Sunteți pe pagina 1din 10

Analiza intern a unei firme

Examinarea factorilor care determin succesul sau eecul unei firme (afaceri), a determinat
cearea unor metodologii specifice de analiz i diagnosticare a activitii firmei (afacerii).
Managementul strategic este procesul prin care o firm poate obine efecte materializate n
creterea semnificativ a performantelor sale, n consolidarea poziiei ei pe pia i anume prin
elaborarea, implementarea i controlul strategiei firmei n vederea realizrii misiunii asumate i
asigurrii avantajului competitiv.
Formularea strategiei firmei este procesul prin care managementul firmei definete misiunea ei
strategic, deduce obiectivele strategice necesare realizrii misiunii, alege strategia adecvat
atingerii obiectivelor i precizeaz modalitile punerii n oper a acesteia. Luarea deciziilor
strategice privind definirea misiunii firmei, stabilirea obiectivelor strategice i a strategiei
necesare atingerii lor, aplicarea planului care materializeaz strategia respectiv, se bazeaz pe
un amplu proces de analiz i evaluare a mediului de aciune a firmei, a situaiei competitivitii
ei n acest mediu i a situaiei firmei, a capacitii acesteia de a nfrunta schimbrile produse n
mediu.
Managementului strategic i este specific, n esen, analiza continu, pe de o parte, a mediului
extern al firmei pentru a anticipa sau sesiza la timp schimbrile din cadrul acestuia iar pe de alt
parte, a situaiei interne a firmei pentru a evalua capacitatea ei de a face fa schimbrilor.
Analiza SWOT este o metod de analiz a mediului, a competitivitii i a firmei. Analiza
SWOT este un proces foarte simplu, care ofer o nelegere profund a problemelor poteniale i
critice care pot afecta o afacere. Analiza SWOT are un pronunat caracter calitativ, permind
formularea unui diagnostic asupra condiiei trecute i actuale a firmei sau a domeniilor ei
funcionale (marketing, vnzri i distribuie, cercetare-dezvoltare, producie, financiar i
personalrelaii de munc), pe baza rspunsurilor la problemele menionate anterior, conturndu-
se perspectivele de evoluie pe termen lung ale firmei i ale domeniilor respective.
Diagnosticarea n urma utilizrii analizei SWOT poate fi definit ca o cercetare complex a
aspectelor economice, tehnice, sociologice, juridice i manageriale ce caracterizeaz activitatea
unei firme, prin care se identific punctele forte, punctele slabe, oportunitile, ameninrile i
cauzele care le genereaz i/sau le va genera, se formuleaz recomandri de eliminare sau
diminuare a aspectelor negative i/sau de valorificare a celor pozitive. Prin intermediul su, se
pot anticipa schimbrile i elabora i implementa strategia optim pentru a asigura prosperitatea
firmei.
SWOT reprezint acronimul pentru cuvintele englezeti Strengths (For, Putere, Puncte
forte), Weaknesses (Slbiciuni, Puncte slabe), Opportunities (Oportuniti, Situaii
favorabile, Ocazii, anse) i Threats (Ameninri). Primele dou privesc firma i reflect
situaia acesteia, iar urmtoarele dou privesc mediul i oglindesc impactul acestuia asupra
activitii firmei.
S Strengths, punctele forte, se refer la recunoterea public a unei organizaii, la capacitatea
acesteia de a avea eficien ntr-un domeniu. Punctele forte ale firmei sunt caracteristici sau
competene distinctive, pe care aceasta le posed la un nivel superior n comparaie cu alte firme,
ndeosebi concurente, ceea ce i asigur un anumit avantaj n faa lor. Altfel spus, punctele forte
reprezint activiti pe care firma le realizeaz mai bine dect firmele concurente sau resurse pe
care le posed i care le depesc pe cele ale altor firme.
Punctele forte eseniale de urmrit n analiza firmei sunt: suficiena resurselor financiare
disponibile; existena unei competene distinctive pe unul sau mai multe planuri managerial,
organizatoric, cercetare-dezvoltare, calitatea produselor i/sau serviciilor, pregtirea personalului,
costuri i comercial; posedarea unor brevete de invenii de produse i/sau tehnologii care confer
firmei avantaj competitiv; posedarea unor abiliti deosebite n materie de inovare a produselor
i/sau tehnologiilor; deinerea poziiei de lider sau de vrf de pia; posedarea unor abiliti
comerciale deosebite; existena unei imagini favorabile despre firm; posibilitatea de a practica
economia de scar; existena unui sistem bine organizat i eficace de planificare strategic; viteza
de reacie decizional la modificrile produse n mediul intern sau extern i calitatea culturii de
ntreprindere.
W Weaknesses, punctele slabe ale firmei, sunt caracteristici ale acesteia care i determin un
nivel de performane inferior celor ale firmelor concurente; ele reprezint activiti pe care firma
nu le realizeaz la nivelul propriu celorlalte firme concurente sau resurse de care firma are
nevoie, dar nu le posed. Cu alte cuvinte, punctele slabe se refer la ce nu e bun organizaia, la
dimensiunile nvechite ale acesteia, la dezavantajele pe care ea le manifest n sistem
concurenial (for de munc necalificat, inflexibilitate, sistem tehnic nvechit, lipsa informaiei
sau a resurselor financiare/ umane). Punctele slabe poteniale pot fi: inexistena unei direcii
strategice clare; lipsa unor abiliti sau competene deosebite; existena unei infrastructuri
neadecvate, uzate fizic sau moral; lipsa competenei manageriale; deteriorarea continu a poziiei
competitive; erodarea imaginii firmei n percepia deintorilor de interese; vulnerabilitatea la
presiunile concurenei; reducerea ponderii pe pia; existena unor dezavantaje competitive
(handicap tehnologic, costuri ridicate); meninerea unui nomenclator (prea larg sau prea ngust)
inadecvat de produse i/sau servicii; atenie precumpnitoare dat problemelor curente n
detrimentul celor de perspectiv.
O Opportunities, oportunitile, reprezint factori de mediu externi pozitivi pentru firm,
altfel spus anse oferite firmei de ctre mediu, pentru a-i stabili o nou strategie sau a-i
reconsidera strategia existent n scopul exploatrii profitabile a oportunitilor aprute.
Oportuniti exist pentru fiecare firm i trebuie identificate, pentru a se stabili la timp
strategia necesar fructificrii sau crerii lor, ndeosebi pe baza unor rezultate spectaculoase ale
activitilor de cercetare-dezvoltare, adic a unor inovri de anvergur, care pot genera chiar noi
industrii sau domenii adiionale pentru producia i comercializarea de bunuri i servicii.
Oportunitile se concretizeaz n: apariia de noi piee a produselor i/sau serviciilor existente;
factori macroeconomici de amplificare a cererii; posibiliti de extindere a nomenclatorului de
produse i/sau servicii pe pieele existente sau pe piee noi; posibiliti de ncheiere a unor
aliane, acorduri avantajoase; subvenii, dobnzi sczute, curs favorabil de schimb, avantaj
concurenial; posibiliti de ncheiere a unor contracte de leasing, factoring, franchising.
T Treats, ameninrile, sunt factori de mediu externi negativi pentru firm, situaii sau
evenimente care pot afecta nefavorabil, n msur semnificativ, capacitatea firmei de a-i realiza
integral obiectivele stabilite, determinnd reducerea performanelor ei economico-financiare. Ca
i n cazul oportunitilor, ameninrile de diverse naturi i cauze pndesc permanent firma. De
aceea, anticiparea sau sesizarea lor la timp permit firmei s-i reconsidere planurile strategice
astfel nct s le evite sau s le minimizeze impactul. Mai mult, atunci cnd o ameninare
iminent este sesizat la timp, ea poate fi transformat n oportunitate prin msuri adecvate.
Ameninrile constau n: intrarea ntr-o perioad de recesiune economic la nivel naional sau
internaional; bariere internaionale restrictive, adoptarea unor reglementri legislative sau
normative cu impact nefavorabil; schimbri demografice nefavorabile; schimbri ale nevoilor,
gusturilor sau preferinelor clienilor; cretere mai lent, stagnare sau chiar recesiune a pieei;
intrarea unor noi competitori pe pia; cererea crescnd pentru produse de substituie; presiunea
crescnd a concurenei, de negociere a furnizorilor i/sau a clienilor, i vulnerabilitate la
fluctuaiile mediului de afaceri.
Combinarea celor patru categorii de informaii n cadrul unei matrici ofer posibilitatea
identificrii celor mai adecvate i eficiente opiuni strategice ale firmei.
Aplicarea analizei SWOT este facilitat dac se folosete o list de probleme care trebuie
urmrite n cadrul analizei i ale cror rspunsuri sunt relevante pentru evaluarea situaiei de fapt
a mediului i a firmei. Este recomandabil ca problemele urmrite n ceea ce privete punctele
forte, punctele slabe, oportunitile i ameninrile s aib o anvergur necesar pentru a fi cu
adevrat probleme strategice, s aib legtur cu planurile strategice i s ofere indicii
semnificative pentru evaluarea judiciozitii acestora i, la nevoie, pentru reconsiderarea lor.
STUDIUL DE CAZ 1
1. Prezentarea societii S.C.Napolact S.A.
Societatea Comercial Napolact a luat fiin n 1990 prin transformarea integral a
ntreprinderii de Industrializarea Laptelui Cluj. Situat n inima Transilvaniei, Napolact este
continuatoarea unei tradiii vechi de un secol n domeniul procesrii laptelui.
Compania a devenit unul dintre cei mai mari productori de lactate din Romnia, iar la
finele anului 2006 i-a dezvoltat noua identitate de brand. nregistrnd n anul 2005 o cifr de
afaceri de peste 41 milioane de euro, Napolact are n prezent 480 angajai i prelucreaz anual 53
milioane l de lapte n cele trei fabrici, pe care le deine la Huedin, Baciu i aga.
Primul pas n construirea noii identiti l-a constituit poziionarea brand-ului Napolact ca
i marc tradiional romneasc, continuator al tradiiei transilvane n meteugul prelucrrii
lactatelor. Noua identitate Napolact se caracterizeaz printr-un logo i o linie grafic unitar,
avnd la baz elemente care reflect naturaleea, tradiia i calitatea produselor.
Piaa de referin
Pe fondul interesului tot mai vdit al romnilor pentru o alimentaie sntoas i n
contextul scumpirii celorlalte produse alimentare, consumatorii aleg tot mai mult lactatele, spun
specialitii. Astfel, creterea pieei lactatelor, va avantaja productorii locali prin prisma faptului
c, n acest segment, importurile sunt dificil de efectuat avnd n vedere c produsele respective
necesit anumite condiii de transport i stocare.
Cu toate c piaa este n cretere, este situat nc la un nivel destul de redus. Romnia nu
este o ar n care s se consume n mod tradiional lactate, i din aceast cauz este mai greu s
creezi obiceiuri de consum noi.
Pn n urm cu 5-6 ani, romnii consumau destul de puine produse lactate, pe care le
cumprau n principal de la "rani", din mediul rural. n ultimii ani. pe fondul dezvoltrii unei
industrii care a cheltuit zeci de milioane de euro n promovare i marketing, populaia a
descoperit ns treptat calitile produselor ambalate.
Piaa laptelui i a lactatelor are consumatori variai, att persoane fizice ct i juridice, din
mediul urban, dar i rural.

Concurena
Piaa romneasc a produselor lactate, un sector aflat la ora actual n plin dezvoltare,
ruleaz anual pn la 1 miliard de euro, iar investiiile n vederea creterii i diversificrii
produciei au luat amploare n ultimii ani, depind nivelul de 300 milioane de euro. Vorbim
despre o pia n care concurena este foarte strns i se intensific tot mai mult, datorit
multitudinii de brand-uri noi sau noi produse lansate sub acelai brand, care apar pe rafturile
distribuitorilor.
n condiiile acestei concurene, productorii ncearc s se asigure c rspund tuturor
categoriilor de consumatori, astfel nct introduc permanent pe pia noi produse i noi brand-uri.
Cu toate acestea, exist i la ora actual n pia multe companii romneti cu potenial, care au
rmas nc n stadiul nedifereniat al produsului. n schimb, cei care i-au propus s investeasc
n brand-uri au reuit s-i devanseze foarte repede concurenii.
Piaa lactatelor a adus anul trecut vnzri de 1 miliard de euro. Cele circa 200 de fabrici
de lapte au procesat n 2007 circa 1,1 miliarde de litri de lapte.
Creterea vnzrilor n industria lactatelor se bazeaz n 2008 n special pe avansul
segmentului iaurturilor, dar mai ales pe dezvoltarea ofertei de deserturi.

2. Obiectul de activitate
Obiectul principal de activitate al societii este colectarea, prelucrarea, conservarea,
comercializarea laptelui i a produselor lactate.
Producia este realizat n Fabrica de produse lactate Baciu, Fabrica de brnzeturi
fermentate i frmntate, Fabrica de produse lactate Dej, Fabrica de brnzeturi Huedin i Fabrica
de brnzeturi aga. Distribuia se face prin magazinele i depozitele din Cluj-Napoca
i Bucureti.
nc de la nceputurile sale, firma a exportat n continuu produse precum brnza telemea,
lapte de oaie, bivoli, i vac, cacaval de oaie, parmezan i cacaval de vac n ri ale Uniunii
Europene, SUA, Australia i Liban. Totui principala pia rmne cea romneasc care este
acoperit aproape n totalitate. Pn n prezent, Napolact este un lider n industria laptelui din
Romnia.
Gama de produse Napolact cuprinde toate sortimentele specifice industriei laptelui: lapte
proaspt, iaurturi simple i cu fructe, sana, chefir, lapte btut, unt, brnzeturi (brnzeturi
fermentate, specialiti, cacaval, telemea, brnz proaspt de vaci. De asemenea, n portofoliul
Napolact, sub brandul Napoca exist i o gam diversificat de ngheat, compania fiind printre
cei mai mari productori de ngheat din Romnia.

3. Analiza SWOT
Puncte tari :
- deinerea poziiei de lider n industria laptelui din Romnia;
- societatea ofer o gam diversificat de produse lactate;
- produsele concord cu standardele de calitate ale Uniunii Europene;
- achiziionarea de materii prime de calitate superioar;
- tehnologii moderne de producie i colectare a laptelui;
- posedarea unor abiliti deosebite n materie de inovare a produselor;
- posedarea unor abiliti comerciale deosebite;
- existenta unei imagini favorabile despre firm;
- existena unui sistem bine organizat i eficace de planificare strategic;
- calitatea culturii de ntreprindere;
- motivarea personalului;
- angajare de personal calificat;
- dezvoltarea profesional a angajailor;
- are un pre de cost al produselor competitiv;
- suficiena resurselor financiare disponibile;
- are o pia de desfacere stabil i este posibil lrgirea ei;
- societatea nu prezint un grad mare de dependen fa de un client sau un grup de clieni.

Puncte slabe:
- materia prim - lapte variaz de la un anotimp la altul, ceea ce imprim o anumit ciclicitate
activitii societii i necesitatea constituirii de stocuri n perioada iernii;
- meninerea unui nomenclator inadecvat de produse i/sau servicii (prea larg sau prea ngust);
- inexistena unei direcii strategice clare;
- lipsa competenei manageriale;
- erodarea imaginii firmei n percepia deintorilor de interese;
- instabilitatea personalului - angajaii stau o perioad scurt de timp, primesc o parte de instruire
profesional, iar apoi pleac la alt firm;
- salarizarea: salariul se calculeaz n funcie de ct lucreaz fiecare;
- vulnerabilitatea la presiunile concurenei;
- existena unor dezavantaje competitive (handicap tehnologic, costuri ridicate);
- atenie precumpnitoare dat problemelor curente n detrimentul celor de perspectiv.

Oportuniti
- program de sprijin pentru dezvoltarea fermelor cu care lucreaz;
- realizarea produselor la un cost de producie ct mai sczut fr a fi afectat ns calitatea;
- posibiliti de extindere a nomenclatorului de produse;
- gsirea unor surse de aprovizionare cu materii prime mai ieftine ;
- existena cererii de noi produse pe pieele existente;
- existena cererii pe noi piee a produselor;
- promovarea eficient prin mijloace moderne de informare;
- apelul la specialiti care s creeze o strategie viabil pentru firm;
- participarea angajailor la programe specializate de perfecionare;
- manifestarea unei stri de stagnare sau regres la firmele concurente;
- posibiliti de ncheiere a unor aliane, acorduri etc. avantajoase.

Ameninri
- costul n cretere al materiei prime;
- cererea crescnd pentru produse de substituie;
- concurena acerb;
- puterea de cumprare mic i n scdere a populaiei;
- adoptarea unor reglementri legislative sau normative restrictive cu impact nefavorabil;
- intrarea ntr-o perioad de recesiune economic la nivel naional sau internaional;
- schimbri ale nevoilor, gusturilor sau preferinelor clienilor;
- cretere mai lent, stagnare sau chiar recesiune a pieei;
- intrarea unor noi competitori pe pia;
- puterea crescnd de negociere a furnizorilor i/sau a clienilor;
- vulnerabilitate la fluctuaiile mediului de afaceri
STUDIUL DE CAZ 2
1. ISTORICUL SI PROFILUL S.C. BR TR STEJARIS.A.

S. C. BR TR STEJARIS.A. este amplasata in municipiul Sibiu, la mica distanta de gara si


la aproximativ 2 km. de centrul orasului. Are o capacitate anuala de 11.000 tone.
Lucreaza cu malt indigen de la alte unitati din tara si cu malt de import din Germania,
Cehoslovacia, Belgia si Franta .
Unitatea este structurata pe trei mari sectoare de productie si anume:
- fabricare bere cu sectiile: fierbere, fermentare I si captare CO2, fermentare II, filtrare si
linistire bere;
- imbuteliere bere la sticle si butoaie;
- fabrica de malt.
Pe langa aceste unitati de productie, fabrica mai dispune de:
- ateliere de intretinere si reparatii: mecanic, electric, AMC;
centrala pentru producerea si distribuirea aerului si a agentului de racire;
punctul de primire si distribuire a agentului termic de la uzina Prefabricate din Craiova.
Dotarea majoritatii sectoarelor de productie s-a facut cu utilaje de import pe relatia vest.
Fabrica de malt are o capacitate anuala de 11.000 tone malt, echivalentul a 16.000 tone
oarze prelucrate. Sectorul este format din urmatoarele subsectoare de fabricatie:
- siloz casa masinii: la acest subsector exista un numar mare de utilaje provenind de la
firmele germane Unitechno si Hartman;
- inmuiere oarze: este dotat in totalitate cu utilaje romanesti, in principal de la FGUCM
Bucuresti. Are o capacitate zilnica de prelucrare a 45 tone de orz sortat;
- germinare: este dotat in mare masura cu utilaje germane, ca de exemplu instalatia
completa Wanderhaufen ce provine de la firma Seeger;
- uscare malt: aici exista doua uscatoare cu gratar basculant avand o capacitate de 17 tone
malt pe zi, fiecare de provenienta germana.
Sectoarele fabricare bere si fabricare malt lucreaza, cu exceptia unei luni de remont, tot
timpul anului in regim de foc continuu.
Perioada 1990 2002 este perioada cea mai infloritoare cunoscuta de S.C. BR TR
STEJARIS.A., perioada caracterizata printr-o ampla actiune de modernizare, de reutilari
si retehnologizari de mare anvergura. Pornind de la ideea ca o buna stabilitate a berii este
determinata nu numai de calitatea filtrarii ei, ci si de conditiile igienico- sanitare, din anul
1994 s-a trecut la dotarea sectiilor fabricatie imbuteliere bere la sticla si fermentare
filtrare linistire bere cu instalatii de spalare chimica tip Scania prevazute cu sateliti
mobili. Instalatia foloseste agenti chimici acizi sau bazici din categoria Topax care
realizeaza curatirea, decaparea si dezinsectia interioara a utilajelor, precum si a
incaperilor de fabricatie.
Stagnarea tehnologica din anii 1975 1989 ia sfarsit la inceputul anilor nouazeci, dupa
care urmeaza o perioada intensa de modernizare, atat a instalatiilor si utilajelor, cat si a
tehnologiilor de fabricatie. Astfel, la sectia de fierbere se folosesc diagrame moderne de
zaharificare cu corectarea PH ului la plamezi si la mustul fiert. De asemenea se folosesc
intensiv preparate enzimatice exogene si adjuvanti pentru corectarea unor deficiente ale
maltului. La hameiere se foloseste in exclusivitate hamei din import de la firma
John Barth , sub forma de hamei granule (Pellets) sau hamei extract cu un bogat continut
de acizi alfa.
Dezincrustarea cazanelor de fiert se face acum cu instalatii mecanice de pompare si
recirculare a agentului de curatat. Periodic, cu ajutorul unui oxigenometru din dotarea
laboratorului se face controlul continutului de oxigen al mustului racit. Aparatura
moderna de laborator achizitionata in ultimii doi ani permite sa se faca un control riguros
si rapid pe fiecare faza de fabricatie in procesul de brasaj ca de exemplu: PH ul,
continutul in oxigen al mustului etc. La fermentarea primara si secundara s-a trecut la
spalarea si dezinfectarea mecanizata a liniilor si tancurilor (pereti, pardosele, serpentine)
cu ajutorul satelitilor mobili legati la o instalatie automata marca Scania. in vederea
mentinerii gradului final de fermentare si a reducerii continutului de diacetil
din berea finita se folosesc curent la fermentarea berii preparate enzimatice si adjuvanti
precum: Finizim, Fungamyl si Matirex.
Procesul de imbuteliere bere la butoi este acum unul ultramodern, folosind o instalatie de
spalare si umplere butoaie complet automatizata si bereapasteurizata vrac.

2.Analiza Swot

PUNCTE TARI :
a). Privatizarea facandu-se cu participarea personalului societatii, a crescut preocuparea si
grija salariatilor pentru bunul mers al productiei, pentru ridicarea calitatii produselor
obtinute si marirea capacitatii de productie, chiar si prin eforturi proprii;
b). Societatea beneficiaza de un management modern;
c). Structura organizationala a societatii este moderna, cuprinzand sectoarele, sectiile si
compartimentele necesare unei intreprinderi moderne;
d). Societatea are o structura de cercetare;
e). Prin tehnologiile si aparatura moderna cu care este dotata, societatea are posibilitatea
urmaririi eficiente a calitatii produselor, acesta fiind o preocupare constanta;
f). Colectivul de specialisti de toate nivelele: ingineri, maistrii, muncitori etc. era la
pornirea fabricii alcatuit in mare majoritate din oameni tineri, multi dintre acestia avand
doar cunostinte teoretice si nici un fel de practica in domeniu.
g). Diversificarea sortimentala a productiei de bere a inceput o data cu pornirea fabricii
h). Linia de imbuteliere complet automatizata provenind de la firma KHS care asigura
pasteurizarea in vrac a berii ce urmeaza a fi imbuteliata, precum si paletizarea si depaletizarea
navetelor
i). Societatea prin produsele sale si preturile atractive ale acestora, are o imagine favorabila pe
piata, situandu-se printre liderii de piata.
PUNCTE SLABE:
a). 51% din actiunile societatii sunt detinute de un concern din Austria;
b). Infrastructura de distributie slab dezvoltata;
c). La hameiere se foloseste in exclusivitate hamei din import de la firma John Barth , sub forma
de hamei granule (Pellets) sau hamei extract cu un bogat continut de acizi alfa;
d). La sectorul fabricare malt s-a facut mult mai putin pe linia mecanizarii si modernizarii
instalatiilor si a procesului tehnologic, el urmand sa fie modernizat abia in anii ce vin;
e). Lipsa surselor de apa, proprii;
f). Vanzari mai scazute in anotimpul rece.

OPORTUNITATI:
a). Cresterea rapida a pietei datorate existentei unei singure fabrici de bere in zona Transilvania
Sud Dezvoltarea Zonei industriale a municipiului Sibiu, cu un numar mare de muncitori ocupati
in industrie si in constructii - montaj constituie o buna piata de desfacere pentru produsul bere;
b). Podgoriile din judet detin o mica pondere din totalul terenurilor agricole, iar cantitatea de vin
ce se produce anual in aceasta zona este relativ mica in comparatie cu alte zone geografice.
c). Societatea are posibilitatea extinderii nomenclatorului de produse fie prin sortimente noi de
bere, fie prin produse derivate: drojdie de bere, sucuri naturale (zona pomicola importanta aflata
la distanta relativ mica), etc.
d). Existenta unor culturi intinse de oarze (orz si orzoaica) in judet, materie prima in fabricarea
berii;
e). Societatea prin potentialul sau si prin potentialul zonei in care se afla amplasata are
posibilitatea integrare pe verticala si de diversificare.

AMENINTARI:
a). Presiunea tot mai crescanda a concurentei bere importata sau produsa sub licenta in tara, cu
renume: Beck; Carlsberg; Heineken etc.
b). Emanciparea consumatorilor;
c). Fluctuatiile monedei nationale fata de moneda EURO sau DOLAR;
d). Degradarea solului in zonele de cultura a orzului si orzoaicei;
e). Alternanta de ani secetosi si umezi cu efecte asupra recoltelor de orz si orzoaica;
f). Pauperizarea populatiei;
g). Politicile de reducere si eliminare a consumului de alcool.

3.CONCLUZII

in urma identificarii punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunitatilor si a amenintarilor se poate


concluziona ca societatea S.C. BR TR STEJARIS.A. :
- este o societate profitabila;
- are un management modern;
- are o structura organizatorica optima;
- poseda o baza tehnico-materiala moderna in proportie de aproximativ 80%;
- are o cultura organizationala buna;
- are produse diversificate si de buna calitate;
- are un pret de cost al produselor competitiv;
- are o piata de desfacere stabila si este posibila largirea ei;
- a obtinut profit constant;
- are posibilitatea de integrare verticala;
- are posibilitatea si conditiile de diversificare a produselor;
- are posibilitatea de a se mentine printre liderii de piata zonali si chiar nationali.