Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
sistem de spatii adecvate. Conceptul de activitate este cel In afara de ocupare si utilizare exista si al treilea concept afectarea
baza al urbanisticii moderne spatiului. Afectarea negativa in special.
2
3. Nevoie de dragoste si apartenenta - 50 %. Nevoia de apartenenta 1. O CF care se exercita exclusiv in interiorul sistemului. O
nu se poate discuta. Sentimentul de apartenenta fata de spatiu, este cerinta c, centripeta, ramane in int sist
esentiala pt. ceea ce se intampla in organizarea spatiului. Noi putem sa
generam acele spatii care sa aiba aceasta calitate de a induce 2. O CF centripet-centrifuga sau de achizitie care e in afara
apartenenta. sistemului care aduce in sistem din afara una sau mai multe
4. Nevoia de apreciere 40 %. Unii sunt foarte evident influentati de elemente
notele pe care le iau. Aprecierea proprie este un lucru care face parte din 3. CF centrifuga care ramane in afara sistemului, nu aduce
mentalitatea etnica, de grup, individuala. (ex. in soc americana auto nimic sistemului. Sist respectiv sufera si merge spre distrugere.
aprecierea este un factor esential in realizarea confortului propriu; in
europa nu exista o teorie a esecului). Observatie: cerinta functionala se defineste in raport cu balansul intre
5. Nevoia de auto-depasire 10%. Este o nevoie care rezulta din cantitate si calitate. Intre Cant si Cal, este un raport de determinare. Nu
interiorul individului; este nevoia pe care se sprijina evolutia unei putem discuta doar de calitate, fara cantitate. Cantitatea prin acumulare
societati, dezvoltatea unei societati. Societatea se dezvolta si pe baza duce la un salt calitativ in sens pozitiv sau negativ.
productiei unor bunuri societate a unei bunastari de consum. CF centrifuga, care zboara in afara va construi un alt sistem S1 sau S2,
care poate sa implice sistemul initial S0.
De la nevoi pana la activitate exista un anumit drum. Nevoia pt. a ajunge
activitate trebuie sa fie un mobil uman. Nevoia este resimtita de individ. Centre de oras (ex. Botosani) oras de tip rarefiat specific zonei extra-
Pt. ca ac. Nevoie sa-si gaseasca raspunsul intr-o activitate, ea trebuie carpatica, zona centrala este construita foarte interesant. Densitate de
sa-si gaseasca raspunsul intr-o decizie. (ex. am muncit mult, simt nevoia ocupare relativ mica. Aportul de substanta necesara, obiecte de arh
de odihna, la un mom dat iau hotararea sa ma duc la culcare). In baza necesare, se realizeaza prin ocuparea locurilor libere (prin cresterea
mobilului se va exercita o activitate. Mobilul uman determina activitatea densitatii). CF se exercita in int sistemului si cantitativ si calitativ. Calitativ
umana. Activitatea determina spatiul corespunzator. datorita cresterii cantitative.
3.
Modificare - Reductie:
scaderea *
distrugerea * *
Avem succesiunea: mobil cerinta functionala functie activitate
spatiu. Cerinta functionala este in fond precizarea mobilului, modului in - Amplificare:
care mobilul poate sa se desfasoare. (ex. simtim o nevoie de a avea distrugerea
* *
ceva, cu timpul aceasta nevoie devine mobil atunci cand gandul nostru cresterea
staruieste asupra acelei nevoi; trebuie sa gaseasca o cale functionala
(ex. bani, drum, telefon dat, intalnire, intrunire). Nevoia devine cerinta
functionala. Pastrare *
CF devine functie atunci cand eu incep sa particip la cursul respectiv. Scaderea poate sa insemne reducerea sist (suntem in nevoia de
Exista succesiune de la nevoie (intentie). Atunci cand ajung sa am economie) ex. Norvegia nu constati varfuri de arh, constati insa o arh
probleme de org spatiului, in aceasta abordare moderna trebuie sa trec de o calitate si un confort ireprosabil. Pavajul este perfect. Pietrele de
prin acesti pasi. bordura la fel. Capacele de canal etc. Nimic nu este exceptional,
Interesul. Tot ceea ce facem repr punerea in practica al unui interes. extravagant, dar totul este perfect facut. Undeva intr-un alt oras se
Fata de mobil se constituie un interes psiho-sociologic. In timp ce fata de pastreaza un mic fragment din orasul vechi, case primitive dar interesant
spatiu se realizeaza un interes arh-urb. Examinarea interesului care cere facute. Se intelegea economia acerba care si-a impus-o la un moment
o solutionare, care e maxim in mom constituirii mobilului, se diminueaza dat. Bogatia este bazata pe economie si concurenta.
spre spatializare, in timp ce interesul arh-urb este minim la niv mobilului Economia impune sistemului nu distrugerea si scaderea sistemului
si e maxim la nivelul spatializarii. Constiinta procesului de interferare. respectiv. O localitate imprastiata, care inseamna un consum de teritoriu,
trebuie sa se preocupe de reducerea teritoriului. Restragerea vetrei
Interes-mobil-activitate-spatiu. Cand am def act si sp urban drept satului inseamna o reducere a sist.
categorii urb fundamentale. Cerinta functionala va impune functia, functia Reductia poate sa insemne si distrugerea: stingerea naturala poate sa se
va genera o anumita organizare spatiului care spatiu va impune o realizeze si ca stingere intentionata. Reducerea perimetrului unei loc se
anumita activitate. poate practica prin decizia consiliului local. Se decide introd apei,
gazului, canalului numai pe o anumita lungime a unei strazi efectul unui
CF este o particularitate a oricarui sistem care este pus intr-o situatie intr- spirit de economie. Treptat, alte locuinte care raman in afara, cu timpul,
un anumit moment. CF apare in interiorul sistemului. (ex. tre sa rezolvam vor disparea.
problemele legate de un anumit sistem, si acele probleme sa fie niste In Rom socialista s-a discutat f. mult reducerea vetrei, sau distrugerea.
probleme determinate de alte probleme care sunt in afara sist respectiv. S-au demolat cateva sate, acolo unde s-au facut lacuri de acumulare.
Mobilul se afla in afara sistemului. Avem un cartier, in apropierea lui se
produce o interventie urbana, aceasta int nu se construieste prin nimic in Intre sistem si sitemul global exista o stare de relationare. Se intampla
int cartierului, dar ac interv se exprima prin ceva si in interiorul unui ceva in sistemul interior si ceva in cel global si vice-versa.
cartier, nu se poate sa aiba influenta). Mobilul poate fi in interiorul sau in
ext unui sistem. CF este intotdeauna in interiorul sistemului. Concluzie 2: intelegerea logico-matematica a conceptului de functie.
CF poate sa fie de 3 feluri. : Prin obisnuinta abordarii functionaliste si in anii 60 si 70, functia avea un
inteles organicist. Structuralismul in anii 50 se sprijina la inceput pe
3
abordarea bio-fiziologica. Structuralismul aduce si matematica in sprijinul Planul spatio-functional noi nu-l putem percepe in mod direct, il
abordarii stiintifice. Matematica a intrat in metodologiile abordarilor detasam in masura in care ca profesionisti suntem interesati de
stiintifice, a intrat in abordarea spatiului. Interesul organicist al functiei se intelegerea lucrurilor. Acest plan este perceput numai prin int planului
traduce prin: este functional tot ceea ce mentine starea sistemului. O spatio-perceptiv.
schimbare a sistemului ducea la incriminarea functiilor. Pentru un sistem Vorbim de morfologie urbana, adica despre componente ale sistemului
in teritoriu poate sa fie functional si cresterea lui si reducerea lui. Functia (orasul) in fiecare din cele 2 planuri.
poate sa se exercite si in sens pozitiv si in cel negativ.
Planul elementelor de viata urbana in int caruia distingem 2 categ de
Enfunctie functia pozitiva elemente componente:
Disfunctie functia negativa 1. Elementele determinate functional functia e ce-a de-atreia
categ fundamentala pe langa activitate si spatiu; elementele
Aparitia sensului matematic al functiei nu inlatura sensul organicist. In direct-productive, indirect-prod, si circulatii care inseamna
urbanism se mentin ambele abordari ale functiei. In conditia in care avem miscarea in cadrul spatiului urban. Sunt elemente, pt. ca
de-a face cu psiho-sociologia, atunci tre sa ne referim la o intelegere pastram explicatia de principiu de la teoria sistemului:
organicista a functiei. elemente ale sistemului. Ele sunt de fapt activitati. Apar intre
ele relatii in sistemul de activitati, intre activitati.
Concluzie 3. Interesul de activitate si cel de functie. Exista o diferenta de
intelegere (ex. ciocanul este o unealta, are functia de a exercita un soc 2. Elemente determinante functional-ambiental elemente
asupra unui material; cu ciocanul bat un cui, - activitati f diferite temporale (legate de timp/moment), praxiologice
exercitarea unei functii). De aici vor rezulta niste concluzii legate de (cunoastere/experienta), psiho-sociale; intre ele se nasc relatii
multi-functionalitate o asociere de functii, nu inseamna o asezare de context. In fiecare din ac subcategorii exista relatii, apoi
alaturata a unor functii- activitati generate in contextul aceleiasi functii. exista relatii intre elementele determinante si cele determinate.
Multi-functionalitatea se pune in valoare in momentul cand functiile se Activitatile sunt definite functional, dar si functional-ambiental.
intersecteaza (ex. un hol care leaga mai multe functiuni, un sp. Comun In sis de activitati, o activ se poate desfasura in functie de context, timp,
scenic) cunoasterea de catre comunitate a experientei anterioare.
In planul vietii urbane avem de-a face cu un sistem de componente si in
Concluza 4. Intelegerea tri-polara a conceptului de echipament teritoriul. consecinta cu o structura functionala-spatiala, deci cu o structura spatio-
Echipament nu este amenajarea tehnico-edilitara. Darwin functionala.
demonstreaza ca organul aparut poarta o noua functie. Functia urbana
ca unitate. Activitatea urbana cere un spatiu urban adecvat, potrivit. Sp.
Urban impune institutia. Institutia organizeaza activitatea. Avem o In planul cadrului urban pornim de la acelasi activitati:
alcatuire tri-polara sistemica pe care o intelegem ca echipament teritorial 1. Elementele determinate functional pe linia activitatilor,
constituit din 3 subsisteme in care activitatea si spatiul urban se definesc pornim de la subcategoria structurii spatio-functionale, deci:
ca dotare. Echipament implica doar casa, spatiul . volume construite, spatii amenajate, plantate
Institutia (in Europa toata practica profesionala este specializata, bine
institutionalizata si organizata). Arhitectii se specializeaza.
2. Elemente determinante functional compozitional ele
sunt determinate in baza unor principii de natura functionala
dar si compozitionala efecte de plastica urbana si de
Concluzia 5. Functie functionalitate functionare . Functionalitatea-
comportament. (Orice sistem se evidentiaza printr-un
o calitate caracteristica unui spatiu, functionarea exercitarea acestei
comportament). Comportament inseamna felul in care isi
calitati. Functionalitatea este la nivelul posibilitatii, premizei, iar
pastreaza configuratia in decursul timpului.
functionarea este la nivelul faptului efectiv.
Asupra functionarii, apar factori de determinare: gestionarea, conjucturi 3. Elemente determinante compozitional-formal . Ele au rolul
administrative cultural politice. Functionalitatea corecta poate sa de a influenta comportamentele si avem elemente determinate
insemne o functionare dezastruoasa. (ex. o cladire adm, gandita corect, compozitional-formal care sunt perceptiv-afective (proprietati
se constata ca cei care au nevoie de un serviciu intra in cladire printr-o perc-afec), spatio-temporale (situatii spat-temp), estetice
intrare dosnica). Gestiunea e f. imp. (ex. Cand fac un spatiu, si gestiunea (mijloace estetice).
este obligata sa lucreze intr-o functionalitate proasta , rezultatul nu va fi Exista relatii intre elemente, intre felurile de comportamente (ex.
foarte bun). Specializarea: marii arhitecti au o etapa de formare inainte deteriorarea unei cladiri implica diminuarea efectului de plastica urbana ),
de a face efectiv un obiectiv. mijloacele estetice (ex. scara, proportia) in cadrul unui spatiu, poate sa
fie influentata de situatia spatio-temporala (ex. intr-un anumit mom al
4. zilei, anului, ceata reduce vizibilitatea, raman elemente dintr-un prim plan
termeni de comporatie pt. proportie dispar, impresia este alta). Exista
Studiul urban se poate organiza in: relatiile de la o subcategorie la alta subcateg in sensul de configuratie .
Planul organizatoric legat de populatie avem de-a face cu Configuratia rezulta la nivelul elementelor determinate functional
manifestare a organismului uman cu un sistem de activitati (activitati (elemente definite fizic).
urbane localizate productie materiala, spirituala, manifestari politice, Pentru a pune in evidenta un cadru monumental, ma pot servi de efectul
initiative, manifestari diferite comportamental) de perspectiva element de plastica urbana tre sa folosesc mijloace
Planul formal - (legat de sit) spatii urbane amenajate si obiectele de un anumit fel (dominanta, efecte de distanta).
implicate care de fapt poate sa insemne in politica urbana principii
culturale, teorie urb, concepte etic-morale, principii economice, traditii. Ac Structura spatio-configurativa
consemnari de determinari sau de asp caracteristice nu inseamna o lista
finita. Structura urbana definitie : totalitatea relatiilor care se constituie in
sistem. Structura urbana este rezultata din suprapunerea structurii
Ac. 2 planuri sunt legate intre ele cu o legatura determinanta din cea care spatio-functionale cu cea spatio-configurative. Izolarea acestor 2
inseamna raportul dintre determinare si componente. Avem de-a face cu substructuri nu este decat o operatie de informare pt. noi. Aceste 2
determinari pe linie de interese-necesitati. Apoi det de factura biologica, substructuri nu exista izolate. In realitate se manifesta solidar in cadrul
materiala, spirituala, sociala, politica, etc Schema rezulta ca o concluzie. structurii urbane
Activitatile urbane localizate definesc spatiile, iar determinarile nasc
comportamente pe linia necesitatilor. Vorbim despre activitati si spatii, Concluzia 1: Activitatile umane, urbane mobilizeaza spatii adecvate,
despre 2 sisteme, dar ele fiind 2 subsisteme de fapt al unui sistem mai adaptate prin folosirea lor constienta si regulata.
amplu. Ansamblul activ urbane localizate ca viata urbana, iar ansamblul Concluzia 2: Structura spatiala spatio configurativa raspunde unui
spatiilor urbane drept cadru urban. ansamblu de nevoi transpus in spatiu prin intermediul structurii
functionale ca manifestare indirecta si totodata printr-un ansamblu de
Planuri de manifestare ale organismului urban perceptii ca manifestare directa.
Aceste subsisteme se inter-relationeaza impunand valori, bunuri, atitudini Concluzia 3: Se evidentiaza natura subiectiv-obiectiva a structurii spatio-
si imagini. Imaginea urbana este o expresie de chintesenta a ceea ce configurative spre deosebire de natura obiectiva a structurii spatio-
inseamna organismul urban. Modul de viata urban este de fapt o functionale
componenta a culturii urbane. Cele 2 planuri sunt legate de: organizarea
sociala economica, resurse , tehnologie, stiinta si arta. Ansamblul Natura obiectiv-subiectiva, rezulta din determinarea structurii spatio-
activitatilor urbane (la niv vietii urbane) se defineste planul spatio- functionale.
functional. In sistemul sitului, in ansamblul cadrului urban, se defineste 3 sfere mari de nevoi: nevoi de existenta, nevoi sociale, nevoi estetico-
planul spatio-perceptiv. etice. Aceste sfere de nevoi genereaza nevoia de ambient. Ansamblul
acestor nevoi genereaza nevoia de ambient.
4
Ambianta este intelegerea (rezultanta) in plan obiectiv a structurii spatio- In general ne referim la spatiu afectat sau la spatiu realizat. Referintele
configurative. Nu are o componenta subiectiva sunt schimbate astazi: ex. pt. comert, activitate procesul =vanzare
Ambientul este reflectarea acestei structuri sp-config in mintea pot sa ma refer la spatiu pt. vanzare, sau pt. depozitare. Pot sa ma refer
individului. Are o comp subiectiva (o determinare obiectiv-subiectiva) la cati bani s-au facut in anii respectivi. Pe noi ne intereseaza raportarea
Daca ambianta este unica intr-un sp., ambientul nu se poate referi la la spatiu. Se realizeaza atatea obiecte pe zi pe mp/hectar referinta se
spatiul respectiv decat intr-o referinta dubla la un singur individ. Deci, tre poate face la spatiu integral activitati cu caracter industrial. In alte sit,
sa luam in calcul o multitudine de ambienturi. referinta se face la unitate de spatiu necesar pt. desf activ resp
caracateristice. Ex. scoala cu 12 Sali de clasa + laboratoare, cancelarie
Ordonarea elementelor de viata urbana etc.
Structura priveste un sistem, o anumita structura corespunde unui Unitatea de referinta isi gaseste o reprezentare. Ex. comertul inainte
anumit sistem. Inseamna prin relatiile pe care le cuprinde, o ordonare a metru liniar de tejghea ; acum referinta se face la suprafata de
elementelor, componentelor sistemului respectiv. vanzare. Unitatea de referinta e generata de un nr. de mp suprafata de
Sisteme inchise ordinea este f categorica, rigida. Sisteme deschise vanzare. Precizarea unitatilor se face intr-un plan.
foarte deschise ordinea nu este atat de rigida, dar nu poate sa existe Utilizez semnul conventional la dimensiuni diferite pt. a pune in
un sistem fara o minima ordine a elementelor sale. Un sistem inseamna evidenta natura activitatii ( a tipului de comert) si dimensiunea. Masura in
un principiu, o regula, o lege. O minima regula inseamna o minima care aceasta reprezentare dincolode informatia privind natura,
ordine. dimensiunea si asezarea activitatii cuprinde si informatii de relationare
Morfologie urbana toate componentele sistemului in cele 2 planuri. Un dimensionala a spatiului ajungem si la pozitionare de fapt ajungem la
gest pe care-l face individul in cadrul spatiului urban este o componenta o interpretare topologica a texturii respective, atunci cand amplasarea
a sistemului organismului urban. Deci este un element morfologic. (ex. o componentelor se evidentiaza in raport cu topografia spatiului (nu numai
prevedere de lege este o component , este un element de morfologie reprez de limite, ci si a unor componente ale spatiului).
urbana). Ex. o piata supusa unui proces de reamenajare, trebuie sa stim ce
importanta are piata respectiva pt. altii, unde se aduna, de ce se leaga
Structura spatio functionala ordinea in cadrul structurii urbane. oamenii (terase, fantani), etc. Deci acest plan topologic este o
interpretare completa de structura spatio-functionala a organismului
Ordonarea elementelor de viata urbana aceste elemente sunt situate in urban respectiv.
spatiu o situare in principiu, faptul ca am de-a face spre ex. cele 5-6-7
elemente de viata urbana aflate eventual intr-o insiruire sau ansamblu Dpdv al desenului, al texturii, al retelei de structura ea poate lua un
adunat (un principiu de asezare a lor). Nu am in discutie pt. inceput o desen sau altul. Acest desen al retelei nu este intamplator este vb de
topologie exacta. Vorbim de asezarea unor componente de sistem pozitia pe care in spatiu o are o relatie sau o alta.
avem de-a face cu o abordare topologica. Insiruirea inseamna un Analiza morfologica poate fi facuta de ex. pe o fotografie ea trebuie sa
principiu de esenta, dar pt. a le comenta dpdv topologic, tre sa pun in ajunga la unele reprezentari conventionale, astfel incat reteaua ca
evidenta masura in care ac elem insiruite sunt insiruite rectiliniu localizare a unor relatii, este doar un desen imaginat de noi. Ex. intr-o
/echidistant/intr-un spatiu clar delimitat/daca intr-o anumita parte a piata se pot materializa relatii prin desenul pavajului. Ex. la Sibiu org.
spatiului sau altfel. De la principiu la pozitia exacta a elementelor. In centrului pietei mari un mare oval cu niste lampadare o materializare
momentul in care pun in discutie aceste aspecte, se pune in discutie : a unei relatii. (sistemul este o totalitate de relatii).
textura sistemului in teritoriu.
Textura este data de relatiile intre componente. Alcatuire a unui material. Ajungand la desenul de retea este un desen imaginar. 3 tipuri de
1. Texturi simple. Foarte rare, planimetrice texturi realizate pe sistem: ciclic, retimorfic (ortogonal), sistemul dendro-morfic (retea,
un singur nivel. copac) se pun in evidenta sistemele de tip complex. Prin ac. Mod de
2. Texturi complexe se realizeaza pe mai multe niveluri reprezentare se evidentiaza existenta nivelurilor suprapuse ale
suprapuse, generand o ocupare a spatiului. sistemului. Texturile complexe sunt texturi ierarhizate (planurile difera si
Texturile sunt si mai complexe, at cand avem de-a face cu niveluir apart dpdv al cantitatii componentelor). Reteaua si alcatuirea de sistem este
unui anumit tip de elemente,combinat cu nivelui apartinand unui alt/altor mai potrivita.
tip/tipuri de elemente. Prin tip de elemente intelegand atat natura
elementelor cat si gradul de interes al elementului respectiv. Functionalismul organiza sistemul structura urbana intr-un sistem de
organizare foarte bine ierarhizat.
Ex.: o textura care priveste subsistemul de elemente de viata cu caracter
formativ (activitati cu caracter educativ-formativ, activitati de invatamant). 5. incomplet
Pot sa pun in discutie o textura simpla, care inseamna referirea la
dispunerea in cadrul sistemului a unitatilor de educatie prescolara toate Daca nu am conditia pt. a obtine un spatiu, nu pot face un
sunt de acelasi nivel al importantei deci e o textura simpla centru comercial, daca nu pot da acces, nu pot face centru comercial.
Ex2: intregul subsistem al componentelor cu caracter formativ avem Referitor la A si B exista influente concurente determinate ca radiatii in
de-a face cu niveluri diferite ale comp de aceeasi natura (inv. Prescolar, terit inconjurator prin intermediul unor izocurbe cu aceeasi valoare
primar, gimnazial, liceal, special, universitar, postuniversitar) toate criteriala. Putem avea niste curbe definite raze teoretice de influenta.
aceste niveluri inseamna spatii, constructii, amenajari, dar in mom in care Aceste curbe pot sa nu fie concentrice, atunci cand determinarea nu este
discutam planul organizatoric rezulta o textura complexa. pur teoretica, ci este la fata locului. Distanta de parcurs nu este pe raza,
Ex3: nu avem de-a face numai cu aceste componente (cu caracter ci radiala, luan in consideratie drumul parcurs de individ de la locuinta la
formativ) deci tot ce e intr-un oras complexitate foarte mare. centrul respectiv (in f de traseul parcurs, de mijlocul de transport). Se
obtin niste izo-curbe cu inflexiuni de traseu. Exista niste puncte in care
Textura - pozitionarea componentelor in raport cu relatiile dintre ele, fapt se intersecteaza curbele cu aceeasi valoare criteriala. Aceste puncte
pt. care textura se si analizeaza la un anumit moment sub numele de unite intre ele genereaza o cumpana de interese.
retea. Analiza de retea. In principiu, daca luam in consid timpul de parcurs, populatia
Reteaua termen intrat in dom stiintific al urb legat de structura va merge spre un centru sau spre celalalt daca ambele centre ofera
evitat de cei care credeau ca termenul de structura trebuie inlocuit. aceleasi servicii.
Orasul-retea informatica impune aceasta caracteristica. Un plan nu mai Aplicand ac principiu si pct C, se determina un sistem de
apare nici o componenta caracteristica configurativa. Sunt planuri cumpene de interese, in felul acesta definindu-se si zona de influente a
constituite pe vectoare, pe zone de influenta, pe directii. Este un plan punctului C. Daca nu erau cercurile aprox la fel, zonele de influenta
care s-ar asemana cu planul unui aparat electronic. rezultau diferit. Investitia se poate sti daca este profitabila. Acest
instrument al influentelor concurente, intra in determinarea proiectului de
Ordonarea in planul struct spatio-functionale (al ordonarii texturilor), al afacere si a proiectului de amenajare spatiala corespunzatoare. Studii de
ordonarii in retea reprez in retea este o repr a texturilor ordonate. impact (promotionale) nu fac parte din categoria studiilor a
documentatiilor de urbanism sunt studii pregatitoare. Ex.cora in militari
Unitatea de folosinta unitate de activitate spatiu reprezentat au la baza studii pregatitoare .
principial in niste planuri avem de asezat niste activitati in plan Gotlund rezulta o determinare (reluare a ceea ce a fost
operatie care se poate face prin impartirea in parti pt. fiecare parte gandit in plan)
implicandu-se acea activitate. Nu putem fi exacti cu determinarea Pe baza unui astfel de studiu, se releva nu numai situatia
cantitativa. existenta in cadrul unui teritoriu ci si o posibila situatie in perspectiva (o
Ex. Alegem o reprezentare care inseamna pt. ceea ce vom consemna o dezvoltare) centre de echilibru. Fata de o zona in care sunt A si B
unitate de functionalitate privind activitatea X. Desfasurarea activitatii in poate sa apara centrul C. Se pune problema unor centre de echilibru .
anumiti parametri. Fiecare activitate este masurata prin effort, prin sup de ex. (piata lahovari gemeni).
spatiu necesar, sau prin produs realizat fizic sau in bani.
5
Ex. centrul orasului se dezvolta cu noi nuclee, daca undeva la Dendrograma intr-un sistem cu mai multe elemente, se
o distanta pe un traseu exista un nucleu, prin dezvoltarea unor centre de evidentiaza ca elementul 2 si 3 sunt similare in raport cu un anumit
cartier putem ajunge la situatia in care zona centrala a bucurestiului sa criteriu se ilustreaza starea de similaritate in interiorul sistemului
se dezvolte pana in de ex. titan. respectiv. Exista totusi o caracteristica comuna care este aceeasi la toate
Putem sa vorbim de amplasamente potrivite pentru nuclee de componentele, iar acea caracteristica face ca elementele sa stea unite
dezvoltare strategice. Nu putem vorbi de zone centrale. Exista o zona intr-un sistem. Dendrograma evidentiaza in cadrul sistemului relatiile de
centrala unica, determinata de centrul orasului si este definit in functie de la particularitate la generalitate se poate pune intr-o matrice in care se
niste repere de functionalitate unice. evidentiaza numarul si tipul de relatii care se descopera intre unele sau
Cotlund centralitatea altele din elementele sis respectiv.
O concentrare de componente genereaza un centru mai mic
sau mai mare. Orice centru genereaza o influenta in teitoriu. Ac influenta
in teritoriu se definiste in functie de o limita de influenta
Centralitate ne referim la modul in care se realizeaza in
teritoriu aceasta regula. Ne putem referi la niste reguli in raport cu un 7.
singur centru sau un complex de legi/reguli care se refera la un sis de Profesionistul tre sa se ocupe de intreaga suprafata a
centre in cadrul teritoriului (+ierarhizarea lor). Gotlund asadar, vrea sa teritoriului , fara sa lase nici un spatiu rezidual. Spatiul intersitial este un
puna in evidenta modalitatea prin care in ce masura un centru are si spatiu necesar. In cazul in care daca, pt. constructia urbana, el este doar
valoare de serviciu, in afara cartierului respectiv. (ex. in ce masura un spatiu de rezerva.
centrul cartierului titan influenteaza zonele adiacente si afecteaza zona Abordarea este evidentiat printr-un studiul al centrelor de
centrala. Atunci cand suficient de multi indivizi vor fi interesati sa mearga interes si al acestor arii de influenta
in centru la titan pt. a beneficia de niste servicii). Gotlund stabileste ca ac In contextul retelei se defineste limita pana la care un centru
formula produsul dintre suma populatiei ocupata in servicii *100/totalul isi poarta influenta. Aria de influenta a unui sistem aria in int caruia se
populatiei centrului respectiv depaseste valoarea 3,4 (nu mai sta in desfasoara legile impuse de centrul sistemului respectiv.
picioare datorita cresterii populatiei tertiare si cuaternare). Serviciile dpdv
cantitativ depasesc nevoile locale (ex. NY oras dominat de servicii) Centru de interes centru in care se grupeaza mai multe
serviciile respective nu sunt numai pt. new york, ci pt. o populatie mult interese; in functie de acestea se defineste si importanta centrului de
mai ampla. interes. In matematica centrul de interes = nod in retea. Din aplicarea
Aici apare abordarea in retele. Dezvoltarea in retea in terit teoriei rezulta 4 concluzii principii generale pentru organizarea spatiala
genereaza niste centre urbane a caror rost si functie depaseste zona intr-un teritoriu:
respectiva.
Chriss Taller propune o alta formula. Coeficientul de Concluzia 1: Marimea fortelor, campul de influenta si raza de
determinare = Pop ocup in activitati comerciale Pop totala a orasului* actiune ale nodului sunt proportionale.ex. cu cat un oras e mai important
(pop comerciala a regiunii/pop tala a regiunii resp). cu atat are o influenta pe o intindere mai mare.
In principiu tre sa retinem ca centralitatea se defineste prin
intinderea zonei de influenta (determinare cantitativa) si pe o alta parte Concluzia 2: Impulsul schimbarii se transmite ierarhic de sus
prin complexitatea ofertei (determinare calitativa). in jos in raportul de dependenta ca importanta. Intervin aici si alte
raporturi. Ex. (91-92-93 96-97 s-a produs un fenomen f.
caracteristic in activitatea urbana (cu caracter comercial, economic,
6. cultural) se parea ca Timisoara nu mai este un oras in Romania, pt. ca
Componente in cadrul teritoriului referintele ei se legau de Viena. Timisoara este in sfera de influenta a
Pentru a vorbi de un organism multi-functional, trebuie sa pun Vienei. Ulterior, Timisoara a ramas un oras in Romania. Chiar daca in
in evidenta acest lucru prin ce este asemanator intre o suma de activitati Timisoara, procesul de dezv comerciala este f influentat de Viena).
care sunt in teritoriu si care ar putea sa se dovedeasca ca fac un corp
comun. Poate sa aiba o componenta spatiala. Acest lucru schimba Concluzia 3: Dezvoltarea in teritoriu este functie de distanta
complet mentalitatea in organizarea teritoriului fata de acela al zonificarii fata de nod. Intelegerea relativa a spatiului distanta de nod este alta in
prin segregare. Aspectele diferite care sa prezinte mult mai mult interes functie de modul de transport. Principiul accesibilitatii locului. Romania
pt. functionalitate. De aici necesitatea teoriei . are o retea f. imp de cale ferata. Lipsa unei cai ferate intre Transilvania si
Criterii de clasificare dimensiunea in complexul careia Moldova aduce un prejudiciu dezvoltarii economice in Moldova. Moldova
constat asemanarea sau deosebirea, este de fapt un criteriu de analiza. este cumva in urma dezvoltarii celorlalte zone de tara.
Nu pot sa realizez o analiza (studiu) fara a apela la acest instrument.
CC sunt definite in raport cu scopul studiului pt. o Concluzia 4: coroborarea 1,2,3. Potentialul de dezv a unei
clasificare e f. imp insasi definirea criteriilor. Aceste criterii vor fi niste zone in lungul unei axe este in functie de intensitatea interactiunilor dintre
repere de referinta. Ele tre sa aiba o suficienta marja in evaluarea lor, cele doua puncte. Ex. 2 centre noduri exista o atractie intre ele, ele
deci pt. a ne pune la dispozitie mai multe grade de intensitate pt. fiecare sunt egale atata timp atractia este reciproca. Dezv terit inconjurator va fi
criteriu. Pot fi criterii legate de abordarea probleme in continuare cu o echilibrata, asemanatoare. In cazul in care intre cele 2 noduri nu exista o
caracteristica clar metodologica. Pot fi alte criterii care sa se refere la stare de omogenitate, influenta va fi de partea centrului mai important
natura sursei. Pot fi criterii care sa se ref la risc. Altele care sa se refere fata de cel mai mic. Dezvoltarea in terit va fi mai imp in jurul centrului mai
la certitudine. imp si mai mica in jurul centrului mic. Atata timp cat intre cele 2 centre nu
Asemanarea genereaza starea de similitudine sau proximitate exista o relatie, cele 2 centre vor manifesta influente in zone concentrice.
intre componentele sistemului respectiv. In momentul in care, intre cele 2 centre apar interese comune, acest
Finalitatea poate fi: lucru va duce la dezvoltare in terit in lungul axei pe care se exercita
a. structurala. Ea este structurala cand se refera la felul si interesele resp.
numarul proprietatilor. Atunci cand se refera la Pt. ac principii, exista o experienta concreta in constructia
intensitatea proprietatilor comune. Ambele posibilitati urbana. Incepand cu exp Londrei, prim oras, in constructia urban
(ipostaze) ale acestei similaritati structurale sunt posibil europeana in jurul caruia au aparut orase noi. La londra exista experienta
de evaluat in spatiul metric sau in spatiul topologic , deci orasului gradina , a.i. orasele noi care apar ca mod de decompresiune a
acea evaluare in cadrul teritoriului, atunci cand in ac marii metropole, preiau aceasta experienta. Exp de acolo nu putem
teritoriu locurile sunt cuprinse intr-un spatiu determinat de spune ca se desfasoara pe baza acestor principii. Aceste principii sunt
niste repere. demonstrate acolo.Apare raportul de subordonare intre orasul mare si cel
mic, ca o influenta asupra orasului mic. Chiar daca si din partea orasului
b. Functionala. Similitudinea functionala este generata mic apare o influenta (poate sa furnizeze forta de munca sezoniera
dupa covarianta componentelor respective. Dupa cum pentru marele oras).
aceste comp joaca influentate unele de celalalte. La Londra, impedimentul de a se crea niste extinderi haotice a
In evaluarea similaritatii intervine gradul de similaritate orasului in zona, si in urma ac sit , pt. stapanirea acestei situatii (vezi
definitul prin numarul de dimensiuni considerate ca fiind aceleasi si in al Bucuresti). Apare conceptul de Green Belt sau Yellow Belt
doilea rand prin evaluarea distantei in spatiul metric. In cadrul unui rezervarea unui spatiu intre orasul mare si celelalte oras, in care
sistem putem distinge 3 componente care sunt caracterizate prin 3 constructia sa fie subordonata unor aspecte foarte stricte, neacceptand
dimensiuni aceleasi. Putem sa gasim alte 3-4-5 componente care se decat cladiri necesare pentru functionarea zonei cladiri recreative,
caract doar prin 2 dimensiuni comune. Spunem ca primele 3 sunt dpdv al sportive, sau pt. functionarea agriculturii. Deci apare interdictia unor
similaritatii de grad superior fata de celelalte. Ele sunt similare in raport constructii normale (rezidentiale, industriale, de depozite).
cu un nr. mai mare de criterii. In aceste conditii ne folosim pt. a evidentia
starea de similaritate (ex. sistemul de activitati pt. a ajunge la concluzia Decizia
cum le grupam? ) Se ia pe baza analizei datelor.
6
Drumul de la date la decizie inseamna a parcurge 5 etape: si care nu pot sa stea impreuna). Tot ceea ce poate sa
1. Adunarea datelor in stare bruta serveasca unei activitati datorita sprijinului altei activitati (act.
Neutre unele fata de altele, nu sunt neglijate, pt. ca pot sa faca
2. Pregatirea datelor faptele brute devin fapte stiintifice, diferentieri)
comentate, categorisite
3. Prelucrarea conform obiectivelor desi exista un 8.
model de procedura, in fiecare caz, prelucrarea dezvolta
mai mult sau mai putin un instrument sau altul de lucru, in CARACTER != PARTICULARITATE
functie de obiectivul pe care-l avem. Exista posibilitatea
sa acordam mai multa atentia anumitor date, asa cum au Caracterul este o caracteristica de globalitate, fie ca ne referim la un
rezultat de prelucrarea lor stiintifica si exista alta situatie amestec de trasaturi, fie ca ma refer doar la o trasatura dominanta. Ex.: 2
in care sa acordam atentie altui grup de date. Ex. am un zone pot sa aiba un caracter asemanator, chiar daca sunt foarte diferite.
teritoriu, si ma intereseaza zona centrului istoric Particularitatea se defineste in interiorul caracterului zonei respective.
respectiv , dar si problema persoanelor defavorizate. Se def prin niste trasaturi care ajung la detaliu spre deoseb de caracter
Aceasta nu inseamna o abordare exclusiv-partiala. Tre sa trasaturi generale
avem in vedere o incadrare globala a problemei dar din
care extrag numai o selectie de date de folosit. Putem sa vb de un caracter ca are un anumit caracter. In ac. Categorie
se pot inscrie mai multi indivizi, dar daca vorbesti despre cum se
4. Pregatirea rezultatelor a pune rezultatele intr-o situatie
manifesta caracterul respectiv, ajungi la particularitati care diferentiaza.
a.i. sa fie intelese
5. Comunicarea rezultatului Procedura in studiul caracterului apoi a particularitatii unei zone se
foloseste analiza multi-criteriala. Daca ne ref la teritoriu, in fond
Prelucrari generale termenul de teritoriu in matem inseamna plaja de discutie, de abordare,
1. Descrierea si analiza situatiei existente de valabilitate a unei formule.
2. Generarea unor solutii posibile
3. Analiza de impact si consecinte AMC poate fi aplicata de noi si in cazuri in care nu ne referim la un
4. Evaluare comparativa a solutiilor. 3 si 4 inseamna o teritoriu (gasirea caracterului unui teritoriu, avand o situatie existena), ci
analiza in variante si atunci cand avem de-a face cu sistematizarea unui sistme de notiuni.
AMC este o clasificare prin considerarea simultana a unor caracteristici
Studiul de impact studiu al consecintelor. Aparitia unui (descriptori). Pt. a garanta reusita unei AMC, acuratetea studiului este
factor perturbator intr-un sistem o modificare mica care nu schimba bazata inca de la inceput pe alegerea descriptorilor . Este vb de puterea
caracterul sistemului. Introduc in sistem , un element (o activitate, de discriminarea a descriptorului, sa pot ordona, sa clasific. Intr-o analiza
cladire), se pune problema ce consecinte va avea acel element asupra multifunctionala nu putem folosi totalitatea descriptorilor.
teritoriului. In cadrul PUDurilor si PUZurilor, tre sa se faca studiu de
impact poate sa ajunga studiu de sine statator. (ex. o cladire inalta are Avem de-a face cu un studiu comparativ, o analiza a unei multimi de
influenta serioasa asupra curentilor de aer, umbra inconvenient, componente in raport cu o multime de criterii (descriptori) 3 posibilitati:
energie mare si apa, spatii de parcare, volumetrie, prezenta favorabila 1. O multime de componente si o multime de descriptori identici
sau defavorabila) in care luam in consideratie schimbarea relatiilor, schimbarea
de timp (in timpi diferiti). De ex. iluminarea fatadelor unui
Prelucrari specifice de domeniu spatiu, in raport cu niste criterii care ilumineaza in mod diferit in
In urbanism se obisnuieste o grupare a datelor pe 3 categorii: timpi diferiti ai zilei
1. Spatiu 2. O multime de componente identice si o multime de descriptori
2. Timp care se modifica analiza aceluiasi sistem in vederi diferite.
3. Sectoare (domenii- grupe de activitati) Suntem mai multi care analizam acelasi lucru, fiecare din noi
alegandu-ne descriptorii a.i. analizele se deosebesc intre ele
Abordarea datelor este cumva 3d, datele se analizeaza in raport cu 3. O multime de componente care se schimba deci multimi de
spatiul, timpul, sectorul. Analiza este de factura transversala (e o analiza comp si o multime de descriptori care se pastreaza. E situatia
de structura) si longitudinala (fiind o analiza de dinamica, de evolutie in unei analize , in care sisteme diferite sunt analizate din ac pdv.
timp). Ex. spatiul inchis-piete urbane inchise alegem o serie de
piete urbane inchise si le analizam pe baza aceluiasi set de
Analiza datelor este cel mai simplu de realizat prin utilizarea MATRICEI descriptori
Fie ca aceasta analiza se realizeaza pe directia spatiu-sectoare, fie pe
dir timp-sectoare, fie pe dir spatiu-timp, (directie- legatura , relatie), AMC in esenta se desfasoara urmarind aceleasi 7 etape.
consecinta acestei relatii apare in caseta matricei fie sub forma de
specificare a naturii, fie sub f de sp a cantitatii, fie ambele caract. 1. Listarea criteriilor (descriptorilor) o operatie de
documentare, de sinteza a experientei si de dezbatere (AMC e
Probleme concrete in care intervine decizia: un studiu de colectiv, momente in care decizia se ia pe baza
1. Zonificarea unei dezbateri). Tre sa selectam niste criterii listarea lor. Din
2. Amplasarea lista de criterii se retin doar unele, si apoi statistica.
3. Constituirea retelelor de echipamente 2. Analiza criteriilor a analiza fiecare dintre criterii, prin ce se
4. Distributia in teritoriu caracterizeaza el, care e puterea lui de discriminare, care sunt
5. Definirea fluxurilor posibilitatile de compartimentare, care este valoarea lui, fiecare
6. Alocarea echipamentelor din cadrul colectivului analizand 2-3 criterii. Apoi listarea
7. Difuzia criteriilor
In sistemul urban il impune existenta unui centru, a mai multor centre sau
zone centrale. Limite de structura
Centralitatea este fenomenul care se refera printr-un complex de
activitati specifice terenului. Indiferent daca ne referim la un oras, deci Ideea de limita este legata de sistem, structura urbana? Conceptul de
am in vedere centrul orasului, sau un teritoriu , o regiune ni care judec sistem implica inevitabil ideea de limitate. Intinderea sistemului el are o
existenta in cadrul regiunii respective a unei/unor localitati care limita. Aceste limite pot sa fie transante, f. puternice, dar putem avea alte
indeplinesc niste functii cu caracter central. limite foarte usoare in cadrul spatiului, ca de fapt si sistemele sunt
Termenul de centralitate se foloseste si pt. a caracteriza pozitia unei categorice, Un sistem inchis isi pastreaza prin regulile sale , limitele.
activitati sau unui element al sistemului. (se spune ac. Componenta Avem de-a face cu albia unui rau raul creste sau scade, deci vb despre
beneficiaza de centralitate asta inseamna fieca el este situat in centrul o prezenta in spatiu si limitele de manifestare. Vb de sistemul de
geometric al terit, fie ca el implica niste activitati (un rol) de centru. existenta a limitei. Sistemul are o limita fluctuanta. (de ex. mai multe
localitati s-au dezv prin planuri de urbanism fara sa tina seama de limite
Pozitia geometrica este foarte rar intalnita. s-a tinut seama de limitele de inundatie la o suta de ani. Sunt multe
Extinderea (constituirea) zonei centrale, pornind de la existenta unui situatii sa se dea autorizatii de constructie fara sa se tina cont de limitele
centru prin prinderea intr-o alcatuire omogena a altor centre. Fie ca acele de inundatie)
centre apar pe parcurs sau exista deja. Putem lua in consid un centru a.i.
sa existe tendinta a interesului de la centrul principal spre centrul Limita contureaza si caracterizeaza o decizie pe baza de analiza.
secundar. Ac. Miscare a interesului genereaza un culoar al interesului. Exprimarea este corecta pt. ceea ce priveste angajarea noastra in cadrul
Pe acest culoar pot sa mai apare centre mai mici. Intentia centrului unui studiu. In fond sunt sit in care nu avem de-a face cu limita prin
important de a-si extinde influenta catre centrul secundar, se decizie, decat in cazul in care noi stabilim in studiu un spatiu de joc. Prin
completeaza si se definitiveaza in sensul unei zone central pe culoarul decizie stabilim limitele de studiu.
respectiv. Apare astfel procesul de extindere al zonei centrale. Preluand
un centru , care exista independent in zona central extindere. LIMITA ESTE O DECIZIE
Extinderea se poate face fie prin: - Preluarea unei limite naturale
1. Definirea unor centre initial independente, centre de echilibru - Instituirea prin optiune a unei limite conventionale
(de sprijin), in adiacenta zonelor centrale, DPDV al continuturilor si al scopurilor, sunt 4 grupe, categorii de limite.
2. fie la distanta de zona centrala, dar in felul acesta antamand ? 1. Limitele globale, de dezv , de crestere sunt limitele care
o dezvoltare in consecinta a cadrului in lungul unui culoar de raspund la intrebarea: Pana unde poate sa creasca acest
legatura. organism? Atunci cand intrebarea se pune cu referire la
Evolutia centralitatii in cadrul unui organism urban, se sprijina pe globalitate. (ex. localitatea nu se poate dezvolta decat pana la
o conditie foarte clar definita a situatiei existente implicand in principiu fie limita cutare-limita de inundatie, comentez o limita globala , un
trama stradala, fie situatia geo-topografica a locului respectiv. comentariu de principiu; ex. 2 orasul acesta se poate dezv in
In cazul unor localitati mai mici, cresterea interesului centrului se interiorul limitelor actuale (teritoriale) pana la limita (globala de
realizeaza in lungul unor artere de circulatie ; exista si posibilitatea ca cuprindere) de atatia m spatiu-teritoriu per locuitor
aceasta extindere de zona centrala sa realizeze legat de circulatii
pietonale. Sunt sit in care centralitatea se extinde in principiu pe trama
2. Limitele operationale cu care se lucreaza . In cadrul ac
circulatiilor pietonale. Trama circ carosabile nu inseamna ca e lipsita de limite:
caracter de centralitate. Caract centralitatii se despart, nu se mai a. Limite organizatorice de interventie
suprapun unui acelasi context spatial. Densitatea de circulatii, si b. Limite de organizare a activitatii in teritoriu
amploarea spatiului necesar se exprima in principiu la niv tramei pana unde se intinde interventie in teritoriu sau pana
carosabile, in timp ce alte activitati umane stabile, sp. Com, se dezv in cand se va desfasura interventia (an limita)
raport cu pietonale. Astfel zona centrala cu un amestec de spatii cu c. Limite de indrumare si control voi desf o activ
caracteristici de imagine f. dif. Nu tre sa excludem posib ca zona centrala atata timp cat va fi necesar pt. indeplinirea
sa se manifeste - ca imaginea pietonului numai in cazul unor spatii obiectivului; controlez daca s-a ocupat un ans de
destinate pietonului. locuinte; sau : s-a ocupat un teritoriu
8
corespunzatorei normei de apartament/cap locuitor; Cand judec problema in raport cu conditionarea data, apare limita ca
pot sa apreciez ca este o utilizare neeconomica restrictie. Restrictia de contingenta o interpretare de limita.
d. Limite de studiu renovarea se intinde in Ex. am o tema de modernizat o zona. Se poate realiza prin
perimetrul strazilor cutare renovare sau reconstructie, pt. fiecare din obiective exista un al doilea
nivel de analiza sub-obiective pana la urma ajungem la mijloace de
3. Limitele normative acele limite care exprima o incadrare in rezolvare a obiectivului. Renovare partiala sau totala; reconstructia prin
context de mediu de viata sau economic. Cand ma refer la demolare sau reamenajare.
spatiu verde in cadrul unui terit urban, ca fiind suficient sau Palierul sarcinilor baza materiala. In contextul analizei
insuf ma refer la suprafata care revine pe cap de locuitor. reluam evaluarea tuturor ac. Posib. Renovarea in planul obiectivelor are
Compar constatarea cu o norma. Pot fi considerate la nivel sanse de 98 %, in trimp ce reconstructia are numai 2%
global sau la nivel de detaliu Introducerea restrictiilor in sensul de a inlatura variantele
4. Limitele structurale fie ca sunt limite cu referire la funct, sau incomode, ineconomice, in favoarea variantei cea mai convenabila.
la configuratie. Ele angajeaza structuralitatea, deci impun Arborele de pertinenta ne ajuta impotriva rezolvarii intuitive.
referinte la niv relatiilor. Este folosit pentru a ajunge la obiectiv. In urb arborele de pertinenta este
folosit in ambele sensuri.
Trebuie retinut faptul ca limita marcheaza in cadrul unei
teritoriu trecerea efectiva sau virtuala de la o calitate la alta. Atat in
sensul niv de calitate cat si in sensul naturii calitatii: locuire colectiva INTEGRARE URBANA
locuire individuala. Integrarea in cadrul teritoriului o coroborare functionala intre
Natura calitatii adica tip de ocupare, de activitati, de unul sau mai multe subsisteme, care ar putea intr-o alta sit sa existe in
proprietare, caracter fiziografic si arh-urbanistic. constitutia distincta a unor sisteme. Centralitatea prin caract proprii , este
Limita este un criteriu de performanta in teritoriu. In deosebi dispusa sa favorizez aceasta integrare, incepand cu multifunctionalitatea.
cea normativa pt. sistemul respectiv Centralitatea implica multifct. Poate sa existe un centru in care sa am
Limita este un element al unei conceptii globale asupra dispuse in jurul unui spatiu o serie de spatii construite cu o anume dest.
teritoriului. Faptul ac. Rezulta din modul in care se definesc limitele. La nivelul funct, nu este vorba de multif , pt. ca fiecare functie isi gaseste
un spatiu autonom. Adev multif, apare cand funct incep sa functioneze
Modul de stabilire al limitelor. O limita nu ins o decizie care impreuna. (ex. grupez pe o strada toate magazinele care se ocupa cu un
este o optiune luata intamplator. Definirea unei limite decurge din anumit tip de comert, in cons au acelasi tip de aprovizionare multif
definirea unui alt tip de limite in prealabil. Totul incepe de la limitele de incepe sa creasca).
dezvoltare. Incepe de la limitele cu caracterul global. Pt. a vb de integrare tre sa fie posibila a pune in evidenta 3
tipuri de functii activitati:
Limitele de existenta ale societatii in plan economic, in plan 1. O functie integratoare. Are rolul de a le lega pe
social ajungem la conditia umana, care este o limta in fond. Conditia celelalte. (ex. transp de aproviz de acelasi fel)
umana reprezinta raportul dintre posibilitate si necesitate al speciei 2. Functii integrate
umane implicand limitele speciei resp.
De la limitele de dezv se precizeaza obiectivele care urmeaza
3. Functii auxiliare in cadrul ans, dar care nu dau
a fi realizate. Pe baza acestuia se definesc limitele normative globale. caracter ansamblului.
Aceste + lim de dezv definesc dimensionarea globala in cadrul terit. Cand gandesc un ansamblu integrat, tre sa pornim de la functia
(ex. pt. realiz unui cartier iau in consid o limita globala suprafata de integratoare. O analiza de program, care tinde spre o stare de multif, si
terne/cap de locuitor definesc o suprafata necesara pentru cartier. de integrare trebuie facuta cu mare atentie.
Ajung la limitele operationale stabilesc configuratie globala in cadrul
terit, in rap cu conditiile nat ale ter, cu alte comp care exita in teren Integrarea coroboreaza limita cu centralitatea. In cazul de integrare, nu
obtin delimitarea tematica. mai avem de-a face cu o alc de sistem in care limitele sunt f. riguroase
Limitele normative de lucru. Localizari ajung sa fie un partiu se citeste o suprapunere de limita. Limitele isi pierd relatia cu sistemul
urb. Care genereaza stari si limitele de functionalitate (limitele care le produce. Devin limite de diferentiere de zona, de caracter al
structurale). Rezulta regulamentul. Ex. pug sau puz avem de-a face zonei.
cu limitele de functionalitate si cu regulile de constructie.
Drumul critic constructia propriu-zisa, activitatea de santier. Este o
Limita se defineste in sensul unei realitati existente, sau a unei problema a oricarei gestiuni. Gestiunea de proiect si management de
necesitati evidentiate, sau a unei prevederi, ca o caracteristica ca un proiect. Ex. calculul necesarului de beton. Fac proiectul, nu pot sa
factor comun, sau ca inter-relationare polarizatoare. primesc avizul daca nu am facut si avizat calculul de beton, si nu am
realizat contractul cu o betoniera.
Legat de centralitate intr-un fel e vorba de a pune problema Drumul critic este un graf care pleaca de la componente catre obiectivul
limitelor pe deoparte in contextul centralitatii, si pe de alta parte in final.
contextul tendintelor
9
Daca dantelarea este perfect matematica exista o stare de morfologie stiinta care studiaza forma si structura organismelor la nivel
coerenta minima macroscopic sau microscopic
-limita care prin procedeul de definire evidentiaza niste arii de
competenta care intereseaza foarte mult.
-aria de interes a limitei este dependenta de centru 3. AMBIANTA IN CADRU URBAN
-restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor realitati 13. CRITERII DE APRECIERE A COERENTEI UNUI PARTIU
existente intre elementele orasului la necesitati noi , sau de URBANISTIC
introducere a unor relatii noi intr-un context existent.
-dezvoltarea centrului este legata de dezvoltarea orasului. -partiul urbanistic este exprimarea complexa a unui model global de
-orice dezechilibru in dezvoltarea orasului se reflecta asupra organizare a unui teritoriu urban , precizand localizarea functiunilor,
centrului si asupra cartierelor , prin aglomerarea excesiva in ocuparea si utilizarea terenului conform premiselor sale de dezvoltare ,
centru (datorita lipsei serviciilor corespunzatoare) atat in planul cadrului natural cat si planul cadrului socio-economic si
-centrul istoric este o componenta a centrului orasului chiar daca din estetic ; el exprima caracteristicile sistemului :
punct de vedere spatial , separatia este neta -eterogenitatea elementelor componente
-existenta structurii (ansamblu format din elemente si relatii)
-este necesar un proces general si coordonat de gestiune urbana in -dimensiune ecologica (ambient >configuratie situata in afara
cadrul caruia sa se desfasoare operatii de renovare , reconstructie sau
constructie perimetrului cu care sistemele intra in dialog)
-PROBLEME - accesibilitatea in centrul istoric
- modernizarea locuintelor
- stilistica constructiilor si asocierea lor -comportament dinamic
- amenajarea ambientala a spatiului -existenta structurii sistemului (a ansamblului format din elementele
-cresterea centrului este un proces permanent de sporire a eficientei , si relatiile sistemului) asigura coerenta sa
confortului si calitatii
12
-pot aparea erori dintr-o analiza superficiala > cercetare atenta , 4.evaluarea comparativa a variantelor > calea optima in vederea
multidisciplinara , pentru stabilirea corecta a situatiei din teren > deciziei , trebuie analizata pe functiuni urbane / analiza comparativa a
evaluare corecta a nevoilor si a posibilitatilor de realizare a functiilor variantelor
respective
-partiul urbanistic este un instrument de lucru ;se fixeaza intr-o etapa -variantele sunt verificate cu ajutorul modelelor matematice si apoi sunt
distincta a procesului de cercetare-proiectare supuse deciziei
-prelucrarile specifice sunt :
date de tema date existente
| | -aplicarea schemei de analiza in conditiile specifice pe care le
_______ __________ ____ \/___ _____\/____ impune teritoriul
|analiza | | stare | | definirea | | raportare |
|situatiei | ---> | | ---> | |--->| | -abordare spatiaal , temporala , sectoriala ,
|existente| |existentului | |premiselor | | sistematica | -analiza se face pe transversal (analiza secventiala)
/\ |
| ____\/____ - longitudinal (analilza pe parcurs , de dezvoltare)
|criterii de |definirea |
-problemele ce trebuie abordate privnd decizia :
|apreciere |variantelor |
|a situatiei |de studiu _ | -zonificarea
____\/_____
|analiza | -amplasarea
|valorica |
-alocarea de echipament
____\/____
| solutia | -fluxuri , abordari de trafic
-decizia trebuie sa se inscrie intr-un proces evolutiv ,sa se bazeze
pe evaluarea corecta a nevoilor
14. COLABORARE FUNCTIONALA
DECIZIE <------------------------ NORMA
-colaborarea schemelor functionale se constituie la nivelul modelului ; |/ /\ /| /\ |\
corespunzator tuturor categoriilor de functiuni din teritoriul afectat
-suprapunerea diferitelor variante >MODELE FUNCTIONALE; REALIZARE | POSIBILITATE <------ |------>
introducerea informticii > o infinitate de variante de modele functionale NECESITATE
>necesitatea precizarii MF |\ \/ \| \/ |/
-modelul functional (model de echipare) aduce o evaluare globala a starii
potentiale sau efective de functionalitate EVALUARE <---------------------- VALOARE
-se realizeaza o analiza a asemanarilor in plan spatial perceptiv
>definirea spatialitatii prin modelul spatial
-MODELUL SPATIAL model de ocupare a spatiului comuniune de
scheme spatiale
-scheme de sit (trasaturile cadrului natural, efecte plastice urbane 16. DEFINIREA NOTIUNII DE CADRU URBANIN SENSUL ABORDARII
-scheme de evaluare economica a elem.de cadru natural DE STRUCTURA URBANA
-scheme de eveniment(miscare ,aglomerare , culoare)
-analiza structurilor spatiale urbanistice se realizeaza prin : -intre elem. de cadru urban se stabilesc relatii de functionalitate /
-analiza estetica cooperare si de spatialitate; aceste relatii constituie STRUCTURA
-analiza economica URBANA SPATIALA
-analiza psiho-sociala -cadrul urban -acumulare spatiala realizata in timp
-coroborarea modelului functional cu modelul spatial genereaza un -are la baza asocierea de spatii urbane
MODEL GLOBAL AL STRUCTURII URBANE >PARTIUL -este generat de o legitate concreta ( fizica, economica,
URBANISTIC estetica, geometrica)
-coroborarea functionala nu urmareste, individual, fiecare functie in parte, -sistemul de elemente de cadru urban este dependent de capacitatea
decat in masura in care ea se poate cosntitui in termeni de animatie omului de a sesiza mediul inconjurator :
urbana ?? -functional raspuns la o nevoie
-asocierea , chiar coroborarea functiunilor in sine pune probleme > -ca o organizare estetica , etica , administrativa
interesul urban nu poate fi stimulat doar printr-o dimpla punere in -in planul spatial perceptiv se exercita nevoia de ambient fata de nevoia
legatura a mai multor elemente (insiruirea unor locuinte cu magazine existenta din planul socio-functional si fata de nevoia sociala
la parter de-a lungul unui element integrator nu afecteaza un -in acest context categoria de spatiu urban este insuficienta -> apare
ansamblu cu functiune rezidentiala si comerciala.) categoria de ambianta spatiala urbana
-nevoia de ambient :
-impune calitatea complexa a sistemului urban
15. DECIZIA IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE . MOMENTE DE -spatiu de viata organizat multiplu ; factor de formare si definire
BAZA ALE DECIZIEI.EXEMPLE a comportamentelor
-ambianta urbana proprie unui spatiu urban este capacitatea de a adanci
-in cadrul desfasurarii unui studiu asupra unui oras, se poate intocmi o si sublinia trasaturile caracteristice ale sistemului de elemente de
matrice de crestere pe baza stabilirii retelei de elemente manifestate si cadru urban exprimate
a relatiilor dintre ele. -structura spatiala urbana :
-se poate ajunge la concluzia ca localizarile functionale propuse in planul -exprimare fizica a structurii functionale urbane
de ansamblu nu corespund dorintelor initiale(ex noul oras -exprimare fizica a contextului social-uman in care se constituie
THAMESMEAD Anglia analiza profunda a starii de potentiala -raspunde unui ansamblu de nevoi transpus in mod :
functionalitate , ca baza a detaliului de sistematizare). -indirect >prin intermediul sistemelor functionale
urbane
-se ajunge la o metodologie de analiza >aprofundarea sistematica a -direct >unui ansamblu de perceptii si senzatii
structurii urbane , care isi poate dscoperi trasaturile la nivel de considerate (etice , estetice,psiho-sociale) in timp
activitati, de echipament, global,
-aceasta analiza sta la baza studiului de tema
17 . DENSITATEA ELEMENTELOR MORFOLOGICE
-se intocmesc scari de crestere/matrici/grafuri de relatii
functionale/spatiale/modele functionale/spatiale -fiecare textura se caracterizeaza in sine , in raport cu specificitatea
elementelor sale de viata urbana , printr-o anumita ocupare a terenului
1.descrierea / analiza situatiei existente , exprimata prin densitatea elementelor de viata urbana
2.intocmirea unor variante de solutionare ; prin prelucrarea datelor de -la un anumit palier , elem. de viata urbana ocupa un anumit grad de
reduce din informatia bruta ocupare virtuala a acestui teritoriu , definind astfel un anumit grad de
3.analiza de impact/consecinte
13
ocupare virtuala a acestui teritoriu, prin densitatea elem. de viata -spatiul adecvat corespunde exercitarii unei activitati umane; trebuie
urbana supus unei gestiuni de folosinta in cadrul unei institutii
-densitatea creste cu atat cu cat de refera la un palier de grad inferior corespunzatoare.
-pe ansamblul sistemului ( transpus din retea de relatii la texturi ) prin
proiectarea pe un plan orizontal >densitatea elementelor de viata
urbana variaza dintr-o portiune in alta a ariei de extindere a sistemului
> AGLOMERARI / RAREFIERI ale elementelor de viata urbana a carei 19. EFICIENTADE UTILIZARE A TERITORIULUI . CRITERIU DE
configuratie poate fi pusa in evidenta prin marcarea zonei ocupate JUDECATA A PARTIULUI
-in practica , configuratia de aglomerare / rarefiere ale texturilor urbane
nu este concentrica (ideal)ci , de obicei , dispersata in teritoriu -proces dialectic al cercetarii
-aceasta configuratie , inpretata ca o radiografie , prin comparaea ei cu -punct final / punct de plecare / mijloc de verificare a rezultatelor
alte date privind organismul urban > diagnostica al alcatuirii texturii cerute / instrumente de lucru flexibile / proces integrator al cercetarii
urbane, definindu-I o serie de deficiente -eficienta de utilizare a teritoriului este un criteriu de judecata a coerentei
-aglomerarea elementelor de viata urbana >centre de greutate >centre partiului urbanistic ( in cadrul unui partiu urbanistic privind
de interes remodelarea urbana a unei zone de interes istoric ) =>criteriu de
-intensitatea populatiei intr-o zona este direct proportionala cu densitatea apreciere a coerentei unui obiect cercetat global , ca o structura.
populatiei in acea zona (in momentul exercitarii interesului ) -valorificarea caracteristicilor +pastrarea specificului unei zone
putem distinge densitate -diurna, nocturna , de locuit -mod de tratare nou-vechi
-densitatea elem.de viata urbana caracterizeaza textura , dar nu poate -ocuparea terenului la nivelul cerintelor actuale
face posibila o comparare intre diferite texturi urbane (adica nu -asigurarea densitatii de functiuni si optimizarea rapartitiei dotarilor
inseamna ca o textura cu o densitate mai mica este mai putin -salubrizarea totala a zonelor cenrtale si istorice
importanta decat una cu o densitate mai mare) -o mai buna circulatie carosabila si pietonala
-densitatea elementelor de viata urbana >activitati +comportamente -este un proces integrator al cercetarii , care impune acumularea unor
-elemente determinante activitate rezidentiala informatii de natura foarte diferita si reductia lor la aspectele esentiale
-activitate direct productiva se alfla in -prin el insasi -> ca mijloc de verificare al rezultatelor cercetarilor ,
relationare impunand , prin cumularea unor informatii de natura foarte diferita si
-activitate indirect productiva (in contact reducerea lor la aspectele esentiale
cu sist.)
-comunicationale
-elementele de cadru urban sunt importante in definirea de asezari(oras 20. FUNCTIONAREA ORGANISMULUI URBAN.PRINCIPII
in special) .CONDITIONARI MOD DE ABORDARE
-dnsitatea comunicatiilor auto, telefon , mass-media
-configuratia rarefierea densitatii >omogena (caz ideal) -organismul urban functioneaza prin conlucrarea mai multor subsisteme
-repartizarea densitatii elementelor morfologice de viata urbana trebuie -orasul se analizeaza de la detaliu la ansamblu d. p. d. v. :
sa reflecte densitatea populatiei
-densitatea este un indicator calitaitiv si reflecta modul de viata (ex ALCATUIRE FUNCTIONARE DEZVOLTARE
locuinta cu curte interioara d1, locuinta cu lor d2 , d1 <>d2 ________________FORMA___________________
-indicatori obiectivi POT vlabil in zonlele omogene functionalCUT | | |
-zonificarea duce , in mod implocit , la un proces de cooperare a GESTIONARE
activitatilor umane in cadrul teritoriului , deci la o coperare a texturii \/ \/ \/
elementelor de viata urbana. /
FUNCTIE ---------->FUNCTIONALITATE-------->FUNCTIONARE
-PLANIFICARE
18 . ECHIPAMENTUL TERITORIAL CONCEPT SI IMPLICATII IN
ABORDAREORGANISMUL URBAN \
14
_____________________ABORDARE___________________ interese in planul spatio-functional, cat si a unor suprapuneri fizice
\/ \/ \/ \ spatiale
/ - apare pericolul amestecului intamplator
SINCRETICA SINCRONICA SINERGICA
DIACRONICA - o problema a urbanismului actual este de recomandat sau nu,
\/ \/ \/ \ dispersarea uniforma a elementelor de viata urbana in teritoriul
/ urban tb realizata dispersarea uniforma pe fiecare palier al retelei
efecte de la comun ef de concomitenta ef de structuralitate ef de relatii care conduce la dispersarea relativa in raport cu elem altei
de continuitate structuri caracterul uniform al dispersarii in teritoriu al elementelor
|________________|_____________________| de viata urbana este valabil numai la nivelul fiecarui palier in parte
______________|
\/
STUDIU DE SUPRAPUNERE IN COMPARATISM 23. Integrarea urbana. Probleme cadru si rezolvari caracteristice
SISTEMIC
\/ - problemele cadru ale integrari urbane
ABORDARE DIFERENTIAT-CUMULATIVA 1. detectarea si studierea nevoileor in raport cu aspiratiile grupurilor
interesante
-sincretism contopire a unor elemente apartinand domeniilor unor arte 2. alegerea functiilor necesare si definirea lor in termen de coeziune
diferite ; reunire a unor elemente eterogene apartinand unor
relatii fel, ordonare
doctrine filozofice
3. analiza gruparii posibile a functiilor
-sincronic care exista sau se produc in acelasi timp , in aceeiasi
perioada - descompunerea echipamentelor supuse integrarii
-sinergie asociere a mai multor organe sau tesuturi pt. indeplinirea - regruparea componentelor functionale in mai multe
aceleiasi functii variane
-diacronic evolutiv , istoric 4. localizarea integrarii in teritoriu: suprapunerea integrarii la nivelul
functiei obiect si la nivelul functiei urbane in raport cu conditiile
existente si cu dezvoltarea viitoare
21. GRAD SUPERIOR DE ORGANIZARE IN PROCESUL DE 5. definirea spatialitatii se face dupa o conceptie arhitectural
RESTRUCTURARE URBANA urbanistica bine definita; urmarirea si mentinerea caracterului
simbolic si a experientei acumulate
-restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor relatii existente 6. precizarea unui mod de gestiune si exploatare (a ansamblului
la necesitatile noi sau de introducere si dezvoltare a unor relatii noi multifunctional integrat)
intr-un context urban =>modalitati prin care relatiile si necesitatile pot fi - se impun masuri specifice adm-tive privind programul
puse de acord pe parcursul dezvoltarii orasului =>sistemul va suferi de functionare si privind personalul
modificari in urma aparitiei unor cerinte , rezolvarea acestora avand ca - este de evitat integrarea unor activitati cu aceeasi
efect functionarea mai buna si implicit , un grad de organizare superior arie
-s-a observat ca nu separarea functiunilor sta la baza diferentierii lor ci 7. analiza costurilor:
asocierea lor (de cele mai diferite compatibilitati) - raportate la eficienta, costurile reflecta: raportul
-deci, o organizare superioara nuinseamna separarea functiunilor si nevoie/posibilitate si raportul dintre costuri/(posibilitati
ierarhizarea lor in functie de ponderea pe care o au , ci tocmai financiare + starea tehnologica)
asocierea lor , mijloc de coroborare functionala , ceea ce duce la 8. realizarea ansamblului
cresterea interesului fata de sistemul respectiv - consens final al beneficiarilor
-coroborarea functionala urmareste fiecare functie in parte , in masura in - capacitatea de realizare si etapizare a investitiilor
care ea se poate constitui in termeni de animatie urbana ; in planul
coroborarii functionale a texturilor de elemente urbane apar germenii 24. Indicele de ocupare in teritoriu. Folosire si mod de determinare
unei ambiante urbane
-integrand mai multe functii intr-un singur ansamblu se ajunge la - mod de determinare pt un anumit teritoriuse poate face, in urma
ansamblul multifunctional integrat, ansamblu cu o organizare unui recensamant, o impartire in ZONE DE OMOGENITATE;
superioara si cu caracter integrator , iar integrand mai multe astfel de fiecare zona este caracterizata de suparafata S, de populatia P si
amsambluri se obtine un sistem integrator urban care se constituie de densitatea D
din:traseu urban integrator, ansambluri multifunctionale integrate, - etapele sunt:
zona cadru (terit restructurat) - determinarea numarului de zone
- determinarea S, P, D pt fiecare zona
22. Ierarhizarea structurala a schemelor functionale.
- listarea suprafetelor in ordinea
descrescatoare a D
- se defineste ca principiu de baza cautarea unei discipline in
- alcatuirea unui grafic patratic (100 unitati
organizarea urbana; atunci apare ideea de zonificare a teritoriului
pe latura)
urban si ideea ca structurii urbane i-ar fi tipica o anumita tipologie
- idei transpuse configuratia arborescenta noi orase si cartiere
- construirea punctelor de intalnire ale
mari de locuinte valorilor respective o CURBA
- se duce diagonala graficului
1. Configuratia arborescenta (dendromorfica): variaza
nr palierelor, nr relatiilor pe element [.....grafic.......], unde :
- ex: Chandigarh, Brasilia - pe OY P (procente in ordinea
- apare dintr-o gandire strict rationalista (utopistii, socialistii primul determinarii)
oras: Harlow, Anglia) - pe OX S (procentual)
- indicele de ocupare in teritoriu este dublul suprafeteiconsiderate
- practicarea metodei a dovedit eroarea comisa in modul de gandire intre curba obtinuta si diagonala patratului;
transformarea unui principiu de ordonare a elementelor structurii
urbane intr-o gama de uniformizare a acestora tanspusa de la
- avem 0 ic 1:
organizarea orasului la existenta ansamblului ordinar - ic=1, cand curba se suprapune pe linia graficului
- C.Alexander considera ca configuratia necesara este cea de copac (populatia concentrata intr-un sg punct)
pe care s-au altoit elemente ale configuratiei in retea relatii care - ic=0,5, cand populatia este perfect distribuita in
se stabilesc intre elementele sistemului de elementele de viata ale teritoriu
organismului urban, nu se realizeaza exclusiv univoc de la element
la element - ic=0, cand graficul coincide cu diagonala
- [...grafic...] 10.000 Ic = ...
(pt simplificare)
2. Configuratia in constelatie:
- exprima planul asezarii planimetrice a elementului in teritoriul - indicele de ocupare se foloseste la comaparara unor teritorii dpdv al
orasului, o asociere mai complexa, in sensul unei suprapuneri de raspandirii poulatiei; se poate alcatui un indice similar, folosind in
loc de populatia P elemente de viata urbana comparind cu Ic
15
concluzii privind concentrarea existenta in teritoriu apropiere de -implicatiile :
normalitate indrumare a dezvoltarii -procesul de integrare tinde spre reducerea la minim a fixitatii , permitand
o utilizare functional si social evolutiva a spatiului =>intervine si asupra
structurii urbane; nu poate fi intempestiva din cauza ca apare intr-un
25. Structura urbana. Integrarea spatio-funcionala a activitatilor in mediu de relatii existent , pe care nu pate substitui si caruia va trebui sa i
teritoriu se supuna , pentru a realiza , treptat, alt mediu
-spatiul urban integrat are sansa cea mai mare de a fi transfunctional de
- ansamblul elementelor morfologice se releva ca o totalitate a include si o latura simbolica
sistemica a carei reprezentare se poate face astfel:
[....grafic....]
27. Integrarea urbana. Determinarea functional-configurativa si
- relatia dintre cele 2 structuri (functionala si spatiala) se defineste de ipostazele ei in teritoriu
la pentru om la in raport cu omul, in sensul trecerii raportului
functional-uman in raport fizic-uman; nu este o relatie de
interdependenta prin paralelism , ci o relatie de interdependenta - nevoi cu caracter integratorintergrare urbana
prin integrare sistemul integrat de elemente de viata urbana si - tehnologia de infomarefactor integrator integrarea tinde
elemente de cadru urban catre constit. unei totalitati urbane
- deci, structura urbana este constituita din totalitatea relatiilor ce se - integrarea urbana reflecta capacitatea sinergica a organismului
stabilesc, in teritoriul urban, intre elementele constitutive ale urban; aduce o organizare multifuncionala superioara organismului
organismului urban: functionale, psiho-sociale, fizic-spatiale, urban
concretizate in diferite forme de manifestare si in raport cu mediul - integrarea urbana este o simbioza a functiilor urbane
natural, prin integrarea structurii functionale cu structura spatiala
- determinarea functionala se face intre functii a caror manifestare
- analiza organismului urban impune analiza structurii sale impreuna este posibila si avantajoasa, astfel: FUNCTII
- o analiza, chiar si numai diacronica, a structurii urbane nu se poate INTEGRATE / FUNCTII INTEGRATOARE / FUNCTII AUXILIARE
efectua fara a lua in calcul organizarea, pe mai multe paliere, a - obs.: o functie nu poate fi inclusa in una din cele 3 categorii decat
sistemului organizara, pe mai multe paliere, a sistemului raportata la contextul general al integrarii
organismului urban si formarea lui pe cele 2 planuri: spatial-
functional / spatial-receptiv - determinarea functionala asigura o noua functionalitate a sistemului
- pornind de la existenta acestor 2 planuri, analiza organismului dezv integrata a fiecare functii
urban va trebui sa cuprinda o analiza a functionalitatii si o analiza a - determinarea configurativa
compozitiei Spatiu urban (in raport cu functionalitatea)
sp. unifunctional (o sg functie)
sp. multifunctional (mai multe functii concomitente
26. INTEGRARE URBANA . AVANTAJE SI IMPLICATII IN sau intermitente); poate fi integrat sau complex
ABORDAREA STRUCTURII URBANE sp functional (el insusi functie simbolica)
- ipostazele integrarii:
-avantajele privesc caitatea si eficienta activitatilor unmane implicate 1. la nivelul programelor: se opresc la o faza
1. avantaje economice : primara si se rezuma la relatiile functionale
-economia de teren 2. la niv. functiilor de obiect: nu exista o dotare
definirea conceptului (sporirea valorii de utilizare a teritoriului in timp distincta; teritoriul este ocupat unitar;
ce valoarea de intrebuintare urbana tinde a exceda valoarea conditiilor spatialitatea volumetrie continua
existentepe terenul respectiv) ex. : - indicele de utilizare a terenului in
raport cu costul realizarii 3. la niv. functiunilor urbane: dispersarea elem de
- urcarea pietonalelor pe nivele de sol viata urbana in teritoriul urban; tesatura de
artificial trasee integratoare; imbinarea multidirectionala
avantaje :- economie de teren a activitatilor spatiu utilizat in diferite forme
-functionale pentru nevoi integratoare local
considerate corect ca
convengenta si nu ca
suprapuneri 28. LOCUIREA CONCEPT SI IMPLICARE IN DETERMINAREA
dezavantaje -pret ridicat al investitiilor STRUCTURII URBANE
- nejustificare daca nu este - conceptul de locuire fenomen ce se produce in interiorul unui
un rezultat firesc al teritoriu , implicand amenajarea teritoriului respectiv:
aglomerarii pe platforma - locuinta element esential pentru definirea calitatii locuitului; celelalte
respectiva si daca fiind elemente contribuie la imbunatatirea calitatii locuirii
suprapusa unei functiuni - locuitul :
nu este coroborata cu spatiu adecvat
aceaasta activitate
obs. Eficienta investitiei rezulta dintr-o tripla confortul variabil in timp
conexiune: funcionalitate- spatialitate-exploatare conditionarea unui spatiu prin ocupare (folosire) ; amenajarea
-economie de retele tehnico-edilitare si servicii definirea lui de catre o colectivitate in raport cu modul de
conceptului viata/dezvoltare social-economica/organizare politica/conditii
-economie de energiecomparativ cu consumul pentru materiale
desfasurarea aceleiasi activitati - implicarea in determinarea structurii urbane => relatie intre diferite
-economie de efort uman activitati situate adiacent texturi urbane
organizate - eficienta de utilizare a teritoriului => gradul de
2. avantaje sociale : avantaje pentru viata sociala -nevoi economice ocupare a teritoriului si calitatea locuirii sunt in raport
activitati luctative de interdependenta => imbunatatire substantiala a
-nevoi sociale calitatii vietii in teritoriul respectiv
activitati nelucrative rezulta
prin imbinari =>cadru de sprijin
mai eficient. 29. Limite in definirea str. urbane rol, continut, tipuri
Ex: un ansamblu multifunctional integrat : - limita marcheaza o trecere efectiva sau virtuala de la o calitate a
-mod eficient de mobilizare a spatiului spatiului la alta, nu numai in sensul modificarii nivelului calitatii ei ci
-ofera o succesiune de spatii mult mai si ca schimbare a naturii calitatii respective (tip de activitate ,
antrenante pentru miscare, pentru contacte caracter, tip de proprietate)
-miscarea este incitata de un cotinuu
interes pentru spatiul alaturat celui in care
- zonificarea stare de integrare in teritoriu; consecinta structurala a
te afli treritoriului impune limite de structura
-echipamentul este determinant pentru - limite de structura
calitatea activitatilor =>bogatia spatiului - determinate spatial si temporal
public
16
- compartimenteaza spatiul in raport cu complexul de - calitati: ridicarea gradului de confort prin
activitati care se formeza in teritoriu dotari corespunzatoare si prin inlaturarea
- are un caracter spatial amenajarilor insalubre si nocive
- exprima un impus: natural / obligat / logic III. necesitatea de a utiliza cat mai eficient terenul
- are un caracter restrictiv / constructiv - in directa relatie cu caracterul orasului
- tipuri de limite - probleme: rezolvarea circulatiei / modul de
1. limite globale de dezvoltare: instrumente de lucru pe ocupare a teritoriului in raport cu destinatia
termen lung, in plan macroteritorial, in evolutia de constructiei
ansamblu a teritoriului - calitati:
2. limite operationale (de control si interventie); limite
operationale de studiu (se manifesta doar in cadrul
- proces integrator spatial si social
studiului) tb tinut cont de relatia intre zona
3. limite normative: sunt limite pe termen scurt; definesc respectiva si restul orasului
natura; tind spre valoarea lor, normand spatiul ca - tb sa aiba limite care sa fie bine
suprafata sau volum stapanite pt ca modernizarea unei
4. limite functionale: reflecta unitatea structurala; se zone are implicatii esentiale in zonele
stabilesc intre sistem si mediul inconjurator (ex: limita inconjuratoare
centrului istoric); rezulta din considerarea suprapunerii
intereselor in teritoriu
33. Mijloace de restructurare urbana
17
- fenomenul circulatiei urbane (ca element de legatura) ia o amploare
- dezvoltare intensiva cresterea
deosebita, pe langa alte sisteme de legatura (sisteme
inlantuirii constructiei
informationale)
- reconstructia nu conduce, in mod onligatoriu, la modernizare - in afara elementelor determinate functional la nivelul vietii urbane se
motive: - pastrarea proprietatii private asupra afirma si alte elemente care nu sunt continute in insesi activitatile
teritoriului respectiv; urbane, dar care apar ca rezultat auxiliar al acestor activitati; aceste
- pastrarea infrastructurii elemente se incadreaza in grupa elementelor determinante
- renovarea functional-ambiental; ele influenteaza modalitatile de desfasurare a
renovarea structurii urbane incearca sa puna de acord acestor activitati
functiunile (poate fi spontana sau deliberata) - elementele determinante functional ambiental se refera al zona
constienta: deliberata/ planificata/ actiune complexa fizico- ambientala a vietii urbane
sociala - mediul climatic
isi propune restituirea unei structuri, a unui cadru de viata - viteza si succesiunea in desfasurarea
este un proces de selectare in timp a valorilor urbane activitatilor
- comportament spiho-social
- amenajarea a face ceva sa corespunda unui scop (in particular - obiceiuri ale populatiei sau ale locului
a ridica confortul) - experienta si cunoastere in domeniu
- - toate aceste elemente reflecta reactia si intelegerea umana a
36. Structura functionala urbabna elemente de viata urbana
diferitelor activitatii urbane in raport cu modul lor de desfasurare si
cu cadrul urban in care se desfasoara
- privind elementele de viata urbana, acestea pot fi clasificate in:
- aceste elemente se refera ca elemente de control pentru
1. elemente determinate functional:
autoreglarea sistemului de viata urbana
- activ-rezidentiale
- activ-direct productive (industrial- - intre elementele de viata urbana se stabilesc relatii; relatiile au serie
comercial) de proprietati care se exercita ca functiuni; el constituie structura
- activ-indirect productive (instructiv, formal- functionala urbana
cultural-educativ, social-sanitar - in planul morfologic spatio-temporal se manifesta o structura urbana
- comunicationale functionala care este raspunzatoare pentru existenta organismului
2. elemente determinate functional-ambiental: urban
- spatio-ambientale orice functie, in cadrul unui sistem, deci si in cadrul sistemului de
- natural-ambientale- cu manifestare a elemente de viata urbana, are un rol functiona; ea genereaza
relatieii abordarii ? functionalitatea unui element sau a elementelorsau a elementelor
constitutive, deci anumite proprietati preprii acestora; se are in vedere
- praxeologice
contributia elementelor la mentinerea
- psiho-socio-antropologice
*praxeologie- diciplina stiintifica, care
studiaza structura generala a actiunilor
umane si a conditiilor eficacitatii lor
- aceasta clasificare a elementelor de viata urbana, determinate 37. Structura spatiala urbana- elemente de cadru urban
functional d.p.d.v. al analizei sistemului este mai precisa, deoarece:
cu analiza sistemului trebuie sa utilizam o unica - elementele de cadu urban se pot clasifica in:
clasificare a elementelor morfologice a. elemente determinate functional- activitati
clasificarea pentru elementele de viata urbana -construite (spatii si obiecte)
functie de activitatile urbane intr-o anumita solutionare -amenajate (spatii)
alor (situarea in context) -naturale (spatii, elemente)
s-au cuprins intr-o singura categorie a elementelor b. elemente determinate functional-compozitional
productive, o succesiune (toate elementele, de fapt, sunt -plastice urbane ( efecte) dominanta,
generatoare de munca, vicii si informatii) avantaj pentru perspectiva
statutul urbanistic -comportamentale (efecte ) zgomotul, ca
efect comportamental
un element de viata urbana din aceasta categorie se
c. elemente determinate compozitonal-formal ( ritmul)
poate constitui ca munca si elemente de munca pt. o
-perceptiv-efective ( proprietati)
parte din populatie totodata ca utilizare si loc de
-spatio-temporale (situatii )
producerea unui viciu pentru o alta parte din populatia
-estetic-formative (mijloace)
orasului
- elementele de cadru urban transpun in teritoriul urban sistemele de
- apare posibiliatatea sesizarii complexitatii dezvoltarii urbane si a
activitati urbane
complexitatii dispunerii functiunilor in teritoriul urban
- orice decizie si actiune se traduce material prin ocuparea unui
- exemplu: industria este unul din elementele de viata urbana
spatiu
esentiale in dezvoltarea organismului urban; acest element poate fi
apreciat si definit doar in ansamblul morfologic si dinamic unitar; in - spatiul aferent unei activitati este o prezenta materiala in teritoriu, o
momentul in care se constituie zone industriale trebuie pornit de la adecvare corespunzatoare a spatiului folosit printr-o folosire
ideea activitatilor complexe sau de la complexele de activitati: in adecvata a spatiului
concluzie, considerarea industriei independenta de organismul - fiecare din elementele de viata urbana determinate functional isi are
urban a condus in practica urbana, la o organizare afunctionala, ci un corespondent intre elementele de cadru urban determinate
situarea ei in teritoriu fiind o consecinta a functioanal sau functioanl compozitional
complementaritatiiactivitatilor, separarea sau departarea intre
industrie si alte elemente ale orasului este daunatoare d.p.d.v. - nevoile ambientale presupun o serie de activitati care impun, la
economic si social-uman randul lor, elemente cu caracter formativ elemente determinante
- trebuie realizata itelegerea corecta a locului de munca, ca (nu se recunosc direct, ca atari, ci numai prin intermediul
localizarea unei activitati urbane productive manifestarilor celorlalte doua categorii de elemente de cadru urban)
- notiunea loc de munca nu este legata exclusiv de industrie; locul - relatiile dintre elementele de cadru urban:
de munca specifico-calitativ (domeniul de activitate si nivelul de 1. relatii intre elementele fiecareia dintre categoriile respective
pregatire profesionala implicata in acel domeniu), general-cantitativ - relatii intre volume construite
(pozitie statistica si capacitate-marime) si teritorial ( localizare si - relatii intre un volum construit si spatiul
grupare) liber
- referirea la locul de munca in planul morfologic spatial, priveste: - relatii intre o dominanta si imaginea
o activitate productiva in ansamblul ei respectiva
colectiv 2. relatii de interdependenta intre elementele din a. si elementele
o activitate productiva la nivelul individului din b. (o dominanta trebuie sa puna in valoare o functiune
- elemente de legatura , ca elemente de viata urbana cinetic- importanta, iar o functie importanta in teritoriul respectiv se
comuncationala, se refera la un grup imortanta de activitati urbane a cere pusa in evidenta printr-o dominanta)
carei manifestare depaseste sfera circulatiei urbane
18
3. relatii de determinare, indeosebi a elementelor din grupa a. de - cerinta functionala este caracteristica oricarui organism / ansamblu
catre elementele din grupa c. urban, la un moment dat; adica capacitatea structurii organismului
- structura urbana spatiala se constituie din doua tipuri de relatii: respectiv de a satisface in momentul respectiv un complex de nevoi
- de functionalitate/cooperare elemente din de existenta; implica atat mentinerea cat si modificarea acestei
grupa elementelor determinate functional functii
- de spatialitate rol caracteristic - cerinta functionala este data de prezenta in sistem a elementelor
posibile purtatoare ale functiilor corespunzatoare si de prezenta
- cadrul urban: se realizeza in timp, printr-o acumulare spatialacare relatiilor care fac posibila exercitarea acestor functii
are la baza asocierea de spatii libere si construite, guvernata de o
legitate concreta; aceasta legitate serveste intereselor obiective de - textura urbana >texturi de elemente de viata urbana, caracteristice
prelucrare a spatiului dupa cerinta functionala respectiva, cat si intr-un subsistem; in functie de capacitatea de a raspunde cerintelor
intereselor subiective ale omului functionale
- sistemul elementelor de cadru urbaneste dependent de capacitatea - totalitatea texturilor de elemente de viata? urbana evidentiate (la un
fiziologica a organismului uman de a sesiza mediul inconjurator nu moment dat) in viata organizarii; reflecta starea structurii functionale
numai functional (ca raspuns la o nevoie socio-economico- > analiza starii functionale se poate determina prin analiza
biologica), ci si ca organizare estetica, etica, administrativa morfologica
- diversitatea texturilor intr-o str. funct. urb. este cel putin la fel de
- nevoia de ambient: impune calitatea complexa a spatiului urban ca mare cate elemente morfologice alcatuiesc sistemul
spatiu de viata organizat multiplu-factor in formarea si definirea unui - functionalitatea, reflectand o textura situata in anumite conditii de
anumit comportament urban mediu este pozitiva (acceptabila), sau negativa (inacceptabila) in
- se poate vorbi de ambianta urbana proprie unui spatiu urban, luat raport cu mediul: functionalitatea >orasului
ca instrument creat prin exercitarea uneia sau mai multor functii >unei parti din oras
- structura spatiala urbana ne apare, in parte, ca o exprimare fizica a >unui spatiu
structurii functionale urbane; de aici poate decurge starea de >functie> exprimarea nevoii, impunerea unei activitati
insuficienta potrivire intre functie si ambianta, luata ca forma >functiune> un spatiu este in activitate (functie comerciala,
- structura spatiala urbana raspunde unui ansamblu de nevoi functiune rezidentiala; spatiul magazinului a fost transformat in
transpus, prin intermediul structurii funcionale, unui ansamblu de locuinta
perceptii si senzatii considerate etic, estetic si psihosocial, in timp >functionalitate> rezultanta unui complex de functiuni; este o
calitate a spatiului; un spatiu are o functionalitate buna sau nu
38. Dialectica procesului de urbanizare. Aspecte contradictorii in >functionare > exercitarea acestei calitati in spatiu; este de
dezvoltarea culturii urbane natura procesului si nu de natura calitatii
- poate fi stare de functionalitate efectiva sau potentiala; exista o
- se pune problema periferiei orasului situata intre sat si oras, sau legatura intre ele; in practica de promotiune se pune problema starii
cuprinsa atat in teritoriul urban, cat si in cel rural de functionalitate potentiala. Trebuie sa evidentieze randamentul
maxim posibil
- cresterea periferiei> fenomen de suburbanizare
- determinarea starii de potentiala functionalitate inseamna
- fenomenul periferiei nu are aceeasi pondere pentru toate
existent/premisa/ipoteza.
aglomeratiile urbane; este influentat de stadiul procesului de
urbanizare - functionalitatea urbanaeste calitatea unui spatiu sau teritoriu urban
- tendinta de evolutie; tipuri: de a raspunde unui ansamblu de cerinte functionale, facand astfel
1. conditii- grad ridicat de urbanizare=> posibila manifestarea functiilor respective; se poate defini ca
a. crestere periferica prin migratia din interior spre zona rezultat natural, in timp, sau ca rezultat de de conceptie,
periferica carcterizand starea sistemului ca stare functionala constructiva sau
b. exista si miscarea in sens invers, dar majoritatea ca stare functionala distructiva
populatiei se stabileste in nucleu; o mica parte
ramane la periferie - functionarea urbana exercitarea functiunilor intr-un anumit spatiu
a. presupune o populatie saturata de viata urbana care, sau teritoriu urban, in baza functionalitatii respective si in raport cu
cu venit convenabil, migreaza spre periferie modul de gestionare, nivelul de cultura al utilizatorilor, conjunctura
b. presupune o populatie provenita din mediul rural sau social- politica ( nivelul de cultura al utilizatorilor> functionarea)
dintr-un oras mai mic, cu venituri mai mici, care - functia urbana rol atribuit unui agent, unui intrument de lucru sau
ajunge in centrul orasului unui produs ( deci si unui spatiu urban, de a satisface , in contextul
2. conditii proces de urbanizare in curs de desfasurare> unei activitati urbane, o anumita nevoie care apare in sistem ca
cresterea periferiei prin migrarea din exteriorul orasului cerinta functionala si se exercita prin intermediul relatiilor
spre oras functionale dintre elementele sistemului teritorial, atat in sens
- este o populatie care provine, in general, pozitiv, cat si in sens negativ fata de stabilitatea sistemului.
din mediul rural, care nu are posibilitatea de a se
stabili in centru si se complace in aceasta situatie
(este mai aproape de starea din care a plecat) 40. Aprecierea calitatii prin prisma cantitatii si invers
- consecinte- periferie constanta prin
aglomerare> in timp ce nivelul de trai creste in - proces de urbanizare> dezvolatare continuua a modului de viata
nucleul orasului sau in localitatile inconjuratoare, la urbana urmand, concomitent sau independent, doua directii de
periferie ramane scazut; aceasta se reflecta in modul crestere:
de dotare/ocupare al teritoriului si in aspectul - dezvoltare exclusiva a modului de viata
spatial> riscul unor mari pierderi pentru in teritoriu
mediu/cultura - dezvoltare intensiva a modului de viata in
teritoriu
- pentru configurarea procesului de urbanizare intr-un anumit teritoriu,
39. Definirea functionalitatii urbane urbane, cerinta functionala si o importanta deosebita o are raportul dintre dezvoltarea intensiva si
echilibrul urban si dezvoltarea extensiva.
- Aceste raporturi se reduc, in fapt, la o relatie in tre calitate si
- o functie trebuie inteleasa ca producatoare de proprietati intr-un cantitate
sistem si ca rezultat al unei anumite caracteristici a sistemului
respectiv - Cantitatea:
- functionalitatea este capacitatea de conservare a sistemului (in - intindere in teritoriu a procesului de urbanizare.
sensul de pastrare a trasaturilor care contribuie la mentinerea starii - valoarea serviciilor (beneficiarilor) aduse de
sistemului respectiv, indiferent daca aceasta convine sau nu) procesul de urbanizare in viata oamenilor
- din intelegerea functiei urbane ca mai sus, a rezultat cerinta - considerand o existenta urbana caracterizata de un anumit mod de
functionala; in acceptiunea biologistase retine notiunea de cerinta viata, avem o crestere cantitativa> cresterea intinderii; cresterea
functionala numai in sensul mentinerii unei trasaturi pozitive> un calitatii vietii in teritoriul initial este diferentiata de nivel intre teritoriul
aesmenea inteles nu poate acoperii notiunea de cerinta functionala intial si teritoriul adiacent
19
- crestera intinderii si mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in
teritoriul urban duce la extinderea unui mod de viata urbana in
teritoriu la acelasi nivel ( apare o situatie absurda) 44. ORDONAREA ELEMENTELOR MORFOLOGICE IN TEXTURI
- cresterea calitatii vietii in teritoriul initial combinata cu mentinerea la URBANE. TOPOLOGICA LOR
acelasi nivel a calitatii vietii in teritoriul initial, in conditiile cresterii in
intindere, duce la neglilarea calitatii in detrimentul cantitatii, sau -config de copac Cristopher Alexander Orasul este un copac?
invers> proces de urbanizare cu evolutie negativa contra doctrinei functionaliste
- neglijarea cresterii cantitative ( extindere in teritoriu datorita formei ideea de organizare structurala dendromorfica se naste
de manifestare a procesului de urbanizare) duce la dezechilibru in odata cu proiectarea oraselor ideale ale socialistilor utopici; e aplicata in
dezvoltarea teritoriului. Anglia (Harlow satelit al Londrei) si domina constr urb ale anilor 60-70
- Aglomerare excesiva> dotare depasita de cerinte (Chandigarh ; Brazilia)
- Dispersare excesiva> dotare care depaseste cerintele transpunere a specificului gindirii umane
- In ambele cazuri avem de-a face cu lipsa de eficienta -config in retea (desen)
- In concluzie relatiile intre calitate si cantitate sunt echivalente cu
relatiile intre conservarea spatiului si imbunatatirea conditiilor de
viata urbana.
-config in constelatie o config de copac pe care se altoiesc elemente
- Integrarea se poate defini ca rezultat al trecerii catitatii in calitate
sun echivalente cu relatiile intre conservarea spatiului si de config in retea (exprima o suprapunere de interese in planul spatio-
imbunatatirea concditiilor de viata urbana functional ceea ce poate determina o suprapunere spatiala ; structura
- Integrarea se poate defini ca rezultat al trecerii cantitatii in calitate negeometrica) (desen)
20
sunt prelucrate ; este operatie primare de punere in discutie a masurarii ; analiza de ansamblu priveste intreaga textura si pune in evidenta
este o inseriere a insusirilor elementului) caracteristicile sale majoretrasaturile calitative ale elementelor si
-criterii de analiza : 1-raportul intre componente (entitati) : ocuparea teritoriului
se constituie o scara de raport: A___B_C____D_____ schemele functionale se alcatuiesc pe categorii de
- raport de dependenta intre entitati: A___B_C____D_____ functiuniidentificarea fiecarui element in cadru unei institutii,
2-dist intre entitatile observatescara de interval, se masoara exclusiv intrprinderi, amenajari, dotari, servicii
dist dintre elemente ; 3-ordinea (scara ordinala)ordinea componentelor studii spatiale scheme de sit, de evaluare economica a efectelor
; 4-situare categorialaevidentierea apartenentei elem la o categ sau plastice, de evaluare economica a elementelor de cadru, de eveniment
altascara nominala (foloseste numerele, care nu sunt valori in sine) se face o analiza care continua la nivelul (A)modelului functional
scara/criteriul raportare distanta ordonare clasificare (suprapunerea diferitelor variantemodel functional optimreleva
de raport __ starea de potentiala / efectiva functionalitate, prin prisma
de interval _ echipamentului) ; (B)modelului spatial (evaluarea starii de potentiala /
ordinala _ efectiva spatialitate) (A)+(B)model global al structurii
nominala __ urbanepartiul urbanistic
21
(1)traseu urban integrat = element integrator de legatura (ex circulatia - studiul de partiu etapa distincta de tranzitie intre o activitate analitica
pietonala organizata corespunzator contribuie la integrarea diferitelor de program si activitatea globalizata de spatializare ( intre tema de
zone ale orasului ; - aglomerare de oameni si interese) proiectare si determinarile de sistematizare )
(2)ansamblu multifunctional integrat produs de integrare la nivelul - studiul de tema abordare structurant-functionalista a organismului
functiilor de obiect; - elemente de polarizare cu caracter integrator urban si cuprinde 6 etape :
(3)zone de cadru teritoriu afectat prin integrare 1. analiza situatiei existente
(1)+(2) ex (Karlsruhe dezvoltarea activitatiilor universitare de-a lungul 2. studiul existentului (definirea functionalitatii existentului)
unui traseu urban integrator ; Varsovia integrare urbana a activitatiilor 3. definirea premiselor (definirea starii de potentiala functionalitate)
4. raportarea sistemica
cu caracter formativ, in sistematizarea zonei noi a orasului; Munchen
5. studiul solutiilor posibile = studiul de partiu urbanistic
extinderea cartierului Perlachtraseul integrator realizeaza o legatura 6. analiza valorica a variantelor
fireasca intre : ansamblul propus, ans. Realizat recent, ans vechi si - se disting 2 etape mari : 1. analiza starii de functionalitate in teritorie =>
istoric ; New York Manhattan teritoriu urban integrator pe orizontala 1,2,3
si verticalacladiri existente, spatii noi ; Praga noul cartier
Kralowska grupare de ansambluri rezidentiale si multifunctionalitate 3. analize de partiu urnanistic => 4,5,6 => solutia
de0a lungul unui traseu intergrator ; Berlin cartierul Charlottenburg
proces de restructurare preconizata a se dezvolta pe ideea integrarii)
-spatiu integratproduce aglomerari in jurul unei activitati catalizatoare, 56. SITUAREA IN CONTEMPORANEITATE A MODELELOR
polarizatoare pt functia urbana ce se dezvolta in spatiul respectiv cu URBANISTICE FUNDAMENTALE PE LINIA ANALIZEI PERCEPTIEI
URBANE
caracter multifunctionalapare prin asocierea la un element integrator ;
apare independent asocierea intervine la elementul integrator
- analiza perceptiei urbane este un mijloc determinant in organizarea
-spatiu integratprogramat (pt activitati specifice) ; neprogramat (pr spatiului urban
activitati nespecifice, aleatorii) - Kevin Linch analiza ridica o problema tripla :
Observatii : conlucrarea intre functii permanente si functii ocazionale =>a intelegerii spatiului
conlucrare intre spatiul programat si spatiul neprogramat o =>a conceptiei spatiului
configuratie simpla / neutra =>a interventiei asupra spatiului
Integrarea presupune : localizare ocupare (programat / - studiul asupra influentei spatiului parcurs de la locuinta la locul de
neprogramata disponibilitatii spatiale ale altor functii sau a teritoriului munca asupra productivitatii General Motors (Eero Saarinen)
liber ; ocuparea spatiului liberocupare spatiala / ocupare temporala orasul se evidentiaza prin :
- intelegere specificitate complex de trasaturi
- conceptie lizibilitate calitate a spatiului provenita din
54. SISTEMUL DE ACTIVITATI URBANEDEFINIRE SI IMPLICATII organizarea lui
- Activitatea este definita cantitativ si calitativ de catre mobilul uman , si - interventie semnificatie calitate a spatiului provenita din
transmite o dimensiune calitativ-cantitativa spatiului urban suprafata primelor doua in plan mental
- elementele dimensionarii in definirea unui spatiu urban , a relatiilor sale
cu spatiile aferente - orasul nu poate fi perceput ca un tablou ; geometria in conceptia
- Sistemul de activitati urbane = totalitatea activitatatilor urbane arhitecturala , nu este esentiala pentru locuinta
localizate ; elementul structural esential ; asigura transpunerea , in - pledeaza pentru o abordare estetica a spatiului ideea recunoasterii
organizarea orasului , a mobilului uman ; apare pericolul de a concentra influentei pe care morfologia urbana o are asupra comportamentului
atentia asupra unei singure activitati (ex. Orasul dormitor) => stare de urban
criza in teritoriul urban - analiza spatiului urban se cere a fi facuta prin intermediul urbanismului
- sistemul de activitati => functia urbana reflecta un determinism sub participativ (cu ajutorul locuitorilor)
forma de decizie sau de actiune - aici arhitectul nu abordeaza numai locul ci si populatia
- apare preocuparea pentru clasificarea activitatilor , indiferent de criteriu - Kevin Linch propuneri de rezolvare a problemei :
=> a. stabilirea naturii activitatilor => metode de interventie :
b. spatiul aferent si afectat - negarea modelului preluat apriori
c. tipul / natura relatiilor dintre elemente - promovand modelarea participativa (depinde foarte mult de gradul de
informare si cultura al populatiei)
1. situarea in planul preocuparilor omului , ca fiinta biologica => 4
activitati domestice , de productie , de recreere , de formare (formative)
2. situare in raport cu un loc legare de amplasament / independenta de 57. SIMILARITATEA SI REGIONALIZAREA IN ABORDAREA
amplasament STRUCTURII URBANE
3. functie de mobilitate desfasurata - pe loc ; in miscare - similaritatea apreciere a unei stari a elementelor componente in
4. functie de raportul de desfasurare relatii autonome sau comunicative sistemul ce pune in evidenta relatiile de proximitate (apropiere ,
5. functie de natura interlationarii cu alte activitati complementare / vecinatate)
necomplementare - similaritatea poate fi de forma structurala sau functionala
6. situare in plan intercolectiv prim / secund / tert/ cuaternar - similaritatea se constituie in 2 moduri :
- structura spatial-functionala activitati determinate functional si =>dupa felul si numarul proprietatilor considerate a fi comune
- clasificarea activitatii urbane => elemente ajutatoare pentru analiza in =>dupa intensitatea proprietatilor (apreciere pe o scara de interval)
parte a unei situatii concrete a fiecarui element - similaritatea pune in evidenta calitatea elementelor ; `este o stare ce se
- activitatile urbane sunt surprinse nu static , ci in contextul sistemic manifesta la nivelul relatiilor intre elemente
- componentele de activitate => structurala (cantitativ/calitativa) caracterizeaza elentele in sistem
- complexitatea dezvoltarii urbane si complexitatea dispunerii functiunilor => functionala relatii calitative intre elemente
in teritoriul urban pot fi sesizate in planul componentelor morfologice - spatiul topologic spatiul cu definire mai larga care impleteste spatiul
separat ; orice mod de exercitare a activitatilor , ca functiuni aliate relativ cu spatiul absolut
distincte este nemotivata => conduce la o organizare afunctionala a - se poate vorbi de grade de similaritate ; ele sunt determinate de : =>
organismului urban proprietatile dimensiunilor considerate pentru definirea similaritatii
- orice element de viata urbana poate fi definit si apreciat numai in => marimea distantelor in spatiul metric schema ramificata =>
ansamblul morfologic si dinamic unitar ; situarea in teritoriu a oricaror dendrogena
elemente de viata urbana trebuie sa fie o consecinta a complexitatii - regionalizarea considerata un caz particular de clasificare a
activitatilor => duce la echilibru functional elementelor dupa un anumit criteriu
- restrictii de contingenta evidentierea regiunilor omogene
- generalizarea coeficientului de utilizare ateritoriului => variatiile lui care
55. STUDIUL DE TEMA SI PARTIU URBANISTIC IN CADRUL se introduc in clase de variatie
- se pot introduce 3 intervale 0.2 0.5 ; 0.5 0.9 ; 0.9 0.11 =>
Studiul de partiu urbanistic se constituie intr-o etapa distincta de introducerea principalelor restrictii de contingenta sunt 0.5 si 0.9 => parti
cercetare-proiectare a studiului de tema . din teritoriul urban care se definesc in raport cu acest interval (0.5 0.9)
- studiul de partiu => reprezinta modelul global de organizare a unui => zone omogene
teritoriu urban , prezinta localizarea functiunilor , ocuparea si utilizarea - in fiecare zona exista una sau alta din valorile de contingenta
teritoriului urban conform premiselor sale de dezvoltare in planul cadrului - regionalizarea este esentiala in definirea centrului de interes in teritoriu
natural , cit si in planul social , economic , estetic . (de obicei o regiune omogena pune in evidenta un cetru de interes)
22
nevoie de o localizare corespunzatoare ca sa se poata constitui o
58. UNITATEA STRUCTURALA SI NEVOIA DE CENTRU IN functionalitate integrata
ORGANIZAREA URBANA A TERITORIULUI
61. ZONIFICAREA URBANA CA REZULTAT STRUCTURAL
- organismul urban anatomie - structura
- fiziologie gazduieste un proces dinamic - zonificare urbana - din suprapunerile / interelationarile diferitelor texturi
- caracterul urban si calitatea orasului depind de cetrul sau ; centrul de elemente de viata urbana
exprima , in esenta , orasul respectiv ca utilitate , ca interes estetic si - observatie aceasta nu infirma notiunea de ordine , ci ii precizeaza ,
ambiental de fapt , sensul
- din punct de vedere structural : - avantaje :
=> orice aglomeratie isi creeaza un centru sau mai multe , ca urmare a 1. functionalitate in concordanta cu complexitatea fireasca a structurii
nevoilor materiale si spirituale a convietuirii comune urbane
=> centrul rezulta ca o grupare functional-spatiala care reflecta 2. sporirea interesului locuitorilor pentru spatiul urban=> cresc sansele
conjugarea intereselor => mare densitate a serviciilor sporirii nivelului de dezvoltare si al activitatilor
=> elementele centrului alcatuiesc un tot fiind insa , totodata , situate intr- 3. premise pentru realizarea varietatii spatiale
un anume sistem functional urban=> inglobarea in organismul urban 4. deschidere spre mobilitate si dezvoltare eliminarea rigiditatii prin
- centralitatea este o stare in teritoriu , cu valoare sociala si cu rol cooperarea functiilor
integrator pentru diversele grupuri sociale care constituie populatia 5. o utilizare mai buna a teritoriului prin :
orasului => cooperarea intre diferite activitati urbane
- este o expresie a unitatii structurale dintre centru si teritoriul urban ; => constituirea organismelor multifunctionale
este o concordanta intre directiile de crestere ale orasului si ale centrului 6. intelegere mai clara si stapanire a aspectelor economice in teritoriul
- nevoia de centru se defineste in functie de interesul populatiei in urban
teritoriul respectiv , interes care se exprima prin dualitatea diurna- => de la suprafata terenului afectat si energia consumata in exploatare
nocturna de locuit pana la materialul consumat si eficienta constructiei asupra existentei
=> pentru ca o zona sa functioneze corect , trebuie ca una din texturi sa materiale si spirituale umane
aiba caracter dominant - apare nevoia pentru o anumita ordine functionala => zonificare urbana
=> rezulta dintr-un principiu de ordonare a elementelor structurii urbane - principii de zonificare urbana ; criticile aduse sunt :
=> aglomerarile de elemente de viata urbana se constituie ca niste 1. zonarea activitatilornu justifica zonarea teritoriului
centre de interes , definind centralitatea 2 . Charta de la Atena uniformizare si tehnicizare excesiva
=> centrul asigura (trebuie sa asigure) conlucrarea in spatiu si timp a - disocierea vietii umane de mediul sau
texturilor urbane - situeaza permanent omul intr-un spatiu disfunctional , desi justificat de
functie
59. URBANISMUL SI AMENAJAREA TERITORIULUI PRIN ACTIUNI - problema recunoasterea valabilitatii zonificarii urbane ca principiu al
DE ORDONARE A SISTEMULUI AMBIENTAL organizarii structurii urbane ; mai este valabil ?
- raspuns procesul de organizare pentru o structura urbana la un
- ambianta urbana conditiile naturale si cadrul construit exprima relatii moment dat devine constient => problema zonificarii urbane ramane , ca
abstracte sau concrete intre oameni sau intre acestia si mediul mijloc de organizare a elementelor organismului urban intr-un nou
inconjurator inteles
- se defineste functia formei cadrului urban existenta acesteia ca parte - zonificarea urbana complexa cu conditia ca :
integranta a eficientei urbane care imprima un anumit caracter zonificarea trebuie nu numai inteleasa ci si realizata ca instrument /
manifestarilor psiho-sociale ale oamenilor rezultanta intr-o structurare multifunctionala a organismului urban
- cautari in domeniul imaginilor plastice a ansamblului urban => tendinta zonificarea are valoare operationala
de sculpturalizare prin intentia urbanismului contemporan de a reliza a. utila la nivelul analizei situatiei existente
integrarea dinamica a spatiului , rezultata din nevoia de a iesi din b. cu caracter de constelatie
uniformitate - structuranta :
- apare iluzia motivatiei => o motivare pentru motivare indiferent daca a. necesara pentru mentinerea unitatii in procesul de transformare
motivarea apeleaza la arta , stiinta sau tehnologie b. cu caracter specific multifunctionalitatii urbane
- tendintele urbanismului actual pornesc de la considerentul ca
urbanismul este realizarea dorintei de organizare a orasului ,
materializarea dorintelor vitale ale societatii omenesti ; in acelasi timp 62 . ZONIFICAREA URBANA . SCHEME FUNCTIONALE
cristalizarea unei atitudini de respect fata de natura , de conciliere
continua si necesara a mediului construit cu omul - Charta de la Atena teritoriu pentru munca/locuit/cultura spirituala si a
- urbanismul este caracterizat ca element ordonator , distrugator , trupului/circulatie => schema structurala tripartita
conservator , creator - zonificarea apare din nevoia de ordine
- oras ideal zonificare pe principii estetice
- oras radial-concentric zonificare dupa venituri
60. VARIETATEA DE ANSAMBLE . FACTOR DETERMINANT IN - oras functionalist Charta de la Atena zonificare disociativa , care
STRUCTURA URBANA are la baza disocierea intre activitati=> produce segregare (cartierele cu
blocuri inalte din Paris)
- zonificarea urbana produs structural al suprapunerii, intrepatrunderea - oras gradina zonificare prin alternanta locuinte / spatii verzi
diverselor texturi de elemente de viata urbana ; se poate ajunge chiar la - modelul urban eterogen :
o integrare functionala cooperarea activitatilor nu accepta spatii pasive
- se urmareste obtinerea varietatii de ansamblu , prin integrarea necesitatea de a da fiecarui cartier o vocatie care nu o exclude pe
functionala ; de exemplu , asocierea mai multor functiuni cu specific cea de locuit
central , grupate in jurul locuintelor dintr-un ansamblu central => animatie - oras cu tesatura urbana discontinua spatiile interstitiale au rol de
urbana , cresterea interesului oamenilor pentru ansamblul respectiv delimitare si rezerva de spatiu pentru viitor => oras federativ
- integrarea urbana releva , la nivel de model urban , cea mai stransa - F.L.Wright descentralizarea organica +
legatura dintre structura functionala si cea spatiala ; exista mai multe + E.Saarinen descentralizare totala = nu implica un principiu al
ipostaze ale integrarii : zonificarii urbane
la nivel de program - spatiul interstitial terbuie sa se ofere pentru a fi ocupat de elementele
la nivelul functiilor de obiect altei texturi
la nivelul functiilor urbane
- integrarea la nivelul functiilor de obiect poate duce la un ansamblu
multifunctional integrat , care se constituie ca element polarizant cu 63. TEXTURA URBANA SI STAREA DE FUNCTIONALITATE
caracter integrator=> avantaje economico-sociale
- varietatea de ansamblu presupune imbinarea unor activitati lucrative - dialectica urbana impune anumite relatii intre elementele morfologice
cu activitati nelucrative (nevoi economice cu nevoi sociale) => ansamblul urbane => adaptare a sistemului la conditiile si nevoile de existenta ,
multifunctional integrat mobilizeaza spatiul pentru comunitatea urbana , astfel incat organismul urban tinde spre a satisface aceste nevoi
ofera un permanentinteres pentru spatiul alaturat - organismul urban are , in orice moment , capacitatea de a indeplini
- numarul si calitatea activitatilor sunt determinate prin bogatia spatiului anumite functii :
public , dar nu este suficienta multiplicarea echipamentului , ci este functii urbane esentiale
23
functii urbane noi (stabilind un model novator , care va putea ca rezultand dintr-o anumita caracteristica a sistemului respectiv
deveni traditional datorita integrarii) - functionalitatea capacitatea de conservare a sistemului , de pastrare
- orice organism / ansamblu urban se caracterizeaza , in orice moment a trasaturilor pozitive (prin pozitiv se intelege , aici , acea trasatura care
al existentei sale , printr-o anumita functionalitate (capacitatea structurii contribuie la mentinerea starii sistemului respectiv , indiferent daca
sale de a-si satisface un complex de nevoi de existenta , in momentul aceasta convine sau nu)
respectiv) ; aceasta insusire vine din prezenta , in sistemul respectiv , a - din intelegerea functiei urbane a rezultat cerinta functionala
elementelor care pot purta functia corespunzatoare sau din relatiile vor - se retine notiunea de cerinta functionala numai in sensul de a mentine
face posibila exercitarea acestor functii o trasatura pozitiva => un asemenea inteles este insuficient ,
- in functie de situatia pretinsa de fiecare dintre cerintele functionale , deoarece nu poate acoperi notiunea de cerinta functionala
elementele de viata urbana pot raspunde si constitui intr-un subsistem : - cerinta functionala implica , in realitate , atat mentinerea dar si
textura de elemente de viata urbana modificarea unei functiuni
- totalitatea texturilor deelemente de viata urbana , evidente la un - activitatea de sistematizare dezbaterea asupra organismului urban ,
moment dat in existenta organismului (ansamblul) urban , reflecta starea intre pastrarea unor astfel de trasaturi pozitive sau introducerea unor noi
structurii functionale in acel moment ; analiza structurii functionale se trasaturi , deci modificarea unor functii
poate determina prin analiza morfologica in sectiuni caracteristice - cercetarea atenta , interdisciplinara , sporeste sansele sesizarii
trecute sau prezumate ale texturilor de elemente de viata urbana => corecte a starilor , oferind camp deschis cerintelor functionale reale (in
descompunerea elementelor sensul depistarii lor si al aprecierii cantitative si calitative in contextul
- diversitatea texturilor este , in cadrul unei structuri functionale urbane , existent si posibil in viitor)
tot atat de mare cate tipuri de elemente morfologice iau parte la - cerinta functionala apare intr-un anumit teritoriu urban; ea rezulta din
alcatuirea sistemului starea acelui teritoriu si nu poate fi impusa unui teritoriu printr-o decizie
- nevoia poate pretinde relationarea intr-un anume mod a unui grup de exterioara deoarece :
elemente => posibilitatea de alcatuire a unor texturi diferite cu aceleasi => ca ipostaza a mobilului uman , angajat in dezvoltarea organismului
elemente (intervin : nevoia de ambient , nevoia de adaptare la mediu) urban , cerinta functionala este , in acelasi timp , un produs al starii de
- in anumite conditii , functionalitatea poate fi pozitiva (acceptata) sau echilibru a sistemului de elemente de viata urbana , semnaland o
negativa (neacceptata) in raport cu mediul modificare a echilibrului intr-o anumita directie
- actiunile urbane (re)structurante trebuie intelese ca eforturi de => desi cerinta functionala apare in cadrul elementelor de viata urbana
(re)ordonare in texturi a elementelor de viata urbana determinate functional , ea opereaza prin intermediul elementelor de
- este de remarcat necesitatea profunzimii actiunilor (re)structurante viata urbana determinare functional-ambiental si vizeaza cadrul urban
pentru abordarea corecta a procesului de modernizare urbana in sensul - cerinta functionala are un caracter activ
functionalitatii (ca baza de cercetare a sistemului si de formulare a - pot fi cerinte functionale centrifuge - care tind in afara sistemului si
solutiilor) si in sensul randuirii unor stari haotice (ca esenta a care nu conduc direct decat la o reasezare a elementelor sale ; apare
modernizarii) cand satisfacerea problemei se poate face in afara sistemului
- in cautarea unei functionalitati superioare sau diferite, textura de respectiv=> sistemul respectiv dispare , nu mai are nici o valoare
elemente de viata urbana isi asigura, prin ordonare , o stare de - centripete care se pastreaza in interiorul sistemului si care nu
complexitate , corespunzatoare nevoilor care au determinat modificarea conduc decat la o reasezare a elementelor sale)
cat si nevoilor sale de lucru - centrifug - centripeta traieste in afara sistemului dar se intoarce in
- din punct de vedere al complexitatii pe care o releva, texturile de centrul lui
elemente de viata urbana pot fi : - cerinta functionalatinde spre anularea sau dezvoltarea unor functii
1. texturi simple se realizeaza intr-un singur plan existente sau spre introducerea unor functii noi pentru sistemul (zona)
respectiv
2. texturi complexe se realizeaza pe mai multe paliere legate intre - in realitatea urbana se constata un proces de evolutie al cerintei
ele functionale de la formare pana la afirmarea ei brutala
- caracterizand complexitatea unei texturi , factorii cantitativi si factorii - trebuie evitata faza brutala a cerintei functionale , asigurandu-I o
calitativi nu se exclud reciproc evolutie fireasca , prin introducerea treptata a procesului reformativ pe
STARE DE FUNCTIONALITATE care il pretinde
- complexitatea unei texturi de elemente de viata urbana este , ea - o cerinta functionala , indiferent de natura ei (adica felul activitatii din
insasi , o functie a relatiilor dintre elemente (cantitativ si calitativ) ; care provine sau careia se adreseaza) beneficiaza de inteligenta umana
diferenta de nivel intre palierele configuratiei sale are o participare mobilul uman generator finnd individual sau general
insemnata ca diferenta de potential functional ; cu cat diferenta de - cerinta functionala impune regasirea unei stari de echilibru a
potential functional este mai mare , cu atat este mai mare si gradul de organismului urban prin intermediul unei reorientari a functiei , a uneia
complexitate al texturii respective sau a mai multor elemente componente ale sistemului respectiv
- complexitatea texturii este rezultatul uni insumari de relatii simple - o extindere a conceptului de functie urbana de la sensul unei contributii
(contand numarul lor) si relatii complexe (contand numarul lor si starea pozitive la sensul unei modificari oricand posibile , fata de care se poare
de complexitate) restabili echilibrul sistemului elementelor de viata urbana , este o
- relatiile simple sunt relatii univoce necesitate
- relatiile complexe sunt cel putin biunivoce NEVOIA
- intre complexitatea texturii si premisele functionale ale acesteia se functia nu este altceva decat satisfacerea unei nevoi prin intermediul
poate exprima o relatie matematica unei activitati in care fiintele umane actioneaza in comun , administreaza
- relatia matematica poate fi direct-productiva sau indirect-productiva lucrurile si consuma bunurile Malinovski
dupa cum , la momentul respectiv , ordonarea elementelor din textura nu - Malinovski distinge , in cadrul acestei categorii de nevoi 3 mari grupe :
tinde (sau tinde) spre valori extreme 1 . nevoile elementare predominant biologice somn , hrana ,
- prin descompunerea morfologica a texturii urbane se poate constata reproducere
starea de potentiala functionalitate a structurii urbane in raport cu o 2 . nevoile derivate cele cu caracter economic , moral, politic
anumita nevoie si cu un anumit moment in evolutia sa 3 . nevoile integrative religia , stiinta
- in timpul analizei , starea de potentiala functionalitate se suprapune si - avand in vedere elementele din categoria elementelor de viata urbana
este influentata de catre starea de efectiva functionalitate determinate functional-ambientala (spatio-ambiental , natural-ambiental ,
- apare nevoia de perenitate a valorilor arhitectura-urbanistice ; ea se psiho-socio-antropologice) , structura urbana se caracterizeaza prin :
impune la nivelul vietii urbane si are implicatii in functionalitate relatiile care intervin intre aceste elemente
- starea de potentiala functionalitate a unei texturi se constituie ca relatiile care intervin intre aceste elemente si elementele
moment de trecere de la o stare de efectiva functionalitate la o alta stare determinate functional
de efectiva functionalitate ; starea de potentiala functionalitate a unei iinfluenta pe care aceste elemente si relatiile lor o au asupra
texturi este determinata de : relatiilor intre elementele determinate functional (activitati
caracterul starii ei efective de functionalitate rezidentiale , direct-productive, indirect-productive ,
situarea ei in context sistemic comunicationale)
natura si intensitatea nevoii considerate dialectic - nevoia elementara , indiferent daca este individuala sau colectiva , nu
- tripla analiza => morfologica , sistemica , dialectica actioneaza asupra unui unic resort al functionalitatii urbane si nu este
conditionata exclusiv ca nevoia elementara unica
- privitor la organismul urban trebuie luat in considerare un complex
64. DIALECTICA URBANA functional
- functia urbana se exercita intr-un anumit sector de activitati si poate
- o functie trebuie inteleasa : avea sau nu caracterul acestei activitati (functie economica , functie
ca producatoare a inei proprietati intr-un sistem sociala) ; ea nu poate reflecta specificul sistemelor complexe sociale
24
- poate aparea confuzia intre functiile urbane si functiile orasului
- functiile urbane => functii posibil de exercitat in cadrul organismului
urban ca sistem
- functiile orasului => functiile pe care le exercita organismul urban ca
element intr-un sistem teritorial
- diferenta intre cele 2 notiuni se situeaza ca diferenta intre valoarea
generala de ansamblu si valoarea de obiect
- indiferent de domeniul morfologic pe care il acuza in planul vietii -morfologia urbana se constituie pe doua planuri intercondititonate intre
urbane , indiferent de natura provenientei individuala sau colectiva si ele un planspatio-functional - la nivelul vietii urbane elemente cu
indiferent de natura motivatiei subiectiva sau obiectiva nevoia se proprietati abstract-materiale si un plan spatio-perceptiv la nivelul
situeaza intotdeauna intr-un sistem complex de nevoi care se afirma spatiului urban elemente cu proprietati concret spirituale
ierarhizat , conditionand activitatea urbana si fiind , la randul sau , -VIATA URBANA elemente determinate functional si elemente
conditionata de viata urbana determinate functional ambiental
- aspectele privind interventia constienta in stapanirea echilibrului urban -CADRU URBAN elemente determinate functional, elemente
se refera la depistarea nevoilor determinate functional-compozitional si elemente determinate
compozitional-formal
65. CONCEPT DE BAZA IN ABORDAREA ALCATUIRILOR
URBANE . CATEGORII URBANISTICE FUNDAMENTALE . FORTE
URBANE 71. LIMITE IN TIMP SI SPATIU ALE STRUCTURII URBANE . ARIE DE
INTERES
Categorii urbanistice fundamentale : 1. mobilul uman ; 2. spatiul
urban ; 3. activitatea urbana . - limita marcheaza o trecere efectiva de la o calitate la alta a spatiului ,
1 . MOBILUL UMAN in comportamentul omului exista un interes (care nu numai in sensul modificarii nivelelei calitatii ci si a naturii calitatii
se poate extinde si asupra colectivitatii sistem colectiv) care se - limita de structura determinata spatial si temporar ; are ca rol :
fixeaza asupra lui, capata o directie fixa si devine mobil. compartimentarea spatiului in raport cu complexul de activitati care se
- INTERESMOBIL UMAN (=impuls structurant pentru organismul formeaza in teritoriu , are un caracter spatial , exprima un impuls natural
urban) ACTIVITATE SPATIU URBAN ACTIVITATE URBANA neconditionat si are un caracter restrictiv
2.,3. intre mobilul uman si activitatea urbana exista o relatie cu - aria de interes este exprimata prin suprafata din teritoriu inclusa unei
caracter primar activitatea urbana spatiu urban si o relatie cu limite structurale
caracter secundar spatiul urban activitatea urbana - este de 3 feluri :
- in organizarea unui teritoriu relatiile dintre activitatea urbana si spatiul => izocronala - ce este raportata exclusiv unui centru de interes in
urban pot fi de factura analista sau conceptuala coroborare cu timpul parcurs
- Actiunea umana in raport cu teritoriul poate fi independenta, (relativ => de atractie - raportata exclusiv la centrul de interes in raport cu
independenta) de ex. recreerea, sau legata de teritoriu, de ex. locuirea elementele exclusiv de natura ambientala
-A. Wadington Schismogeneza mobilurilor umaneMobilul se => de influenta
dezvolta in timp si exista 3 categorii de mobiluri umane :1. => de convergenta raportata la centrul de interes si totodata , la
concomitente- in paralel (ex. locuirea in cadrul unui ansamblu centrele de interes vecine
rezidential interes comun); 2. contradictorii nu se schimba de competenta are o baza de obiectivism
reciproc , exista contradictii benefice(recreerea efortul) si
contradictii malefice (poluarea); 3. in succesiune , au ca baza
esentiala acelasi punct (ex. un curs optional se poate face doar 72. ZONNING ZONARE ZONIFICARE . DEFINITIE SI
daca in prealabil s-au facut altele) CARACTERISTICILE CARE LE DIFERENTIAZA
-intervine si posibilitatea, pe langa interes, exista doua tipuri de
mobiluri(favorabile si defavorabile) in dezvoltarea teritoriului -ZONNING- ozona e luata in considerare d.p.d.v. al eficientei (cati bani
- FORTELE URBANE =fiecare din manunchiurile de mobiluri, in scoti dintr-o afacere, care e pretul de vanzare intr-un loc sau altul)
stare de opozitie sau asociatie -pentru a face un zonning trebuie sa existeo baza legala.
-ORASUL=organismul urban (functioneaza inca de dinainte de razboi, preluat de la
-B. CLAWSON si STEWART americanipastrarea regulilor din planul de urbanism)
-raportul om ativitate teren utilizat(activitatea umana e legata de -ex. o zona rezidentiala implantata cu loturi
modul de utilizare al teritoriului) -daca cineva vrea sa construiasca pe lotul respectiv un spatiu
-activitatespatiu aferent activitatii respectivemobilul comrrcial, va plati un impozit de n ori mai mare (in zona trebuie
uman(motivatie a organismului urban) sa existe spatii comerciale, dar nu foarte multe) mentinerea
echilibrului in spatiul respectiv
-ZONARE importanta teritoriului in raport cu acele caracteristici ale
locului care sunt naturale (care se constituie ca niste influente a unor
Categorii urbane fundamentale intr-un proces prezente din afafra teritoriului)
continuu de transformare prin interconditionare -factori care influenteaza zonarea: masuri urbanistice, insorirea, poluarea
-MOBILUL UMAN comanda activitatea
-ex. :populatia unui cartier poate fi subiectul sau obiectul mobilului (o influenta din afara asupra spatiului respectiv)
care comanda, care pretinde activitatea in teritoriu (mobiluri care - ZONIFICARE=un principiude ocupare a teritoriului; s-a constituit ca
produc direct activitati umane si mobiluri care pretind o anumita impunere in cadru teritoriului; separarea in cadrul teritoriului urban a
activitate umana) diferitelor tipuri de actiuni; dupa 1953 se va considera ca activitatile care
au un rol cooperant trebuie puse la un loc studiul de zonificare se
poate referii la osituatie existenta , apreciind-o ca favorabila sau
66. ELEMENTE MORFOLOGICE . VIATA URBANA SI CADRU URBAN nefavorabila are rol in planificare de a evidentia aceasta stare de
SCHEMADE RELATIONARE SINTACTICA cooperare a activitatii (ex. cinema in plina zona comerciala)
- In legatura cu constituirea zonei:
D
-ORGANISMUL URBAN=totalitatea activitatilor urbane -zonificarea - cu referinta structurala, fie ca avem de a face cu o
e
localizate(elemente morfologice) viata urbana + totalitatea de spatii structura sau cu o aglomerare de activitati (caractere fizice sau
t
aferente (alte elemente morfologice) cadrul urban functionalitatea)
e ele exista o relatia dialectica fiind reciproc dependente
-intre -zonarea definirea in raport cu caracteristici naturale ale locului (zona
r
-Viata urbana e factorul motor al transformarii topografica, seismica, etc)
m
-planul informatieieste un plan care nu este marcat fizic (activitati) -zonning - se implica eficienta si funciarul in legatura cu financiarul
i suprapunerea acestor doua planuri rezulta bunuri, atitudini, valori,
-din (eficienta +funciar+financiar=ZONNING)=o
fizic natural operatie ce se aplica in
n
imagini=ur teritoriu avand la baza zonificarea;(mediu determina
natural) orice masura din partea
a primariei si a investitorului; lipsa luiartificial
fizic e opiedica
banitate se refera la comportament(conotatie pozitiva)
nbiologic servicii -Criteriul de zonning precizeaza (mediu ce construit)
se poate construi intr-un loc si cum
teconomico- beneficii se poate impozita economic
ematerial atitudini psiho-social
spiritual obiceiuri 72.1 . ZONIFICAREA
configuratia spatiala URBANA
juridic- . PREOCUPARI CU CARACTER
activitati M
isocial ISTORIC
cultura urbanaUN INTELES LA ZONIFICARII
administrativ
comportamentale o
npolitic - motivele
politica urbana zonificarii (zonificarea a aparut ca nevoie de ordine
istoric-cultural
r
functionala)
f
p relatii,etc.
o
l l
25
a o de viata urbana Componente in planul
n Mod
g existentei umane
u i
n u
e r
c b
e interese economico-sociale a
s n
securitatea populatiei si a activitatilor
i a
t interesul de a impune puterea regionala
-aetapele istorice ale zonificarii :
1.t zonificarea logica , functionalista , simplista
2.i zonificare functionalist analitica (Charta de la Atena)
l scoaterea orasului de sub dominatia haosului
o impartire in mod sever : zona de locuit , zona pentru munca , zona
r pentru circulatie
3. zonificare dupa logica functionalista complex-sintetica => model
urban eterogen
26