Contabilitatea Institutiilor Publice

MIHAI MOCANU
CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE
Lector univ.dr. Mihai Mocanu
CONTABILITATEA INSTITUIILOR PUBLICE

CURS
SIBIU, 2015
MIHAI MOCANU
CAPITOLUL I: SISTEMUL BUGETAR IN ROMANIA

I.1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND SISTEMUL BUGETAR
Conform Legii finantelor publice nr. 500/2002, sistemul bugetar din tara noastra
reprezinta un ansamblu unitar de bugete ce cuprinde:
Bugetul de stat;
Bugetele locale;
Bugetul asigurarilor sociale de stat;
Bugetul fondurilor speciale;
Bugetul trezoreriei statului;
Bugetele institutiilor publice autonome;
Bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat;
Bugetele institutiilor si serviciilor publice finantate integral din venituri proprii;
Bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat
si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice;
Bugetul fondurilor externe nerambursabile.
Documentul in care se inscrie veniturile si cheltuielile probabile ale statului, pe
diverse niveluri ierarhice micro-, mezo- si monoeconomic - pe o perioada
determinata de timp, de regula un an, poarta denumirea de buget.
Bugetul general consolidat al statului este rezultatul insumarii tuturor bugetelor
eliminandu-se transferurile interbugetare.
Orice, buget trebuie sa fie rezultatul unei decizii cu privire la asumarea
obligatiilor referitoare la:
a) stabilirea, cu anticipatie a listei veniturilor si cheltuielilor bugetare (ceea ce
inseamna optarea pentru anumite venituri si cheltuieli din mai multe posibile);
b) respectarea, pe parcursul executiei, a optiunilor odata stabilite.
Intocmirea unui buget are sene numai daca acesta se executa.
Necesitatea intocmirii bugetului este legata de caracterul limitat al resurselor si de
cel practic nelimitat al nevoilor.
Echilibrul intre veniturile si cheltuielile bugetare este o stare ideala, de cele mai
multe ori cheltuielile depasesc veniturile.
Anul financiar pentru care se intocmeste si apropa bugetul este cunoscut sub
numele de an bugetar.
Principala componenta a sistemului bugetar este bugetul de stat. Acesta
reprezinta un document previzional, deoarece cuantifica nivelul cheltuielilor ce se vor
efectua in viitor precum si marimea veniturilor ce pot fi imobilizate la dispozitia
statului.
Bugetul de stat cuprinde resursele financiare necesare pentru:
- functionarea autoritatilor publice;
- realizarea actiunilor social-culturale, instructiv-educative si a programelor de
cercetare;
MIHAI MOCANU
asigurarea apararii tarii, ordinii publice, protectiei si refacerii mediului

incojurator;
- finantarea unor investitii si activitati de interes strategiei;
- stimularea producatorilor agricoli;
- indeplinirea masurilor de protectie sociala a populatiei, etc.
Distinct de bugetul de stat se elaboreaza si bugetul asigurarilor sociale de stat
si bugetele fondurilor speciale (bugetul fondului national unic de asigurari sociale de
sanatate si bugetul asigurarilor pentru somaj).
Intocmirea si executia oricarui tip de buget, inclusiv cel al institutiilor publice cu
norme, presupune repetarea unor principii si reguli stipulate prin Legea finantelor
publice.
Acestea sunt:
1.
Principiul universialitatii, conform careia veniturile si cheltuielile
publice se inscriu in buget in totalitate, in sume brute.
2.
Principiul publicitatii, conform careia se asigura transparenta
sistemului bugetar, transparenta ce consta in aducerea bugetelor la
cunostinta opinei publoce, in diverse faze ale acestora (proiect, aprobat,
executie).
3.
Principiul amabilitatii, conform careia veniturile si cheltuielile
bugetare sunt aprobate pe o perioada de un an,corespunzatoare
exercitiului bugetar.
4.
Principiul unitatii bugetare,conform caruia toate veniturile si
cheltuielile bugetare se inscriu intr-un singur document, pentru a asigura
monitorizarea utilizarii fonduri publice.
5.
Principiul specializarii bugetare, conform careia veniturile si
cheltuielile bugetare se inscriu si se aproba in buget pe surse de
provenienta si, respectiv pe categorii de cheltuieli, grupate dupa natura
lor economica si destinatia acestora, potrivit clasificatiei bugetare.
6.
Principiul unitatii monetare, conform careia toate operatiunile legate
buget sunt exprimate in moneda nationala.
7.
Principiul echilibrului bugetar,conform careia cheltuielile unui buget
se acopera integral din veniturile bugetului respectiv.
Procesul bugetar presupune parcurgerea a patru etape care formeaza procedura
bugetara.
Acestea sunt:
a) elaborarea proiectului de buget;
b) aprobarea proiectului de buget;
c) executia bugetului, in cadrul careia are loc incasarea veniturilor bugetare si
efectuarea cheltuielilor aprobate;
d) inchiderea executiei bugetare ce presupune, de fapt, efectuarea controlului
general anual de executie bugetara.
Sumele aprobate prin bugete, la partea de cheltuieli, in cadrul carora se angajeaza,
se ordonanteaza si se efectueaza plati se numesc credite bugetare.
(angajarea = act juridic din care rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice:
contract, comanda, conventie, acord de imprumut, etc; ordonantare = confirmarea
faptului ca fapta sa implinit si se poate efectua plata).
MIHAI MOCANU
Creditele bugetare sunt nerambursabile, nepurtatoare de dobanda si reprezinta

limite maxime ce nu pot fi depasite.
Dreptul de a angaja si a utiliza credite bugetare este acordat prin lege numai
conducatorlit institutiilor publice care, in aceasta calitate, poarta denumirea de
ordonatori de credite.
In functie de drepturile si obligatiile ce le revin in procesul executiei bugetare,
ordonatorii de credite pot fi:
- ordonatori principali sau de gradul unu;
- ordonatori secundari sau de gradu doi;
- ordonatori tertiari sau de gradul trei.
Ordonatorii principali de credite sunt conducatorii organelor centrale ale statului
(ministrii, conducatorii organelor de specialitate ale administratiei publice centrale) si
conducatorii institutilor publice autohtone.
Ordonatorii secundari de credite sunt conducatorii institutilor publice cu
personalitate juridica din subordinea ordonatorilor principali de credite.
Ordonatorii tertiari de credite sunt conducatorii institutiilor publice cu
personalitate juridica din subordinea ordonatorilor principali si/sau secundari de credite,
instituti finantate din bugetele de stat si din bugetele institutiilor publice autonome. Ei
utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate de catre ordonatorii principali sau
secundari de credite, dupa caz, numai pentru realizarea sarcinilor institutiilor publice pe
care le conduc.
Angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor din fondurile publice se aproba
de ordonatori de credite, iar plata acestora se efectueaza de catre contabil. (lichidarea =
verificarea existentei angajamentelor).
Un loc important in cadrul executiei bugetare il are repartizarea pe trimestre a
veniturilor si cheltuielilor publice anuale. Repartizarea pe trimestre are loc in functie de
termenele legale de incasare a veniturilor si de perioada in care este necesara efectuarea
cheltuielilor.
Suma prevazuta si destinata realizarii unui scop poarta denumirea de alocatie
bugetara. In limita acesteia ordonatorii de credite principali pot cere deschiderea de
credite bugetare in cursul trimestrelor.
I.2.
ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII INSTITUTIILOR

PUBLICE
Administratia publica intr-un stat este organizata structural si pe verticala. Fiecare

an de organizare pe verticala indeplineste anumite activitati cu caracter de prestatie.
Cand prestatiile de interes national au caracter social-cultural sau sunt de alta
natura, unitatile care le realizaeaza sunt organizate ca institutii publice. Acestea
functioneaza cele mai diverse domenii de activitate, in conformitate si in conditiile
stabilite prin lege realizand fiecare prestatiile specifice domeniului sau de activitate, fara
sa incaseze venituri de la beneficiarii acestor prestatii.
Domeniile de activitate in care isi desfasoara activitatea institutiile publice sunt:
invatamant, cultura, sanatate, asistenta sociala, aparare nationala, ordine publica, etc.
MIHAI MOCANU
Conform lefii nr. 82/1991 legea contabilitatii, actualizata si republicata

institutiile publica au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie,
respectiv contabilitatea financiara si, dupa caz, contabilitatea de gestiune.
Contabilitatea organizata de institutiile publice trebuie sa asigure inregistrarea
cronologica si ssitematica, prelucrarea, oublicarea si pastrarea informatiilor cu privire la
pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele
interne ale acestora, cat si pentru utilizatori externi: Guvern, Parlament, creditori, clienti,
dar si alti utilizatori(organisme financiare internationale, de exemplu).
Informatiile pe care le ofera contabilitatea institutiilor publice sunt legate de
executia bugetelor de venituri si cheltuieli, rezultatul executiei bugetare, patrimoniul aflat
in administrare, rezultatul patrimonial, costurile programelor aprobate prin buget, dar si
informatii necesare pentru intocmirea contului general anual de executie a bugetului de
stat, a contului anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor
speciale.
Tot in cadrul Legii contabilitatii este definita si aria de cuprindere a contabilitatii
publice, respectiv:
a)
contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care sa reflecte
incasarea veniturilor si plata cheltuielilor aferente exercitiului bugetar;
b)
contabilitatea trezoreriei statului;
c)
contabilitatea generala bazata pe principiul constatarii drepturilor si
obligatilor, care reflecta evolutia situatiei financiare si patrimoniale,
precum si excedentul sau deficitul patrimonial;
d)
contabilitatea destinata analizarii costurilor programelor aprobate.
Institutiile publice organizeaza si conduc contabilitatea, de regula, in
compartimente distincte, conduse de catre directorul economic (contabilul sef) sau de alta
persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie, dar se poate apela si la persoane
analizate sau la societati comerciale de expertiza contabila, pe baza unor contracte de
prestari servicii. Inchiderea contractelor de prestari servicii se face cu respectarea
refglementarilor privind achizitiile publice de bunuri si servicii, iar plata serviciilor
respectiv se face din fonduri publice cu aceasta destinatie.
In consecinta, raspunderea pentru aplicarea nerecorespunzatoare a reglementarilor
contabile revine directorului economic (contabilului sef) sau altei peroane imputernicite
sa indeplineasca aceasta functie, impreuna cu personalul din subordine sau, dupa caz,
persoane fizice sau juridice autorizate potrivit legii, in cazul contractelor de prestari
servicii.
Persoanele care raspund de organizarea si conducerea contabilitatii institutiilot
publice trebuie sa asigure, potrivit legii, urmatoarele:
a) conditiile necesare pentru organizarea si conducerea corecta, la zi, a contabilitatii;
b) organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si pasiv, precum si
valorificarea rezultatelor acesteia;
c) respectarea regulilor de intocmire a situatiilor financiare, depunerea la termen a
acestora la organele de drept;
d) pastrarea documentelor justificative, a registrelor si situatiilor financiare;
e) organizarea contabilitatii de gestiune adaptate la specificul institutiei publice.
La baza organizarii si conducerii contabilitatii institutiilor publice stau urmatoarele
principii:
MIHAI MOCANU
a) Principiul dublei reprezentri. Acest principiu este nsi esena teoriei

partidei duble, conform creia patrimoniul agentilor economici este concomitent
reprezentat sub cele dou aspecte : sub aspectul mijloacelor economice (al activelor) i
sub aspectul resurselor economice (al pasivelor) ;
b) Principiul dublei nregistrri conform cruia, n urma unor operaiuni
economico-financiare, se modific minimum dou elemente patrimoniale, n mod
obligatoriu. Aceasta este posibil datorit dublei reprezentri. Prin urmare, dubla
nregistrare este o consecin a dublei reprezentri.
n timp ce dubla reprezentare red egalitatea permanent i obligatorie ntre
mijloacele i resursele economice, dubla nregistrare face posibil meninerea permanent
a acestei egaliti.
Principiile ale dublei reprezentri i al dublei nregistrri sunt fundamentale
pentru contabilitate.
c) Principiul nregistrrii cronologice i sistematice, conform cruia n
contabilitate faptele i fenomenele se consemneaz n ordinea desfurrii lor i n
interdependen cu alte fenomene (n ordine = cronologic; n interdependen =
sistematic).
d) Principiul nregistrrii sintetice i analitice. nregistrarea sintetic const
n consemnarea realitii economice in contabilitate pe grupe de elemente omogene.
nregistrarea analitic const n consemnarea realitii economice n contabilitate pe
elemente indivizibile (detaliate). Aceste nregistrri sunt impuse de nevoia de informaie.
e) Principiul independenei exerciiului financiar. Exerciiul financiar este,
de regul, anul calendaristic sau anul financiar (bugetar). Nu este obligatorie coincidena
exerciiului financiar cu anul calendaristic; n acest caz, anul pe care se deruleaz
exercitiul financiar poart numele de an civil.
Ex.: n S.U.A. anul civil ncepe de la 1 aprilie, anul curent i se ncheie la 31
martie, anul urmtor.
Conform acestui principiu, contabilitatea se organizeaz independent pe fiecare
exerciiu financiar, adic indicatorii economici se determin la sfritul fiecrui exerciiu
financiar i caracterizeaz ntregul exerciiul financiar.
f)
Principiul continuitii i al periodicitii. Acest principiu este strns
legat de precedentul. Conform acestui principiu, chiar dac organizarea contabilitii are
loc pe fiecare exerciiu financiar, ntre exerciiile financiare nu exist ntreruperi, ci o
perfect continuitate. n acest sens continuitatea se impletete armonios cu periodicitatea.
n mod simplificat, ceea ce caracterizeaz sfritul unui exerciiu financiar va
caracteriza i nceputul exerciiului financiar urmtor. Aceasta explic faptul c situaia de
sfrit caracterizeaz o perioad incheiat, iar situaia de inceput caracterizeaz
deschiderea altei perioade, alturate. Cele dou situaii, ns, sunt identice. Tocmai acest
fapt explic, deopotriv i periodicitatea i continuitatea.
Formaliznd coninutul acestui principiu, redm urmtorul model:
Si1 + C1 R1 = Sf1 => Si2 + C2 R2 = Sf2 => Si3 + C3 R3 = Sf3
In care : Si = Situaia de la nceputul perioadei;
C = Creterea din timpul perioadei;
R = Reduderea din timpul perioadei;
Sf = Situatia de la sfritul perioadei.
MIHAI MOCANU
g) Principiul intangibilitii bilantului iniial (de deschidere). Conform

acestui principiu, nu se admite modificarea bilanului de nceput de perioad (initial sau
de deschidere) in situaia n care mrimea anumitor structuri patrimoniale nu convine.
Aceasta deoarece bilanul iniial provine din bilantul final al perioadei imediat
precedente.
h) Principiul gestionar, conform cruia patrimoniul fiecrui agent economic
are caracter nchis, adic de gestionarea i administrarea lui, se ocup doar proprietarul
su.
Caracterul nchis al patrimoniului nu trebuie confundat cu izolarea lui.
Niciun patrimoniu nu poate exista dect punndu-l n relaii cu patrimoniul altor agenti
economici.
i) Principiul stabilitii metodelor, conform cruia, n determinarea
indicatorilor economico-financiari de la sfritul perioadei, dar i n determinarea
anumitor fenomene din decursul perioadei, trebuie folosite aceleai metode, de la agent
economic la agent economic i de la perioad la perioad. Altfel, rezultatele nu ar mai fi
comparabile. Acest principiu mai este cunoscut i sub numele de principiul permanenei
metodelor.
j) Principiul necompensrii, conform cruia nu se admit compensri ntre
anumite elemente sau structuri patrimoniale. Ex: de regul nu se compenseaz cheltuielile
cu veniturile, nu se compenseaz activele cu pasivele.
k) Principiul stabilitii unitii monetare, conform cruia reevaluarea
patrimoniului trebuie s aib loc atunci cnd unitatea monetar naional este stabil, n
raport cu valutele (devizele).
l) Principiul prudeniei, conform cruia agentul economic trebuie s se pun
la adpost, din timp, n faa unor eventuale riscuri viitoare. n mod concret, agentul
economic nu trebuie s supraevalueze activele i veniturile i s subevalueze pasivele i
cheltuielile.
m) Principiul imaginii fidele, conform cruia, naintea ntocmirii bilantului de
sfrit de exerciiu financiar (final), trebuie efectuat inventarierea patrimoniului. Ea este
cea care asigur imaginea fidel, real asupra patrimoniului.
n) Principiul costului istoric, conform cruia consemnarea n contabilitate a
faptelor i fenomenelor economice are loc la nivelul costului istoric.
Costul istoric reprezint acea mrime valoric ce exprim efortul consimit
pentru dobndirea unui bun sau a unui drept de a utiliza un bun, n condiii specifice de
timp i loc.
Costul istoric este dat de una din urmtoarele valori: valoarea de utilitate, costul
de achiziie i costul de producie.
Valoarea de utilitate exprim efortul consimit pentru dobndirea unui bun
(drept de utilizare) cu titlu gratuit (aport, donaie, transfer, subvenii pentru investiii etc.).
Valoarea de utilitate este dat de:
- preul bunurilor noi, similare de pe pia ;
- starea (gradul de uzur) n care se afl bunul respectiv ;
- locul (locaia) n care se afl bunul respectiv ;
- intensitatea cu care este dorit bunul respectiv (este un bun rar sau frecvent) ;
- diveri factori conjuncturali (ex: fenomenele inflaioniste).
MIHAI MOCANU
Preul (costul) de achiziie reflect efortul consimit pentru dobndirea unui

bun (drept de utilizare) cu titlu oneros. Este format din :
- contravaloarea bunului repectiv (preul, ca atare) ;
- cheltuielile de transport, montaj, cu probele tehnologice, cheltuielile cu
punerea n funciune ;
- taxele nerecuperabile.
Costul (preul) de producie exprim efortul consimit pentru dobndirea unui
bun din autoproducie (producie proprie). Este format din :
- cheltuielile directe ocazionate de fabricarea bunului ;
- cota de cheltuieli indirecte, repartizat raional i proporional i asupra
bunului respectiv ;
Costul istoric este valoarea iniial pentru bunul respectiv i devine valoare
contabil. La aceast valoare vor fi evidentiate bunurile n contabilitate, pe toat durata
vieii lor.
o) Principiul pragului de semnificaie, conform cruia, n bilant, se prezint
patrimoniul pe structuri patrimoniale (grupe omogene de elemente), iar atunci cnd un
anume element patrimonial are o valoare semnificativ pentru patrimoniu, el se
evidentiaz distinct.
p) Principiul prevalenei economicului n raport cu juridicul, conform
cruia, n consemnrile n contabilitate a faptelor i fenomenelor economice trebuie s se
in seama, preponderent, de aspectul economic i nu doar de cel juridic al fenomenelor.
Altfel spus, reflectarea substantei economice a evenimentelor i tranzactiilor i nu doar a
formei lor juridice.
Ex.: n cazul leasingului financiar, predominant este aspectul economic i nu cel
juridic.
q) Principiul evalurii separate a elementelor de activ i de pasiv, conform
cruia, se impune determinarea separat a valorii fiecrui element de mijloace sau
resurse.
r) Principiul contabilitatii pe baza de angajamente (recunoasterea efectelor
tranzactiilor si ale altor evenimente in momentul producerii lor si nu pe masura ce
numerarul sau echivalentul este incasat sau platit). Acest principiu este strans legat de
principiul independentei exercitiului financiar.
Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor economico-financiare se face pe baza
documentelor justificative, documentelor cumulative(centralizatoare) sau a notelor de
contabilitate, dupa caz. Datele astfel consumate se inregistreaza apoi, in ordine
cronologica si sistematica, in registrele contabile.
a) Noiune
Documentarea este un procedeu al metodei contabilitii prin care, pentru fiecare
operaiune economic sau financiar ce are loc, se ntocmete cte un document.
Documentele, astfel ntocmite, devin acte justificative att pentru organele de control, ct
i pentru contabilitate n sine.
Nicio nregistrare n contabilitate nu are loc dac ea nu are la baz un document
de eviden. Prin document de eviden se nelege un act ntocmit n momentul i la locul
petrecerii fenomenului economic. Pentru ca un document de eviden s fie util
contabilitii el trebuie s conin realitatea.
b) Importana documentelor
MIHAI MOCANU
Documentele au o importan att pentru contabilitate, ct i n general. Pentru

contabilitate, documentele sunt importante pentru c stau la baza nregistrrii n
contabilitate. Ea va consemna ceea ce i vor oferi documentele justificative. n general,
documentele sunt importante pentru c:
- atest petrecerea unui fenomen economic;
- reprezint mrturie n timp a petrecerii fenomenului economic;
- constituie prob n justiie n condiii de litigii.
c) Structura documentelor
Pentru ca un document s rspund cerinelor pentru care a fost ntocmit, trebuie
s aib o serie de elemente care alctuiesc structura documentului. Elementele pe care le
poate conine un document sunt:
- antetul reprezint elementul de identificare a emitentului (unitatea, adresa
complet). Se nscrie n colul stnga sus al documentului.
- numrul i data elementul de ordine i de moment pentru acel document, n
ansamblul documentelor de acelai tip. Data se refer la momentul petrecerii fenomenului
coninut n document. Se nscrie, fie imediat sub antet, fie pe aceeai linie cu antetul, n
dreapta sus.
- titlul denumirea documentului care este strns legat de coninutul operaiunii
nscris n document. Se nscrie centrat stnga-dreapta, deasupra coninutului
documentului.
- coninutul elemental de descriere, fie letric, fie cifric sau letric i cifric a
operaiunii cu ocazia creia s-a ntocmit documentul.
- semnturile elementele de identificare a persoanelor mputernicite n
ntocmirea i/sau verificarea documentului sau a persoanelor mputernicite n a reprezenta
organul emitent al documentului. Sunt indescifrabile, iar n condiiile reprezentanilor
oficiali sunt precedate de funcia i numele, cite, ale lor.
- tampila sigiliul sau pecetea agentului economic. Se aplic lng semntura
conductorului unitii.
- alte meniuni speciale element prin care se expliciteaz numrul de
exemplare, circuitul documentului, regimul de utilizare etc.
d) Clasificarea
mprejurrile n care se ntocmesc documentele de eviden sunt multiple, iar
natura operaiunilor economice nscrise n documente este foarte divers. Deci, i
documentele de eviden difer ntre ele. De aici, posibilitatea clasificrii lor:
1) Dup coninut:
documente de dispoziie;
documente de execuie;
documente combinate (mixte);
documente contabile.
Documentele de dispoziie sunt acele documente prin care un ef ierarhic
dispune unui subaltern efectuarea unei operatiuni. De ex.: prin documentul dispoziie de
livrare, eful compartimentului desfacere dispune gestionarului de produse eliberarea
din magazie i livrarea unui lot de produse.
Documentele de exercuie sunt documente prin care se atest executarea unui
fenomen. De ex.: prin chitan se atest ncasarea n numerar a unei sume de ctre
casier.
9
MIHAI MOCANU
Documente mixte sunt acele documente prin care, deopotriv, se dispune de

ctre un ef ierarhic unui subaltern executarea unei sarcini i se confirm executarea ei.
De ex.: pentru eliberarea unei sume din casierie unei personae pentru deplasarea n
interesul unitii, compartimentul financiar-contabil ntocmete Dispoziie de plat ctre
casierie pe baza creia casierul elibereaz suma. Deci, se dispune i , totodat, se
confirm executarea dispoziiei.
Documente contabile sunt acele documente care se ntocmesc la nivelul
compartimentului financiar-contabil cu ocazia petrecerii unui fenomen de aici. La rndul
lor, acestea vor servi la nregistrrile din contabilitate, i n acelai timp, se vor constitui
i n baze de calcul pentru anumii indicatori economico-financiari. Documentele
contabile pot fi:
- documente contabile de nregistrare;
- documente contabile de calculaie;
- documente contabile centralizatoare;
- documente contabile de generalizare i raportare contabil.
- Documentele contabile de nregistrare sunt acele documente contabile ce se
ntocmesc cu ocazia petrecerii fenomenelor economice la nivelul compartimentului
financiar-contabil i care se constituie acte justificative pentru inregistrarea n
contabilitate a acestor fenomene. De regul, toate operaiunile economice care se petrec i
nu au la baz documente vor determina ntocmirea a astfel de documente. Ex.: pentru
nregistrarea n contabilitate a decontrii T.V.A. se ntocmete not de contabilitate.
- Documente contabile de calculaie sunt acele documente contabile prin care
se determin, la nivelul compartimentului financiar-contabil, o serie de indicatori care vor
face obiectul nregistrrii n contabilitate. De ex.:, fia de calcul a amortizrii se
folosete pentru a determina amortizarea n vederea includerii ei lunare sau anuale n
costuri.
- Documentele contabile centralizatoare sunt acele documente contabile ce
sintetizeaz (cumuleaz) sumele din mai multe documente justificative de acelai tip. n
acest sens se va folosi centralizatorul sau documentul cumulativ. De ex;:
centralizatorul facturilor pe o anumit perioad.
- Documente contabile de generalizare i raportare contabil sunt acele
documente contabile prin care, fie se prezint n mod generalizat patrimonial, fie se
raporteaz diverselor organe starea patrimoniului. Ex.: bilanul este un document prin
care se prezint generalizat i se raporteaz diverselor organe situaia patrimoniului
2) Dup circuit (locul de ntocmire):
Documente interne;
Documente externe.
Documentele interne sunt documente ntocmite de agentul economic, servind
fie doar acestuia, fie i altor persoane. Ex.: factura fiscal se ntocmete pentru
facturarea (vnzarea de bunuri ctre alte persoane), servind att agentului economic, ct
i beneficiarului.
Documentele externe sunt documente ntocmite la nivelul altor ageni
economici, dar servesc i interesele agentului nostru economic. Ex.: cu ocazia
achiziionrii de bunuri economice agentul economic primete i factura prin care au
fost livrate bunurile de furnizori.
3) Dup modul de ntocmire:
10
MIHAI MOCANU
Documente primare;
Documente centralizatoare.
Documentele primare sunt acele documente ce se ntocmesc n momentul i
la locul producerii fenomenului. Ex.: chitana.
Documentele centralizatoare cumuleaz datele din documentele primare. De
ex.: cu ocazia vnzrii mrfurilor se ntocmesc bonuri de vnzare. Pentru o perioad de
timp aceste bonuri sunt centralizate n centralizatorul vnzrilor de mrfuri, cu scopul
simplificrii nregistrrilor n contabilitate.
4) Dup regimul de ntocmire i folosire:
Documente cu regim special;
Documente fr regim special.
Documentele cu regim special sunt documente la care persoanele i locul de
ntocmire, ct i circuitul lor au un regim restrictiv. De aceea, pentru a fi uor de
identificat au inscripia regim special. Aceste documente se refer la operaiunile cu
mijloace bneti, dar i la alte operaiuni ce angajeaz diverse micri de valori. Ex.:
chitana.
Documentele fr regim special sunt documente la care nu se ridic restricii
cu privire la ntocmire i circuit. Ex.: bon de consum ntocmit cu ocazia consumului de
materii prime.
5) Dup natura elementelor coninute:
Documente privind mijloacele fixe;
Documente privind evidena stocurilor;
Documente privind mijloacele bneti i decontrile;
Documente privind salariile i alte drepturi de personal;
Documente privind alte subactiviti;
Documente de sintez contabil (bilanul);
Documente privind nregistrrile generale n contabilitate (fi
de cont);
e) Tipizarea documentelor
Este o operaiune prin care se elaboreaz documente tip pentru anumite
operaiuni economico-financiare. Prin tipizare se asigur aceeai structur unui document
indiferent de loc i persoana ce l ntocmete i acelai mod unitar de ntocmire.
Tipizarea este, n acelai timp, rezultatul simplificrii i raionalizrii
documentelor. Ea se face de organisme specializate, iar documentele sunt imprimate la
tipografie.
f) ntocmirea documentelor are loc prin completarea cerinelor impuse de
structura lor. Completarea se face cu pix sau cu cerneal albastr. Pe fiecare document se
vor nscrie informaiile letrice sau cifrice, fr tersturi, completndu-se toate spaiile,
pentru a nu se completa ulterior, iar cnd exist valori, ele se vor scrie i letric, prin
legarea
cuvintelor.
De
ex.:
237428,00
lei
se
va
scrie
letric
Dousutetreizeciiaptemiipatrusutedouzeciioptlei i 0%.
n cazul cantitilor, ele se scriu complet, dar barate n fa i spate. De ex.:
=250,00 Kg=.
11
MIHAI MOCANU
Dac o informaie a fost scris greit i s-a depistat pe loc, ea se taie cu o linie
orizontal astfel nct s se cunoasc textul/suma greit() i se nscrie deasupra
informaia corect.
Dac documentul este cu regim special i nu se admit corecturi, atunci el se
anuleaz, completndu-se un alt document, pstrndu-se i cel anulat anterior.
Dac sunt mai multe exemplare folosim indigo. n cazul unor documente precum
chitana se recomand aezarea imdigoului astfel nct s se imprime i pe verso
fiecrui exemplar.
g) Verificarea documentelor
Pentru c documentele stau la baza nregistrrii n contabilitate trebuie s conin
informaii veridice. Pentru a avea garania lor se procedeaz la verificarea documentului.
Ea se face de persoane mputernicite sau delegate de acestea.
Pentru documente care au anumite valori se impune aplicarea vizei de control
financiar preventiv. Dreptul asupra acestei vize aparine contabilului-ef; el poate delega
un contabil.
Verificarea const n:
- verificarea formei;
- verificare aritmetic;
- verificare logic/de fond.
- Verificarea formei reprezint urmrirea dac s-a folosit documentul care
trebuia, dac au fost completate toate spaiile, dac nu are tersturi i dac semnturile
sunt cele reale;
- Verificarea aritmetic reprezint refacerea unor calcule care duc la
mrimea valorilor nscrise n documente;
- Verificarea logic/de fond reprezint verificarea necesitii, a oportunitii,
a legalitii i a eficienei fiecrei operaiuni nscrise n document. Verificarea necesitii
nseamn urmrirea faptului dac momentul petrecerii fenomenului nscris este i util,
efectele pe care le produce petrecerea fenomenului sunt avantajoase. Verificarea
oportunitii nseamn urmrirea faptului dac momentul petrecerii fenomenului este cel
mai potrivit. Verificarea legalitii const n urmrirea faptului dac producerea
fenomenului nscris nu contravine anumitor reglementri juridice. Verificarea eficienei
nseamn urmrirea faptului dac producerea fenomenului nscris nu angajeaz costuri
prea mari comparativ cu efectele produse.
h) Corectarea documentelor
Dac n urma verificrii s-au semnalat erori, atunci se procedeaz la corectarea
lor. Ea se face de aceeai persoan care l-a ntocmit. Deci, documentul va fi returnat de
cel ce verific la cel ce l-a ntocmit.
Corectarea propriu-zis (vezi ntocmirea). Dac documentul avea viza de control
financiar preventiv pus deja, iar eroarea i-a fost descoperit ulterior, atunci se va proceda
la corectarea aplicndu-se iar viza de control financiar preventiv la spaiul de corectare.
Orice corectare trebuie nsoit de motivare i semntura corectorului.
i) Pstrarea documentelor
Are loc n arhiv. Dac suntem n exerciiul financiar pstrarea se face n arhiva
curent; dup expirarea exerciiului financiar documentele se depun la arhiva unitii.
Pentru arhivare, documentele trebuie pregtite astfel nct, n condiiile unor necesiti, s
12
MIHAI MOCANU
poat fi uor gsite. Documentele se ndosariaz dup criterii care vor fi i criterii de
arhivare. Criteriile sunt:
- criteriul cronologic aezarea n dosare, indiferent de fel, n ordinea datelor
i numerelor;
- criteriul pe obiecte aezarea n dosare special constituite pe structuri
patrimoniale;
- criteriul pe corespondeni aezarea, unde este posibil, pe categorii de
parteneri (pe furnizori, pe clieni etc.);
- criteriul mixt folosirea a dou criterii precedente n arhivare.
Folosirea documentelor de la arhiv se face doar cu aprobarea conductorului
unitii, iar dac documentul este luat temporar, n loc se las un nscris cu titlul, numrul,
data documentului, persoana care l-a luat, perioada, motivul.
De organizarea arhivei rspunde contabilul-ef. Timpul de pstrare minim 10
ani. Dac are loc deteriorarea unor documente la arhiv, se procedeaz la reconstituire,
care se face n maxim 30 zile de la constatare. Documentul-reconstituit va avea inscripia
RECONSTITUIT.
Dup expirarea timpului de pstrare n arhiv documentele se predau la arhiva
localitii, dac prezint importan n continuare, dac nu se dau la topit. Predarea are
loc pe baza unui borderou de predare-primire a documentelor.
Pentru a-si indeplini rolul pe care il au, documtele care stau la baza inregistrarii
in contabilitate trebuie sa parcurga un drum cat mai scurt din momentul intocmirii sau a
intrarii in unitatea patrimoniala si pana in momentul predarii lor la altcineva. In aceste
sens se intocmeste graficul de circulatie a documentelor de catre contabilul sef.
Registrele contabile obligatorii si pentru institutiile publice sunt: Registrul jurnal,
Registrul inventar si Registrul Cartea Mare.
Toate registrele contabile, ns, au o importan general ce decurge din
urmtoarele aspecte:
- servesc nregistrrilor n contabilitate;
- servesc la realizarea controlului economico-financiar;
- servesc ca prob n justiie, n condiii de litigii.
Fiecare registru contabil poate avea i o importan specific. Registrele
contabile obligatorii sunt:
- Registrul Jurnal;
- Registrul Inventar;
- Registrul Cartea-Mare.
Registrul Jurnal servete la nregistrarea cronologic a operaiunilor economicofinanciare. Se prezint sub forma foilor volante format A4, tipizate. Are
urmtoarea form:
Antet
Pag.
Registru Jurnal
Document
Explicaia
Sume
13
MIHAI MOCANU
Nr.
crt.
Fel
Numr
Conturi
corespondente
Data
ntocmit,
Verificat,
Registrul jurnal este lunar. Dup ncheierea lunii se nuruiete. Dup nuruire se
sigileaz i se certific coninutul. Deci, n registrul jurnal se vor ntlni toate operaiunile
economice n ordinea datelor n care ele au avut loc i, totodat, se va regsi, pentru
fiecare operaiune articolul contabil corespunztor cu sumele aferente.
Registrul Inventar servete la sintetizarea (centralizarea) datelor n urma
inventarierii patrimoniului. Se prezint sub form tipizat a 100 file, legate, format A4.
Are urmtoarea form:
Antet
Pag.
Registru Inventar
Nr.
crt.
Recapitulaia elementelor
inventariate
Valoarea
contabil
Valoarea de
inventar
Diferene din
evaluare
Valoare
Cauze
ntocmit,
Verificat,
Att la registrul jurnal ct i la registrul inventar se totalizeaz fiecare pagin i

totalurile sunt preluate de pagina urmtoare. Pentru aceasta, ultimul rnd al fiecrei
pagini este rezervat totalului cu meniunea de reportat , iar primul rnd este rezervat
prelurii totalurilor precedente cu meniunea reportat.
i registrul inventar se certific dup completare, care are loc la sfritul fiecrui
exerciiu financiar, cu ocazia inventarierii.
Registrul Cartea-Mare servete la:
- efectuarea analizei economico-financiare a operaiunilor economicofinanciare;
- efectuarea controlului financiar i fiscal;
- ntocmirea balanei de verificare.
Se prezint sub forma foilor volante tipizate pe ambele pagini, format A3. Pentru
fiecare cont se va deschide cte un jurnal n care doar rulajul debitat doar va aprea
defalcat pe conturi corespondente creditoare. Are urmtoarea form:
14
MIHAI MOCANU
Antet
Pag.
Registru Cartea-Mare
CONTUL
Perioada
Conturi corespondente creditoare

Ct.
jurnal
Ct.
jurnal
Etc.
Total
Rd
Total
Rc
La 01.01.200 N
Sold final
D
Ianuarie
Februarie
Martie
Total trim.I
Aprilie
Mai
Iunie
Total
trim.I+II
.
.
.
Total anual
ntocmit,
Verificat,
ntocmirea registrului cartea-mare se face astfel:

- Rulajul creditor va fi preluat din jurnalul contului respectiv;
Rulajul debitor va fi preluat, defalcat pentru conturile corespondente
creditoare, din registrul contului respectiv;
- Soldul final se stabilete conform regulilor de determinare.
La sfritul perioadei registrul cartea-mare se nuruiete, sigileaz i certific.
n afar de aceste registre obligatorii, agentul economic poate conduce i alte
registre facultative ca:
- registrul vnzrilor/livrrilor;
- registrul aprovizionrilor;
- registrul ncasrilor plilor n numerar etc.
Fiecare este, n esen, registru jurnal. Deci, registrul jurnal obligatoriu este
cunoscut ca registru jurnal general, iar registrele-jurnal facultative, ca registre pariale sau
specifice.
15
MIHAI MOCANU
Fiecare din registrele contabile se ntocmete la nivelul compartimentului

financiar-contabil; nu circul ntre compartimente. Dup ntocmire, sigilare i certificare
se arhiveaz.
Conform prevederilor legale, forma de inregistare in contabiliate institutiilor
publice a operatiunilor economico-financiare este maestru-sah.
La institutiile publice, balantele de verificare sintetice se intocmesc lunar, iar
balantele de verificare analitice, cel mai tarziu la sfarsitul perioadei pentru care se
intocmesc situatiile financiare.
In transpunerea in contabilitatea instututiilor publice a operatiunilot economicofinanciare se utilizeaza, ca instrument PLANUL DE CONTURI si Normele metodologiei
de folosire a acesteia ( OMFP nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metode logice
privind organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice si a Planului de
conturi pentru acestea).
Planul de conturi, pentru realizarea contabilitatii financiare a instututiilor
publice, cuprinde urmatoarele clase (vezi Planul de conturi general).
Clasa 1 conturi de capitaluri;
Clasa 2 conturi de active fixe;
Clasa 3 conturi de stocuri si productie in curs de executie;
Clasa 4 conturi de terti;
Clasa 5 - conturi la trezoreria statului si banci comerciale;
Clasa 6 conturi de cheltuieli.
Clasa 7 conturi de venituri si finantari.
In cadrul claselor exista grupe de conturi, dezvoltate, la randul lor, pe conturi sintetice de
gradul I si II, iar conturile sintetice pot fi dezvoltate in conturi analitice, in functie de
specificul activitatii si de necesitatile proprii de informare.
CAPITOLUL II: CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE

II.1. GENERALITATI PRIVIND ACTIVELE FIXE
Activele fixe (activele imobilizate): reprezint acea parte a mijloacelor

economice ce se caracterizeaz prin valoare mare, durabilitate de folosin ndelungat
(mai mare de 1 an) i nu se consum la prima utilizare.
Ele se mai numesc, simplu, i imobilizri.
Activele fixe se structureaz n:
1. Active fixe necorporale;
2. Actie fixe corporale;
3. Active fixe financiare.
La baza inregistrarii in contabilitate a fenomenelor(faptelor) legate de existenta si
miscarea actvelor fixe stau urmatoarele documente justificative:
16
MIHAI MOCANU
Registrul numerelor de inventar - pentru evidenta, pe grupe, a activelor fixe

corporale de natura mijloacelor fixe si pentru atribuirea numerelor de
inventar;
Fisa mijlocului fix oentru evidenta analitica a mijloacelor fixe;
Bonul de miscare a mijloacelor fixe pentru predarea primirea mijloacelor
fixe intre doua locuri de folosinta ale aceleiasi institutii publice;
Proces-verbal la predare-primire(preluare) pentru mijloacele fixe intrate
prin concesiuni, locatii de gestiune, transfer, inchiriere;
Proces-verbal de receptie pentru receptionarea (preluarea) mijloacelor fixe
intrate in patrimoniu, dar care nu necesita montaj si probe tehnologice, iar
receptionarea lor este considerata chiar punerea in functiune;
Proces-verbal de receptie provizorie pentru receptionarea mijloacelor fixe
intrate in patrimoniu care necesita montaj, dar nu si probe tehnologice;
Proces-verbal de receptie a punerii in functiune pentru receptionarea
mijloacelor fixe intrate in patrimoniu care necesita si montaj si probe
tehnologice;
Proces-verbal de receptie defintiva pentru receptionarea mijloacelor fixe
intrate in patrimoniu care neceita montaj, probe tehnologice si , in plus, pentru
care se pune in functionare pana la atingerea parametrilor normali;
Lista de inventariere cu ocazia efectuarii inventarierii mijloacelor fixe si pe
baza careia se vor stabili, in urma confruntarii datelor de cele din
contabilitate, plusurile sau minusurile de inventar;
Proces-verbal de scoatere din functiune(casare) cu ocazia scoaterii din
evidenta a mijloacelor fixe la expirarea duratei normale de functionare sau
inainte de termen si a recuperarii (daca este cazul) de valori materiale in urma
casarii si predarii acesteia la magazie.
II.2. CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE NECORPORALE

Definire: cunoscute i sub numele de active fixe intangibile, sunt valori de
dimensiune mare i de durabilitate mare, care nu se gsesc sub forma bunurilor fizice,
corporale, ci sub forma unor cheltuieli ocazionate de dobndirea unor drepturi sau de
obinerea unor efecte pe termen lung.
Structura:
Cheltuieli de dezvoltare sunt acele cheltuieli ocazionate de lansarea n fabricaie
a produselor noi sau n aplicarea n producie a tehnologiilor noi. A nu se confunda
cheltuielile de dezvoltare cu cheltuielile de cercetare, care vizeaz obinerea de prototipuri
noi, produse sau tehnologii noi.
Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale i alte drepturi i valori
similare sunt acele cheltuieli ocazionate de dobndirea pe termen lung a unor drepturi de
exploatare sau folosire a unor bunuri sau rezultate aparinnd altor persoane (de regul
statului).
17
MIHAI MOCANU
Inregistrari ale evenimentelor cultural sportive imprimari ale reprezentatiilor

teatrale, programe de radoi si televiziune, lucrari muzicale, lucrari literare artistice sau
recreative, evenimente sportive efectuate pe pelicule, benzi magnetice sau alte suporturi;
Alte active fixe necorporale programe informatice create in institutie sau
achizitionate, precum si alte active fixe necorporale;
Active fixe necorporale in curs de executie care nu au fost finalizate pana la
sfarsitul exercitiului bugetar;
Avansuri acordate pentru active fixe necorporale sume acordate, in avans
furnizorilor de active fixe, in vederea dobandirii cu titlu oneros de la acestia de active fixe
necorporale.
II.2.1. EVALUAREA ACTIVELOR FIXE NECORPORALE
A. Evaluarea initiala:
In functie de modalitatea de intrare in patrimoniul institutiei publice, activele fixe
necorporale se evalueaza la una din urmatoarele valori:
Cost sau pret de achizitie - reflect efortul consimit pentru dobndirea unui bun
(drept de utilizare) cu titlu oneros. Este format din : contravaloarea bunului repectiv
(preul, ca atare); cheltuielile de transport, montaj, cu probele tehnologice, cheltuielile
cu punerea n funciune si taxele nerecuperabile in cazul intrarilor cu titlu oneros.
In contabilitate:
20_ = 404
Cost sau pret de productie - exprim efortul consimit pentru dobndirea unui bun din
autoproducie (producie proprie). Este format din cheltuielile directe ocazionate de
fabricarea bunului; cota de cheltuieli indirecte, repartizat raional i proporional i
asupra bunului respectiv in cazul intrarilor din productie proprie (autoproductie).
In contabilitate:
20_ = 721 - daca se realizeaza in interiorul exercitiului bugetar ;
sau
233 = 721 - la sfarsitul primului exercitiu;
20_ = % - la finalizarea activitatii.
233
721
NOTA:
Inregistrarea cheltuielilor cu materiile prime, materialele, salariile personalului,
serviciile prestate de terti face obiectul altor capitole.
Valoarea justa (utilitate) - exprim efortul consimit pentru dobndirea unui bun
(drept de utilizare) cu titlu gratuit (aport, donaie, transfer, subvenii pentru investiii
etc.). Valoarea de utilitate este dat de: preul bunurilor noi, similare de pe pia,
starea (gradul de uzur) n care se afl bunul respectiv, locul (locaia) n care se afl
bunul respectiv, intensitatea cu care este dorit bunul respectiv (este un bun rar sau
frecvent), diveri factori conjuncturali (ex: fenomenele inflaioniste) in cazul
intrarilor cu titlu gratuit (donatii, sponsorizari etc.).
In contabilitate:
- primirea inregistrarii unor cantece populare:
18
MIHAI MOCANU
206 = 100 (nu se supune amortizarii)

- primirea unui program informatic (transfer):
2081 = 779 (se supune amortizarii)
- plusul la inventariere (program informatic):
2081 = 779 (se supune amortizarii).
Diverse exemple de operatiuni economice privind intrarea activelor fixe
necorporale:
1) O primarie contracteaza cu S.C. INFO S.R.L. elaborarea unui program informatic
pentru urmarirea decontarilor cu personalul. Pentru aceasta, plateste un avans in suma de
2000 lei, iar S.C. INFO S.R.L. factureaza ulterior programul la valoarea de 5000 lei.
Finantarea se face din venituri proprii.
a) Acordarea avansului:
234 = 561
| 2000 | 2000 |
b) Achizitionarea programului:
2081 = 404
| 5000 | 5000 |
c) Decontarea cu furnizorul:
404 = %
5000
234
2000
561
3000
2) Un ordonator tertiar achizitioneaza de la o televiziune inregistrarea unui concert
sustinut de un mare artist local, in valoare de 10000 lei. Activul fix necorporabil respectiv
nu se supune amortizarii.
a) Achizitia inregistrarii:
6822 = 404
b) Receptia inregistrarii:
206 = 100
|10000 | 10000 |
|10000 | 10000 |
B. Evaluarea la iesirea din patrimoniu:

La iesirea din institutia publica, se crediteaza conturile de active fixe necorporale,
iar conturile corespondente debitoare se stabilesc in functie de faptul ca daca aceste active
fixe necorporale sunt amortizabile sau neamortizabile si de modalitatea de iesire.
a) Daca sunt amortizabile:
Acestea pot fi integral sau partial amortizate. Valoarea neamortizata reprezinta o
cheltuiala extraordinara din operatiuni cu activele fixe (contul 691).
Exemple:
a1) Institutia publica vinde un program informatic amortizat in proportie de 60% a carui
valoare contabila este de 10000 lei. Pretul de vanzare negociat este de 5500 lei.
- Relatia cu cumparatorul:
4611 = 791
- Scoaterea din evidenta:
% = 2081
| 5500 | 5500 |
10000
19
MIHAI MOCANU
2808
691
6000
4000
- Incasarea facturii:
561 = 4611
| 5500 | 5500 |
a2) Aceeasi operatiune, dar programul era integral amortizat.

- Relatia cu cumparatorul:
4611 = 791
2808 = 2081
- Incasarea facturii:
561 = 4611
| 5500 | 5500 |
| 10000 | 10000 |
| 5500 | 5500 |
a3) Daca institutia publica nu ar fi vandut programul informatic si l-ar fi casat la sfarsitul
perioadei de utilizare:
2808 = 2081
| 5500 | 5500 |
b) Daca sunt neamortizabile:

Exemple:
b1) Are loc casarea unei lucrari muzicale deteriorate din cauza suportului de inregistrare, a
carei valoare contabila este de 1000 lei.
100 = 206
| 2000 | 2000 |
b2) Constatarea lipsei la inventariere a unei inregistrari la un eveniment sportiv a carei
valoare contabila este de 3000 lei.
100 = 206
| 2000 | 2000 |
C. Evaluarea la data inventarului:
Inventarierea imobilizarilor necorporale se efectueaza prin constatarea existentei si
apartenentei acestora la unitatile detinatoare, iar in cazul brevetelor, licentelor si marcilor
comerciale este necesara dovedirea existentei acestora pe baza titlurilor de proprietate.
Evaluarea la data inventarului se realizeaza la valoarea actuala (valoare de inventar
sau justa).
Opereaza principiul prudentei - conform cruia agentul economic trebuie s se
pun la adpost, din timp, n faa unor eventuale riscuri viitoare. n mod concret, agentul
economic nu trebuie s supraevalueze activele i veniturile i s subevalueze pasivele i
cheltuielile.
Daca se constata o depreciere ireversibila, se inregistreaza amortizare
suplimentara.
Daca se constata o depreciere reversibila, se constituie ajustari pentru depreciere
prin debitarea contului 6813 si creditarea contului 290.
20
MIHAI MOCANU
Exemplu:
La 31.12.200N, cu ocazia inventarierii se constata, pentru un program informatic, o
valoare reala (actuala) de 4000 lei, valoarea contabila a acestuia fiind de 5000 lei.
In cursul anului 200N + 1, programul informatic nu mai corespunde, iar la acel
moment se inregistreaza o amortizare cumulata de 3500 lei.
- la 31.12.200N, ajustarea pentru depreciere:
6813 = 2908
| 1000 | 1000 |
- in cursul anului 200N + 1, casarea:
% = 2081
5000
2808
3500
691
1500
- ajustarea facuta se anuleaza:
2908 = 7813
| 1000 | 1000 |
II.2.2. AMORTIZAREA ACTIVELOR FIXE NECORPORALE

Anumite active fixe necorporale se amortizeaza. Pentru aceasta, se utilizeaza
metoda liniara.
Aa =
Vi
sau Aa = Vi x Na
T
=>
Na =
Aa
x 100 sau
Vi
Na =
100
. Aceasta formula provine
T
din:
Aa =
Vi
T
Na =
si Na =
Aa
x 100
Vi
Aa
Vi / T
Vi
1
1
100
x 100 =
x 100 =
x
x 100 =
x 100 =
.
T
Vi
Vi
T
Vi
T
Aa
Amortizarea se inregistreaza lunar:
Al =
.
12
Concesiunile ... se amortizeaza in functie de durata prevazuta pentru utilizarea lor

de catre detinator.
Cheltuielile de dezvoltare si programele informatice se amortizeaza intr-o
perioada de maximum 5 ani.
Inregistrarile evenimentelor cultural sportive nu se amortizeaza.
Inregistrarea amortizarii:
6811 = 2808
(program informatic).
II.2.3. REEVALUAREA ACTIVELOR FIXE NECORPORALE

Activele fixe necorporale pot fi reevaluate in baza unor reglementari legale.
Exemplu:
Un contract de licenta a carei valoare contabila este de 2000 lei, este reevaluat la 2500
lei. Contractul are o durata de 10 ani, iar reevaluarea are loc dupa 4 ani.
21
MIHAI MOCANU
Na = 100/T = 100/10 = 10%

Aa = 2000 10% = 200 lei
A cumulata = 200 4 = 800 lei
Valoarea neta contabila = 2000 800 = 1200 lei
Diferenta din reevaluare = 2500 1200 = 1300 lei.
In contabilitate:
205 = 105
| 1300 | 1300 |
Ulterior reevaluarii, amortizarea se face in functie de noua valoare contabila si durata
ramasa de amortizat.
II.3. CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE CORPORALE
Activele fixe corporale, cunoscute i sub numele de active fixe tangibile, sunt
acele bunuri economice ce se caracterizeaz prin valoare mare i durabilitate mai mare de
1 an, ce se gsesc sub forma bunurilor fizice, corporale.
Structura:
- Terenuri si amenajari de terenuri sunt bunuri economice concretizate n terenuri propriuzise (bunuri naturale concretizate n suprafee de teren cu diverse destinaii, fr ca pe
acestea s fi intervenit omul cu anumite corecturi sau mbuntiri) i amenajri de
terenuri (reprezentate de acele terenuri asupra crora a intervenit omul, n vederea redrii
lor circuitului economic) + Evidenta analitica a terenurilor se poate realiza pe categorii:
terenuri agricole, terenuri silvice, terenuri cu constructii, terenuri fara constructii, terenuri
cu zacaminteetc. Amenajarile de terenuri cuprind diverse lucrari realizate pentru:
racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrica, acces, imprejurimi, desecari,
canalizari, etc.;
- Constructii (sunt un lucru sau un complex de lucruri ce ntrunete concomitent
urmtoarele condiii: au o valoare unitar mai mare dect limita prevzut de lege; au o
durat normal de funcionare mai mare de un an; au o destinaie precis n procesul
reproduciei sociale) + Constructiile se evidentiaza pe grupe, subgrupe, clase si subclase,
potrivit Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor
fixe;
- Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii:
- Echipamente tehnologice (Masini, utilaje si instalatii de lucru);
- Aparate si instalatii de masurare, control si reglare;
- Mijloace de transport;
- Animale si plantatii.
- Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si
alte active fixe corporale.
Si Instalatiile tehnice... si Mobilierul... se evidentiaza pe grupe, subgrupe, clase si
subclase, potrivit Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a
mijloacelor fixe;
- Active fixe corporale in curs de executie
- Avansuri acordate pentru active fixe corporale
- Alte active ale statului: zacamintele (rezervele de carbune, petrol, gaze naturale,
minereuri metalifere si nemetalifere), rezervele nebiologice necultivate (padurile virgine,
22
MIHAI MOCANU
resursele piscicole neexploatate), rezervele de apa (intinderile de apa si alte rezerve

subterane, in situatia in care li se poate atribui o valoare de piata).
NU sunt considerate active fixe corporale:
- Motoarele si alte subansamble ale activelor fixe corporale procurate in scopul inlocuirii
componentelor uzate, daca nu modifica parametrii tehnici initiali (modernizari) sau
marimea duratei de viata utila (investitii ce majoreaza costul obiectivului);
- Sculele, dispozitivele, instrumentele speciale, indiferent de valoarea si durata lor de
folosinta;
- Echipamentul de protectie si de lucru, imbracamintea speciala, precum si accesoriile de
pat, indiferent de valoarea si de durata lor de folosinta;
- Constructiile, amenajarile si instalatiile provizorii;
- Prototipurile de bunuri, atata timp cat servesc ca model la executarea productiei de serie
sau care sunt supuse incercarilor in vederea omologarii la producator;
- Animalele tinere, animalele la ingrasat, pasarile, coloniile de albine, precum si animalele
de productie din speciile mici.
II.3.1. EVALUAREA ACTIVELOR FIXE CORPORALE

A. Evaluarea initiala
La intrarea in patrimoniul institutiei publice, activele fixe corporale se evalueaza la
costul istoric (valoarea de intrare):
- Cost (pret) de achizitie in cazul intrarilor cu titlu oneros. ATENTIE!!! Reducerile
comerciale acordate de furnizori nu se includ in costul de ahizitie;
- Cost (pret) de productie in cazul intrarilor din productie proprie;
- Valoarea justa (de utilitate) in cazul intrarilor cu titlu gratuit (donatii, transfer, plusuri la
inventariere, subventii).
Exemple de operatiuni economice privind intrarea activelor fixe corporale:
a) Active fixe supuse amortizarii:
1) Achizitionarea: institutia publica achizitioneaza mobilier in valoare de 5000 lei.
241 = 404
| 5000 | 5000 |
NOTA: Problema TVA face obiectul altui capitol. In principiu, institutiile publice
nu sunt persoane impozabile pentru activitatile desfasurate in calitate de autoritati
publice, cu exceptia acelor activitati care ar produce distorsiuni concurentiale daca
institutiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile.
2) Primirea prin donatie:
213 = 779
| 8000 | 8000 |
23
MIHAI MOCANU
3) Primirea prin transfer: primirea unui autotrism pentru care:

- Valoarea contabila: 30000 lei;
- grad de uzura: 60%;
2133 = %
30000
2813
18000
779
12000
4) Plusul la inventariere: idem 3.
5) Realizarea in regie proprie: receptia are loc in acelasi an cu executia.
2131 = 722
6) Realizarea in regie proprie a unei constructii, pentru care:
- valoarea totala: 100000 lei;
- durata executiei: 2 ani;
- 60% in anul I sii 40% in anul II.
- in anul I:
231 = 722
| 60000 | 60000 |
- in anul II:
212 = %
100000
231
60000
722
40000
7) Realizarea in sistem mixt (regie proprie si antreprenoriat), pentru care:
- durata executiei: 2 ani;
- anul I: 70%, din care: 60% antreprenorul si 40% institutia;
- anul II: 30%, din care: 70% antreprenorul si 30% institutia.
- in anul I:
231 = %
70000
404
42000
722
28000
404 = 561
| 42000 | 42000 |
- in anul II:
212 = %
100000
231
70000
404
21000
722
9000
404 = 561
| 21000 | 21000 |
8) Acordarea unui avans de 25000 lei pentru achizitionarea unui mijloc fix (utilaj)
care necesita montaj, pentru care:
24
MIHAI MOCANU
- valoarea utilajului: 100000 lei;

- cheltuieli de transport, cu o firma specializata: 2000 lei;
- cheltuieli de montaj, firma specializata: 3000 lei.
a) Acordarea avansului:
232 = 561
| 25000 | 25000 |
b) Receptia utilajului:
231 = %
102000
4041/furnizor utilaj
102000
4041/furnizor transport intern
2000
c) Montajul si receptia:
2131 = %
105000
231
102000
4041/furnizor montaj
3000
d) Plata furnizorilor:
d1) de utilaj:
4041 = %
100000
232
25000
561
75000
d2) de transport si montaj:
%
= 561
5000
4041/F. de transport
2000
4041/F. de montaj
3000
9) Primirea prin transfer de la organul ierarhic superior a unui autoturism, pentru care:
- valoarea contabila: 30000 lei;
- grad de uzura: 40%.
2133 = %
30000
2813
12000
4812
18000
10) Achizitionarea din import (utilaj), nenecesitand montaj si probe tehnologice, pentru
care:
- pretul de achizitie:
- valoarea externa a utilajului: 100000 lei;
- transport extern: 3000 lei;
- taxe vamale: 2000 lei;
- transport intern: 2500 lei.
2131 = %
107500
4041/Furnizor utilaj
100000
4041/F. transport extern
3000
4041/F. transport intern
2500
446
2000
b) Active fixe nesupuse amortizarii:
1) Achizitionarea de teren in interes public:
a) achizitia terenului:
6821 = 404
| 50000 | 50000 |
25
MIHAI MOCANU
b) receptia (intrarea) terenului:

2111 = 101
| 50000 | 50000 |
2) Intrarea prin transfer, donatie, plus la inventariere:

214 = 101
3) Realizarea in regie proprie a unei investitii neamortizabile, pentru care:
- durata executiei: 2 ani:
- 60% in anul I si 40% in anul II.
- in anul I:
231 = 722
| 60000 | 60000 |
- in anul II:
231 = 722
6821 = 231
212 = 101
| 40000 | 40000 |
(executia)
| 100000 | 100000 | (receptia)
| 100000 | 100000 | (intrarea in patrimoniu)
Alte situatii privind activele fixe corporale:

Reparatiile curente (aduc mijlocul fix la performantele initiale de functionare):
611 = 401
Reparatiile capitale (sporesc performantele initiale de functionare):
214 = 404
(de ex., procesorul la un calculator).
B. Evaluarea la iesirea din patrimoniu
a) Active fixe corporale amortizabile:
1) Casarea unui calculator amortizat integral:
2814 = 214
2) Casarea unui autoturism avariat total in urma unui accident rutier, amortizat in
proportie de 60%:
% = 2133
400000
2813
240000
691
160000
3) Vanzarea unei cladiri, pentru care:
- amortizarea inregistrata: 60000 lei;
- pretul de vanzare: 150000 lei.
a) Relatia cu cumparatorul:
461 = 791
| 150000 | 150000 |
b) Scoaterea din evidenta:
% = 212
180000
2812
60000
691
120000
26
MIHAI MOCANU
c) Incasarea:
561 = 461
| 150000 | 150000 |
Sau
7701 = 461
| 150000 | 150000 |
daca institutia este finantata de la bugetul de stat.
4) Lipsa la inventariere, imputabila, a unui laptop nou:
a) Scoaterea din evidenta:
691 = 214
b) Imputarea:
4282 = 719
b) Active fixe corporale neamortizabile:
1) Casarea unor exponate muzeistice, distruse de un incendiu:
101 = 214
2) Vanzarea unui teren ce apartine domeniului privat al statului, cunoscand:
- valoarea contabila 70000 lei;
- pretul de vanzare: 80000 lei.
a) Relatia cu cumparatorul:
461 = 791
| 80000 | 80000 |
b) Scoaterea din evidenta a terenului:
102 = 2111
| 70000 | 70000 |
3) Donatia, transferul, lipsa la inventariere:
101 = 214
C. Evaluarea la data inventarului
1) Cu ocazia inventarierii, se constata ca valoarea justa a unui teren este de 8000 lei,
valoarea contabila a acestuia fiind de 10000 lei.
6813 = 2911
| 2000 | 2000 |
II.3.2. AMORTIZAREA ACTIVELOR FIXE CORPORALE
-
Metoda utilizata: metoda liniara;

Amenajarile de terenuri se amortizeaza pe o perioada de 10 ani;
Nu se supun amortizarii:
- bunurile care apartin domeniului public al statului si al unitatilor
administrativ teritoriale;
- activele fixe corporale aflate in conservare;
27
MIHAI MOCANU
- lacurile, baltile, iazurile, helesteele care nu sunt rezultatul unei

investitii;
- terenurile;
- bunurile din patrimoniul cultural national.
Inregistrarea amortizarii:
6811 = 281_
II.3.3. REEVALUAREA ACTIVELOR FIXE CORPORALE
Reevaluarea se realizeaza la valoarea justa.
In contabilitate:
21_ = 105_
Se vor inregistra diferentele din reevaluare. Prin aceasta, vechea valoare contabila
se substituie de noua valoare contabila (valoarea justa). Din acest moment, amortizarea se
va calcula tot dupa metoda liniara, dar se va avea in vedere durata de functionare.
Aa = VR x Na;
100
Na = Trf .
II.4. CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE FINANCIARE
Imobilizrile financiare sunt valori financiare investite de ctre un agent
economic n activitatea altui agent economic, cu scopul realizrii unor ctiguri sau al
dobndirii unor avantaje.
Structura:
- Titluri de participare reprezinta actiuni preluate de catre stat in contul
creantelor bugetare si actiunile detinute de institutiile publice in capitalul
unor societati comerciale pe o perioada indelungata. Aceste titluri genereaza
venituri variabile sub forma de dividende.
- Creante imobilizate reprezinta drepturi ale institutiilor publice pentru
imprumuturi acordate pe termen lung si sume depuse de terti sub forma
garantiilor. Pentru imprumuturile acordate, institutia publica realizeaza
venituri fixe sub forma de dobanzi.
- Alte titluri imobilizate reprezinta obligatiuni detinute de stat pe o perioada
indelungata ce genereaza venituri sub forma de dobanzi.
II.4.1. EVALUAREA ACTIVELOR FIXE FINANCIARE
Are loc la costul de achizitie sau la valoarea stabilita prin contractul de dobandire.
Exemplu:
1) O societate comerciala are datorii la bugetul de stat in valoare de 50000 lei. Datoriile
respective reprezinta pentru stat creante bugetare. S-a stabilit conversia creantelor
bugetare in actiuni.
28
MIHAI MOCANU
260 = 463
| 50000 | 50000 |
2) Se inregistreaza conversia unor creante bugetare in obligatiuni, 40000 lei.

265 = 463
| 40000 | 40000 |
3) Se acorda credite ipotecare pentru construirea de locuinte prin ANL in valoare de
500000 lei. Ratele anuale la creditele ce se vor incasa (recupera) vor fi de 25000 lei.
Pentru creditele acordate se va incasa dobanda. Dobanda primului an este de 2500 lei.
a) Acordarea creditului ipotecar:
2675 = 551
| 500000 | 500000 |
b) Incasarea ratei primului an:
551 = 2675
| 25000 | 25000 |
c) Dobanda de incasat:
2676 = 763
| 2500 | 2500 |
d) Incasarea dobanzii:
551 = 2676
| 2500 | 2500 |
4) O institutie publica finantata integral din venituri proprii, incaseaza garantiile restituite
de furnizorii de utilitati in valoare de 5000 lei.
560 = 267
| 5000 | 5000 |
B. Evaluarea la iesirea din patrimoniu
1) Bugetul local vinde o parte din actiunile detinute la diverse la diverse societati
comerciale pentru care:
- valoarea la pret de vanzare: 35000 lei.
5211 = %
35000
260
30000
764
5000
2) Bugetul local vinde o parte din actiunile detinute, pentru care:
- valaorea la pret de vanzare: 28000 lei.
% = 260
30000
5211
28000
664
2000
C. Evaluarea la inventar
In cazul pierderilor de valoare, se constituie sau se majoreaza, dupa caz, ajustarile:
6863 = 2961
Daca ajustarile devin, total sau partial, fara obiect, se anuleaza sau se diminueaza,
prin reluarea lor la venituri:
2961 = 7863
29
MIHAI MOCANU
II.5. ACHIZITIA DE BUNURI, LUCRARI SI SERVICII DE CATRE

INSTITUTIILE PUBLICE
Achizitiile de bunuri, lucrari si servicii de catre institutiile publice sunt denumite
sunt supuse unor reglementari speciale. Ele se numesc, simplu, achizitii publice.
Actul normativ care reglementeaza achizitiile publice este OUG nr. 34/2006 privind
atribuirea contractelor de achizitie publica.
Contractul de achizitie publica este un contract cu titlu oneros incheiat intre
institutia publica, pe de o parte, si unul sau mai multi operatori economici, pe de alte
parte, avand ca obiect executia de lucrari, prestarea de servicii sau furnizarea de bunuri de
catre acestia din urma in favoarea institutiei publice.
Atribuirea unui contract de achizitie publica unui operator economic trebuie sa
respecte anumite proceduri:
1. Licitatia deschisa, in cadrul careia orice operator economic interesat are
dreptul de a depune oferta;
2. Licitatia restransa, in cadrul careia orice operator economic are dreptul de
a-si depune candidatura, urmand ca numai candidatii selectati sa aiba
dreptul de a depune oferta;
3. Dialogul competitiv este procedura la care orice agent economic
(operator) are dreptul de a-si depune candidatura si prin care autoritatea
contractuala (institutia publica) conduce un dialog cu candidatii admisi, in
scopul identificarii solutiilor apte sa raspunda necesitatilor acesteia, ca mai
apoi, pe baza solutiilor gasite, candidatii selectati sa elaboreze oferta
finala;
4. Negocierea este procedura prin care autoritatea contractanta deruleaza
consultari cu candidatii selectati si negociaza clauzele contractuale,
inclusiv pretul, cu unul sau mai multi dintre acestia;
5. Cererea de oferte este procedura simplificata prin care autoritatea
contractanta solicita oferte de la mai multi agenti economici.
Institutiile publice au obligatia de a atribui contractele de achizitie publica prin
intermediul licitatiilor deschise sau al licitatiilor restranse, si doar in cazul in care nu sunt
intrunite conditiile pentru realizarea acestor proceduri, se va apela la celelalte.
Institutiile publice au, insa, dreptul de a achizitiona bunuri direct, fara proceduri,
numai daca valoarea achizitiei nu depaseste echivalentul, in lei, al sumei de 5000 .
Pentru atribuirea contractelor de achizitie publica, institutia publica intocmeste o
documentatie de atribuire prin care operatorii economici sunt informati complet, corect si
explicit cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. Documentatia este pusa
la dispozitia operatorilor econimici gratuit sau contra cost, dar pretul nu trebuie sa
depaseasca costul multiplicarii documentatiei.
Criteriile de atribuire a contractelor de achizitie publica pot fi:
30
MIHAI MOCANU
a) oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic (caz in care se iau in
considerare caracteristici tehnice, functionale, de calitate, de mediu, de exploatare
sau functionare, servicii post vanzare si asistenta tehnica, termen de
livrare/executie, etc.);
b) pretul cel mai scazut.
Daca suntem in fata procedurii de dialog copetitiv, criteriul de atribuire a
contractului de achizitie este numai oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere
economic.
CAPITOLUL III: CONTABILITATEA ACTIVELOR CURENTE
III.1. DELIMITARI STRUCTURALE PRIVIND ACTIVELE CURENTE
Conform prevederilor OMFP nr. 1917/2005 si ale OMFP nr. 1752/2005, un activ
se clasifica drept activ curent (circulant) atunci cand:
a) este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul comercializarii
si se asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la data bilantului;
b) este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare;
c) este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a caror utilizare nu este
restrictionata.
Echivalentele de trezorerie sunt reprezentate de investitiile pe termen scurt, extrem
de lichide, usor convertibile in numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de
schimbare a valorii.
In categoria activelor circulante se cuprind:
1. Stocurile;
2. Creantele aferente ciclului de exploatare;
3. Investitiile pe termen scurt;
4. Casa si conturile la banci.
Ciclul de exploatare al unei institutii publice reprezinta perioada de timp dintre
achizitionarea materiilor prime care intra intr-un proces de transformare si finalizarea
acestora sub forma de trezorerie sau echivalente de trezorerie.
III.1.1. CONCEPTUL DE STOCURI SI STRUCTURA ACESTORA
Stocurile se caracterizeaza prin faptul ca:
a) sunt detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii originale a activitatii;
b) se afla in curs de productie in vederea vanzarii in procesul desfasurarii normale a
activitatii;
c) exista sub forma de materii prime si materiale consumabile, care urmeaza sa fie
folosite in desfasurarea activitatii curente a institutiei, in procesul de productiei,
sau pentru prestarea de servicii.
In cadrul stocurilor se cuprind:
1. Materiile prime - sunt acele valori economice de consum concretizate n bunuri
materiale, ce sunt supuse procesului de prelucrare, n vederea obinerii de efecte
31
MIHAI MOCANU
economice (produse). Esena lor material se regsete, ca atare sau ntr-o form
transformat, n esena efectelor obinute. De calitatea i cantitatea lor depind calitatea i
cantitatea efectelor obinute.
2. Materialele consumabile sunt acele valori economice de consum sau circulaie, care
particip alturi de materiile prime la obinerea efectelor economice, esena lor material
putndu-se regsi sau nu n esena efectelor obinute. Ele sunt indispensabile activitii
economice.
La rndul lor, materialele consumabile se structureaz n:
Materiale auxiliare;
Piese de schimb;
Combustibili;
Materiale pentru ambalat;
Semine i material de plantat;
Furaje;
Alte materiale consumabile.
Hrana, medicamente si materiale sanitare.
3. Materialele de natura obiectelor de inventar sunt acele valori economice care se
concretizeaz n mijloace de munc, dar care nu ntrunesc condiiile de a fi mijloace fixe.
Ele, fie c au o valoare unitar mai mare dect limita prevzut de lege, dar au o durat
normal de funcionare mai mic de 1 an, fie c au o durat normal de funcionare mai
mare de 1 an, dar au o valoare unitar mai mic dect limita prevzut de lege. De aceea,
ele mai sunt cunoscute i sub numele de obiecte de inventar de mic valoare sau scurt
durat.
Ca i mijloacele fixe, materialele de natura obiectelor de inventar nu se consum la
prima utilizare, ci particip la mai multe cicluri de producie. Aici se includ:
echipamentul de lucru, echipamentul de protecie, SDV-urile (scule, dispozitive i
verificatoare), diverse aparate de msur i control de mic valoare. Dei astfel de
materiale de natura obiectelor de inventar nu se consum n mod real, doar se uzeaz prin
utilizare, utilizarea lor este echivalent cu un consum; de aceea contravaloarea lor se va
include deodat n costurile produciei.
- materiale de natura obiectelor de inventar in magazie;
- materiale de natura obiectelor de inventar in folosinta.
4. Materialele rezerva de stat side mobilizare (bunuri din proprietatea publica a statului
necesare inerventiei operative pentru protectia populatiei, a economiei si pentru apararea
tarii):
- materiale rezerva de stat;
- materiale rezerva de mobilizare (de razboi).
5. Ambalaje rezerva de stat si de mobilizare (bunuri din proprietatea publica a statului
necesare inerventiei operative pentru protectia populatiei, a economiei si pentru apararea
tarii):
- ambalaje rezerva de stat;
- ambalaje rezerva de mobilizare.
6. Materialele date in prelucrare in institutie.
7. Alte stocuri (stocuri specifice anumtor institutii: munitii si furnituri pentru aparare
nationala, pentru ordine publica si siguranta nationala, etc.).
32
MIHAI MOCANU
8. Productia in curs de executie reprezint acele efecte economice care se afl n procesul
de transformare i care, n final, vor deveni produse finite, semifabricate, lucrri
executate i servicii prestate. Ele se gsesc sub forma cheltuielilor de producie (a
produciei neterminate).
- produse in curs de executie reprezint un anume stadiu (faz) n care au ajuns, n
procesul de transformare, produsele finite i semifabricatele, acestea neparcurgnd nici
tehnic i nici organizatoric procesul de fabricaie. Altfel spus, n curs de execuie sunt
produsele finite i semifabricatele "neterminate", ele fiind susceptibile, obligatoriu, la
transformri viitoare, dar tot n cadrul aceluia proces de producie.
- lucrari si servicii in curs de executie sunt efecte economice ce nu se concretizeaz n
bunuri, ci n prestaii ctre o alt persoan, dar care nu au fost finalizate.
Nici dup finalizare, astfel de efecte nu vor avea o concretizare fizic, corporal. Ele ns
angajeaz cheltuieli pentru execuie sau prestaie (de exemplu, executarea unei lucrri sau
prestare unui transport, fiecare nefinalizat).
9. Produsele reprezint valori economice obinute n urma activitii proprii a agentului
economic. Ele sunt denumite generic efecte economice.
- semifabricate;
- produse finite;
- produse reziduale: - materiale recuperabile;
- rebuturi;
- deseuri;
- bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului;
- bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a unitatilor
administrativ teritoriale.
10. Animalele si pasarile sunt valori economice de natur biologic folosite, fie pentru
scopuri alimentare, fie pentru alte utiliti economice, fie pentru reproducie.
n categoria animalelor de natura stocurilor sunt incluse toate animalele mici, indiferent
de specie, toate animalele tinere i la ngrat i animalele reformate din speciile mari, ct
i psrile i familiile de albine. Sunt i specii de animale mici la care exemplarele
folosite pentru reproducie nu sunt de natura stocurilor, ci de natura mijloacelor fixe. Este
cazul, aici, al porcilor i al oilor de reproducie.
Din punct de vedere delimitativ, animalele sunt, deci:
- animale de natura mijloacelor fixe: toate animalele mari (cabaline, taurine, bovine),
precum i animalele i reproducie din speciile porcine i ovine.
- animale de natura stocurilor: toate animalele din speciile mici, psrile i familiile de
albine, precum i animalele tinere i la ngrat i cele reformate din speciile mari.
11. Marfurile sunt bunuri economice de orice tip, aflate n sfera circulaiei mrfurilor
(sfera comerului cu ridicata en gross, i cu amnuntul en detail).
12. Ambalajele sunt bunuri economice de circulaie, utilizate pentru protejarea altor
bunuri economice pe timpul transportului, depozitrii i al comercializrii. De multe ori,
fr ele astfel de operaii sunt de neconceput. Caracteristica lor esenial este aceea c
sunt refolosibile adic nu se consum la prima utilizare. A nu se confunda ambalajele cu
materialele pentru ambalat. n timp ce materialele pentru ambalat sunt de unic folosin,
ambalajele particip la mai multe cicluri economice.
n acelai timp se impune o delimitare strict a sferei de cuprindere a ambalajelor.
Dac anumite bunuri servesc drept ambalaje dar au caracteristicile mijloacelor fixe, ele
33
MIHAI MOCANU
sunt mijloace fixe (de exemplu: cisternele pentru transportul produselor lichide). n
concluzie, pentru ca un bun s fie ambalaj el trebuie s ndeplineasc rolul de ambalaj,
dar s nu aib caracteristici de mijloc fix.
13. Stocurile aflate la terti (in custodie, la prelucrare sau in consignatie).
III.1.2. GESTIUNEA TEHNICO OPERATIVA A STOCURILOR
Principalele documente justificative ce stau la baza inregistrarii in contabilitate a

fenomenelor legate de stocuri sunt:
- Factura si factura fiscala insotesc bunurile achizitionate de la furnizor si
cele livrate catre clienti , servind si la decontarea acestora;
- Nota de receptie si constatare de diferente cu ocazia receptiei bunurilor
aprovizionate si a constatarii caracteristicilor cantitative si calitative la
preluarea in gestiune;
- Avizul de expediere insoteste bunurile achizitionate de la furnizor si cele
livrate catre clienti cand nu s-a reusit intocmirea facturii, urmand ca ulterior
sa se intocmeasca factura;
- Bon de predare transfer restituire cu ocazia miscarii intre subdiviziunile
organizatorice ale institutiei a valorilor materiale de natura stocurilor;
- Bonul de consum cu ocazia eliberarii din magazie, spre consum, a
bunurilor de natura stocurilor, in cazul in care este vorba de un singur fel de
bun material;
- Bonul de consum colectiv cu ocazia eliberarii din magazie, spre consum, a
bunurilor de natura stocurilor, in cazul in care este vorba de mai multe
bunuri;
- Fisa limita de consum cu ocazia stabilirii cantitatii limita dintr-un bun
material necesar procesului de prelucrare;
- Fisa limita de consum colectiv cu ocazia stabilirii cantitatii limita din mai
multe bunuri materiale necesare procesului de prelucrare;
- Lista zilnica de alimente la stabilirea meniurilor zilnice la cantine;
- Dispozitia de livrare la eliberarea, spre vanzare, din magazie a bunurilor si
sta la baza intocmirii facturii;
- Fisa de magazie evidentiaza bunurile in cadrul magaziilor (depozitelor);
- Fisa de evidenta a obiectelor de inventar in folosinta pentru evidenta
materialelor de natura obiectelor de inventar aflate in folosinta personalului
si la locurile de activitate, pana la scoaterea acestora din uz;
- Registrul stocurilor la evidenta si evaluarea stocurilor cu ocazia
inventarierii lor si la confruntarea acestora cu datele din contabilitate, in
vederea stabilirii diferentelor si a cauzelor lor;
- Lista de inventariere cu ocazia inventarierii bunurilor din gestiune;
- Proces verbal de constatare la inventariere cu ocazia inventarierii
bunurilor si constatarii de diferente in plus sau in minus in urma confruntarii
cu datele contabile a listelor de inventariere;
34
MIHAI MOCANU
Borderoul de predare a documentelor pentru predarea de catre gestionar, a

documentelor justificative la compartimentul financiar contabil.
III.2. EVIDENTA SI EVALUAREA STOCURILOR

III.2.1. METODE DE EVIDENTA A STOCURILOR
Contabilitatea stocurilor se poate organiza cantitativ si valoric sau numai valoric,
prin folosirea metodei inventarului permanent sau a metodei inventarului intermitent.
Contabilitatea analitica a stocurilor se poate organiza pe baza a trei metode:
1. Metoda operativ contabila ce presupune:
- la nivel de gestiune, stocurile sunt evidentiate cantitativ, cu ajutorul fiselor de
magazie;
- in contabilitate, stocurile sunt evidentiate valoric, pe tipuri de stocuri si pe
gestiune.
2. Metoda cantitativ valorica ce presupune:
- la nivel de gestiune, stocurile sunt evidetiate cantitativ, cu ajutorul fiselor de
magazie;
- in contabilitate, stocurile sunt evidentiate cantitativ valoric.
3. Metoda global valorica ce presupune:
- la nivel de gestiune, stocurile sunt evidentiate global valoric;
- in contabilitate, evidenta se realizeaza tot global valoric.
Aceasta metoda se preteaza mai mult in cazul marfurilor si ambalajelor, a
rechizitelor de birou, a materialelor de natura obiectelor de inventar.
III.2.2. EVALUAREA STOCURILOR
- Costul de achizitie reflect efortul consimit pentru dobndirea unui bun (drept de
utilizare) cu titlu oneros. Este format din: contravaloarea bunului repectiv (preul, ca
atare); cheltuielile de transport, montaj, cu probele tehnologice, cheltuielile cu punerea n
funciune; taxele nerecuperabile.
- Costul de productie exprim efortul consimit pentru dobndirea unui bun din
autoproducie (producie proprie). Este format din : cheltuielile directe ocazionate de
fabricarea bunului; cota de cheltuieli indirecte, repartizat raional i proporional i
asupra bunului respectiv.
- Valoarea justa
Costul de achizitie, in unele cazuri (cand institutiile publica nu desfasoara activitati
economice), cuprinde si TVA.
Costul de achizitie sau costul de productie poate fi:
- cost efectiv;
35
MIHAI MOCANU
- cost standard.
Costul standard este un cost prestabilit, anticipat, utilizat si la iesirea din patrimoniu
a stocurilor.
Stocurile la care se poate utiliza costul standard sunt stocurile de produse si
stocurile de marfuri.
Intre costul standard si costul de achizitie si/sau de productie exista diferente.
Acestea se inregistreaza distinct in contabilitate.
B. Evaluarea la iesirea din gestiune
-
Metoda FIFO (primul intrat primul iesit);

Metoda LIFO (ultimul intrat primul iesit);
Metoda CMP (costului mediu ponderat);
Metoda identificarii specifice (cand costul sau pretul se poate individualiza
pe fiecare element gestionat).
Daca s-a utilizat costul standard la intrare, diferentele de pret se repartizeaza
valorii bunurilor iesite si asupra celor existente, cu ajutorul unui coeficient care se
calculeaza astfel:
K348 =
Si348 Rd 348
Si345 Rd 345
si
K378 =
Si378 Rd 378
Si371 Rd 371
Valoarea justa (actuala).
III.3. CONTABILITATEA STOCURILOR

1. Achizitionarea de materii prime necesare desfasurarii serviciilor publice, cunoscand:
- valoarea la pret de aprovizionare: 1000 lei;
- TVA aferenta: 24%.
- metoda inventarului permanent:
301 = 401
| 1240 | 1240 |
- metoda inventarului intermitent:
601 = 401
| 1240 | 1240 |
2. Achizitionarea de materii prime necesare desfasurarii unor activitati economice,
cunoscand:
- valoarea la pret de aprovizionare: 1000 lei
- TVA aferenta: 24%.
- metoda inventarului permanent:
% = 401
1240
301
1000
36
MIHAI MOCANU
4426
240
- metoda inventarului intermitent:
% = 401
1240
601
1000
4426
240
3. Achizitionarea de obiecte de inventar, 3000 lei.
a) Receptia:
3031 = 401
| 3000 | 3000 |
b) Darea in folosinta:
3032 = 3031
| 3000 | 3000 |
4. Achizitionarea si darea in folosinta a echipamentului de lucru, 5000 lei.
a) Receptia:
3031 = 401
| 5000 | 5000 |
b) Darea in folosinta:
3032 = 3031
| 5000 | 5000 |
c) Cota parte suportata de salariati (50%):
4282 = 719
| 2500 | 2500 |
5. Achizitionarea de materiale consumabile in scopuri economice, cunoscand:
- Pret de achizitie: 5000 lei;
- TVA 24%;
- Reduceri de pret:
- Rabat: 10%;
- Remiza: 2%.
Plata facturii se face tinand cont de faptul ca institutia este finantata integral din
venituri proprii.
Calcule:
- pret achizitie: 5000 lei;
- Rabat (10%): 500 lei (5000 10%);
- Remiza (2%):
90 lei [(5000-500) 2%];
Net comercial:
4410 lei (5000 500 90);
- TVA 24%:
1058.4 lei (4410 24%);
Net de plata:
5468.4 (4410 + 1058.4).
a) Receptia:
% = 401
302
4426
b) Plata facturii:
401 = 560
5468.4
4410
1058.4
| 5468.4 | 5468.4 |
6. Achizitionarea de materii prime pentru servicii publice in valoare de 1000 lei. Din
acestea se confectioneaza in atelierul propriu lenjerie de pat pentru camin, lenjerie a carei
valoare finala este de 2100 lei (materii prime, manopera, etc.). Lenjeria se da in folosinta
caminului.
37
MIHAI MOCANU
a) Receptia materiilor prime:

301 = 401
b) Plata facturii:
401 = 561
| 1000 | 1000 |
| 1000 | 1000 |
c) Obtinerea lenjeriei:
345 = 709
| 2100 | 2100 |
d) Transferul produselor la obiecte de inventar:
3031 = 345
| 2100 | 2100 |
e) Darea obiectelor de inventar in folosinta:
3032 = 3031
| 2100 | 2100 |
7. Achizitionarea de ster de lemn in valoare de 5000 lei in vederea confectionarii de
mobilier specific. Sterii sunt trimisi la terti pentru obtinerea cherestelei. Manopera
facturata de terti este de 1000 lei. Valoarea mobilierului este de 15000 lei.
a) Achizitionarea sterilor:
301 = 401
| 5000 | 5000 |
b) Plata facturii:
401 = 561
| 5000 | 5000 |
c) Trimiterea sterilor la terti:
351 = 301
| 5000 | 5000 |
d) Primirea cherestelei:
301 = %
6000
351
5000
401
1000
e) Plata facturii:
401 = 561
| 1000 | 1000 |
f) Obtinerea mobilierului:
345 = 709
| 15000 | 15000 |
g) Darea in folosinta a mobilierului:
3031 = 345
| 15000 | 15000 |
3032 = 3031
| 15000 | 15000 |
Consumul de materii si materiale si salariile si accesoriile la salarii (CAS...) se
inregistreaza drept costuri specifice.
8. Primirea de materii prime sub forma de donatie:
301 = 779
9. Primirea prin transfer de materii prime:
301 = 779
10. Materiale recuperabile obtinute din casarea mijloacelor fixe:
302 (309) = 791
11. Primirea prin transfer de materiale de la organic ierarhic superior:
301 = 4813
38
MIHAI MOCANU
12. Primirea prin transfer de materiale de la alta institutie publica din sistem:
301 = 482
13. Darea prin transfer de materiale consumabile la alta institutie publica din sistem:
482 = 302
14. Darea prin transfer de materiale consumabile la organul ierarhic superior:
4813 = 302
15. Plus la inventariere de materii prime:
301 = 601
Sau
601 = 301
| | |
16. Lipsa neimputabila la inventariere:

602 = 302
17. Lipsa imputabila la inventariere:
- valoarea imputabila: 600 lei + TVA aferenta.
a) Constatarea lipsei:
602 = 301
| 500 | 500 |
b) Imputarea pagubei:
- daca suma ramane la dispozitia institutiei:
4282 = 719
| 744 | 744 | (600 + 600 24%)
Sau
- daca suma se cuvine statului:
4282 = 4481
| 744 | 744 |
c) Recuperarea pagubei:
- daca se retine pe statul de plata:
421 = 4282
| 744 | 744 |
- daca se recupereaza prin depunerea banilor la casierie:
5311 = 4282
| 744 | 744 |
18. Cunoscand:
- Stoc produse finite la cost standard, la 01.12.N: 1000 lei;
- Diferente de pret aferente acestora: 140 lei, nefavorabile;
- Obtinerea de produse finite la cost standard: 2000 lei;
- Livrari de produse finite, la cost standard de 2500 lei si pret de vanzare: 4000 lei;
- Costul efectiv, la sfarsitul lunii: 2100 lei.
a) Obtinerea produselor la cost standard:
345 = 709
| 2000 | 2000 |
39
MIHAI MOCANU
b) Vanzarea produselor la pret de vanzare:

411 = %
701
4427
4960
4000
960
c) Descarcarea gestiunii la cost standard:

709 = 345
| 2500 | 2500 |
d) Diferentele de pret la produsele finite, la sfarsitul lunii:
348 = 709
| 100 | 100 |
e) Diferentele de pret aferente produselor vandute:
K=
Si348 Rd 348
140 100
240
=
=
= 0.08
Si345 Rd 345
1000 2000
3000
2500 0.08 = 200 lei.
709 = 348
f) Incasarea clientului:
561 = 411
| 200 | 200 |
| 4960 | 4960 |
19. Obtinerea de deseuri si rebuturi:

346 = 709
20. Vanzarea de deseuri (scaderea gestiunii):
709 = 346
21. Corectarea rebuturilor si obtinerea de produse finite:
a) Scaderea gestiunii:
709 = 346
b) Cheltuielile de corectare (specifice):
641 = 421, de ex.
c) Obtinerea de produse:
345 = 709
22. Materii prime achizitionate pe baza de avansuri de trezorerie:
301 = 542
Sau
542 = 5311 acordare de bani
23. Materii prime achizitionate pe baza de aviz:
301 = 408
24. Taxele vamale aferente aprovizionarilor din import (materii prime):
301 = 446
25. Lipsa neimputabila de materii prime destinate activitatii economice:
601 = 301
40
MIHAI MOCANU
Si
635 = 4427
26. Lipsa neclarificata de materii prime:
473 = 301
27. Darea prin transfer de materii prime la o institutie publica din afara sistemului:
658 = 301
28. Calamitarea materiilor prime:
690 = 301
29. Trecerea materiilor prime in categoria marfurilor in vederea vanzarii prin magazinul
propriu:
371 = 301
30. Carburanti procurati pe baza de bonuri valorice:
% = 5328 (5324; 5311; 561; 5121)
3022
4426
31. Scoatea din folosinta a materialelor de natura obiectelor de inventar:
603 = 3032
32. Productia in curs de executie, la sfarsitul perioadei:
331 = 709
33. Continuarea prelucrarii productiei in curs de executie in luna urmatoare:
709 = 331
34. Produse finite plus la inventariere:
345 = 709
35. Produse finite date spre vanzare la magazinele proprii:
371 = 345
36. Bunuri confiscate, potrivit legii, si intrate in proprietatea privata a statului:
347 = 102
37. Bunuri confiscate, potrivit legii, si intrate in proprietatea privata a unitatilor
administrativ teritoriale:
349 = 103
38. Scoaterea din evidenta a bunurilor confiscate, ca urmare a vanzarii lor:
102 = 347
Sau
103 = 349
41
MIHAI MOCANU
39. Marfuri achizitionate:

% = 401
371
4426
40. Adaosul comercial aferent marfurilor achizitionate:
371 = 378
Sau
371 = %
378
4428
41. Vanzarea marfurilor (scoaterea din gestiune):
% = 371
607
378
4428
42. Receptia ambalajelor care circula in regim de restituire:
409 = 401
Sau
% = 401
409
4426
43. Receptie ambalaje cumparate:
% = 401
381
4426
44. Restituirea ambalajelor:
401 = %
409
4426
45. Ajustarile:
6814 = 39_
42
MIHAI MOCANU
III.4. CONTABILITATEA CREANTELOR

Contabilitatea creantelor asigura evidenta drepturilor de incasat ale institutiei in
relatiile acesteia cu: clientii, personalul, bugetul statului, bugetele locale, bugetul
asigurarilor sociale de stat, Comunitatea Europeana, debitorii diversi, debitori ai
bugetelor, alte institutii publice si alte situatii.
Creantele reprezint drepturi ale agentului economic fa de tere persoane, drepturi
care provin n urma unor relaii economice ale agentului economic cu aceste persoane.
Astfel de drepturi se datoreaz neconcordanei dintre momentul stabilirii relaiei cu
terele persoane i momentul achitrii contravalorii acestei relaii de ctre tera persoan.
Persoanele cu care agentul economic ntreine relaii economice generatoare de
drepturi sunt:
- clienii;
- furnizorii;
- salariaii;
- bugetul de stat;
- bugetul asigurrilor sociale;
- bugetul de omaj;
- asociaii/acionarii;
- diverse societi n participaie;
- diverse filiale ale societii noastre (subuniti);
- alte persoane.
Principalele elemente patrimoniale ce reprezint drepturi ale agentului economic
fa de aceste persoane sunt:
- clieni;
- furnizori debitori;
- avansuri acordate personalului;
- alte creane n legtur cu personalul;
- alte creane sociale;
- TVA deductibil;
- TVA de recuperate;
- Subvenii;
- alte creane privind bugetul statului;
- decontri cu acionarii/asociaii privind capitalul;
- decontri ntre unitate i subuniti;
- decontri ntre subuniti;
- debitori diveri.
43
MIHAI MOCANU
III.4.1. EVALUAREA CREANTELOR

Valoarea nominala valoarea la care se constituie ele, valoare incrisa in
documentele justificative ce le atesta.
Creantele rezultate in urma unor operatiuni in valuta, la momentul recunoasterii
initiale trebuie in moneda de raportare (leul), pe baza cursului de schimb la data efectuarii
tranzactiei.
Creantele in valuta se inregistreaza in contabilitate atat in lei cat si in valuta.
B. Evaluarea la momentul decontarii
- La valoarea nominala, dar:
Creantele in valuta comporta anumite particularitatile deoarece apar diferente de
curs valutar cu ocazia decontarii fata de momentul inregistrarii initiale. Astfel de
diferente sunt recunoscute, dupa caz, ca venituri sau cheltuieli financiare ale perioadei de
referinta.
Creantele sunt supuse verificarii si confirmarii pe baza soldurilor debitoare ale
conturilor de creante sau punctajelor reciproce, dupa caz.
Pentru creantele exprimate in valuta, diferentele de curs valutar favorabile sunt
inregistrate ca venituri financiare, iar diferentele nefavorabile, ca niste cheltuieli
financiare.
D. Evaluarea la data bilantului
-
La valoarea lor prealabila de incasare;

Diferentele in minus dintre valoarea de inventar si valoarea contabila neta se
inregistreaza pe baza ajustarilor;
Creantele aferente fondurilor nerambursabile dela Comunitatea Europeana se
evalueaza la cursul publicat de Banca Centrala Europeana, curs valabil
pentru ultima zi a lunii in care se intocmesc situatiile financiare.
44
MIHAI MOCANU
III.4.2. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU CLIENTII

1. Institutia publica presteaza servicii de interes local, servicii al caror pret este de 30000
lei, TVA aferenta 24%. Incasarea are loc in contul de disponibil din venituri proprii.
a) Prestarea serviciilor:
4111 = %
37200
704
30000
4427
7200
b) Incasarea:
562 = 4111
| 37200 | 37200 |
2. Institutia publica recupereaza materiale in suma de 5000 lei, in urma dezmenbrarii
(demolarii) unei imobilizari corporale. Ulterior, materialele sunt vandute ca marfuri, pe
baza de aviz de expediere, la pret de vanzare de 6000 lei, TVA aferenta 24%.
a) Obtinerea materialelor:
3028 = 791
| 5000 | 5000 |
b) Transferul materialelor la marfuri:
371 = 3028
| 5000 | 5000 |
c) Relatia cu clientul:
418 = %
7440
707
6000
4428
1440
d) Descarcarea gestiunii:
607 = 371
| 5000 | 5000 |
e) Emiterea facturii:
4111 = 418
| 7440 | 7440 |
f) exigibilizarea TVA:
4428 = 4427
| 1440 | 1440 |
baza de aviz de expediere, la pret de vanzare de 6000 lei, TVA aferenta 24%. Pretul
specificat in factura este de 6500 lei, TVA 24% (clientul confirma).
3028 = 791
| 5000 | 5000 |
371 = 3028
| 5000 | 5000 |
418 = %
7440
707
6000
4428
1440
45
MIHAI MOCANU
607 = 371
4111= %
418
707
4427
f) Exigibilizarea TVA:
4428 = 4427
| 5000 | 5000 |
8060
7440
500
120
| 1440 | 1440 |

baza de aviz de expediere, la pret de vanzare de 6000 lei, TVA aferenta 24%. Pretul
specificat in factura este de 5700 lei, TVA 24% (clientul confirma).
3028 = 791
| 5000 | 5000 |
371 = 3028
| 5000 | 5000 |
418 = %
7440
707
6000
4428
1440
607 = 371
| 5000 | 5000 |
4111= %
7810
418
7440
707
300
4427
70
f) Exigibilizarea TVA:
4428 = 4427
| 1440 | 1440 |
5. Pentru un serviciu taxabil din punct de vedere fiscal, institutia incaseaza un avans de la
clientul sau de 10000 lei. Factura serviciului prestat insumeaza 30000 lei, TVA aferenta
24%.
a) Incasarea avansului:
562 = %
10000
419
8065
4427
1935
b) Facturarea serviciului:
4111 = %
37200
704
30000
4427
7200
46
MIHAI MOCANU
c) Decontarea serviciului:
% = 4111
37200
419
8065
4427
1935
562
27200
6. Institutia publia, persoana neimputabila, presteaza servicii publice catre un agent
economic la o valoare de 5000 lei. Pentru decontare, institutia accepta o cambie de la
client, pe care o depune la banca pentru incasare la scadenta.
a) Prestarea serviciului:
4111 = 704
| 5000 | 5000 |
b) Primirea cambiei:
413 = 4111
| 5000 | 5000 |
c) Depunerea cambiei la banca:
511 = 413
| 5000 | 5000 |
d) Incasarea:
5121 = 511
| 5000 | 5000 |
7. Directia Generala a Finantelor Publice detine marfuri confiscate, conform legii, pe care
le vinde unei persoane juridice, cu incasarea astfel:
- 50% din valoare, la cedarea bunurilor;
- 50% in rate.
Valoarea bunurilor este de 12000 lei, iar numarul de rate este 6.
a) Relatia de vanzare:
461 = %
14880
4481
12000
4427
1440
4428
1440
b) Incasarea a 50%:
520 = 461
| 7440 | 7440 |
(6000 + 1440)
c) Descarcarea gestiunii:
104 = 349
| 12000 | 12000 |
d) Incasarea primei rate:
520 = 461
| 1240 | 1240 |
(6000 + 1440) / 6
e) Regularizarea (exigibilizarea) TVA:
4428 = 4427
| 240 | 240 |
In celelalte 5 luni, inregistrarile d si e se repeta, cu acelasi sume.
47
MIHAI MOCANU
III.4.3. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU DEBITORII DIVERSI

1. Vanzarea uunui utilaj, pentru care:
- grad de uzura: 80%;
- pret de vanzare: 4000 lei;
- incasarea ae loc in contul de disponibil din venituri proprii.
a) Relatia de vanzare:
4611 = %
4960
791
4000
4427
960
b) Scaderea gestiunii:
% = 2131
10000
691
2000
2813
8000
c) Incasarea:
561 = 4611
| 4960 | 4960 |
2. Lipsa de materiale consumabile de 300 lei, lipsa este imputabila, dar din motive
obiective (hoti neprinsi), creanta se prescrie.
a) Lipsa:
602 = 302
| 300 | 300 |
b) Imputarea:
461 = %
372
719
300
4427
72
c) Prescrierea:
654 = 461
| 372 | 372 |
III.4.4. CONTABILITATEA CREANTELOR LEGATE DE PERSONAL

1. Lipsa unei imprimante cu valoare contabila de 350 lei. Imputarea se face salariatului ce
raspundea de imprimanta, la un pret de 400 lei, debitul urmand sa fie recuperat pe statul
de plata.
a) Lipsa:
603 = 3032
| 350 | 350 |
b) Imputarea:
4282 = %
400
48
MIHAI MOCANU
719
4481
c) Recuperarea:
421 = 4282
350
50
| 400 | 400 |
III.4.5. CONTABILITATEA AJUSTARILOR PENTRU DEPRECIERE

1. Institutia are o creanta fata de un client in valoare de 1000 lei. La inventarierea de
sfarsit de an, in urma confruntarii cu clientul, se constata ca doar 40% din creanta se
poate recupera. In anul urmator, clientul este declarat in faliment, iar institutia isi va
recupera intreaga valoare conform hotararii judecatoresti.
a) Trecerea creantei certe la creante incerte:
4118 = 4111
| 1000 | 1000 |
b) Ajustarea pentru depreciere:
6814 = 4911
| 600 | 600 |
c) Recuperarea creantei:
561 = 4118
| 1000 | 1000 |
d) Anularea ajustarii:
4911 = 7814
| 600 | 600 |
III.5. CONTABILITATEA TREZORERIEI

Trezoreria institutiilor publice cuprinde:
- investitiile financiare pe termen scurt;
- casa si conturile la banci.
III.5.1. CONTABILITATEA INVESTITIILOR PE TERMEN SCURT
Investitiile pe termen scurt se prezinta sub forma obligatiunilor emise si
rascumparate.
1. Institutia (o primarie) emite 10000 obligatiuni la o valoare nominala de 150 lei/buc. si
o valoare de emisiune de 140 lei/buc., pe care le scoate la subscriptie publica la
01.10.anul N, pentru o perioada de 5 ani. Rata dobanzii este de 20%, iar dobanda se
plateste anual. La implinirea fiecarui an de la data imprumutului, institutia rascumpara si
anuleaza cate 2000 de obligatiuni.
a) Emisiunea:
% = 161
1500000
461
1400000
169
100000
b) Incasarea:
5311 = 461
| 1400000 | 1400000 |
49
MIHAI MOCANU
c) Dobanda de platit la sfarsitul exercitiului N: (1500000
20
3) : 12 = 75000
100
lei.
666 = 1681
| 75000 | 75000 |
d) Amortizarea primei de rambursare la sfarsitul exercitiului N:

( 100000 : 5 ani 3 luni) : 12 = 5000 lei.
6868 = 169
| 5000 | 5000 |
e) Rascumpararea obligatiunilor la 30.09.N+1:
505 = 509
| 300000 | 300000 |
f) Plata sumelor datorate:
509 = 5311
| 300000 | 300000 |
g) Calculul si plata dobanzii dupa un an, stiind ca la sfarsitul exercitiului N, s-au
inregistrat datorii privind dobanzile de 75000 lei, fara ca acestea sa se plateasca:
% = 5311
300000
1681
75000
666
225000
1500000 20% = 300000 lei.
h) Anularea a 2000 obligatiuni:
161 = 505
| 300000 | 300000 |
NOTA: In urmatorii 4 ani, inregistrarile d-h se repeta.
2. Ajustarile pentru pierderea de valoare:
6864 = 595
3. Anularea ajustarilor ramase fara obiect:
595 = 7864
III.5.2. CONTABILITATEA CASIERIEI, CONTURILOR LA TREZORERIA

STATULUI SI LA BANCI
Institutiile publice, indiferent de subordonare si de sistemul de finantare, inclusiv
activitatile de pe langa institutiile publice finantate integral din venituri proprii, afecteaza
operatiunile de incasari si plati prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului unde isi au
deschise conturile de disponibilitati, cheltuieli si venituri.
Cat privesc conturile la trezoreria statului si la banci, acestea cuprind:
- 511 pentru evidentierea valorilor de incasat (cecuri de incasat, efecte de
incasat;
- 512
- pentru evidentierea disponibilitatilor, in lei si in
- 513
valuta, provenind din imprumuturile
- 514
interne si externe;
- 516
- 515 pentru evidentierea fondurilor externe nerambursabile;
- 519 pentru evidentierea imprumuturilor pe termen scurt obtinute;
50
MIHAI MOCANU
518 pentru evidentierea dobanzilor de incasat pentru disponibilitati,

respectiv a dobanzilor de platit aferente imprumuturilor pe termen scurt
primite.
Importante pentru institutiile publice sunt si conturile 560, 561, si 562, care sunt
conturi de disponibil ale institutiilor publice finantate partial sau integral din veniturile
proprii.
In contabilitate:
1. Achitarea unei facturi pe linia imobilizarilor din contul de dispnibil din venituri proprii:
404 = 5601
2. Achitarea salariilor nete, in numerar:
421 = 5311
3. Incasarea unui imprumut extern in valoare de 100000 , cursul de schimb fiind de 4.25
lei/. Din aceasta suma, acorda un avans unui furnizor de imobilizari, pe baza
contractului incheiat, in suma de 10000 lei la cursul de 4.20 lei/.
a) Incasarea imprumutului:
5132 = 164
| 425000 | 425000 |
b) Plata avansului:
232 = 5132
| 42000 | 42000 |
4. Diferente favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta din
imprumuturi externe, la sfarsitul exercitiului financiar, in valoare de 5000 lei:
5132 = 765
| 5000 | 5000 |
5. Diferente nefavorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta din
imprumuturi externe, la sfarsitul exercitiului financiar, in valoare de 2000 lei:
665 = 5132
| 2000 | 2000 |
6. Dobanda de incasat de la banca, aferenta disponibilului existent in contul bancar al
institutiei, in suma de 250 lei si incasarea ulterioara a acesteia.
a) Dobanda de incasat:
5187 = 766
| 250 | 250 |
b) Incasarea dobanzii:
512 = 5187
| 250 | 250 |
(513, 514, 515, 516)
7. Achizitionarea de timbre postale in valoare de 500 lei si consumul lor in sume de 100
lei.
a) Achizitionarea:
5321 = 531
| 500 | 500 |
b) Consumul (utilizarea):
626 = 5321
| 100 | 100 |
8. Achizitionarea de bonuri valorice pentru motorina in valoare de 1000 lei si utilizarea
acestora in totalitatea lor.
51
MIHAI MOCANU
a) Achizitia bonurilor valorice:

5324 = 560
| 1000 | 1000 |
b) Achizitia motorinei:
3022 = 5324
| 1000 | 1000 |
c) Justificarea, pe baza foilor de parcurs, a consumului de motorina:
6022 = 3022
| 1000 | 1000 |
9. O institutie de invatamant ridica 10000 lei numerar de la trezorerie in vederea achitarii
burselor la elevi.
a) Ridicarea numerarului:
581 = 770
| 10000 | 10000 |
b) Depunerea numerarului in casa:
5311 = 581
| 10000 | 10000 |
c) Achitarea burselor:
429 = 5311
| 10000 | 10000 |
10. Constituirea acreditivelor:
581 = 5151
5411 = 581
11. Utilizarea acreditivelor:
404 = 5411
12. Acordarea unui avans spre decontare de 500 lei unui salariat in vederea deplasarii in
alta localitate. La inapoiere, salariatul justifica avansul astfel:
- cazarea: 150 lei;
- transport tren: 180 lei;
- diurna: 26 lei;
- numerar depus la casierie: 144 lei.
a) Ridicarea numerarului de la trezorerie:
581 = 770
| 500 | 500 |
5311 = 581
| 500 | 500 |
b) Acordarea avansului:
542 = 5311
| 500 | 500 |
c) Justificarea avansului:
% = 542
500
614
330
646
26
5311
144
13. Acordarea unui avans spre decontare de 500 lei unui salariat in vederea deplasarii in
alta localitate. La inapoiere, salariatul justifica avansul astfel:
- cazarea: 150 lei;
- transport tren: 180 lei;
- diurna: 26 lei;
52
MIHAI MOCANU
- numerar depus la casierie: 144 lei, dar se face cu 10 zile intarziere. Pentru aceasta
salariatul va suporta penalitati de intarziere de 0.5%/zi lucratoare intarziere.
(144 0.5% 10 zile = 7.20 lei).
581 = 770
| 500 | 500 |
5311 = 581
| 500 | 500 |
542 = 5311
| 500 | 500 |
c) Justificarea avansului pe baza de decont de cheltuieli:
% = 542
500
614
300
646
26
4282
144
d) Recuperarea creantei si a penalitatilor:
5311 = %
151.20
4282
144
719
7.20
14. Acordarea unui avans spre decontare de 500 lei pentru deplasarea unui salariat in alta
localitate cu autoturismul personal. La intoarcere, salariatul depune decontul, justificand
cheltuielile astfel:
- cazare: 350 lei;
- diurna: 26 lei;
- distanta de deplasare tur-retur: 1000 km;
- consum carburant normat: 7.5 l/100 km = 1000 7.5% 4.0 lei/l = 300 lei.
581 = 770
| 500 | 500 |
5311 = 581
| 500 | 500 |
542 = 5311
| 500 | 500 |
c) Justificarea avansului pe baza de decont de cheltuieli:
% = 542
676
614
650
646
26
d) Restituirea diferentei catre salariat ( 676 500 = 176 lei)
542 = 5311
| 176 | 176 |
15. Institutia publica organizeaza licitatie publica in vederea achizitionarii de bunuri,
conform legislatiei in vigoare; pentru participarea la licitatie, institutia solicita din partea
furnizorilor depunerea unei garantii in valoare de 2000 lei. Cei ce nu castiga licitatia vor
primi garantia inapoi (1500 lei).
a) Incasarea garantiei:
552 = 462
| 2000 | 2000 |
b) Restituirea garantiei dupa incheierea licitatiei:
462 = 552
| 2000 | 2000 |
53
MIHAI MOCANU
16. O institutie spitaliceasca primeste mandatul de la un agent economic de a achizitiona

medicamente pentru cabinetul medical al acestuia, mandat in suma de 1000 lei. Spitalul
achizitioneaza materiale in suma de 800 lei, diferenta fiind restituita agentului economic.
a) Primirea mandatului:
552 = 462
| 1000 | 1000 |
b) Achizitia materialelor:
462 = 401
| 800 | 800 |
c) Plata materialelor:
401 = 552
| 800 | 800 |
d) Restituirea mandatului neconsumat:
462 = 552
| 200 | 200 |
17. O autoritate publica locala primeste fonduri externe nerambursabile de la o agentie de
implementare, in valaore de 1000000 , la cursul de 4.25 lei/ (cursul Bancii Centrale
Europene), in contul deschis la o banca comerciala romaneasca, al carei curs de schimb
este de 4.27 lei/. Din fondurile externe nerambursabile, autoritatea publica achita factura
unor servicii catre un furnizor in suma de 300000 lei.
a) Constituirea creantei de primire a fondurilor externe:
458 = 774
| 4250000 | 4250000 |
b) Incasarea fondurilor:
5152 = 458
| 4250000 | 4250000 |
c) Conversia sumei din valuta in lei, cu inregistrarea diferentelor favorabile:
581 = %
4270000
5152
4250000
765
20000
5151 = 581
| 4270000 | 4270000 |
d) Achitarea facturii:
401 = 5151
| 300000 | 300000 |
NOTA: Daca diferenta de curs valutar dintre Banca Centrala Europeana si banca
comerciala romaneasca era nefavorabila, inregistrarea (c) ar fi fost:
% = 5152
4250000
581
4230000
665
20000
5151 = 581
| 4230000 | 4230000 |
54

Contabilitatea Institutiilor Publice

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitatea Institutiilor Publice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MIHAI MOCANU

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

Lector univ.dr. Mihai Mocanu

CONTABILITATEA INSTITUIILOR PUBLICE

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

CAPITOLUL I: SISTEMUL BUGETAR IN ROMANIA

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

asigurarea apararii tarii, ordinii publice, protectiei si refacerii mediului

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

Creditele bugetare sunt nerambursabile, nepurtatoare de dobanda si reprezinta

ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII INSTITUTIILOR

Administratia publica intr-un stat este organizata structural si pe verticala. Fiecare

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

Conform lefii nr. 82/1991 legea contabilitatii, actualizata si republicata

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

a) Principiul dublei reprezentri. Acest principiu este nsi esena teoriei

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

g) Principiul intangibilitii bilantului iniial (de deschidere). Conform

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

Preul (costul) de achiziie reflect efortul consimit pentru dobndirea unui

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

Documentele au o importan att pentru contabilitate, ct i n general. Pentru

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

Documente mixte sunt acele documente prin care, deopotriv, se dispune de

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

Att la registrul jurnal ct i la registrul inventar se totalizeaz fiecare pagin i

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

Conturi corespondente creditoare

ntocmirea registrului cartea-mare se face astfel:

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

Fiecare din registrele contabile se ntocmete la nivelul compartimentului

CAPITOLUL II: CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE

Activele fixe (activele imobilizate): reprezint acea parte a mijloacelor

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

Registrul numerelor de inventar - pentru evidenta, pe grupe, a activelor fixe

II.2. CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE NECORPORALE

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

Inregistrari ale evenimentelor cultural sportive imprimari ale reprezentatiilor

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

206 = 100 (nu se supune amortizarii)

B. Evaluarea la iesirea din patrimoniu:

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

a2) Aceeasi operatiune, dar programul era integral amortizat.

b) Daca sunt neamortizabile:

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

II.2.2. AMORTIZAREA ACTIVELOR FIXE NECORPORALE

Concesiunile ... se amortizeaza in functie de durata prevazuta pentru utilizarea lor

II.2.3. REEVALUAREA ACTIVELOR FIXE NECORPORALE

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

Na = 100/T = 100/10 = 10%

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

resursele piscicole neexploatate), rezervele de apa (intinderile de apa si alte rezerve

II.3.1. EVALUAREA ACTIVELOR FIXE CORPORALE

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

3) Primirea prin transfer: primirea unui autotrism pentru care:

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

- valoarea utilajului: 100000 lei;

CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

b) receptia (intrarea) terenului:

2) Intrarea prin transfer, donatie, plus la inventariere:

Alte situatii privind activele fixe corporale: