SNTATEA- SERVICIU PUBLIC N ROMNIA

1. PREZENTARE GENERAL
Sistemul romnesc de sntate este unul dintre domeniile rmase
n urma dezvoltrii generale a economiei. O simim fiecare dintre noi,
n calitate de pacieni, dar i medicii i asistentele, care aleg s plece
n masa n vestul Europei.Sntatea este un serviciu public, ceea ce
implica un grad mare de responsabilitate din partea personalului.
Modele de bun practic n sntate din regiune sunt Grecia sau
Turcia, care au sisteme private dezvoltate i de o calitate care a atras
napoi medicii emigrani.
Rezultatele sistemului de sntate actual sunt cele mai evidente n
statistici, unde, cu 80 de euro pe cap de locuitor, figurm pe ultimele
locuri la consumul de medicamente, dar pe primele la mortalitate,
precum i la incidena unor boli grave precum hepatita sau
tuberculoza. Cu toate c pltesc asigurrile sociale, romnii aleg s se
opereze n strintate sau s pltesc din buzunar o consultaie la
privat, ceea ce dovedete ncrederea redus pe care o au n sistemul
de stat.
Accesul la serviciile de educaie i de sntate este considerat un drept
fundamental al individului, n toate rile civilizate. Sntatea pare a fi
un nou segment n care problemele tind s se globalizeze. Nu doar
romnii se confrunt cu greutti n finanarea domeniului, ci mai toate
rile lumii. Un primat realizat de Organizaia pentru Cooperare i
Dezvoltare Economic arat c, la nivelul multor state, cheltuielile cu
sntatea cresc ntr-un ritm mai ridicat dect ritmul de cretere
economic.
Sistemul romnesc de asisten medical este deinut aproape n
totalitate de ctre stat i este format dintr-o serie de reele de spitale,
policlinici i alte instituii medicale de catre Ministerul Sntii i
Familiei prin 42 de Direcii Judeene de Sntate Public.
Modificarea sistemului dup 1989 a nsemnat costuri suplimentare, o
stare de confuzie n rndul personalului medical, ntrzieri n
reglementarea legislativ a atribuiilor prilor componente ale
sistemului, o circulare disfuncional a fondurilor, luarea unor decizii
punctuale, pe parcurs, fr a se cunoate repercusiunile sociale pe
termen lung ale acestora toate acestea afectnd, n cele din urm,
calitatea i accesibilitatea serviciilor medicale oferite beneficiarului.
Dei procentul de neasigurai nu este foarte mare (ntre 5 i 10%), noul
model a dus la o reducere a accesului populaiei la serviciile medicale,
prin existena acestui segment care nu poate beneficia de asistena
medical, n afara celei de urgen. n al doilea rnd, exist nc
elemente motenite din vechiul primat care nu i-au gsit rezolvarea i
care favorizeaz reducerea accesului la serviciile medicale sau
reducerea calitii acestora: absena asistenei medicale primare, n
unele localiti din rural, existena unitilor medicale deteriorate i
lipsite de dotarea necesar, salariile reduse ale personalului medical i
practica ncetenit a plii informale din partea bolnavului, pentru
serviciile primate.
Sanatatea din domeniul public, desi nu i-a fost contestata niciodata
importanta in mod oficial , s-a confruntat intotdeauna cu deficiente
serioase la nivelul Romaniei. Anul acesta, bugetul sanatatii abia daca
atinge 3% din PIB. Bolnavii cronici sunt din ce in ce mai amenintati cu
sistarea finantarii tratamentelor si procedurilor medicale, medicii se
orienteaza in numar foarte mare spre alte tari, mai decente in
remunerarea serviciilor lor, pacientii cu ceva resurse financiare la
dispozitie prefera sa se adreseze clinicilor din Ungaria, Austria,
Germania, Franta, Spania. Comparativ cu situatia altor state din
Uniunea Europeana, situatia Romaniei este de-a dreptul ingrijoratoare.
Ungaria dedica ingrijirii sanatatii cetatenilor sai 7% din PIB, Austria 8%,
Germania peste 9%, Franta 10%, Spania 7%. Finantarea sistemului de
sanatate este o problema majora a oricarui guvern responsabil.
Cheltuielile pentru sanatate pe cap de locuitor, de doar 397 de dolari n
anul 2008, aduc Romania n vecinatatea Cubei, Venezuelei si statului
Panama. Ungaria cheltuieste de trei ori mai mult pentru sanatatea
fiecarui cetatean. Reducerea continua a contributiilor sociale platite la
fondul unic de asigurari de sanatate a determinat subfinantarea
cronica, aproape ucigasa, a sistemului. In aceste conditii, dezbaterea
initiativei cetateneti de fixare a bugetului sanatatii la 6% din PIB nu
este numai prioritara, ci chiar vitala.
Un studiu recent al Centrului francez pentru cercetarea economica si
aplicatiile sale demonstreaza ca valoarea adaugata in fiecare an la PIB-
ul national prin ameliorarea starii de sanatate a cetatenilor si prin
cresterea sperantei de viata sanatoasa este impresionanta, ridicandu-
se la 50% din cresterea PIB-ului. Cercetatorii Hall si Jones au propus
chiar un model matematic de optimizare a cheltuielilor pentru
sanatate. Conform acestui model, nivelul optim al cheltuielilor de
sanatate este atins atunci cand beneficiul marginal al unei vieti salvate
este egal cu costul marginal al unei vieti salvate.
Analiza si perspectivele serviciilor de sanatate si asistenta sociala
In vederea realizarii analizei evolutiei serviciilor de sanatate si
asistenta sociala se vor alege ca indicatori si numarul de paturi din
unitatile sanitare si PIB-ul.

2. SANATATE PUBLICA IN ROMANIA

Romnia avea n anul 1990 un sistem medical exclusiv public, puternic
centralizat, sustinut financiar de catre bugetul de stat si coordonat de
catre Ministerul Sanatatii si inspectoratele sale sanitare judetene.
Serviciile erau oferite populatiei, oficial n mod gratuit, nsa
subfinantarea grava a sistemului o lunga perioada de timp a dus la
scaderea calitatii serviciilor oferite si transferul unei parti a costului
acestora catre populatie. Multe dintre policlinici si spitale functionau n
cladiri deteriorate, fara dotare tehnica corespunzatoare,
medicamentele romnesti si materialele sanitare nu acopereau cererea
din unitatile sanitare, iar medicamentele din import, noi si eficiente,
erau inaccesibile pentru majoritatea populatiei. Astfel, o parte din
costurile tratamentelor erau transferate, direct sau indirect, catre
beneficiar, inclusiv prin platile informale catre personalul medical,
limitnd astfel accesul unor segmente din populatie la serviciile
medicale.
Calitatea redusa a serviciilor si lipsurile din sistem, datorate bugetului
redus, impuneau luarea unor decizii, n sensul mbunatatirii asistentei
medicale publice n Romnia. Trecerea la un model bazat pe asigurari
de sanatate a fost evaluata de catre decidenti, la momentul respectiv,
drept solutia optima pentru multe dintre problemele sistemului. Drept
urmare, principiile de organizare, finantare si oferire
catre populatie a serviciilor sistemului sanitar public au fost modificate,
ncepnd cu anul 1996, din punct de vedere legislativ, iar din punctul
de vedere al transformarilor efective, ncepnd cu anul 1999.
 Serviciile medicale sunt, astfel, n prezent, acordate n baza
contributiei la fondul de asigurari de sanatate (6,5 % din salariul brut al
angajatului si 7% din partea angajatorului).

Asiguratul beneficiaza, pe baza acestei contributii, n mod gratuit de

un pachet de servicii definite drept vitale si reglementate legislativ.
Asistenta medicala primara este, n prezent, oferita de catre medicul
de familie, dorindu-se o accentuare a rolului serviciilor primare, ca prim
filtru de rezolvare a problemelor. Accesul la asistenta ambulatorie si
cea spitaliceasca (n afara urgentelor) si accesul la medicamentele
compensate si gratuite se face prin medical de familie. Medicii nu mai
au statutul de salariati ai statului, ci devin furnizorii de servicii
medicale care ncheie un contract cu Casa de asigurari de sanatate,
noua coordonatoare a sistemului. Personalul medical mediu este
angajat de catre acesti furnizori de servicii (medici si spitale).
Ministerul sanatatii si mentine doar rolul de finantare si coordonare a
programelor nationale de sanatate publica.
De asemenea, noul model a dus la o reducere a accesului
populatiei la serviciile medicale, prin aparitia unor persoane care nu
pot beneficia de asistenta medicala (n afara celei de urgenta,
minimale) neavnd asigurare de sanatate. Dupa 1990, au fost realizate
si modificari n sens pozitiv, n oferirea asistentei medicale. Unele
dintre policlinicile si spitalele din sectorul public ofera astazi servicii
mbunatatite si diversificate fata de acum 13 ani, iar pe piata exista
medicamente noi si eficiente, inclusiv din import. Exista, de asemenea,
un sistem privat de acordare a serviciilor medicale, adiacent celui
public si o retea extinsa de farmacii private. n acelasi timp, n
contextul saracirii populatiei, un segment larg al acesteia, desi
asigurat, nu si permite costul tratamentelor, accesarea serviciilor
spitalicesti performante aflate n afara localitatii de resedinta sau
apelarea la serviciile sistemului privat, ca alternativa la sistemul public.

O mare parte a populatiei din Romnia are, n prezent, un deficit

de educatie sanitara si planning familial, incluznd lipsa constientizarii
rolului preventiei si al obisnuintei de consult medical, n cazul aparitiei
unei probleme, elemente care demonstreaza rolul redus pe care
sistemul de sanatate l-a acordat programelor de educatie sanitara si
preventie n rndul populatiei.
 Ca urmare, n Romnia se ntlnesc cele mai nalte valori (n
context european) ale incidentei bolilor aparatului circulator, TBC-ului
si ale altor boli infectioase sau parazitare. Mortalitatea infantila si
materna sunt indicatori relevanti ai problemelor de acces ale unor
mame si copii nou-nascuti la asistenta medicala, ai calitatii reduse a
serviciilor oferite acestora, ct si ai gradului de informare insuficient n
privinta metodelor de prevenire a bolilor si de mentinere a igienei
sanitare. n ciuda tendintei descrescatoare de dupa 1990, rata
mortalitatii infantile n Romnia este de trei ori mai mare dect media
tarilor Uniunii Europene si de doua ori mai mare dect n tarile est-
europene. Rata mortalitatii materne, desi de aproximativ cinci ori mai
mica n anul 2001 fata de 1989, ramne totusi ridicata, n comparatie
cu celelalte tari europene. nscrierea la medicul de familie, ca prima
forma de acces la serviciile medicale.
n prezent, n Romnia accesul la serviciile publice de sanatate se
realizeaza pe principii contributive, prin plata cotizatiei lunare. Copiii,
persoanele cu handicap si veteranii de razboi cu venituri scazute,
persoanele dependente de o alta persoana asigurata si fara venit
propriu au acces gratuit la serviciile de sanatate. Acoperirea prin
asigurari de sanatate ridica probleme ntr-o economie n tranzitie, n
care structurile salariale si-au restrns dimensiunile. Conditionarea
accesului la servicii, prin introducerea asigurarii de sanatate, a dus la
aparitia de segmente ale populatiei care, prin neasigurare, nu mai pot
beneficia dect de serviciul de urgenta.

Dupa o analiza amanuntita a sistemului de sanatate, s-au descoperit

atat aspecte pozitive cat si aspecte negative.
Puncte tari:
Pregtirea medicilor romni care pot face faa oricrei situaii,
oricrui sistem medical din lume;
Universitile din Romnia nca mai reuesc s inspire generaii
ntregi de tineri;
Personalul specializat din cadrul instituiilor cu atribuii n domeniul
sntii (Casa de Asigurri de Sntate i Direcia de Sntate
Public);
Numrul mare de ONG-uri active n domeniul sntii i n domeniul
medico-social care pot fi utilizate ca resurs, n programe de
parteneriat.
Puncte slabe:
Acoperirea cu servicii la nivelul Romniei, att din punct de vedere al
calitii, ct i din punct de vedere al acoperirii geografice.
Lipsa unui sistem unic informatic integrat care s interconecteze toi
furnizorii de servicii medicale, precum i instituiile cu atribuii n
asigurarea sntii, care s permit o mai bun gestionare a
fondurilor disponibile i, n acelai timp, s ofere o modalitate
inteligent de stocare a datelor care s conduc la o baz care s
permit analize sincronice i diacronice, pe termen lung, i prognoze
care s creasc adaptabilitatea sistemului la nevoile reale ale
populaiei.
Slaba motivare a personalului medical care au salarii mici i nu sunt
apreciai la adevarata lor valoare.
Romnia are cu aproape o treime mai puin personal medical la 1000
de locuitori fa de media UE, avnd cel mai mic numr de doctori,
raportat la numarul de locuitori, din UE.
Corupia n rndul personalului medical;
Lipsa, la nivel local, a autonomiei reale, financiare i manageriale,
lips care afecteaz toate aspectele majore ale activitii instituiilor
abilitate n domeniul sntii, de la organizarea funcional, la
colectare, finanare, contractare, decontare, informare etc.
Fondurile reduse pentru medicamente i prescrierea unor
medicamente scumpe au dus la limitarea accesului unei mari pri a
populaiei la medicamente compensate i gratuite asigurate de
sistemul de asigurri de sntate.
Finanarea sistemului sanitar continu s fie neadecvat i utilizat
ntr-un mod ineficient. n ciuda unei creteri a ponderii cheltuielilor
totale pentru sntate din PIB, nivelul de finanare a sistemului de
sntate din Romnia rmne sczut n context european, mai ales
avnd n vedere lunga perioad de subfinanare cronic i lips de
investiii din sntate.