Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Factori infectiosi: agenti virali ai rubeolei si rujeolei, gripei, heptatitei, luesul si toxoplasmozamalformatii oculare si cardiace
Factori genetici
Aceste malformatii congenitale apar in perioada embrionara. Tot ce apare postembrionar ->
deformatii posturale sau atitudini.
Marile aplazii ale membrelor
Aplazie: oprirea sau cresterea insuficienta.
Ectromelia- absenta partiala sau totala a unui membru; ea poate fi transversala si longitudinala.
Ectropodie-lipseste piciorul
Tratamentul aplaziilor:
-
Boala Lobstein( boala oaselor de sticla) se folosesc tije medulare sau tije telescopice, in scopul
cresterii dirijate in ax si prevenirea producerii unei fracturi
Maladia Vrolik
Boala Sprengel
Sindactilia si polidactilia
Artrogripoza
-sindrom complex caracterizat prin redori articulare multiple, bilaterale, mai mult sau mai putin simetrice,
cu caracter congenital, cu evolutie neprogresiva, dar asociata intotdeauna unei displazii musculocutanate;
patogenie necunoscuta.
Tablou clinic. Maladia prezinta doua simptome majore :
1. Redorile- la nivelul articulatiilor mari, la un singur membru simetric sau la toate; pot fi musculare
si articulare.
2. Atitudinea vicioasa a membrelor sau a unor segmente. Din acest punct de vedere se deosebesc 2
forme: completa si incompleta.
Forma completa aspect de papusa de lemn.
Forma incompleta sau localizata deformatiile pot fi in extensie sau in flexie.
Tratament
Artrogripoza este o urgenta ortopedica neonatala si tratamentul trebuie inceput cat mai precoce prin
procedee ortopedice chirurgicale, kinetoterapeutice, psihoterapeutice, masaj.
Tratamentul ortopedic: aparate gipsate succesive, pentru a mentine rezultatele obtinute prin
kinetoterapie.
Tratamentul chirurgical vizeaza operatii pe partile moi sau pe oase, iar tratamentul recuperator are
drept scop de a aduce copilul in stare sa mearga singur sau ajutat si sa-si foloseasca la maximum
membrele superioare.
Principalele deformatii in artrogripoza:
-deformatia piciorului (varus equin, uneori picior convex)
-deformatia genunchiului (in flexie sau extensie)
-deformatia soldului(luxatie de sold sau anumite deformatii contracturale)
-deformatia membrului superior.
Sunt tratate prin kinetoterapie, rezolvarea prin interventie chirurgicala se amana dupa tratarea
membrelor inferioare.
-deviatia scoliotica nu pune probleme terapeutice in aceasta perioada.
Spina bifida- malformatie congenitala osoasa, localizata la nivelul coloanei vertebrale caracterizata
prin absenta sudurii celor doua jumatati ale unuia sau mai multor arcuri vertebrale posterioare, ceea ce
permite hernierea de tesut medular si nervos.
Forme:
1. Spina bifida oculta
2. Meningocelul pur (forma beningna, prezinta maduva de aspect normal cu hernierea doar a
invelisurilor sale-duramater si arahnoida; tumora continand lichid cefalorahidian).
3. Mielomeningocelul- forma cea mai grava si mai frecventa avand localizare intre D12 si regiunea
sacrata, cu hernierea unei portiuni din maduva, cu expunerea unor tesuturi nervoase.
Aceasta malformatie prezinta 4 factori de risc:
-
Tratamentul trebuie sa fie precoce si vizeaza lupta impotriva paraliziei, retracturilor, deformarilor
se rezolva prin tratament ortopedic (atele, orteze, corsete), fizioterapie, kinetoterapie, interventii
chirurgicale.
SEMINAR
Piciorul stramb congenital- atitudine vicioasa si permanenta a piciorului pe gamba, in timp ce planta
nu calca pe sol prin punctele sale normale de sprijin. Se intalnesc frecvent 4 pozitii anormale:
Equin axul piciorului se afla in prelungirea axului gambei, iar sprijinul se face pe antepicior
sau pe degete.
Etiologie
In majoritatea cazurilor, cauza nu este cunoscuta, dar sunt unele teorii:
a). Teoria embrionara: oprirea in dezvoltare
b). Teoria mecanica: malpozitia piciorului in viata intrauterina din cauza unui oligoamios
c). Teoria neuromusculara definitia ar putea fi in legatura cu o paralizie de ordin cerebral.
Diferentierea acestor malformatii comporta urmatoarele aspecte : incidenta lor este astfel 3,6%
malformatii; 2% pentru deformatii posturale; alterarile structurale sunt obisnuite in malformatii si foarte
rare in cazul deformatiilor posturale.
Manipularile pasive de corectie nu sunt eficiente total in cazul malformatiilor, in schimb
deformatiile posturale raspund favorabil. Corectia spontana nu survine niciodata malformatiei, dar este
posibila in deformatii.
Deformatia posturala in talus-valgus. Se caracterizeaza prin dorsiflexie si pronatie a intregului
picior. In unele cazuri severe, fata dorsala a piciorului atinge fata ventrala a piciorului. Este forma cea mai
frecventa intalnita la nastere, mai ales la fete si incidenta este crescuta la primul nascut si la copiii din
mame tinere.
Diferentierea intre talus-valgus postural si picior convex congenital (care este un picior plat valg
congenital) este importanta, deoarece tratamentul si prognosticul difera radical.
Piciorul talus-valgus postural are un prognostic excelent, dar trebuie sa se intervina prin
kinetoterapie pasiva, masaj, posturare, cat mai precoce. Mobilizarile se fac de 4 ori pe zi si constau in
miscari blande de flexie plantara si supinatie, mentinand pozitia timp de 10 secunde si repetantand-o de
20-30 de ori pe sedinta . In 4-6 saptamani deformatia trebuie corectata complet.
Deformatia posturala in valgus consta in plasarea intregului picior in pronatie si abductie;
miscarile de flexie dorsala si plantara a gleznei fiind in limite normale. Tratamentul consta in asuplizarea
partilor moi retractate si mentinerea corectiilor etapizate prin imobilizari gipsate. In 3-6 saptamani ar
trebui corectat.
Equin extensia piciorului pe gamba, care obliga sa ia contact cu solul nu prin punctele
normale de sprijin plantar.
Deformatii osoase :
calcaneul se deplaseaza inapoi sub astragal (o nava pe o mare agitata, amplasat inapoi, el
vireaza ; adductia - extremitatea anterioara coboara, ajunge in equin si se culca pe flancul sau
extern.)
astragalul- subluxat
gamba prezinta o atrofie musculara a moletului, iar tegumentele de pe marginea externa sunt
ingrosate formand zone de hiperkeratoza datorate sprijinului pe sol la acest nivel.
-mentinerea reducerii
-refacerea alinierii normale articulare astragale sub morteza tibio-peroniera
-stabilirea echilibrului intre muschii pronatori si supinatori, intre flexorii dorsali si plantari.
-obtinerea unui picior stabil
Mijloace de recuperare: exercitiul fizic; mobilizari pasive de 2-3 ori pe zi, cate 10 minute pentru
fiecare picior; mobilizari active de stimulare a miscarilor active reflexe; posturile de facilitareantideclive; imobilizare de corectie; posturile corective; masaj; benzi adezive corectoare nocturne.
O etapa de tratament cuprinde: 10-12 zile de masaj, kinetoterapie; 4 pana la 12 zile imobilizare;
intre gipsuri 2-3 zile se realizeaza masaj si kinetoterapie.