Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PREZENTARE GENERAL
Inteligenta emotional cuprinde ca elemente eseniale: ntelegerea mai bun a
propriilor emotii, gestionarea eficient a emotiilor si cresterea calittii vietii, ntelegerea mai
bun a celor din jur si un confort ridicat n relatiile interumane, precum si crearea de relatii
mai bune la toate nivelele cu cei din jur si cresterea productivittii, odat cu mbunttirea
imaginii personale. Conform cercetarilor statistice, competenta emotionala este de doua ori
mai importanta decat abilitatile tehnice sau intelectuale. Dezvoltarea inteligentei emotionale
reprezinta intelegerea si gestionarea emotiilor pentru a crea relatii armonioase cu cei din jur.
n scoal inteligenta emotional ridicat este cheia consilierii de succes. Printre beneficiile
cresterii gradului de inteligent emotional se numr: performantele crescute, motivatia
mbunttit, inovatia sporit, cresterea ncrederii n sine, managementul eficient si confortul
n munca de echip.
2. Motivatie imbunatatita
3. Inovatie sporita
4. Incredere
5. Leadership si management eficient
6. Munca in echipa excelenta
1.1.4. Tipuri de inteligent
n 1983 Howard Gardner a introdus conceptul de Inteligene Multiple. Cele 7
tipuri de inteligene ale lui Gardner sunt:
1. Inteligena MatematicLogic
2. Inteligena Interpersonal
3. Inteligena Spaial
4. Inteligena RitmicMuzical
5. Inteligena Intrapersonal
6. Inteligena Kinestetic
7. Inteligena LingvisticVerbal
fost adresate in copilarie si care duc la lezarea propriei imagini si a felului in care se percepe.
Un aspect particular este imaginea de sine a celor care sunt in postura de victima.
2.2. ASERTIVITATEA
2.2.1. Definitia asertivittii
Ca si ascultarea si empatia, asertivitatea este o aptitudine care poate fi dezvoltata.
Asertivitatea iti sustine drepturile, iti protejaza spatiul personal si iti exprima punctul de
vedere, nevoile si sentimentele intr-un mod potrivit din punct de vedere social, onest si direct.
2.2.2. Afirmarea eficient de sine
Persoanele asertive isi indeplinesc nevoile proprii fara a afecta nevoile celorlalti.
Persoanele asertive cauta sa-si imbunatateasca relatiile cu celelalte persoane, sa mentina
respectul reciproc si sa-si apere atat interesele lor cat si cele ale celor din jur.
Comportamentul asertiv duce la multumire, control si stima de sine.
Exprimarea directa nu inseamna sa se spuna primul lucru care trece prin minte ci
reprezinta o exprimare increzatoare si controlata, la timpul potrivit si corespunzator situatiei.
Asertivitatea nu este o modalitate de manipulare sau de inducere in eroare a celorlaltii cu
scopul de a obtine ceea ce ne dorim. Ea nu suprima drepturile sau demnitatea altei persoane.
auto-reflectie. Atat stima de sine implicita, cat si stima de sine explicita sunt elemente ale
conceptului global de stima de sine. Stima de sine implicita a fost definita ca efectul
identificat introspectiv al atitutdinii fata de sine in relatie cu obiecte si disociat de obiecte.
Un aspect important este acela ca experienta de socializare a persoanei va afecta nivelul
stimei sale de sine implicite.
2.3.3. Formarea stimei de sine
Stima de sine se formeaza pe baza mai multor factori: relatia dintre persoana si
familia sa, prietenii apropiati, colegii de serviciu, grupul religios/politic din care face parte.
Aceasta deoarece oamenii au tendinta sa se compare cu ceilalti. Stima de sine negativa este
un factor de risc pentru tulburarile de comportament alimentar cum sunt bulimia si anorexia.
2.3.4. Cresterea stimei de sine
Cresterea stimei de sine este prima interventie in consilierea scolara si vocationala.
Tehnicile de crestere a stimei de sine sunt generic cunoscute sub numele de intarirea eului,
acestea fiind de domeniu integrativ, si putandu-se realiza prin mijloace cognitivcomportamentale, de tip gestalt, in cadrul programarii neurolingvistice sau prin tehnici de
hipnoterapie.
trainingul autogen
terapia cognitiva
rezolutia conflictului
exercitiul fizic
meditatia
expresia artistica
tehnici de respiratie
tehnici de relaxare
managementul timpului
ascultarea muzicii
scopurile multiple
complexitatea
10
2.7. FLEXIBILITATEA
2.7.1. Definitia flexibilittii
Flexibilitatea este o trasatura de personalitate, reflectand gradul in care persoana poate
gestiona schimbarea in diverse circumstante si in care se poate gandi la probleme intr-un mod
nou si creativ.
2.7.2. Flexibilitatea si reactia la schimbare
Reactia la schimbare este cu atat mai buna cu cat flexibilitatea persoanei este mai
crescuta. Persoanele putin flexibile au dificultati de gestionare a schimbarilor, putand apare
reactii diverse la stres si in mod frecvent reactii anxioase. Flexibilitatea implica de asemenea
capacitatea de gandire pozitiva si un management eficient al stresului si timpului. Rigiditatea
este in multe situatii o forma de aparare psihologica, ca urmare a faptului ca schimbarea
esteperceputa ca un potential pericol.
selecia situaiei
modificarea situaiei
deturnarea ateniei
modificarea cognitiv
11
2.9. OPTIMISMUL
2.9.1. Gndirea de tip catastrofic
Gandirea de tip catastrofic face parte din triada cognitiva descrisa de Beck si implica:
-
ganduri negative privitoare la viitor, de exemplu ideea ca viitorul este lipsit de speranta
12
REZUMATUL CAPITOLULUI
Cea mai mare parte din abilitatile care duc la performante sunt competente
emotionale. Se poate trage concluzia ca aceste competente emotionale sunt de doua ori mai
importante ca abilitatile tehnice sau intelectuale, astfel c inteligenta emotionala este o
competenta cruciala n consilierea scoalar. Capitolul cuprinde explicatii teoretice si aplicatii
practice integrative pentru cresterea competentei emotionale si modificarea modelului de
interactiune cu ceilalti.
CONCEPTE CHEIE
1. inteligenta emotional
2. asertivitate
3. stima de sine
4. managementul stresului
5. managementul furiei
6. flexibilitate
7. gandire pozitiva
REFERINE BIBLIOGRAFICE
1. Elias, Maurice; Tobias, Steven; Friedlander, Brian, 2002, Inteligenta emotional n
educatia copiiilor, Curtea Veche, Bucuresti.
2. Emmerling, Robert; Shanval, Vinod; Mandal, Manas, 2008, Emotional intelligence.
Theoretical and cultural perspectives, Nova Science Publishers, London.
13
14