Elaborarea

Nr.4

metodica

Tema: Determinarea ocluziei centrice

sau
a
relatiilor
intermaxilare
centrice.Stimulatoarele si ghipsarea
modelelor in ele.
Studenta: Midoni Daniela; Grupa S1403;
USMF Nicolae Testemitanu Facultatea Stomatologie.

1. NOTIUNEA DE OCLUZIE.VARIETATI.
Rapoartele dintre arcadele dentare fiziologice sunt acele rapoarte de ocluzie dintre arcadele dentare care asigur la
maxim realizarea funciilor principale ale sistemului stomatognat si aspectul fizionomic. Din rapoarte de ocluzie fac
parte:
ocluzia ortognat
dreapt(cap la cap)
prognatie fiziologic(ocluzia biprognat)
opistognat .

Ocluzia se defineste ca stare de contact dentodentar dintre arcada dentara inferioara si arcada dentara
superioara.Deosebim ocluzie statica si ocluzie dinamica.
Ocluzia statica prezinta o relatie de contact dintre arcadele dentare in intregime sau a unui grup de
antagonisti indiferent de raportul mandibulocranian.
Ocluzie dinamica are loc atunci cind arcada dentara inferioara va contacta cu cea superioara,realizind
diverse contacte dentodentare incluse intrun singur
termen.
Din punct de vedere practic deosebim urmatoarele
variante
de
relatii
ocluzale/centrica,anterioara,posterioara,laterala
din
dreapta si laterala din stinga.

2.

DEFINITIE DE OCLUZIE CENTRICA

Acest tip de ocluzie este considerat ca un raport static

intre arcadele dentare in plan vertical,transversal si
sagital cind avem un contact dentodentar maximal,iar
codilii articulari ai mandibulei in timpul contractiei
maximale bilaterale a muschilor mobilizatori sunt
situati la baza pantelor tuberculilor articulari.

3. DEFINITIE DE RELATII INTERMAXILARE CENTRICE

Reprezinta pozitiile pe care le ocupa mandibula fata de maxilarul superior.Orice pozitie a mandibulei
fata de maxilarul superior se analizeaza prin 3 repere /pozitia condililor in ATM care poate fi o pozitie de
relatie centrica sau poate fi o pozitie anterioara pe acea panta,raporturile care se stabilesc intre cele 2 arcade
dentare care pot fi ocluzie ,inocluzie,intercuspidare maxima,distanta stabilita intre cele 2 maxilare denumita
dimensiune verticala.
4. DEFINITIE POZITIE DE POSTURA A MANDIBULEI.METODE DE DETERMINARE
Aceasta notiune se caracterizeaza ca o stare de relaxare relativa a muschilor mobilizatori cu formarea
unui spatiu interdendar de inocluzie,de 1 6 mm la nivelul arcadelor dentare.Acest spatiu numit si spatiu de
inocluzie fiziologica ,se micsoreaza in zonele laterale considerabil si are un caracter individual,iar in medie
constituie 2 3 mm.Starea de postura a mandibulei este considerata ca o pozitie statica a ei ,iar spatiul de
inocluzie fiziologica are inaltimi variate care pe parcursul vietii sufera diferite modificari.Astfel in unele
cazuri de abraziune fiziologica va creste,iar in caz de restaurare protetica dentara incorecta se va
micsora.Independent de marimea spatiului interdentar se considera ca pozitia de repaus fiziologic relativ a
mandibulei ramine pe parcursul vietii neschimbata si determina dimensiunea verticala a etajului inferior al
fetei /reper important la determinarea dimensiunii verticale de ocluzie.
5 . VARIETATI DE OCLUZII
FIZIOLOGICE
SI

PATOLOGICE.CARACTERISTICA

Raportul ocluzal dintre arcadele dentare care manifest dereglri de func ii ale sistemului stomatognat i
fizionomic duce la instalarea ocluziilor patologice(anormale). Tipuri de ocluzie patologic:
prognaia(ocluzia distal)
progenia(ocluzia meziala sau invers)
ocluzia adnc
ocluzia deschis
ocluzia ncruciat
Semnele caracteristice pentru ocluzia ortognat.
1)Semnele de ocluzie centrica caracteristice pentru toi dinii.
Pentru ocluzia ortognat, ca i pentru celelalte tipuri de ocluyii fiziologice, este caracteristic raportul cind
fiecare dinte este in contact cu doi dini antagoniti-cel principal i cel secundar(suplimentar).

Fiecare dinte din arcada dentar superioar vine in contact cu omogenul din arcada dentar inferioar i
suplimentar cu cel situat distal, iar fiecare dinte din arcada dentar inferioar vine in contact cu cel omogen de pe
arcada dentar superioar i suplimentar cu cel situat median. * Excepie fac numai incisivii centrali inferiori i

molarii de minte de pe maxil, care contacteaz numai

cu dintele antagonist omogen.
2)Semnele de ocluzie caracteristice pentru dinii
frontali.
La examenul dinilor frontali se va observa c
linia median a feei coincide cu linia dintre incisivii
centrali ai maxilei i mandibulei.

Al doilea criteriu important este c dinii

frontali superiori acoper faa vestibular a dinilor
inferiori pin la o treime din dimensiunile lor verticale,
ceea ce se egaleaz cu 2-3mm.
3)Semnele de ocluzie centric caracteristice pentru
dinii laterali in plan sagital.

La examenul dinilor laterali in sens sagital

observm o manifestare de agrenare dintre cuspizii
vestibulari ai dinilor superiori i cuspizii vestibulari ai dinilor inferiori in aa mod incit fiecare cuspid al dinilor
superiori se incadreaz intre cei doi cuspizi inferiori creind astfel o intercuspidare maxim in acet plan.
4)Semnele de ocluzie centric caracteristice pentru dinii laterali in plan transversal.

Pentru acets tip de ocluzie este caracteristic raportul, cind cuspizii vestibulariai dinilor superiori ii acoper
pe cuspizii omogenilor de pe mandibul obligind ca cuspizii vestibulari ai dinilor laterali inferiori sa contacteze cu
anul intercuspidian meziodistal al arcadei dentare superioare. In aa poziie cuspizii linguali ai dinilor laterali
inferiori ii acoper pe cuspizii dinilor antagoniti superiori, care sint situai in anul intercuspidian meziodistal al
arcadei denatre inferioare.

Semnele caracteristice pentru ocluzia dreapt (cap la cap)

Acest tip de ocluzie se deosebete prin contactul dintre dinii frontali dup tipul cap-la-cap, adic un raport de
margin incisival la margine incisival. Raportul interdentar centric de cap-a-cap permite deplasarea mandibulei, fr
obstacol, in sens sagital ca i in celelalte sensuri. La persoanele cu labidonie se favorizeaz formarea stereotipului de
masticaie frector.

Semnele caracteristice pentru ocluzia biprognat.

Se ntlnete mai frecvet la populaiile din Africa i este nso it de acelea i semne morfologice la nivelul arcadei
ca i ocluzia ortognat,cu deosebirea c la ocluzia biprognat avem o nclinare vestibular a tuturor din ilor
frontali superiori i inferiori mpreun cu procesele alveolare.Datorit protruziei (proeminenei) frontale
bimaxilare,acest tip de ocluzie se nume te i protruzie fiziologic bimaxilar sau ocluzie prognat fiziologic.
Semnele caracteristice pentru ocluzia opistognat.
Se ntlnete mai rar dect ocluziile precedente i se deosebe te de ele,n special de cea ortognat, printr-o
nclinaie oral a tuturor dinilor frontali superiori i inferiori mpreun cu procesele alveolare .Acest tip de
ocluzie se mai numete retruzie fiziologic bimaxilar.
Varietile rapoartelor ntre arcadele dentare patologice.
n practic se mai ntlnesc unele tipuri de ocluzie care au parametri ce nu coincid cu cei ai ocluziei normale.A a
tipuri de ocluzie au fost numite ocluzii patologice (anormale) care constituie o abatere de la norm a scheletului
stomatognat i a rapoartelor dentodentare.

Angle a propus o
clasificare a rapoartelor
de ocluzie patologic,
la baza creia stau
rapoartele
dentodentare dintre
primii
molari
superiori i inferiori.
Exist i alte
clasificri bazate pe
diverse sindroame:
-compresia maxilarelor
-angrenarea invers
-ocluziile adnci, deschise i ncruciate
-antropologie clinic.
Actualmente practic este utilizat clasificarea ce include urmtoarele tipuri de ocluzie patologic:
-prognatic
-invers(progenia)
-deschis
-adnc
-ncruciat.

Semnele caracteristice pentru ocluzia distal (prognaia).

Acest tip de ocluzie se caracterizeaz printr-o discortan de raport dintre
arcadele dentare n plan sagital.
Dereglri a raportului dintre primii molari ai maxilei i mandibulei . Cuspidul meziovestibular al primului molar
superior nu este situat ntre cuspizii mezio- si centrovestibular ai primului molar inferior(va fi deplasat distal cel puin
cu un cuspid). Aa stare va duce la dereglri de raport i n zona dinilor frontali, deasemenea este dereglat i cheia
ocluziei.
Cel mai frecvent intlnite sunt 2 tipuri de raport ai dinilor frontali.
-Protruzia frontalilor superiori,alungirea maxilarului n direc ie anterioar i ngustarea n plan transversal.Datorit
acestui fapt ntre dinii frontali apare un spa iu de inocluzie n plan sagital,fapt ce duce la extruzia din ilor frontali
inferiori.
-Retruzia frontalilor superiori i,ca regul,prezena contactului dintre suprafetele palatinale ale din ilor frontali
superiori cu suprafeele vestibulare ale celor inferiori i gradul divers de acoperire a din ilor inferiori de ctre cei
superiori.
.

Semnele caracteristice pentru ocluzia mezial (progenia).

Se caracterizeaz prin
simptome opuse ocluziei
prognatice.Pentru aceast
patologie este caracteristic
deplasarea anterioar a
mandibulei i astfel dinii
frontali
inferiori
reacoper
pe
cei

superiori,iar spaiul de inocluzie este format de feele vestibulare ale

dinilor superiori i de cele linguale ale dinilor inferiori,sau este absent.
Cuspizii meziovestibulari ai primilor molari superiori vor si situa i
distal de cuspizii mezio- i centrovestibulari ai primilor molari
inferiori.

Semnele caracteristice pentru ocluzia deschis.

Se caracterizeaz prin prezena unui spaiu mai
mic sau mai mare de inocluzie vertical n zona
dinilor frontali.Acest spaiu (lipsa complet de
contacte dentodentare) poate ajunge pn la 9-10 i
mai mult i poate cuprinde nu numia dinii
frontali,dar i cei laterali,pstrnd contacte dentare,n
unele cazuti numai la nivelul ultimilor antagoniti.n
zonele laterale la nivelul primilor molari pot fi
rapoarte normale,sau se pot evidenia diverse
dereglri.

Semnele caracteristice pentru ocluzia adnc.

Se caracterizeaz prin acoperirea din ilor frontali inferiori de ctre cei superiori mai mult de o treime din
dimensiunile lor verticale,iar marginile lor incisivale vin n contact cu tuberculii incisivilor superiori,fiind astfel
numit i supraocluzie frontal,accentuat.Dup gradul de pronun are a supraocluziei deosebim:

ocluzie adnc,cnd dinii frontali superiori acoper jumtate din verticala frontalilor inferiori ;

ocluzie total.cnd dinii frontali superiori acoper pe cei inferiori pn la lini coletului.
n zonele laterale ca i la ocluzia deschis,molarii pot prezenta rapoarte neutre,sau se pot eviden ia diverse
dereglri.

Semnele caracteristice pentru ocluzia ncruciat.

Se caracterizeaz prin dereglarea rapoartelor dentodentare,care se manifest prin angrenri inverse uni- sau
bilaterale nu numai n zonele laterale,dar i a unor din i din zona frontal.Astfel din ii inferiori ii acoper pe cei
superiori,iar cuspizii vestibulari ai dinilor laterali superiori contacteaz cu an ul central meziodistal inferior.n unele
cazuri cuspizii lingualiai dinilor laterali inferiori se gsesc n afara cuspizilor vestibulari ai din ilor superiori.

8.
SIMULATOARELE
VARIETATI
STRUCTURII.COMPONENTELE

SI

PRINCIPII

PUSE

LA

BAZA

Stimulatoarele sunt aparate care reproduc in afara sistemului stomatognat una mai multe sau toate
miscarile mandibulei fata de maxila.Cu ajutorul lor modelele sunt pozitionate in relatie centrica.
Pot fi clasificate in ocluzoare si articulatoare.
OCLUZOARELE=sunt cele mai simple aparate utilizate in practica proteticii dentare care imita miscarile
mandibulei in plan vertical.
ARTICULATOARELE=aceste
aparate
imita
miscarile
mandibulei
in
toate
planurile/deschidere,inchidere,de propulsie,de lateralitate si servesc la pozitionarea modelelor in relatie
centrica pentru refacerea morfologiei ocluzale corespunzatoare activitatii functionale a sistemului
stomatognat.
9. PRINCIPIILE SI METODELE DE FIXARE A MODELELOR IN STIMULATOARE.
FIXAREA MODELELOR IN OCLUZOARE=modelele sunt fixate in ocluzor prin ghipsare in pozitie de
relatie centrica.In acest scop este necesar de efectuat urmatoarele operatiuni/pregatirea
modelelor,pozitionarea
modelelor in relatie centrica,alegerea si verificarea ocluzorului,ghipsarea
modelelor,fasonarea ghipsului si fixarea dimensiunii verticale.
FIXAREA MODELELOR IN ARTICULATOARE=tehnica fixarii modelelor in articulatoare se
deosebeste de cea a fixarii in ocluzoare si depinde de articulatorul utilizat,precum si de metodele de
inregistrare a deplasarii mandibulei fata de maxila.Cuprinde urmatoarele operatiuni/pregatirea
modelelor,pregatirea articulatorului,ghipsarea modelelor.