DPI1

I. Considera]ii introductive
I.1. Obiectul dreptului de proprietate
intelectual`
Prin proprietate intelectual` se \n]elege totalitatea drepturilor
referitoare la drepturile artistice, [tiin]ifice [i drepturile conexe,
drepturi privind inven]iile, m`rcile [i indica]iile geografice, dreptul
privind desenele [i modelele industriale, drepturile privind
combaterea concuren]ei neloiale, precum [i orice alt drept referitor la
crea]ii intelectuale.
Dreptul de proprietate intelectual` reprezint` ansamblul normelor
prin care se protejeaz` crea]ia intelectual`.
Natura raportului juridic din domeniul dreptului de proprietate
intelectuale a suscitat controverse \n literatura de specialitate:
raportul juridic este de natur` patrimonial` [i are ca obiect crea]ia
intelectual`;
dreptul de proprietate intelectual` este un drept sui generis, cu o
natur` proprie;
Raportul juridic are dou` laturi: una patrimonial` [i una
nepatrimonial`. S-au sus]inut mai multe puncte de vedere privind
importan]a laturii patrimoniale sau a celei nepatrimoniale \n acest
domeniu.
Dreptul de crea]ie intelectual` prive[te dou` domenii distincte:
dreptul de autor;
dreptul de proprietate industrial`.
I.2. Izvoarele dreptului de proprietate
intelectual`
Dreptul de proprietate intelectual` are izvoare interne [i
interna]ionale.
I.2.1. Izvoare interne
Legea nr. 11/1991 privind combaterea concuren]ei neloiale;
Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inven]ie;
Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor [i drepturile conexe;
Legea nr. 129/1992 privind protec]ia desenelor [i modelelor
industriale;
Legea nr. 84/1998 privind m`rcile [i indica]iile geografice.
I.2.2. Izvoare interna]ionale
Protec]ia crea]iei intelectuale este asigurat` \n form` unitar` pe
plan interna]ional prin:
Conven]ia de la Paris asupra crea]iei industriale (1883)
A luat fiin]` prin acordul a 11 state fondatoare [i s-a constituit ca o
conven]ie deplin`. Romnia a aderat la Conven]ie printr-un Decret
lege din 1920, ratificat \n 1924.
Este condus` de Adunarea general`, \n care fiecare ]ar` este
reprezentat` de un delegat asistat de un consilier. Fiecare ]ar`
membr` este obligat` s` organizeze un serviciu special de
proprietate industrial` [i s` editeze o publica]ie periodic` de
specialitate.
Diferendele dintre ]`ri cu privire la problemele de proprietate
intelectual` s\nt rezolvate de Curtea Interna]ional` de Justi]ie
 DPI2

numai \n m`sura \n care nu au putut fi solu]ionate pe calea

negocierilor.
A suferit modific`ri succesive, fiecare stat put\nd adera la o
anumit` form`.
Conven]ia de la Berna pentru prote]ia operelor literare [i artistice
(1886)
A intrat \n vigoare \n 1887.
A fost \nfiin]at` de 9 state fondatoare [i a suferit mai multe
revizuiri.
Romnia a aderat printr-o lege din 1926.
I.3. Principiile dreptului de proprietate
intelectual`
Dreptul de proprietate intelectual` este guvernat de patru principii
fundamentale:
1. principiul tratamentului na]ional
2. principiul dreptului de prioritate
3. principiul independen]ei brevetelor
4. principiul independen]ei m`rcilor
Pe baza respect`rii acestor principii, ]`rile membre ale celor dou`
conven]ii au libertatea s` reglementeze, prin legisla]ia na]ional`,
protec]ia propriet`]ii intelectuale.
I.3.1. Principiul tratamentului na]ional
Este prev`zut \n art. 2 al Conven]iei de la Paris. Potrivit acestui
principiu, resortisan]ii din ]`rile membre beneficiaz` \n celelalte ]`ri de
acelea[i drepturi ca [i na]ionalii, put\ndu-se bucura de avantajele pe
care legisla]iile interne le acord` \n prezent sau le vor acorda propriilor
cet`]eni. |n mod practic, resortisan]ii vor beneficia de aceea[i
protec]ie ca [i na]ionalii, vor putea folosi acelea[i mijloace de
ap`rare \mpotriva atingerii dreptului lor.
Tratamentul na]ional stabile[te egalitatea resortisan]ilor numai \n
domeniul dreptului interna]ional privat. |n conformitate cu prevederile
Conven]iei de la Paris, s\nt considera]i ca fiind resortisan]i [i cet`]enii ]
`rilor care fac parte din Conven]ie, dar care au domiciliul sau o
\ntreprindere industrial` sau comercial` real` [i serioas` pe teritoriul
uneia dintre ]`rile membre.
Apartenen]a unui resortisant la o ]ar` a uniunii se va stabili dup`
legea statului al c`rui cet`]ean se declar` a fi persoana respectiv`.
I.3.2. Principiul dreptului de prioritate
Prin drept de prioritate se \n]elege situa]ia privilegiat` a unei
persoane care a efectuat \ntr-o ]ar` a Uniunii un prim depozit
reglementar pentru a depune cereri cu acela[i obiect pentru ob]inerea
protec]iei \n mai multe ]`ri membre. Dreptul de prioritate este
prev`zut \n Conven]ia de la Paris \n forma revizuit` \n 1934, la Londra.
Conform acestor prevederi, resortisantul care a depus \n una din ]`rile
Uniunii o cerere av\nd ca obiect un drept de proprietate intelectual`,
va beneficia de un drept de prioritate pentru a efectua depozitul \n
celelalte ]`ri membre. Pentru a exista acest drept de prioritate, primul
depozit trebuie s` aib` valoarea unui depozit na]ional, care
\ndepline[te condi]iile prev`zute \n legisla]ia na]ional` a fiec`rei ]`ri
membre sau a conven]iilor interna]ionale \ncheiate \ntre ]`rile
membre ale Uniunii.
Depozitul na]ional reglementar este orice depozit care este
suficient pentru a stabili data la care a fost depus` cererea \n ]ara
 DPI3

respectiv`, oricare ar fi soarta ulterioar` a cererii. |n func]ie de aceste

dispozi]ii, rezult` c` primul depozit trebuie s` se efectueze \ntr-o ]ar`
membr` a Uniunii, iar depozitul s` fie reglementar.
I.3.3. Principiul independen]ei brevetelor
Presupune c` cererile de brevete pentru aceea[i inve]ie \n diferite ]
`ri ale Uniunii s` fie independete unele de altele. Acest principiu este
consacrat \n Conven]ia de la Berna. Potrivit acestui principiu,
brevetele cerute de ]`ri din cadrul Uniunii, de cet`]eni din cadrul
Uniunii, s` fie independente de brevetele ob]inute \n celelalte ]`ri.
Brevetele ob]inute cu beneficiul priorit`]ii vor avea \n diferite ]`ri al
Uniunii o durat` egal` cu aceea pe care ar avea-o dac` ar fi cerute f`r`
beneficiul priorit`]ii.
I.3.4. Principiul independen]ei m`rcilor
Dup` \nregistrarea \ntr-o ]ar` membr` a Uniunii, marca nu mai
depinde de marca de origine sau de marca \nregistrat` \n celelalte ]`ri
ale Uniunii. Acest principiu este consacrat de Conven]ia de la Paris \n
forma revizuit` \n 1958 la Lisabona. Conform acestor prevederi,
condi]iile de depunere [i de \nregistrare a m`rcilor vor fi stabilite \n
fiecare ]ar` a Uniunii prin legea intern`. O marc` depus` de un
resortisant al unei ]`ri a Uniunii va putea fi refuzat` sau invalidat` pe
motiv c` nu a fost depus`, \nregistrat` sau re\nnoit` \n ]ara de origine.
Marca \nregistrat` \n una din ]`rile Uniunii este independent` de
marca \nregistrat` \n celelalte ]`ri.

II. Dreptul de autor [i drepturile conexe

Evolu]iile culturale [i existen]a interesului pentru cultur` au
subliniat necesitatea g`sirii unor modalit`]i de protejare a dreptului de
autor. |n doctrin` s-a subliniat existen]a a dou` probleme majore:
1. tendin]a activit`]ii culturale de a deveni o industrie cultural`, fapt
generat [i de necesitatea unor investi]ii pentru crearea [i difuzarea
operelor;
2. acordul autorului individual este mai pu]in evident \n m`sura \n
care unele opere s\nt rezultatul mai multor creatori care \[i
desf`[oar` activitatea \n cadrul anumitor \ntreprinderi.
Pentru aceste motive se caut` solu]ii pentru protejarea adev`ra]ilor
creatori, care s\nt autorii propriu-zi[i. Implic\ndu-se \n solu]ionarea
acestor probleme, Organiza]ia Mondial` pentru Proprietate Intelectual`
a elaborat un protocol la Conven]ia de la Berna pentru asigurarea unui
sistem de drepturi de autor \n concordan]` cu cerin]ele actuale. Pe
plan interna]ional exist` dou` mari sisteme juridice \n materia
drepturilor de autor:
sistemul european
sistemul de copyright specific sistemului american.
Principala deosebire dintre cele dou` sisteme rezult` din
preocuparea prioritar`:
\n dreptul european protec]ia intereselor autorului;
\n dreptul american protec]ia intereselor industriale [i
respectarea unor formalit`]i.
Dup` o relativ` izolare, SUA a aderat \n 1989 la Conven]ia de la
Berna, ceea ce a determinat consacrarea a dou` principii menite s`
asigure coexisten]a acestor dou` sisteme:
Conven]ia se limiteaz` la operele spirituale, f`r` a se extinde
asupra produc]iilor;
 DPI4

legisla]ia american` trebuie s` evolueze [i spre o recunoa[tere

minimal` a dreptului moral, urm\nd a se distinge \ntre dreptul de
autor [i drepturile conexe.
Existen]a unor forme noi de exprimare a crea]iilor intelectuale
impune l`rgirea sferei operelor care au voca]ia de a fi protejate
juridic. |n acela[i timp, se impune [i extinderea sferei subiectelor
dreptului de autor.
Unul dintre principiile fundamentale ale dreptului de autor
const` \n recunoa[terea calit`]ii de autor numai persoanei fizice,
deoarece numai acestea au aptitudinea de a realiza o crea]ie
intelectual`. Cu titlu de excep]ie, calitatea de autor se recunoa[te [i
persoanei juridice, \n principal ca o consecin]` a dezvolt`rii artei
cinematografice. Aceast` excep]ie opereaz` [i \n cazul editurilor, cu
referire la operele de sintez` sau de mare amploare, care dep`[esc
posibilit`]ile unui singur autor. Probleme deosebite decurg [i din
realizarea unor opere \n cadrul obliga]iilor de serviciu,
reglement`rile \n acest domeniu fiind variate. Dreptul de autor trebuie
s` fac` fa]` [i problemelor legate de utilizarea liber` a operelor [i
limitele dreptului exclusiv al autorului. |n baza unui principiu general
admis, utilizarea unei opere poate urm`ri [i realizarea unei opere noi.
II.1. Scurt istoric al dreptului de autor
Recunoa[terea [i protejarea dreptului de autor reprezint` o
realizare ??? a dreptului. |n antichitate, dreptul de autor era ignorat de
legisla]ia timpului, interes manifest\ndu-se numai cu privire la
drepturile privind manuscrisul operei. Aceast` situa]ie confuz` se
men]ine [i \n Evul Mediu, epoc` \n care c`r]ile erau deosebit de
scumpe. |n aceast` perioad` \ncepe s` se pun` problema dreptului
exclusiv de transcriere a manuscriselor [i ia amploare activitatea
copi[tilor. Un moment important \l constituie inventarea tiparului
(1540), fapt ce a permis multiplicarea facil` a operelor [i l`rgirea
accesului la cerea]iile intelectuale. |n acest timp au ap`rut plagiatorii,
care reu[esc s` ob]in` venituri importante din contrafacerea operelor. |
n sec. XVI \n Fran]a apar primele reglement`ri care limiteaz`
drepturilor librarilor [i tipografilor de a publica sau vinde opere f`r`
autoriza]ie.
Primele preocup`ri privind protejarea propriet`]ii intelectuale
apar \n sec. XVIII, c\nd este consacrat` ideea c` opera ca atare r`m\ne
un bun al autorului, chiar [i dup` v\nzarea unor exemplare. |n perioada
ce a urmat, s-a cristalizat ideea perpetuit`]ii privilegiului ob]inut de
autor, care se poate transmite, \n anumite condi]ii, succesorilor.
Drept urmare, Decretul din 1793 a reprezentat prima reglementare
a dreptului autorilor, reglementare aplicabil` tuturor categoriilor de
opere. Prin acest act normativ se recunoa[te dreptul viager al
autorului [i dreptul de uzufruct pe timp de 70 de ani al mo[tenitorilor [i
cesionarilor.
Prima lege care a reglementat dreptul autorilor de opere literare [i
artistice \n Romnia a fost Legea presei 13 aprilie 1862 \n timpul
domniei lui Cuza. Aceast` lege recunoa[te dreptul autorilor de a se
bucura ca de o proprietate, pe tot timpul vie]ii, de operele pe care
le-au realizat. Acest drept este recunoscut [i cet`]enilor str`ini. Prin
lege, era sanc]ionat` contrafacerea \n cazul operelor artistice.
La 28 iunie 1923 intr` \n vigoare o lege special` Legea propriet`]ii
literare [i artistice. Pe l\ng` reglementarea-cadru, aceast` lege
cuprindea [i dispozi]ia potrivit c`reia autorul putea interzice prin
testament publicarea postum` a operelor pe care nu le-a f`cut
 DPI5

publice \n timpul vie]ii. Aceast` lege a fost considerat` una din cele
mai moderne [i complexe reglement`ri \n materie din acea vreme.
Protec]ia drepturilor de autor era prev`zut`, indiferent de respectarea
anumitor formalit`]i, [i de aceast` dispozi]ie beneficiau [i cet`]enii
str`ini. Creatorii unei opere intelectuale, indiferent de forma de
manifestare concret`, beneficiau \n tot timpul vie]ii de dreptul exclusiv
de publicare, reprezentare, autorizare de traducere [i adapt`ri. De
asemenea, se recunoa[te dreptul moral al autorilor, care puteau s`
intervin` \mpotriva denatur`rii operei.
Un moment important l-a constituit Congresul de la Bucure[ti
(1906), care a contribuit la cre[terea interesului pentru problemele
privind protec]ia crea]iei intelectuale, determin\nd evolu]ia doctrinei [i
legisla]iei.
Expunerea prezentat` de Xenopol a constituit o valoroas` sintez` a
problemelor fundamentale ale dreptului de autor. |n acest context a
fost preg`tit` aderarea ]`rii la Conven]ia de la Berna.
II.2. Izvoarele dreptului de autor
II.2.1. Izvoare interne
|nainte de intrarea \n vigoare a Legii nr. 8/1996, dreptul de autor
era reglementat prin Decretul nr. 31/1956 privind dreptul de autor, de
Legea presei din 1 aprilie 1974, de Decretul nr. 80/1990 privind
organizarea activit`]ii cinematografiei, de Decretullege nr. 136/1960
privind Radioteleviziunea Rom#n`, precum [i Decretullege nr.
27/1990 privind organizarea [i func]ionarea organiza]iei de scriitori,
arti[ti plastici, compozitori, creatori de film [i de teatru.
Legea nr. 8/1996 se \nscrie \n sistemul european [i se
caracterizeaz` printr-o reglementare ampl` 154 articole, grupate \n
4 titluri:
Titlul I consacrat drepturilor de autor
Titlul II reglement`ri privind drepturile conexe
Titlul III gestiunea [i protec]ia drepturilor de autor [i a drepturilor
conexe
Titlul IV dispozi]ii tranzitorii [i finale
II.2.2. Izvoare interna]ionale
1. Conven]ia de la Berna
Romnia a aderat la toate actele \n domeniul dreptului de autor.
2. Directivele Comisiei CE \n domeniul dreptului de autor cu privire la:
protec]ia juridic` a topografiilor de produse semiconductoare
protec]ia juridic` a programelor pentru ordinatoare
dreptul de loca]ie [i de \mprumut, precum [i unele drepturi
conexe dreptului de autor
coordonarea unor reguli ale dreptului de autor [i drepturilor
conexe aplicabile radiodifuziunii prin sateli]i [i retrasmisiunii
prin cablu
armonizarea protec]iei dreptului de autor sub aspectul duratei
II.3. Natura juridic` a dreptului de autor
Problema a suscitat controverse, contur\ndu-se opinii diverse:
dreptul de autor au fi un drept sui generis
drept asupra unui bun imaterial
drept al personalit`]ii
drept de clientel`
drept cu dubl` natur`.
 DPI6

Din analiza acestor opinii rezult` c` dreptul de autor are o natur`

complex`.
II.4. Subiec]ii dreptului de autor (art. 36
din Legea nr. 8/1996)
Crearea unei opere fiind o activitate intelectual`, apare evident`
voca]ia persoanei fizice de a avea calitatea de autor. Principiul
adev`ratului autor are consecin]e importante cu privire la
transmiterea dreptului. Astfel, se consider` c` este subiect al dreptului
de autor persoana fizic` sau persoana juridic` ce a creat opera;
persoana juridic` poate beneficia \n mod excep]ional de protec]ia
acordat` autorului. Cu toate acestea, dreptul de autor al persoanei
juridice apare ca un drept restrictiv \n raport cu calitatea de autor
propriu-zis`. Dreptul de autor ia na[tere \n momentul \n care opera a
fost creat` [i s-a concretizat \ntr-o form` perceptibil` prin sim]uri. Se
prezum` a fi autor p\n` la proba contrar` persoana sub al c`rei
nume a fost adus` la cuno[tin]` opera pentru prima dat` publicului.
|n doctrin` se face distinc]ia \ntre operele primare [i operele
derivate (opere realizate pornind de la o crea]ie existent`). |n aceste
cazuri dreptul de autor va exista \n raport de fiecare oper`.
Dac` autorul operei originale colaboreaz` la realizarea operei
derivate, acesta va avea dou` drepturi distincte: asupra operei
originare [i asupra operei derivate.
Uneori numele autorului unei opere poate s` nu fie cunoscut \n
cazul operei anonime sau numele adev`rat al autorului s` fie \nlocuit
cu un pseudonim ceea ce nu aduce atingere operei \n sine.
Paternitatea operei constituie un drept al autorului, [i nu o obliga]ie,
creatorul av\nd dreptul s` decid` dac` opera apare \n numele s`u real
sau pseudonim sau f`r` indicarea unui nume. Operele nu s\nt
\ntotdeauna rezultatul crea]iei unui singur autor (ca \n majoritatea
cazurilor), put\nd fi rezultatul activit`]ii mai multor persoane (ca \n
cazul unor opere [tiin]ifice \n care mai mul]i creatori realizeaz` o
singur` oper`).
II.4.1. Pluralitatea de autori
Pluralitatea de autori participarea mai multor autori la realizarea
unei opere unice comune se poate prezenta sub trei forme:
opere de colaborare
opere colective
opere compozite
aceste trei categorii, fiind recunoscute \n legisla]ia francez`.
Cu privire la pluralitatea de autori, legisla]ia rom#n` consacr`
forme distincte:
opera comun`
opera colectiv`
A. Opera comun`
Este rezultatul crea]iei mai multor autori, contribu]ia fiec`ruia fiind
distinct` [i put\nd fi valorificat` \n mod independent, sub condi]ia de a
nu aduce atingere intereselor celorlal]i coautori. |n lipsa unei conven]ii
exprese, legea prevede c` exploatarea operei comune de c`tre ace[tia
se poate realiza numai de comun acord.
Operele comune pot fi divizibile sau indivizibile, dup` cum
contribu]ia fiec`rui autor poate fi individualizat`.
 DPI7

B. Opera colectiv`
Este definit` ca fiind opera \n care contribu]iile personale ale
coautorilor formeaz` un tot, f`r` a fi posibil s` se atribuie un drept
distinct unuia dintre autori cu privire la ansamblul operei create. |n
acest caz, dreptul de autor asupra operei colective apar]ine persoanei
fizice sau juridice din ini]iativa, r`spunderea [i numele c`reia a fost
creat`.
Operele colective s\nt opere complexe, ce reunesc elemente de
natur` diferit`; ce le caracterizeaz` este pluralitatea de obiecte,
fiec`rui obiect corespunz\ndu-i un subiect distinct.
Operele comune [i operele colective se caracterizeaz` printr-o
comunitate de inspira]ie \n vederea realiz`rii aceluia[i scop, ceea ce
presupune coroborarea eforturilor, adaptarea efortului individual la
efortul celorlal]i autori, astfel \nc\t opera s` dob\ndeasc` un caracter
unitar.
Autorii operelor comune sau colective \[i desf`[oar` activitatea \n
acela[i timp, ceea ce permite distingerea acestor opere de opera
subsecvent` (ilustrarea unui text, adaptarea unui roman pentru teatru
sau film etc.), situa]ie \n care exist` o succesiune \n timp \ntre
activit`]ile de crea]ie ale autorilor operei preexistente [i activitatea
creatorului operei subsecvente.
Legat de subiectul dreptului de autor, \n doctrin` a fost analizat`
problema voca]iei persoanei juridice de a deveni \n anumite condi]ii
subiect al dreptului de autor. Din perspectiva acestor subiec]i de
excep]ie, se disting:
1. filmele cinematografice \n cazul c`rora dreptul de autor este
recunoscut \n favoarea \ntreprinderii produc`toare;
2. culegerile [tiin]ifice, enciclopediile, antologiile [i alte asemenea
opere, denumite opere colective contribu]ia fiec`rui colaborator
nu este individualizat`, dar nici anonim`, de aceea a f`cut s` fie
mai u[or acceptat` ideea persoanei juridice ca titular al dreptului
de autor; autor va fi considerat` persoana juridic` ce s-a ocupat
de \ntocmirea operei;
3. programele radiodifuzate [i televizate caz \n care dreptul de
autor revine \ntreprinderii care realizeaz` \nregistrarea.
II.4.2. Raporturile \ntre coautori
Leg`tura de baz` \n cazul operelor ce rezult` din colaborare este
aceea c` dreptul de autor apar]ine \n comun coautorilor. Se impune a
se face distinc]ia \ntre operele divizibile [i operele indivizibile.
|n cadrul operelor indivizibile, dac` nu s-a convenit altfel de
coautori, exerci]iul drepturilor patrimoniale se \mparte \n mod egal.
Astfel, drepturile personale [i materiale ce alc`tuiesc dreptul de autor
se pot exercita numai de comun acord.
|n situa]ia operelor divizibile, c\nd contribu]ia fiec`ruia este
susceptibil` de valorificare separat`, fiecare coautor \[i poate exercita
dreptul personal nepatrimonial asupra p`r]ii sale, f`r` a leza interesele
celorlal]i. De regul`, exercitarea drepturilor patrimoniale [i
nepatrimoniale se face de comun acord, dar fiecare coautor \[i poate
valorifica dreptul [i separat.
A. Raporturile \ntre autorii operei colective
Privesc raporturile dintre autorii fiec`reia dintre operele care
compun opera colectiv`. Organiza]ia care dispune realizarea operei
\ncheie c\te un contract cu fiecare autor \n parte.
 DPI8

|n cazul operelor cinematografice, prin \ncheierea acestor

contracte produc`torul dob\nde[te dreptul de a reproduce oppera [i de
a o pune \n circula]ie.
B. Raportul dintre autorii operei originare [i
autorii operei derivate
Exist` dou` reguli de baz`:
1. obliga]ia autorului operei derivate de a solicita folosirea operei
preexistente de la autorul ei, prin \ncheierea unui contract;
2. autorul operei derivate trebuie s` respecte dreptul la calitatea de
autor al creatorului operei originare, prin indicarea sursei operei
derivate.
II.4.3. Regimul operelor realizate \n cadrul
obliga]iilor de serviciu
Aceast` problem` se pune \n cazul operei realizate \n timpul
programului de serviciu, nu sub aspectul titularului dreptului de autor,
care r`m\ne creatorul ei, ci al prerogativelor pe care organiza]ia al
c`rei angajat este autorul le dob\nde[te prin efectul contractului de
munc`.
Regula o constituie faptul c` autorul salariat \[i p`streaz` calitatea
de subiect al dreptului de autor, dar se prezum` c` a transmis
organiza]iei la care lucreaz` dreptul de a folosi opera \n scopuri legate
de activitatea acesteia.
II.4.4. Opera postum`
A suscitat controverse sub aspectul public`rii dup` moartea
autorului a unei opere pe care acesta nu a dat-o publicit`]ii \n timpul
vie]ii. Opiniile exprimate pot fi grupate \n dou` categorii:
1. dreptul de divulgare, ca drept nepatrimonial, este netransmisibil;
se consider` c` orice act de divulgare implic` prezum]ia c` autorul
a dorit s` respecte onoarea [i via]a privat` a ter]ilor;
2. dup` moartea autorului trebuie s` se asigure o protec]ie
corespunz`toare at\t respectului datorat creatorului, c\t [i
intereselor culturale. S-a apreciat c` autorizarea public`rii unei
opere postume poate veni numai de la unitatea de creatori
competent` s` aprecieze dac` divulgarea unei asemenea opere
reprezint` o just` utilizare. Se are \n vedere valoarea obiectiv`
pentru cultur` pe care opera o dob\nde[te dup` moartea autorului.
O problem` deosebit` a ridicat [i publicarea coresponden]ei
inedite. Pornind de la dispozi]iile dreptului civil, destinatarul este
proprietarul suportului material, iar drepturile nepatrimoniale ale
persoanei asupra scrisorilor dac` \ntrunesc condi]iile protej`rii din
cadrul dreptului de autor apar]in expeditorului.
II.5. Obiectul dreptului de autor
|n accep]iune l`rgit`, obiectul dreptului de autor \l poate constitui
opera literar`, artistic`, [tiin]ific`, indiferent de forma concret` de
exprimare, de valoarea sau destina]ia acesteia. |n doctrin` s-au
formulat trei cerin]e esen]iale pe care trebuie s` le \ndeplineasc` o
oper` pentru a fi protejat`:
1. opera s` fie rezultatul activit`]ii creatoare a autorului condi]ie
denumit` [i originalitate
|n ceea ce prive[te originalitatea, s-a considerat c` opera trebuie s`
se limiteze la o executare mecanic` prin procedee tehnice
obi[nuite, care s` exclud` contribu]ia proprie prin care se confer`
individualitatea operei.
 DPI9

Originalitatea nu presupune \n mod absolut rezultatul exclusiv al

muncii autorului, fiind protejate [i operele inspirate de crea]ii
originale.
|n cazul operelor literare, originalitatea operei este apreciat` \n
raport de idee, compozi]ie [i expresie, iar \n cazul operelor de art`
plastic` ideea este \nlocuit` de imagine.
2. Opera s` fie exprimat` \ntr-o form` perceptibil` sim]urilor
A doua condi]ie presupune existen]a unei forme concrete de
exprimare care s` fac` opera accesibil` sim]urilor, ceea ce leag`
momentul na[terii dreptului de autor de momentul dob\ndirii unei
asemenea forme.
3. Opera s` fie susceptibil` de a fi adus` la cuno[tin]a publicului
A treia condi]ie implic` voca]ia operei de a putea fi adus` la
cuno[tin]` public`, \n direct` leg`tur` cu condi]ia de a fi perceptibil`
prin sim]uri.
Potrivit unora dintre autori, aceste ultime dou` condi]ii se
identific`, form\nd o singur` condi]ie.
Aspectele legate de protejarea operei, indiferent de valoare, au
suscitat controverse, consider\ndu-se c` se poate ajunge la situa]ii
absurde. Prin art. 7 [i 8 din Legea nr. 8/1996 se enumer`, cu titlu de
exemplu, principale categorii de opere protejate (conferin]e, predici,
programe de calculator, orice opere scrise sau orale; opere [tiin]ifice:
manuale, comunic`ri, proiecte; compozi]ii muzicale; opere dramatice,
coregrafice sau pantomime; opere cinematografice sau audiovizuale;
opere fotografice; opere de art` plastic`; crea]ii din domeniul
arhitecturii; traduceri, adapt`ri, aranjamente muzicale; culegerile de
opere literare, artistice, [tiin]ifice).
|n mod expres s\nt prev`zute ca fiind exceptate de la protec]ia
legal`, potrivit drepturilor de autor, 6 mari categorii:
ideile, teoriile, conceptele, descoperirile [i inven]iile con]inute
\ntr-o oper`;
actele oficiale de natur` politic`, legislativ`, administrativ` [i
judiciar`;
simbolurile oficiale ale statului;
mijloacele de plat`;
[tirile [i informa]iile de pres`;
simple fapte sau date.
II.5.1. Categorii de opere protejate
1) Opera originar` [i opera derivat`
Operele realizate prin utilizarea unor opere preexistente s\nt opere
derivate. |n raport de acestea, operele preexistente s\nt opere
originare.
S\nt considerate opere derivate: traducerile, adapt`rile [i
prelucr`rile de opere literare sau [tiin]ifice, culegerile de opere, cu
condi]ia ca, adaptarea, selec]ionarea sau prelucrarea s` implice
activitate intelectual`.
2) Opera literar` [i opera [tiin]ific`
Prin denumirea de oper` literar` s\nt desemnate crea]iile \n care
concep]iile, g\ndurile sau sentimentele \[i g`sesc expresia \n cuvinte
scrise sau rostite, limita protec]iei rezult\nd din cerin]a ca crea]ia
literar` s` reprezinte o crea]ie spiritual` personal`. Aceast` accep]iune
larg` include [i opera [tiin]ific`.
|n ce prive[te strict opera [tiin]ific`, s-a sus]inut necesitatea de a
se distinge \ntre operele ce formeaz` obiectul dreptului de autor [i
rezultatele [tiin]ifice concretizate \ntr-o oper` de acest fel.
 DPI10

3) Opera de art` plastic` [i de art` aplicat`

La baza protec]iei acestei categorii de opere st` caracterul lor
individual ca expresie a crea]iei artistice. Operele de art` plastic` pot
fi bi- sau tri-dimensionale. Al`turi de operele de art` propriu-zise, care
s\nt protejate prin dreptul de autor, o categorie important` o formeaz`
produsele industriale.
Estetica urmeaz` caracterul func]ional al produselor industriale [i
individualizeaz` forma acestora, ceea ce determin` orientarea op]iunii
consumatorului.
|n categoria artei aplicate s\nt incluse desenele sau modelele
industriale sau ornamentele. Aceste crea]ii se situeaz` la grani]a
dintre art` [i industrie. Dubla natur` rezult` din faptul c` prin
destina]ie [i modul de reproducere apar]in de dreptul propriet`]ii
industriale, iar prin natura eforetului creator apar]in de dreptul de
autor.
|n cazul desenelor [i modelelor industriale func]ioneaz` sistemul
cumulului de protec]ie \n cadrul c`ruia autorul poate invoca simultan
at\t regimul specific de protec]ie, c\t [i pe cel \ntemeiat pe dreptul de
autor. Acest sistem este prev`zut [i prin Legea nr. 129/1992 privind
protec]ia desenelor [i modelelor industriale.
4) Operele muzicale
Includ realiz`rile ce apar]in de arta sunetului. |n cadrul acestei
categorii s\nt incluse: simfonii, opere, compozi]ii pentru un anumit
instrument, genuri muzicale diferite cu sau f`r` texte.
5) Presta]iile arti[tilor interpre]i [i executan]i
Protejarea acestor presta]ii este rezultatul faptului c` ace[tia nu pot
fi considera]i coautori \n raport de opera interpretat`, reac]iile lor fiind
considerate, de regul`, drept opere derivate. Interpretarea sau
execu]ia poate da str`lucire operei preexistente, ceea ce impune
asigurarea unei protec]ii.
6) Opera cinematografic`
Ca obiect al dreptului de autor, opera cinematografic` a suscitat
numeroase discu]ii. Problema cea mai important` este aceea a
determin`rii autorului operei cinematografice, av\nd \n vedere c` este
rezultatul muncii mai multor categorii profesionale diferite. Aceast`
\mprejurare a determinat exprimarea unor opinii contradictorii cu
privire la autonomia contribu]iilor individuale [i cu privire la
posibilitatea valorific`rii separate a fiec`reia dintre crea]ii.
7) Opera audiovizual`1
Poate fi perceput` sub o singur` form` (spre deosebire de
interpret`rile dramatice). |n aceast` categorie: operele
cinematografice, produc]iile de televiziune, operele \nregistrate pe
benzi video, discuri, jocuri video etc.
8) Programele pentru ordinatoare
Protejarea lor pe calea dreptului de autor este o problem`
controversat`.
Exist` trei forme de protec]ie juridic` aplicabile \n domeniu:
protec]ia prin brevet
protec]ia \n cadrul dreptului de autor
protec]ia prin mijloace specifice
Opinia majoritar` pledeaz` pentru forme de protec]ie specifice,
fiind acceptat` [i protec]ia \n cadrul dreptului de autor.

1
Piraterie !!!
 DPI11

II.5.2. Obiectul drepturilor conexe

Pe plan interna]ional nu exist` o concep]ie unitar` cu privire la
con]inutul categoriei drepturilor conexe. Dup` realizarea operei
literare [i artistice, se desf`[oar` o serie de activit`]i auxiliare legate
de difuzarea [i realizarea operelor. Drepturile legate de aceste
activit`]i auxiliare s\nt drepturi conexe. Pe l\ng` presta]iile arti[tilor,
interpre]ilor [i executan]ilor, un drept conex important este legat de
presta]ia regizorului de opere teatrale [i melodramatice, activitatea
acestuia fiind posterioar` cre`rii operei. |n ce prive[te crea]ia
regizorului de film, \n unele legisla]ii acesta este considerat coautor al
filmului. |n cateogria drepturilor conexe s\nt incluse [i drepturile
produc`torilor de \nregistr`ri sonore pentru propriile \nregistr`ri,
precum [i drepturile organismelor de radiodifuziune [i televiziune
propriile emisiuni.
O problem` controversat` este aceea a protec]iei titlurilor
lucr`rilor, articolelor [i periodicelor. Se consider`, \n general, c`
atingerile aduse acestei categorii de valori se \ncadreaz` \n sfera
concuren]ei neloiale. Titlurile de periodice se consider` c` reprezint`
semne de identitate, fiind asimilate regimului m`rcilor.
|n ]ara noastr` doctrina a respins ideea protec]iei folclorului pe
calea dreptului de autor, de[i ar trebui protejate crea]iile folclorice
autentice sau cele recunoscute ca atare.
Pe calea drepturilor de autor s\nt protejate [i operele de
arhitectur`, inclusiv plan[ele, machetele [i lucr`rire grafice care
urmeaz` proiectele de arhitectur`.
II.6. Con]inutul dreptului de autor
II.6.1. Drepturi personale nepatrimoniale
1) Dreptul de divulgare
Este acel atribut al autorului \n baza c`ruia poate s` p`streze
manuscrisul sau crea]ia numai pentru el, put\nd s` decid` s` nu fie
cunoscut at\t timp c\t consider` c` opera nu este suficient de bine
realizat` \n raport de propriile sale cerin]e, ori at\t timp c\t din alte
motive consider` c` \nc` nu este momentul oportun.
Cronologic, dreptul de divulgare este primul drept care ia na[tere [i
condi]ioneaz` exercitarea celorlalte drepturi.
Dreptul de divulgare are \n vedere numai publicarea pentru prima
dat` a unei opere, astfel \nc\t dup` moartea autorului acest drept se
raporteaz` numai la opera postum`.
2) Dreptul la paternitatea operei
Se \ntemeiaz` pe leg`tura fireasc` dintre creator [i opera sa.
Implic` dou` aspecte:
aspect pozitiv \n baza c`ruia se poate revendica orice edi]ie de
autor
aspect negativ \n baza c`ruia se poate opune oric`rei ac]iuni de
contesta]ie a acestei calit`]i din interven]ia unor ter]i.
3) Dreptul de a decide sub ce nume va fi adus`
opera la cuno[tin]a publicului
Dac` autorul a decis s` foloseasc` propriul s`u nume, cesionarul
dreptului de reproducere, reprezentare, executare sau difuzare trebuie
s` indice numele pe copert`, pe programe, pe afi[e sau \n alte
mijloace publicitare.
|n cazul operelor derivate este obligatorie [i indicarea numelui
autorului [i operei originare.
 DPI12

La operele de art` plastic`, de]in`torul suportului material nu poate

\nl`tura sau modifica semn`tura autorului, iar traducerile trebuie s`
poarte men]iunea numelui artistului care a creat opera original`.
Dreptul la paternitatea operei se respect` [i la operele colective,
fiec`rui autor recunosc\ndu-i-se dreptul s`u.
Dreptul la calitatea de autor nu subzist` \n cazul \n care calitatea
de autor este recunoscut` persoanei juridice.
|n cazul \n care un ter] public` o oper` proprie sub numele altui
autor, de regul` un autor consacrat, nu va fi vorba de o \nc`lcare a
dreptului la calitatea de autor, ci de o \nc`lcare a dreptului
nepatrimonial la nume.
4) Dreptul de a pretinde respectarea integrit`]i
operei
Deumirea [i dreptul la integritatea [i inviolabilitatea operei
presupune interzicerea oric`rei modific`ri aduse operei, at\t celor care
ar fi cesionarii dreptului de reprezentare sau difuzare, c\t [i \n cazul
utiliz`rii libere, respectiv al licen]elor legale.
Autorul poate decide ca opera s` fie f`cut` cunoscut` \n forma
hot`r\t` de el. |n cazul adapt`rii operei modificarea este inevitabil`,
adaptarea fiind ea \ns`[i o oper` de crea]ie.
Operele comune [i colective impun coordonarea contribu]iilor
autorilor. Dreptul la integritatea operei se manifest` \n toat`
plenitudinea \n cazul operelor de art`; se recunoa[te dreptul autorului
de a avea acces la oper` \n vederea reproducerii ei, dar [i obliga]ia
proprietarului de a p`stra opera \n afara oric`rei modific`ri.
5) Dreptul de retractare
Majoritatea autorilor consider` dreptul la retractare ca fiind
indisolubil legat de dreptul de divulgare, fiind \n acela[i timp o
contrapondere, o modalitate de limitare a dreptului de duvulgare.
Problema retract`rii se poate pune numai dup` exercitarea dreptului
de divulgare. |n esen]`, aceasta presupune fie revenirea asupra
consim]`m\ntului dat, fie sub forma retragerii operei din circula]ie ori
modificarea operei.
Dreptul de retractare a fost explicat prin dreptul autorului de a
decide cu privire la aducerea operei la cuno[tin]a publicului [i dup`
\ncheierea conven]iei ca o manifestare de voin]`.
O problem` controversat` este exercitarea dreptului de
retractare \n cazul operelor comune indivizibile. De principiu, se
consider` c` retractarea este posibil` cu condi]ia s` fie justificabil` [i s`
nu aduc` atingere intereselor celorlal]i coautori. Este mai delicat`, cu
c\t la operele colective dreptul de retractare este aproape de
neexercitat, \n special dup` terminarea operei.
Acest sistem se reg`se[te [i \n cadrul operelor de art` plastic`
neterminate, leg`tura inseparabil` \ntre opera propiu-zis` [i suportul
material; vin \n concurs dou` drepturi distincte:
dreptul de retractare al autorului
dreptul proprietarului asupra suportului operei
|n dreptul [i doctrina noastr` s-a considerat c` retractarea nu este
posibil` \n cazul operelor de art` plastic` deoarece s-ar aduce atingere
dreptului de proprietate.
II.6.2. Inalienabilitatea drepturilor personale
nepatrimoniale
De regul`, prerogativele nepatrimoniale ale dreptului de autor s\nt
inalienabile. P`rerea unanim` este c` dreptul de ordin moral asigur`
protec]ie fa]` de atingerile aduse operei [i prin care s-ar aduce
 DPI13

atingere reputa]iei autorului, c\t [i \mpotriva atingerilor aduse operei,

indiferent dac` se r`sfr\ng sau nu fa]` de statutul autorului.
Prerogativele morale ale dreptului de autor au statute diferite.
De la caracterul inalienabil exist` unele derog`ri:
a) derog`ri de la dreptul la inviolabilitatea operei:
modific`rile acceptate de autor dup` efectuarea lor sau
acceptul anticipat, cu condi]ia s` nu aduc` atingere onoarei
sau reputa]iei autorului;
modific`rile impuse de buna credin]`: actualizarea operei;
la operele colective \n situa]ia c`rora este valabil`
acceptarea anticipat` a modific`rilor;
operele cinematografice cu privire la care se recunoa[te
dreptul produc`torului de a efectua modific`rile necesare
adapt`rii cinematografice;
la operele de arhitectur`, unde autorul nu se poate opune la
modific`rile necesare \n cursul realiz`rii operei;
b) derog`ri de la dreptul de paternitate a operei:
la operele colective se consider` valabil` acceptarea
anonimatului prin renun]area definitiv` la numele autorului;
de asemenea, dreptul de divulgare cunoa[te unele restric]ii
sub aspectul modific`rii operelor comune, fiind necesar
acordul tuturor coautorilor, iar eventualul refuz al unui
coautor trebuie s` fie temeinic justificat.
II.6.3. Drepturile patrimoniale
Con]inutul dreptului de autor este completat prin dreptul
patrimonial reglementat prin dispozi]iile art. 12, 13 din Legea nr.
8/1996. Potrivit legii, autorul are dreptul patrimonial exclusiv de a
decide dac`, \n ce mod [i c\nd va fi utilizat` sau exploatat` opera sa,
inclusiv de a consim]i la utilizarea operei de c`tre al]ii.
Dreptul de a decide cu privire la utilizarea [i exploatarea operei
genereaz` mai multe drepturi distincte [i exclusive care ar putea fi
grupate \n prerogative privind reproducerea, difuzarea, reprezentarea,
executarea [i orice alte modalit`]i licite de folosire a operei.
1) Reproducerea
Presupune fixarea material` a operei prin orice procedee ce permit
comunicarea operei c`tre public \n mod indirect, spre a se bucura de
execu]ie, care reprezint` un mod de comunicare direct` a operei.
Reproducerea este subordonat` consim]`m\ntului dat, indiferent de
procedeul folosit [i de scopul urm`rit. Sub aspect procedural, pot fi
enumerate: tiparul, dactilografierea, desenul, gravura, mulajul,
fotocopia, fotografia, microfilmul. De regul`, s-a considerat c`
reproducerea nu este obligatoriu s` se realizeze \n acela[i domeniu ca
originalul. Dup` divulgarea operei autorul nu se poate opune la
reproduceri efectuate pentru uz personal, ceea ce presupune uzul \n
cercul familiei.
2) Difuzarea
Presupune punerea \n circula]ie a operei ce a fost reprodus` prin
orice mijloace, cuvinte, sunete sau imagini. Difuzarea prive[te numai
operele fixate pe suport material, av\nd ca obiect direct nu opera, ci
suportul material multiplicat (\n care este \nglobat` opera).
Prin aceast` reglementare s-a urm`rit s` i se permit` autorului,
editorului s` se opun` punerii \n circula]ie a operei chiar atunci c\nd
reproducerea este licit` (de exemplu: importul de exemplare dintr-o
oper` \ntr-o ]ar` care nu asigur` protec]ia dreptului de autor). Prin art.
13 din Legea nr. 8/1996 a drepturilor de autor s\nt enumerate
 DPI14

diferitele moduri sub care este posibil` utilizarea sau exploatarea

operei, consider\nd c` autorul poate autoriza:
reproducerea integral` sau par]ial` a operei;
difuzarea operei;
importul \n vederea comercializ`rii pe teritoriul ]`rii a copiilor de pe
o oper`;
realizarea scenic`, recitarea sau orice alt` modalitate public` de
execu]ie sau prezentare direct` a operei;
expunerea public` a operelor de art` plastic`, art` aplicat`,
fotografie sau arhitectur`;
proiec]ia public` a operelor cinematografice [i a altor opere
audiovizuale;
emiterea unei opere prin orice mijloc ce serve[te la propagarea f`r`
filtru a sunetelor, semnalelor, imaginilor;
transmiterea unei opere c`tre public prin cablu, fibr` optic` sau
orice alte procedee;
comunicarea public` prin intermediul \nregistr`rilor sonore [i
audiovizuale ;
prezentarea \n public prin intermediul oric`ror mijloace a unei
opere radiodifuzate sau televizate.
3) Dreptul de suit`
Reprezint` un drept patrimonial recunoscut autorilor operelor de
art` plastic` prin care se \ncearc` stipularea unei compens`ri valorice
ca urmare a v\nz`rii operei ini]iale la un pre] modest [i cre[terea
ulterioar` a valorii ca urmare a recunoa[terii celebrit`]ii. |n baza
acestor prerogative autorul are dreptul la 5% din pre]ul de v\nzare \n
cazul fiec`rei rev\nz`ri a operei prin licita]ie sau comisionari. De
asemenea, autorul are dreptul de a fi informat cu privire la locul unde
se afl` opera sa. Re]inerea [i plata procentului cuvenit, c\t [i
informarea autorului cu privire la locul unde se afl` opera reprezint`
obliga]ii ce revin licitatorilor, comisionarilor [i comercian]ilor.
Dreptul de suit` nu poate fi \nstr`inat [i nu poate face obiectul unei
renun]`ri.
4) Dreptul de a autoriza \nchirierea originalului [i
a copiilor operelor
Reprezint` dreptul exclusiv al unui autor de a pune la dispozi]ie
pentru utilizare originalul sau copiile operei pentru o perioad` de timp
limitat`, \n schimbul unui onorariu economic direct sau indirect.
|nchirierea poate avea ca obiect opere literare, artistice, audio-
video, programe de calculator.
II.6.4. Drepturile conexe
S\nt legate de activit`]i auxiliare crea]iei artistice propriu-zise [i
privesc difuzarea [i realizarea operelor. Drepturile conexe nu pot
aduce atingere drepturilor autorilor. Subiect al drepturilor conexe
dreptului de autor poate fi artistul interpret sau executant \n raport de
propria interpretare sau execu]ie, produc`torul de \nregistr`ri sonore
pentru propriile \nregistr`ri [i organismele de radio [i TV privind
propriile emisiuni.
Deci subiect al drepturilor conexe dreptului de autor poate fi o
persoan` fizic` sau juridic`.
1) Drepturile arti[tilor interpre]i sau executan]i
Potrivit legii, prin arti[ti interpre]i sau executan]i se \n]eleg actorii,
c\nt`re]ii, muzicienii, dansatorii [i alte persoane care prezint`, c\nt`,
recit`, declam`, interpreteaz`, regizeaz`, dirijeaz` sau execut` \n orice
alt mod o oper` literar` artistic` sau un spectacol de orice fel.
 DPI15

Ca [i subiectul dreptului de autor, arti[tii interpre]i sau executan]i

beneficiaz` de drepturi morale [i patrimoniale.
2) Drepturile morale
dreptul de a pretinde recunoa[terea paternit`]ii propriei interpret`ri
sau execu]ii;
dreptul de a pretinde ca numele sau pseudonimul s` \i fie indicat la
fiecare spectacol [i la fiecare interpretare ori utilizare a \nregistr`rii
acesteia;
dreptul de a pretinde respectarea realit`]ii presta]iei sale [i de a se
opune deform`rii, falsific`rii sau modific`rii prin care s-ar prejudicia
grav onoarea sau reputa]ia sa;
dreptul de a se opune oric`rei utiliz`ri a presta]iei sale dac`
aceasta ar fi de natur` s` o prejudifieze
Drepturile morale nu pot face obiectul renun]`rii sau \nstr`in`rii,
dar pot fi transmise pe cale succesoral`.
Potrivit legii, arti[tilor interpre]i sau executan]i le s\nt recunoscute
urm`toarele drepturi patrimoniale legate de autorizare, fixarea
presta]iei, reproducerea presta]iei fixate, difuzarea presta]iei fixare
prin v\nzare, \nchiriere, \mprumut ori prin alt mod de transmitere cu
titlu oneros sau gratuit:
prezentarea \ntr-un loc public a presta]iei;
atestarea presta]iei fixate;
emiterea sau transmiterea prin radio sau TV a presta]iei.
|n cazul \n care interpretarea sau execu]ia este rezultatul activit`]ii
unor neprofesioni[ti, ace[tia vor desemna pe unul dintre ei pentru a
autoriza exercitarea acestora.
|n cazul operelor audio-video, al \nregistr`rilor sonore, se prezum`
c` artistul interpret cedeaz` produc`torului dreptul exclusiv de
exploatare a presta]iei. Pentru comunicare public` artistului interpret
sau executant i se cuvine 50% din sumele \ncasate de produc`tor.
Dispozi]iile privind stabilirea remunera]iei operelor create \n cadrul
unui contract de munc` [i dreptul de adaptare se aplic` \n mod
corespunz`tor [i \n cazul drepturilor conexe.
3) Drepturile produc`torilor de \nregistr`ri sonore
Conform legii, prin \nregistrare sonor` sau fonograme se \n]eleg
orice form`, inclusiv sonor`, a sunetelor provenite dintr-o interpretare
ori execu]ie a unei opere ori a reprezent`rilor fonice ale acestor
sunete, indiferent de metoda [i suportul utilizat. Din aceast` categorie
fac parte [i fix`rile audio-vizuale.
Produc`torul de \nregistr`ri sonore, ca persoan` fizic` sau juridic`
ce \[i asum` r`spunderea organiz`rii [i finan]`rii activit`]ii de fixare a
sunetelor, are dreptul nepatrimonial de a i se \nscrie numele pe
suportul de ambalaj.
Privind dreptul patrimonial, legea recunoa[te:
dreptul de a autoriza reproducerea propriilor \nregistr`ri sonore;
difuzarea propiilor \nregistr`ri cu titlu oneros sau gratuit;
emiterea sau transmiterea prin radio sau TV a propriilor
\nregistr`ri;
prezentarea \ntr-un loc public a copiilor \nregistrate sonore;
adaptarea \nregistr`rilor;
importul copiilor legal realizate;
dreptul de a \mpiedica importul de copii f`r` autoriza]ia sa.
Durata drepturilor patrimoniale ale produc`torilor de \nregistr`ri
sonore este de 50 de ani. Autorii operelor \nregistrate, produc`torii,
arti[tii interpre]i [i executan]i au dreptul la o remunera]ie pl`tit` de
fabrican]ii sau importatorii de aparate care permit reproducerea.
 DPI16

Remunera]ia reprezint` 5% din pre]ul de v\nzare a suporturilor sau

aparatelor, 5% din valoarea vamal declarat` a produselor importate.
Acest procent nu se re]ine \n cazul importului de suporturi [i aparatur`
f`r` scop comercial.
Difuz`rile ulterioare primei difuz`ri \n cadrul unei presta]ii artisitice
nu mai necesit` autorizarea din partea titularului drepturilor conexe
dec\t \n situa]ia \nchirierii sau importului.
II.6.5. Durata protec]iei drepturilor de autor
Dreptul de autor ia na[tere \n momentul realiz`rii unei opere,
indiferent de forma sau modul concret de exprimare. De regul`, opera,
ca structur` unitar`, are un moment bine determinat at\t sub aspectul
cre`rii propriu-zise, c\t [i sub aspectul na[terii dreptului de autor. |n
cazul \n care realizarea operei se face \n etape, pe parcursul unei
perioade de timp, momentul na[terii dreptului de autor se va raporta
la fiecare etap` \n parte. |n cazul \n care \ntr-un interval de timp apar
mai multe volume, serii, p`r]i ale operei, dreptul de autor se va calcula
distinct \n raport de fiecare parte. Ceea ce carcaterizeaz` apari]ia
dreptului de autor este caracterul s`u limitat. Deosebirile existente
\ntre regimul propriet`]ii asupra bunurilor corporale [i regimul
propriet`]ii intelectuale se explic` \n primul r\nd prin aceea c` bunurile
corporale s\nt utilizate de una sau mai multe persoane, pe c\nd
proprietatea intelectual` tinde s` fac` parte din patrimoniul public.
Opera supravie]uie[te autorului [i continu` s` poarte amprenta
personalit`]ii acestuia, ceea ce impune un regim diferen]iat \ntre
prerogativele patrimoniale [i nepatrimoniale ale dreptului de autor.
Din aceast` perspectiv`, durata protec]iei dreptului de autor este
guvernat` de dou` principii fundamentale care se reg`sesc [i \n
dispozi]iile legii:
1. durata nelimitat` a drepturilor morale;
2. durata limitat` a drepturilor patrimoniale.
Durata sub aspectul caracterului nelimitat al drepturilor morale,
este evident` necesitatea recunoa[terii acestei tr`s`turi privind
caracterul limitat \n timp al dreptului patrimonial. Se impun unele
preciz`ri:
regula de baz` o constituie recunoa[terea dreptului patrimonial pe
tot parcursul vie]ii autorului, fiind supuse dreptului comun;
drepturile patrimoniale ce decurg din dreptul de autor se pot
transmite pe cale succesoral` pe o perioad` strict determinat` de
70 de ani.
II.7. Transmiterea succesoral` a dreptului
de autor
Nu este influen]at` de data la care opera a fost adus` la cuno[tin]a
publicului. Dac` autorul nu are mo[tenitori, dreptul revine
organismului de gestiune colectiv` mandatat de autor, iar \n lipsa unui
mandat oranismului de gestiune colectiv` cu cel mai mare num`r de
membri din acel domeniu de crea]ie.
Legea prevede o protec]ie de 70 de ani [i pentru protejarea:
operelor publicate sub pseudonim sau f`r` indicarea autorului;
\n cazul operelor realizate \n colaborare caz \n care termenul se
calculeaz` de la moartea ultimului coautor dac` se eviden]iaz`
caracterul distinct al contribu]iei coautorilor, termenul se va
calcula de la moartea fiec`rui coautor \n parte;
 DPI17

\n cazul operelor colective, termenul de protec]ie de 70 de ani se

calculeaz` \ncep\nd cu data aducerii operelor la cuno[tin]a
publicului.
Dac` opera nu este f`cut` public` \n decurs de 70 de ani de la
creare, termenul se calculeaz` din momentul realiz`rii integrale a
operei.
|n cazul operelor de art` aplicat` legea prevede un termen de
protec]ie de 25 ani de la data cre`rii acesteia. Drepturile patrimoniale
ale creatorilor de programe pe calculator s\nt protejate pe tot timpul
vie]ii, iar transmiterea succesoral` este limitat` la 50 de ani. |n toate
cazurile termenele r`m\n neschimbate, chiar dac` au intervenit
modific`ri neesen]iale, ad`ugiri, adapt`ri privind schimbarea,
aranjarea sau corectarea con]inutului.
***
Trebuie f`cut` distinc]ie \ntre regimul juridic al drepturilor
personale nepatrimoniale [i drepturile patrimoniale. Toate
prerogativele cu caracter nepatrimonial care alc`tuiesc drepturile de
autor s\nt prin natura lor intransmisibile. Transmisiunea mortis causa a
drepturilor de autor intervine potrivit dispozi]iilor dreptului civil.
Drepturile patrimoniale se treansmit pe o perioad` de 70 de ani, oricar
ar fi data aducerii la cuno[tin]`.
Drepturile patrimoniale de autor se dob\ndesc \n momentul
deschiderii succesiunii, iar acceptarea succesiunii trebuie s`
intervin` \n 6 luni de la deschidere. |n cazul decesului unui mo[tenitor
din clasa descenden]ilor, activul s`u trece la copii s`i mo[tenitori (fiind
[i ace[tia descenden]ii autorului). De[i drepturile personale
nepatrimoniale s\nt, prin natura lor, intransmisibile, protec]ia acestora
este asigurat` [i dup` moartea titularului, fapt justificat prin aceea c`
personalitatea autorului supravie]uie[te prin opera sa.
Transmisiunea succesoral` a dreptului de autor derog` de la
dreptul comun at\t prin transmisiunea limitat` a drepturilor propriu-
zise, c\t [i sub aspectul perioadei \n care este asigurat` valorificarea.
Regula o constituie: transmiterea pe o perioad` de 70 de ani, cu
unele excep]ii legate de natura operei. Dac` nu exist` mo[tenitori,
exerci]iul acestor drepturi se transmite c`tre organismul de gestiune
colectiv`.
II.8. Limitele exercit`rii dreptului de autor
Dreptul exclusiv al autorului de a consim]i la utilizarea operei de
c`tre al]ii comport` [i o serie de derog`ri. Excep]iile de la dreptul
exclusiv de exploatare al autorului s\nt \ntemeiate [i justificate prin
func]ia social` a dreptului de autor. Potrivit legii, este permis`
utilizarea unei opere care anterior a fost adus` la cuno[tin]a publicului,
f`r` a mai fi necesar consim]`m\ntul autorului [i f`r` plata unei
remunera]ii (cu condi]ia de a o utiliza conform bunelor uzan]e, potrivit
exploat`rii normale a operei [i f`r` a se aduce atingere autorilor)
titularilor dreptului de exploatare.
|n cadrul acestei limit`ri a exercit`rii dreptului de autor s\nt
prev`zute:
Reproducerea unei opere \n cadrul procedurilor judiciare sau
administrative \n m`sura justificat` de scopul acestora;
Utilizarea de scurte citate dintr-o oper` \n scop de analiz` sau
critic` ori cu titlul exemplificativ, \n m`sura \n care folosirea lor
justific` aceasta. |n acest caz reproducerea trebuie s` fie fidel`,
\nso]it` de indicarea operei [i autorului.
 DPI18

|n cazul operei de art` plastic`, citarea nu poate fi conceput` \n

interiorul operei. Privind citarea muzical`, aceasta nu este
permis` \n cuprinsul altei opere muzicale. Orice \mprumut al unei
m`suri sau fraze muzicale sugestive constituie contrafacere.
Utilizarea de articole izolate sau scurte extrase din opere \n
publica]ii, \n emisiuni radio sau TV, \n \nregistr`ri sonore sau audio-
vizuale destinate exclusiv \nv`]`m\ntului
Reproducerea pentru informare [i cercetare de scurte extrase de
opere \n cadrul bibliotecilor, muzeelor, fonotecilor, publica]iilor
culturale sau [tiin]ifice.
Este permis` reproducerea integral` \n cazul \n care acest lucru se
justific` prin necesitatea \nlocuirii unui exemplar deteriorat ori \n
cazul pierderii unui exemplar unic.
Reproducerea, difuzarea [i comunicarea de extrase din articole ori
reportaje radio \n scopul inform`rii publicului asupra unor probleme
de actualitate. |n acest scop este permis` [i reproducerea,
difuzarea sau comunicarea de fragmente \n conferin]e, pledoarii.
Reproducerea imaginii unei opere de arhitectur`, art` plastic`
(fotografic`), aplicat`, amplasat` permanent \n locuri publice.
Reprezentarea [i executarea unei opere \n cadrul activit`]ii
institu]iilor de \nv`]`m\nt exclusiv \n scopuri specifice [i cu condi]ia
ca reprezentarea, executarea [i accesul publicului s` fie gratuite.
Conform legii, este permis` transformarea unei opere f`r`
consim]`m\ntul aurtorului sau plata unei remunera]ii:
dac` se realizeaz` \n scop privat, nefiind destinat` ori pus` la
dispozi]ia publicului;
dac` rezultatul transform`rii este o parodie sau o caricatur`, cu
condi]ia ca rezultatul s` nu creeze o confuzie cu privire la opera
original` [i autorul ei;
dac` transformarea este impus` \n scopul utiliz`rii permise de
autor.
Din considerente publicitare, este admis` reproducerea operei
publicitare \n expozi]ii, licita]ii, t\rguri sau colec]ii, \n scopul
\ntocmirii de cataloage.
|n toate aceste cazuri, este obligatorie indicarea operei [i a
autorului, dac` aceste men]iuni s\nt \nscrise pe lucrarea utilizat`.
Existen]a unor mijloace larg accesibile privind \nregistr`rile audio-
vizuale a determinat reglementarea unei excep]ii de la regimul
utiliz`rii libere a operelor. Acest fel de reproducere, chiar dac` s\nt
realizate \n scop particular, impun dreptul la remunera]ie al
autorului. |n acest scop s-a prev`zut obliga]ia produc`torilor de
suporturi pentru \nregistr`ri audio-video, c\t [i produc`torilor de
aparate de \nregistrat de a pl`ti o remunera]ie.
Pentru a testa func]ionarea produselor de \nregistrat audio-video
cu prilejul fabric`rii sau v\nz`rii acestora, se pot reproduce [i
prezenta extrase din opere, cu condi]ia ca aceste opera]iuni s` fie
reduse la dimensiunile necesare test`rii. |n cazul emiterii unei
opere prin mijloacele f`r` fir (unde radio) este necesar` ob]inerea
unei autoriza]ii de transmisie, f`r` plata unei remunera]ii separate,
cu condi]ia ca transmisia s` fie nealterat`, similar` [i integral` [i s`
nu dep`[easc` zona geografic` pentru care s-a permis emisia.
Dispozi]iile speciale reglementeaz` comunicarea prin radio-TV c`tre
public a unei opere.
Organismul emi]`tor are dreptul s` \nregistreze opera pentru
nevoile proprii, emi]\nd o singur` dat`. |n cazul \n care se
urm`re[te o nou` emitere a operei, este necesar` ob]inerea unei
 DPI19

noi autoriza]ii. |n situa]ia \n care \n termen de 6 luni de la prima

emitere nu se solicit` o nou` autorizare, organismul emi]`tor este
obligat s` distrug` \nregistrarea.
II.9. Cesiunea drepturilor patrimoniale
Posibilitatea autorului de a ceda prin contract o parte din drepturile
sale trebuie analizat` \n raport de natura complex` a dreptului de
autor. Autorul sau titularul dreptului de autor poate ceda prin
contracte specifice numai drepturi patrimoniale, nu [i drepturi morale.
Chiar [i \n cazul drepturile patrimoniale, cesiunea poate fi limitat` la
anumite drepturi, pentru un anumit teritoriu [i pentru o perioad`
determinat`.
Sub aspectul \ntinderii drepturilor care pot fi cedate, cesiunea
poate fi exclusiv` sau neecxlusiv`. |n cazul cesiunii exclusive, titularul
dreptului de autor nu mai poate utiliza opera \n modalit`]ile, pe
teritoriul [i durata convenit` cu cesionarul, [i nici nu mai poate
transmite dreptul respectiv altei persoane. |n aceast` situa]ie,
caracterul exclusiv al cesiunii trebuie prev`zut expres printr-un
contract \n form` scris`. Spre deosebire de acest caz, cesiunea
neexculsiv` nu limiteaz` aceste drepturi ale autorului, iar cesionarul
neexclusiv nu poate ceda dreptul s`u unei alte persoane f`r` acordul
cedentului.
Cesiunea unui drept patrimonial nu are efecte [i asupra celorlalte
drepturi fa]` de care nu s-a convenit prin contract.
Principalele contracte av\nd ca obiect drepturi de autror s\nt:
contractul de editare, de reprezentare public`, de folosire a unei opere
\ntr-un film [i contractul de difuzare a unei opere prin radio. Toate
aceste contracte se caracterizeaz` prin faptul c` s\nt: consensuale,
bilaterale, intuitu personae, oneroase, iar forma scris` este condi]ie de
prob` [i nu de validitate (face excep]ie contractul av\nd ca obiect
opere utilizate \n pres`). |n general, aceste contracte au ca obiect o
oper` terminat`, dar devine tot mai frecvent contractul de comand` al
unei opere viitoare. Cu toate acestea, nu este posibil` cesiunea
drepturilor asupra operelor viitoare, chiar dac` ar fi nominalizate.
II.9.1. Contractul de editare
Este amplu reglementat \n majoritatea legisla]iilor, astfel \nc\t de
multe ori aceste prevederi se aplic` prin asem`nare cu celelalte
contracte.
Este definit ca fiind contractul prin care titularul dreptului de autor
cedeaz` editorului, \n schimbul unei remunera]ii, dreptul de a
reproduce [i de a difuza opera sa.
|n situa]ia \n care titularul dreptului de autor \mputernice[te pe
cheltuiala sa un editor s` reproduc` [i eventual s`-i [i difuzeze opera,
aceast` conven]ie nu va fi un contract de editare, ci se vor aplica
regulile privind contractul de antrepriz`.
Prin contractul de editare autorul poate ceda dreptul de
reproducerea, difuzare, autorizarea traducerii ori adaptare a operei.
Potrivit legii, contractul de editare trebuie s` cuprind` clauze cu
privire la:
1. durata cesiunii
2. natura exclusiv` sau neexclusiv` [i \ntinderea teritorial` a cesiunii
3. num`rul maxim [i minim al exemplarelor
4. remunera]ia autorului
5. num`rul de exemplare rezervate autorului cu titlu gratuit
 DPI20

6. termenul pentru apari]ia [i difuzarea exemplarelor fiec`rei edi]ii

sau a fiec`rui tiraj
7. termenul de predare a originalului operei de c`tre autor
8. procedura de control asupra num`rului de exemplare produse de
c`tre editor
Absen]a oric`reia dintre clauzele 1, 2 sau 4 d` dreptul p`r]ii
interesate s` solicite anularea contractului. Editorul are [i obliga]ia de
a permite autorului s` aduc` \mbun`t`]iri sau modific`ri operei \n cazul
unei noi edi]ii [i s` restituie autorului originalul operei, cu condi]ia ca
modific`rile s` nu schimbe esen]ial costurile editorului.
Contractul de editare va putea fi cedat de editor numai cu acordul
autorului. Dac` nu se prevede altfel, contractul de editare va \nceta
dup` expirarea duratei stabilite sau dup` epuizarea ultimei edi]ii. Se
consider` epuizat` edi]ia sau tirajul dac` num`rul de exemplare
nev\ndut este mai mic de 5% din num`rul total de exemplare, \n orice
caz mai mic de 100 exemplare.
|n cazul nepublic`rii operei \n termenul convenit, autorul poate
solicita, potrivit dreptului comun, desfiin]area contractului [i daune
pentru neexecutare, p`str\nd [i remunera]ia primit`. Dac` prin
contract nu s-a prev`zut termenul de publicare a operei, acesta se
consider` a fi de un an. Dac` opera a fost distrus` datorit` for]ei
majore, autorul este \ndrept`]it la o remunera]ie care \i va fi pl`tit`
numai dac` opera s-a publicat.
II.9.2. Contractul de reprezentare \n public a
unei opere
Aceast` categorie include contractul de reprezentare teatral` sau
de execu]ie muzical`. Spre deosebire de contractul de editare, \n
acest` categorie de contracte cesiunea nu trebuie s` fie exclusiv`. De
asemenea, \n domeniul muzical [i coregrafic, contractele s\nt
adesea \ncheiate nu direct cu autorii, ci cu agen]iile care-i reprezint`.
Prin contractul de reprezentare teatral` sau de execu]ie muzical`,
titularul dreptului de autor cedeaz` unei persoane fizice sau juridice
dreptul de a reprezenta sau de a executa \n public o oper` actual` sau
viitoare, iar cesionarul se oblig` s` o reprezinte sau s` o execute \n
condi]iile convenite. Aceast` categorie de contracte se poate \ncheia
cu privire la o oper` literar`, dramatic`, muzical`, dramatic`-muzical`,
coregrafic` sau pantomim`.
Contractul se \ncheie \n form` scris`, pe o durat` determinat` sau
pentru un num`r determinat de comunic`ri c`tre public. |n contract
trebuie s` se prevad` data premierei, caracterul exclusiv sau
neexclusiv al cesiunii, termenul, precum [i remunera]ia autorului. |n
absen]a acestor reglement`ri, \n caz de \ntrerupere a reprezent`rilor
timp de doi ani consecutiv, autorul poate cere desfiin]area
contractului, av\nd dreptul la daune-interese potrivit dreptului comun.
Beneficiarul acestui tip de contract nu poate ceda contractul unui
ter] cu calitate de organizator de spectacole, dec\t cu consim]`m\ntul
autorului.
Cesionarul este obligat s` permit` autorului s` controleze
reprezentarea sau executarea operei [i s` sus]in` \n mod adecvat
realizarea condi]iilor tehnice. |n mod periodic, dar nu mai pu]in de
odat` pe an, cesionarul trebuie s` comunice titularului dreptului de
autor num`rul de reprezenta]ii sau execu]ii [i situa]ia \ncas`rilor. De
asemenea, la termenele prev`zute \n contract cesionarul trebuie s`
pl`teasc` autorului sumele convenite. |n caz de nereprezentare sau
neexecutare a operei cu termenul stabilit, autorul poate solicita,
 DPI21

potrivit dreptului comun, desfiin]area contractului [i daune-interese,

p`str\nd [i remunera]ia primit`.
II.9.3. Contractul de \nchiriere
Este reglementat prin dispozi]iile art. 63 din Legea nr. 8/1996.
Prin contractul de \nchiriere a unei opere autorul se angajeaz` s`
permit` folosin]a pe timp determinat cel pu]in a unui exemplar al
operei sale \n original sau copie. De regul`, acest contract se \ncheie
cu privire la programele pentru calculator, opere fixate \n \nregistr`ri
sonore sau audiovizuale.
Cesionarul dreptului de \nchiriere se angajeaz` s` pl`teasc` o
remunera]ie autorului pe perioada c\t folose[te exemplarul operei.
|ncheierea contractului nu lezeaz` dreptul de autor, cu excep]ia
dreptului de difuzare, dac` nu s-a convenit altfel.
Contractul de \nchiriere a operei este supus dispozi]iilor din dreptul
comun privind contractul de loca]iune.
II.10. Ap`rarea dreptului de autor
Pentru a da eficien]` juridic` drepturilor ce decurg din calitatea de
subiect al dreptului de autor, prin Legea nr. 8/1996 s-a prev`zut c`
\nc`lcarea acestora poate atrage r`spunderea civil`, contraven]ional`
sau penal`. Dispozi]iile speciale cuprinse \n lege se completeaz` cu
dispozi]iile dreptului comun.
|n ce prive[te ap`rarea prerogativelor dreptului de autor pe calea
ac]iunii, se remarc` incriminarea ca infrac]iune a mai multor \nc`lc`ri
aduse drepturilor de autor [i drepturilor conexe, \nc`lc`ri grupate \n 4
categorii:
1. faptele s`v\r[ite f`r` autorizarea sau consim]`m\ntul titularului,
printre care:
aducerea la cuno[tin]` public` a unei opere prin \nc`lcarea
dreptului de divulgare;
prezentarea scenic`, recitarea, executarea sau prezentarea
direct` \n orice modalitate public` a operei;
permiterea accesului public la bazele de date pe calculator care
con]in sau constituie opere protejate;
traducerea, publicarea \n culegeri, adaptarea sau transformarea
unei opere \n vederea ob]inerii unei opere derivate;
fixarea pe un suport a presta]iei unui artist interpret sau
executant;
emiterea ori transmiterea prin radiodifuziune sau televiziune a
presta]iei ori retransmiterea prin orice mijloc de comunicare
c`tre public;
prezentarea \ntr-un loc public a \nregistr`rii sonore a unui
produc`tor;
emiterea sau transmiterea \nregistr`rilor sonore ale unui
produc`tor;
fixarea programelor de radio sau televiziune sau transmiterea
prin orice mijloc de comunicare c`tre public;
comunicarea \ntr-un loc accesibil publicului cu plat` a
programelor de radio [i televiziune.
Pentru toate aceste modalit`]i infrac]ionale, ac]iunea penal` se
pune \n mi[care prin pl\ngerea prealabil` formulat` de titularul
dreptului \nc`lcat; pedeapsa este \nchisoare o lun` 2 ani sau
amenda 200.0003.000.000 lei.
2. acte prin care se aduce atingere dreptului la paternitatea operei:
\nsu[irea f`r` drept a calit`]ii de autor a unei opere;
 DPI22

aducerea la cuno[tin]` public` sub un alt nume dec\t acela

de]inut de autor.
Ac]iunea penal` se pune \n mi[care la pl\ngerea prealabil` a
subiectului dreptului de autor; fapta se pedepse[te cu \nchisoare 3
luni 5 ani sau amend` 500.000 10.000.000 lei.
3. fapte cu regim juridic diferit, respectiv:
infrac]iuni fa]` de care punerea \n mi[care a ac]iunii penale se
face la pl\ngerea prealabil`;
infrac]iuni fa]` de care ac]iunea penal` se pune \n mi[care din
oficiu (regim sanc]ionator identic).
Astfel se urm`resc la pl\ngerea prealabil` infrac]iunile privind:
importarea \n vederea contrafacerii pe teritoriul Romniei a
copiei dup` o oper`;
reproducerea presta]iei unui artist interpret sau executant;
reproducerea \nregistr`rilor sonore ale unui produc`tor;
importarea \n vederea comercializ`rii \n Romnia a
\nregistr`rilor sonore ale unui produc`tor.
Din oficiu se urm`resc prin care se aduce atingfere dreptului de
autor at\t timp c\t titularul dreptului nu a consim]it la:
reproducerea integral` sau par]ial` a unei opere;
difuzarea unei opere;
expunerea \n public a unei opere de art` plastic`, art` aplicat`,
fotografic` sau arhitectur`;
proiectarea \n public a unei opere cinematografice sau a unei
opere audiovizuale;
emiterea unei opere prin orice mijloc, transmiterea ori
retransmiterea acesteia;
emiterea sau transmiterea \ntr-un loc accesibil publicului a unei
opere radiodifuzate sau televizate;
difuzarea presta]iei unui artist interpret sau executant;
difuzarea \nregistr`rii sonore a unui produc`tor, inclusiv prin
\nchiriere;
difuzarea inclusiv prin \nchiriere a programelor radio sau TV;
importarea \n vederea comercializ`rii \n Romnia a programelor
radio sau TV.
Cercetarea din oficiu a acestor \nc`lc`ri eviden]iaz` interesul
protej`rii dreptului de autor de eventualele lez`ri prin folosirea
necontrolat` a unor mijloace de difuzare masiv` a operelor.
Din oficiu se urm`resc [i alte dou` infrac]iuni incriminate (art. 143):
punerea la dispozi]ia publicului prin orice mod de transmitere,
cu titlu oneros sau gratuit, a mijloacelor destinate [tergerii
neautorizate, neutraliz`rii dispozitivelor de protec]ie ale
programelor pentru calculator;
refuzul de a declara provenien]a unei opere sau suporturi pe
care este \nregistrat` o presta]ie sau un program de radio sau
TV protejate.
4. Pe l\ng` aceste infrac]iuni prev`zute de Legea nr. 8/1996, prin
mijlocirea dreptului penal, este sanc]ionat` [i contrafacerea.
Contrafacerea poate fi s`v\r[it` fie de un ter] (care nu se afl` \n nici
un raport juridic cu autorul), fie de o persoan` care dep`[e[te
limitele autoriz`rii date de autor.
Contrafacerea reprezint` o atingere adus` dreptului de
reproducere, drept recunoscut autorului, s`v\r[it` fie prin
reproducerea integral` sau par]ial` a unei opere derivate f`r`
acordul autorului, fie prin adaptarea ilicit` unei opere.
 DPI23

Infrac]iunea de contrafacere se s`v\r[e[te cu inten]ie [i se poate

realiza prin modalit`]i diferite:
reproducerea, reprezentarea, executarea sau difuzarea sub
orice form` a opertei altuia contrafacere brutal` sau servil`;
recitarea ilicit` const\nd \n reproducerea de fragmente dintr-o
oper` f`r` respectarea condi]iilor prev`zute de lege;
deformarea sau modificarea unei opere pentru realizarea unei
opere derivate f`r` consim]`m\ntul autorului.
De asemenea, jurispruden]a a considerat c` [i reproducerea prin
transpunerea \ntr-o alt` art` f`r` consim]`m\ntul autorului este tot
contrafacere.
|n doctrin` se face distinc]ia \ntre actele de contrafacere [i plagiat
ca atingere adus` dreptului de autor.
Contrafacerea reprezint` atingerea adus` dreptului de autor
caracterizat` prin aceea c` tr`s`turile esen]iale ale unei opere
s\nt preluate dintr-o oper` anterioar` apar]in\nd altui autor.
Pentru a se stabili existen]a contrafacerii trebuie s` se analizeze
elementele de asem`nare dintre cele dou` opere, [i nu
deosebirile dintre acestea.
Spre deosebire de contrafacere, plagiatul const` \n realizarea
unei opere noi prin imitarea altei opere apar]in\nd altui autor.
Persoana care a suferit o atingere \ntr-un drept personal
nepatrimonial poate cere instan]ei s` dispun` \ncetarea faptului prin
care este lezat`. Drepturile personale nepatrimoniale s\nt protejate [i
dup` moartea titularului, ca \n cazul \nc`lc`rii dreptului la paternitatea
operei, a dreptului la inviolabilitatea operei ori \n cazul dreptului la
retractare.
Prin exerci]iul ac]iunii civile se urm`re[te at\t \ncetarea s`v\r[irii
actelor prin care se lezeaz` dreptul de autor, c\t [i obligarea celui
vinovat la restabilirea situa]iei anterioare prin diferite mijloace cum ar
fi:
republicarea hot`r\rii instan]ei pe cheltuiala celui vinovat;
retragerea exemplarelor viciate;
scoaterea din circuitul comercial prin confiscarea [i distrugerea
copiilor efectuate ilegal;
remiterea \ncas`rilor realizate prin actul ilicit sau, dac` prejudiciul
nu poate fi recuperat astfel, remiterea bunurilor rezultate prin
fapta ilicit` \n vederea valorific`rii acestora p\n` la acoperirea
integral` a prejudiciilor cauzate;
distrugerea echipamentelor [i mijloacelor aflate \n proprietatea
f`ptuitorului, dac` aceste echipamente au avut ca destina]ie ini]ial`
sau principal` reproducerea ilicit`.
|nc`lcarea unui drept personal nepatrimonial poate avea
consecin]e [i \n plan material, autorul put\nd folosi ac]iunea \n
r`spundere civil` delictual` (art 998 [i urm. Cod civil). |n cazul \nc`lc`rii
prevederilor cuprinse \n contractele specifice cesiunii dreptului
patrimonial de autor, restabilirea dreptului se poate realiza pe calea
r`spunderii civile contractuale.
|n ce prive[te litigiile cu elemente de extraneitate, conform Legii nr.
?/1992 privind raportul de drept interna]ional privat, se prevede c`
na[terea [i stingerea dreptului de autor asupra unei opere de crea]ie
s\nt supuse legii statului unde a fost depus`; sentin]a civil` este dat`
la cuno[tin]` publicului.
Ac]iunile prin care se urm`re[te repara]ia \n cazul \nc`lc`rii
dreptului de autor s\nt supuse legii locului unde a avut loc \nc`lcarea.
 DPI24

II.10.1. Rolul asocia]iilor [i uniunilor de

creatori \n exercitarea [i ap`rarea
dreptului de autor
Utilizarea masiv` a operelor protejate [i necesitatea exercit`rii
prerogativelor dreptului de autor dup` moartea autorului au
determinat cre[terea rolului societ`]ii de autori \n administrarea
colectiv` a intereselor creatorilor.
Legea recunoa[te capacitatea societ`]ilor de autori:
de a rezolva echitabil plata drepturilor de autor la remunera]ie \n
cazul utiliz`rii masive a operelor
de protec]ia operelor clasicilor [i respectul declarat
de a autoriza utilizarea unor opere protejate \n cazuri justificate [i
c\nd autorul refuz` abuziv s` consimt`
de a exercita \n interesul artei [i culturii prerogativele
nepatrimoniale dup` moartea autorilor.
Asocia]iile [i uniunile de crea]ie din Romnia s\nt organizate ca
av\nd personalitate juridic`, s\nt constituite prin liber` asociere, au o
organizare pe baza unor statute adoptate de membrii lor. Prin
Decretullege nr. 27/1990 s-au pus bazele organiz`rii [i func]ion`rii
organiza]iilor de scriitori, arti[ti, soli[ti [i compozitori, creatori de film [i
de teatru. Asocia]iile de creatori pot avea unit`]i economice
independente (edituri, tipografii, ateliere de crea]ie etc.); veniturile
ob]inute s\nt folosite la realizarea obiectivelor culturale [i sarcinilor
prev`zute prin statut.
Orice titular al dreptului de autor sau al drepturilor conexe poate
\ncredin]a prin contract exerci]iul drepturilor sale unui organism de
gestiune colectiv`, organism care este obligat s` accepte exercitarea
acestui drept dac` o astfel de activitate este prev`zut` prin statut.
Gestiunea colectiv` a drepturilor de autor [i a drepturilor conexe se
poate face numai pentru operele [i presta]iile aduse anterior la
cuno[tin]a publicului. Exercitarea gestiunii colective \ncredin]at` prin
contract de mandat nu poate restr\mnge \n nici un fel drepturile
patrimoniale ale titularilor. |nc`lcarea de c`tre un organism de
gestiune colectiv` a unui drept a obliga]iilor ce \i revin face posibil ca
Oficiul Rom#n pentru Drepturile de Autor s` dispun` intrarea \n
legalitate, put\nd solicita chiar \n fa]a instan]ei desfiin]area
organismului.

III. Dreptul de proprietate industrial`

III.1. No]iunea, izvoarele [i principiile
dreptului de proprietate industrial`
Pe l\ng` dreptul de autor, dreptul propriet`]ii intelectuale se ocup`
[i cu studiul dreptului de proprietate industrial`, domeniu ce include:
inven]iile [i brevetele de inven]ii;
m`rcile [i indica]iile geografice;
desenele [i modelele industriale;
concuren]a neloial`.
Protec]ia acestui tip de crea]ie nu este o preocupare exclusiv` a
legii moderne. |n dreptul roman exista o institu]ie de protec]ie
asem`n`toare celor moderne, iar ulterior aceast` protec]ie s-a
consolidat pe ideea de privilegiu. |n sec. XV s\nt semnalate privilegiile
menite s` asigure un drept exclusiv asupra crea]iilor tehnicii noi. |n
1790 apare prima lege a brevetelor \n SUA, iar \n 1791 apare o lege
 DPI25

similar` \n Fran]a, aceasta din urm` influen]\nd substan]ial

reglement`rile ulterioare din Europa.
|n }ara Rom#neasc` primele reglement`ri privitoare la inven]ii s\nt
semnalate \ntr-un hrisov din 1774, \n timpul lui Alexandru Ipsilanti,
prin care era organizat` o comisie format` din trei boieri care se
ocupa, printre altele, [i de inven]iile \n domeniul tehnic.
Reglement`ri privind m`rcile ca semne distincte s\nt semnalate \n
dreptul roman, care sanc]iona, printre altele, [i activit`]ile de
contrafacere. |n evul mediu se acord` o deosebit` aten]ie
reglement`rii m`rcilor, statutele diferitelor corpora]ii instituind
obliga]ia marc`rii produselor [i interzic\nd folosirea unor semne
susceptibile s` creeze confuzii. |n epoca modern` debutul este marcat
de apari]ia \n 1857 \n Fran]a a unei legi privind m`rcile.
C\t prive[te modelele [i desenele industriale, reglementarea
acestora este de dat` mai recent`.
III.2. Inven]iile no]iune, brevetabilitate [i
protec]ia juridic`
Prima lege privind protec]ia inven]iilor \n Romnia a fost
adoptat` \n 1906; cu unele modific`ri, a fost \n vigoare p\n` \n 1967.
|n prezent, legea aplicabil` inven]iilor este Legea nr. 64/1991 [i
Regulamentul de aplicare a acestei legi. Legea cuprinde reglement`ri
reunite \n Legea nr. 8/1996:
Cap. I Dispozi]ii generale
Cap. II Inven]ia brevetabil`
Cap III |nregistrarea, publicarea [i examinarea cererilor de brevet
[i eliberarea brevetului
Cap. IV Drepturi [i obliga]ii
Cap. V Transmiterea drepturilor
Cap. VI Ap`rarea dreptului patrimonial privind inven]iile
Cap. VII Atribu]iile OSIM privind inven]iile
Cap. VIII Dispozi]ii tranzitorii [i finale
Potrivit legii, asupra inven]iilor s\nt recunoscute [i ap`rate prin
eliberarea unui titlu de protec]ie de c`tre OSIM.
Inven]ia este rezultatul unei activit`]i creatoare, iar procesul de
realizare a unei inven]ii apare \ntotdeauna ca o idee care propune o
solu]ie nou` aplicabil` \ntr-un domeniu ale vie]ii economice [i sociale.
Rezolv\nd o problem` practic`, activitatea creatoare este
determinat` de dezvoltarea [tiin]ei [i tehnicii. |n mod obi[nuit, \n cazul
activit`]ii de crea]ie o prim` etap` o reprezint` descoperirea [tiin]ific`,
inven]iile fiind considerate aplica]ii industriale ale descoperirilor
[tiin]ifice. Legisla]iile europene au fost preocupate de asigurarea
cadrului legislativ adecvat pentru protec]ia descoperirilor [tiin]ifice. |n
acord cu aceast preocupare, prin Tratatul de la Geneva (1978) s-au
pus bazele sistemului de \nregistrare interna]ional` a descoperirilor
[tiin]ifice, urm`rindu-se at\t stimularea crea]iei [tiin]ifice, c\t [i
facilitarea accesului la informa]ia [tiin]ific`. Legea intern` nu cuprinde
acte normative care s` protejeze descoperirile [tiin]ifice, nici nu
define[te inven]ia.
De[i prin intrarea \n vigoare a Legii nr. 64/1991 a fost abrogat`
Legea nr. 62/1974, defini]ia pe care acest act normativ o d`dea
inven]iei r`m\ne \n continuare valabil`. Din aceast` perspectiv`, prin
inven]ie se \n]elege ideea [tiin]ific` sau tehnic` ce prezint` noutate [i
progres fa]` de stadiul cunoscut al tehnicii mondiale, care nu a mai
fost brevetat` sau f`cut` public` \n ]ar` sau str`in`tate, reprezent\nd o
 DPI26

solu]ie unic`, [i poate fi aplicat` pentru rezolvarea unei probleme din

orice domeniu al vie]ii economice [i sociale.
Inven]iile pot fi grupate \n raport de mai multe criterii de
clasificare:
dup` posibilitatea brevet`rii:
brevetabile
nebrevetabile (excluse de la protec]ia juridic`)
dup` corela]ia dintre ele:
principale care au o existen]` de sine st`t`toare, deci pot fi
aplicate independent
complementare care aduc \mbun`t`]iri altor solu]ii, f`r` de
care nu pot fi aplicate
Protec]ia juridic` a inven]iilor se realizeaz` pe calea brevetului de
inven]ii, care confer` titularului un drept exclusiv de exploatare pe
durata de valabilitate. Brevetul reprezint` un titlu eliberat de stat care
atest` calitatea de inven]ie a obiectului s`u [i care recunoa[te
titularului o serie de drepturi. Dreptul la brevet de inven]ie este
recunoscut inventatorului sau succesorului s`u, stabilindu-se astfel
subiectul protec]iei. Potrivit regulamentului de aplicare al Legii nr.
64/1991, prin inventator se \n]elege persoana care a creat inven]ia,
iar prin succesor \n drepturi al persoanei fizice persoana c`reia i s-a
transmis fie dreptul la eliberarea brevetului de inven]ie, fie drepturile
ce decurg dintr-un brevet eliberat. Recunoa[terea calit`]ii de subiect
succesorilor inventatorului se reg`se[te \n situa]ia c\nd cererea de
eliberare a brevetului este depus` de mo[tenitorii autorului sau c\nd
cererea de eliberare a brevetului este depus` de persoana c`reia
inventatorul i-a transmis drepturile sau c\nd inven]ia a fost realizat`
de un salariat c`ruia i s-a dat sarcina unei activit`]i inventive speciale.
De multe ori, inven]ia este rezultatul unei activit`]i comune, a unei
colabor`ri, ceea ce ridic` problema stabilirii subiectului care poate
pretinde recunoa[terea calit`]ii de inventator. Legea consacr` \n
rezolvarea acestei probleme criteriul activit`]ii creatoare, excluz\nd de
la calitatea de creatori ai inven]iei persoanele care au dat un simplu
ajutor tehnic contribuind la aplicarea inven]iei, nu [i la activitatea
creatoare. |n situa]ia \n care obiectul inven]iei este divizibil, fiecare
subiect va avea calitatea de inventator \n raport de \ntreaga inven]ie,
dar [i calitatea de autor al p`r]ii din inven]ie care este rezultatul
activit`]ii personale de crea]ie [i care poate fi separat` [i folosit` ca
atare. C\nd inven]ia este indivizibil`, calitatea de subiect a fiec`rui
coautor se va raport la inven]ie \n ansamblu. Dac` o inven]ie a fost
realizat` \n mod independent de mai multe persoane, dreptul la
brevet apar]ine aceleia care a depus prima cererea de brevet.
|n cazul \n care inventatorul este salariat, \n lipsa unor prevederi
contractuale mai avantajoase, legea a prev`zut trei solu]ii distincte:
1. Categoria propriu-zis` a \ndatoririlor de serviciu aplicabil`
salaria]ilor angaja]i \n vederea execut`rii unor misiuni inventive
c\nd dreptul la achizi]ionarea brevetului apar]ine unit`]ii.
Inventatorului i se recunoa[te dreptul la remunera]ie suplimentar`
conform crea]iei. At\t inventatorul, c\t [i unitatea au obliga]ia de a
se ab]ine de la orice divulgare a inven]iei.
2. Categoria inven]iilor realizate de salariat fie \n exercitarea func]iei
sale, fie \n domeniul de activitate al unei unit`]i, fie prin
cunoa[terea sau folosirea tehnicii [i mijloacelor specifice unit`]ii, fie
cu ajutorul material al unit`]ii. |n aceste cazuri dreptul la brevet de
inven]iei va apa]ine salariatului.
 DPI27

3. Dac` inven]ia rezult` dintr-un contract de cercetare, dreptul la

brevet de inven]ie apar]ine unit`]ii ce a comandat cercetarea, iar
inventatorul are dreptul la o remunera]ie suplimentar`. Raporturile
dintre salaria]i [i unitatea \n care ace[tia lucreaz` s\nt
reglementate prin regulamentul de aplicare a legii.
|n cazul inven]iilor secrete create \n beneficiul ap`r`rii na]ionale
(SRI, MAN, MI) se vor elabora metodologiile \n raport de specificul
inven]iei, dar pornind de la prevederile cadru ale legii.
Divergen]ele ivite \ntre inventator [i unitate cu privire la
remunera]ie [i care nu au fost solu]ionate pe calea arbitrajului
atrag competen]a instan]elor de judecat`.
Toate aceste prevederi s\nt aplicabile [i persoanelor fizice sau
juridice str`ine cu sediul \n Romnia sau sediul \n str`in`tate, urm\nd a
fi corelate cu conven]iile interna]ionale la care Romnia este parte [i
cu conven]iile bilaterale. Aceste dispozi]ii presupun recunoa[terea
principiului tratamentului na]ional care impune recunoa[terea \n
favoarea str`inilor unioni[ti a drepturilor pe care le recunosc
na]ionalilor [i principiului tratamentului unionist care presupune
recunoa[terea drepturilor conferite de Conven]ia de la Paris.
III.2.1. Inven]ia brevetabil`
Este definit` ca fiind inven]ia nou` rezultat` dintr-o activitate
inventiv` [i susceptibil` de aplicare industrial`. Orice inven]ie este
nou` dac` nu este con]inut` \n stadiul tehnicii \n raport de cuno[tin]ele
devenite cunoscute publicului. Divulgarea nu constituie un
impediment, \n m`sura \n care eman` de la inventator sau de la
succesorul s`u \n drepturi. Condi]ia ca inven]ia s` rezulte dintr-o
activitate inventiv` presupune ca, pentru o persoan` cu cuno[tin]e de
specialitate \n acel domeniu, s` nu rezulte \n mod evident din
cuno[tin]ele cuprinse \n stadiul tehnic.
|n ce prive[te posibilitatea aplic`rii industriale, este necesar ca
inven]ia s` poat` fi folosit` cel pu]in \ntr-un domeniu de activitate.
Obiectul inven]iei brevetabile poate fi un produs, un procedeu, o
metod` cu anumite caracteristici proprii.
S\nt brevetabile numai produsele industriale. Produsele naturale \n
realizarea c`rora nu intervine omul nu pot constitui obiect al
propriet`]ii industriale. Produsul nu se identific` cu rezultatul,
deoarece produsul are un caracter concret, pe c\nd rezultatul inven]iei
\l reprezint` avantajul ob]inut prin aplicarea inven]iei.
Procedeul poate consta \ntr-o opera]iune sau mijloc industrial prin
care se poate ob]ine un produs sau un rezultat industrial material.
Aceast` categorie se apropie de metod`, put\nd avea forma
mijloacelor pentru ob]inerea unui rezultat sau produs industrial.
Metoda reprezint` o modalitate de realizare.
Este brevetabil` [i inven]ia av\nd ca obiect un nou soi de plant`, un
hibrid sau ras` nou` de animale, cu condi]ia ca acestea s` fie noi,
distincte, omogene [i stabile. |n acest caz, soiul de plante, hibrizii sau
rasa de animale trebuie s` \[i men]in` omogenitatea [i stabilitatea
tr`s`turilor relevante dup` \nmul]iri repetate la nivelul fiec`rui ciclu al
reproducerii [i s` nu fi fost comercializate sau oferite spre v\nzare.
Protec]ia realiz`rilor \n domeniul biotehnologiei ridic` probleme
deosebite mai ales sub aspectul definirii marii variet`]i de produse pe
care le desemneaz`. Pentru a fi protejate prin brevet, soiurile de
plante [i rasele de animale trebuie s` \ndeplineasc` \n mod cumulativ
4 condi]ii: noutate, distinctivitate, omogenitate [i stabilitate. Aceste
 DPI28

condi]ii s\nt amplu analizate \n regulamentul de aplicare a Legii nr.

64/1991.
Noutatea prive[te cerin]a ca la data depunerii cererii pentru
acordarea protec]iei soiul sau rasa s` nu fi fost v\ndut sau pus la
dispozi]ia ter]ilor \n anumite condi]ii.
Distinctivitatea se refer` la condi]ia ca soiul sau rasa s` se
deosebeasc` de orice alt soi sau ras` cunoscut` la data \nregistr`rii
cererii.
Omogenitatea are \n vedere existen]a unui grad suficient de
uniform sub aspectul tr`s`turilor caracteristice relevante. Aceast`
condi]ie este \ndeplinit` chiar dac` exist` o anumit` varia]ie
previzibil` ca urmare a particularit`]ilor de reproduc]ie.
Condi]ia stabilit`]ii este respectat` dac`, dup` \nmul]iri repetate
sau \n cazul unui ciclu de \nmul]iri, tr`s`turile caracteristice
relevante r`m\n neschimbate. Aceast` condi]ie se consider`
\ndeplinit` dac` au fost confirmate \n scris de autorit`]ile
competente c`rora le revine obliga]ia verific`rii [i test`rii noilor
soiuri sau rase.
Dispozi]iile analizate desemn\nd sfera obiectului inven]iei [i
condi]iile cererii trebuie respectate pentru a putea beneficia de
protec]ie prin brevet. Nu pot beneficia de protec]ie prin brevet
inven]iile care contravin ordinii publice se refer` la dispozi]ii
normative din dreptul public care privesc interese generale [i au
prioritate \n raport de via]a privat`; cerin]a bunelor moravuri are \n
vedere faptul c` imoralitatea este asimilat` ilegalit`]ii. Cele dou`
condi]ii nu trebuie s` fie \ndeplinite \n mod cumulativ.
Pe l\ng` aceste categorii de inven]ii, legea prevede expres c` nu
pot fi protejate prin brevet ideile, descoperirile, teoriile [tiin]ifice,
metodele matematice, programele de calculator, solu]iile cu caracter
economic sau de organizare, diagramele [i metodele de \nv`]`m\nt [i
instruire, reguli de joc, sisteme urbanistice, planurile [i metodele de
sistematizare, fenomenele fizice \n sine, re]etele culinare [i realiz`rile
cu caracter estetic. Aceste realiz`ri nu \ntrunesc condi]iile pentru
brevetare, dar unele dintre ele s\nt protejate pe calea drepturilor de
autor.
O problem` controversat` o constituie protec]ia topografiilor de
semiconductori. Un proiect de protec]ie a topografiilor circuitelor
integrate a fost elaborat [i \n ]ara noastr`, \n cadrul OSIM, dar nu a
fost finalizat.
III.2.2. |nregistrarea, publicarea [i examinarea
cererii de brevet [i eliberarea brevetului
Protec]ia prin brevet se deosebe[te de protec]ia \n temeiul
dreptului de autor prin aceea c` impune \ndeplinirea anumitor condi]ii.
Procedura eliber`rii brevetului presupune \nregistrarea unor cereri de
brevet la OSIM.
|nregistrarea cererii reprezint` un act constitutiv de drepturi [i
marcheaz` debutul procedurii de eliberare a brevetului. Fomalitatea
administrativ` a \nregistr`rii cererii este un element constitutiv de
drepturi, astfel \nc\t, \n situa]ia conflictului dintre doi inventatori ai
aceleia[i inven]ii, dreptul exclusiv va fi recunoscut aceluia care a
depus cel dint\i cererea de brevet. Deci dreptul asupra inven]iei poate
fi din acel moment recunoscut nu primului inventator, ci primului
depun`tor al cererii.
Potrivit legii, cererea de brevet poate fi depus` de:
 DPI29

inventator (sau un colectiv de inventatori) atunci c\nd dreptul la

eliberarea brevetului nu apar]ine unit`]ii al c`rui salariat este
inventatorul;
succesorul \n drepturi al inventatorului c\nd inventatorul a
transmis dreptul s`u unei persoane fizice sau juridice;
unitatea al c`rui salariat este inventatorul \n cazul inven]iilor de
serviciu [i al celor asimilate acesora.
Cererea trebuie s` aib` ca obiect o singur` problem`, chiar dac`
aceasta implic` mai multe solu]ii tehnice noi sau mai multe variante
de realizare a aceleia[i idei inventive. |n cerere trebuie s` fie incluse
datele de identificare cu privire la solicitare, descrierea inven]iei [i
revendic`rile, eventual [i desenele exemplificative.
Revendic`rile constau \n prezentarea succint` a elementelor de
noutate ale inven]iilor; fiind suportul dreptului conferit prin brevet,
descriu \ntinderea protec]iei. Revendicarea principal` este prima
revendicare ce cuprinde toate elementele necesare solu]iei propuse.
Subrevendic`rile deriv` de la revendicarea principal` [i cuprind
modalit`]i ale ideii inventive exprimate \n aceast` revendicare.
Conform regulamentului, toate cererile de brevet depuse la
registratura OSIM trebuie s` fie analizate \n ziua depunerii. Depunerea
cererii se face fie direct la registratura OSIM, fie prin scrisoare
recomandat`. Data depozitului na]ional-reglementar este data
depunerii cererii de brevet sau data care rezult` din tratatele [i
conven]iile interna]ionale la care Romnia este parte. |n cazul \n care
din cererea de brevet lipsesc revendic`rile, acestea pot fi depuse
ulterior. |n cazul nedepunerii revendic`rilor, cererea se consider`
abandonat` [i se respinge ca atare.
Acordarea datei de depozit na]ional-reglementar pentru cererile de
brevet de inven]ie se \nscrie \n Registrul na]ional al cererilor depuse la
OSIM [i se comunic` solicitantului \n decurs de 3 zile. Depozitul
na]ional asigur` un drept de prioritate. Autorul brevetului are dreptul
la recunoa[terea faptului c` a fost primul care a g`sit solu]ia pe care o
reprezint` inven]ia. Acest drept se nume[te drept de prioritate [i se
na[te \n momentul realiz`rii inven]iei, put\nd fi dovedit prin orice
mijloace de prob`. Data priorit`]ii este [i momentul \n raport de care
se apreciaz` noutatea inven]iei.
Cererea de brevet trebuie s` aib` un singur obiect, respectiv s`
propun` rezolvarea unei singure probleme. Acest principiu este numit
principiul unific`rii inven]iei; este recunoscut de majoritatea
legisla]iilor [i este consacrat de Conven]ia privind eliberarea
brevetului european. |n doctrin` s-a propus drept criteriu de brevetare
conform acestui principiu existen]a unui drept inventiv general.
Dac` cererea de brevet nu are un singur obiect, se poate dispune
divizarea acesteia. Cererea de brevet poate s` cuprind` invocarea
uneia sau mai multor priorit`]i \n baza uneia sau mai multor cereri
anterioare sau ulterioare de depozit na]ional reglementar.
Conven]ia de la Paris consacr` dreptul de prioritate unionist \n
favoarea resortisan]ilor care au depus o cerere de brevet \ntr-unul
dintre statele membre. F`r` recunoa[terea acestui drept, protec]ia
altei ]`ri ar fi imposibil`. Pentru a da na[tere unui drept de prioritate,
primul depozit trebuie s` fie un depozit na]ional reglementar, adic`
s` \ndeplineasc` toate condi]iile cerute de legea na]ional` \n care este
f`cut. Simplul fapt al efectu`rii unui prim depozit \ntr-o ]ar` a Uniunii
nu asigur` ap`rarea inven]iei \n celelalte ]`ri membre. Pentru a-[i
asigura protec]ia, este necesar ca inventatorul s` depun` \n ]`rile
unde protec]ia prezint` interese pentru el o cerere separat`.
 DPI30

Invocarea priorit`]ii unei inven]ii se poate face [i \n baza unui

depozit creat \n urma expunerii \ntr-o expozi]ie interna]ional`
organizat` pe teritoriul Rom#niei sau \n statele membre ale
conven]iilor la care ]ara noastr` este parte. Cererea trebuie depus` \n
6 luni de la data introducerii produsului \n expozi]ie.
Cererile de brevet care \ndeplinesc condi]iile cerute de lege se
public` dup` 18 luni de la data depozitului na]ional reglementar sau a
priorit`]ii invocate. Publicarea se poate face [i \ntr-un termen mai
scurt, la crerea persoanei fizice sau juridice \ndrept`]ite. Odat` cu
publicarea cererii de brevet se poate publica [i un raport de
documentare raport care poate fi publicat [i ulterior.
Examinarea cererii de brevet poate fi cerut` \n 30 luni de la data
depozitului; \n caz contrar cererea se consider` abandonat` [i se
respinge. Examinarea cererii se face sub aspectul respect`rii
condi]iilor de fond [i de form` ale priorit`]ii invocate, precum [i al
unit`]ii \n raport de prevederile legii. Hot`r\rea de acordare a
brevetului de inven]ie sau de respingere a cererii se ia de o comisie de
examinare din cadrul OSIM \n 16 luni de la \nregistrarea cererii. Toate
hot`r\rile OSIM vor fi motivate [i \nscrise \n Registrul Na]ional al
cererilor de brevet de inven]ie depuse. Brevetul de inven]ie este
eliberat de directorul general OSIM [i se \nscrie \n Registrul na]ional al
brevetelor de inven]ie.
Durata de valabilitate a unui brevet de inven]ie este de 20 de ani,
cu \ncepere de la data constituirii depozitului na]ional reglementar. |n
cazul inven]iilor care perfec]ioneaz` o alt` inven]ie protejat`
proprietate intelectual` brevet, durata de valabilitate este limitat` la
aceea a brevetului acordat pentru inven]ia pe care o perfec]ioneaz`,
f`r` a putea fi mai mic` de 10 ani.
III.2.3. Drepturile [i obliga]iile inventatorului
A. Drepturi nepatrimoniale
Eliberarea brevetului de inven]ie confer` inventatorului:
dreptul de a interzice ter]ilor fabricarea, comercializarea, oferirea
spre v\nzare, folosirea sau stocarea produselor;
\n cazul metodelor sau procedeelor dreptul de a interzice
folosirea acestora.
Astfel se consacr` dreptul exclusiv de exploatare al inventatorului,
care implic` dreptul de a interzice ter]ilor folosirea inven]iei f`r`
autorizarea dat` de inventator. Acest drept consacrat prin lege este
amplu analizat \n regulament.
1) Dreptul la protec]ie provizorie
Din momentul constituirii depozitului na]ional reglementar [i p\n`
la eliberarea brevetului de inven]ie, inventatorul beneficiaz` de o
parte din drepturile recunoscute titularilor. Perioada de protec]ie
provizorie devine astfel o perioad` de testare a valorii inven]iei,
m`sur` denumit` \n doctrina occidental` sistemul examenului am\nat.
|n cazul respingerii cererii de brevet \n urma examenului de fond,
protec]ia \nceteaz` [i produce efecte retroactiv.
2) Dreptul exclusiv de a autoriza expoatarea
inven]iei de c`tre titularul unei inven]ii de
perfec]ionare
Ra]iunea instituirii acestui drept decurge din leg`tura indisolubil`
dintre brevetul principal [i brevetul de perfec]ionare. |n cazul refuzului
nejustificat, titularul dreptului de perfec]ionare va putea ac]iona pe
calea dreptului comun pentru a pune cap`t abuzului de drept.
 DPI31

3) Dreptul privind recunoa[terea calit`]ii de

adev`rat creator, ca drept ce decurge firesc din
calitatea de autor
Acest drept moral are un caracter absolut personal, inalienabil [i
imprescriptibil. Spre deosebire de dreptul de autor propriu-zis, \n
cazul inven]iilor dreptul la calitatea de autor se na[te din momentul
concretiz`rii actului de crea]ie, dar el este condi]ionat de eliberarea
titlului depozit. |n acest temei, inventatorului i se recunoa[te dreptul
de a i se men]iona numele [i calitatea \n brevetul eliberat, \n carnetul
de munc`, \n alte acte [i publica]ii \n care se face vorbire cu privire la
inven]ia sa.
|n situa]ia \n care titularul brevetului este o alt` persoan` dec\t
inventatorul, acesta are dreptul de a i se elibera un duplicat al
brevetului.
|n cazul \n care brevetul este eliberat unei organiza]ii, dreptul de
divulgare are anumite particularit`]i, iar autorul are obliga]ia de a
informa unitatea cu privire la stadiul realiz`rii inven]iei.
4) Dreptul de a cere revalidarea brevetului \n
cazul dec`derii din drepturi a titularului de
brevet ca urmare a neplatei taxelor
Invalidarea se public` de c`tre OSIM. |n aceast` situa]ie, inven]ia
poate fi utilizat` de ter]i [i nu poate fi transmis` dec\t cu patrimoniul
celui care utilizeaz` inven]ia.
5) Dreptul de a renun]a \n tot sau \n parte la
brevet
De regul`, protec]ia prin brevet \nceteaz` la expirarea valabilit`]ii
acestuia.
Legea permite renun]area la drepturi, inclusiv la brevet.
Renun]area se poate face pe baza unei declara]ii scrise [i \nregistrate
la OSIM. Inven]ia sau partea din inven]ie la care s-a renun]at poate fi
exploatat` liber de c`tre p`r]i. Renun]area produce efecte \ncep\nd
cu \nregistrarea la OSIM a cererii.
Drepturile [i protec]ia pot \nceta [i ca urmare a anul`rii \n tot sau \n
parte a brevetului. Cererea de anulare se poate face de persoana
interesat` \n tot cursul de valabilitate a brevetului, iar competen]a de
solu]ionare revine Tribunalului Bucure[ti.
6) Dreptul de a beneficia de asisten]a unui
consilier autorizat \n proprietate industrial`
Regulamentul de aplicare a legii prevede condi]iile pe care o
persoan` trebuie s` le \ndeplineasc` pentru a avea calitatea de
consilier \n materie de brevete, fiind prev`zute [i situa]iile \n care se
acord` asisten]`.
7) Dreptul de divulgare a inven]iei
Apa]ine inventatorului [i succesorilor lui \n drepturi [i poate fi
exercitat p\n` la publicarea descrierii inven]iei de c`tre OSIM. Acest
drept comport` unele restr\ngeri \n cazul inven]iilor cu caracter secret.
Atribuirea caracterului secret se face cu \n[tiin]area inventatorului
c`ruia i se acord` o compensa]ie material`.
Persoana fizic`/juridic` ce solicit` eliberarea brevetului poate
solicita ca OSIM s` nu publice inven]ia p\n` la o anumit` dat`. |n cazul
atribuirii caracterului secret, OSIM asigur` p`strarea acestui
caracter, \n acord cu legisla]ia privitoare la ap`rarea secretului de
stat.
 DPI32

8) Dreptul de a beneficia de credite \n valut`

pentru plata taxelor necesare brevet`rii \n
str`in`tate a inven]iei
|nainte de formarea unui depozit \n str`in`tate, cererea de brevet
trebuie \nregistrat` \n ]ar`, iar OSIM trebuie \n[tiin]at cu privire la
inten]ia declan[`rii procedurii \n str`in`tate.
B. Drepturi patrimoniale
Inventatorul are drepturi patrimoniale care se stabilesac pe baz`
de contract, renun]\ndu-se astfel la sistemul recompenselor care era
consacrat anterior.
C. Obliga]ii
Pe l\ng` aceste drepturi, se prev`d [i anumite obliga]ii care revin
inventatorului:
1) Obliga]ia de acorda la cerere titularului de
brevet asisten]` tehnic` pentru punerea \n
aplicare a inven]iei
Condi]iile privind modalit`]ile [i cadrul respect`rii acestei obliga]ii
se stabilesc prin contract. |n acest mod se urm`re[te aplicarea
inven]iei \ntr-o manier` unitar`.
2) Obliga]ia de a pl`ti taxele de men]inere \n
vigoare a brevetului
Taxele de brevetare ale persoanei fizice/juridice se pl`tesc \n valut`
\n contul OSIM.
III.2.4. Transmiterea drepturilor
Drepturile patrimoniale ce decurg din realizarea unei inven]ii s\nt
transmisibile \n tot sau \n parte. Pot fi transmise:
dreptul la acordarea brevetului de inven]ie \n cazul \n care actul
de transmitere intervine \nainte de pronun]area deciziei cu privire
la acordarea brevetului;
dreptul asupra brevetului atunci c\nd obiectul transmiterii \l
formeaz` brevetul; actul se poate \ncheia dup` eliberarea
brevetului pe toat` durata de validitate a acestuia;
dreptul exclusiv de exploatare [i celelalte drepturi patrimoniale.
Cel mai frecvent caz de transmitere a drepturilor patrimoniale se
realizeaz` prin contractul de licen]`.
A. Contractul de cesiune
Cesiunea a fost considerat` ca o form` de v\nzare, ceea ce a
determinat aplicarea dispozi]iilor din dreptul comercial.
Cesiunea poate fi definitiv` sau temporar`, titularul brevetului
rezerv\ndu-[i dreptul de a prelua brevetul dup` expirarea termenului
fixat.
Dup` aspectul \ntinderii, cesiunea poate fi total` sau par]ial`.
Cesiunea total` vizeaz` \ntregul brevet [i \ntregul teritoriu pe care
inven]ia este protejat`. Cesiunea poate fi par]ial`:
sub aspect teritorial dac` se refer` numai la o parte din teritoriul
pe care inven]ia este protejat`;
sub aspectul aplica]iilor atunci c\nd inven]ia este susceptibil` de
mai multe aplica]ii [i numai unele dintre acestea formeaz` obiectul
transmisiunii;
sub aspectul con]inutului dreptului transmis un brevet nul nu va
putea forma obiectul contractului de cesiune.
Cesiunea poate fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.
 DPI33

Prin cesiune se transfer` \n patrimoniul cesionarului dreptul de

proprietate asupra brevetului [i dreptul la ac]iune \n contrafacere. Nu
pot fi transmise drepturile personale nepatrimoniale.
Contractul de cesiune d` na[tere unor obliga]ii specifice \n sarcina
p`r]ilor.
Cedentul va avea \n principal obliga]ia de a remite obiectul
contractului, ceea ce implic` tolerarea actelor de exploatare ale
cesionarului. De asemenea, este ]inut s` respecte [i obliga]ia de
garan]ie \mpotriva viciilor ascunse ale obiectului contractului [i
\mpotriva evic]iunii. Cu toate acestea, nu este interzis` includerea \n
contract a mai multor clauze de negaran]ie; cesiunea f`c\ndu-se pe
riscul cesionarului dup` cedarea brevetului, cedentul nu mai are
dreptul s` exploateze inven]ia; \n caz contrar cesionarul poate s`
invoce garan]ia evic]iunii sau poate recurge la ac]iunea \n
contrafacere.
Cesionarul are \n principal obliga]ia de a pl`ti pre]ul dac` cesiunea
s-a f`cut cu titlu oneros.
B. Contractul de licen]`
Reprezint` o form` specific` prin care se realizeaz` transferul de
tehnologie; este acordul prin care titularul unui drept de proprietate
industrial` concede unei alte persoane, \n tot sau \n parte, folosin]a
dreptului s`u exclusiv de exploatare \n schimbul pl`]ii de redeven]e.
Licen]a poate fi concedat` [i de coproprietarul sau de uzufructuarul
unui brevet. Este permis` concedarea unui num`r nelimitat de licen]e
asupra aceluia[i brevet.
Contractul de licen]` se caracterizeaz` prin aceea c` este
consensual, nesupus unor formalit`]i, [i se \ncheie pe durat`
nedeterminat`. Contractul \nceteaz` s` produc` efecte prin anularea
brevetului sau rezolu]iune. De regul`, contractul de licen]` este cu titlu
oneros, dar poate fi [i cu titlu gratuit. Fiind \ncheiat intuitu personae,
este inadmisibil transferul dreptului dob\ndit de beneficiar f`r`
consim]`m\ntul titularului brevetului.
Dup` natura obiectului, contractul de licen]` poate fi: de brevet, de
men]inere de licen]` sau poate avea ca obiect un desen sau model
industrial. |n func]ie de caracterul lor, contractele pot fi de licen]`
exclusiv` sau neexclusiv`, iar dup` teritoriul pe care produc efecte pot
fi licen]e limitate (par]iale) sau nelimitate (totale).
Transmisiunea produce efecte fa]` de ter]i din momentul
\nregistr`rii la OSIM.
Dreptul exclusiv de exploatare al titularului unui brevet este
asociat cu obliga]ia de exploatare, prin care se protejeaz` interesul
societ`]ii de a beneficia de progresul asigurat prin folosirea inven]iei.
Dac` o inven]ie nu a fost aplicat` sau aplicat` insuficient \n ]ar`, iar
titularul brevetului nu poate justifica atitudinea pasiv`, legea permite
solicitarea acord`rii licen]elor obligatorii.
Cererea de acordare a licen]ei obligatorii se poate formula de
persoana interesat` [i se adreseaz` Tribunalului Municipiului Bucure[ti
dup` 4 ani de la \nregistrarea cererii sau dup` 3 ani de la eliberarea
brevetului, socotindu-se termenul care expir` cel mai t\rziu. Legea
prevede expres c` licen]a obligatorie este neexclusiv` [i este acordat`
cu determinarea strict` a duratei, nivelului redeven]elor [i drepturilor
b`ne[ti cuvenite inventatorului.
Licen]a obligatorie \[i produce efectele din momentul \nregistr`rii la
OSIM.
 DPI34

III.3. Inova]iile
Nu- i !!!
Din DEX:
Inova]ie = schimbare, noutate prefacere; rezolvare a unei probleme
de tehnic` sau de organizare a muncii \n scopul \mbun`t`]irii
(productivit`]ii) muncii, perfec]ion`rii tehnice sau ra]ionaliz`rii
solu]iilor aplicate.
Inven]ie = rezolvare sau realizare tehnic` dintr-un domeniu al
cunoa[terii care prezint` noutate [i progres fa]` de stadiul cunoscut
p\n` atunci.
III.4. M`rcile [i indica]iile geografi ce
Semnele distinctive formeaz` o categorie de obiecte ale propriet`]ii
industriale caracterizate printr-o func]ie comun` aceea de a permite
identificarea rapid` a provenien]ei unor produse [i diferen]ierea unor
produse identice sau asem`n`toare, dar care provin de la produc`tori
diferi]i. Al`turi de semnele distinctive propriu-zise care s\nt m`rcile [i
indica]iile geografice mai s\nt protejate numele comercial, emblema,
titlurile de periodice.
III.4.1. M`rcile
Potrivit Legii nr. 84/1998, marca este un semn susceptibil de
reprezentare grafic`, servind la deosebirea produselor sau serviciilor
unor persoane fizice sau juridice de cele apar]in\nd altor persoane.
Valoarea m`rcii const` \n informa]ia pe care o furnizeaz`
consumatorului privitor la originea produselor, permi]\ndu-i s` le
deosebeasc`.
A. Func]iile m`rcii
Marca \ndepline[te mai multe func]ii:
1) Func]ia de diferen]iere a produselor
Marca individualizeaz` produsele aflate pe pia]`, pun\nd pe
produc`tor la ad`post de situa]ia ca marca s` fie utilizat` de concure]ii
s`i. Sub acest aspect, marca devine un instrument de atragere a
clientelei prin aprecierea de care se bucur` \n r\ndul cump`r`torilor. |
ncep\nd prin a diferen]ia subiectele de marc`, ajunge s` diferen]ieze
obiectele sau subiectul material al drepturilor respective, fenomen
numit obiectivizarea m`rcii. Astfel, func]ia de diferen]iere a
produc`torului a devenit o func]ie de diferen]iere [i identificare a
produselor.
2) Func]ia de concuren]`
Contribuind la individualizarea produselor unui anumit produc`tor [i
fiind un semn exterior al valorii lor, marca permite orientarea op]iunii
cump`r`torului c`tre produse care au dob\ndit o bun` reputa]ie. Astfel,
unele m`rci au ajuns s` se identifice cu produsul. Acest mecanism
consolideaz` func]ia de concuren]`, func]ie care s-a simplificat p\n` la
denaturare odat` cu dezvoltarea publicit`]ii, deoarece marca a devenit
un mijloc de presiune asupra cererii, prin diferen]ierea artificial` a
produselor combinate cu publicitatea excesiv`. De la diferen]ierea
produselor unor \ntreprinderi s-a ajuns la diferen]ierea m`rcilor
aceleia[i \ntreprinderi pentru acela[i produs, ca urmare a multiplic`rii
modelelor, titlurilor, paletei coloristice sporindu-se v\nzarea \n jurul
m`rcii diversificate. Abuzul publicitar tinde s` suplineasc` diferen]ierea
obiectiv` cu diferen]ierea subiectiv`.
 DPI35

3) Func]ia de garan]ie a calit`]ii

Este indisolubil legat` de func]ia de concuren]`. Cu ajutorul m`rcii,
consumatorul ajunge s` identifice un anumit produs pe care \l prefer`
datorit` calit`]ilor sau modului de prezentare. Marca devine pentru
consumator o garan]ie a calit`]ii constante a unui anumit produs, f`r`
ca aceast` garan]ie s` fie de natur` juridic`. Prin marc` se stabile[te o
leg`tur` \ntre produc`tor [i consumator. Nemen]inerea calit`]ii de c`tre
produc`tor nu atrage o sanc]iune juridic`, ci determin` cump`r`torul
s`-[i reorienteze op]iunea c`tre alte produse.
|n unele domenii (mod`, cosmetice etc.) unele m`rci devin un
adev`rat simbol al calit`]ii. |n mod obi[nuit, consumatorul nu are la
dispozi]ie elementele necesare spre a constata singur calitatea
produselor aflate pe pia]`, fiind informat numai pe cale publicitar`.
Astfel, diferen]ierea produselor \n mod obiectiv, pe baza calit`]ii, se
transform` \n diferen]iere subiectiv`, bazat` pe credin]a
cump`r`torului, ceea ce \l face s` prefere o anumit` marc` cu
convingerea c` ea corespunde unei calit`]i superioare.
4) Func]ia de organizare a pie]ii
|n interac]iunea dintre produc]ie [i consum, marca apare ca un
instrument de organizare a pie]ii, ca mijloc de corelare a cererii [i
ofertei. Aceast` func]ie se reflect` \n special asupra distribu]iei, prin
reducerea rolului distribuitorului la simplul atribut al aprovizion`rii, fie
prin transformarea sa \ntr-un responsabil al calit`]ii produsului. Noile
forme de distribu]ie (autoserviri) reflect` faptul c` marca se vinde
singur`, astfel \nc\t distribuitorii [i-au creat m`rci proprii ori revendic`
exclusivitatea m`rcii produc`torului pe pia]`. Cerin]ele economice [i
comerciale au transformat marca \n principalul instrument al
marketing-ului.
5) Func]ia de monopol
Func]ia de concuren]` [i organizare a pie]ii se transpune \n
anumite condi]ii \ntr-o func]ie de monopol, fiind sprijinit` \n acest sens
de func]ia de reclam`. Tendin]a prolifer`rii artificiale a m`rcilor
produc`torilor [i aceea de asigurare a exclusivit`]ii distribuirii au
condus la transformarea concuren]ei stimulatoare \n concuren]` de
monopol.
Multiplicarea m`rcilor aceluia[i produc`tor pentru acela[i tip de
produse, f`r` s` existe o diferen]iere obiectiv`, devine cu timpul o fr\n`
a produc]iei. Crearea de prea multe variet`]i limiteaz` randamentul
m`rcilor, ceea ce determin` o sl`bire a m`rcii. Produc`torul tinde s`
pretind` exclusivitatea distribu]iei [i s` influen]eze pre]ul.
Func]ia de monopol influen]eaz` [i structura cererii, care devine tot
mai complex`, orient\ndu-se spre produse inutile. Marca ajunge s`
denatureze concuren]a, consolid\nd un privilegiu nejustificat pentru
m`rcile mari.
6) Func]ia de reclam`
Pentru consumator marca ajunge s` devin` un simbol legat direct
de reputa]ia unui produs, astfel \nc\t ceea ce se impune
cump`r`torului este \n primul r\nd marca \n raport de provenien]a sau
calitatea produsului. Aceast` func]ie a ap`rut prin deta[area m`rcii de
produsul destinat s`-l individualizeze. For]a reclamei ]ine de \ns`[i
originalitatea m`rcii, de impresia pe care o produce asupra
consumatorului. Prin for]a de atrac]ie pe care a dob\ndit-o, marca
devine un element autonom al schimbului comercial, dep`[ind stadiul
de element accesoriu al produsului .
 DPI36

7) Func]ia de protec]ie a consumatorului

Pentru consumator marca presupune o calitate constant`; de
aceea este important s` existe o informare corect` a consumatorului,
astfel \nc\t s` fie protejat \mpotriva \n[el`ciunii.
***
|n cadrul reuniunii de exper]i de la Geneva (1978) s-a ajuns la
concluzia c` este necesar` o reconsiderare a concuren]ei neloiale,
care s` permit` consumatorului s`-[i valorifice singur sau prin
intermediul unor asocia]ii drepturile sale. Av\nd \n vedere c` func]ia
de garan]ie a calit`]ii produsului nu are o semnifica]ie important`, este
necesar` reprimarea practicilor abuzive, \n primul r\nd prin corecta
informare a consumatorului.
B. Semnele prin care pot fi constituite m`rcile
|n art. 3 lit. a din Legea nr. 84/1998 s\nt enumerate exemplificativ:
cuvintele (numele de persoane), desenele, literele, cifrele, elementele
figurative, formele tridimensionale, forma produsului sau ambalajului,
combina]ia de culori sau o combina]ie a acestor semne.
C. Clasificarea m`rcilor
Clasificarea m`rcilor prezint` importan]` sub aspectul regimului
juridic, \n special cu privire la condi]iile de valabilitate [i aprecierea
eventualelor \nc`lc`ri.
Sub aspectul destina]iei economice, m`rcile pot fi de fabric`
(individualizeaz` produc`torii) [i de comer] (individualizeaz`
comercian]ii). At\t m`rcile de fabrica]ie, c\t [i cele de comer] se refer`
la produse, deosebindu-se astfel de m`rcile de serviciu menite s`
individualizeze prest`rile de servicii.
Dup` titularul dreptului la marc`, se disting:
m`rci individuale m`rci care au drept subiect o persoan` fizic`
sau juridic` determinat`;
m`rci colective apar]in unui grup de unit`]i care desf`[oar` o
activitate industrial` sau comercial`, dup` ce au c`zut de comun
acord asupra m`rcii colective, dar care autorizeaz` aplicarea lor
(de obicei) al`turi de marca individual`, cu condi]ia respect`rii
calit`]ii.
Dup` caracterul lor, deosebim m`rci facultative [i obligatorii,
caracter care depinde de func]ia lor economic`. Majoritatea
legisla]iilor consacr` caracterul facultativ al m`rcilor, cu titlu de
excep]ie fiind reglementat` [i obliga]ia de marcare.
|n raport cu modul de alc`tuire se disting:
marca simpl` alc`tuit` dintr-un singur semn, nume, denumire;
marca combinat` (mai des utilizat` deoarece asigur` mai bine
caracterul distinctiv) compuse sau complexe, dup` cum
elementele combinate s\nt de aceea[i natur` sau de natur` diferit`.
|n func]ie de natur`, m`rcile pot fi:
m`rci verbale alc`tuite din cuvinte scrise;
m`rci figurative alc`tuite din reprezent`ri grafice.
Prin Conven]ia de la Paris se reglementeaz` [i marca agentului sau
reprezentatului, aceasta fiind o marc` folosit` de distribuitor (spre
deosbire de produsele importate [i expediate cu marca
produc`torului).
De[i ini]ial marca a constituit un semn distinctiv pentru produsul
finit, \n prezent este utilizat` [i pentru materii prime sau intermediare.
Acest tip de marc` este numit \n doctrin` marc` \nso]itoare.
Pe l\ng` aceast` categorie de m`rci a c`ror existen]` este stabilit`
prin doctrin`, prin lege se consacr`:
 DPI37

marca anterioar` reprezent\nd marca \nregistrat`, precum [i

marca depus` pentru a fi \nregistrat` cu condi]ia \nregistr`rii
ulterioare;
marca marc` larg recunoscut` \n Romnia la data
depunerii unei cereri de \nregistrare sau la data priorit`]ii
revenditat` \n cerere;
marca colectiv` destinat` a servi la deosebirea produselor sau
serviciilor membrilor unei asocia]ii de pprodusele sau serviciile
apar]in\nd altor persoane;
marca de certificare indica faptul c` produsul sau serviciul pentru
care este utilizat` s\nt certificate de titularul m`rcii \n ceea ce
prive[te calitatea, precizia, modul de fabrica]ie ori alt`
caracteristic`.
Pentru a beneficia de protec]ie, m`rcile trebuie s` \ndepineasc`
mai multe condi]ii:
Distinctivitatea implic` originalitate [i noutate.
Semnul nu trebuie s` fie banal, lipsit de individualitate.
Originalitatea nu presupune un caracter absolut \n spa]iu [i timp ce
se apreciaz` \n raport de obiectul pe care urmeaz` s`-l identifice.
Lipse[te aceast` tr`s`tur` \n cazul semnelor prea simple sau al
celor descriptive (care se refer` exclusiv la natura, condi]iile
fabric`rii, calitatea sau alt` tr`s`tur` a produsului).
Exclusivitatea potrivit acestei condi]ii, nu pot fi \nregistrate ca
m`rci semnele care cuprind indica]ii false sau \n[el`toare cu privire
la zona geografic`, natura sau calitatea produsului, dac` acestea
s\nt de natur` s` creeze confuzii.
Disponibilitatea presupune ca semnul s` nu fi apar]inut anterior
altei persoane. Nu este protejabil` marca identic` cu o marc`
anterioar` dac` \nso]esc acela[i produse, deoarece exist` riscul
confuziei.
Prin lege se prevede expres c` natura produselor sau serviciilor
pentru care se solicit` \nregistrarea m`rcii nu constituie nici un
obstacol la \nregistrarea acesteia.
D. Subiectul dreptului la marc`
Dreptul la marc` apar]ine persoanei fizice sau juridice care a depus
prima cererea de \nregistrare a m`rcii [i care desf`[oar` activit`]i de
comer] sau industrie. Dreptul la marc` poate apar]ine mai multor
persoane care exercit` \mpreun` o activitate de comer] sau industrie.
Aceste dispozi]ii privesc m`rcile individuale. C\t prive[te m`rcile
colective, acestea apar]in membrilor unei asocia]ii.
E. Drepturile conferite de marc`
O problem` controversat` legat` de marc` este aceea a
caracterului absolut sau relativ, respectiv dac` acest drept este
opozabil erga omnes sau numai fa]` de ceilal]i concuren]i. Opinia
majoritar` sus]ine caracterul absolut al dreptului la marc`.
Spre deosebire de dreptul n`scut din brevetul de inven]ie, dreptul
la marc` poate fi prelungit nelimitat \n timp.
Acest drept se caracterizeaz` prin teritorialitate, ceea ce
presupune c` protec]ia se extinde la \ntregul teritoriu na]ional, dar
ceea ce este specific este faptul c` are [i voca]ie de universalitate.
Dezvoltarea comer]ului interna]ional a determinat o extindere a
protec]iei m`rcilor dincolo de limitele teritoriale.
Principalele prerogative ale dreptului de marc` s\nt:
dreptul exclusiv de a folosi sau exploata semnul ales ca marc`;
dreptul de a interzice folosirea aceluia[i semn de c`tre ter]i.
 DPI38

Prin lege s\nt reglementate cazurile \n care titularul m`rcii poate

solicita instan]elor de judecat` s` interzic` ter]ilor folosirea m`rcii f`r`
consim]`m\ntul titularului:
\n cazul unor semne identice cu marca pentru acela[i fel de
produse sau servicii;
c\nd datorit` asem`n`rii cu marca s-ar putea crea confuzii;
\n cazul aplic`rii m`rcii pe produsele sau ambalajele altui
produc`tor, \n situa]ia utiliz`rii semnului pe documente sau pentru
publicitate [.a.
Exercitarea dreptului se poate face numai dup` publicarea m`rcii.
Folosirea unei m`rci \n raport cu func]iile ce \i s\nt recunoscute
impune limite exerci]iului dreptului titularului. Potrivit legii, titularul
unei m`rci \nregistrate nu se poate opune:
actelor de comer] av\nd ca obiect produse ce poart` marca \n cazul
produselor ce au fost puse \n circula]ie cu acordul acestuia;
indic`rii numelui [i adresei titularului de c`tre un ter] \n cadrul
activit`]ii comerciale;
folosirii indica]iilor privind originea geografic`, valoarea, calitatea
produselor etc.;
folosirii m`rcii, dac` acest lucru este necesar pentru a indica
destina]ia produsului, situa]ie ivit` \n special \n cazul pieselor
deta[abile.
|n toate cazurile, folosirea m`rcii de c`tre un ter] trebuie s` se fac`
potrivit practicilor loiale.
F. Transmiterea dreptului asupra m`rcii
Marca este un bun transmisibil at\t cu titlu oneros, c\t [i cu titlu
gratuit, \n tot sau \n parte. Pe toat` durata de protec]ie, marca poate
fi transmis` prin cesiune sau licen]`, precum [i \n cazul urm`ririi silite
a debitorului titular al m`rcii.
Contractul de cesiune este contractul prin care cesionarul
dob\nde[te totalitatea drepturilor titularului asupra m`rcii. |n cazul
cesiunii, drepturile pot fi transmise [i independent de fondul de
comer] \n care este \ncorporat` marca. Cesiunea se poate face \n
raport de toate produsele sau serviciile pentru care este \nregistrat`
marca sau numai pentru o parte dintre acestea. Pentru a evita riscul
de confuzie, m`rcile identice sau similare apar]in\nd aceluia[i titular
nu pot fi transmise dec\t prin cesiune total` fa]` de o singur`
persoan`. Cesiunea se \ncheie \n scris [i devine opozabil` ter]ilor din
momentul \nregistr`rii \n Registrul na]ional al m`rcilor.
|n cazul licen]ei, titularul m`rcii poate s` autorizeze ter]ele
persoane s` foloseasc` marca \n raport de anumite limite teritoriale.
Contractul de licen]` este contractul \n temeiul c`ruia titularul unei
m`rci transmite altei persoane dreptul de a aplica sau ata[a marca pe
produsele pe care le fabric` sau le pune \n circula]ie.
Licen]a poate fi:
licen]` exclusiv` c\nd titularul se oblig` s` nu mai acorde alte
licen]e ter]ilor;
licen]` simpl` (neexclusiv`);
licen]` reciproc` \ntre p`r]i intervine \n]elegerea de a pune \n
circula]ie un nou produs sub aceea[i marc`.
Licen]iatul care a \nc`lcat clauzele contractuale poate fi ac]ionat \n
justi]ie de titularul m`rcii \n ceea ce prive[te durata folosirii, aspectele
m`rcii, natura produselor [i serviciilor pentru care s-a acordat ori
calitatea acestora.
Prin lege, licen]iatul este obligat:
 DPI39

s` foloseasc` marca pentru produsele pentru care s-a convenit prin

contractul de licen]`;
s` fac` men]iunea prin licen]` al`turi de marca aplicat` pe produs
a[a cum s-a convenit prin contract.
Licen]a devine opozabil` din momentul \nregistr`rii \n Registrul
na]ional al m`rcilor.
G. Stingerea dreptului asupra m`rcii
Poate interveni ca urmare a voin]ei manifestate de titularul m`rcii
sau ca urmare a cererii formulate de orice ter] interesat. Legea
recunoa[te dreptul titularului de a renun]a la marc` pentru toate
produsele pentru care a fost \nregistrat` sau numai pentru o parte din
produse. Renun]area la marc` este supus` \nregistr`rii la OSIM [i \[i
produce efectele din momentul \nscrierii \n Registrul na]ional al
m`rcilor. Dac` marca a format obiectul unui contract de licen]`,
titularul are obliga]ia de a notifica licen]iatului faptul c` are aceast`
inten]ie.
Pe toat` durata protec]iei, orice persoan` interesat` se poate
adresa Tribunalului Municipiului Bucure[ti pentru a cere dec`derea
titularului m`rcii din drepturi dac`:
\n mod nejustificat marca nu a fost folosit` \n Romnia timp de 5
ani;
dac` dup` \nregistrare marca a devenit uzual` \n comer] cu un
produs sau serviciu pentru care a fost \nregistrat`;
dac`, dup` \nregistrare, ca urmare a folosirii m`rcii exist`
posibilitatea inducerii \n eroare a publicului;
\n cazul m`rcii \nregistrate de o persoan` f`r` calitate.
Stingerea efectiv` a dreptului produce efecte din momentul
r`m\nerii definitive a hot`r\rii judec`tore[ti.
Persoanele interesate pot solicita Tribunalului Municipiului Bucure[ti
anularea \nregistr`rii m`rcii, \n cazul nerespect`rii condi]iilor prev`zute
de lege, c\nd solicitarea \nregistr`rii s-a f`cut cu rea credin]`, c\nd este
prejudiciat renumele sau imaginea unei persoane sau c\nd se aduce
atingere unui drept de proprietate intelectual` dob\ndit anterior.
H. M`rcile colective
|nregistrarea acestor m`rci poate fi solicitat` de asocia]iile de
fabrican]i, produc`tori, comercian]i sau prestatori de servicii ca
subiec]i ai dreptului la m`rci colective. Procedura [i condi]iile
\nregistr`rii acestor m`rci prezint` unele particularit`]i.
Odat` cu depunerea ducomenta]iei de \nregistrare a m`rcii, trebuie
s` se depun` [i regulamentul de folosin]` a m`rcii.
I. M`rcile de certificare
Subiectul acestei m`rci poate fi persoana juridic` legal abilitat` s`
exercite controlul produselor sau serviciilor cu privire la calitate sau la
alte caracteristici. Pe l\ng` documenta]ia obi[nuit` este necesar`
depunerea regulamentului de folosire din care s` rezulte modalitatea
de desf`[urarea a activit`]ii de certificare.
III.4.2. Indica]iile geografi ce
Indica]ia geografic` este acea denumire care serve[te la
identificarea unui produs originar dintr-o ]ar`, regiune, localitate, \n
cazurile \n care o reputa]ie sau caracteristic` a produsului este real
legat` de locul produc]iei.
Importan]a acordat` acestei indica]ii se bazeaz` pe calit`]ile care o
deosebesc sub aspectul unei anumite tradi]ii sau a unor condi]ii
naturale. Specific indica]iilor geografice este caracterul teritorial [i
 DPI40

caracterul colectiv. Indica]iile geografice se refer` la un teritoriu

determinat [i pot privi [i produse agricole. De asemenea, desemneaz`
un drept colectiv deoarece apar]in unei unit`]i teritoriale sau unei
colectivit`]i de persoane.
|nregistrarea indica]iilor geografice poate fi cerut` de asocia]iile de
produc`tori care desf`[oar` o activitate de produc]ie \n zon` pentru
produsele indicate \n cerere. |n cazul \nregistr`rii, Ministerul
Agriculturii certific` indica]ia geografic` a produsului. Nu pot fi
\nregistrate indica]iile care nu \ndeplinesc condi]iile prev`zute prin
defini]ie (care nu s\nt calit`]i generice ale produsului, care s\nt
susceptibile de a crea confuzie sau care contravin bunelor moravuri
sau ordinii publice).
Dreptul de folosire se dob\nde[te prin \nregistrare \n Registrul
na]ional al indica]iilor geografice, iar dreptul de utilizare se acord` pe
un termen de 10 ani, cu posibilitatea re\nnoirii. Spre deosebire de
marc`, indica]ia geografic` nu poate face obiectul transmisiunii. Pe
l\ng` posiblitatea de a solicita anularea, legea recunoa[te [i
posibilitatea de a cere dec`derea din drept a persoanei interesate s`
foloseasc` indica]ia geografic`.
III.5. Modelele de utilitate, desenele [i
modelele industriale
Modelele de utilitate s\nt inova]ii tehnice care printr-o form` nou`
de dispozitiv sau mecanism au un rol utilitar. Constituie o varietate de
inven]ii, fiind denumite [i mici inven]ii, dar, spre deosebire de acestea,
nu presupun o activitate inventiv` [i au o durat` de protec]ie mai
redus`. Protec]ia modelelor de utilitate este expres prev`zut` prin
Conven]ia de la Paris pentru protec]ia crea]iei industriale.
Modelele [i desenele industriale s\nt crea]ii de form` prin care se
realizeaz` individualizarea produselor industriale printr-un element
estetic. Desenele [i modelele industriale apar]in prin destina]ie [i mod
de reproducere dreptului de proprietate industrial`, iar prin natura
efortului creator apar]in dreptului de autor. Pornind de la aceast` dubl`
natur`, modelele [i desenele industriale au fost denumite art` aplicat`
sau art` aplicat` la industrie.
Desenele s\nt ansambluri de linii [i culori care produc un efect
decorativ nou.
Modelele industriale s\nt forme sau aspecte plastice care se
realizeaz` pe suprafe]e plane sau \n spa]iu.
|n literatura de specialitate s-a sus]inut c` atunci c\nd leg`tura
dintre forma [i efectul tehnic este indisolubil` se va aplica regimul
brevetelor de inven]ii. Dac` efectul tehnic se ob]ine [i prin folosirea
altei forme dec\t cea utilizat`, protec]ia va fi ca model sau desen
industrial.
Pe plan interna]ional exist` trei sisteme de protec]ie:
1. sistemul cumulului de protec]ie potrivit c`ruia autorul poate
invoca simultan dreptul de protec]ie specific [i protec]ia conform
dreptului de autor;
2. sistemul cumulului par]ial \n care modelele [i desenele
industriale beneficiaz` at\t de protec]ia specific`, dar [i de protec]ia
dreptului de autor, \ns` ultima form` este condi]ionat` de existen]a
unui element de originalitate;
3. sistemul protec]iei specifice.
Legisla]ia rom#n` \n vigoare se bazeaz` pe sistemul cumulului de
protec]ie, fapt prev`zut expres de lege. Aceast` prevedere se
coroboreaz` cu principiile potrivit c`rora dreptul asupra desenelor [i
 DPI41

modelelor industriale este recunoscut prin eliberarea unui titlu,

organul competent s`-l elibereze fiind OSIM. Titlul de protec]ie \l
constituie certificatul de \nregistrare a desenului sau modelului
industrial. Dreptul de a solicita eliberarea titlului apar]ine exclusiv
autorului sau succesorului s`u \n drepturi.
A. Obiectul protec]iei
Legea prevede c` va putea fi \nregistrat ca desen sau model
industrial aspectul nou al unor produse av\nd o func]ie util`, f`r`
\ngr`diri \n ce prive[te noutatea; condi]ia se consider` \ndeplinit`
dac`, anterior datei de constituire a depozitului, modelul sau desenul
nu a fost f`cut public \n ]ar` sau str`in`tate.
Ceea ce deosebe[te modelul de utilitate de modelul sau desenul
industrial este faptul c` prima categorie reprezint` o solu]ie tehnic`,
pe c\nd ultimele reprezint` solu]ii estetice.
Cu privire la func]ia utilitar`, se consider` c` un model sau desen
\ndepline[te aceast` condi]ie dac` obiectul \n care a fost \ncorporat
poate fi folosit \ntr-un scop oarecare, fie el decorativ.
B. Condi]iile de form` ale protec]iei
Toate legisla]iile care reglementeaz` protec]ia specific` a modelelor
[i desenelor industriale o condi]ioneaz` de \ndeplinirea formalit`]ilor
de depozit sau de \nregistrare prealabil`.
Legea rom#n` \n vigoare consacr` principiul caracterului atributiv
al depozitului potrivit c`ruia dreptul inovativ asupra modelului sau
desenului se na[te prin faptul \nregistr`rii. Cererea de \nregistrare
\nso]it` de reprezentarea grafic` a desenului sau modelului industrial
se public` \n Buletinul oficial de proprietate intelectual` al OSIM \n
termen de 6 luni de la constituirea depozitului. |n 6 luni de la
publicare, cererea de \nregistrare este supus` analizei unei comisii de
specialitate din cadrul OSIM, care se va pronun]a prin hot`r\re de
admitere sau respingere. |n 30 de zile de la r`m\nerea definitiv` a
hot`r\rii de admitere se elibereaz` certificatul de \nregistrare. Ter]ii
interesa]i pot formula obiec]ii la \nregistrare.
Drepturile [i obliga]iile autorului de desene [i modele industriale
s\nt cele ale tuturor creatorilor de opere industriale. Aceste drepturi se
sting la expirarea duratei de protec]ie sau prin abandonarea lor.
Transmiterea drepturilor patrimoniale privind desenele [i modelele
industriale nu este supus` unor formalit`]i speciale.
III.6. Concuren]a neloial` 2

2
de s`pat