai mult decit de cinci ori capitalul
normativ total al bancii. Determinarea capitalului normativ total este reflectata in Regulamentul
cu privire la suficienta capitalului ponderat la risc" din 31.05.1995.
2. Cerintele de raportare
Conform paragrafului B al punctului III al Regulamentului, bancile comerciale sint obligate sa
prezinte Bancii Nationale a Moldovei raportul lunar cu privire la soldul total al creditelor mari"
existente la data gestionara, in conformitate cu instructiunea Bancii Nationale a Moldovei
privind modul de intocmire si prezentare a rapoartelor financiare. in plus, modelul raportului de
prezentat la B.N.M. de catre bancile comerciale referitor la acest fel de credite, este inclus in
anexa la regulamentul mentionat.
Clasificarea creditelor in functie de natura prestatiei creditorului Creditele in bani
Credite in moneda nationala
.-.:.
Pentru regimul juridic al creditelor in moneda nationala, vezi compertimentele su-pra. Legislatia
bancara a Republicii Moldova stabileste un regim juridic distinct, in functie de tipul monedei in
care este exprimat creditul, doar pentru creditele in valuta straina.
Credite in valuta straina
' . ' :
. .
Izvoare
Actul normativ de baza ce reglementeaza ordinea de eliberare a creditelor in valuta
straina, si principiile de acordare, utilizare si rambursare a acestora, se contin in
Instructiunea nr. 8/1001 privind ordinea de acordare a creditelor in valuta straina1.
Punctul 1.2. ale acestei Instructiuni stabileste alte izvoare ale reglementarii juridice a creditelor
in valuta straina, si anume:
a. Regulamentul cu privire la activitatea de creditare a bancilor care opereaza in Republica
Moldova610;
b. Regulamentul privind reglementarea valutara pe teritoriul Republicii Moldova61';
c. Instructiunea cu privire la controlul asupra platilor pentru importul de marfuri, servicii,
adoptata prin HC A a B.N.M. nr. 136 din 22 mai 1998612;
d. alte acte normative ale Bancii Nationale a Moldovei.
:
Definitie
Instructiunea include in categoria de credite in valuta straina toate creditele in valuta straina,
mentionate in capitolul II al Regulamentului cu privire la clasificarea creditelor si formarea
reducerilor pentru pierderi la credite (fondul de risc), aprobat prin HCA a B.N.M. nr. 164 din 22
iunie 1998: adica toate creditele, inclusiv factoringul, cambiile, cambiile scontate, cirdurile de
credit, overdrafturile temporare permise, finantarea tranzactiilor comerciale, acordurile REPO,
plasarile-garantii la termen in banci, datorii debitoare privind leasingul financiar. Restrictii
Instructiunea prevede urmatarele restrictii in ceea ce priveste acordarea creditelor in valuta
straina:
a. Bancile au dreptul sa acorde credite in valuta straina, daca aceasta este prevazut in licentele,
eliberate de Banca Nationala a Moldovei, si in corespundere cu normele de creditare, stabilite de
352
banca (banca garanta) in favoarea unei alte persoane, denumita beneficiarul garantiei, de a plati
acestuia o suma de bani, in cazul in care o alta persoana, denumita ordonator in contul caruia se
emite garantia, nu a onorat o anumita obligatie asumata print-un inscris, sau a onorat-o
defectuos, fata de beneficiarul garantiei"6". Un alt autor, M.M. ArapKOB, ofera definitia
creditului de garantie drept contract prin care banca isi asuma obligatiunea fata de un tert din
partea clientului sau - in aceasta situatie banca nu ofera credit, insa: a) acorda clientului sau
posibilitatea de a se imprumuta (cu ajutorul garantiei emise) din alte surse; b) ofera angajamentul
sau de a rambursa imprumutul, primit de client conform punctului a) indicat, in cazul in care
clientul garantat nu este in stare sa-1 ramburseze. Iata de ce in cazul contractelor de garantie una
din preocuparile bancilor garante este asigurarea posibilitatilor de acoperire a responsabilitatii
sale eventuale fata de beneficiarul garantului - astfel, necesitatea unor asigurari reale (gaj
mobiliar sau ipoteca) este la fel de relevanta pentru contractul de garantie bancara, ca si pentru
contractul de credit bancar620. Este necesar de mentionat, ca o particularitate a doctrinei dreptului
bancar este atentia modesta acordata garantiei bancare ca varietate a operatiunilor active (spre
deosebire de analiza garantiei in genere ca modalitate de asigurare a rambursarii creditelor
bancare). Pe de alta parte, definitia legala a garantiei este, la rindul sau, distincta ca formulare si
continut, in functie de izvoarele care o contin: garantia este reglementata atit de legislatia interna
bancara a Republicii Moldova, cit si de instrumentele de drept international uniform.
Pentru analiza principiilor generale aplicabile garantiilor bancare, care sint stabilite de legislatia
Republicii Moldova (1) si a repertoriului legislatiei relevante (2), a se vedea compartimentul
Clasificarea creditelor in functie de garantii". Pe de alta parte, in practica bancara internationala
au fost elaborate citeva sisteme de uzante bancare in materia garantiilor. Acestea sint:
" Conventia Natiunilor Unite privind Garantiile Independente si Scrisorile de Credit
Stand-By, New York, 11.12.1995;
Publicatia C.I.C. nr. 325 Reguli Uniforme privind Garantiile Contractuale", aprobate
prin Hotarirea C.I.C. din 20.06.1978621. Pentru a facilita utilizarea acestora, Camera
Internationala de Comert de la Paris a elaborat si Formele-model de garantii contractuale
(Publicatia C.I.C. nr. 406 din Noiembrie 1992)622.
Publicatia C.I.C. nr. 458 Reguli Uniforme pentru Garantiile la Cerere (URDG 458)",
publicata in aprilie 1992623. in mod similar, pentru a usura intelegerea si a stimula aplicarea pe
larg a garantiilor la cerere, Camera Internationala de Comert de la Paris a elaborat Formelemodel de garantii la cerere (Publicatia C.I.C. nr. 503)624.
Finalmente, o varietate a garantiei bancare este si scrisoarea de garantie standby,
reglementata de Regulile Internationale Standby (ICP98), Publicatia C.I.C. nr. 590 din
1999625.
Prima aparuta, Publicatia C.I.C. nr. 325 nu continea o definitie a garantiei bancare, aceasta
deoarece se axa pe conceptul tripletului de garantii contractuale - garantia de participare la
licitatii, garantia de buna executare si garantia de rambursare. Totusi, in introducerea la aceasta
publicatie grupul de lucru indica, ca misiunea dificila a garantiei contractuale" este deci de a
crea un just echilibru intre interesele legitime ale celor trei parti (beneficiarul garantiei,
ordonatorul garantiei, si garantul - aut.) si de a defini drepturile si obligatiile lor cu o precizie
suficienta, pentru evitarea disputelor". Experienta Publicatiei Nr. 325 a fost nu prea reusita,
aceasta nesoldindu-se cu efectul uniformizator asteptat, ceea ce contribuit la elaborarea de catre
Camera de Comert de la Paris a Publicatiei nr. 425 - instrument regulativ care isi propunea o
reglementare mai universala si mai generala a aspectelor juridice a garantiilor, fara sa se limiteze
doar la
cele contractuale. Pe de alta parte, intentia autorilor era de a elabora un instrument de
reglementare care sa nu sa se impuna in mod necesar ca substituient a Regulilor Uniforme
privind Garantiile Contractuale - ci mai curind un instrument aditional la aceste Reguli.
Publicatia C.I.C. din 1992 contine si o definitie a garantiei la cerere: conform articolului 2(a), o
garantie la cerere inseamna orice garantie, titlu obligational sau angajament de plala, oricum ar fi
denumita sau descrisa de o banca, de o societate de asigurare sau de o alta persoana fizica sau
354
juridica (... Garant"), data in scris pentru plata unei sume de bani, la prezentarea, in
conformitate cu termenii angajamentului asumat, a unei cereri de plata scrise si a oricarui(or)
alt(e) document(e) (de exemplu, certificat eliberat de un arhitect sau inginer, decizie judiciara sau
arbitrala) care pot fi specificate in garantie, acest angajament fiind asumat:
i. la cererea sau in baza instructiunilor si pe raspunderea unei parti (... Ordonator"); sau
ii. la cererea sau pe baza instructiunilor si pe raspunderea unei banci, societati de asigurare sau a
oricarei persoane fizice sau juridice (denumita in continuare Parte instructanta"), actionind pe
baza instructiunilor Ordonatorului in favoarea unei alte parti (... Beneficiar")".
Finalmente, conform art. 2( 1) a Conventiei UNCITRAL privind garantiile independente si
scrisorile de credit stand-by, garantie este un angajament independent, cunoscut in practica
internationala ca garantie independenta sau ca scrisoare de credit stand-by, emisa de o banca sau
alta institutie sau persoana (garant/emitent"), de a plati beneficiarului o suma determinata sau
determinabila la simpla cerere sau la cererea insotita de alte documente, in conformitate cu
termenii si orice conditii documentare ale angajamentului, ce indica sau din care poate fi dedus
ca plata este exigibila in virtutea neiexecutarii obligatiei, sau scadentei datoriei
ordonatorului/solicitantului sau altei persoane". Trasaturile garantiei bancare
Pina acum in multe izvoare se afirma ca garantia bancara este o obligatie cu caracter accesoriu
fata de obligatia de baza, intru asigurarea careia aceasta a fost emisa. Totusi, ultimele evolutii ale
reglementarilor nationale si mai ales de drept international uniform in materie de garantii bancare
denota tendinta spre depasirea acestei limitari. Acest fenomen este ilustrat de notiunea garantiei
oferita de Regulile Uniforme privind Garantiile la Cerere (Publicatia C.I.C. Nr. 425 - vezi supra)
si de Conventia UNCITRAL privind garantiile independente si scrisorile de credit stand-by:
ambele acte se bazeaza pe conceptul garantiei de obligatie independenta (si deci care nu depinde,
ca existenta sau continut, de alte obligatii inclusiv cea principala pentru securizarea careia
garantia ar fi fost emisa - aut.) a garantului de a plati la prima cerere a beneficiarului. Astfel,
prima trasatura a garantiei este caracterul sau independent fata de obligatia asigurata ' contractul de garantie, bancara este independent de tranzactia, obligatiile rezultate din care
constituie obiectul garantiei, chiar daca in textul garantiei se face referinta la tranzactia
mentionata. Astfel, conform Articolului 2 b) a Publicatiei C.I.C. nr. 458, garantiile prin natura
lor sint tranzactii distincte de contract(e) sau conditiile
licitatiei(ilor) pe care ele s-ar putea baza, iar Garantii nu sint in nici un mod implicati sau obligati
de astfel de contract(e) sau conditii, chiar daca in textul Garantiilor se fac referiri la acestea".
Independenta garantiilor bancare este evidentiata in contractele utilizate in practica bancara
internationala, prin formula garantie la prima si simpla cerere", iar doctrina le mai defineste si
ca garantii neconditionate".
Independenta garantiei bancare este fireasca, tinind cont de necesitatea asigurarii certitudinii
juridice bancii care a emis-o: o solutie contrara ar subordona valabilitatea garantiei bancare de
valabilitatea obligatiei asigurate.
O problema juridica legata de caracterul conditionat sau neconditionat al garantiei, este cea
legata de momentul aparitiei obligatiei de plata a garantului. in multe sisteme de drept garantia
bancara se bazeaza pe institutia juridica a cautiunii: ea poate fi valorificata doar in eventualitatea
neexecutarii (probate documentar) a obligatiei garantate, de catre ordonatorul garantiei. Deci, in
asemenea garantii bancare raspunderea garantului este facultativa raspunderii ordonatorului,
pentru aparitia acestei raspunderi fiind deseori solicitata proba incapacitatii de plata a
ordonatorului. O forma intermediara intre garantia bancara ca cautiune, si cea neconditionata,
este garantia in care obligatia de plata a garantului apare la neexecutare, insa pentru valorificarea
garantiei este suficienta orice neexecutare, si in plus, nu este necesara imposibilitatea obtinerii
executarii de la ordonator pentru a valorifica garantia. Cu alte cuvinte, din momentul
neexecutarii beneficiarul garantiei are dreptul de a cere plata atit de la ordonator, cit si de la
banca garant.
O alta trasatura a garantiei, inclusiv a celei bancare, este esenta documentara a acesteia. Dat fiind
faptul ca obligatia de plata a bancii e legata de neplata din partea ordonatorului, beneficiarul
355
discutabila: desi multi autori indica ca valoarea garantiei trebuie sa fie fixa si nu determinabila,
uneori se permite si stabilirea in textul contractului a modalitatii de stabilire a valorii garantiei
(valoare determinabila).
c) valoarea maxima a garantiei, si moneda in care aceasta valoare e exprimata;
a-:
d) termenul de valabilitate a garantiei, sau evenimentul cu survenirea caruia banca este tinuta sasi indeplineasca obligatia de plata;
e) conditiile de efectuare a platilor conform garantiei;
;
f) conditiile de minimizare a cuantumului platilor conform garantiei. Garantia poate contine
clauza micsorarii cuantumului platilor contorm garantiei, in cazul expirarii unui termen anumit.
Dreptul beneficiarului de a cere onorarea garantiei nu este cesionabil, daca contractul
nu prevede altfel. Aceasta norma nu afecteaza dreptul beneficiarului de a dispune de
suma, primita conform garantiei.
Garantia bancara este irevocabila, daca contractul nu prevede altfel. Garantia intra in
vigoare din momentul eliberarii ei, daca contractul nu prevede altfel. Contractul poate
prevede o data anume de intrare in vigoare a garantiei, sau intrarea in vigoare a garantiei
la survenirea unor evenimente sau prezentarea unor documente specificate.
Din a doua categorie pot fi mentionate:
Raspunderea garantului
s
Toate documentele, prezentate garantului conform garantiei, inclusiv ordinul de
plata, vor fi examinate cu prudenta rezonabila pentru a stabili daca acestea apar a fi
conform cerintelor garantiei. in caz de neconformitate, documentele prezentate vor fi
respinse.
Contractul de garantie trebuie sa prevada un termen suficient acordat garantului
pentru verificarea documentelor prezentate si pentru luarea deciziei cu privire la
executarea sau refuzul executarii ordinului de plata emis in baza garantiei. Daca
garantul decide de a refuza plata sumei garantiei, el va informa imediat beneficiarul.
Garantul si emitentul ordinului nu poarta nici o raspundere pentru:
. ,
a) forma, suficienta, acuratetea, veridicitatea si efectele juridice ale oricarui document, prezentat
lor, sau ale oricarei declaratii, continute in acest document, cit si pentru buna credinta sau erorile
altor persoane;
,
b) consecintele retinerii sau pierderii in tranzit a oricarei comunicari, scrisori, cereri sau
document; sau retinerii, denaturarii sau altor eror intervenite pe parcursul transmiterii mesajelor
pe canalele de telecomunicatie;
c)erorile in traducerea termenilor tehnici (rezervind dreptul de a transmite fara traducere textul
integral al garantiei sau o parte din el);
d) consecintele incetarii activitatii lor in urma evenimentelor de forta majora. Garantul si
emitentul, ce folosesc serviciile unui tert pentru executarea instructiunilor principalului, fac
aceasta pe contul si riscul principalului. Garantul si emitentul nu poarta nici o raspundere in
cazul neexecutarii instructiunilor sus-mentionate, chiar daca tertul a fost selectat din initiativa
lor. Principalul poarta raspundere pentru compensarea cheltuielilor garantului si emitentului,
legate de executarea instructiunilor principalului.
5. Garantul si emitentul nu beneficiaza de exonerarea de raspundere, prevazuta in punctele 3 si 4,
daca au actionat fara buna credinta si rezonabila prudenta.
6. Garantul este responsabil in fata beneficiarului doar in conformitatea cu conditiile garantiei si
prezentele reguli, si numai in limita valorii garantiei.
Articolul 22. Plata garantiei
1. Fara a aduce atingere prevederilor punctului 2 a Articolul 21. Raspunderea garantului, in
cazul prezentarii ordinului de plata a garantiei (ordinului de plata), garantul va informa
358
neintirziat despre acest fapt principalul, sau emitentul tinut sa informeze principalul.
2. Ordinul de plata se prezinta in scris, la el anexindu-se documentele specificate in textul
garantiei, si o declaratie separata sau inserata in textul ordinului de plata, referitoare la:
a) constatarea neexecutarii de catre principal a obligatiei garantate, prevazute in contractul de
baza;
b) descrierii obligatiilor, incalcate de principal.
Paliile pot conveni sa excluda aplicarea prevederilor prezentului punct, fata de garantia
contractata.
3. in cazul ordinului de plata, prezentat in cadrul contragarantiei, declaratia mentionata in
punctul 2 va constata primirea de catre garant a ordinului de plata, in conformitate cu conditiile
garantiei si prezentului articol. Partile pot conveni sa excluda aplicarea prevederilor prezentului
punct, fata de contragarantia contractata.
4. Suma platibila conform garantiei, se deduc platile care au fost deja efectuate in contul
achitarii ordinului de plata mentionat la punctul 5. Daca valoarea maximala a garantiei,
mentionata in punctul 4(c) a Articolul 20. Contractul de garantie si contragarantie bancara a fost
achitata, contractul de garantie bancara se considera executat, iar garantia isi inceteaza actiunea.
Articolul 23. Termenul de actiune a garantiei. incetarea efectelor garantiei. 1. Ordinul de plata,
cit si orice documente indicate in garantie si care urmeaza sa fie prezentate impreuna cu ordinul
de plata, trebuie intocmite si prezentate in cadrul valabilitatii garantiei. Daca beneficiarul solicita
prolongarea validitatii garantiei ca alternativa prezentarii ordinului de plata conform conditiilor
contractului, garantul va informa neintirziat partea, de la care a fost primit ordinul de emitere a
garantiei. in acest caz efectuarea platilor conform garantiei va fi aminata pe o durata, suficienta
pentru a permite principalului si beneficiaruli sa convina asupra prolongarii validitatii garantiei,
iar principalului - sa efectuiaze masurile organizatorice necesare. Garantul
nu este responsabil pentru daunele cauzate de aminarea platii in circumstantele mentionate.
2. Garantia inceteaza la expirarea termenului, indicat in textul ei, sau la survenirea evenimentelor
sau prezentarea documentelor mentionate in punctul 4(d) a Articolul 20. Contractul de garantie si
contragarantie bancara. Daca garantia include indicatii de ambele feluri, efectele ei inceteaza ori
la expirarea termenului, ori la survenirea evenimentelor sau prezentarea documentelor
specificate, in functie de faptul care temei a aparut primul.
3. Independent de prevederile punctului 1, garantia inceteaza odata cu remiterea catre garant a
garantiei insasi, sau a declaratiei beneficiarului de eliberare a garantului de obligatiile decurgind
din contractul de garantie.
4. Daca efectele juridice ale garantiei au incetat in urma onorarii ei de catre garant, expirarii
termenului garantiei, anumarii garantiei, sau in orice alt mod legal, posesia textului garantiei de
catre beneficiar, si a oricaror documente aferente ei, nu confera acestuia nici un drept.
6.5. Forme particulare de creditare Creditarea operatiilor de export-import
in cadrul operatiunilor de comert exterior sint frecvente cazurile in care nu numai importatorii se
confrunta cu dificultati la plata imediata a marfii, dar si exportatorii sufera de insuficienta de
lichiditati (ca rezultat, spre exemplu, a efectuarii de cheltuieli pentru producerea marfurilor
exportate). Pentru aceste cazuri, cu scopul de a evita imposibilitatea derularii operatiunilor de
export import (creata prin conflictul intre parti: nici importatorul nu poate plati imediat, nici
exportatorul nu accepta plata in conditii de credit comercial), practica bancara internationala a
elaborat modalitati de creditare a operatiunilor de export-import. Scopul acestora este de a
sustine atit exportatorii cit si importatorii prin oferirea unor surse alternative de credit menite sa
satisfaca necesitatile de fonduri evocate mai sus si astfel sa faciliteze si promoveze operatiunile
de comert international.
Aceasta finantare poate fi de mai multe feluri:
' ..''
..
dupa durata: creditare de durata scurta629, medie si de lunga durata; dupa tehnicile utilizate de
banci pentru a efectua creditarea, aceste modalitati se clasifica conform schemei de mai jos:
Finantarea operatiunilor de export-import
359
nationale ale statelor- asa, doctrina si practica americana nu considera optiunea de cumparare
drept element obligatoriu al operatiunii de leasing, spre deosebire de legislatiile unor tari
europene (ex. Franta, Belgia, Italia). Aceasta a permis unor autori, la parerea carora ne raliem, de
a vorbi despre existenta sistemului romanic" si celui american" a leasingului, in functie de
obligativitatea sau neobligativitatea optiunii de cumparare a bunurilor de catre locatar34.
- chiria serveste scopului amortizarii valorii bunurilor arendate, fiind calculata pentru a
compensa aceasta valoare in integralitate sau partial, pe parcursul actiunii contractului;
- specificul relatiilor intre cele trei parti - tertul furnizor, locatorul si locatarul, determina
distribuirea specifica a obligatiilor intre acesteia.
Deci, esenta leasing-ului rezida din combinatia specifica a celor doua contracte, combinatie care
se face distincta prin interdependenta contractelor mentionate: contractul de leasing este posibil
doar datorita si doar in urma incheierii si executarii contractului de furnizare (1), iar contractul
de furnizare are ca un element fundamental (scopul) executarea subsecventa a contractului de
leasing (2). Totusi, rolul de frunte in raportul de leasing apartine relatiilor de dare a patrimoniului
in folosinta temporara, prima grupa de relatii (legate de procurarea patrimoniului in cauza) avind
doar o semnificatie facultativa de a permite realizarea operatiunii de leasing. Esenta mentionata a
raportului de leasing, isi are repercusiunile asupra statutului juridic al partilor la aceasta
operatiune:
a. furnizorul isi asuma anumite obligatii fata de cumparator (locator), insa si anumite obligatii
fata de locatar (desi acesta nu este parte la contractul de furnizare, iar obligatiile furnizorului sint
transferate" de catre persoana care este in drept sa ceara executarea lor locatorul, catre
utilizatorul echipamentului - locatarul). Ca exemplu al acestor obligatii serveste cea de deservire
tehnica a echipamentelor date in leasing.
b. creditorul finantator in relatia de leasing, apare in dubla sa calitate de cumparator (in
contractul de furnizare) si locator (in contractul de leasing).
:
c. beneficiarul leasing-ului - locatarul, este responsabil in ceea ce priveste valorificarea
patrimoniului primit in folosinta temporara, fata de locator (conform contractului de leasing),
dar are anumite obligatii si fata de tertul furnizor (vezi punctul a. supra). Din esenta leasing-ului
ca mixaj a celor doua contracte mentionate, rezida dificultatile terminologice legate de
coincidenta titlului operatiunii in genere (leasing) cu un component al sau (contractul de leasing intre locator si locatar)). Pentru evitarea confuziilor, in cele
ce urmeaza termenul leasing va fi utilizat pentru a desemna integralitatea operatiunii de leasing,
pe cint termenul contractul de leasing il vom folosi doar cu referinta la contractul de dare a
bunurilor in folosinta temporara a locatarului. Exista doua modalitati in care doctrina a incercat
sa formuleze esenta juridica a operatiunilor de leasing:
a. prin utilizarea institutiilor traditionale ale dreptului civil: arenda, vinzarea-cumpararea,
imprumutul, mandatul etc.
Este necesar de mentionat, ca dificultatea definirii leasingului prin prisma constructiilor juridice
cunoscute dreptului civil, a dus la faptul ca autorii respectivi omiteau din analiza sa anumite
aspecte ale mecanismului de leasing.
Astfel, unii autori, remarin care asemanarea contractului de leasing cu cel de arenda, au formulat
opinia ca leasing-ul este contract de arenda cu trasaturi specifice"635 (opinie criticabila, deoarece
optiunea de cumparare este un element al contractului, care schimba substantial fizionomia
relatiilor de arenda, si cu mari dificultati poate fi calificat ca simpla trasatura specifica" (1),
leasing-ul mai implica si cumpararea patrimoniului comandat" de locatar, adica legatura strinsa
intre contractul de cumparare-vinzare si cel de leasing particularitate ce este inca un argument
in defavoarea esentei de arenda" a contractului de leasing (2)).
O alta grupa de savanti, indicind care asupra posibilitatii includerii in contractul de leasing a
optiunii de cumparare, au ajuns la concluzia ca aceasta permite de a califica leasing-ul ca
contract specific" de cumparare cu plata diferata636. Si aceasta pozitie este criticabila, deoarece
in contractul de leasing dreptul de proprietate se pastreaza dupa locator, si nu locatar.
Nemaivorbind de faptul ca si prima teorie (a contractului de arenda cu trasaturi specifice) si a
362
patrimoniu de o valoare sporita, care este ulterior dat in folosinta locatarului. Alegoric, leveraged
leasing este un gemene" al creditului in consortiu (vezi supra). Acesta este folosit in situatia in
care magnitudinea operatiei determina necesitatea unirii eforturilor financiare ale mai multor
creditori pentai a raspunde cererii locatarului. in cazul acestei forme de leasing, locatorul
investeste in afacere doar o parte din suma necesara procurarii patrimoniului comandat de
locatar, cealalta parte imprumutind-o de la un numar de creditori suplimentari (banci, companii
de asigurare etc). Leveraged leasing are doua particularitati distinctive:
a. in cadrul lui, se evidentiaza avantajele utilizarii facilitatilor fiscale la procurarea patrimoniului
dat in folosinta locatarului;
b. imprumutul este contractat de catre locator in conditii fara drept de regres", adica fara a da
posibilitate creditorilor de a cere de la locator rambursarea lui - responsabilitatea respectiva este
in povara locatarului, iar pentru asigurarea acestui transfer de responsabilitati deseori se
oformeaza cesiunea creantei locatorului (de a cere plata chiriei) catre ceilalti creditori.
Finalmente, ultima clasificare a leasing-ului, iarasi in functie de volumul obligatiilor
locatorului, este diviziunea acestuia in:
a. leasing cu obligatiuni suplimentare (engl. wet leasing) - in cazul lui, locatarul are obligatii
suplimentare in ceea ce priveste deservirea tehnica a echipamentelor date in chirie, asigurarea cu
consumabile etc.
b. leasing curat" (engl. net leasing) - in aceasta operatie, locatorul isi asuma doar obligatia de
finantare a procurarii echipamentelor care fac obiectul contractului de leasing.
Izvoarele reglementarii juridice
in functie de tipul operatiunii de leasing - leasing intern sau leasing international (adica cu
element de extraneitate), izvoarele reglementarii juridice a operatiunilor de leasing realizate de
bancile comerciale din Republica Moldova, pot fi grupate in doua categorii:
;
(i) izvoare de drept intern.
Cronologic, aceasta categorie de izvoare a aparut prima. Dupa cum a fost indicat mai sus,
primele norme care reglementau operatiunile de leasing, doctrina le-a identificat inca in legile
Babilonului antic. Totusi, norme cu menirea specifica sa reglementeze relatiile de leasing, au o
istorie mult modesta - primele legi dedicate reglementarii relatiilor de leasing, au fost primite in
Europa (pioneri in acest sens fiind Franta cu legea din 3 iulie 1966 privind intreprinderile care
practica leasing-ul640, si Belgia ce a aprobat la 10 noiembrie 1967 ordonanta regala privind
intreprinderile care practica arenda financiara641).
in Republica Moldova traditiile legislative in domeniull leasing-ului sint de origine recenta prima si unica - la moment - reglementare a operatiunilor interne de leasing, a aparut in 1996,
cind Parlamentul a aprobat legea Republicii Moldova Cu privire la leasing",nr. 731-XIIIdin
15.02.1996642.
(ii) izvoare de drept international.
;
k
Dezvoltarea cu succes a practicilor de leasing nu a putut evita extinderea acestor activitati pe
plan international. La rindul sau, internationalizarea activitatilor de leasing (in care a aparut
elementul de extraneitate) a determinat cerinta elaborarii de catre state a unor norme
internationale uniforme in aceasta materie. Iata de ce in 1974 in cadrul Institutului International
de Unificare a Normelor de Drept International Privat (UNIDROIT) a fost creat un grup de lucru
pentru elaborarea unui corp de reguli uniforme privind leasing-ul international. Membrii
grupului au pornit de la recunoasterea contractului de leasing ca tranzactie autonoma tripartita
suigeneris. La baza viitoarei conventii a fost pus conceptul internationalitatii unei operatiuni de
leasing, atunci in care sediile comerciale ale locatorului si locatarului se afla in state diferite.
Eforturile
grupului de lucru au dus la elaborarea unui proiect de conventii, prezentat atentiei statelormembre la conferinta diplomatica din Ottava, ce s-a intrunit la 26 mai 1988 cu participarea a 55
365
refuzul de a primi echipamentul si a semna contractul (cu revendicarea oricaror sume avansate
locatorului), sau retinerea platii chiriei pina la remedierea de catre locator a incalcarilor comise.
Totodata chiria este si un instrument care poate valorificat si in calitate de remediu juridic al
locatorului impotriva locatarului: asa, spre ex., articolul 13 al conventiei de la Ottawa stabileste
ca in cazul incalcarii obligatiilor sale de catre locatar, locatorul poate revendica sumele neplatite
(restante) ale chiriei, impreuna cu dobinzile si penalitatile prevazute de parti in contract. Regula
data face distinctie intre remediile juridice puse la dispozitia locatorului, in functie de gravitatea
incalcarii comise de locatar: in cazul incalcarilor nesubstantiale" locatorul poate cere plata
chiriei neplatite, in cazul incalcarilor substantiale" locatorul poate cere rezilierea contractului,
cu revendicarea tuturor celor trei remedii sus-mentionate.
in afara de regimul juridic al partilor, contractul trebuie sa prevada si alte clauze, ex. clauza de
cesiune a drepturilor contractuale fie de catre locator fie de catre locatar.
Regimul juridic a operatuinilor de leasing ale bancilor comerciale in Republica Moldova
Dupa cum a fost mentionat mai sus, unicul izvor de reglementare a operatiunilor de leasing in
Republica Moldova, este Legea cu privire la leasing din 15.02.1996647. Articolul 3 al legii
defineste leasingul ca o activitate de intreprinzator, de investire a unor mijloace temporar
disponibile sau imprumutate, ce se desfasoara pe baza de contract, conform caruia locatorul
(creditorul finantator) procura cu titlu de proprietate echipamentul indicat de locatar de la
vinzatorul (furnizorul) stabilit de acesta si il acorda contra plata locatarului in posesiune si
folosinta temporara in scopuri de intreprinzator". Relatiile respective pot fi oformate fie prin
semnarea a doua contracte corelate unul cu altul (contractul de furnizare, si contractul de leasing
ca atare), fie prin formarea unui contract unic tripartit (art. 6), care trebuie sa contina toate datele
mentionate in articolul 7 al legii.
Regimul national al operatiunilor interne de leasing, are anumite trasaturi caracteristice care se
deosebesc de principiile reglementarii operatiunilor de leasing, dupa cum urmeaza:
a. desi definitia leasing-ului mentioneaza obligatia locatorului de a procura echipamentul
indicat de locatar", articolul 7( 1 )(c) cere ca contractul respectiv sa indice cine dispune de
dreptul de a alege echipamentul si vinzatorul acesuia, ceea ce creaza incertitudine in ceea ce
priveste dreptul absolut al locatarului de a specifica echipamentul solicitat;
b. desi in practica bancara internationala exista doua varietati de leasing - financiar si operational
- legea Moldovei prevede doar posibilitatea formarii contractelor de leasing financiar - articolul
7( 1 )(i) cere ca contractul sa indice cuantumul chiriei pentru intreaga perioada a leasingului,
care include costul integral (sau aproximativ) (evid. de autor) al echipamentului la preturile
valabile la data incheierii tranzactiei".
Bancile au dreputul de a desfasura operatiuni de leasing, in conformitate cu prevederile
articolului 26(g) al Legii institutiilor financiare648. Modul de efectuare a operatiunilor de leasing
de catre bancile comerciale este reglementat de legea cu privire la leasing, iar in realizarea lor
bancile trebuie sa respecte cerintele generale ale legislatiei bancare referitoare la operatiunile
active ale bancilor comerciale.
Factoringul
Reglementarea juridica
Cadrul international uniformizat al operatiunilor de factoring utilizate in practica bancara
internationala este actualmente format din Conventia UNIDROIT asupra factoringului
international640 (in cadrul prezentului compartiment denimita in continuare conventia6),
semnata la conferinta diplomatica de la Ottava din 28 mai 1988. Conventia a intrat in vigoare in
199565i, dupa expirarea a 6 luni de la ziua depozitarii instrumentelor de ratificare din partea a trei
state632 (art. 14(1)). La nivel national, contractul de factoring nu este reglementat ca un institut
aparte al dreptului civil al Republicii Moldova, fata de operatiunile de factoring aplicind regulile
Codului Civil referitoare la imprumut (1) si cesiunea creantelor(2). Tinind cont de
particularitatile factoringului ca forma de creditare, ce este distincta de cele doua institutii
existene ale dreptului civil, sintem de opinia ca elaborarea normelor care sa guverneze modul de
efectuare a operatiunilor de factoring in Republica Moldova, este un pas necesar pentru a oferi
368
factorul crediteaza aderentul (prin achitarea pina la scadenta a creantelor acestuia) contra plata
(o varietate a dobinzii pentru imobilizarea de fonduri de catre factor);
- deoarece deseori factori in operatiile de comert exterior sint bancile comerciale. Acestea pot fi
implicate in mecansimul de factoring atit ca f. de import cit si ca f. de export.
;
Continutul contractului de factoring
,:; .-:j; ..(..,.-.
'?,t,.,-; '.;. ;..
Continutul contractului de factoring este determinat de volumul drepturilor si obligatiilor
partilor: factorului, aderentului si clientului (debitorului din contractul de vinzare-cumparare).
Factorul se obliga sa preia creantele notificate lui de catre aderent, contra plata. Clauza de
factoring poate sa fi formulata si la general (ex. comportind asupra tuturor creantelor aderentului
dintr-o anumita perioada de timp, sau a celor intre aderent si o anumita persoana etc. etc). Pe de
alta parte, clauza de factoring poate sa se refere si la creantele viitoare ale aderentului (in acest
caz obligatia factorului aparind din momentul constituirii titlurilor). in ambele cazuri mentionate
contractul de factoring va fi valabil, conform art. 5 a conventiei.
Respectiv, obligatia aderentului este de a notifica creantele care fac obiectul contractului, si a
respecta cu buna credinta obligatiile sale contractuale pentru a evita posibilitatea neiexecutarii
eventuale din partea clientului sau in baza exceptiei de neiexecutare (caz in care factorul va fi
indreptatit sa prezinte o actiune de regres pretinzind intoarcerea sumelor avansate aderentului).
Contractul va fi valabil chiar daca in contractul initial de vinzare-cumparare aderentul si clientul
sau au inserat o clauza ce interzice cesiunea de creanta, unicul impediment in aceasta situatie
fiind inopozabilitatea cesiunii fata de debitorul cedat (art. 6). Explicatia acestei norme rezida din
faptul, ca factorul nu poate fi tinut responsabil si obligat sa suporte consecintele relei credinte ale
aderentului (in forma nulitatii contractului) - dimpotriva, efectul inopozabilitatii contractului fata
de debitorul cedat va provoca imposibilitatea din partea factorului de a-si realiza drepturile de
creditor fata de debitorul cedat, ceea ce ii va permite factorului de a se adresa in regres pentru
anularea contractului cu efect retroactiv. Pe cale de consecinta, unica persoana care va suporta
consecintele propriei rele credinte (exprimate prin inchierea contractului de factoring in pofida
interdictiei exprese din contractul initial de vinzare cumparare - deci exprimata prin incalcarea de
catre aderent a unei obligatii anterioare a sa) va fi insasi aderentul.
Finalmente, clientul are datoria de a plati factorului, cu conditia ca a primit notificarea cesiuni de
la aderent sau de la factorul imputernicit de aderent, notificare care permite in mod rezonabil
identificarea creantelor cedate (ce in mod obligatoriu trebuie sa se
refere la titluri emise in baza unui contract de vinzare-cumparare incheiat intre client si aderent
inainte sau concomitent cu notificarea) si a factorului (art. 8). Totodata, neiexecutarea de catre
aderent a obligatiilor contractuale nu va da dreptul clientului (debitorului) de a cere restituirea
sumelor platite factorului in situatia in care acest client are posibilitatea de a-si recupera banii de
la aderent. Din regula respectiva art. 10 stabileste doua exceptii - debitorul se va putea indrepta
cu o actiune impotriva factorului in eventualitatea neexecutarii de catre client a obligatiilor sale
conlractuale, daca: a) factorul nu si-a indeplinit obligatia de plata fata de aderent; sau b) factorul
a facut o plata producatorului in momentul in care avea cunostinta de neindeplinirea sau
indeplinrea cu intirziere de catre acesta a obligatiilor contractuale fata de debitor. Factoringul a
primit o reglementare proprie in unele legislatii interne, ex. The Factoring Act din 1889 si o lege
speciala din 1923, in Statele Unite ale Americii. in altele fata de acest contract sint aplicabile
principiile generale ale dreptului civil si/sau comercial, in materie de: a) cesiune de creanta (ex.
dreptul belgian, italian, luxembourghey, olandez, englez, german etc); sau b) de subrogare
conventionala (ex. dr. francez).
Regimul juridic al factoringului international
Factoring-ul international, dupa cum s-a mentionat mai sus, este guvernat de un instrument de
drept international uniform. Conform art. 2 al acesteia, conventia este aplicabila in cazul in care:
partile contractante isi desfasoara activitatile sale de afaceri in doua state diferite; Si
aceste state precum si statul in care care factorul isi desfasoara activitatile sale661, sint state
371
Contractul de factoring poate prevedea in mod valabil transferul (cu sau fara un nou act de
transfer) tuturor sau numai al unora dintre drepturile producatorului ce deriva din contractul de
vinzare-cumparare, incluzind clauzele care rezerva producatorului retinerea dreptului de
proprietate asupra bunurilor sau clauzelor care creeaza orice garantii sau dobinzi.
Articolul 8
1. Debitorul are datoria de a plati factorului, doar in situatia in care debitorul nu are cunostinta
despre existenta unui drept prioritar la plata detinut de o alta persoana, si de asemeni a primit si
notificarea cesiunii care:
(a) este data de producator sau de catre factor, dar cu imputernicirea producatorului;
(b) identifica in mod suficient titlurile care au fost transmise, si respectiv pe factor (in favoarea
caruia debitorul va efectua plata);
(c) se refera la titluri emise pe baza unui contract de vinzare-cumparare incheiat inainte sau in
momentul in care notificarea este facuta.
2. Indiferent de orice alt temei pe baza caruia plata facuta de debitor factorului l-ar descarca pe
debitor de obligatie, plata va fi valabila numai daca este efectuata in condiiiile prevazute de
paragraful de mai sus.
tti. ,
Articolul 9
1. in cazul unei actiuni intentate de factor impotriva debitorului pe baza unui titlu de
credit rezultat dintr-un contract de vinzare-cumparare de bunuri, debitorul se poate
apara invocind orice exceptie izvorind din contract si care ar fi putut fi invocata impotriva
producatorului.
(b) termenul de notificare scrisa va include (fara a se limita la) telegrame, telex si orice alta
comunicare care poate fi reprodusa pe suport material;
(c) notificarea se considera efectuata in momentul in care este primita de destinatar.
Articolul 2
1. Conventia este aplicabila ori de cite ori titlurile de credit, transmise ca efect al unui contract de
factoring, au ca baza un contract incheiat intre un producator si un debitor care isi deslasoara
activitatile de afaceri in state diferite si
(a) aceste state, precum si statul in care factorul isi desfasoara activitatile, sint state parti ale
Conventiei, sau
(b) ambele contracte - cel de vinzare si cel de factoring - sint guvernate de legea unui stat parte la
Conventie.
2. in intelesul conventiei, o referire la locul de desfasurare al afacerilor partilor, este (in ipoteza
in care partea in cauza are mai multe asemenea locuri) o referire la locul care are cea mai mare
legatura cu contractul si executarea lui - luind in considerare elementele cunoscute de parti in
perioada anterioara incheierii contractului si in momentul incheierii.
Articolul 3
...-., ,v. ,, :..-..
. ,
1. Aplicarea conventiei poate fi inlaturata de
(a) partile contractului de factoring, sau
(b) partile conlractului de vinzare-cumparare de bunuri, in ceea ce priveste titlurile de credit care
sint datate posterior sau concomitent cu momentul notificarii factorului privind exluderea
aplicarii conventiei.
2. in situatiile mentionate la paragraful 1 neaplicarea conventiei se refera la integralitatea ei.
Articolul 4
1. in inteipretarea Conventiei, cu privire la obiectul si scopul sau (asa cum sint stabilite !n
preambul) se va avea in vedere caracterul ei international, nevoia de a asigura aplicarea uniforma
a conventiei si respectarea principiului bunei credinte in comertul international.
2. Inteipretarea conventiei si aplicarea ei cu privire la aspecte care nu sint reglementate in mod
expres se vor face in conformitate cu principiile generale enuntate sau, in absenta unor asemenea
374
(a) factorul nu si-a indeplinit obligatia de plata fata de producator (obligatie rezultind in temeiul
titlurilor cesionate); sau
(b) factorul a facut o plata producatorului in momentul in care avea cunostinta de neindeplinirea
sau indeplinirea cu intirziere de acesta a obligatiilor rezultate din contractul de vinzarecumparare.
CAPITOLUL III. CESIUNI ULTERIOARE
Articolul 11
......
. ...
, ...
; .
1. In situatia in care un titlu este cesionat de producator pe baza unui contract de factoring
guvernat de prevederile acestei Conventii
(a) regulile stabilite in articolele 5-10 (cu respectarea paragrafului (b) al acestui articol) vor fi
aplicabile la orice cesiune ulterioara efectuata de factor sau de catre cesionarii ulteriori;
(b) dispozitiile articolelor 8-10 se vor aplica in asa fel incit sa ofere dobinditorilor ulteriori
pozitia factorului initial.
2. in sensul conventiei, notificarea facuta debitorului vis-a-vis de transferurile succesive
reprezinta de asemeni si notificare a acestora pentru factor.
Articolul 12
Conventia nu se aplica unei cesiuni ulterioare, daca acesta a fost prohibit prin clauzele
contractului de factoring.
CAPITOLULIV. DISPOZITII FINALE
Articolul 13
'
" : '
1. Prezenta conventie este deschisa pentru semnare la ultima sedinta a Conferintei Diplomatice
pentru Aprobarea Proiectelor Conventiilor Unidroit asupra Factoringului International si
Leasingului Financiar International, si va ramine deschisa pentru semnare de catre oricare stat, la
Ottava pina la 31 decembrie 1990.
2. Prezenta conventie este supusa ratificarii, acceptarii sau aprobarii de catre statele care au
semnat-o.
3. Prezenta conventie este deschisa pentru aderare de catre toate statele care nu au semnat-o in
perioada in care conventia a fost deschisa pentru semnare.
4. Ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea este efectuate prin depozitarea instrumentelor
formale in acest sens, la depozitar.
Articolul 14
1. Prezenta conventie intra in vigoare in prima zi a lunii urmatoare dupa expirarea termenului de
sase luni de la depozitarea celui de-al treilea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau
aderare.
2. Pentru fiecare stat care ratifica, accepta, aproba sau adera la prezenta conventie dupa
depozitarea celui de-al treilea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, conventie
intra in vigoare in prima zi a lunii urmatoare dupa expirarea termenului de sase luni de la
depozitarea instrumentelor sale de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.
Articolul 15
Prezenta conventie nu prevaleaza asupra oricarui tratat care a fost sau poate fi incheiat.
Articolul 16 '
1. Daca un stat contractant are doua sau mai multe unitati teritoriale in care se aplica sisteme
diferite de drept in ceea ce priveste aspectele reglementate de prezenta conventie, acest stat
poate, la momentul semnarii, ratificarii, acceptarii, aprobarii sau aderarii, sa dedarea
aplicabilitatea conventiei fata de toate unitatile sale teritoriale sau fata de una sau mai multe din
ele, si poate substitui in orice moment declaratia sa printr-o declaratie ulterioara.
2. Declaratiile mentionate mai sus trebuie notificate depozitarului si trebuie sa prevada expres
unitatile teritoriale fata de care se aplica prezenta conventie.
3. Daca, in virtutea declaratiei facute in conformitate cu prezentul articol, prezenta conventie se
376
aplica fata de una sau mai multe insa nu toate unitatile teritoariale ale unui stat contractant, si
daca sediul comercial al unei parti se afla an acest stat, pentru scopurile prezentei conventii acest
sediu se considera in afara statului contractant, numai daca nu este amplasat pe teritoriul unitatii
teritoriale fata de care se aplica conventia.
4. Daca un stat contractant nu face nici o declaratie in conformitate cu alineatul 1 de mai sus,
prezenta conventie se va aplica fata de toate unitatile teritoriale ale acestui stat.
Articolul 17
,,.,....
1. Doua sau mai multe state contractante care au norme similare sau asemanatoare referitor la
aspectele reglementate de prezenta conventie, pot in orice timp sa declare ca prezenta conventie
nu se aplica atunci in care ofertantul/producatorul, factorul si debitorul isi au sediile comerciale
in aceste state. Aceste declaratii pot fi facute in comun sau prin declaratii unilaterale reciproce.
2. Un stat contractant care are norme similare sau asemanatoare referitor la aspectele
reglementate de prezenta conventie, compararativ cu unul sau mai multe state necontractante,
poate in orice timp sa declare ca conventia nu se aplica atunci in care ofertantul/producatorul,
factorul si debitorul isi au sediile comerciale in aceste state. 3. Daca un stat in privinta caruia s-a
facut declaratie in conformitate cu alineatele precedente, devine ulterior stat contractant,
declaratia facuta avea efectele declaratiei facute in conformitate cu alineatul 1, din momentul
intrarii in vigoare a conventiei fata de statul respectiv, cu conditia ca acesta sa se alature
declaratiei in cauza sau sa faca o declaratie unilaterala reciproca.
Articolul 18
Un stat contractant poate in orice moment sa faca o declaratie in conformitate cu articolul 6(2) in
sensul nevalabilitatii cesiunii facute conform articolului 6(1) fata de debitor, in care, la momentul
incheierii contractului de vinzare-cumparare, debitorul nu avea sediu comercial in acest stat.
. '- v.,;v, .... .-.., V.H,.'.\- .,:;;,.,. .'. .
' Articolul 19
. J
1. Declaratiile facute conform prezentei conventii, la momentul semnarii ei, urmeaza sa fie
confirmate la ratificare, acceptare sau aprobare.
2. Declaratiile si conformarile declaratiilor trebuie sa fie in scris si formal notificate
depozitarului.
3. Declaratia intra in vigoare in acelasi timp cu intrarea in vigoare a prezentei conventii, fata de
statul in cauza. Totusi, declaratia referitor la care depozitarul primeste notificare formala dupa
intrarea conventiei in vigoare, este valabila din prima zi a lunii urmatoare dupa expirarea
termenului de sase luni de la primirea declaratiei. Declaratiile unilaterale reciproce facute in
conformitate cu articolul 17 intra in vigoare din prima zi a lunii urmatoare dupa expirarea
termenului de sase luni de la primirea ultimei declaratii de catre depozitar.
4. Orice stat care face declaratie in conformitate cu prezenta conventie, poate sa o retraga in
orice timp printr-o notificare formala in scris adresata depozitarului. Aceasta retragere va intra in
vigoare din prima zi a lunii urmatoare expirarii termenului de 6 luni de la data primirii notificarii
de catre depozitar.
5. Retragerea declaratiei facute conform articolului 17 suprima actiunea in raport cu statul ce
efectueaza retragerea, a oricarei declaratii comune sau declaratii reciproce unilaterale facute de
catre alt stat in baza prezentului articol, din momentul in care retragerea intra in vigoare. :
,.,,.,,.,..,...
Articolul 20
'vll";J''
Rezervari la prezenta conventie nu se admit decit in cazurile expres autorizate de conventie.
:-,jt--w.-j,iz :.;t\;:.;i : -:".i-;v; !.?,
Articolul 21
Aceasta conventie se aplica in cazurile in care drepturile de creanta cesionate conform
contractului de factoring rezulta dintr-un contract de vinzare-cumparare incheiat la
momentul sau dupa intrarea conventiei in vigoare pentru statele contractante indicate in articolul
377
2(1 )(a), ori statul sau statele contractante indicate in paragraful (l)(b) a aceluiasi articol, cu
conditia ca:
(a) contractul de factoring sa fie incheiat dupa acea data; sau
(b) partile la contractul de factoring sa convina asupra aplicarii conventiei.
'"
Articolul 22
'
1. Aceasta conventie poate fi denuntata de orice stat contractant in orice moment dupa intrarea ei
in vigoare fata de statul respectiv.
2. Denuntarea se face prin remiterea instrumentului respectiv catre depozitar.
3. Denuntarea intra in vigoare in prima zi a lunii urmatoare dupa expirarea termenului de sase
luni de la remiterea instrumentului de denuntare catre depozitar. Cind o perioada mai indelungata
pentru intrarea in vigoare a denuntarii este specificata in instrumentul de denuntare, ea intra in
vigoare din momentul expirarii acestui termen indicat, dupa remiterea instrumentului de
denuntare catre depozitar.
Articolul 23
1. Guvernul Canadei este depozitarul acestei conventii. "
2. Guvernul Canadei va:
(a) informa toate statele care au semnat sau au aderat la prezenta conventie, si pe Presedintele
Institutului International pentru Unificarea Dreptului Privat (UN1DRO1T) referitor la:
(i) orice noua semnare sau depozitarea a instrumentelor de ratificare, acceptare, aprobare
sau aderare, indiin care data acestora;
(ii) orice declaratie facuta conform articolelor 16,17 si 18;
(iii) retragerea oricarei declarateii conform articolului 19(4);
..........
(iv) data intrarii in vigoare a conventiei;
(v) depozitarea instrumentului de denuntare a acestei conventii, indiin care data
depozitarii si data la care denuntarea intra in vigoare;
(b) transmite copiile certificate ale prezentei conventii tuturor statelor semnatare, statelor care au
aderat la conventie, si Presedintelui Institutului Internaitonal pentru Unificarea Dreptului Privat
(UNIDROIT).
INTRU CONFIRMAREA ACESTORA reprezentantii plenipotentiari subsemnati ai
partilor, avand deplinele puteri din partea guvernelor lor, au semnat prezenta
conventie.
INCHEIATA la Ottava, in ziua a douazeci si opta a lunii mai, anul una mie noua sute
opteci si opt, intr-un singur exemplar original, ale carui texte in limbile Engleza si
Franceza in in egala masura autentice.
Anexa VI.2. Conventia UNIDROIT asupra leasingului financiar international, Ottava 1988
CONVENTIA UNIDROIT ASUPRA LEASINGULUI FINANCIAR INTERNATIONAL 663 Ottava, 28.05.1988
..,; .. .;,;'..,,
STATELE PARTI LA PREZENTA CONVENTIE
RECUNOSCIND importanta eliminarii impedimentelor juridice pentru dezvoltarea
leasingului financiar al echipamentelor, prin mentinerea unui echilibru echitabil intre
interesele diferitor parti implicate in tranzactie,
REAL1ZIND necesitatea facilitarii accesului la leasingul financiar international;
CONSTIENTI de faptul ca normele de drept ce reglementeaza contractul traditional de
locatiune trebuie adaptate la raportul tripartit distinct creat de tranzactia de leasing
financiar,
RECUNOSCIND astfel relevanta formularii unor reguli uniforme referitoare in primul
rind la aspectele de drept civil si comercial ale leasingului financiar international,
AU CON VENIT asupra urmatoarelor:
, ;....t.-.
CAPITOLUL/. SFERA DE APLICARE SI REGLEMENTARI GENERALE
Articolul 1
378
care are un titlu sau drept superior, cau creante de titlu sau drept superior si care actioneaza sub
autoritatea instantei judiciare, cint asemenea titlu, drept sau creanta nu rezulta din actiunea sau
omisiunea locatorului.
3. Partile nu pot deroga de la sau schimba efectele punctului precedent, daca titlul, dreptul sau
creanta superioara rezulta din intentia sau neglijenta grava sau omisiunea locatorului.
!
'
""' '
.4. Prevederile punctelor 2 si 3 nu afecteaza garantia generala a posesiunii nestingherite oferite de
locator, care este obligatorie conform legii aplicabile in virtutea normelor de drept international
privat.
!
'
Articolul 9
""
:
:
'
1. Locatarul va avea grija rezonabila de echipament, il va folosi cu chibzuinta si il va mentine in
starea in care 1-a primit, tinind cont de uzura si amortizarea normala si de orice modificari in
calitatea echipamentului, convenite de parti.
2. La expirarea termenului contractului de leasing, locatorul va returna echipamentul in calitatea
prevazuta de punctul precent, daca nu si-a exercitat dreptul de cumparare a echipamentului sau
de prolongare a termenului contractului de leasing.
Articolul 10
1. Obligatiile furnizorului in baza contractului de furnizare sint datorate locatarului ca si cum
acesta ar fi fost parte la contractul respectiv, si ca si cum echipamentul ar fi fost furnizat direct
locatarului. Totusi, furnizorul nu va fi responsabil fata de locator si locatar referitor la aceeasi
dauna.
2. Nimic in acest articol nu imputerniceste locatarul sa rezilieze sau sa refuze contractul de
furnizare fara acordul locatorului.
Articolul 11
Drepturile locatarului, ce deriva din contractul de furnizare in conformitate cu prezenta
conventie, nu vor fi afectate de variatia oricarui termen al contractului de furnizare, anterior
aprobata de locatar, decit daca locatarul aproba aceasta variatie.
Articolul 12
,
.(,...
1. in care echipamentul nu este livrat sau este livrat cu intirziere sau contrar prevederilor
contractului:
(a) locatarul are dreptul impotriva locatorului, sa refuze livrarea sau sa rezilieze contractul de
leasing;
(b) locatorul are dreptul de a remedia incalcarea obligatiei sale de a oferi echipamentul in
conformitate cu contractul de furnizare, ca si cum locatarul ar fi procurat echipamentul direct de
la locator in aceleasi conditii ca si cele stipulate in contractul de furnizare.
2. Dreptul conferit prin punctul precedent, va fi exercitat in acceeasi maniera si se va perima in
aceleasi circumstante ca si cum locatarul ar fi convenit sa procure echipamentul de la locator in
aceleasi conditii ca si cele stipulate in contractul de furnizare.
3. Locatarul va avea dreptul de a retine chiria platibila in baza contractului de leasing, pina in
care locatorul va remedia incalcarea obligatiei sale de a oferi echipamentul in conformitate cu
contractul de furnizare, sau pina in care locatarul a pierdut dreptul sau de a refuza livrarea.
4. in care locatarul si-a exercitat dreptul de a rezilia contractul de leasing, el va avea dreptul de a
recupera chiria si alte plati facute in avans, cu deducerea sumei rezonabile pentru beneficiul
obtinut de locatar din utilizarea echipamentului.
5. Locatarul nu va avea orice alt drept de creanta fat de locator rezultat din nelivrarea, livrarea cu
381
intirziere sau a echipamentelor neconforme, decit in masura in care acestea sint consecinte ale
actiunii sau omisiunii locatorului.
6. Nimic in acest articol nu afecteaza drepturile locatarului contra furnizorului in conformitate
cu Articolul 10.
Articolul 13
1. in cazul incalcarii contractului de catre locatar, locatorul poate recupera chiria neachitata care
s-a acumulat, cit si dobinda si daunele interese.
2. Daca incalcarea comisa de locatar este substantiala, locatorul in conditiile indicate in punctul 5
de mai jos poate cere achitarea inainte de termen a valorii chiriei viitoare, daca aceasta este
prevazut de contractul de leasing, sau poate rezilia contractul de leasing si dupa aceasta reziliere:
t.i ;.; ?H ~T-y
(a) sa recupereze posesiunea asupra echipamentelor; si
(b) sa recupereze acele daune care ar plasa locatorul in conditiile in care el ar fi fost la executarea
conforma a contractului de leasing.
3.
(a) Contractul de leasing poate prevede modul in care se vor calcula daunele platibile conform
punctului 2(b).
(b) Asemenea prevederi for fi executorii intre parti, numai daca executarea lor nu ar cauza daune
ce depasesc substantial cele prevazute in punctul 2(b). Partile nu pot deroga sau modifica
efectele prezentului alineat.
4. Daca locatorul a reziliat contractul de leasing, el nu va mai avea dreptul de a cere executarea
clauzei contractuale referitoare la plata inainte de timp a chiriei viitoare, insa valoarea acesteia
poate fi luata in consideratie la calcularea daunelor in conformitate cu punctele 2(b) si 3. Partile
nu pot deroga sau modifica efectele prezentului alineat.
5. Locatorul nu putea sa-si exercite dreptul de cere plata inainte de timp sau dreptul de reziliere
prevazute de punctul 2, decit daca a oferit printr-o notificare adresata locatarului o oportunitate
rezonabila de remediere a incalcarii in cazul in care aceasta poate fi remediata.
6. Locatorul nu va avea dreptul la recuperarea daunelor in masura in care care nu a luat toate
masurile rezonabile pentru a le minimiza.
Articolul 14
v
..,).
-.....'
1. Locatorul poate transfera sau dispune in orice alt mod de drepturile sale asuipa
echipamentului sau in baza contractului de leasing. Un asemenea transfer nu va exonera
locatorul de oricare din obligatiile sale in baza contractului de leasing, nici nu va altera esenta
contractului de leasing si nici tratamentul lui conform prezentei conventii.
2. Locatarul poate transfera dreptul sau de folosinta a achipamentului sau a oricaror alte drepturi
rezultate din contractul de leasing, numai cu acordul locatorului si cu respectarea drepturilor
tertilor.
CAPITOLULUI. DISPOZITII FINALE
Articolul 15
-,..-..
1. Prezenta conventie este deschisa pentru semnare la ultima sedinta a Conferintei Diplomatice
pentru Aprobarea Proiectelor Conventiilor Unidroit asupra Factoringului International si
Leasingului Financiar International, si va ramine deschisa pentru semnare de catre oricare stat, la
Ottava pina la 31 decembrie 1990.
2. Prezenta conventie este supusa ratificarii, acceptarii sau aprobarii de catre statele care au
semnat-o.
: .;; , ,,t,
3. Prezenta conventie este deschisa pentru aderare de catre toate statele care nu au semnat-o in
perioada in care conventia a fost deschisa pentru semnare.
4. Ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea este efectuate prin depozitarea instrumentelor
formale in acest sens, la depozitar.
382
,
Articolul 16
1. Prezenta conventie intra in vigoare in prima zi a lunii urmatoare dupa expirarea termenului de
sase luni de la depozitarea celui de-al treilea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau
aderare.
2. Pentru fiecare stat care ratifica, accepta, aproba sau adera la prezenta conventie
dupa depozitarea celui de-al treilea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare,
conventia intra in vigoare in prima zi a lunii urmatoare dupa expirarea termenului de sase luni de
la depozitarea instrumentelor sale de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare.
s .
,, , ,
,,, fi. . .. i t
, ,
Articolul 17
M '
- i'
.
i
Prezenta conventie nu prevaleaza asupra oricarui tratat care a fost sau poate fi incheiat.
Articolul 18
-:immtm =
1. Daca un stat contractant are doua sau mai multe unitati teritoriale in care se aplica sisteme
diferite de drept in ceea ce priveste aspectele reglementate de prezenta conventie, acest stat
poate, la momentul semnarii, ratificarii, acceptarii, aprobarii sau aderarii, sa dedarea
aplicabilitatea conventiei fata de toate unitatile sale teritoriale sau fata de una sau mai multe din
ele, si poate substitui in orice moment declaratia saprintr-o declaratie ulterioara.
\v
2. Declaratiile mentionate mai sus trebuie notificate depozitarului si trebuie sa prevada express
unitatile teritoriale fata de care se aplica prezenta conventie.
3. Daca, in virtutea declaratiei facute in conformitate cu prezentul articol, prezenta conventie se
aplica fata de una sau mai multe insa nu toate unitatile teritoariale ale unui stat contractant, si
daca sediul comercial al unei parti se afla an acest stat, pentru scopurile prezentei conventii acest
sediu se considera in afara statului contractant, numai daca nu este amplasat pe teritoriul unitatii
teritoriale fata de care se aplica conventia.
4. Daca un stat contractant nu face nici o declaratie in conformitate cu alineatul 1 de mai sus,
prezenta conventie se va aplica fata de toate unitatile teritoriale ale acestui stat.
Articolul 19
1. Doua sau mai multe state contractante care au norme similare sau asemanatoare referitor la
aspectele reglementate de prezenta conventie, pot in orice timp sa declare ca prezenta conventie
nu se aplica atunci in care ofertantul/producatorul, factorul si debitorul isi au sediile comerciale
in aceste state. Aceste declaratii pot fi facute in comun sau prin declaratii unilaterale reciproce.
2. Un stat contractant care are norme similare sau asemanatoare referitor la aspectele
reglementate de prezenta conventie, compararativ cu unul sau mai multe state necontractante,
poate in orice timp sa declare ca conventia nu se aplica atunci in care ofertantul/producatorul,
factorul si debitorul isi au sediile comerciale in aceste state.
3. Daca un stat in privinta caruia s-a facut declaratie in conformitate cu alineatele precedente,
devine ulterior stat contractant, declaratia facuta avea efectele declaratiei facute in conformitate
cu punctul 1, din momentul intrarii in vigoare a conventiei fata de statul respectiv, cu conditia ca
acesta sa se alature declaratiei in cauza sau sa faca o declaratie unilaterala reciproca.
Articolul 20
Un stat contractant poate in orice moment la semnare, ratificare, acceptare, aprobare sau aderare
sa faca o declaratie, conform careia se va aplica cu prioritate fata de legislatia nationala articolul
8(3), daca legislatia nationala nu permite locatorului sa se exonereze de raspundere pentru
incalcare sau neglijenta.
Articolul 21
1. Declaratiile facute conform prezentei conventii, la momentul semnarii ei, urmeaza sa fie
383
(UNIDROIT).
INTRU CONFIRMAREA ACESTORA reprezentantii plenipotentiari subsemnati ai partilor,
avand deplinele puteri din partea guvernelor lor, au semnat prezenta conventie. INCHEIATA la
Ottava, in ziua a douazeci si opta a lunii mai, anul una mie noua sute opteci si opt, intr-un singur
exemplar original, ale carui texte in limbile Engleza si Franceza in in egala masura autentice.
Anexa VI.3. Conventia Natiunilor Unite asupra garantiilor independente si scrisorilor de credit
stand-by, New York 1995
CONVENTIA NATIUNILOR UNITE ASUPRA GARANTIILOR INDEPENDENTE SI
SCR1SORILORDE CREDIT STAND-BY
New York, 11.12.1995
CAPITOLUL I. DOMENIULL DE APLICARE
Articolul 1. Domeniull de aplicare
(1) Prezenta conventie se aplica fata de angajamentele internationale mentionate in articolul 2:
(a) daca sediul comercial al garantului/emitentului in favoarea caruia este emisa garantia, se afla
intr-un Stat Contractant, sau
(b) daca conform normelor de drept international privat se va aplica legea unui Stat Contractant,
numai in care angajamentul nu exlude aplicarea prezentei conventii.
(2) Prezenta conventie se aplica de asemenea fata de scrisoarea de credit stand-by ce nu cade sub
incidenta articolului 2 daca aceasta prevede expres aplicabilitatea conventiei.
(3) Prevederile articolelor 21 si 22 se aplica fata de angajamentele internationale mentionate in
articolul 2, independent de prevederile alineatului (1) a prezentului articol.
Articolul 2. Angajament
(1) Pentru scopurile prezentei conventii, angajament este o obligatie independenta, cunoscuta in
practica internationala ca garantie independenta sau ca scrisoare de credit stand-by, emisa de o
banca sau o alta institutie sau persoana (garant/emitent"), referitoare la plata catre beneficiar a
unei sume determinate sau determinabile, la cererea simpla sau insotita de alte documente
conforme cu termenii si conditiile documentare indicate in angajament, care indica sau din care
se poate deduce ca plata este exigibila ca urmare a neexecutarii obligatiei, sau a altei situatii
neprevazute, sau a unui imprumut sau avans, sau a scadentei obligatiei asumate de
ordonator/solicitant sau alta persoana.
(2) Angajamentul poate fi emis:
(a) la cererea sau in baza instructiunilor clientului (ordonator/solicitant") garantului/
emitentului;
(b) in baza instrutiunilor alte banci, institutii sau persoane (parte instructanta") care actioneaza
la cererea clientului (ordonator/solicitant") acestei parti instructante;sau
(c) din partea garantului/emitentului insusi.
. ,t -.,-,
(3) Angajamentul poate prevede efectuarea platii in orice forma, inclusiv:
... ; ,
(a) plata intr-o valuta sau unitate de cont specificata;
'.';
(b) acceptarea cambiei;
.'
'" '
(c) plata deferata;
(d) livrarea unui bun de o valoare anume.
(4) Angajamentul poate prevede calitatea de beneficiar a garantului/emitentului insasi, in cazul in
care acesta actioneaza in favoarea altei persoane.
i,i'.
: i
Articolul 3. Independenta angajamentului ''"' \ ''
' "'' ev
Pentru scopurile prezentei conventii, un angajament este independent daca obligatia
garantului/emitentului catre beneficiar nu este:
(a) dependenta de existenta sau valabilitatea tranzactiei de baza, sau de orice alt angajament
385
(inclusiv scrisorile de credit stand-by sau garantiile independente la care se refera confirmari sau
contra-garantii); sau
(b) este in functie de orice termen sau conditie indicata in angajament, ori de orice act sau fapt
viitor, incert, cu exceptia prezentarii documentelor sau altor astfel de acte sau fapte care sint in
cadrul ariei de operare a garantului/emitentului.
Articolul 4. Internationalitatea angajamentului
(1) Un angajament este international daca sediul comercial, precum indicat in angajament, a
oricaror doua parti din numarul persoanelor mentionate mai jos, se alfa in state diferite:
garantul/emitentul, beneficiarul, ordonatorul/solicitantul, partea instructanta, conformatorul.
(2) Pentru scopurile paragrafului de mai sus:
''" "'
(a) daca angajamentul enumera mai mult decit un sediu comercial pentru o persoana anumita,
sediul comercial relevant este cel care se afla in cea mai apropiata relatie cu angajamentul;
(b) daca angajamentul nu specifica un sediu comercial pentru o persoana anumita dar indica
locul ei obisnuit de resedinta, aceasta resedinta este relevanta pentru determinarea
internationalitatii angajamentului.
CAPITOLUL II. INTERPRETAREA .....
,
Ii
Articolul 5. Principiile de interpretare
La interpretarea prezentei conventii, se va tine cont de caracterul sau international si de
necesitatea promovarii aplicarii ei uniforme si respectarii bunei credinte in practica internationala
a garantiilor independente si scrisorilor de credit stand-by. Articolul 6. Definitii
Pentru scopurile prezentei conventii si daca prevederile ei nu stipuleaza sau din ele nu poate fi
dedus altfel:
(a) Angajament" include contra-garantia" si confirmarea angajamentului";
(b) Garant/emitent" include contra-garantul" si confirmatorul";
(c) Contra-garantie" este angajamentul emis catre garantul/emitentul altui angajament de partea
sa instructanta, si care prevede plata la cererea simpla sau insotita de alte
documente conforme cu termenii si conditiile documentare indicate in angajament, care indica
sau din care se poate deduce ca plata in baza altui angajament a fost solicitata de la, sau efectuata
de catre persoana ce emite alt angajament.
(d) Contra-garant" este persoana care emite contra-garantia;
(e) Confirmare" a angajamentului este un angajament aditional la cel al garantului/ emitentului
si autorizat de acesta, ce asigura beneficiarului optiunea solicitatii platii de la confirmator in
locul garantului/emitentului, la cererea simpla sau insotita de alte documente conforme cu
termenii si conditiile documentare indicate in angajament, fara a afecta dreptul beneficiarului de
a solicita plata de la garant/emitent.
(f) Confirmator" este persoana ce emite o confirmare a angajamentului.
(g) Document" este comunicarea facuta intr-o forma ce permite inregistarea ei completa.
CAPITOLUL III. FORMA SI CONTINUTUL ANGAJAMENTULUI
Articolul 7. Emiterea, forma si irevocabilitatea angajamentului
(1) Emiterea angajamentului are lor acolo si atunci unde si in care angajamentul iese de sub
controlul garantului/emitentului respectiv.
(2) Angajamentul poate fi emis in orice forma care pastreaza inregistrarea completa a textului
angajamentului si asigura autentificarea sursei lui prin mijloace general acceptabile ori prin
procedura convenita intre garant/emitent si beneficiar.
(3) Din momentul emiterii angajamentului, cererea de plata poate fi facuta in conformitate cu
termenii si conditiile angajamentului, daca acesta nu stipuleaza o data diferita.
(4) Angajamentul este irevocabil dupa emitere, daca nu stipuleaza ca este revocabil.
Articolul 8. Modificarea
(1) Angajamentul nu poate fi modificat decit in forma stipulata in angajament sau, in lipsa unei
386
fi efectuata prompt, numai daca angajamentul nu prevede plata diferata - caz in care plata se va
efectua la data stipulata.
(2) Orice plata contra cerere, care nu e conforma cu prevederile articolului 15, nu afecteaza
drepturile ordonatorului/solicitantului.
Articolul 18. Compensati unea
Daca altfel nu este prevazut in angajament sau in alt mod convenit intre garant/emitent si
beneficiar, garantul/emitentul se poate degreva de obligatiunea sa de plata rezultata din
angajament, prin valorificarea dreptului de compensatiune, cu exceptia oricaror creante cesionate
lui de catre ordonator/solicitant sau partea instructanta.
Articolul 19. Exceptia opozabila obligatiei de plata
(1) Daca este evident si clar ca:
(a) oricare document nu este original sau a fost falsificat;
(b) nici o plata nu este exigibila in baza temeiurilor indicate in cerere si documentele insotitoare;
sau
(c) luind in consideratie tipul si scopul angajamentului, cererea nu are nici o baza posibila;
garantul/emitentul, actionind cu buna credinta, are dreptul contra beneficiarului, de a refuza
plata.
(2) Pentru scopurile punctului (c) din alineatul (1) a prezentului articol, in urmatoarele tipuri de
situatii cererea nu are nici o baza posibila:
(a) imprevizibilitatea sau riscul contra careia (caruia) angajamentul a fost conceput pentru a
securiza beneficiarul, fara nici o indoiala nu s-a realizat; -" r
(b) obligatia de baza a ordonatorului/solicitantului a fost declarata nula de catre instanta sau de
tribunalul arbitrai, numai daca angajamentul nu prevede ca asa o circumstanta constituie un risk
ce nimereste ce este acoperit de angajament;
(c) obigatia de baza a fost fara nici o indoiala executata in favoarea beneficiarului;
(d) executarea obligatiei de baza a fost in mod evident prevenita de incalcarile intentionate ale
beneficiarului;
(e) in cazul cererii in baza contragarantiei, beneficiarul contragarantiei a efectuat plata cu rea
credinta in calitate de garant/emitent al angajamentului la care se refera contragarantia.
(3) in cazurile mentionate in punctele (a), (b) si (c) din alineatul (1) a prezentului articol,
ordonatorul/solicitantul are dreptul la masurile provizorii luate de instante in conformitate cu
articolul 20.
CAPITOLUL 5. MASURILE PROVIZORII ALE INSTANTELOR
Articolul 20. Masurile provizorii ale instantelor
;
(1) Atunci cind in solicitarea ordonatorului/solicitantului sau partii instructante este indicat
asupra probabilitatii inalte ca, cu referinta la cererea facuta sau preconizata sa fie facuta de
beneficiar, sa fie prezenta una din circumstantele indicate in punctele (a), (b) si (c) din alineatul
(1) a articolului 19, instanta in baza unor probe incontestabile aflate la dispozitia ei, poate:
(a) sa emita o decizie provizorie privitor la neefectuarea platii catre beneficiar, inclusiv ordinul
instantei ca garantul/emitentul sa retina valoarea angajamentului; sau
(b) sa emita o decizie provizorie privitor la blocarea platii valorii angajamentului catre
beneficiar, tinind cont de faptul daca in absenta unei asemenea decizii ordonatorul/ solicitantul ar
putea suferi daune considerabile.
(2) Instanta, la emiterea deciziei provizorii indicate in alineatul (1) a prezentului articol, poate
cere de la persoana solicitanta constituirea unei asemenea garantii pe care instanta o considera
corespunzatoare.
(3) Instanta poate refuza emiterea deciziei provizorii de genul celor mentionate in alineatul (1) a
prezentului articol, in baza oricaror obiectii la plata altele decit cele mentionate in punctele (a),
(b) si (c) din alineatul (1) a articolului 19, sau folosirii angajamentului in scopuri criminale.
CAPITOLUL 6. CONFLICTUL DE LEGI
Articolul21. Legea aplicabila
,',-.,
389
in acelasii fel, garantia de buna executare are ca scop protectia impotriva unei eventuale
neindepliniri a obligatiilor contractuale din partea celui caruia i s-a adjudecat contractul
(ordonatorul), obligatii care, prin natura lor, nu pot fi executate decit intr-un anumit
termen.
in fine, garantia de rambursare protejeaza interesele partii care adjudeca contractul
(beneficiarul) in ceea ce priveste rambursarea platilor sau sumelor avansate pe care
acesta le poate face, in cazul in care ordonatorul nu-si indeplineste obligatiile.
Astfel, fiecare tip de garantie implica trei parti, ale caror interese difera:
- Beneficiarul, adica partea care emite o cerere de oferta (organizeaza o licitatie) sau
adjudeca un contract, si doreste fie sa primeasca o suma de bani compensatorie in
cazul in care ofertantul nu isi respecta obligatiile rezultind din prezentarea ofertei sala,
sau daca ofertantul cistigator al licitatiei nu-si onoreaza oferta in termen, fie in aceeasi ipoteza,
sa-si asigure rambursarea tuturor cheltuielilor sau avansurilor efectuate. Acesta doreste sa se
asigure ca va primi sumele ce i-ar putea fi datorate, chiar daca ordonatorul nu le achita ca efect al
refuzului sau incapacitatii de a plati.
- Ordonatorul, adica partea care ofera sau care cistiga licitatia, nu vrea sa fie obligata sa depuna
cu titlu de garantie o suma de bani, pentru buna indeplinire a obligatiilor ce rezulta din oferta sa,
sau pentru executarea la termen a contractului in caz de adjudecare.
- Garantul, fie ca este vorba de o banca, o companie de asigurari sau alta parte, ce vrea sa-si
onoreze angajamentul conform termenilor garantiei, fara a fi implicat in eventualele litigii intre
beneficiar si ordonator, care privesc executia corecta de catre ordonator a obligatiilor rezultind
din oferta sau din clauzele contractului. ',
Misiunea dificila a garantiei contractuale" este deci de a crea un just echilibru intre interesele
legitime ale celor trei parti si de a defini drepturile si obligatiile lor cu o precizie suficienta,
pentru evitarea disputelor.
Din nefericire, aceste notiuni nu au fost intotdeauna intelese si nici aplicate in practica. Lipsa de
experienta, in unele cazuri, sau abuzurile comise de una dintre parti ca urmare a pozitiei sale
dominante, in alte cazuri, au condus la crearea unor situatii inechitabile, generatoare de conflicte
si neincredere. Aceasta stare de fapt constituie o piedica in calea dezvoltarii comertului
international.
ACTIUNEA CAMEREI INTERNATIONALE DE COMERT
CIC, in strinsa colaborare cu organizatiile internationale interguvemamentale si
neguvernamentale interesate - in particular, Comisia Natiunilor Unite pentru Dreptul Comertului
International (C.N.U.D.C.I.) - a stabilit astfel un set de Reguli Uniforme pentru Garantiile
Contractuale" in scopul de a asigura o uniformitate a practicii, bazata pe un just echilibru al
intereselor partilor implicate, respectind scopul comercial al garantiei, adica asigurarea
disponibilitatii de fonduri la un tert independent, in cazul in care beneficiarul ar avea o
revendicare justificata impotriva ordonatorului. La elaborarea acestor Reguli, s-a avut grija sa se
pastreze cea mai mare suplete posibila, in masura in care aceasta permite de a respecta principiile
mai sus mentionate, si totodata, prin enuntarea principiul necesitatii de a justifica orice cerere de
executare a garantiei, sa se moralizeze practica garantiilor. Se spera astfel ca comertul
international realizat in baza garantiilor contractuale se va dezvolta intr-un climat de incredere.
De aceea, nu s-a considerat dezirabil sa se includa reguli speciale aplicabile asa-numitelor
garantii neconditionate sau la prima cerere, in virtutea carora pretentiile urmeaza a fi satisfacute
fara prezentarea unei probe a valabilitatii lor. Cu toate ca Regulile nu incurajeaza utilizarea unor
astfel de garantii, si nu sint redactate in scopul aplicarii lor in asemenea cazuri (practica indicind
care un declin al utilizarii lor in unele domenii, unde inconvenientele lor economice sint mai
evidente), partile care le doresc ar putea sa convina sa aplice unele dispozitii ale Regulilor la
aceste garantii. De asemenea nu s-a considerat posibil sa se analizeze natura juridica complexa a
garantiei, adica a caracterului garantiei ca obligatie primara si independenta sau secundara si
accesorie, datorita divergentelor abordari ale problemei conform diferitelor legislatii nationale. in
schimb, interesul a fost concentrat intr-un mod mai concret asupra conditiilor executarii platilor
392
1. Cererea de executare a garantiei trebuie sa fie prezentata garantului in scris sau prin cablu,
telegrama sau telex, cel tirziu la data de valabilitate indicata in garantie sau prevazuta in
prezentele Reguli.
2. La primirea cererii, garantul trebuie sa notifice fara intirziere ordonatorului sau, dupa caz,
partii instructante, primirea cererii si altor documente in spriginul ei.
3. Nici o cerere nu va fi onorata daca:
a. ea nu este facuta si primita conform dispozitiilor paragrafului 1 de mai sus; si
b. ea nu este confirmata prin documentatia mentionata in garantia sau prevazuta in prezentele
Reguli; si
c. aceasta documentatie nu este prezentata in perioada de timp u-matoare primirii
cererii, ce este precizata in garantie, sau in lipsa unei astfel de precizari, imediat ce este posibil
sau, daca este vorba de o documentatie provenind de la beneficiar insusi, cel tirziu in 6 luni de la
primirea cererii.
in orice caz, Cererea nu va fi onorata daca garantia a incetat sa fie valabila conform termenilor ce
le contine, sau prezentelor Reguli. ,
:
Articolul 9. Documentatia ce trebuie furnizata in sprijinul cererii Daca garantia nu specifica
documentatia ce trebuie furnizata in sprijinul cererii, sau indica numai faptul ca beneficiarul va
trebuie sa prezinte o declaratie privind cererea sa, beneficiarul va trebui sa furnizeze:
a. in cazul unei garantii de participare la licitatii, declaratia sa indiin care faptul ca oferta
ordonatorului a fost acceptata si ca ulterior acesta din urma fie nu a semnat contractul, fie nu a
prezentat garantia de buna executie, asa cum era prevazut in cererea de oferta; cit si o declaratie
adresata ordonatorului, confirmind acordul sau pentru prezentarea oricarui litigiu sau reclamatie
a ordonatorului care doreste sa-si recupereze de la beneficiar intreaga suma sau parte din suma
platita conform garantiei, tribunalului sau instantei arbitrale stipulate in cererea de oferta, sau
inabsenta unei astfel de stipulatiuni sau a unui alt acord, unui arbitraj, conform Regulamentului
Curtii de Arbitraj a CCI, sau Regulilor de arbitraj ale CNUDCI, dupa dorinta ordonatorului.
b. in cazul unei garantii de buna executie sau a unei garantii de rambursare, fie o decizie
judiciara sau o sentinta arbitrala justifiin care cererea, fie aprobarea scrisa a ordonatorului,
referitoare la cerere si la suma acesteia.
Articolul 10. Legea aplicabila
'"
' "
Daca garantia nu indica legea care o guverneaza, legea aplicabila este cea a locului sediului
garantului. Daca garantul are mai multe sedii, legea aplicabila este cea a locului sucursalei care a
emis garantia.
Articolul 11. Solutionarea litigiilor
1. Orice litigiu intervenit in legatura cu garantia poate fi prezentat unei instante arbitrale, prin
acordul incheiat intre garant si beneficiar, in conformitate fie cu Regulamentul Curtii de Arbitraj
a CCI, fie cu Regulamentul de Arbitraj al CNUDCI, fie in conformitate cu oricare alta
reglementare de arbitraj la care s-au referit garantul si beneficiarul.
2. Daca un litigiu intre garant si beneficiar, prezentat arbitrajului, trateaza drepturile si obligatiile
ordonatorului sau partii instructante, acestia din urma vor avea dreptul sa intervina in procedura
arbitrala.
3. Daca garantul si beneficiarul nu au incheiat un acord de arbitraj sau nu au acceptat competenta
unui tribunal determinat, orice diferend care a aparut intre ei in legatura cu garantia, va fi
reglementat exclusiv de catre tribunalul competent din tara locului sediului garantului sau, daca
garantul are mai multe sedii, de catre tribunalul competent al tarii unde se afla sediul sau
principal sau, la discretia beneficiarului, de catre tribunalul competent al locului sucursalei care a
emis garantia.
Anexa VI.5. Formele model pentru emiterea garantiilor contractuale (1992)
FORMELE MODEL PENTRU EMITEREA GARANTIILOR CONTRACTUALE 5
395
CUVINT INAINTE
'.
'
-'." "'"'" ; '":"1'
Formele si notele explicative incluse in prezenta publicatie, sint elaborate pentru a facilita
procedurile referitoare la garantiile de participare la licitatie, de buna executare si de rambursare,
in conformitate cu Regulile uniforme ale CCI pentru garantiile contractuale (Publicatia CCI nr.
325). Regulile stabilesc anumite cerinte de baza privitoare la la continutul garantiilor, si la
procedurile de urmat; si au ca scop stabilirea unui echilibru echitabil intre interesele tuturor
partilor implicate.
Aceasta publicatie rezulta din activitatea comuna a Comisiei bancare a CCI, si a Comisiei CCI
asupra Practicilor Comerciale. Ea a fost pregatita de catre un grup de experti in drept, comert si
activitate bancara, sub conducerea Dlui Andre Faraggi (Franta), in baza proiectelor elaborate de
Profesorul Lars Hjerner (Suedia).
INTRODUCERE
in 1978, CCI a aprobat si publicat prima editie a Regulilor Uniforme privind Garantiile
Contractuale (Publicatia CCI nr. 325).
Scopul prezentelor Reguli este atingerea unui echilibru echitabil intre interesele legitime ale
partilor implicate - beneficiarul (cumparatorul sau patronul), ordonatorul (persoana care emite
cererea de oferte, furnizorul sau contractantul) si garantul. Utilizarea si aplicarea Regulilor este
voluntara, dar prin oferirea partilor a unor solutii elaborate, pentru problemele care in mod
frecvent apar in legatura cu garantiile contractuale Regulile pot in acelasi timp sa contracareze
anumite practici care a fost criticate si sa usureze atingerea de catre parti a unui acord asupra
substantei garantiei. Urmatorul pas in aceasta directie este intreprins prin prezenta publicare a
unui set de forme model ale garantiilor contractuale (si documentele legale de ele, precum
cererea de plata in baza garantiei).
Ca si la aplicarea Regulilor, aplicarea prezentelor forme model este voluntara. Formele
actualmente recomandate pentru utilizare converteaza textul Regulilor intr-o formulare adecvata
a garantiei. Uneori partile se pot confrunta cu situatia in care, desi ei intentioneaza aplicarea
Regulilor prin referinta la ele in textul garantiei, beneficiarul garantiei sau proiectul la care
aceasta se refera solicita ca o formulare mai elaborata sau speciala a garantiei, nu totdeauna
compatibila cu Formele Model, sa fie utilizata. Atentia partilor este de asemenea concentrata
asupra naturii specifice a Garantiilor Contractuale CCI. Ele nu pot fi numite nici accesorii" nici
neconditionale" in sensul in care acesti termeni sint utilizati in sistemele de drept anume.
Ordonatorul care doreste ca
obligatiunea garantului sa fie pe deplin accesorie" va trebuie sa refuze referinta la Regulile CCI,
deoarece acestea stabilesc o raspundere mai stricta asupra garantului decat in garantiile definite
ca complet accesorii". in mod similar, beneficiarul care doreste ca garantia sa fie platibila fara
nici o obiectie, spre ex. garantia la simpla cerere", nu va accepta referinta la Reguli cu exceptia
cazului in care este express exclusa actiunea Articolului 9.
Regulile prevad in Articolul 1, alineatul 2, ca atunci in care oricare din reguli este in contradictie
cu o norma de drept din legea aplicabila garantiei, de la care partile nu pot deroga, se va aplica
aceasta norma de drept.
in unele sisteme de drept exista conditii de forma pentru validitatea sau posibilitatea executarii
garantiei, sau altfel bancile sau anumite tipuri de institutii financiare nu sint autorizate sa emita
garantiile de tipul mentionat. Formele model prezentate mai jos nu pot tine cont de asemenea
conditii, si partilor li se solicita in acest caz sa se asigure ca garantiile sint emise in forma care le
asigura valabilitatea si posibilitatea executarii, nu numai in conformitate cu legea aplicabila
garantiei dar si in conformitatea cu legea tarii unde garantia poate fi utilizata. Precum s-a
subliniat in Comentariul la Reguli, buna credinta si respectarea disciplinei de afaceri cer ca
partea care este in cunostinta de efectele unor asemenea norme de drept obligatorii din legea tarii
sale, sa notifice alte parti in despre aceste norme, la momentul emiterii garantiei.
Urmatoarele comentarii asupra formelor model si utilizarii lor, sint impartite in doua parti: un
capitol general al carui comentarii se refera la doua sau mai multe tipuri de garantii, si un capitol
396
(Acesta paote fi in mod normal fi cel putin de zece zile lucratoare.) , "
Clauza arbitrala
.
...,.
; , Toate trei forme model prevad arbitrajul in cazul litigiilor intervenite intre garnt si beneficiar.
Formele mentioneaza in primul rind arbitrajul in conformitate cu Regulamentul C.I.C. Totusi,
orice alt sistem de arbitraj institutional sau ad hoc-precum cel baza pe Regulamentul arbitrai al
C.N.U.D.C.I. - poate fi altfel desemnat, caz in care partile trebuie sa modifice respectiv formele.
Ele pot de asemenea sa prefere excluderea tuturor normelor referitoare la arbitraj. Litigiile vor fi
atunci solutionate de catre instante. in acest caz, Articolul 11, alineatul 3, isi gaseste aplicare si
prevede ca competenta exclusiva apartine instantei sediului (principal) al garantului, sau, la
optiunea beneficiarului, instantei competente a tarii sucursalei care a emis garantia.
Returnareagarantiei
':.-,
,;.:,
Partilor li se aduce aminte de Articolul 6 a Regulilor Uniforme, care prevede urmatoarele: in
cazul in care o garantie inceteaza de a fi valabila in virtutea propriilor termene si conditii, sau a
prezentelor Reguli, retentia documentului in care este incorporata garantia nu confera prin sine
nici un drept beneficiarului, si documentul trebuie returnat garantului fara intirziere."
Aceasta regula este incorporata prin referinta in Formele Model care urmeaza sa fie emise
conform Regulilor Uniforme privind Garantiile Contractuale, ale Camerei Internationale de
Comert (Publicatia C.I.C. nr. 325)".
COMENTARII SPECIFICE
1. Garantia de participare la licitatie
Data expirarii
Data expirarii este o problema de importanta vitala pentru toate partile implicate. Dupa acea
data, daca nici o cerere nu a fost primita de garant, raspunderea lui fata de beneficiar inceteaza.
Este deaceea sugerat ca aceasta data sa fie exprimata in insusi garantie. in caz contrar, data
expirarii este determinata conform Regulilor (Articolul 4), adica sase luni de la data garantiei. O
asemenea durata poate sa fie uneori insuficienta, spre ex. cererea de oferte in cadrul licitatiei
poate solicita ca garantia sa fie valabila pentru o perioada determinata de timp dupa ultima zi
stabilita pentru prezentarea ofertelor. intr-un asemenea caz va fi esential de a indica o data
potrivita a expirarii, in textul garantiei insasi.
Documentatia
.
,' ;.;.- ';M::;?;.:-;,i' -.-, .-.. n...... .,- r.:.--..:.
Documentatia obisnuita, ceruta conform Articolului 9(a) a Regulilor, este:
(a) Declaratia cu buna credinta a beneficiarului, indiin care ca oferta sa (precum specificat in
garantie - si nici o oferta diferita sau modificata) a fost acceptata de beneficiar, si ca ordonatorul
ulterior nu a
(i) semnat contractul in conformitate cu termenii ofertei specificate, sau
(ii) prezentat o garantie de executare precum indicat in oferta specificata.
,
(b) O declaratia adresata ordonatorului, exprimind acordul cu metoda indicata in garantie pentru
solutionarea oricaror litigii asupra oricaror creante ale ordonatorului privind plata in favoarea lui
de catre beneficiar a intregii sau unei parti din suma ceruta si platita conform garantiei.
Declaratia cu buna credinta (Partea (a) a documentatiei obisnuite) Garantul nu este solicitat sa
verifice acuratetea sau veridicitatea declaratiei bona fide mentionata in paragraful (a) de mai sus;
aceasta va fi o chestiune pentru a fi examinata de instanta sau tribunal arbitrai in eventualitatea in
care ordonatorul disputa orice plata ceruta si efectuata conform garantiei.
;
Partile pot, totusi, sa convina asupra altei documentatii ca conditie pentru efectuarea platii
conform garantiei, precum declaratia din partea unei persoane sau autoritati
terte, a unei persoane desemnate de o asemenea autoritate, cit si decizia juridiciara sau arbitrala.
398
in acest caz asemenea alternativa, sau documentatia aditionala trebuie clar indicate in garantie.
i Cererea de plata conform garantiei de participare la licitatie, trebuie sa fie in scris sau prin
cablu sau telegrama sau telex (Articolul 8(1)). Forma model de cerere de plata, recomandata
pentru utilizare, este optionala. Totusi, cererea nu va fi onorata pina in care ea nu este confirmata
prin documentatia specificata in garantie, in continuare, beneficiarul nu va avea nici un temei
pentru a pretentii, daca suma pretinsa a fost in alt mod platita lui, spre ex. direct de catre
ordonator. : Acordul cu metoda de solutionare a litigiilor viitoare (clauza forului sau clauza
arbitrala , - partea (b) a documentatiei obisnuite)
Cererea de plata trebuie sa fie insotita de declaratia adresata ordonatorului, privind acordul ca
orice litigiu asupra oricarei cereri de rambursare in favoarea lui de catre beneficiar a sumelor
platite in baza garantiei, sa fie solutionate de instanta judiciara sau arbitrala mentionata. O
asemenea declaratie conforma termenilor Articolului 9(a) a Regulilor, trebuie sa fie prezentata
garantului, in favoarea ordonatorului. in caz de , litigiu, este responsabilitatea ordonatorului de a
initia procesele respective precum indicat in declaratie.
2. Garantia de executare
.
'
VALOAREA
,II Dupa cum s-a mentionat in Comentarii Generale, poate fi sugerat in cazul garantiei de
,: executare de a prevedea o reducere pro rata a valorii garantiei, odata cu executarile
;, partiale. Angajamentele asumate de unii garanti - printre ei anumite companii de
\ asigurare -pot consta nu numai in plata unei anumite sume de bani, dar pot consta, ca
alternativa a optinii garantului, in asigurarea executarii contractului. Alti garanti, spre
v ex. bancile, nu sint pregatite sa-si asume asemenea angajamente. Deoarece formularea
,.; unui asemenea angajament special depinde de particularitatile contractului sau de
i uzantele garantului, este imposibil de a prevedea asemenea alternative in forma model.
,, Garantii care doresc sa emita tipurile mentionate de garantie trebuie sa modifice forma
,,:. model in mod corespunzator.
.".'
,.' Dataexpirarii 'X'ibn.'' -,i,r :':.'
" Desi este preferabil de a insera o data specifica pentru expirarea garantiei, aceasta nu
.-..,_ intotdeauna este posibil, deoarece nu intotdeauna poate fi prevazut la data emiterii
garantiei pe ce durata va fi nevoie de garantia de executare. Daca nimic nu este indicat
;: in garantie, Articolul 4(b) isi gaseste aplicarea, si garantia expira la sase luni de la data
:. indicata in contract pentru livrarea sau incetarea contractului, sau dupa orice prolongare
:,; a acestora. Totusi, daca o data a expirarii este mentionata in garantie, atunci conform
articolului 7 durata garantiei poate fi extinsa numai cu consimtamintul expres a
garantului. Astfel, daca garantul este doar in intirziere cu livrarea, beneficiarul trebuie
sa-si prezinte cererea in cadrul periodei stabilite de articolul 4(b), adica pina la oricare
data a expirarii indicata in garantie, sau, daca o asemenea data nu este indicata, atunci in cadrul a
sase luni dupa data stabilita pentru livrare sau incetare a contractului. Aceasta nu totdeauna poate
sa fie satisfacator pentru beneficiar, care uneori doreste de la bun inceput ca garantia sa fie
valabila pina la ziua in care livrarea este efectiv facuta, sau lucrarile executate, ori chiar dupa
sfirsitul perioadei mentionate. Dupa aceasta este la discretia lui de a conveni o data acceptabila a
expirarii cu ordonatorul, care ca efect va instructa corespunzator garantul.
Este de asemenea important - si nu numai pentru scopul de a face distinctie intre data expirarii la
executarea in termen a garantiei, pe de o parte, si garantia de sustinere, pe de alta parte. Garantia
de sustinere de obicei intra in vigoare din momentul in care livrarea a fost efectuata sau lucrarile
au fost executate si acceptate. Data de incepere a unei asemenea garantii, garantie care va fi
valabila pentru o anumita perioada de timp, poate astfel sa fie dificil de stabilit la momentul
emiterii garantiei de executare. Daca garantia de sustinere nu indica o data a expirarii, atunci in
conformitate cu Regulile ea va expira la o luna de la expirarea termenului de garantie, numai
399
daca contrariul nu este stipulat suplimentar in forma model. Astfel, daca o garantia ordinara de
executare trebuie sa fie continuata de catre garant pe pentru durata termenului de garantie, partile
trebuie sa includa clauza respectiva in garantie, in sectiunea Alte Conditii". De obicei garantia
de sustinere este pentru o suma mai mica decit cea a garantiei initiale de executare.
Documentatia
:
Daca nimic altceva nu a fost prevazut, Regulile (Articolul 9(b)) specifica ca documentatia ceruta
pentru plata in baza garantiei de executare, este ori decizia juridiciara sau arbitrala ce justifica
cererea, adica rezulta din cazul intre beneficiar, pe de o parte, si ordonator, pe de alta; ori
aprobarea scrisa de catre ordonator a cererii si valorii ce urmeaza a fi platita. Regulile nu
specifica faptul daca decizia judiciara trebuie sa fie finala sau daca trebuie sa emane de la o
instanta anume. Forma model recunoaste decizia judecatoriilor de prima instanta chiar daca
acestea nu sint finale. Problema poate fi uneori de o importanta practica, si partile care simt
necesitatea de a clarifica pozitia la acest compartiment, trebuie sa se asigure ca garantia indica
clar faptul daca decizia judecatoriei de prima instanta este document acceptabil, si daca decizia
trebuie sau nu sa fie finala. La momentul formarii cererii, beneficiarul trebuie sa prezinte
garantului o declaratie bona fide precum ca ordonatorul nu si-a executat in mod cuvenit
obligatiile contractuale. Decizia judiciara sau arbitrala indicata mai sus, trebuie prezentata
impreuna cu cererea, daca e posibil. in caz contrar decizia trebuie trimisa pe cit de repede posibil.
Cererea nu va fi onorata pina in care documentatia specificata nu a fost primita de catre garant.
Este important, spre ex. pentru scopul stabilirii daca neexecutarea se refera la perioada de livrare
sau la cea de deservire pe garantie, posibil neacoperita de garantia in cauza, ca declaratia bona
fide sa nu fie formulata in termeni generali dara sa indice in ce privinte ordonatorul nu si-a
onorat obligatiile. Continutul declaratiei mentionate trebuie apoi sa fie confirmat de o decizie
judiciara sau arbitrala, care urmeaza mai tirziu. Deoarece decizia judiciara poate sa se refere si la
alte chestiuni decit cele prevazute in
garantie, poate fi necesar print declaratia mentionata de a preciza daca cererea este sau nu
confirmata prin decizie judiciara sau arbitrala.
Decizia judiciara sau arbitrala poate fi precedata de o procedura indelungata, si beneficiarul
poate in consecinta sa doreasca de a obtine plata cu ajutorul unor documente mai usor de obtinut,
precum declaratia de catre inginerul, contabilul, supraveghetorul sau alt specialist mutual
acceptat. Asemenea documentatie trebuie apoi indicata in garantie in locul documentatiei
specificate in Reguli. Este de asemenea important ca la momentul formarii declaratiei
beneficiarul sa estimeze cu buna credinta valoarea daunelor care, la opinia sa, ii sint datorate de
catre ordonator, si sa nu ceara o suma mai mare decit aceasta. Garantia, chiar daca este pentru o
valoare mai mare, nu trebuie sa fie utilizata pentru suma care este mai mare decit cea
corespunzatoare valorii daunelor sau penalitatilor la care are dreptul beneficiarul contra
ordonatorului. Cu alte cuvinte, simpla neiexecutare nu trebuie sa aiba ca efect in forfetarea
intregii sume a garantiei, ci valoarea pretinsa trebuie sa se raporte la neexecutare si la
consecintele acesteia.
Partea finala a declaratiei, ce indica ca suma indicata nu a fost in alt fel platita beneficiarului, de
asemenea merita atentie deoarece ordonatorul paote insusi sa aduca satisfactie creantelor
beneficiarului, prin plata, reducere a pretului de cumparare, sau prin compensarea in natura a
oricarei neexecutari.
Perioada de garantie
Partile pot uneori sa convina includerea in garantie a unei clauze specifiin care ca garantia
de executare este valabila pentru o perioada de sustinere prevazuta in contract.
3. Garantia de rambursare .,,,,
,.
...
VALOAREA
Ca si in cazul garantiei de executare, pentru a preveni supra-protectia poate fi sugerata garantia
400
de rambursare ce se reduce din timp in timp in ceea ce priveste valoarea referitoare la care
rambursarea poate fi solicitata. Aceasta depinde foarte mult de particularitatile contractului, si
partile care doresc aceasta trebuie sa insereze o clauza respectiva in forma model pentru a
satisface intentia sa. Rambursarea intr-o valuta a avansurilor si transferurilor facute in alta valuta,
poate sa fie uneori nesatisfacatoare pentru beneficiar din diferite motive, cum ar fi insuficienta de
valuta, restrictii sau fluctuatii valutare. Partile astfel pot sa fie impuse sa convina unde in si ce
valuta rambursarea urmeaza sa fie tacuta, si sa asigure ca termenii garantiei corespund acordului
lor in acest sens. Ele vor fi tinute bineinteles sa asigure ca orice acord este conform oricaror legi
aplicable, in materie valutara.
Data expirarii
Ca si in cazul garantiei de executare, este preferabil desi nu intotdeauna posibil, de a fixa o data
in garantia de rambursare ca data a expirarii ei. Daca o asemenea data nu este indicata in
garantie, aceasta va expira la sase luni de la data specificata in contract
pentru livrare sau pentru incetarea Iu, sau de la oricare prolongarea a acestora. Daca nici o
prolongare nu a fost convenita, ci doar o intirziere neautorizata are loc din partea ordonatorului,
beneficiarul, pentru a-si pastra dreptul sau conform garantiei, ori va conveni cu ordonatorul
asupra extinderii termenului expirarii si va obtine de la garant confirmarea noii date a expirarii,
ori va prezenta cererea sa in termen de sase luni de la data stipulata in contract pentru livrare sau
incheiere a contractului.
Documentatia
: ;
Documentatia solicitata pentru plata in baza garantiei de rambursare, este de acelasi tip ca cea
referitoare la garantia de executare.
Intrarea in vigoare
Aceste Reguli nu contin norme referitoare la data in care garantia de rambursare intra in vigoare.
Partile pot dori sa insereze o clauza speciala in garantie, specifiin care ca aceasta nu intra in
vigoare decit dupa primirea platii in avans ori de catre Garant ori de catre ordonator, si ca suma
platita este la dispozitia lor.
PAGINI ALBASTRE
(Suma si valuta sa fie specificate, sau in % fata de valoarea licitatiei)
(Sa fie specificata; in caz contrar precum prevazut de Articolul 4(a))
GARANTIA DE PARTICIPARE LA LICITATIE
Emisa conform Regulilor Uniforme privind Garantiile Contractuale, ale Camerei Internationale
de Comert (Publicatia C.I.C. nr. 325)
Garantul:......................................................................................................
Ordonatorul (Participantul la licitatie):,......................................................
Beneficiarul (Partea ce emite cererea de oferte):......................................
Licitatia la care se refera garantia:.............................................................
Valoarea maxima agregata a raspunderii Garantului:.............................
Documentatia ce confirma orice cerere precum prevazuta mai jos: Data
expirarii:..............................................................................................
Noi, subsemnatii, fiind Garant conform prezentei garantii, prin aceasta ne angajam, fara nici o
alta conditie decit cele indicate in prezentul document si Regulile sus-mentionate, sa platim
Beneficiarului susmentionat la cererea lui scrisa sau prin cablu, telegrama sau telex, orice suma
sau sume pina la concurenta cu valoarea maxima agregata dupa cum indicata mai sus, cu
conditia:
1. ca cererea pentru o asemenea plata este primita de noi precum se prevede in Articolul 8 al
Regulilor nu mai tirziu de data expirarii susmentionata;
2. ca cererea incorporeaza declaratia Beneficiarului precum ca suma solicitata nu a fost in alt fel
platita lui, direct sau indirect, de catre sau din partea Ordonatorului;
(De inserat oricare alta documentatie specificata ca o premisa pentru onorarea cererii de plata)
(Daca un alt sistem de arbitraj este convenit, de-1 indicat aici in locul arbitrajului CIC)
401
(Daca clauza arbitrala de mai sus a fost exclusa, curtea avind competenta exclusiva este indicata
in Articolul 11 (3) a Regulilor).
3. ca cererea este confirmata de declaratia Beneficiarului precum ca oferta Ordonatorului a fost
acceptata de catre Beneficiar, si ca Ordonatorul dupa aceasta ori nu a semnat contractul in
corespundere cu oferta, ori nu a prezentat o garantie de executare dupa cum se prevedea in
oferta;
4. ca cererea este insotita de declaratia Beneficiarului adresata Ordonatorului, exprimind acordul
de solutionare a oricaror litigii asupra oricaror cereri ale Ordonatorului privind plata in favoarea
lui de catre Beneficiar a intregii sau unei parti din suma ceruta si platita conform garantiei, de
catre o instanta judiciara sau un tribunal arbitrai specificat sau convenit conform Articolului 9(a)
a Regulilor;
5. ca.
Orice litigi dintre noi ca Garant, si Beneficiar, referitor la aceasta Garantie sau orice plata in baza
ei, for fi definitiv solutionate de arbitraj in conformitate cu Regulamentul de Conciliere si
Arbitraj al Camerei Internationale de Comert.
-,
: :tv
;
(locul si data)
(Garantul)
(Suma si va-luta sa fie specificate, sau in % fata de valoarea licitatiei)
(Nota: in unele cazuri poate fi util de a insera o clauza referitoare la diminuarea valorii garantiei
pe masura executarii contractului. Vezi Introducerea)
(Sa fie specificata; in caz contrar precum prevazut de Articolul 4(a))
GARANTIA DE RAMBURSARE
;,-tt;V;;v
Emisa conform Regulilor Uniforme privind Garantiile Contractuale, ale Camerei Internationale
de Comert (Publicatia C.I.C. nr. 325)
Garantul:..................................................................................................
Ordonatorul (Furnizorul-Contractantul):.............................................
Beneficiarul (Cumparatorul-Angajatul):...............................................
Contractul la care se refera garantia:....................................................
Valoarea maxima agregata a raspunderii Garantului:..........................
Documentatia ce confirma orice cerere precum prevazuta mai jos: Data
expirarii:.........................................................!...'........."..'...................
Noi, subsemnatii, fiind Garant conform prezentei garantii, prin aceasta ne angajam, fara nici o
alta conditie decit cele indicate in prezentul document si Regulile sus-mentionate, sa platim
Beneficiarului susmentionat la cererea lui scrisa sau prin cablu, telegrama sau telex, orice suma
sau sume pina la concurenta cu valoarea maxima agregata dupa cum indicata mai sus, cu
conditia:
1. ca cererea pentru o asemenea plata este primita de noi precum se prevede in Articolul 8 al
Regulilor nu mai tirziu de data expirarii susmentionata;
2. ca cererea incorporeaza declaratia Beneficiarului precum ca suma solicitata nu a fost in alt fel
platita lui, direct sau indirect, de catre sau din partea Ordonatorului;
(Punctul (d) de exclus ca inaplicabil, ori de inserat in el orice alta documentatie specificata ca
premisa pentru onorarea cererii de plata)
(Daca un alt sistem de arbitraj este convenit, de-1 indicat aici in locul arbitrajului CIQ
3. ca cererea este confirmata de declaratia Beneficiarului precum ca Ordonatorul nu si-a onorat
obligatiile sale in baza contractului, indiin care in ce privinte Ordonatorul nu si-a executat
obligatiile; si ca in rezultatul acestor incalcari Beneficiarul, in baza conditiilor contractului
mentionat, a capatat dreptul la rambursarea platilor avansate Ordonatorului;
5. ca cererea este confirmata de:
'!
i. ,
.
402
" '''
a) o decizie a judecatoriei de prima instanta;
{
b) o decizie a trebunalului arbitrai, ce justifica cererea;
c) aprobarea scrisa a cererii si a sumei cerute, data de Ordonator;
d)
Noi ca Garant vom face plata fara nici o alta intirziere decat cea necesara pentru noi ca sa ne
asiguram ca conditiile indicate in Reguli si in prezenta garantie au fost respectate, si nu mai tirziu
de (...) zile lucratoare de la primirea de catre noi a documentatiei susmentionate.
Orice litigi dintre noi ca Garant, si Beneficiar, referitor la aceasta Garantie sau orice plata in baza
ei, for fi definitiv solutionate de arbitraj in conformitate cu Regulamentul de Conciliere si
Arbitraj al Camerei Internationale de
(Suma si valuta sa fie specificate, sau in % fata de valoarea licitatiei)
(Nota: in unele cazuri poate fi util de a insera o clauza referitoare la diminuarea valorii garantiei
pe masura executarii contractului. Vezi Introducerea)
(Sa fie specificata; in caz contrar precum prevazut de Articolul 4(a))
GARANTIA DE EXECUTARE
Emisa conform Regulilor Uniforme privind Garantiile Contractuale, ale Camerei Internationale
de Comert (Publicatia C.I.C. nr. 325)
Garantul:......................................................................................................
Ordonatorul (Furnizorul-Contractantul):................................................
Beneficiarul (Cumparatorul-Angajatul):..........................
Contractul la care se refera garantia:......................................................
Valoarea maxima agregata a raspunderii Garantului:............................
Documentatia ce confirma orice cerere precum prevazuta mai jos: Data
expirarii:..............................................................................................
Alte conditii, daca exista:
;
Noi, subsemnatii, fiind Garant conform prezentei garantii, prin aceasta ne angajam, fara nici o
alta conditie decit cele indicate in prezentul document si Regulile sus-mentionate, sa platim
Beneficiarului susmentionat la cererea lui scrisa sau prin cablu, telegrama sau telex, orice suma
sau sume pina la concurenta cu valoarea maxima agregata dupa cum indicata mai sus, cu
conditia:
' r, tivi. ',.'}1. ca cererea pentru o asemenea plata este primita de noi precum se prevede in Articolul 8 al
Regulilor nu mai tirziu de data expirarii susmentionata;
2. ca cererea incorporeaza declaratia Beneficiarului precum ca suma solicitata nu a fost in alt fel
platita lui, direct sau indirect, de catre sau din partea Ordonatorului;
3. ca cererea este confirmata de declaratia Beneficiarului precum ca Ordonatorul nu si-a onorat
obligatiile sale in baza contractului, indiin care in ce privinte Ordonatorul nu si-a executat
obligatiile; si ca in rezultatul acestor incalcari Beneficiarul, in baza conditiilor contractului
mentionat, a capatat dreptul la rambursarea platilor avansate Ordonatorului;
(Punctul (d) de exclus ca inaplicabil, ori de inserat in el orice alta documentatie specificata ca
premisa pentru onorarea cererii de plata)
(Daca un alt sistem de arbitraj este convenit, de-1 indicat aici in locul arbitrajului CIC)
(Daca clauza arbitrala de mai sus a fost exclusa, curtea avind competenta exclusiva este indicata
in Articolul 11 (3) a Regulilor).
4. ca cererea este confirmata de:
,( t (, ,, ,
(ii
a) o decizie a judecatoriei deprima instanta;
, , f \'
b) o decizie a trebunalului arbitrai, ce justifica cererea;
c) aprobarea scrisa a cererii si a sumei cerute, data de Ordonator; d)........................ ..,.....,
403
Noi ca Garant vom face plata fara nici o alta intirziere decat cea necesara pentru noi ca sa ne
asiguram ca conditiile indicate in Reguli si in prezenta garantie au fost respectate, si nu mai tirziu
de (...) zile lucratoare de la primirea de catre noi a documentatiei susmentionate.
Orice litigi dintre noi ca Garant, si Beneficiar, referitor la aceasta Garantie sau orice plata in baza
ei, for fi definitiv solutionate de arbitraj in conformitate cu Regulamentul de Conciliere si
Arbitraj al Camerei Internationale de Comert.
(locul si data)
..
(Garantul)
(De exclus alternativele inaplicabile)
CEREREA DE PLATA IN BAZA GARANTIEI DE PARTICIPARE LALICITAT1E
,t
Stimati Domni,
Noi, subsemnatii, fiind Beneficiar in baza garantiei (numarul) (data) emise de Dvoastra la
instructiunile (Ordonatorul), prin prezenta solicitam plata in favoarea noastra a sumei de:
'
Noi aducem la cunostinta si declaram:
ca oferta Ordonatorului, precum specificata in garantia mentionata, a fost acceptata de noi;
ca Ordonatorul dupa aceasta nu a
semnat contractul in corespundere cu oferta
prezentat garantia de executare precum indicata in oferta,
si ca suma mentionata nu a fost in alt mod platita nou, direct sau
indirect, de catre sau din partea Ordonatorului.
..... i """ -y
Noi anexam documentatia aditionala specificata in punctele (4) si (5) a garantiei mentionate.
" i
(locul si data) (Beneficiarul)
DECLARATIA DE ACORD ADRESATA ORDONATORULUI DE BENEFICIAR
(sa fie anexata la cererea de plata in baza garantiei) Catre (Numele Ordonatorului): ''
'" ' "
Noi, subsemnatii, fiind Beneficiar in baza garantiei (numarul) .................(data)........................si
emisa la instructiunile noastre de
...................................., prin prezenta declaram ca sintem de acord ca
orice litigiu asupra oricarei cereri de rambursare in favoarea noastra a intregii sau unei parti a
sumei platite in baza garantiei, sa fie solutionate de:
r
""
' "''" ' \
(a) (detalii privind oricare instanta judiciara precum specificata in documentele referitoare la
licitatie);
.
(b) (detalii privind oricare tribunal arbitrai precum specificat in documentele referitoare la
licitatie);
(c) arbitraj in conformitate cu Regulamentul arbitrai al C.I.C. sau al CNUDCI, la optiunea
Dvoastra;
(d) (detalii privind alta metoda convenita de solutionare a litigiilor).
'
Noi, subsemnatii, fiind Beneficiar in baza garantiei (numarul) (data) emise de Dvoastra la
instructiunile (Ordonatorul), prin prezenta solicitam plata in favoarea noastra, la primirea de
404
Generalitati
C1C isi propune sa incurajeze corecta practica de cereri-garantii, care este echitabila fata
de toate partile implicate, si crede ca aceste Reguli vor avea ca efect o balanta justa a
intereselor, prin recunoasterea drepturilor si obligatiilor tututor partilor. in comparatie cu
Regulile C.l.C. din 1978, aceste Reguli incorporeaza o modificarea majora in favoarea
beneficiarilor, in ceea ce priveste limitarea lor la garantiile care solicita prezentarea unei
decizii arbitrale sau alta evidenta documentara in suportul oricarei garantii. Totusi, garantiile
care solicita o asemenea evidenta continua sa fie incluse in domeniull prezentelor
Reguli. Aceste Reguli noi de asemenea contin norme referitoare al contra-garantii.
Ceea ce este caracteristic pentru toate garantiile supuse prezentelor Reguli, este faptul
ca ele sint platibile la prezentarea unui sau mai multor document(e). Cerintele
documentare specificate in garantiile la cerere, difera mult unele de la altele. La o
extrema se afla garantia platibile doar la prezentarea unei cereri scrise, fara nici o
declaratie de neexecutare sau alta cerinta documentara. La alta extrema se situiaza
garantia care solicita prezentarea unui decizii judiciare sau arbitrale.
intre aceste doua extreme se afla numeroase forme intermediare ale garantiilor, precum
garantiile ce solicita declaratia beneficiarului privind neexecutarea, cu sau fara indicarea
esentei neexecutarii, sau prezentarea unui certificat de catre inginer sau supraveghetor. Toate ele
nimeresc sub incidenta Regulilor.
Totusi, interesele beneficiarului trebuie sa fie echilibrate prin necesitatea protectiei ordonatorului
fata de cerintele neechitabile in baza garantiei. C.l.C. considera rezonabil sa prevada ca conform
principiilor echitatii si comertului cu buna credinta, o cerere trebuie sa fie prezentata in scris si
trebuie sa fie cel putin insotita de o declaratie a beneficiarului, cu indicarea detaliilor, asupra
neexecutarii de catre ordonator a obligatiilor - ceea ce prescrie Articolul 20. Partea care doreste
sa evite sau altereze chiar si aceasta cerinta, este libera de a o face dar trebuie sa ia masuri pentru
excluderea sau modificarea efectelor Articolului 20, chiar in textul garantiei. Totusi, Articolul 20,
citit impreuna cu Articolele 2(b) si (c), 9 si 11, indica clar ca garantii nu sint preocupati de
caracterul adecvat a oricarei declaratii de neexecutare. Bineinteles, documentele trebuie sa para a
fi conforme conditiilor garantiei, astfel incit daca o neconformitate este aparenta la analiza de
forma a documentului, beneficiarul nu este indreptatit sa primeasca plata. Mai mult decit atit,
aceste Reguli nu afecteaza principiile sau regulile dreptului national referitoare la frauda sau
abuzul manifestat, sau solicitarea incorecta a garantiilor. Asemenea UCP, aceste noi Reguli
Uniforme pentru Garantiile la Cerere se aplica daca sint in mod express mentionate in textul
garantiei, iar succesul lor depinde de utilizarea de catre comunitatea comerciala internationala.
CIC, prin intermediul comitetelor sale nationale si forurilor internationale, va incuraja insistent
gruparile industriale si financiare sa adere la prezentele Reguli, care vor contribui la asigurare
uniformitatii uzantelor privind cerintele fata de garantiile la cerere.
A. DOMENIULL SI APLICAREA REGULILOR Articolul 1
Aceste Reguli se aplica oricarei garantii la cerere, si amendamentelor aduse acesteia, pe care un
garant (dupa cum descris mai jos) a primit instructiuni sa o emita, care stabileste ca ii sint
aplicabile Regulile Uniforme pentru Garantiile la Cerere ale Camerei Internationale de Comert
Paris - Publicatia nr. 458, si care are ca efect de a obliga toate partile implicate, exceptind situatia
cind in garantie sau in amendamentul adus acesteia sa precizat in mod expres altfel.
B. DEFINITII SI PRECIZARI GENERALE
Articolul 2
minav ! ; .:( ' ;-H5' ?:'
a) Potrivit acestor Reguli, o garantie la cerere (denumita in continuare Garantie") inseamna
orice garantie, titlu obligational sau angajament de plala, oricum ar fi denumita sau descrisa de o
banca, de o societate de asigurare sau de o alta persoana fizica sau juridica (denumita in
continuare Garant"), data in scris pentru plata unei sume de bani, la prezentarea, in conformitate
cu termenii angajamentului asumat, a unei cereri de plata scrise si a oricarui(or) alt(e)
document(e) (de exemplu, certificat eliberat de un arhitect sau inginer, decizie judiciara sau
407
cazul, pentru toate obligatiile si responsabilitatile impuse de legile si uzantele din alte tari.
,
- a-.-.
...... . ,
,.j . "i ,.' ,
Articolul 15
' . , :
,
Garantii si Partile Instructante nu vor fi exonerati de obligatiile si responsabilitatile lor, in
virtutea articolelor 11, 12 si 14, daca nu au actionat cu buna credinta si cu o atentie rezonabila.
Articolul 16
Un Garant este raspunzator fata de Beneficiar numai in baza termeniilor Garantiei si oricarui(ror)
amendament(e) adus(e) acesteia, in baza acestor Reguli, si pina la o suma ce nu o depaseste pe
cea precizata in Garantie si orice amendament(e) adus(e) acesteia.
C. CERERI
Articolul 17
'
Fara a se aduce un prejudiciu celor stipulate in Articolul 10, in cazul in care Garantul primeste o
cerere (de plata a garantiei-aut.) el de indata trebuie sa-1 informeze pe Ordonator sau, dupa caz,
Partea Instructanta, care la rindul sau va informa Ordonatorul.
. .. :i ':,
iiA l
Articolul 18
Suma de plata in cadrul unei Garantii poate fi redusa cu suma oricarei plati, efectuate de Garant
pentru a satisface o cerere care se refera la aceea Garantie, iar in cazul in care suma maxima
platibila conform Garantiei, a fost efectuata prin plata si/sau prin reducere, Garantia se considera
executata, indiferent daca Garantia si orice amendament(e) adus(e) acesteia sint restituite sau nu.
, ;
.!::'n!j9(i!!iS:q;';!:,/
.;
s
Articolul 19
O cerere trebuie facuta in concordanta cu termenii Garantiei pina la expirarea acesteia, adica la
sau pina la data sau evenimentul in care expira valabilitatea Garantiei, dupa cum acest eveniment
este definit in Articolul 22. in particular, toate documentele indicate in Garantie drept conditie a
cererii de plata, si orice declaratie solicitata potrivit Articolului 20, trebuie prezentate Garantului
inainte de expirarea garantiei la locul emiterii ei; in caz contrar, cererea de plata va fi refuzata de
Garant.
...:'' :
fi::Cj;fl "
Articolul 20
a) Orice cerere in baza Garantiei trebuie facuta in scris si trebuie (aditional la alte documente
indicate in garantie) sa fie confirmata printr-o declaratie scrisa (fie in insasi cerere, fie intr-un
document sau documente separate care insotesc cererea si la care se fac referiri in cerere), care sa
precizeze:
(i) ca Ordonatorul nu si-a respectat obligatia(ile) asumate prin contractul(ele) de baza, sau in
cazul Garantiei de participare la licitatie, conditiile de ofertare (adjudecare);si (ii) in ce consta
neindeplinirea obligatiilor de catre Ordonator.
b) Orice cerere in baza unei Contra-garantii, trebuie insotita de declaratia scrisa atestind ca
Garantul a primit cererea in baza Garantiei, conforma cu prevederile Garantiei si acestui articol.
c) Paragraful (a) al acestui articol se aplica in masura in care nu este exclus, in mod expres, prin
prevederile din textul Garantiei. Paragraful (b) al acestui articol se aplica in masura in care nu
este exclus, in mod expres, prin prevederile din textul Contra-garantiei.
d) Nimic in prezentul articol nu afecteaza aplicarea Articolelor 2(b) si (c), 9 si 11.
Articolul 21
-, "
;
. U. . ...-..-.' .
:
Garantul trebuie sa transmita fara intirziere Ordonatorului cererea Beneficiarului, impreuna cu
documentele conexe, sau, dupa caz, Partii Instructante pentru ca aceasta sa o transmita
410
!
Ordonatorului.
!;.;:'; :U .,-;,.;;'l
E. PREVEDERI REFERITOARE LA EXPIRARE
Articolul 22
Expirarea termenului de prezentare a cererii specificat in Garantie, va avea loc in ziua
calendaristica specificata (Data de expirare") sau in ziua prezentarii catre Garant a
documentului(lor) specificat(te) pentru scopul expirarii (Eveniment ce determina expirarea").
Daca in textul unei Garantii sint specificate deopotriva Data de expirare si Evenimentul ce
determina expirarea, Garantia v-a expira de indata ce oricare dintre acestea se va produce primul,
indiferent daca Garantia sau orice amendament adus acesteia a fost restituit sau nu. c:
;
-,,,-,
,
Articolul 23
Indiferent de dispozitiile privitoare la expirare, pe care le cuprinde o Garantie, ea va fi anulata la
prezentarea catre Garant a Garantiei insasi sau a declaratiei scrise a Beneficiarului prin care
acesta il elibereaza pe Garant de obligatiile ce-i reveneau in baza Garantiei, indiferent daca, in
acest ultim caz, Garantia sau orice amendament adus acesteia a fost restituit(a) sau nu.
Articolul 24
Daca o Garantie a incetat prin plata, expirare, anulare sau in alt mod, retinerea Garantiei si
oricaror amendamente aduse acesteia nu confera nici un fel de drepturi Beneficiarului in baza
Garantiei.
tv ; {;: ' '
Articolul 25
;
:
,;,:.,,
...,-!
,..Daca Garantul a luat cunostinta de faptul ca Garantia a incetat prin plata, expirare, anulare sau
prin orice alt mod, sau ca a intervenit o reducere a sumei de plata in baza Garantiei, Garantul va
notifica fara intirziere Ordonatorul sau, dupa caz, Persoana Instructanta care in acest scop il va
notifica pe Ordonator.
Articolul 26
Daca Beneficiarul solicita o prelungire a valabilitatii Garantiei, ca o alternativa la cererea
conforma cu termenii si conditiile Garantiei si cele continute in aceste Reguli, Garantul va trebui
sa informeze de indata partea de la care Garantul a primit instructiuni. Garantul in acest caz, va
suspenda plata cererii, pe un interval de timp rezonabil, pentru a permite Ordonatorului si
Beneficiarului sa ajunga la o intelegere cu privire la o astfel de prelungire a valabilitatii, si pentru
a permite Ordonatorului sa ia masuri in vederea emiterii unei astfel de prelungiri.
Daca nu se acorda nici o prelungire in intervalul de timp prevazut in paragraful anterior, Garantul
este obligat sa plateasca Beneficiarului suma conform Garantiei, fara sa solicite nici o alta
actiune suplimentara din partea Beneficiarului. Garantul nu isi asuma nici o obligatie (pentru
plata dobinzii sau alta cauza) chiar daca orice plata in favoarea Beneficiarului a fost intirziata ca
rezultat al procedurii sus-mentionate.
Chiar daca Ordonatorul accepta sau solicita o prelungire a valabilitatii, aceasta nu va fi acordata
decit daca Garantul si Partea sau Partile Instructanta(e) sint de acord la rindul lor.
F. DREPTUL APLICABIL SI JURISDICTIA
Articolul 27
Numai daca in textul Garantiei sau Contra-Garantiei nu se precizeaza altfel, legea aplicabila este
cea a locului unde isi desfasoara activitatea Garantul sau Partea Instructanta, sau, daca Garantul
sau Partea Instructanta au mai multe locuri unde isi desfasoara activitatea, cea a locului
sucursalei care a emis Garantia sau Contra-Garantia.
Articolul 28
411
Numai daca in textul Garantiei sau Contra-Garantiei nu se precizeaza altfel, orice litigiu intre
Garant si Beneficiar cu privire la Garantie sau Contra-Garantie, sau intre Partea Instructanta si
Garant referitor la Contra-Garantie, va fi solutionat numai de instanta (tribunalul) competent(a) a
tarii in care isi desfasoara activitatea Garantul sau Partea Instructanta (dupa caz) sau, daca
Garantul sau Partea Instructanta au mai multe locuri unde isi desfasoara activitatea, de instanta
(tribunalul) competent(a) a tarii unde este amplasata sucursala care a emis Garantia sau ContraGarantia.
Anexa VI. 7. Formele model ale C.I.C. pentru emiterea garantiilor la cerere (1994)
FORMELE MODEL ALE C.I.C PENTRU EMITEREA GARANTIILOR LA CERERE
ICC Model Forms for Issuing Demand Guarantees, Publication nr. 503(E), ICC Publishing S.A., Paris, France, 1994
Traducerea neoficiala in limba romina de autor.
CUVIND INAINTE
Formele model incluse in aceasta publicatie, au ca scop facilitarea elaborarii garantiilor celor mai
frecvent folosite in comertul international, emise in conformitate cu Regulile Uniforme ale C.I.C.
privind garantiile la cerere, Publicatia nr. 458, care a fost pentru prima data publicata in Aprilie
1992.
Prezenta publicatie completeaza setul propunerilor C.I.C. intru stabilirea standardelor bancare si
promovarea comeitului echitabil si uniformitatii in practica utilizarii garantiilor la cerere. in plus,
C.I.C. a publicat deja Gidul sau asupra Regulilor Uniforme ale C.I.C. privind Garantiile
Contractuale, Publicatia Nr. 510.
C.I.C. exprima multumiri deosebite membrilor Grupului de lucru responsabil pentru elaborarea
Regulilor: Presedintelui, Dlui Martin G. Shaw (Marea Britanie); Dlui Reinliard Langerich
(Danemarca); Dnei Jette H. Ronoe (Danemarca); Prof. Michel Vasseur (Franta); Dlui Andre
Priim (Franta); Dlui Klaus E. Brozio (Germania); Dlui Bachir Georges Affaki (Siria); si Dlui
Anders Thunqvist (Suedia), respectiv. C.I.C. as dori de asemenea sa exprime recunostinta Dlui
Stefan Draszczyk, Director pentru Dezvoltare Internationala, sediul C.I.C, care a activat in
calitate de secretar al grupului de lucru; comitetelor nationale ale C.I.C; altora care au contribuit
cu eforturile sale la aceasta lucrare.
! INTRODUCERE
in 1992, C.I.C. a publicat Regulile sale Uniforme privind Garantiile Contractuale (URDG),
Publicatia C.I.C. nr. 458. Regulile reflecta practica curenta a garantiilor la cerere, si au ca scop
atingerea unui echilibru just intre interesele concurente ale partilor implicate. C.I.C considera ca
stabilirea unor standarde ale celor mai bune practici este benefica pentru toti cei implicati in
comertul cu garantii la cerere, si sint deja semne ca URDG este de acum tot mai mult utilizat, pe
masura ce existenta lui este tot mai larg cunoscuta. Formele model ce urmeaza, au fost elaborate
de un grup mic de bancheri si juristi ce lucrau sub supravegherea Comisiei pentru Tehnica si
Practica Bancara, ale carei membri reprezinta organizatiile cel mai frecvent solicitate sa fie
Garant sau Parte lnstructanta, si ale caror organizatii sint responsabile pentru formularile utilizate
in garantiile lor. Desi recunoscind faptul ca URDG este deschisa pentru aplicare si de catre alte
societati decit bancile, este indubitabil ca pe departe cea mai mare parte a garantiilor este emisa
de banci, si pe cale de consecinta Formele model se bazeaza pe practica si terminologia
bancara.
Grupul de lucru totdeauna a actionat in baza a patru principii fundamentale:
1. formele model trebuie sa fie ilustrative si educationale, si utilizarea lor sa fie voluntara si nu
obligatorie si exclusiva; formele vor fi un ghid si un indice al uzantelor, insa nu va fi obligatoriu
ca toate garantiile emise conform URDG sa urmeze in mod necesar acelasi continut al formelor
model, nici nu vor fi nici o sugestie ca cei ce doresc sa emita garantii in baza URDG sa fie in
continuare lipsiti de dreptul de a emite garantii nereglementate de URDG;
2. formele model trebuie sa fie in concordanta cu URDG si pe cit de posibil sa se bazeze pe
principiile si formularea lor;
i;
412
3. desi formele model urmaresc o aplicare cit mai raspindita, ele trebuie sa se limiteze la
situatiile cele mai des intilnite, si nu trebuie sa se preocupe de reglementarea unor situatii iesite
din comun; astfel, in multe cazuri, este probabil ca Formele model nu vor oferi decit o baza
pentru negocieri ulterioare intre parti.
Formele model se limiteaza la cinci tipuri de garantii, adica: de participare la licitatie, de
rambursare a avansului, de executare, de asigurare, si de retinere a fondurilor. in prezenta
publicatie, se considera ca garantiile de asigurare sint sinonime cu garantiile de mentinere, iata
de ce pentru cele din urma nu a fost elaborata o Forma model separata. Grupul de lucru apoi a
redactat din nou cele 5 forme de garantii, incadrindu-le intr-o forma de instructiuni catre bancile
corespondente, de emitere a fiecarei forme de garantie contra unei contragarantii. Aceasta forma
de garantie, cunoscuta in practica ca garantia indirecta, este solicitata de multi beneficiari intr-un
numar mare de tari, si fiecare Forma model include clauzele pentru cazul respectiv, cu o nota
explicativa. S-a decis sa se includa o Clauza de Reducere, deoarece in anumite circumstante ea
constituie o cerinta obisnuita; ea este prevazuta in Articolul 8 a URDG, si mentionata de
asemenea in Articolele 18 si 25. S-a hotarit de asemenea sa fie inclusa si Clauza Intrarii in
Vigoare, mentionata in Articolul 6. Totusi, Grupul de lucru a considerat ca ambele clauze trebuie
incluse intr-o forma separata, mai curind decit sa fie incluse nemijlocit in Formele model, astfel
incit sa fie posibila incorporarea clauzelor mentionate in diferite tipuri de garantii, in functie de
caz.
Posibilitatea includerii clauzelor referitoare la alte circumstante a fost de asemenea examinata, in
particular referitor la cesionabilitatea si revocabilitatea, prevazute in Articolele 4 si 5. Totusi,
grupul de lucru a decis ca alternativele puse la dispozitie prin aceste articole, constituie mai
curind o exceptie decit o regula, deaceea a considerat ca inutil includerea clauzelor respective in
textul Formelor model. Succesul Formelor model pentru emiterea garantiilor la cerere, ca si a
insasi Regulilor Uniforme privind Garantiile la Cerere, depinde de utilizarea lor de comunitatea
internationala, si C.I.C. recomanda aplicarea lor de catre toti cei implicati in comertul curent
legat de emiterea si circulatia unor asemenea garantii la cerere.
FORMELEMODEL
, t
w , ; Numele bancii, adresa oficiului sau sucursalei
emitente Beneficiarul:
DATA: (numele si adresa)
,i: i' GARANTIE DE PARTICIPARE LA LICITATIE Nr..........,
_, (in continuare
Noi am fost informati ca _______________________________, v.__ ________
numit Ordonator"), ca raspuns la Invitatia Dvoastra de licitatie Nr. ________________de la
data de
_, referitoare la
livrarea___________
prezentat oferta sa Nr.
(descrierea marfurilor si/sau serviciilor), V-a _______de la data de
in afara de aceasta, am inteles ca in conformitate cu conditiile Dvoastra, oferta trebuie asigurata
printr-o garantie de participare la licitatie.
La cererea Ordonatorului, noi (numele Bancii)___________________________
prin prezenta ne angajam irevocabil a plati orice suma sau sume nedepasind in total
valoarea de________(in litere________________________), la primirea de noi a
primei cereri scrise si a declaratiei scrise a Dvoastra precum ca:
i) Ordonatorul a incalcat obligatia(obligatiile) sa(sale) conform conditiilor licitatiei; si ii)
obligatia (obligatiile) care 1-ea incalcat Ordonatorul.
Cererea Dvoastra de plata trebuie sa fie insotita de urmatoarele documente: (de specificat
documentul(ele), daca este cazul, sau de exlus clauza respectiva)
Prezenta garantie va expira cel tirziu la_______________________
Pe cale de consecinta, orice cerere de plata in baza ei trebuie sa fie primita de noi inainte sau la
data mentionata.
Pre/eiito gaumii, osie icglcmcntaU do Roju.hl, ti (i/an.|c Uniforme pnvind Garantiile |8
413
Conditia pentru ca oricare cerere de plata, si plata sa fie facuta in baza prezentei garantii, este ca
plata fondurilor retinute, mentionata mai sus, sa fie primita de Ordonator pe contul sau
numarul____________la (numele si adresa bancii).
Prezenta garantie va expira cel tirziu la_________________________________.
Pe cale de consecinta, orice cerere de plata in baza ei trebuie sa fie primita de noi inainte sau la
data mentionata.
Pro/cnui iitir;ni|ic oile icjili"
Semnatura(semnaturile):
INSTRUCTIUNILE CATRE BANCILE CORESPONDENTE
INSTRUCTIUNI BANCII CORESPONDENTE DE A EMITE O GARANTIE DE
PARTICIPARE LA LICITATIE, IN SCHIMBUL UNEI CONTRAGARANTII
TEXTUL INSTRUCTIUNILOR
Numarul Nostru de referinta_________________________.
La cererea________
noastra, in favoarea continut:
_, va rugam sa emiteti pe raspunderea ________garantia Dvoastra cu urmatorul
Noi am fost informati ca
CITAT__________(in continuare numit Ordonator"), ca raspuns la Invitatia Dvoastra
de licitatie Nr.______________________de la data de______________________,
___ (descrierea marfurilor si/sau
de la data de
referitoare la livrarea_______________
serviciilor), V-a prezentat oferta sa Nr.
in afara de aceasta, am inteles ca in conformitate cu conditiile Dvoastra, oferta trebuie asigurata
printr-o garantie de participare la licitatie.
La cererea Ordonatorului, noi (numele Bancii)_________________________prin
prezenta ne angajam irevocabil a plati orice suma sau sume nedepasind in total valoarea
de________(in litere________________________), la primirea de noi a primei
cereri scrise si a declaratiei scrise a Dvoastra precum ca:
i) Ordonatorul a incalcat obligatia(obligatiile) sa(sale) conform conditiilor licitatiei; si ii)
obligatia (obligatiile) care 1-ea incalcat Ordonatorul.
,
Cererea Dvoastra de plata trebuie sa fie insotita de urmatoarele documente: (de specificat
documentul(ele), daca este cazul, sau de exlus clauza respectiva)
Prezenta garantie va expira cel tirziu la_________________________________Pe cale de consecinta, orice cerere de plata in baza ei trebuie sa fie primita de noi inainte sau la
data mentionata.
Ia garantie este reglementata de Regulile st Uzantele Uniforme privind Garantiile la
,(b1icatiaC.I.Cftf.458.
i r ;K; ;-\; :; ;, ;.-s ;
Incheierea citatului
:?.
Tinind cont de emiterea de Dvoastra a garantiei mentionate mai sus, prin prezenta va acordam
contragarantia noastra irevocabila, si ne angajam sa va platim orice suma sau sume nedepasind in
total valoarea de__________
(in litere
)
_, a primei
la primirea de noi la acest oficiu, nu mai tirziu de
cereri scrise a Dvoastra. Aceasta cerere trebuie sa fie sustinuta de declaratiaWoastra scrisa
atestind faptul primirii de catre Dvoastra a cererii de plata in baza garantiei in conformitate cu
conditiile ei si cu Articolul 20 a Regulilor Uniforme privind Garantiile la
Cerere.
Prezenta contragarantie este reglementata de Regulile si Uzantele Uniforme privind Garantiile la
416
CITAT
Nr.______
la livrarea
Noi am fost informati ca___________________________________,
_(in continuare numit Ordonator"), a incheiat cu Dvoastra contractul _____________de la data
de_________________________, referitor
(descrierea marfurilor si/sau serviciilor).
in afara de aceasta, am inteles ca in conformitate cu conditiile contractului, este solicitata
garantia de asigurare.
,
La cererea Ordonatorului, noi (numele Bancii) _______________________________
prin prezenta ne angajam irevocabil a plati orice suma sau sume nedepasind in total
valoarea de_________(in litere___________________________), la primirea de noi a
primei cereri scrise si a declaratiei scrise a Dvoastra precum ca:
....;:
i) Ordonatorul a incalcat obligatia(obligatiile) sa(sale) conform contractului; si ii) obligatia
(obligatiile) care 1-ea incalcat Ordonatorul.
Cererea Dvoastra de plata trebuie sa fie insotita de urmatoarele documente: (de specificat
documentul(ele), daca este cazul, sau de exlus clauza respectiva)
Conditia pentru ca oricare cerere de plata, si plata sa fie facuta in baza prezente garantii, este ca
avansul mentionat mai sus sa fie primit de Ordonator pe contul sau numarul
_____________la (numele si adresa bancii).
.....
..,,,........
Prezenta garantie va expira cel tirziu la_____________________________________.
Pe cale de consecinta, orice cerere de plata in baza ei trebuie sa fie primita de noi inainte sau la
data mentionata.
.
, '
i
Prezenta garantie este reglementata de Regulile si Uzantele Uniforme privind Garantiile la
Cerere, Publicatia C.I.C. nr. 458.
;..,. j,(../:wt,v..M ...
Incheierea citatului
;.
Tinind cont de emiterea de Dvoastra a garantiei mentionate mai sus, prin prezenta va acordam
contragarantia noastra irevocabila, si ne angajam sa va platim orice suma sau
sume nedepasind in total valoarea de____________(in litere___________________),
la primirea de noi la acest oficiu, nu mai tirziu de____________________, a primei
cereri scrise a Dvoastra. Aceasta cerere trebuie sa fie sustinuta de declaratia Dvoastra scrisa
atestind faptul primirii de catre Dvoastra a cererii de plata in baza garantiei, in conformitate cu
conditiile ei si cu Articolul 20 a Regulilor Uniforme privind Garantiile la Cerere.
Va rugam sa ne confirmati emiterea garantiei Dvoastre.
Nota:
Instructiunile se fac, de regula, via teletransmitere autentificata sau mesaj de schimb electronic
de date (SED) testat, echivalent cu acesta, de catre banci actionind ca Parti Instructante de a
emite garantii de alte banci, actionind ca Garanti. Altfel, instructiunile pot fi tranmise letric.
INSTRUCTIUNI BANCII CORESPONDENTE DE A EMITE O GARANTIE DE
RETINERE'A FONDURILOR, IN SCHIMBUL UNEI CONTRAGARANTU
TEXTUL INSTRUCTIUNILOR Numarul Nostru de referinta _
La cererea _ in favoarea
_, va rugam sa emiteti pe raspunderea noastra, _ garantia Dvoastra cu urmatorul continut:
CITAT
Nr.______
la livrarea
Noi am fost informati ca_________________________________,
(in continuare numit Ordonator"), a incheiat cu Dvoastra contractul ___________de la data
419
de___________________'
referitor
(descrierea marfurilor si/sau serviciilor).
in afara de aceasta, am inteles ca in conformitate cu conditiile contractului, retentia
banilor in suma de______________________________ca acoperire a obligatiilor
Ordonatorului de asigurare, va fi ridicata in schimbul unei garantii de retinere a fondurilor.
La cererea Ordonatorului, noi (numele Bancii) _____________________________
prin prezenta ne angajam irevocabil a plati orice suma sau sume nedepasind in total
valoarea de________(in litere__________________________), la primirea de noi a
primei cereri scrise si a declaratiei scrise a Dvoastra precum ca:
i) Ordonatorul a incalcat obligatia(obligatiile) sa(sale) conform contractului; si ii) obligatia
(obligatiile) care 1-ea incalcat Ordonatorul.
Cererea Dvoastra de plata trebuie sa fie insotita de urmatoarele documente: (de specificat
documentul(ele), daca este cazul, sau de exlus clauza respectiva)
.;,
Conditia pentru ca oricare cerere de plata, si plata sa fie facuta in baza prezentei gaiantii, este ca
plata fondurilor retinute, mentionata mai sus, sa fie primita de Ordonator pe contul sau
numarul____________la (numele si adresa bancii).
Prezenta garantie va expira cel tirziu la___________________________________.
Pe cale de consecinta, orice cerere de plata in baza ei trebuie sa fie primita de noi inainte sau la
data mentionata.
Prezenta garantie este reglementata de Regulile si Uzantele Uniforme privind Garantiile la
Cerere. Publk-iitki C ].C. nr 458.
dO.afi'KAMAij O yTII,4;i . incheierea citatului
\ ]t)HIG i'-yxUHX'Ai/-.
Tinind cont de emiterea de Dvoastra a garantiei mentionate mai sus, prin prezenta va acordam
contragarantia noastra irevocabila, si ne angajam sa va platim orice suma sau
sume nedepasind in total valoarea de___________(in litere__________________),
la primirea de noi la acest oficiu, nu mai tirziu de___________________, a primei
cereri scrise a Dvoastra. Aceasta cerere trebuie sa fie sustinuta de declaratia Dvoastra scrisa
atestind faptul primirii de catre Dvoastra a cererii de plata in baza garantiei, in conformitate cu
conditiile ei si cu Articolul 20 a Regulilor Uniforme privind Garantiile la Cerere.
Prezenta contragarantic este reglementata de Regulile si Uzantele IJniforitiiSfflind Garantiile la
Cerere, Publicatia C.I.C. nr. 458,
Va rugam sa ne confirmati emiterea garantiei Dvoastre.
Nota:
Instructiunile se fac, de regula, via teletransmitere autentificata sau mesaj de schimb electronic
de date (SED) testat, echivalent cu acesta, de catre banci actionind ca Parti Instructante de a
emite garantii de alte banci, actionind ca Garanti. Altfel, instructiunile pot fi tranmise letric.
CLAUZELE DE REDUCERE SI DE INTRARE IN VIGOARE CLAUZADEREDUCERE
Daca, in conformitate cu contractul, livrarea este facuta in transe de livrari partiale, trebuie sa fie
luata in consideratie includerea in garantie, mai ales in cea de rambursare a avansului, a clauzei
in baza careia atit valoarea garantiei cit si a raspunderii Bancii, pot fi reduse. Un exemplu al unei
asemenea garantii este oferit in rindurile ce urmeaza:
Citat Valoarea maximala a prezentei garantii va fi redusa cu
________% din valoarea
totala a fiecarei livrari partiale, la prezentarea noua a copiilor facturii(facturilor) relevante si a
documentului (documentelor) de transport.
Aceasta garantie va expira atunci in care, in baza copiilor documentelor sus-mentionate,
noi am redus la zero valoarea garantiei, sau la data de______________, la primul din
aceste termene. Raspunderea noastra catre Dvoastra, in baza prezentei garantii, va inceta dupa
acel termen, si garantia nu va mai avea efecte.
::M
420
incheierea citatului
Alte documente pot fi relevante, spre exemplu, in cazul in care tranzactia nu se refera la livrarea
marfurilor.
in plus, reducerea poate avea loc la o data anumita, sau cu o valoarea anumita. CLAUZADE
INTRARE IN VIGOARE
0.0
in unele circumstante, o garantie poate intra in vigoare la o data mai tirzie decit data emiterii ei,
sau la implinirea unei conditii specificate. Exemple de asa clauze sint oferite in rindurile
urmatoare:
... .. ,.,.,,
t,
Citat
Prezenta garantie va intra in vigoare la dupa ziua emiterii).
_ (de indicat data
sau
incheierea citatului
Citat
Prezenta garantie va intra in vigoare la____________
conditiile de respectat, sau documentele de prezentat).
incheierea citatului
(de indicat
Anexa VI.8. Regulile Internationale Standby (ISP98), 1998
REGULILE INTERNATIONALE STANDBY (ISP98)
Publicatia NR. 590,1998, Camera de Comert International de la Paris
O 1998 Uniform Rules for Collections (URC98), Institute of International Banking Law
& Practice, Inc.
2000 Traducerea neoficiala in limba romina de Victor Burac
PREFATA
,,;,;
Regulile Internationale Standby (International Standby Practices - ICP98") reflecta
practica, cutumele si uzantele general acceptate in privinta acreditivelor standby. Ele
prevad reguli separate pentru acreditivele standby, in acelasi sens in care Regulile si
Uzantele Uniforme privind Acreditivele Documentare (Uniform Customs and Practice
for Documentary Credits - UCP500") si Regulile Uniforme privind Garantiile la Cerere
(Uniform Rules for Demand Guarantees - URDG") o fac pentru acreditivele comerciale
si garantiile independente bancare.
Formularea uzantelor referitoare la acreditivele standby, in reguli separate, evidentiaza
maturitatea si importanta acestui product financiar. Numarul standby cu valoare importanta
cu mult depaseste numarul acreditivelor comerciale cu valoare importanta. Desi standby
sint asociate Statelor Unite ale Americii, de unde au originat si unde sint cel mai frecvent
folosite, ele sint un veritabil instrument international. Numai in SUA standby emise de
bancile ne-americane sint mult mai numeroase decit cele emise de bancile SUA. Mai
mult ca atit, standby este tot mai extensiv utilizat in practica internationala.
Standby sint emise pentru a sustine plata, la scadenta sau dupa neexecutare, a
obligatiilor originare din imprumut sau avansare de fonduri, sau din survenirea sau nesurvenirea altor evenimente.
Pentru convenienta, standby sint in mod obisnuit clasificate in mod descriptiv (fara
semnificatie operationala asupra aplicarii acestor Reguli) in functie de rolul sau in
tranzactiile asigurate, sau de alti factori neaflati in mod necesar in legatura cu termenii
si conditile standby ca atare. Spre exemplu:
Un standby de executare" sustine obligatia de executare alta decit plata banilor,
incluzind in scopul asigurarii pierderile provening din neexecutarea de catre ordonator
a tranzactiei asigurate.
421
locale, este desemnat ca independent. Pentru ca ISP sa fie aplicabile fata de un standby,
angajamentul trebuie sa faca referinta la aceste Reguli prin formulari de felul urmator (dar
nelimitate numai la aceste formulari):
a. Acest angajament este emis conform Regulilor Internationale Standby 1998.
b. Reglementat de ISP98.
Desi ISP pot fi aplicate in mod variat in functie de formularea standby, ele prevad reguli neutre
acceptabile in majoritatea situatiilor, si un punct initial util pentru negocieri, in alte situatii. Ele
vor economisi partilor (inclusiv bancilor care emit, confirma, sau sint beneficiare ale standby)
timp si cheltuieli considerabile, in negocierea si elaborarea termenilor standby.
ISP sint elaborate sa fie compatibile cu Conventia Natiunilor Unite asupra Garantiilor
Independente si Acreditivelor Stand-By (United Nations Convention on Independent
Guarantees and Stand-By Letter of Credit") (care reprezinta o formulare utila si practica a
normelor de drept in materie de standby si garantii independente) si cu dreptul local, codificat
sau in forma de jurisprudenta; si sa integreze uzantele aplcabile acreditivelor standby, in aceste
izvoare de drept. Daca aceste Reguli contravin normelor imperative de drept, in materie de
cesiune a platilor, sau transfer prin efectul legii, va avea prioritate, bineinteles, dreptul aplicabil.
Totusi, multe din aceste aspecte sint rareori reglementate de dreptul local, si dreptul comercial
toto mai mult se va adresa la ISP pentru indrumari in asemenea situatii, mai ales in contextul
angajamentelor internationale. Ca rezultat, se preconizeaza ca ISP mai curind sa completeze
dreptul local decit sa-1 contrazica.
ISP urmaresc sa fie aplicate de asemenea in procesele judiciare si arbitrale (cum ar fi sistema de
arbitrare a acreditivelor, bazata pe expertiza, constituita pe regulile Centrului International pentru
Arbitrarea Acreditivelor (International Centre for Letter of Credit Arbitration - ICLOCA") sau
pe arbitrarea comerciala generala din sistemul CIC), sau in procese alternative de solutionare a
litigiilor. Clauza de solutionare a litigiilor terbuie sa fie expresa si suficient de explicita. Ca
minimum, ea poate fi integrata in clauza referitoare la ISP98, ex. Acest Angajament este emis
conform ISP98, si toate litigiile decurgind din, sau in legatura cu el, sint supuse arbitrajului
conform Regulilor ICLOCA (1996). Desi traducerea ISP in alte limbi este preconizata si va fi
monitorizata in vederea asigurarii integritatii textului, versiunea in Engleza este textul oficial al
ISP in cazul divergentelor. ISP este rezultatul activitatii grupului de lucru asupra ISP (ISP
Working Group"), sub
auspiciile Institutului de Drept Bancar International si Uzante Bancare Internationale,
Inc. (the Institute of International Banking Law & Practice, Inc."), care a conlucrat cu sute de
persoane pe parcursul a cinci ani, si a beneficiat de comentariile primite de la indivizi, banci, si
asociatii nationale si internationale. in particular, participarea Asociatiei Internationale a
Serviciilor Financiare (the International Association of Financial Services") si a grupului ad-hoc
de lucru sub conducerea lui Gary Collzer (care a condus la aprobarea lui de catre comisia
bancara a CIC) este apreciata enorm. in afara de aceasta, sponsorizarea si sustinerea din partea
Citibank N.A., the Chase Manhattan Bank, ABN AMRO, Baker & McKenzie, si Centrului
National pentru Comertul Liber Inter-American (the National Law Centre for Inter-American
Free Trade") este apreciata. Posicil cea mai importanta semnificatie a ISP este ca crearea lor
marcheaza un nou capitol in colaborarea intre comunitatea internationala bancara si comunitatea
juridica la nivel international. in acest sens, rolul activ in procesul mentionat, care 1-a jucat
Secretariatul Comisiei Natiunilor Unite pentru Dreptul Comertului International (United
Nations Commission for International Trade Law -UNCITRAL"), este de o mare valoare.
ISP au fost elaborate ca un set de reguli pentru a fi utilizate in practica cotidiana. Ele nu au ca
scop sa ofere o informatie introductiva asuipa standby si utilizarii acestora. Desi ISP recunosc ca
unele reguli vor fi explicate si comentate suplimentar, aceste comentarii nu vor fi incluse in ISP
deoarece produsul rezultat ar fi greoi pentru utilizarea in practica de toate zilele. in schimb,
materialele introductive si Comentariul Oficial sint disponibile in Comentariul Oficial al
Regulilor Internationale Standby (ISP98) (the Official Commentary on the International
Standby Practices (ICP98)"). Pentru informatii suplimentare referitoare la materiale aditionale si
423
ultimele evolutii asupra ISP si problemelor aferente, verificati pagina web a 1SP98:
www.ICP98.com
!
vi. ordonatorului care autorizeaza emiterea standby sau in alt mod consimte aplicarea
acestor Reguli.
1.05 Excluderea chestiunilor legate de emiterea corecta si tragerile fraudulente sau
abuzive
Aceste Reguli nu definesc sau reglementeaza in orice alt mod:
a. capacitatea sau autoritatea de emitere a standby;
b. exigentele formale de executarea a standby (ex. inscris sub semnatura); sau
il
c. exceptiile de neplata, bazate pe frauda, abuz, sau probleme similare. Chestiunile susmentionate sint guventate de dreptul aplicabil.
!
Principiile generale
r
1.06 Naturajuridica a standby
ii:
a. Din momentul emiterii standby este un angajament irevocabil, independent, documentar si
obligatoriu, fara necesitatea ca sa indice aceasta.
b. Deoarece standby este irevocabil, obligatiile emitentului conform standby nu pot fi modificate
sau anulate, cu exceptia cazurilor in care aceasta este permis de standby sau de catre persoana
impotriva careia este declarata modificarea sau anularea.
c. Deoarece standby este independent, executarea obligatiunilor emitentului conform standby nu
depinde de:
i. dreptul sau capacitatea emitentului de a obtine rambursarea de la ordonator;
ii. dreptul beneficiarului de a obtine plata de la ordonator;
iii. referinta in standby la acordul de rambursare sau alta tranzactie de baza;
iv. cunostinta de catre emitent a faptului executarii sau incalcarii acorului de rambursare
sau a altei tranzactii de baza.
d. Deoarece standby este documentar, obligatiile emitentului depind de prezentarea
documentelor si examinarea de forma a acestora.
e. Deoarece standby sau modificarea lui sint obligatorii din momentul emiterii, ele sint executorii
impotriva emitentului daca ordonatorul a autorizat sau nu emiterea, emitentul a primit sau nu
onorariul, sau beneficiarul a primit/s-a bazat sau nu pe standby sau modificarea lui.
. '
1.07 Independenta relatiei Emitent-Beneficiar
Obligatiile emitentului fata de beneficiar nu sint afectate prin drepturile si obligatiile emitentului
fata de beneficiar conform oricarui alt acord, uzanta sau lege.
1.08 Limitarea responsabilitatilor
Emitentul nu este responsabil pentru:
'
a. executarea sau incalcarea oricarei tranzactii de baza;
;
'
''
b. exactitatea, autenticitatea sau efectele oricaror documente prezentate conform standby;
c. actiunea sau omisiunea altor persoane chiar daca acestea sint alese de emitent sau persoana
desemnata; sau
d. respectarea legii sau uzantelor altele decat cele prescrise in standby sau de legea aplicabila in
locul emiterii.
'''
Terminologia
v
!
;
1.09 Termenii definiti
in afara de semnificatiile atribuite de uzantele bancare si de legea aplicabila, urmatorii
termeni au sau includ semnificatiile mentionate mai jos:
425
a. Definitii
Ordonator" este persoana care solicita emiterea standby, sau pe contul caruia se
efectueaza aceasta emitere, inclusiv (i) persoana care solicita din nume propriu dar pe
cont strain, sau (ii) emitentul ce actiuneaza din nume propriu.
Beneficiar" este persoana indicata, indreptatita sa valorifice standby. Vezi Regula
l.ll(c)(ii).
Zi lucratoare" inseamna ziua, in care locul comerciantului, ce e tinut sa execute un act relevant,
este deschis in mod obisnuit; iar zi bancara" inseamna ziua in care banca relevanta este deschisa
in mod obisnuit, in locul unde actul relevant trebuie executat. Confirmator" este persoana care,
la cererea respectiva a emitentului, adauga la angajamentul emitentului angajamentul propriu de
a onora standby. Vezi regula 1.11 (c)(i). Cerere" inseamna, dupa context, sau cererea de onorare
a standby, sau documentul ce contine o asemenea cerere.
Document" inseamna cambie, cerere, titlu, garantie a investitiei, factura, certificat de
neiexecutare, sau orice alta reprezentare de fapt, de drept, de lege, sau de opinie, care la
prezentare (pe suport hirtie sau electronic) poate fi examinata in vederea verificarii conformitatii
cu termenii si conditiile standby. Tragere" inseamna, dupa context, cererea prezentata sau
onorata; ;. Data expirarii" insemna ultima zi pentru efectuarea prezentarii conforme stabilite in
standby.
Persoana" include orice persoana, asociatiune, corporatie, societate cu raspundere
limitata, agentie guvernamentala, banca, reprezentant fiduciar, sau orice alta asociatie
sau entitate legala sau comerciala.
Prezentare" insemna, dupa context, inminarea documentelor cu scopul examinarii
conform standby, sau documentele astfel prezentate.
Prezentator" inseamna persoana ce face prezentarea in calitate sau din partea
beneficiarului sau persoanei desemnate.
Semnatura" include orice simbol executat sau utilizat de o persoana cu intentia prezenta
de a autentifica un document. ...-.....
.
;,.,.,, ,.,i;i,,,,,.,
b. Referinte incrucisate
Amendament" - Regula 2.06
Avizare"-Regula 2.05
Aproximativ" (Aproape" sau Circa") - Regula 3.08(f)
Repartizarea veniturilor" - Regula 6.06
Amendament automat" - Regula 2.06(a)
Copie" - Regula 4.15(d)
:
Instructiuni de insotire"-Regula 5.08
Onorare" - Regula 2.01
Emitent"-Regula 2.01
.-u"
Prezentari multiple"-Regula 3.08(b)
'
Persoana desemnata" - Regula 2.04
Conditii nedocumentare" - Regula 4.11
Original" - Regula 4.15(b) si (c)
'
Tragere partiala" - Regula 3.08(a)
Standby"-Regula 1.01 (d)
Transfer"-Regula 6.01
'
.:,.-.
Beneficiar al tranferului" - Regula 1.11 (c)(ii)
Transfer prin efectul legii" - Regula 6.11
426
c. Prezentari electronice
Urmatorii termeni inclusi in standby pentru sau permitind prezentarea electronica, vor
avea semnificatiile mentionate mai jos, cu exceptia cazurilor in care din context reiese
altfel:
inregistrare electronica" insemna:
a. o inregistrare (informatie ce este inregistrata pe un suport tangibil sau pastrata pe un suport
electronic sau de alt fel, si care poate fi extrasa intr-o forma perceptibila);
b. comunicata prin comunicatie electronica unui sistem de receptionare, pastrare, retransmitere
sau alt fel de procesare a informatiei (date, text, imagini, sunete, coduri, programe
computationale, produse de program, baze de date, sau similare); si
c. care poate fi autentificata si apoi examinata pentru conformitate cu termenii si conditiile
standby.
Autentifica" inseamna a verifica o inregistrate electronica prin proceduri sau metode
general acceptate in practica comerciala, pentru a stabili:
i. identitatea expeditorului sau sursa, si
!
!
i
ii.integritatea sau erorile in transmiterea continutului informatiei.
Criteriile pentru evaluarea integritatii informatiei intr-o inregistrate electronica se exprima
in mentinerea informatiei in stare completa si nealterata, in afara de adaugirea unor
retransmiteri sau altor modificari ce intervin in cadrul obisnuit al comunicarii, pastrarii
sau expunerii.
Semnatura electronica" inseamna litere, caractere, numere sau alte simboluri in forma
electronica, atasate sau asociate logic unei inregistrari electronice, care sint aplicate
sau utilizate de catre o parte avind intentia prezenta de a autentifica documentul.
Primirea" survine atunci in care:
i. o inregistrare electronica intra inr-o forma ce face posibila procesarea ei, in sistemul
informational indicat in standby; sau
ii. emitentul extrage inregistrarea electronica trimisa unui sistem informational altul
decit cel indicat de emitent.
1.10 Termeni inutili sau altfel indezirabili
a. Standby nu trebuie sau necesita sa indice ca este;
'
4
i. neconditionat sau abstract (daca indica, aceasta inseamna dbar ca plata conform lui
este conditionata doar de prezentarea documentelor specificate);
ii. absolut (daca indica, aceasta inseamna doar ca el e irevocabil);
iii. primar (daca indica, aceasta inseamna doar ca el este un angajament independent al
emitentului);
iv. platibil din contul mijloacelor proprii ale emitentului (daca indica, aceasta inseamna
doar ca el nu depinde de disponibilitatea mijloacelor ordonatorului, si este onorat
pentru a executa obligatia independenta a emitentului);
v. curat sau platibil la cerere (daca indica, aceasta inseamna doar ca el este platibil la
prezentarea cererii scrise sau altor documente specificate in standby).
b. Standby nu trebuie sa foloseasca termenul sau/si" (daca indica, aceasta inseamna fiecare sau
ambii(ambele));
.,
. ...
c. Urmatorii termeni nu au o semnificatie unanim acceptata, si
i. nu vor fi luati in consideratie:
.....
solicitat",
,
,,. ,,.
,
427
,.
;.'.;:
divizibil",
fractionabil",
indivizibil", sau
, . ,,.. . ,. .. ,, ,,-; ,..,. ,, ',;, s; i, ..;,,; . :
transmisibil".
ii. nu vor fi luati in consideratie decit din context poate fi dedusa semnificatia lor:
alocabil",
necontenit",
reinstalabil" sau
revolving". ,,,
1.11 Interpretarea Regulilor
a. Aceste Reguli vor fi interpretate in contextul uzantelor aplicate in mod obisnuit.
b. in aceste Reguli, scrisoare de credit stanby" se refera la angajamentul indepentent pentru care
aceste Reguli au fost elaborate, pe in care standby" se refera la angajamentul guvernat de aceste
Reguli.
.-:;.
,.'ii,o; RDIJ!,;1 . ... .
c. Numai daca contextul nu prevede altfel:
i. Emitent" include confirmatorul" precum confirmatorul ar fi un emitent separat si
confirmarea ar fi un standby separat emis pe contul emitentului;
ii. Beneficiar" include parsoana catre care beneficarul a transferat dreptul de tragere
(beneficiar al transferului");
iii. Inclusiv" insemna ce include dar nu se limiteaza la";
iv. A sau B" inseamna A sau B sau impreuna"; ori A ori B" inseamna A sau B dar
nu si impreuna"; si A si B" inseamna A si B impreuna";
v. Cuvintele la singular includ si pluralul, si cuvintele la plural includ singularul; si
vi. Cuvintele de gen neutru includ orice gen.
d. i. Utilizarea expresiei daca standby nu prevede altfel" sau cu continut similar, intr-o regula,
subliniaza prioritatea textului din standby fata de cel din regula;
:;
ii. Absenta unei asemenea fraze in alte reguli nu implica ca aceste alte reguli au superioritate fata
de standby;
;;
iii. Includerea cuvintului expres" sau clar" sau similar, in expresia daca standby nu prevede
altfel" sau cu continut similar, subliniaza ca regula data va fi exclusa sau modificata doar printr-o
prevedere expresa si fara ambiguitate din standby; si iv. desi efectul tuturor prezentelor reguli
poate varia in functie de textul standby, alterarea efectului unor din aceste reguli poate decalifica
standby ca angajament independent, conform dreptului aplicabil.
e. Expresia indicat in standby" sau cu continut similar, se refera la textul de fapt al standby (cel
emis sau efectiv modificat), pe in care expresia prevazut in standby" sau cu continut similar, se
refera atit la textul standby cit si la aceste Reguli precum incorporate.
. .
.
REGULA 2. OBLIGATULE
2.01 Angajamentul de onorare a emitentului sau oricarui confirmator, catre beneficiar
a. Emitentul se obliga catre beneficiar sa onoreze prezentarea a carei forma apare a fi
corespunzatoare cu termenii si conditiile standby, conform acestor Reguli, completate de
uzantele comune stanby.
b. Emitentul onoreaza prezentarea conforma facuta lui, prin plata sumei solicitate de la el, la
prima cerere, numai daca stanby nu prevede onorarea:
i. prin acceptarea cambiilor trase de beneficiar asupra emitentului - in caz in care emitentul
428
onoreaza prin:
,,
.,,,.. .
.,.
,
(a) acceptarea la timp a cambiei; si
(b) plata ulterioara efectuata in favoarea detinatorului cambiei, la prezentarea acesteia la sau
dupa scadenta ei.
ii. prin plata aminata a cererii beneficiarului de catre emitent in caz in care emitentul onoreaza
prin:
.
v(a) asumarea la timp a obligatiei de plata aminata; si
' 'A P
(b) efectuarea ulterioara a platii la termenul stabilit.
iii. prin negociere - in caz in care emitentul onoreaza prin plata sumei la prima cerere, fara drept
de recurs.
c. Emitentul onoreaza la timp, daca plateste la vedere, accepta cambia, sau se obliga la plata
aminata (sau daca notifica refuzul) in termenul permis pentru examinarea prezentarii si
notificarea refuzului de plata.
d. i. Confirmatorul se obliga sa onoreze o prezentare conforma facuta lui, prin plata sumei cerute
la vedere, iar daca standby indica altfel, prin alte metode de onorare conforme cu obligatia
emitentului.
ii. Daca confirmarea permite prezentarea catre emitent, confirmatorul se obliga de asemenea sa
onoreze in cazul refuzului incorect de plata al emitentului, ca si cum prezentarea ar fi facuta
confirmatorului. iii. Daca standby permite prezentarea catre confirmator, emitentul se obliga sa
onoreze
in cazul refuzului incorect de plata al confirmatorului, ca si cum prezentarea ar fi facuta
emitentului.
e. Emitentul onoreaza prin plata din contul mijloacelor imediat disponibile, in moneda
indicata in standby, numai daca standby nu indica ca este platibila prin:
i. achitarea intr-o anume unitate monetara de cont - caz in care obligatia de plata va fi
in acea unitate de cont;
ii. livrarea altor bunuri de valoare - caz in care obligatia va consta in livrarea acestor
bunuri.
2.02 Obligatia filialelor separate, agentiilor sau altor oficii
in scopul prezentelor Reguli, filiala, agentia sau alt oficiu al emitentului ce actioneaza sau se
obliga sa actioneze conform standby in alta calitate decit cea a emitentului, este obligata numai
in aceasta calitate si trebuie sa fie tratata ca o persoana separata.
2.03 Conditiile emiterii
Standby este emis in care iese de sub controlul emitentului, numai daca nu indica express ca nu
este in acest moment emis" sau executoriu". Indicatiile ca standby nu este disponibil" ,
operational", efectiv", sau cu sens similar, nu afecteaza natura irevocabila si obligatorie a
standby din momentul in care acesta iese de sub controlul emitentului.
2.04 Desemnarea .'-'" ''--; .v-v ;.i'twi1: u, ;: -vo))."?./..;
a. Standby poate desemna o persoana sa avizeze, receptioneze prezentarea, efectuieze transferul,
confirme, plateasca, negocieze, oblige la plata aminata, sau acepte cambia.
b. Desemnarea nu obliga persoana desemnata sa actioneze, numai daca si numai in masura in
care aceasta a consimtit sa actioneze.
c. Persoana desemnata nu este autorizata sa oblige persoana care face desemnarea.
2.05 Avizarea standby sau a modificarii
a. Daca avizarea nu prevede altfel, ea inseamna ca:
i. avizatorul a verificat autenticitatea aparenta a mesajului avizat, conform uzantelor obisnuite ale
scrisorilor de credit comerciale; si
429
'
ii. avizul reflecta corect ceea ce a fost primit.
b. Persoana careia i se solicita avizarea standby si care refuza aceasta, trebuie sa notifice partea
solicitanta.
2.06 Momentul in care modificarea este autorizata si obligatorie
a. Daca standby indica expres ca poate fi modificat prin amendament automat" ce se refera la
cresterea sau scaderea sumei disponibile, aminarea datei expirarii, sau alte modalitati similare,
modificarea este efectiva in mod automat, fara necesitatea oricarei notificari sau aprobari,
suplimentare la cea indicata express in standby. (Asemenea modificare poate fi indicata ca
devenind efectiva fara amendament".)
b. in lipsa oricarei indicatii referitoare la amendament automat, modificarea obliga: i. emitentul,
in care modificarea iese de sub controlul lui; si
ii. confirmatorul, in care modificarea iese de sub controlul lui, numai daca confirmatorul nu
indica ca nu confirma modificarea.
c. in lipsa oricarei indicatii referitoare la amendamentul automat:
i. beneficiarul trebuie sa aprobe modificarea pentru ca aceasta sa fie obligatorie;
ii. aprobarea beneficiarului trebuie sa fie comunicata expres persoanei ce avizeaza
modificarea, cu exceptia cazului in care beneficiarul prezinta documentele conforme cu
standby precum modificat, si neconforme cu standby pina la modificare; si
iii. modificarea nu necesita aprobarea ordonatorului pentru ca sa fie obligatorie pentru
emitent, confirmator sau beneficiar.
- H Un
d. Aprobarea in parte a modificarii constituie refuzul aprobarii.
2.07 Vehicularea modificarilor
a. Emitentul ce imputerniceste alta persoana sa avizeze standby, trebuie sa notifice acesteia toate
modificarile.
b. Modificarea sau anularea standby nu afecteaza obligatia emitentului fata de persoana
desemnata ce a actionat in limitele nominalii inainte de primirea modificarii sau anularii.
c. Neextinderea unui standby automat extensibil (reinnobil) nu afecteaza obligatia emitentului
fata de persoana desemnata ce a actionat in limitele nominarii inainte de primirea notificarii
despre neextindere.
REGULA 3. PREZENTAREA
3.01 Prezentarea conforma standby
Standby trebuie sa indice timpul, locul si amplasarea in acel loc, persoana catre cine, si suportul
pe care prezentarea trebuie facuta. Daca contine aceste indicatii, prezentarea va fi facuta in aceste
conditii pentru a fi conforma. in masura in care standby nu indica, prezentarea trebuie facuta in
conditiile mentionate in prezentele Reguli pentru a fi conforma.
3.02 Ce constituie prezentare
Primirea documentelor solicitate de si prezentate conform standby constituie prezentare ce
necesita examinare in vederea stabilirii conformitatii cu termenii si conditiile standby, chiar daca
nu toate documentele solicitate au fost prezentate.
:
ir ..
3.03 Identificarea standby
a. Prezentarea trebuie sa identifice standy in baza caruia prezentarea este facuta.
b. Prezentarea trebuie sa identifice standby prin indicarea numarului complet de referinta a
standby, si a numelui si sediului (resedintei) emitentului, sau prin anexarea originalului sau
copiei standby.
c. Daca emitentul nu poate determina la examinarea superficiala a documentului primit,
ca acesta urmeaza a fi examinat conform standby, sau nu poate identifica standby la care
documentul primit se refera, prezentarea se considera facuta la data identificarii.
3.04 Cind si cui este facuta prezentarea conforma
430
:
a. Pentru a fi conforma, prezentarea trebuie facuta in locul sau orice parte a locului indicat in
standby sau prevazuta de prezentele Reguli.
b. Daca standby nu indica locul unde trebuie facuta prezentarea, aceasta va fi facuta in locul
comerciantuk i, unde a fost emis standby.
c. Daca standby este confirmat, dar confirmarea nu indica locul unde trebuie facuta prezentarea,
aceasta va fi facuta cu scopul obligarii confirmatorului (si a emitentului) la sediul comercial al
confirmatorului, unde a fost facuta confirmarea; sau va fi facuta emitentului.
d. Daca standby nu indica nici un detaliu referitor la locul prezentarii (cum ar fi departamentul,
etajul, oficiul, statia, oficiul postal, sau alt detaliu), prezentarea trebuie facuta la:
i. adresa postala obisnuita indicata in standby;
ii.orice asezare din locul indicat, prevazuta pentru primirea postei sau documentelor;
sau
iii. orice persoana din locul indicat, care e autorizata de fapt sau aparent sa receptioneze
prezentarea.
3.05 Cind este facuta prezentarea la timp
a. Prezentarea la timp este facuta in orice moment dupa emitere si pina la incheierea datei
expirarii.
b. Prezentarea facuta dupa incheierea zilei lucratoare din locul comerciantului unde prezentarea
trebuie facuta, se considera facuta in urmatoarea zi lucratoare.
3.06 Suportul conform al prezentarii
a. Pentru a fi conform, documentul trebuie prezentat pe suportul indicat in standby.
b. Daca nu este indicat suportul, pentru a fi conform documentul trebuie sa fie prezentat pe
suport hirtie, cu exceptia cazului in care este solicitata numai cererea - caz in care: i. este
conforma prezentarea facuta via S. W.I.F.T., telex confirmat, sau alta modalitate de transmitere
autentificata, de catre beneficiarul care este participant la S. W.I.F.T. sau banca; iar in caz contrar
ii. prezentarea facuta nu pe suport hirtie nu se considera conforma decit in cazul in care emitentul
permite, la discretia sa, utilizarea altui suport.
c. Documentul nu se considera prezentat pe suport hirtie daca el este comunicat prin mijloace
electronice, chiar daca emitentul sau persoana desemnata, ce il primeste, genereaza in baza lui un
document pe suport hirtie.
d. in care este prescrisa prezentarea pe suport electronic, pentru a fi conform documentul ,
trebuie sa fie prezentat in forma de inregistrare electronica care poate fi autentificata de
emitent sau persoana desemnata, cui inregistrarea se prezinta.
3.07 Caracterul separat al fiecarei prezentari
a. Efectuarea unei prezentari neconforme, retragerea prezentarii, sau neefectuarea uneia sau unui
numar de prezentari preconizate sau permise, nu anuleaza sau prejudiciaza in alt fel dreptul de a
face o alta prezentare sau re-prezentare la timp, independent de permiterea sau interzicerea de
standby a prezentarilor sau valorificarilor partiale sau multiple.
b. Neplata incorecta a prezentarii conforme nu constituie neonorare a oricarei alte prezentari in
baza standby, sau respingere a standby.
c. Onorarea unei prezentari neconforme, cu sau fara notificarea neconformitatii acesteia, nu
anuleaza cerintele standby pentru alte prezentari.
3.08 Tragerea partiala si prezentarile multiple; marimea tragerii
a. Prezentarea poate fi facuta pentru mai putin decit suma intrega disponibila (tragere partiala").
b. Mai mult decit o prezentare (prezentari multiple") poate fi facuta.
''-'
''
c. Clauza valorificari partiale interzise" ori cu sens similar insemna necesitatea prezentarii
pentru intreaga suma disponibila.
d. Clauza prezentari multiple interzise" sau cu sens similar inseamna ca poate fi facuta si
onorata doar o singura prezentare, dar care poate fi facuta pentru mai putin decit suma intreaga
disponibila.
e. Daca cererea depaseste suma disponibila in baza standby, tragerea este discrepanta. Orice
431
document altul decit cererea, ce indica o suma care depaseste suma ceruta, nu este discrepant din
acest motiv.
f. Utilizarea cuvintelor aproximativ", cam" sau circa" sau sinonimelor, permite o toleranta nu
mai mare de 10% plus sau minus in raport cu suma la care aceste cuvinte se refera.
3.09 Aminarea sau plata
Cererea beneficiarului de aminare a datei expirarii standby, sau, alternativ, de plata a sumei
disponibile:
a. este prezentarea continind cererea de plata in baza standby, care urmeaza sa fie examinata ca
atare conform prezentelor Reguli;
b. implica ca beneficiarul:
;Ui
i. aproba modificarea prin extinderea datei expirarii pina la data ceruta;
ii. solicita emitentului sa exercite discretie la obtinerea apbobarii modificarii de la ordonator, si
sa emita astfel modificarea; si
iii. accepta termenul maxim disponibil conform prezentelor Reguli, pentru examinare si
notificare a refuzului.
3.10 Lipsa notificarii de receptionare a prezentarii
Emintetul nu este obligat sa notifice ordonatorul despre primirea prezentarii in baza standby.
,
-"-'
3.11 Renuntarea emitentului la regulile de prezentare, si aprobarea renuntarii de ordonator
Suplimentar la alte clauze de discretie continute in standby sau prezentele Reguli, emitentul
poate, la discretia sa, fara notificarea sau acordul ordonatorului si fara efecte asupra obligatiilor
ordonatorului catre emitent, sa renunte la
a. urmatoarele Reguli si orice alti termeni similari mentionati in standby, care sint esentialmente
in beneficiul sau convenienta operationala a emitentului:
i. tratamentul documentelor primite, la cererea prezentatorului, ca si cum ar fi fost
primite la o data ulterioara (Regula 3.02);
ii. identificarea prezentarii in raport cu standby in baza caruia prezentarea a fost facuta
(Regula 3.03(a));
iii. unde si cui prezentarea trebuie facuta (Regula 3.04(b), (c) si (d)), exceptind tara
prezentarii, indicata in standby; sau
iv. tratamentul prezentarii facute dupa incheierea zilei lucratoare ca si cum aceasta ar fi
fost facuta urmatoare zi lucratoare (Regula 3.05(b)).
b. urmatoarele Reguli dar nu si termenii similari mentionati in standby:
i. documentul cerut, datat ulterior datei presrise pentru prezentare (Regula 4.06); sau ii. cerinta ca
documentul emis de beneficiar sa fie format in limba in care a fost format standby (Regula 4.04).
c. urmatoarele Reguli referitoare la integritatea operationala a standby, doar in masura in care
banca trateaza de fapt cu beneficiarul veritabil:
i. accepatarea cererii pe suport electronic (Regula 3.06(b)).
Renuntarea de catre confirmator necesita aprobarea emitentului daca se refera la
paragrafele (b) si (c) ale regulii sus-mentionate.
3.12 Standby original pierdut, furat, deteriorat sau distrus
a. Daca un standby original este pierdut, furat, deteriorat sau distrus, emitentul nu ii va substitui,
sau renunta la cerinta de prezentare a originalului.
b. Daca emitentul este de acord sa substituie originalul standby sau sa renunte la cerinta de
prezentare a originalului, el poate oferi duplicatul sau copia beneficiarului, fara ca aceasta sa
afecteze obligatia de rambursare a ordonatorului fata de emitent; insa daca procedeaza asa,
emitentul trebuie sa marcheze duplicatul sau copia ca atare. Emitentul poate, la discretia sa, sa
ceara indemnizare satisfacatoare de la beneficiar si sa se asigure la persoanele desemnate precum
ca nici o plata nu a fost efectuata, inchiderea la data expirarii
,.
v
,
432
iv. sumele determinabile dintr-o cotatie publica (ex. daca standby prevede determinarea
marimilor dobinzii calculate conform unor rate ale dobinzii ce sint publicate).
d. Emitentului nu i se cere sa recalculeze calculele beneficiarului, facute conform formulei
indicate sau la care se face referinta in standby, numai daca standby nu prevede altfel.
4.12 Formalitatea indicatiilor din standby
a. O indicatie solicitata nu trebuie sa fie insotita de cerinta de solemnitate, oficializare sau oricare
alte formalitati.
b. Daca standby prevede adaugirea unei formalitati la indicatia solicitata, de catre persoana ce
face indicatia, fara sa specifice forma si continutul formalitatii, indicatia este conforma daca
mentioneaza ca a fost declarata, dovedita, garantata, atestata, confirmata prin juramint, afirmata,
certificata, sau facuta in alt mod similar.
c. Daca standby prevede ca indicatia sa fie facuta in prezenta unui martor tert, fara sa specifice
forma si continutul marturiei, aceasta marturie este conforma daca pare sa contina semnatura
altei persoane decit beneficiarul, mentionind ca aceasta persona actioneaza in calitate de martor.
c. Daca standby prevede ca indicatia sa fie contrasemnata, legalizata, vizata, sau in alt mod
similar, de catre alta persoana decit beneficiarul, ce actioneaza in calitate guvernamentala,
judiciara, corporativa sau alta capacite reprezentativa, fara a specifica forma si continutul
capacitatii, indicatia este conforma daca contine semnatura altei persoane decit benefiicarul,
mentionind capacitatea reprezentativa a ei si organizatia din numele careia actioneaza persoana.
4.13 Lipsa responsabilitatii de identificare a beneficiarului
-- ;,).. i, Numai in masura in
care standby nu cere prezentarea unei inregistrari electronice:
a. persoana ce onoreaza prezentarea nu are nici o obligatie fata de ordonator de stabilire a
identitatii celui ce face prezentarea sau cesionarului incasarii;
b. plata catre persoana indicata ca beneficiar, titular al transferului, cesionar confirmat, succesor
prin efectul legii, pe contul sau numarul de cont indicat in standby sau in instructiunile de
insotire facute de beneficiar sau persoana desemnata, constituie executare a obligatiei de plata in
baza standby.
4.14 Numele emitentului sau confirmatorului achizitionat sau fuzionat
Daca emitentul sau confirmatorul este reorganizat, fuzionat, sau isi schimba numele, orice
exigenta a referintei la numele emitentului sau confirmatorului in documentele prezentate poate
fi la numele lor sau succesorilor. .-.,.. ..;; ; r.i, ,
4.15 Originalul, copia si multiplele documente
.n
a. Documentul prezentat trebuie sa fie in original.
b. Prezentarea unei inregistari electronice, in care prezentarea pe suport electronic este ceruta sau
permisa, se considera ca original".
c. i. Un document prezentat se considera original numai daca la examinarea de forma a lui nu
pare ca el sa fie reprodus de pe original.
ii. Un document ce pare sa fie reprodus de pe original se considera original daca semnatura sau
autentificarea pare sa fie originala.
d. Standby ce cere prezentarea unei copii" permite prezentarea originalului sau copiei, daca
standby nu indica ca sa fie prezentata numai copia, sau in alt mod reglementeaza dispunerea
tuturor originalelor.
e. Daca se cer exemplare multiple ale aceluiasi document, numai unul trebuie sa fie original, cu
exceptia cazurilor in care:
i. sint cerute dublicate oridinale" sau originale multiple" - caz in care toate exemplarele
multiple trebuie sa fie originale;
ii. sint cerute doua copii" sau duble" sau mentiuni cu sens similar- caz in care pot fi prezentate
originalele sau copiile.
. ....,..,-, ,
r
.,
,, .r, .,i;.;
Tipurile documentelor standby
4.16 Cererea de plata
435
a. Cererea de plata nu se cere sa fie separata de declaratia beneficiarului sau alte documente
solicitate.
b. Daca o cerere separata este solicitata, ea trebuie sa contina:
i. rugamintea de plata a beneficiarului adresata emitentului sau persoanei desemnate;
ii. data ce indica in care cererea a fost emisa;
iii. suma solicitata; si
,;
. , ,.-,,.,
iv. semnatura beneficiarului.
c. Cererea poate fi in forma de cambie sau alta instructiune, ordin sau propunere de
plata. Daca standby cere prezentarea a unei cambii" sau trate", aceasta cambie sau trata nu
necesita sa fie in forma negociabila decit in cazul in care aceasta este indicat in standby.
4.17 Declaratia de neexecutare sau alt fapt pentru tragere
Daca standby cere declaratia, certificatul sau orice alta instiintare a neexecutarii sau altui fapt
pentru tragere, si nu specifica continutul acesteia, documentul este conform daca contine:
a. prezentarea in sensul exibilitatii platii ca efect al survenirii faptului pentru tragere, indicat in
standby;
b. data ce indica in care a fost emis; si
c. semnatura beneficiarului.
;.
''
'..,
' o . i ssrsq-ia laut:;h C\.,,t-iii
4.18 Instrumente negociabile
Daca standby cere prezentarea documentelor care sint transferabile prin gir si remitere, fara a
indica daca, cum si cui girul trebuie facut, atunci documentul poate fi prezentat fara gir, or, daca
e girat, girul poate fi in alb si, in orice caz, documentul poate fi emis sau negociat cu sau fara
drept de recurs.
4.19 Documentele legale sau judiciare
Daca standby cere prezentarea unui document emis de autoritate guvernamentala,
unei decizii judiciare sau sentinte arbitrale, sau de natura similara, documentul sau
copia sint conforme daca apar a fi:
i. emise de autoritatea guvernamentala, curtea, tribunalul, sau alte organe similare;
ii. intitulate sau numite in mod corespunzator;
: s:
iii. semnate;
iv. datate; si
v. original certificate sau autentificate de o persoana oficiala a autoritatii guvernamentale,
curtii, tribunalului, sau altor organe similare.
4.20 Alte documente
a. Daca standby cere un alt document decit cel a carui continut este specificat in prezentele
Reguli, fara a specifica emitentul, continutul de informatie, sau formularea, documentul este
conform daca apare a fi intitulat in mod corespunzator, sau a indeplini functia tipului de
document cerut, conform uzantelor obisnuite standby.
b. Documentul prezentat in baza standby urmeaza sa fie examinat in contextul uzantelor standby
bazate pe prezentele Reguli, chiar daca documentul este de tip pentru care Regulile si uzantele
uniforme privind acreditivele documentare contin prevederi detaliate (cum ar fi factura
comerciala, documentele de transport, documentele de asigurare sau alte documente similare).
4.21 Cererea de emitere a unui angajament separat
'
Daca standby cere ca beneficiarul standby sa emita angajamentul sau propriu separat
altuia (fie ca standby expune textul acestui angajament sau nu):
a. beneficiarul nu obtine alte drepturi decit cele legate de tragerea standby, chiar daca emitentul
436
refuzului de plata insa fara a extinde acest tennen. Aprobarea cererii de desconsiderare de catre
ordonator nu ii obliga pe emiten sa desconsidere necorespunderile.
5.06 Cererea de desconsiderare a emitentului catre ordonator la rugamintea persoanei ce face
prezentarea
Daca, dupa primirea notificarii refuzului de plata, persoana ce face prezentarea solicita ca
documentele prezentate sa fie transmise emitentului sau ca emitentul sa ceara de la ordonator
desconsiderarea neconformitatilor:
a. nimeni nu e obligat sa trimita documentele neconforme sau sa solicite de la ordonator
desconsiderarea;
b. prezentarea catre emitent este guvernata de prezentele Reguli numai daca aplicarea unor reguli
diferite este express consimtita de persoana care face prezentarea; si
c. daca documentele sint trimise sau desconsiderarea neconformitatilor este solicitata: i. persoana
ce face prezentarea nu poate prezenta obiectii la neconformitatile notificate ei de catre emitent;
ii. emitentul nu este exonerat de obligatia examinarii prezentarii in conformitate cu prezentele
Reguli;
iii. emitentul nu este obligat sa desconsidere neconformitatile chiar daca acestea sint
desconsiderate de ordonator; si
;
iv. emitentul trebuie sa pastreze documentele pina la primirea raspunsului de la ordonator sau
pina in care i se solicita returnarea lor de catre persoana care face prezentarea, iar daca nu
primeste raspunsul sau solicitarea mentionata in termen de zece zile lucratoare
din momentul notificarii refuzului de plata, el poate sa retumeze documentele persoanei care a
facut prezentarea.
5.07 Dispunerea documentelor
Documentele refuzate la plata trebuie returnate, pastrate sau dispuse in alt fel in conformitate cu
instructiunile persoanei care face prezentarea. Lipsa avizului de dispunere a documentelor, in
notificarea refuzului de plata, nu impiedica emitentul sa utilizeze orice aparare altfel opozabila
pentru justificarea refuzului.
5.08 Instructiunile de insotire/mesajul de transmitere
a. Instructiunile ce insotesc prezentarea facuta in baza standby, sint aplicabile in masura in care
nu contravin termenilor si conditiilor din standby, cerere, sau prezentele Reguli.
b. Expunerile de fapte facute de persoana desemnata, ce insotesc prezentarea, sint aplicabile in
masura in care nu contravin termenilor si conditiilor din standby si prezentele Reguli.
c. in pofida primirii instructiunilor, emitentul sau persoana desemnata poate plati, efectua
notificarea, returna documentele, sau in alt mod trata cu persoana ce face prezentarea.
d. Indicatia din instructiunile de insotire asupra neconformitatii documentelor, nu exonereaza
emitentul de obligatia examinarii prezentarii in vederea conformitatii.
5.09 Notificarea obiectiilor de catre ordonator
a. Ordonatorul trebuie sa prezinte obiectiile sale fata de onorarea de catre emitent a prezentarii
neconforme, prin efectuarea unei notificari in termen utilizind mijloace prompte.
b. Ordonatorul actioneaza in termen, daca prezinta obiectiile la neconformitati prin trimiterea
unei notificari emitentului, in care indica neconformitatile pe care se bazeaza obiectiile, intr-un
timp rezonabil din momentul primirii documentelor.
c. Neefectuarea in termen a notificarii obiectiilor, prin mijloace prompte, impiedica invocarea de
catre ordonator impotriva emitentului a oricarei neconformitati ori altei chestiuni aparente la
examinarea de forma a documentelor primite de ordonator, dar nu impiedica invocarea acestei
obiectii fata de orice alta prezentare in baza aceluiasi sau
altui standby.
.
. .......,.:.... t- .....
:.;..,,.,.,......... ,
REGULA 6. TRANSFERUL, CESIUNEA, SAU TRANSFERUL PRIN EFECTUL LEGII.
Transferul dreptului de tragere
.....
' \:
438
,
i. confirmarea nu confera cesionarului nici un drept decurgind din standby, acesta fiind
imputernicit doar sa primeasca plata cesionata, daca exista, iar drepturile lui pot fi afectate prin
modificarea sau anularea standby; ii. drepturile cesionarului sint in functie de:
(a) existenta unei datorii nete platibile beneficiarului de catre cel ce face confirmarea;
(b) drepturile persoanelor desemnate si beneficiarilor transferului;
(c) drepturile altor cesionari confirmati; si
(d) oricare alte drepturi sau interese care pot avea prioritate conform legii aplicabile.
6.08 Conditiile confirmarii cesiunii platii
Emitentul sau persoana desemnata pot conditiona confimarea sa de primirea:
a. oridinalului standby pentru examinare sau notatie;
s; ;; . . :
b. verificarii semnaturii persoanei ce semneaza pentru beneficiar;
c. verificarii imputernicirilor persoanei ce semneaza pentru beneficiar;
d. cererii irevocabile semnate de beneficiar, cu privire la confirmarea cesiunii platii, ce include
indicatii, clauze, indemnitati, si alte mentiuni care pot fi incluse in formularul cerut de emitent
sau persoana desemnata cu ocazia solicitarii confirmarii cesiunii platii, cum ar fi:
i. identificarea valorificarilor afectate prin cesiune, daca standby permite valorificari
multiple;
ii. numele complet, forma juridica, sediul si adresa postala a beneficiarului si cesionarului;
iii. detalii despre orice cerere ce afecteaza metoda de plata sau transmiterea platii
conform standby;
iv. limitarea cesiunilor partiale si interzicerea cesiunilor succesive;
v. clauza legalitatii si prioritatii relative a cesiunii;
vi. dreptul emitentului sau persoanei nomitate de recuperare a platilor primite de cesionar,
care sint recuperabile de la beneficiar;
, ; i s :;;
;
-i
e. platii comisionului de confirmare; si
f. executarii altor cerinte rezonabile.
6.09 Cererii devergente asupra platii
in prezenta unor cereri divergente, privind dreptul de primire a platii, plata catre cesionarul
confirmat poate fi suspendata pina la solutionarea conflictului.
6.10 Rambursarea platilor efectuate in baza cesiunii
Emitentul sau persoana desemnata care plateste in baza cesiunii confirmate in baza
Regulilor 6.08(a) si (b), are dreptul la rambursare ca si cum af fi facut plata beneficiarului. Daca
beneficiar este o banca, confirmarea poate fi bazata doar pe o comunicare autentificata.
Transferul prin efectul legii
6.11 Tranferul prin efectul legii
in care un mostenitor, reprezentant personal, lichidator, administrator, receptioner, succesor al
companiei, sau alta persoana cu statut similar, ce se declara imputernicit prin lege de a succede
interesele beneficiarului, prezinta documentele din nume propriu ca si cum ar fi fost titular
autorizat al transferului beneficiarului, se aplica prezentele Reguli referitoare la transferul prin
efectul legii.
6.12 Documente suplimentare in cazul tragerii din numele succesorului
Un pretins succesor poat fi tratat ca si cum ar fi fost titular autorizat al transferului drepturilor de
tragere ale benefiarului in integralitatea lor, daca prezinta un document sau documente
suplimentar(e) care apar a fi emise de un oficial public sau reprezentant (inclusiv autoritate
judiciara) si indica:
a. ca pretinsul succesor este supravetuitorul fuziunii, consolidarii sau altei actiuni similare a unei
companii, societati cu raspundere limitata, sau altei organizatii similare;
b. ca pretinsul succesor este autorizat sau numit sa actioneze in numele beneficiarului indicat,
sau patrimoniului acestuia, ca rezultat al procesului de faliment;
c. ca pretinsul succesor este autorizat sau numit sa actioneze in numele beneficiarului indicat ca
440
.
REGULA 8. OBLIGATIILE DE RAMBURSARE
- .
8.01 Dreptul la rambursare
a. In care plata e efectuata contra unei prezentari conforme, in baza prezentelor Reguli,
rambursarea trebuie facuta de:
i. ordonator catre emitentul solicitat sa emite standby; si
ii. emitentu catre persoana desemnata sa onoreze sau sa tranfere valoarea standby in
orice alt mod.
b. Ordonatorul trebuie sa asigure emitentul contra oricaror creante, obligatii sau responsabilitai
(inclusiv onorarii de avocat) decurgind din:
i. impunerea efectelor legii sau uzantelor altele decit cele desemnate in standby sau de
aplicabile in locul emiterii;
ii. frauda, falsificare, sau actiuni ilegale ale tertilor; sau
.,. ...-.-.
iii. executarea de catre emitent a obligatiilor confirmatorului care in mod gresit nu
onoreaza confirmarea.
c. Aceasta Regula completeaza orice acord, modalitate de colaborare, uzanta, cutuma sau
practica aplicabila, ce prevede rembursarea sau oferirea de garantii, in baza unei liste mai
restrinse sau diferite de temeiuri.
8.02 Cheltuielile in forma de comisione si costuri
a. Ordonatorul trebuie sa achite cheltuielile emitentului si sa-i ramburseze orice cheltuieli care
emitentul este obligat sa le plateasca persoanelor desemnate, cu acordul ordonatorului, sa
avizeze, confirme, onoreze, negocieze, transfere standby, sau sa emite un angajament separat.
b. Emitentul este obligat sa achite cheltuielile altor persoane: i. daca acestea sint platibile
conform conditiilor standby; sau
ii. daca acestea sint costuri si cheltuieli rezonabile si obisnuite a persoanei solicitate de emitent
sa avizeze, onoreze, negocieze, transfere standby, sau sa emita un angajament separat; si ele nu
sint nerecuperate si nerecuperabile de la beneficiar sau alt prezentator ca rezultat al absentei
cererii in baza stanby.
8.03 intoarcerea rambursarii
Persoana desemnata care obtine rambursarea inainte ca emitentul sa refuze in termen plata
prezentarii, trebuie sa intoarca rambursarea cu dobinda daca emitentul refuza plata. intoarcerea
nu interzice prezentarea de catre persoana desemnata a pretentiilor de refuz incorect de plata.
8.04 Rambursarea interbancara
Orice instructiune sau autorizare de obtinere a rambursarii de la alta banca, este supusa regulilor
uniforme ale Camerei Internationale de Comert privind rambursarile interbancare.
REGULA 9. COORDONAREA
9.01 Durata standby Standby trebuie sa:
a. contina data expirarii; si
b. permita emitentului terminarea efectelor stanby, cu conditia unei notificari prealabile sau
platii, in termen rezonabil.
9.02 Efectele expirarii asupra persoanei desemnate
Drepturile persoanei desemnate ce actoneaza in limitele desemnarii sale, nu sint afectate prin
expirarea ulterioara a stanby.
,..,,.
9.03 Calcularea termenilor
a. Durata de timp, in cadrul careia actiunea trebuie executata in baza prezentelor Reguli, incepe
sa curga din prima zi lucratoare urmatoare zilei lucratoare in care actiunea trebuia sa fie
executata in locul unde ea trebuia sa fie executata.
b. Extensiunea duratei incepe in ziua calendaristica urmatoare datei expirarii, chiar daca ambele
zile cad pe zile nelucratoare pentru emitent.
442
Alte creante.
Unii autori dau o alta clasificare a devizelor: ex. G.-P. Menais"4 le clasifica in:
Moneda efectiva;
Moneda, exprimata in cecuri;
Moneda scripturala;
" Moneda, exprimata in acreditive.
2. Dupa convertibilitatea devizelor:
Moneda scripturala liber convertibila;
Moneda scripturala partial convertibila;
Moneda neconvertibila"5.
Exista si alte criterii de clasificare a devizelor. Se utilizeaza de asemenea si notiunea de devize
clearing" - acestea sint devizele utilizate in exclusivitate in cadrul clearingului interstatal,
devizele in cauza nefiind convertibile"6.
Comertul cu valuta se realizeaza pe piata valutara, care reuneste toate legaturile telefonice,
telegrafice, etc. intre agentii autorizati de a negocia cu aceste valori. Negocierea data se face in
baza cursului valutar. Prin curs valutar" se subintelege raportul intre doua monede, iar mai
simplu, pretul unei monede, exprimat in moneda corespondenta"7. Determinarea cursului se face
prin cotarea lui, adica prin stabilirea lui pe baza cererii-ofertei pe piata valutara. Exista 2 feluri
de cotare:
directa (ori certa), si
if : :
" ' ' ' " indirecta (ori incerta).
Cotatia certa a aparut in Marea Britanie, aceasta fiind conditionat de faptul ca pe vremuri nu
exista diviziunea monedei Nationale britanice in unitati (decimale, sutimale
etc). lata de ce monedele straine erau acelea care erau evaluate in moneda nationala
britanica. Actualmente acest sistem a ramas sa existe, in pofida faptului ca acum
moneda engleza are divizibilitate decimala, ba mai mult ca atit, aceasta cotatie se aplica
in Australia si citeva tari ale Africii de Sud"8.
Cotatia directa ar fi vice-versa. Acest mod e mult mai aplicabil in practica. Aproape
toate tarile lumii stabilesc cursul valutar conform cotatiei incerte"''.
in rezultatul cotarii se stabileste cursul valutar, care este de citeva feluri:
Cursul vinzatorului (sau de vinzare). Acesta este cursul, care e stabilit de catre o anume
banca pentru vinzarea devizelor.
Cursul cumparatorului (sau de cumparare). Acesta este pretul, fixat de banca, care cumpara
devize, el fiind totdeauna mai scazut in raport cu cursul de vinzare680.
Curs de mijloc. Acesta va fi media intre doua cursuri: de cumparare si de vinzare681.
Cursul mediu al vinzatorului: media intre cursul de mijloc si cursul vinzatorului.
Cursul mediu al cumparatorului. Este asemanator cu cel mediu al vinzatorului, dar media de
acum se calculeaza folosind cursul de mijloc si cel al cumparatorului.
Revenind la definirea notiunii de cotare, e necesar de subliniat ca o astfel de operatiune ne
asigura, ca 1 sau 100 unitati monetare straine vor fi egale cu x unitati monetare nationale [si
vice-versa, in cazul cotatiei certe]. Daca vorbim de cotarea indirecta, atunci moneda straina va fi
plasata prima; contrariul se va aplica in cazul cotarii indirecte. Exemple de cotare:
,.-,.-...;
Cotarea directa:
$1.000 USD=xSFR.
Cotarea indirecta:
1 Euro = x SFR.
Pe piata professionista agentii bancari in acest domeniul, cambistii (sau dealerii (engl.), sau
arbitragistii - toti deopotriva sint specialisti bancari in domeniul comertului cu devize) trateaza in
mod spontan cursurile devizelor contra dolar american682. Dat fiind faptului, ca rezultatul cotarii
este un numar cu 4 decimale (exemplu: 1 USD = 0.5974 DEM), fluctuatiile de curs se manifesta
prin varierea ultimelor doua cifre. Aceasta regula se va aplica si pentru indicarea cursului de
vinzare-cumparare683. Exemplu:
444
i:\j:,J . aac' .
Cursul direct USD/SFR 1.5800-10. Aceasta inseamna ca cursul de cumparare este de 1.5800
SFR pentru USD, iar cursul de vinzare e de 1.5810 SFR pentru USD. Diferenta intre doua
cursuri va constitui rata (fr. marge; engl. spread). Ea va fi mai mare pentru devizele, exprimate in
monede putin circulante (sau nu va fi in genere calculata); pentru operatiunile valutare
incorporind un risc valutar etc; insa ea va fi minimala in
operatiunile valutare cu monede forte (USD, DEM etc), sau care nu implica riscuri
valutare. Desigur, exista si situatia in care participantii la piata valutara profesionista
vor conveni sa recurga la cotarea paritate contra paritate", altfel spus, aici dolarul
american nu apare decit in calitate de moneda de referinta, intermediar la stabilirea
unui curs valutar684.
Cambistii calculeasa paritatea" pe baza cursurilor monedelor incadrate contra dolar.
Daca e vorba de cursul de cumparare, se va utiliza cursul de cumparare a monedei in
cauza, si cursul de vinzare a monedei corespondente. Daca acesta va fi un curs de
vinzare, se va realiza vice-versa685.
Exemplu:
.
, ,,I,J v
USD \ DEM =1.5080-90 USD \SFR= 1.3550-60
pentru a cumpara SFF contra DEM: (1.5090/1.3550) x cantitate necesara de SFR
pentru a vinde SFR contra DEM: (1.5080/1.3560) x cantitate necesara de SFR Dupa cum s-a
mentionat, piata devizelor include toate legaturile telefonice, telegrafice, de telex sau prin alte
mijloace de comunicatie mai rapide, cum ar fi Reuter-dealing etc, ce fac legatura intre toti
participantii imputerniciti de a negocia cu devizele686.
Se vorbeste despre piata valutara intr-un sens de cumparare sau vinzare a devizelor cu toate
consecintele, ce sint aferente acestei proceduri (realizarea beneficiului din diferenta intre
cursurile de cumparare si vinzare; tinerea pozitiei valutare deschise in bancile autorizate etc). in
mod abstract cuvintul piata" delimiteaza locul de confruntare a cererii cu oferta687. Cel mai
frecvent, ele sint intermediate prin mediatori, supranumiti brocheri".
Functia lor consta in a stabili media cursului, prezentat de un numar destul de mare de agenti
professionisti, cel mai frecvent banci688.
Functia principala a pietei valutare consta in formarea cursurilor diferitor devize prin
confruntarea cererii si ofertei asupra lor. Deseori, aceste cursuri se formeaza prin telefon, fiind
elucidate fiecare zi in buletinul oficial al cotarii, efectuate de o anume banca. Acest document
obliga banca respectiva pentru o suma minimala de 3 milioane USD689. De obicei, se publica
doar un singur curs - cursul oficial, insa banca poate stabili, in afara de acest curs, si cursuri
informative", indicative" etc690. Acestea se vor aplica, cu preferinta, in cazul operarii cu devize,
formate in monede slabe". in majoritatea cazurilor, cotatiile oficiale sint stabilite in cadrul
sedintelor unor burse
specializate in comertul cu devize, denumite de devize". Ele stabilesc media cursurilor
informative, prezentate de bancile autorizate. Prin urmare, generalizarea raportului cerere-oferta
decurge la 3 niveluri:
Generalizarea la nivelul ghiseelor bancii autorizate, deci, la nivel de
banca.
Generalizarea, efectuata de o anume bursa de devize, media cursurilor bancare.
Generalizarea cursului in cadrul comertului international cu devize, ea fiind o valoare medie
a cursurilor, prezentate de diferite burse. Acest comert se efectueaza pe calea viramentelor
bancare, mult mai rar mediat de moneda efectiva6".
s
persoana (numita cumparatorul sau detinatorul unui option) cumpara dreptul, dar nu si obligatia
de a cumpara sau vinde devize la un termen stabilit. Astfel, el este liber de a alege sa cumpere
sau nu devizele, ce fac obiectul contractului, si aici el se conduce de citeva reguli, care le vom
enumera mai jos.
Dupa cum s-a mentionat, option-ul poate fi pentru vinzare sau pentru cumparare de devize.
Primul este numit caii", celalalt are denumirea put" (engl.) Termenul option-ului este perioada,
in cadrul careia el poate fi realizat (sau ridicat, adica exercitata posibilitatea de convertare de
catre detinator a optionul-ui in valuta straina (engl. exercise option). in argoul cambistilor aceasta
data este supranumita data scontarii" (engl. maturity date); ea expirind in ultima zi lucratoare
posibila pentru exercitarea option-ului (numita inca Data expirarii - engl. Expiration date"). La
prima vedere, s-ar parea ca option-ul nu se prea deosebeste de operatiunile la
termen. insa:
1. Option-ul este un contract complet deosebit deoarece el imputerniceste, si nu obliga
partile.
2. in afara de aceasta, aici nu exista marja, deport, report etc. Pentru a-si asigura dreptul sau de
cumparare sau de vinzare, detinatorul option-ului va plati vinzatorului acestui option prima, ce
constituie costul acestui option (engl. Premiwn). Optionul se incheie pentru un anumit curs,
numit pret de baza, sau pret de exercitiu (engl. Striking price). Pentru el cumparatorul optionului plateste prima.
Mai sint citeva notiuni, necesare pentru intelegerea contractului de option:
1. Option pe piata (engl In-the-money): acesta este option-ul, a carui pret de baza este mai mare
decit cursul la vedere pentru put"; si mai mic pentru caii".
2. Option in ajarapietii (engl. Out-of-the-money). Acesta este vice-versa option-ului
pe piata .
3. Valoarea reala - aceasta e diferenta intre pretul de baza si cursul la vedere (la momentul
scontarii) pentru option-ul pe piata".
4. Punctul zero: se spune ca este punctul zero in care optionul nu inregistreaza nici pierderi, nici
cistig.
Exemple:
,
r
Pentru a cumpara trebuie sa tie - 1.4750
,
Pentru a vinde trebuie sa fie 1.4760
/v
, .ii"
Pentru a cumpara trebuie sa fie - 1.4750 ::,;
''U'aii'feA&MMAkky Pentru a \inde trebuie sa fie 1.4760
\m.
'.'
Prima pentru option se calculeaza, reiesind din urmatorii factori:
1. Pretul de piata
2. Pretul de baza
3. Termenul option-ului
4.Rateledobinzii
:
;
Dupa cum poate fi dedus din definitia cursului valutar indicata mai sus, in Republica
Moldova se foloseste cotarea indirecta (incerta) (pentru detalii vezi titlul 1 Definitii generale"
de mai sus).
Definitia operatiunilor in valuta straina
Prima definitie legislativa a operatiunilor valutare se continea in titlul 1 articolul 1 al vechiului
Regulament provizoriu cu privire la reglementarea operatiunilor valutare pe teritoriul Republicii
Moldova": Operatiunile valutare - operatiunile, legate de:
a) Transferarea titlului de proprietate asupra valorilor valutare727;
b) Utilizarea in calitate de mijloc de plata a valutei straine, cit si a valutei Republicii Moldova in
cadrul activitatii economice externe;
c) Introducerea in Republica Moldova si scoaterea din ea a valutei straine, cit si transferurile
banesti internationale.
Regulamentul privind reglementarea valutara pe teritoriul Republicii Moldova a substituit
notiunii sus-mentionate noua definitie a operatiunilor valutare. De fapt, noul Regulament a venit
cu un nou concept al notiunii operatiuni valutare": conform acestui concept, Regulamentul face
diferenta intre operatiuni valutare si operatiuni in valuta straina. Operatiunile valutare sint
definite ca tranzactii de cumparare si vinzare a valutei straine si a documentelor de plata in
valuta straina", in timp de operatiunile in valuta straina constituie gen de activitate a bancilor
autorizate, care include operatiuni valutare si alte operatiuni cu utilizarea valutei straine si a
documentelor de plata in valuta straina728". in unele acte normative ale B.N.M. in calitate de
sinonim al notiunii operatiuni valutare" este uneori utilizat termenul operatiuni de schimb
valutar"729. Prin urmare, trasaturile de baza ale noului concept al operatiunilor in valuta straina
sint urmatoarele:
notiunile de operatiuni in valuta straina" si de operatiuni valutare" se raporteaza una la alta
ca notiuni de gen si de specie. Termenul de operatiuni valutare" este
mai global, incluzind in sine nu numai operatiunile valutare" dar si alte operatiuni cu utilizarea
valutei straine";
in noul Regulament notiunea de operatiuni valutare are o semnificatie mai restrinsa
comparativ cu cea continuta in vechea reglementare: ea se refera numai la cumpararea si
vinzarea valutei straine;
la rindul sau, notiunea de operatiuni in valuta straina" nu pur si simplu este un
termen
generic ce inglobeaza toata varietatea operatiunilor bancare in alte valute
decit Leul Moldovenesc - aceasta este un gen de activitate a bancilor autorizate".
Este discutabila justificarea evidentierii operatiunilor in valuta straina in calitate
de un gen de activitate" - pina la urma, operatiunile valutare sint aceleasi operatiuni
i active sau passive, dar exprimate in alte valute decat moneda nationala a Republicii
Moldova. Consideram ca totusi tandem-ul operatiuni active-operatiuni pasive"
constituie principalele genuri de activitate" ale bancilor comerciale.
Totusi, Regulamentul este inconsecvent in promovarea diviziunii intre operatiunile
valutare" si operatiunile in valuta straina", declarata initial in capitolul I Definitii":
astfel, capitolul 6 al Regulamentului - intitulat Operatii in valuta straina" - se refera
exclusiv la vinzarea si cumpararea valutei straine. Deci, nu numai structural, dar si
substantial Regulamentul confunda operatiunile in valuta straina" cu operatiunile
valutare".
Dar nici aceasta nu-i tot. Regulamentul reglementarii valutare scoate din orbita notiunii
operatiuni in valuta straina":
a. gestiunea conturilor in valuta straina a rezidentilor si nerezidentilor;
A
sa cumpere, sa vinda si sa negocieze monede de aur, lingouri de aur si alte metale pretioase;
sa cumpere, sa vinda si sa negocieze valuta straina, folosind rezervele internationale ale
455
statului;
sa cumpere si sa vinda bonuri de tezaur si alte hirtii de valoare emise sau garantate de catre
guverne straine si institutiile financiare publice internationale;
sa stabileasca rata la care va cumpara, vinde si va efectua operatiuni valutare. Prin urmare,
B.N.M. apare pe piata valutara in doua calitati ale sale: a.agent al reglementarii valutare. in
aceasta calitate a sa, B.N.M. este organul de stat abilitat cu stabilirea si implementarea politicii
monetare si financiare directionate spre atingerea scopului principal al activitatii B.N.M. mentinerea stabilitatii valutei nationale. in cadrul acestei activitati, B.N.M. stabileste conditiile
de functionare a pietei valutare pentru dilerii autorizati, supravegheaza activitatile acestor dealeri
pe piata valutara, etc. Functia mentionata in pagagraful a) este una din functiile specifice ale
B.N.M. Pentru detalii referitor la functiile B.N.M. vezi compartimentul BNM -agent de
reglementare valutara" din compartimentul a) Banca Nationala" a titlului 6 al Temei 2: Notiuni
generale despre banci si activitate bancara", b. agent al pietei valutare. in acest sens, B.N.M. nu
numai are dreptul de a efectua operatii valutare in sensul indicat in Regulamentul cu privire la
reglementarea valutara pe teritoriul RM, ci si dreptul de a stabilit rata la care va cumpara, vinde
si va efectua operatiuni valutare".
Dilerii autorizati
Bancile autorizate
in conformitate cu p.1.3. al Regulamentului, dileri autorizati sint bancile autorizate, adica
bancile, care detin licenta Bancii Nationale pentru efectuarea operatiunilor in valuta straina, si
casele de schimb valutar.
Bancile autorizate sint, dupa cum s-a mentionat mai sus, bancile comerciale care detin licenta
B.N.M. pentru vinzarea si cumpararea valutei straine si efectuarea altor operatiuni cu valuta
straina (punctul 1.1. din titlul 1 Definitii").
Modalitatea de autorizare a bancilor de a efectua operatiuni valutare a evoluat odata cu intrarea
in vigoare a noului mecanism de reglementare valutara, in fruntea caruia se afla Regulamentul cu
privire la reglementarea valutara pe teritoriul Republicii Moldova. Initial, pentru efectuarea
operatiunilor cu valuta straina, bancile comerciale erau obligate sa primeasca licenta pentru
efectuarea operatiunilor in valuta straina, in conformitate cu Regulile nr. 2 Cu privire la modul
de eliberare bancilor comerciale a licentelor pentru efectuarea operatiunilor in valuta straina",
aprobate prin Hotarirea Consiliului de Administratie a B.N.M. nr.21 din 17martie 1992.
Prezentul regulament a fost abrogat odata cu aprobarea de catre Consiliul de Administratie a
Bancii Nationale a Moldovei a Regulamentului 23/09-01 cu privire la
autorizarea bancilor731. Conform acestui regulament, autorizatiile bancare - de trei categorii: A, B
si C, stabilite in functie de marimea capitalului autorizat minim ofera titularilor lor dreptul de
a efectua operatiuni cu valuta straina (cu exceptia autorizatiei de tip A). Totusi, faptul ca bancile
comerciale - titulare ale autorizatiilor B si C - au dreptul de a efectua operatiile financiare ca
varietate a activitatilor financiare enumerate in articolul 26 a Legii institutiilor financiare, nu
indica prea multe - Legea institutiilor financiare nu ofera nici un detaliu referitor la continutul
termenului operatiuni valutare" utilizat in art. 26. Reiesind din aceasta, consideram ca
semnificatia juridica a termenului operatiuni valutare" este identica ca continut cu cea a
operatiunilor in valuta straina" precum definita in Regulamentul cu privire la reglementarea
valutara in Republica Moldova.
Pentru detalii privind regimul juridic al autorizarii bancare, vezi compartimentul Autorizarea
bancilor comerciale" din subpunctul c) al titlului 6 din Tema 2 Notiuni generale despre banci si
activitatea bancara" de mai sus.
Operatiunile valutare sint efectuate de catre bancile in marea majoritate de sine statator. Totusi,
in unele cazuri bancile creaza structuri aparte pentru efectuarea acestor operatiuni spre
exemplu, operatiunile de cumparare-vinzare a valutei straine de la persoanele fizice bancile
comerciale le vor efectua, conform prevederilor punctului 7.1. a Normelor nr. 10018-20, prin
intermediul caselor sale de schimb valutar, ce sint create si functioneaza conform reglementarilor
mentioanate in compartimentul ce urmeaza.
456
valutei" (p. 7.1.). Prezenta definitie sugereaza urmatoarele: " o banca autorizata poate deschide
mai multe case de schimb valutare (vezi case
pentru schimbul valutei");
casele de schimb valutar ale bancilor autorizate sint create cu acelasi scop ca si / casele de
schimb valutar de sine statatoare" - in vederea efectuarii operatiunilor /
de schimb valutar
persoanelor fizice". Aceasta insemna ca operatiunile de schimb
i valutar interbancare, cit si pentru clienti-persoane juridice, banca autorizata nu va
putea sa le efectuieze prin intermediul casei (caselor) sale de schimb valutar.
In continuare, p. 2.1.3. indica ca hotelul (sau organizatia, in componenta careia se afla
hotelul), care poseda autorizatia eliberata de Banca Nationala a Moldovei in vederea
f/ deschiderii unui punct de schimb in acest hotel in scopul de a receptiona valuta
"7 straina de la cetatenii nerezidenti pentru servicii de hotel si pentru efectuarea altor
f operatiuni enumerate in capitolul VI al normelor" este de asemenea imputernicit de a
/ efectua operatiuni de schimb valutar persoanelor fizice din Republica Moldova. Regula
data este expusa intr-o versiune mai completa in punctul 6.1. al Normelor, ce indica ca
hotelul (sau organizatia, in componenta careia se afla hotelul) care deserveste cetateni
nerezidenti, poate crea, in baza autorizatiei eliberate de Banca Nationala a Moldovei,
puncte de schimb din hotel pentru receptia valutei straine de la cetateni nerezidenti
pentru servicii hoteliere si pentru efectuarea altor operatiuni prevazute in prezentul
capitol VI al Normelor (ulterior numite puncte de schimb").
Din analiza celor menfioanate putem conchide ca casele de schimb valutar si hotelurile sint
persoane juridice nefinanciare, care sint imputernicite prin autorizatia eliberata de catre Banca
Nationala a Moldovei de a efectua operatiuni de schimb valutar persoanelor fizice. Operatia de
convertare a mijloacelor de pe cont este o prerogativa a bancilor autorizate - aceasta decurge din
continutul punctului 2.1. al Ordinii 10018-20. Totusi, specificul statutului juridic al acestor agenti
economici se evidentiaza prin:
Conditii speciale de activitate - aceasta este posibila numai in masura permisa de autorizatia
de activitate emisa de Banca Nationala a Moldovei (1); cu conditia respectarii legislatiei valutare
si prezentarii rapoartelor respective (2); si sub controlul Bancii Nationale a Moldovei (3).
Legatura indispensabila intre cerinta primirii autorizatiei si cerintele specifice pre-zentate
fata de insasi casele de schimb valutar sau punctele de schimb -ex. cerinte specifice fata de
fondul statutar al casei de schimb - partea mijloacelor circulante din acesta nu poate fi mai mica
de 200 mii MOL, fapt ce trebuie sa fie confirmat prin documente justicatoare (vezi
compartimentul referitor la modalitatea de autorizare).
Autorizarea CSV si punctelor de schimb.
Principiul care sta la baza capacitatii juridice a CSV este indicat inp. 3.2. al Normelor, aplicabil
fata de CSV, dar valabil, dupa parerea noastra, si fata de PSH - acesti agenti ai pietei valutare nu
au dreptul de a efectua alte tipuri de activitati decit acelea pentru care au fost constituiti si care
sint indicate in autorizatia eliberata de B.N.M. Astfel, autorizatia este nu numai permisiunea
acordata de catre B.N.M. acestor subiecti de a efectua operatiuni valutare (aspectul permisiv), ci
un act emis in exercitiul unei functii publice, care stabileste limitele functionale713 ale activitatii
categoriei analizate de participanti la piata valutara a RM (aspectul constitutiv de capacitate
juridica).
Concluzia respectiva este valabila fata de punctele de schimb cu unele rezerve, deoarece acesti
agenti ai pietei valutare nu sint constituite propriu-zis ca persoane juridice, activitatea sa fiind
determinata de entitatea care-i da nastere, solicita autorizatie pentru activitatea punctului de
schimb, este responsabila pentru toate activitatile lui (ex.hotelul). Existenta si activitatea
punctului este determinata de activitatea hotelului, si in termeni strict juridici s-ar putea indica ca
regulile stabilite de catre Normele 10018-20 reglementeaza regimul juridic a doua categorii de
persoane juridice imputernicite de a efectua operatiuni de cumparare-vinzare a valutei straine:
casele de schimb valutar (1); si hotelurile (in cadrul carora se deschide unul sau mai multe
puncte de schimb valutar).
458
sau organizatiei, locul de amplasare a puncrului de schimb. Natura juridica al acestei obligatii
este diferita in functie de natura informatiei care se schimba - regula generala este ca notificarea
schimbarilor in informatia sus-menf ionata Bancii Nationale a Moldovei are menirea de a o
incunostiinta despre aceste schimbari. Neexecutarea acestei obligatii va duce la faptul ca B.N.M.
va dispune de informatii cel putin invechite, cel mult ce nu corespund realitatii" cu privinta la
agentul de schimb valutar - ceea ce [in ultimul caz mentionat] ii va acorda facilitatea de a aplica
fata de acest agent sanctiunile mentionate mai sus.
Totusi, in unele cazuri schimbari sus-mentionate au ca efect necesitarea eliberarii unei noi
autorizatii - acesta este cazul schimbarii denumirii/sediului casei de schimb valutar (p. 3.9. a
Normelor); sau modificarea denumirii hotelului sau organizatiei hoteliere, si/ sau a locului de
amplasare a punctului de schimb (p. 6.12. a Normelor). Aceste fapte genereaza obligatia de
notificare din partea titularului autorizatiei; si obligatia de emitere a unei noi autorizatii cu
retragerea simultata a cele prededente, din partea B.N.M. - p. 3.9. a Normelor).
Normele stabilesc doua cazuri de incetare a valabilitatii: a) incetarea activitatii titularului
autorizatiei (p. 3.10. in cazul CSV); si b) lipsa activitatilor de schimb valutar timp de un an din
momentul eliberarii autorizatiei (p. 3.11. in cazul CSV, p.). Totusi, in cazul b) B.N.M. nu are
obligatia, ci dreptul de a revoca autorizatia eliberata - deci, realizarea acesui drept este la
discretia B.N.M.. Principiile activitatii
Principiile de baza cu privire la modul de efectuare de catre casele de schimb valutar a
operatiunilor de cumparare-vinzare a valutei sint elucidate in rindurile ce urmeaza. Suspendarea
si incetarea activitatii
Principiul general declarat de Norme este ca suspendarea activitaii agentilor de schimb valutar se
face cu conditia instiintarii prealabile a B.N.M..
incetarea activitatii este guvernata de principiile generale ale dreptului civil referitoare la
modalitatile de incetare a activitatii agentilor economici. Totusi, Normele stabilesc si in acest
sens doua cazuri particulare:
incetarea activitatii agentului de schimb valutar conditioneza automat incetarea
activitatii autorizatiei emise de B.N.M.; si invers- incetarea activitatii agentului de schimb
valutar in cazul retragerii licentei ca
sanctiune pentru incalcarea legislatie valutare. in acest caz casa de schimb i valutar, punctul
de schimb din hotel sint obligate sa sisteze activitatea lor, despre
care fapt instiinteaza in scris Banca Nationala a Moldovei, anexind originalele
autorizatiilor eliberate" (p. 10.2.1.).
, w ''t.&ifdo.-.., , v ,-,,,:
Alte societati comerciale cu capacitate limitata de efectuare a operatiunilor valutare
,. ,,, ,
, Jt
in afara de B.N.M. si dealerii autorizati, operatiunile valutaie ale caioia sint reglementate de
Regulamentul reglementarii valutare, legislatia bancara a Republicii Moldova stabileste
suplimentar unele categorii de societati comerciale, specificul activitatii carora justifica
permisiunea acordata lor de catre B.N.M. de efectuare a anumitor operatiuni cu valuta straina,
fara necesitatea unor autorizatii suplimentare. La aceasta categorie de societati comerciale se
atribuie:
tHiK':?:; JS
y a. magazinele duty-free;
s b. agentii economici care activeaza in domeniul aviatiei civile. Capacitatea valutara limitata a
magazinelor duty-free este reglementata de Instructiunea nr.10018-25 Conditiile de activitate
a magazinelor duty-free" cu valuta liber convertibila", aprobata prin HCA a B.N.M.
(proces-verbal nr. 35 din 2 august 1994)742. Acest act normativ a fost aprobat de catre B.N.M. in
conformitate cu prevederile Decretului Presedintelui Republicii Moldova nr. 195 din 03.06.1994
Privind organizarea magazinelor care comercializeaza marfuri in regim duty-free" precum si a
magazinelor de servire a corpului diplomatic"743, care permitea intreprinderilor, institutiilor si
organizatiilor in orice forma de proprietate sa deschida in punctele de trecere a frontierei vamale
ale Republicii Moldova, prin care se efectueaza traficul aerian, terestru si naval, magazine care
461
incaseze valuta straina in numerar: (i) de la pasagerii rezidenti si nerezidenti ce pleaca din
Republica Moldova, si (ii) numai pentru excedent de bagaj, si (iii) numai in cazul in care acestia
nu pot achita plata in lei moldovenesti. Agentul economic care a obtinut autorizatia pentru
incasarea valutei straine in numerar de la pasageri este in drept de a presta, in baza de contract,
agentilor economici care nu detin autorizatie de acest gen servicii de incasare a valutei straine in
numerar de la pasageri.
Agentul economic care a obtinut autorizatia pentru incasarea valutei straine in numerar de la
operatorii aerieni straini este in drept sa incaseze valuta straina in numerar in urmatoarele
cazuri: (i) intreprinderile ce presteaza servicii la sol - numai in cazul efectuarii de catre operatorii
aerieni straini a curselor neregulate (charter) sau aterizarii din motive tehnice; (ii) i. S.
MOLDATSA" - pentru prestarea serviciilor de trafic aerian - numai in cazul efectuarii de catre
operatorii aerieni straini a rutelor speciale (cu sefi de state si de guvern la bord) si a rutelor
fortelor armate aeriene straine; (iii) I.S. Aeroportul International Chisinau" - pentru prestarea
serviciilor aeroportuare, inclusiv a serviciilor de aterizare, pentru pasageri, pentru asigurarea
securitatii aeronautice si pentru stationarea aeronavei - numai in cazul efectuarii de catre
operatorii aerieni straini a curselor neregulate (charter) sau aterizarii din motive tehnice.
b. primirii valutei straine in numerar din contul in valuta straina pentru achitarea cheltuielilor
suportate pe aeroporturile straine in cazul efectuarii curselor neregulate (charter) sau aterizarii
din motive tehnice.
Fata agentii economici carora li se permite prin Instructiunea mentionata primirea platilor in
valuta straina, se aplica aceleasi principii referitoare la utilizarea valutei straine primite, ca la
magazinele care comercializeaza marfuri in regim duty-free", in particular obligatia de vinzare
in termen de douazeci si patru de ore a valutei straine receptionate, catre oricare banca
comerciala (a), dreptul de a mentine o rezerva de numerar pentru decontari cu clientii, in marime
maxima de o mie dolari S.U. A. (b), etc. Totadata, exista multe asemanari si in ceea ce priveste
procedura de primire de la B.N.M. a autorizatiei de primire a platilor in valuta straina, de catre
agentii economici din domeniul aviatiei civile ca si in cazul magazinelor duty-free", la
B.N.M. se prezinta un demers la care se anexeaza documentele enumerate in Instructiune (lista
carora este practic similara cu cea aplicabila magazinelor duty-free", unica deosebire constind
in faptul ca magazinele includ in setul de documente pentru primire autorizatiei, permisiunile
respective ale Departamentului controlului vamal, pe cind companiile de aviatie civila permisiunile respective de la Administratia de Stat a Aviatiei Civile.
Operatiunile in valuta straina
Gestiunea conturilor valutare a clientilor
Ordinea generala de deschidere si gestiune a conturilor valutare a persoanelor fizice sau juridice
rezidente si nerezidente este reglementata de Regulament, cit si de actele normative ale B.N.M.
care stabilesc regimul juridic de deschidere si gestiune a conturilor. Conturile valutare, deschise
in institutiile bancare ale republicii, se clasifica in
conturile valutare ale persoanelor fizice si
juridice rezidente; conturile valutare ale persoanelor fizice si j uridice nerezidente.
Conturile valutare ale rezidentilor
;
conturilor bancare in institutiile financiare ale Republicii Moldova, nr. 1 din 23 iulie 1992 (care
reglementa modul si conditiile de deschidere, gestiune si inchidere a conturilor in lei
moldovenesti), pe de o parte, si a Ordinii nr. 10018-18 (care reglementa modul si conditiile de
deschidere, gestiune si inchidere a conturilor in lei moldovenesti),pe de alta parte, este evident ca
aceste doua acte normative erau practic similare, distinciitie dintre ele neprezentind o suficienta
importanta pentru a crea un regim juridic separat pentru contrurile valutare;
b. daca crearea a doua regimuri juridice distincte -pentru conturile in lei moldovenesti, pe de o
parte, si pentru conturile in valuta straina, pe de alta parte - putea fi explicabila tinind cont de
contextul istoric al adoptarii de catre B.N.M. a actelor normative respective (in 1992 B.N.M.
avea o experienta limitata in reglementarea pietei valutare (1), piata care ea insasi era extrem de
turbulenta si era semnificativ influentata de factori externi, cel mai important fiind lipsa unei
valute nationale proprii, si deci a unei politici valutare de sine statatoare (2)), evolutia si
civilizarea" metodelor utilizate de catre B.N.M. in ceea ce priveste reglementarea pietei valutare
(piata care se caracteriza prin existenta monedei nationale proprii - leul, pus in circulatie in
noiembrie 1993) a transformat distinctia intre regimurile juridice stabilite pentru categoriile susmentionate de conturi (in lei moldovenesti, si in valuta straina) in una artificiala.
Astfel, normele ce reglementeaza conditiile de deschidere, gestiune si inchidere a conturilor in
valuta straina a persoanelor juridice si fizice rezidente, se contin atit in Regulamentul
reglementarii valutare, cit si in Regulamentului privind deschiderea si inchiderea conturilor la
bancile din Republica Moldova.
Pentru detalii referitor la regimul juridic de deschidere si inchidere a conturilor in bancile
comerciale din Republica Moldova, vezi compartimentul 4.3. Reglementarea juridica a
raporturilor legate de deschiderea, gestiunea si inchiderea conturilor bancare in Republica
Moldova" in Titlul IV Operatii bancare pasive", supra.
Conturile valutare ale nerezidentilor
Conform p. I.lOal Regulamentului nerezidenti" sint persoanele fizice si juridice, care nu sint
rezidente (vezi p.3.1.1. mai sus). Conturile valutare ale persoanelor fizice nerezidente se deschid
in baza cererii si a pasaportului. Conturile valutare ale persoanelor juridice nerezidente se
deschid in corespundere cu Ordinea de deschidere si gestiune a conturilor in valuta straina
de catre firmele si organizatiile straine", aprobata prin HCA a B.N.M., procesul verbal
Nr.22 din 23.03.1992.
Pentru deschiderea contului se prezinta Cererea pentru deschiderea contului (Anexa Nr.2),
cartela cu specimene (Anexa Nr.3), documentele, ce certifica legalitatea formarii firmei etc.
Gestiunea conturilor valutare consta in: cumpararea si vinzarea din numeie clientului pe contul
lui sau pe contul lui din numele propriu a bancii a valutei, deservirea contului (deschiderea de
acreditive, debitarea sau creditarea contului clientului, efectuarea vinzarii obligatorii a valutei de
pe cont clientului, etc.) As vrea sa ma opresc la ultimul aspect a activitatii mentionate. Si ultimul
aspect. Tot ce s-a mentionat in p.l al capitolulului de fata, se refera la bancile comerciale. Banca
Nationala deschide conturi in valuta numai bancilor comerciale, in rest functiile ei se reduc la
supravegherea asupra respectarii de catre ele a legislatiei valutare.
Operatiile necomerciale in valuta straina
Operatiunile valutare necoinerciale sint incasarile in valuta, care rezulta din relatiile cu
strainatatea, alte decit cele de comert exterior (intretinerea reprezentantelor diplomatice,
consulare, a agentiilor, delegatiilor si misiunilor oficiale, cheltuielile si veniturile privind turistii
moldoveni si straini, drepturi de autor, succesiuni, chirii, onorarii, burse, ajutoare, pensii, donatii,
subventi, prime de asigurare, despagubiri de la societatile de asigurare...etc.)"747. Aceste
operatiuni, dupa regula generala, se efectuiaza fara restrictii in conformitate cu acorduri speciale
in acest domeniul, incheiate in mod bilateral intre guvernele, ministerele de finante, bancile
centrale ale unor doua tari. in legislatia valutara a Republica Moldova principiul liberalismului
platilor in valuta straina efectuate in cadrul operatiunilor necomerciale respective, nu este
reflectat in Regulamentul reglementarii valutare din 13.01.1994. in schimb, Regulamentul
defineste in punctul 1.8. termenul de plati la operatiuni curente internationale" platile in lei
466
Nationala a Moldovei, dealerii autorizati (bancile comerciale, CSV si PSH), bancile straine si
Guvernul Republicii Moldova. Banca Nationala a Moldovei efectueaza operatiuni de
cumparare si vinzare a valutei straine cu dealerii autorizati, cu bancile straine si cu Guvernul
Republicii Moldova. Dealerii autorizati au dreptul sa cumpere si sa vinda valuta straina atit
rezidentilor, cit si nerezidentilor in conformitate cu prevederile licentelor eliberate acestora.
Bancile autorizate pot, la insarcinarea bancilor nerezidente, sa cumpere valuta straina
neconvertibila si sa vinda orice valuta straina pe piata valutara interna. B.N.M. si bancile
autorizate pot sa cumpere si sa vinda valuta straina la Bursa Valutara Interbancara, in
conformitate cu Regulamentul privind ordinea organizarii licitatiilor si vinzarilor Bursei
Valutare Interbancare a Moldovei" din 10 august 1993, si Normele privind modul de
efectuare a seantelor de fixing ale Bursei Valutare Interbancare" din lOnoiembrie 1993748. in
conformitate cu actele respective, cumpararea si vinzarea valutei convertibile poate fi efectuata
de bancile comerciale din Moldova numai pe piata valutara, care se imparte in doua segmente:
piata valutara destinata operatiunilor de vinzare-cumparare a valutei, efectuate de catre banci cu
participarea persoanelor juridice; piata valutara destinata operatiunilor de vinzare-cumparare a
valutei, efectuate de catre banci cu participarea persoanelor fizice.
j.
Sedintele de fixing la Bursa Valutara Interbancara se petrec zilnic. Ordinea de petrecere a
operatiunilor valutare in afara Bursei Valutare Interbancare se stabileste de Acordul privind
piata interbancara de operatiuni valutare in Republica Moldova.
Guvernul Republicii Moldova poate sa cumpere si sa vinda valuta straina prin intermediul
Bancii Nationale a Moldovei si a bancilor autorizate.
;1; ,.,
TITLUL VIII. Operatiuni bancare cu titluri de valoare 8.1. Definitia operatiunilor bancare cu
titluri de valoare
Definitia titlurilor de valoare
inainte de a trece la definitia operatiunilor bancare cu titluri de valoare, este necesar de precizat
semnificatia termenului titluri de valoare". Termenul de titlu de valoare" a aparut pentru prima
data in doctrina juridica germana - astfel, la sfirsitul secolului XIX savantul german Thol
intelegea prin titluri de valoare orice document incorporind un drept partrimonial. Curind dupa
aceasta alt savant german - Brunner a propus definitia sa a titlurilor de valoare, definitie care
a stat la baza evolutiei ulterioare a doctrinei - titlu de valoare este document, prezentarea caruia
este necesara pentru realizarea dreptului incorporat in el750. Doctrina juridica italiana a urmat
definitia mentionata - ca exemplu pot servi lucrarile juristului italian Vivante751. O pozitie aparte
au ocupat-o savantii francezi in ceea ce priveste definitia titlurilor de valoare - doctrina juridica
franceza face distinctie intre doua tipuri de titluri de valoare: valeurs mobilieres si effets de
commerce151. Notiunea de valeurs mobilieres cuprinte totalitatea titlurilor, care fac obiectul
emisiei in masa, si circulatiei la bursa de valori prin intermediul agentilor de bursa (la aceasta
categorie savantii francezi atribuiau renta, obligatiunile si actiunile). Spre deosebire de ele, effets
de commerce erau considerate titlurile, destinate fundamental realizarii decontarilor in cadrul
actelor de comert (ex. cambia, cecul). Desi permise spre vinzare-cumparare la bursele de valori,
aceste titluri in practica nu constituie obiectul comertului la bursele mentionate, iar circulatia lor
este realizata in principal de catre banci si alte institutii financiare. Astfel, distrinctia
fundamentala trasata de doctrina franceza intre cele doua tipuri de titluri de valoare, este tipul de
piata pe care are loc circulatia comerciala a titlurilor respective: valorile mobiliare circula pe asanumita piata a capitalurilor, pe in care efectele de comert circula pe piata financiara.
Totusi, exista o deosebire fundamentala intre definitia titlurilor de valoare, propusa de doctrina
germana, si cea propusa de cea franceza - ultima este mai limitata ca scop,
neincluzind in categoria de titluri de valoare documentele ce atesta dreptul asupra marfii in curs
de transportare (cu exceptia warrant-ului, care este atribuit de doctrina franceza la efecte de
comert). Iata de ce inconventientele operarii cu doua concepte conexe care formeaza notiunea de
titluri de valoare, cit si influenta evolutiilor din doctrinele juridice germana si italiana, au condus
468
la aparitia primelor incercari de a unifica cele doua varietati ale titlurilor de valoare - astfel,
savantul francez Thaller a formulat conceptul de titre de credit, care sint valori de toate tipurile
incorporate intr-un instrument letric, intr-un certificat, care este pus in circulatie si acorda
titularului dreptul la una sau citeva prestatii pecuniare753.
in sfirsit, prezinta interes si pozitia specifica a doctrinei juridice anglo-saxone in materia
analizata - desi teoreticienii sistemului common law nu au elaborat o definitie unica pentru
titlurile de valoare, doctrina anglo-saxona a evoluat pe carea elaborarii definitiilor pentru
varietatile concrete de titluri de valoare, care impreuna sint intrunite in termenul generic de
instrumente negociabile (engl. negociable insturments). Jurisprudenta anglo-saxona defineste
instrumentul negociabla drept un titlu la purtator sau la ordin, ce ofera titularului cu buna
credinta dreptul la primirea unei plati, drept primit fara vicii de la titularii precedenti754. Notiunea
de instrument negociabil este mult mai restrinsa decit cea a titlului de valoare, si se apropie ca
scop de conceptul francez de effets de commerce. Doctrina juridica rusa de pina la revolutie
impartaseste conceptia germana asurpa esentei titlurilor de valoare - astfel, savantul rus Agarcov
considera ca titlurile de valoare sint documentele, prezentarea carora este necesara pentru
realizarea dreptului incorporat in ele755 - concept care implica o asemenea nivel de
interdependenta intre titlul de valoare si dreptul patrimonial sau nepatrimonial incorporat in
acesta, incit transmiterea titlului sinonimeaza cu transferarea dreptului. Autorul indica ca
prezentarea titlului de valoare spre plata are o semnificatie dubla: legitimarea prezentatorului ca
titular legal al dreptului incorporat in titlul prezentat, si acordarea posibilitatii debitorului sa-si
onoreze obligatia conform titlului de valoare (debitorul nu numai ca nu poate sasi execute
obligatia fara prezentarea titlului - executarea contra prezentare are efectul transferarii asupra
debitorului ce si-a executat obligatia, a drepturilor de creditor conform titlului de valoare onorat,
ce inseamna acordarea dreptului de a cere executarea obligatiilor decurgind din titlul de valoare,
de la debitorii subsecventi), in ceea ce priveste definitia legala a titlurilor de valoare, trebuie de
mentionat ca desi Legea privind institutiile financiare756 utilizeaza termenul titluri de valoare" termen preluat din Legea Republicii Moldova privind circulatia hirtiilor de valoare757, odata cu
abrogarea acesteia din urma la 18 noiembrie 1999 prin noua lege Privind piata valorilor
mobiliare"758 termenul de hirtii de valoare759 a fost substituit prin cel de valoare mobiliara,
definita de Legea din 18.11.1999 ca titlu financiar care confirma drepturile patrimoniale sau
nepatrimoniale ale unei persoane in raport cu alta persoana, drepturi ce nu pot fi realizate sau
transmise fara prezentarea acestui titlu financiar, fara inscrierea respectiva in registrul
detinatorilor de valori mobiliare nominative ori in documentele de evidenta ale detinatorului
nominal al acestor valori mobiliare". Datorita faptului ca Legea institutiilor financiare opereaza
cu termenul titluri de valoare", care de fapt insa este tratat in legislatia curenta ca sinonim al
valorilor mobiliare", in cele ce urmeaza vom utiliza aceasta expresie pentru scopurile
examinarii operatiunilor bancare cu aceste titluri.
Din comparatia definitiei titlurilor de valoare, continuta in legislatia Republicii Moldova, cu
diferite curente doctrinale de definire a titlurilor de valoare, se poate trage concluzia ca
legislatorul moldovenesc a aderat la definitia germana a titlurilor de valoare, desi le desemneaza
prin termenul valori mobiliare" - termen ce poate produce confuzii ca sugerind similitudinea cu
conceptul cu acelasi titlu din doctrina franceza.
Clasificarea titlurilor de valoare
in ceea ce priveste clasificarea titlurilor de valoare, aici din nou doctrina dreptului bancar are o
pozitie un pic diferita fata de cea a legislatiei bancare curente din Republica Moldova. in
majoritatea izvoarelor doctrinale titlurile de valoare se clasifica in trei categorii mari:
a. titluri de valoare la purtator;
b. titluri de valoare la ordin;
c. titluri de valoare nominative.
Totusi, desi teoria dreptului bancar este unanima in ceea ce priveste tipologia titlurilor de
valoare, opiniile se diversifica atunci in care vine vorba criteriului dupa care se titlurile de
valoare se clasifica in cele trei categorii sus-mentionate: unii autori indica ca ca criteriu pentru
469
clasificarea mentionata este modul de indicare a titularului titlului de valoare; altii - modul de
transferare a dreptului inserat in titlul de valoare, ce-a de-a treia grupa de autori considera ca
veritabilul criteriu pentru clasificarea mentionata a titlurilor de valoare, a servit modul de
legitimare a titularului acestui titlu. Consideram ca pe cit de diferite sint aceste opinii, fiecare din
ele reflecta o realitate, deaceea sintem de parerea ca toate cele trei criterii in mod cumulativ sint
utilizate pentru clasificarea titlurilor de valoare:
a. in functie de modul de indicare a titularului titlului de valoare, clasificare mentionata se
exprima prin faptul, ca detinatorul dreptului de creanta materializat prin titlul de valoare, este
indicat in mod diferit in functie de tipul titlului in cauza, dupa cum urmeaza:
- in titlurile la purtator detinatorul titlului nu este indicat de loc;
- in titlurile la ordin titularul este indicat, cu sau fara mentiunea la ordinul...";
- in titlurile nominative titularul este indicat, cu mentiunea nu la ordin". Aceasta indica asupra
faptului, ca titlul care identifica titularul fara a contine alte precizari, va fi prezumat la ordin consecinta explicabila probabil prin intentia de a atentiona utilizatorii titlurilor de valoare asupra
consecintelor clasificarii titlului ca fiind nominativ (cea mai grava fiind procedura sofisticata de
transmitere - vezi infra) (emitentul titlului se considera ca si-a exprimat cu buna vointa intentia
de a emite un titlu de valoare nominativ, prin inserarea cuvintelor nu la ordin").
b. in functie de modul de transmitere a titlului, clasificarea sus-mentionata se rezuma la
urmatoarele:
- titlurile de valoare la purtator se transmit prin traditiune (simpla inminare);
- titlurile de valoare la ordin se transmit prin gir (indosament);
- titlurile de valoare nominative se transmit prin cesiune.
Totusi, legitimitatea acestor criterii poate fi pusa la indoiala, din urmatoarele considerente:
- criteriul clasificarii titlurilor de valoare in functie de modalitatea de indicare a titularului titlului
respectiv, este relativ - asa, bunaoara, legislatiile interne ale unor tari admit indicarea in titlurile
la purtator a mentiunii exprese la purtator", iar uneori chiar admit posibiltiatea inserarii in titlu a
unei indicatii semnifiin care alternativitatea titlului la purtator - la ordin - nominativ" (prin
mentionarea, alaturi de clauza la purtator" a numelui (denumirii) titularului - ex. legea germana
privind cecurile, din 1904, art. 4; legea austriaca privind cecurile, din 1906, art. 3, etc). Un alt
exemplu al relativitatii criteriului mentionat, este exemplificat prin regimul j uridic al titlurilor la
ordin - in multe legislatii sint considerate la ordin si titlurile in care lipseste mentiunea la ordin"
(fapt ce a generat sub-clasificarea titlurilor la ordin, in doua grupe distincte: titlurile la ordin
prin efectul legii", si titlurile la ordin prin vointa partilor"760).
- in ceea ce priveste criteriul clasificarii in functie de modalitatea de transmitere a titlului, in
privinta lui de asemenea au fost exprimate critici, care invedereaza relativitatea lui: astfel, spre
exemplu, titlul de valoare la ordin, pe care titularul aplica un gir in alb, va fi transmisibil in mod
similar titlului de valoare la purtator, insa aceasta nu transforma titlul analizat intr-un titlu la
purtator, ci el ramine titlu la ordin cu o modalitate simplificata de transmitere.
,iii..-- .'.-.! .
'
-.. ."' '
'i
i , :AJ ;!.'..... ' ii'iit.;:,../".
Pentru a elimina defectiunile criteriilor mentionate, teoria dreptului bancar a inaintat un al
treileaprincipium divisionis a titlurilor de valoare:
c. in functie de modul de legitimare a titularului dreptului materializat in titlul de valoare.
Explicatia acestui principiu rezulta din chiar definitia titlului de valoare - daca acesta este un
titlu, prezentarea caruia (adica legitimarea - aut.) este solicitata de la titular pentru a avea
posibilitatea de a pretinde executarea dreptului incorporat in titlu, modalitatea acestei prezentari
(legitimarea) trebuie sa si fie criteriul de clasificare a titlurilor de valoare. Cu alte cuvinte:
- in titlurile de valoare la purtator, pentru a-si legitima dreptul sau decurgind din titlul de valoare,
titularul este solicitat doar sa prezinte acest titlu persoanei obligate.
- in titlurile de valoare la ordin, titularul trebuie sa-si legitimeze dreptul decurding din titlu, nu
470
numai prin simpla traditiune a inscrisului, ci si prinr-un numar consecutiv de giruri neintrerupte.
- in titlurile de valoare nominative, legitimarea titularului se efectueaza prin indicarea acestuia in
textul titlului insasi, cit si in registrul titularilor titlurilor de valoare nominative, registru care este
mentinut de emitent.
Clasificarea titlurilor de valoare in cele trei grupe, nu este confirmata de legislatia interna a
Republicii Moldova - atit Legea (precedenta) privind circulatia hirtiilor de valoare, cit si cea
(actuala) privind piata valorilor mobiliare, mentioneaza doar doua tipuri de titluri de valoare:
titlurile la purtator si titlurile la ordin. Conform legii privind piata valorilor mobilicare, constituie
valori mobiliare la purtator titlurile financiare care nu contin numele (denumirea) proprietarilor
lor; iar valori mobiliare nominative sint titlurile financiare care contin numele (denumirea)
proprietarului. Totodata, Legea Republicii Moldova privind piata valorilor mobiliare,
introduce .o clasificare proprie a titlurilor de valoare, in functie de forma materiala a acestui titlu,
in doua categorii:
a. titluri de valoare (valori mobiliare) materializate.
Acestea sint titluri financiare care exista sub forma de certificate ale valorilor mobiliare.
Proprietarul valorilor mobiliare materializate se identifica conform certificatului valorilor
mobiliare perfectat in modul stabilit sau, in cazul in care certificatul este transmis detinatorului
nominal, conform inscrierii facute in documentele de evidenta ale acestuia. Certificatul titlurilor
de valoare, care trebuie sa corespunda conditiilor si sa contina informatiile indicate in articolul 3
al legii. Astfel, pentru titlurile de valoare materializate este stabilita o forma de existenta unica,
fara relevanta de tipul titlului de valoare concret (actiune, obligatiune etc).
b. titluri de valoare (valori mobiliare) nematerializate.
tii Acestea sint titlurile de valoare care exista in forma de inscrieri facute in conturi.
Proprietarul valorilor mobiliare nominative nematerializate se identifica conform inscrierii facute
in registrul detinatorilor unor astfel de valori mobiliare sau, in cazul transmiterii acestor valori
detinatorului nominal, conform inscrierii facute in documentele de evidenta ale acestuia.
Definitia operatiunilor bancare cu titluri de valoare
Ceea ce este important de mentionat, este lipsa oricarei definitii a operatiunilor cu titluri de
valoare" in legislatia bancara a Republicii Moldova: nu numai ca Legea institutiilor financiare nu
formuleaza nici o precizare in acest sens - nici chiar Legea privind piata valorilor mobiliare nu
defineste termenul mentionat. Totusi, prin aplicarea conceptului de activitati financiare" (o
varietate a carora sint operatiunile cu titlu de valoare - vezi art. 26 a legii respective) la definitia
valorilor mobiliare", putem conchide ca operatiunile bancare cu titluri de valoare sint
operatiunile cu valorile mobiliare, efectuate de banci din numele si pe contul propriu sau al
clientilor, la care se atribuie:
a. cumpararea ori vinzarea, in cont propriu sau in contul clientilor, a titlurilor de valoare. in
aceasta grupa de operatiuni cu titluri de valoare intra si subscrierea titlurilor de valoarea
(underwriting) - activitate de mediere la emisiuni, desfasurata in numele emitentului, in vederea
promovarii ofertei publice primare si plasamentului titlurilor de valoare ale emitentului;
b. pastrarea si gestiunea titlurilor de valoare (operatiunile de trust). In aceasta
categorie intra:
-operatiunile de depozitare-activitate de prestare a serviciilor de pastrare a titlurilor
de valoare si/sau de evidenta a drepturilor deponentilor asupra acestor titluri;
- gestiunea fiduciara titlurilor de valoare - activitate desfasurata de manager persoana
juridica conform contractului de administrare fiduciara a urmatorului patrimoniu transmis
acestuia:
a) a titlurilor de valoare;
b) a mijloacelor banesti destinate investirii in titluri de valoare;
c) a titlurilor de valoare obtinute ca rezultat al administrarii fiduciare a titlurilor de valoare;
d) a mijloacelor banesti obtinute ca rezultat al administrarii fiduciare a titlurilor de
valoare;
c. acordarea serviciilor de consultanta aferente activitatilor indicate in pp. a-b de mai
471
sus.
d. emiterea tilurilor de valoare proprii, adica operatiunea reailizata de o persoana juridica sau
autoritate a administratiei publice, care emite valori mobiliare si isi asuma obligatii fata de
detinatorii de valori mobiliare in vederea realizarii drepturilor conferite de valorile mobiliare
respective.
Cu alte cuvinte, operatiunile bancare cu titluri de valoare include urmatoarele tipuri de activitati:
.. .. .
.,
a. activitatile de broker;
b. activitatile de dealer;
.'
c. activitatile de depozitar;
d. activitatile de decontari si clearing al tranzactiilor cu titluri de valoare;
e. activitatile de tinere si pastrare a registrului detinatorilor titlurilor de valoare;
;
f. activitatile de organizare a comertului cu titluri de valoare.
8.2. Izvoarele reglementarii juridice
Operatiunile cu titluri de valoare constituie o varietate a activitatilor financiare ce tin de
competenta bancilor, in conformitate cu articolul 26 a Legii institutiilor financiare761. Tipologia
operatiuinilor cu titluri de valoare, care pot fi efectuate de bancile comerciale, este completata de
articolul 3 a Legii cu privire la piata valorilor mobiliare762. Aditional la legile sus-mentionate,
regimul juridic al operatiunilor bancare cu valori mobiliare este format si din actele normative
ale Bancii Nationale a Moldovei, destinate sa guverneze unele aspecte specifice ale activitatilor
respective, realizate de bancile comerciale din Republica Moldova, cel mai important dintre care
este Instructiunea privind particularitatile emisiunilor de actiuni ale bancilor si modul de
autorizare a lor de catre Banca Nationala a Moldovei, aprobata prin HCA a B.N.M. nr. 181
din 22.06.2000.
in afara de aceasta, datorita faptului ca la categoria de titluri de valoare se atribuie si unele
instrumente de plata (cum ar fi cambia si cecul), cit si unele documente de transport (ex.
conosamentul), in categoria de izvoare a reglementarii juridice a operatiunilor cu titluri de
valoare intra si actele normative de drept intern si international in domeniile mentionate.
Concluzia respectiva este confirmata de insasi legea privind piata valorilor mobiliare, care in
articolul 2 indica ca conditiile si modul de emitere a valorilor mobiliare in forma de certificate de
depozit, certificate de economii, cambii bancare sint reglementate de prezenta lege, de alte acte
legislative si se stabilesc de catre Banca Nationala a Moldovei764 (i), iar emisiunea, plasamentul
si circulatia valorilor mobiliare de stat sint reglementate de Legea privind datoria de stat si
garantiile de stat765 si de celelalte acte normative emise intru executarea ei.
8.3. Varietatile operatiunilor bancare cu titluri de valoare Clasificarea operatiunilor bancare cu
titluri de valoare
In legislatia si doctrina bancara sint expusa pareri diverse despre tipologia operatiunilor bancare
cu valori mobiliare. Toata diversitatea de opinii poate, totusi, fi sumarizata la urmatoarele
varietati:
Clasificarea operatiunilor bancare cu titluri de valoare poate fi efectuata dupa citeva criterii:
a. calitatea bancii comerciale in operatiunea respectiva
- operatiuni din nume si pe cont propriu
- operatiuni din nume propriu si pe contul clientului
- operatiuni din nume si pe contul clientului
Din lista operatiunilor bancare cu titluri de valoare, indicate mai sus, la categoria operatiunilor
din nume si pe cont propriu, se atribuie cumpararea-vinzarea titlurilor de valoare, serviciile de
consultanta, si emiterea titlurilor de valoare proprii. Operatiunile de vinzare-cumparare pot fi
efectuate de banci si din nume propriu dar pe contul clientului. in sfirsit, exista anumite feluri de
operatiuni bancare cu titluri de valoare, care pot fi efecutate doar din numele si din contul
clientului:
472
Valorilor Mobiliare), incheiat intre detinatorul titlurilor de valoare, si brokerul, care este
participant profesionist pe piata titlurilor de valoare. Confruntarea definitiei activitatii de
brokeraj, cu reglementarea acesteia, permite sa conchidem ca contractul de brokeraj este un
contract de mandat sau comision, incheiat cu un tip de participanti profesionisti la piata titlurilor
de valoarea - brokerii.
b. activitatii de dealer. Conform definitiei din legea privind piata valorilor mobiliare, activitatea
de dealer este activitate de cumparare a valorilor mobiliare, in numele si din cont propriu, pentru
vinzarea lor ulterioara in scopul obtinerii de profit. Spre deosebire de broker, care actioneaza ca
mandatar al clientului, adica din numele si pe contul acestuia, dealer-ul este participant la piata
titlurilor de valoare, care realizeaza operatiuni speculative de vinzare-cumparare a titlurilor de
valoare, pe propriul cont si risc. Legea stabileste prioritatea tranzactiilor efectuiate de un
participant la piata titlurilor de valoare, care actioneaza in calitate de broker, fata de operatiunile
sale in calitate de dealer.
c. activitatii de underwriting. Conform definitiei legale, activitatea de underwriting este o
activitate de mediere la emisiuni, desfasurata in numele emitentului, in vederea promovarii
ofertei publice primare si plasamentului titlurilor de valoare ale emitentului. Ea se desfasoara de
o categorie speciala de participanti la piata titlurilor de valoare -underwriter (1), in baza
contractului de underwriting (dupa forma contractului-model aprobat de Comisia Nationala a
Valorilor Mobiliare) incheiat de acesta cu emitentul titlurilor de valoare (2).
d. activitatii de administrare a investitiilor. Ea se efectueaza de un participant
profesionist la piata titlurilor de valoare - manager (1), in conformitate cu contractul de
administrare a investitiilor incheiat de acesta cu detinatorul titlurilor de valoare (2).
in doctrina de specialitate toate aceste categorii sus-mentionate de operatiuni de
vinzare-cumparare sint grupate in doua categorii:
(i) operatiunile mentionate in punctele a. si b. sint atribuite la categoria operatiunilor
bursiere cu titluri de valoare.
(ii) operatiunile mentionate in punctele c. si d. sint atribuite la catetoria operatiunilor
fiduciare (de trust) cu titluri de valoare.
Operatiunile bursiere cu titlurile de valoare
,
;
hirtii de valoare si valute straine sau unde se desfasoara tranzactii cu marfuri". Legea privind
piata valorilor mobiliare defineste activitatea bursiera pe piata valorilor mobiliare ca activitate
organizata a pietei valorilor mobiliare, orientata spre crearea infrastructurii si prestarea serviciilor
care asigura efectuarea tranzactiilor civile cu valori mobiliare intre participantii la piata valorilor
mobiliare. Reglementarii operatiunilor de vinzare-cumparare a titlurilor de valoare la bursa de
valori este dedicat capitolul 8 al legii - Bursa de valori", in conformitate cu prevederile
capitolului respectiv, bursa de valori este o organizatie
necomerciala fara dreptul de a distribui sub nici o forma membrilor bursei venitul obtinut din
acivitatea sa (1), fondata de doua categorii de participanti profesionisti la piata titlurilor de
valoare - brokeri si dealeri - in forma organizational-juridica de societate pe actiuni de tip inchis
(2), avind un capital statutar nu mai mic de 500 mii lei (3), cu statutul aprobat de Comisia
Nationala a Valorilor Mobiliare (4). Astfel, in afara de legea privind piata valorilor mobiliare,
fata de bursa de valori sint aplicabile si prevederile legii privind societatile pe actiuni766. Totusi,
exista o necorespundere intre definitia societatii pe actiuni, continuta in legea mentionata
(articolul 2 al careia spune ca SA este considerata societatea comerciala (evid. de autor) al carei
capital social este in intregime impartit in actiuni), si definitia bursei de valori ca societate
necomerciala. Sintem de parerea ca conflictul respectiv trebuie solutionat in favoarea
comercialitatii activitatii bursei de valori.
in afara de cele doua legi mentionate, exista un numar de acte subordonate legilor, care
reglementeaza diferite aspecte ale activitatii bursei de valori din Republica Moldova, precum
urmeaza:
(i) Hotarirea Guvernului Republicii Moldova, nr. 506 din 18.05.98 Pentru aprobarea
Regulamentului privind vinzarea actiunilor statului la Bursa de Valori a Moldovei"767; (ii)
Instructiunea provizorie a Comisiei de Stat pentru Piata Hirtiilor de Valoare (actualmente
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare - aut.) din 16.06.1995, cu privire la modul de
receptionare a ordinelor pentru vinzarea hirtiilor de valoare la bursa de valori768; (iii)
Instructiunea provizorie a CNVM, nr.l 63/64/1/01-105S, privind modul de expunere a actiunilor
statului spre vinzare la Bursa de Valori si de determinare a preturilor de vinzare769;
(iv) Instructiunea provizorie, aprobata prin Hotarirea CSPH V din 10.11.1997 nr. 70/3, privind
modul de expunere a hirtiilor de valoare sechestrate de catre organele fiscale spre vinzare la
Bursa de valori si de determinare a preturilor de vinzare770; (v) Hotarirea nr.7/1 din 10.02.2000 a
CNVM Privind coordonarea statutului Bursei de Valori a Moldovei"771;
(vi) Hotarirea nr. 17/5 din 19.05.2000 a CNVM Cu privire la aprobarea Regulilor Bursei de
Valori a Moldovei"772.
Operatiunile bursiere cu titluri de valoare
Operatiunile bursiere cu titlluri de valoare sint operatiuni de vinzare-cumparare (in continuaretranzactionare) a acestor titluri in cadrul si conform procedurilor stabilite de bursa de valoare
respectiva. Aceste reguli de obicei au caracter subsidiar legii, statutul juridic al bursei de valori
fiind reglementat in mod legislativ de fiecare stat in parte, iar procedurile interne de realizare a
operatiunilor de vinzare-cumparare fiind stabilite de fiecare bursa in mod sinestatator.
La general, operatiunile bursiere cu titluri de valoare, se realizeaza cu scop speculativ. In functie
de modalitatea de realizare a speculatiei, deosebim:
a. operatiuni de report - adica de vinzare si rascumparare ulterioara a titlurilor de valoare;
b. operatiuni de schimb a titlurilor de valoare;
c. operatiuni de vinzare-cumparare a titlurilor de valoare, care la rindul lor se clasifica in:
- operatiuni de vinzare-cumparare la vedere (operatiuni SPOT);
- operatiuni de vinzare-cumparare la termen (operatiuni forward, sau futures);
- operatiuni SWAP;
- option-urile de vinzare sau de cumparare a titlurilor de valoare.
Legislatia Republicii Moldova clasifica, in afara de criteriile sus-mentionate, operatiunile cu
titluri de valoare realizate pe piata bursiera a republicii, in operatiuni:
- de brokeraj; si
475
- de dealer.
Distinctia fundamentala intre aceste doua categorii consta in statutul in care actioneaza la bursa
agentii de bursa - daca executarea ordinelor de vinzare-cumparare se face din numele si pe contul
altor persoane, asemenea operatiuni se numesc operatiuni de brokeraj; pe cint daca merge vorba
de realizarea speculatiilor la bursa din contul si pe riscul propriu al agentului de bursa, asemenea
operatiuni se numesc operatiuni de dealer.
Contractul de bursa
vi
- extinderea relatiilor de corespondenta ale bancii, intarirea pozitiei concurentiale a ei. Ca efect al
specificului operatiunilor fiduciare, acestea se considera operatiuni extrabilantiere, adica activele
gestionate in baza contractelor de fondare a trustului se reflecta aparte in afara bilantului bancii.
Cu alte cuvinte, operatiunile fiduciare se considera servicii, veniturile de la care majoreaza
veniturile bancii777. Actualmente operatiunile fiduciare intermediaza un numar enorm de
tranzactii, iar legislatiile tarilor din Europa occidentala au fost completate cu legi speciale, care
reglementeaza institutia proprietatii fiduciara si au ca scop protectia intereselor persoanelor
incapabile de fapt sau de drept, si/sau supravegherea activitati fondurilor si companiilor
fiduciare, apararea intereselor titularilor titlurilor de valoare, participantilor la fondurile private
de pensionare, titularii politelor de asigurare etc.
Obligatiile proprietarului fiduciar sint executate de companiile fiduciare (de trust), cit si de
bancile comerciale, care au in structura sa un departament special pentru operatiunile fiduciare.
Bancile comerciale sint cel mai raspindit tip de institutii financiare, care . presteaza servicii de
gestiune fiduciara a patrimoniului, la care se refera:
- gestiunea patrimoniului testat si celui privat;
- curatela patrimoniului;
- functiile de agent;
- gestiunea fondurilor private de pensionare;
- gestiunea fondurilor de stat si municipale;
;)&
- emiterea obligatiunilor si gestiunea fondurilor de achitare a obligatiunilor, etc778. Bancile
comerciale au inceput sa presteze servicii fiduciare inca in secolul trecut (in S.U.A., Marea
Britanie si Germanie), insa au devenit raspindite in practica bancara dupa al doilea razboi
mondial. Actualmente piata serviciilor fiduciare oferite de bancile comerciale, este foarte
competitiva, cele mai vestite banci in acest sens fiind Morgan Guarantee" si Banker's Trust"779.
Dupa cum s-a mentionat mai sus, pentru realizarea operatiuilor fiduciare bancile comerciale
creaza structuri separate in cadrul bancii. Realizarea operatiunilor fiduciare bancare este
reglementata in toata tarile ori prin legislatia generala privind proprietatea fiduciara (trust), ori
prin legislatia privind bancile si activitatile bancare, in sfirsit, este necesar de facut distinctia
dintre operatiunile fiduciare realizate de banci comerciale, pe de o parte, si tinerea conturilor
fiduciare - in ultimul caz bancile sint doar imputernicite sa mentina registrul operatiunilor
fiduciare pe un cont aparte, al carui ordonator este o alta persoana care si este responsabila de
gestiunea fiduciara a patrimoniului), chiar daca unii autori indica asupra similaritatii acestor doua
tipuri de operatii780.
Caracteristica juridica a operatiunilor fiduciare
Determinarea esentei juridice a operatiunilor fiduciare se efectueaza in mod diferit in functie nu
numai de reglementarile in materie ale sistemului national de drept, cit si de definitia si tipologia
operatiunilor fiduciare in cauza.
Daca de luat ca baza pozitia, conform careia operatiunile fiduciare se clasifica in doua categorii legate de gestiunea patrimoniului strain, si care nu sint legate de gestiunea patrimoniului strain atunci caracteristica juridica a esentei operatiunilor de trust trebuie sa fie efectuata separat pentru
fiecare din aceste doua categorii mentionate. Operatiunile fiduciare, care nu sint legate de
gestiunea patrimoniului strain, sint definite in doctrina ca operatiuni, in rezultatul carora o
persoana (fiduciant) transmite alte persoane (fiduciar) anumite drepturi, pe care fiduciarul se
obliga se le exercite din numele sau, dar in corespundere cu indicatiile fiduciantului, iar dupa
incheierea relatiilor fiduciare - sa le transmita fiduciantului sau tertului indicat de acesta781. In
acest caz
natura juridica a operatiunilor fiduciare ale bancii este evidenta: banca actioneaza ca mandatar al
clientului.
,..;. :
Natura juridica a operatiunilor fiduciare de al doilea tip, legate de gestiunea patrimoniului
clientului, este discutabila si ca rezultat este privita in mod diferit de doctrina de inspiratie
478
faptul ca legislatiile ambelor state au aderat la conceptul limitat" al operatiunilor fiduciare (care
este legat de gestinea patrimoniului transmis), dezbaterile teoretice privind esenta juridica a
operatiunilor de trust in aceste tari, au generat mai multe pozitii: i. contractele de trust ale
bancilor comerciale, sint considerate contracte de tip mixt, ce contin elemente ale mai multor
tipuri de contracte (mandat, comision, prestare de lucrari, uneori - cont bancar)786.
ii. dreptul administratorului fiduciar asupra patrimoniului primit in gestiune fiduciara, este
considerat drep real - proprietate fiduciara. Prin aceasta, urmind exemplul sistemului common
law, se admite diviziunea dreptului de proprietate intre diferiti proprietari. O asemenea pozitie sia gasit reflectare in legislatia respectiva a Federatiei Ruse si a Republicii Moldova787.
Constructia proprietatii fiduciare se bazeaza pe opinia posibilitatii implantarii" in legislatia
noastra a institutului dreptului divizat" de proprietate - astfel, savantul rus Mostovoi considera
ca dreptul de proprietate precum reglementat in legislatiile tarilor din fost U.R.S.S., este usor
divizibil" intre mai multi subiecti de drept, mai ales in care aceasta se refera la proprietatea de
stat788. Autorul mentionat indica ca dreptul de gestiune economica operativa" este de fapt o
varietate a dreptului de proprietate impartit" intre stat si intreprinderea de stat (deoarece ultima
este titulara a aceleiasi triade" de imputerniciri, ca si proprietarul). in asa fel, dupa parerea
savantului mentionat, intreprinderea de stat (ca si statul) este proprietar al patrimoniului transmis
cu titlu de gestiune economica operativa" si care este reflectat la balanta acestei intreprinderi.
Totusi, pozitia indicata este vulnerabila, deoarece nu tine cont de faptul ca dreptul de proprietate
nu este limitat doar la triada" indicata a imputernicirilor proprietarului, ci include in afara de ele
si alte caracteristici precum exclusivitatea dreptului de proprietate, independenta acestui drept,
inclusiv capacitatea proprietarului de a-si realiza imputernicirile sale de proprietar la discretia sa
fapt care de altfel a fost mentionat in doctrina789 si care rezulta din normele legislative privind
regimul proprietatii790. Aceasta implica dreptul proprietarului de a dispune la propria discretie de
bunurile ce-i apartin (acest drept fiind derivat din lege), inclusiv de a transmite aceste bunuri in
folosinta altcuiva (acest ultim avind dreptul care deja nu deriva din lege ci din dreptul
proprietarului cedent). Iata de ce consideram ca preluarea tel quel a unei institutii juridice proprii
dreptului anglo-saxon, fara a tine seama de principiile fundamentale ale legislatiei si doctrinei de
inspiratie romana in materia dreptului de proprietate, nu poate sa se incununeze cu succes.
iii. Dreptul administratorului fiduciar asupra patrimoniului primit in gestiune fiduciara, este
considerat un drept real deosebit de dreptul de proprietate, care dupa continut corespunde cu
institutia gestiunii economice operative". Astfel, savantul rus V. Belov791 considera ca in
rezultatul incheierii contractului de gestiune fiduciara apare un tip deosebit de drept real,
asemanator cu cel cunoscut in doctrina sovietica a dreptului civil ca gestiune economica
operativa", cu unica particularitate constind in faptul ca dreptul de gestiune economica operativa
este transmis unui subiect de drept nou-creat, pe in care dreptul de gestiune fiduciara poate fi
acordat unui subiect existent de drept. Dupa cum remarca in continuare autorul, daca continutul
acestor drepturi este similar, este logic de a aplica fata de gestiunea fiduciara regimul juridic al
dreptului de gestiune economica operativa", iar deosebirea mentionata de a o declara exceptie.
Respingind esenta complexa a dreptului de gestiune fiduciara (care contne elemente
ale contractelor de mandat, comision, etc.)792, acest autor indica ca spre deosebire de contractul
de constituire a gestiunii fiduciare (care indica doar interdictiile pentru gestionar, in rest
acordindu-i libertatea actiunii) contractele de mandat si comision sint mai limitative ca scop
(reprezentantii avind posibilitatea de a actiona doar in limitele stabilite de principal). O asemenea
argumentare ni se pare neconvingatoare, deoarece este incorect de a afirma exhaustivitatea
imputernicirilor reprezentantilor intr-un contract de acest tip (astfel, carausul in contractul de
transport este intitulat la orice actiuni necesare pentru realizarea transportului precum convenita
in contract, mandatarul imputernicit la vinzarea, spre exemplu, a imobilului, de asemenea are
dreptul de a intreprinde toate actiunile necesare in acest sens (publicitatea, asigurarea accesului
etc.) chiar daca aceasta nu este indicat expres in contract).
Consideram vulnerabila si declaratia autorului mentionat privind necesitatea obiectiva a unui
regim juridic special pentru institutul gestiunii fiduciare: reglementarea juridica speciala nici o
480
cu scadenta stinsa, schimbul unor titluri de valoare cu altele, si chiar cumpararea, vinzarea,
primirea si vinzarea titlurilor de valoare.
O continuare a functiunii depozitarii - gestiunea activelor cu titlu de mandatar. Departamentul de
operatiuni fiduciare, in acest caz, dispune de dreptul nu numai de a pastra titlurile de valoare si
de a primi venitul aferent, dar si de a efectua operatiunile comerciale si investitionale din numele
titularului acestor titluri respective. Banca comerciala poate fi imputernicita sa achite facturile
fondatorului trustului, sa cumpere si sa vinda titlurile de valoare apartinind acestuia, sa achite din
numele lui impozite, sa contracteze (prolongheze) polite de asigurare, etc.
Gestiunea activelor fondurilor, deservirea si organizarea emisiunilor, serviciile de depozitar si
registrator
Aceasta categorie de servicii fiduciare include in sine o mare diversitate de operatiuni fiduciare,
ale caror particularitate comuna consta in destinatarul acestor servicii -toate ele sint prestate
persoanelor juridice-corporatii.
Cea mai frecventa varietate a operatiunilor din categoria mentionata este gestiunea activelor
diverselor fonduri - de pensii, testamentare etc. in multe tari de peste hotare
unele societati comerciale elaboreaza sisteme de asigurare cu pensii, participare la venituri si
compensare cu actiuni, avind ca scop final asigurarea unor persoane la batrinete (la pensionare),
stimularea unei productivitati mai inalte, reducerea fluctuatiei cadrelor, asigurarea lucratorilor in
caz de pierdere a capacitatii de munca si permiterea participatiei lor in gestiunea societatii
comerciale (intreprinderii). Departamentele fiduciare pot indeplini si functiile trusturilor
comunitare, fondurile carora sint transmise de catre comunitatile cetatenilor pentru diferite
scopuri de interes public, cum ar fi incurajarea cercetarilor stiintifice, ajutorul institutiilor de
stiinta si filantropice, asistenta bolnavilor, batrinilor si nevoiasilor, amenajarea locurilor publice
de agrement etc.
Crearea fondurilor comune de gestiune bancara
Fondurile comune de gestiune bancara se creaza prin acumularea mijloacelor banesti si (sau)
titlurilor de valoare ale deponentilor, pentru investirea lor ulterioara in titluri de valoare si
depozite la alte banci. Asa operatiuni au devenit raspindite in perioada postbelica intr-un sir de
tari (si in primul rind SUA), unde bancile atrageau mijloacele de la deponenti-persoane fizice,
atestind depozitul astfel constituit printr-un certificat de participare (iar contractul de fondare a
trustului avea ca obiect mijloacele transmise spre gestiune bancii comerciale, si nu nemijlocit
titlurile de valoare, transmise spre gestiune).
Depozitul titlurilor de valoare ale clientilor
Aceasta grupa de operatiuni include pastrarea, asigurarea securitatii, transportarea si expedierea
titlurilor de valoare, la cererea clientului. Pastrarea titlurilor de valoare in aceste cazuri poate sa
fie asigurata insasi de banca (in tezaurul bancii) sau la depozitarul titlurilor de valoare.
Serviciile de consultanta
Aceste operatiuni se efectueaza in forma deservirii informationale, metodologice, legale,
analitice si consultationale. Ea se refera la toate varietatile operatiunilor fiduciare, mentionate
mai sus, si se particularizeaza prin faptul ca nu este legata de realizarea lor in practica.
Reglementarea juridica a operatiunilor fiduciare (de trust) in Republica Moldova
Dupa cum s-a mentionat mai sus, institutul proprietatii fiduciare a fost instituit in 1994 prin
decretul cu acelasi nume, al Presedintelui Republicii Moldova802, care a servit ca fundament
pentru elaborarea si dezvoltarea legislatiei nationale privind proprietatea fiduciara. Punctul 2 al
decretului mentionat defineste proprietatea fiduciara ca relatii de drept ce apar ca rezultat al
incheierii contractului de instituire a
trastului intre fondatorul trastului si proprietarul fiduciar in folosul beneficiarului trastului.
in conformitate cu articolul 27(k) al Legii privind institutiile financiare803, bancile comerciale au
dreptul de a presta servicii fiduciare (investirea si gestionarea fondurilor fiduciare), pastrarea si
administrarea hirtiilor de valoare si altor valori etc, cit si sa acorde servicii de gestionare a
portofoliului de investitii si consultatii privind investitiile; "de subscriere si plasare a titlurilor de
valoare si actiunilor, operatiunile cu actiuni. Operatiunile fiduciare constituie un tip esential nou
483
fondurile de investitii"808;
- Hotarire Cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la atestarea specialistilor
participantilor profesionisti pe piata valorilor mobiliare si eliberarea certificatelor de calificare cu
dreptul de a activa pe piata valorilor mobiliare"809;
- Hotarirea Cu privire la aprobarea Regulamentului Comisiei Nationale a Valorilor
Mobiliare"810;
- Hotarirea Cu privire la Regulamentul referitor la activitatea Depozitarului National de Valori
Mobiliare al Moldovei si modul de licentiere a ei8";
Hotarirea Despre contractele de administrare fiduciara a investitiilor fondurilor de
investitii"812;
Hotarirea Guvernului Republicii Moldova Cu privire la transmiterea patrimoniului de stat in
administrare fiduciara813.
Colaborarea bancilor cu fondurile de investitii, se justifica pentru bancile comerciale este
convenabila bancilor din mai multe considerente, cel mai important fiind posibilitatea
economisirii mijloacelor care altfel ar fi investite in intretinerea unui departament de operatiuni
fiduciare, economisire care permite de a pastra la un nivel optimal propritiile profitabilitatii,
sigurantie si lichiditatii portofoliului de titluri de valoare gestionate. Gestiunea fiduciara a
titlurilro de valoare se efectueaza de catre managerul fondului de investitii, in baza contractului
de fondare a trustului. Banca comerciala poate fi si ea manager al unui fond de investitii. Una si
aceeasi banca poate actiona si ca manager si ca depozitar al unui emitent de titluri de valoare.
Emiterea titlurilor de valoare
Regimul juridic al emiterii titlurilor de valoare de catre bancile comerciale, este diferit in
functie de tipul titlurilor emise. Titlurile corporative (actiunile) sint emise in conformitate
cu principiile stabilite in legea privind societatile pe actiuni si legea cu privire la institutiile
financiare. Totodata, particularitatile emiterii de catre bancile comerciale a titlurilor de
valoare, sint stabilite si de actele normative ale Bancii Nationale, principalul dintre care
este Instructiunea privind particularitatile emisiunilor de actiuni ale bancilor si modul
de autorizare a lor de catre Banca Nationala a Moldovei, aprobata prin HCA a B.N.M.
nr.181din22.06.2000814.
in conformitate cu prevederile titlului 2 al Instructiunii mentionate, emisiunea actiunilor
de catre bancile comerciale este un proces, care include anumite etape:
(i) adoptarea de catre fondatori (fondator) a deciziei privind numarul si clasele actiunilor
autorizate spre plasare si a celor plasate intre fondatori.
(ii) aprobarea preliminara de catre Banca Nationala a cererii privind eliberarea
autorizatiei de a desfasura activitati financiare.
(iii) deschiderea unui cont temporar la Banca Nationala pentru acumularea mijloacelor
banesti;
(iv) intocmirea listei primilor subscriitori, acumularea mijloacelor banesti pe contul
temporar;
(v) inregistrarea de stat a bancii la Banca Nationala a Moldovei si eliberarea autorizatiei
de desfasurare a activitatilor financiare;
(vi) autorizarea de catre Banca Nationala a Moldovei a emisiunii efectuate;
(vii) inregistrarea de stat a actiunilor la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare la
prezentarea demersului Bancii Nationale a Moldovei;
(viii) transferarea mijloacelor banesti, aflate la contul temporar deschis la Banca
Nationala a Moldovei, in contul LORO al bancii pentru trecerea lor la capitalul
social (in baza certificatului Comisiei Nationale);
(ix) includerea subscriitorilor care au achitat integral actiunile in registrul
detinatorilor de valori mobiliare si eliberarea acestora a certificatelor de actiuni (in
cazul in care emisiunea actiunilor a fost efectuata in forma materializata) sau a
extraselor din registru (in cazul emisiunii nematerializate).
in afara de documentele de prezentat, si termenii de examinare, temeiurile de refuzare a
485
deciziei pozitive etc. pentru fiecare din etapele mentionate, Instructiunea mai stabileste
in capitolul 10 si particularitatile inregistrarii emisiunilor de actiuni in cazul fuziunii
(asocierii) bancilor.
Este evident, ca reglementarea juridica a titlurilor de valoare de catre bancile comerciale,
trebuie analizata in contextul altor activitati conexe ale bancilor comerciale - astfel,
inregistrarea emisiunii primare a actiunilor de catre banca comerciala este strins legata
si decurge in paralel cu constituirea bancii comerciale, iar emisiunea titlurilor de valoare
in cazul fuziunii sau asocierii de asemenea este legata de insasi procedura fuziunii si
asocierii. Pentru detalii privind constituirea bancilor comerciale, cit si procedura de
fuziune sau asociere a acestora, vezi paragraful 3.4. Bancile comerciale" din capitolul
III a prezentului curs, supra.
,
486