Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Afacerilor Raspunsuri Nyush
Afacerilor Raspunsuri Nyush
1.3. Camera de Liceniere a decis retragerea licenei SRL Titan pentru activitatea 7 pct.
particular de detectiv i paz. Ca motiv al retragerii Camera a indicat c titularul de
licen a desfurat activitatea de depozitare i folosire a substanelor explozive.
Administratorul SRL Titan solicit rspuns la urmtoarele ntrebri: a) poate s fie
retras licena pentru un gen de activitate dac societatea nu a nclcat modul de
desfurare a acestui gen, ci a desfurat o alt activitate ?; b) poate SRL Titan s
obin o alt licen pentru genul de activitate ?; c) Este n drept Camera de Liceniere
s retrag licena de activitate? d) care sunt temeiurile de retragere a licenei pentru
acest gen de activitate; Elaborai o not informativ cu rspunsuri la ntrebri.
Legea privind activitatea particulara de detectiv si paza spune din 2003:
Articolul 5. Licenierea i restricia activitii particulare
de detectiv i de paz
(1) Activitatea particular de detectiv i de paz se desfoar n baz de licen,
eliberat, n coordonare cu Ministerul Afacerilor Interne, n modul stabilit de legislaie,
lundu-se n considerare particularitile stipulate n prezenta lege. Persoanelor fizice i
juridice care nu dispun de licen pentru activitatea de detectiv i de paz li se interzice
prestarea serviciilor prevzute la art.(6).
(2) Pregtirea i perfecionarea cadrelor pentru activitatea de detectiv i de paz se
efectueaz n centre specializate de nvmnt, stabilite de Guvern. Licenta se retrage
daca se incalca prevederile art.6 : Articolul 6. Genurile de activiti particulare de
detectiv i de paz
(1) n activitatea particular de detectiv este permis prestarea urmtoarelor
servicii:
a) colectarea, n baz de contract, a informaiilor, importante pentru aprarea
drepturilor i intereselor legitime ale persoanelor fizice i juridice;
b) colectarea de probe n cauze civile n baz de contract ncheiat cu participanii la
proces;
c) studierea pieei, colectarea de informaii pentru negocieri,
depistarea partenerilor de afaceri insolvabili sau care nu insufl ncredere;
d) protejarea ntreprinderilor i a firmelor contra spionajului industrial;
e) colectarea de date biografice sau de alt natur pentru persoana cu care se ncheie
contractul, cu acordul ei scris;
f) identificarea autorilor sau a expeditorilor de scrisori anonime, a colportorilor;
g) identificarea locului de aflare a persoanelor disprute;
h) cutarea bunurilor pierdute;
i) colectarea de date n cauze penale pentru acordarea de ajutor organelor de
drept n baz de contract ncheiat cu participanii la proces.
(2) n activitatea particular de paz este permis prestarea urmtoarelor servicii:
a) ocrotirea vieii i sntii, paza bunurilor, executarea grzii de corp;
b) paza fizic i tehnic a localurilor i a teritoriilor;
c) proiectarea, instalarea i ntreinerea sistemelor de alarmare, a componentelor
acestora, precum i exploatarea dispeceratelor de monitorizare a alarmelor;
d) paza i nsoirea ncrcturilor importante, a bunurilor personale;
e) patrularea, n comun cu organele de drept, a zonelor criminogene;
f) acordarea de ajutor organelor de drept la meninerea ordinii publice, la asigurarea
securitii oamenilor;
g) informarea publicului n probleme de protecie contra aciunilor ilicite.
Are oare societatea nevoie de licen pentru genurile de activitate desfurate?- pentru
activitatea de evaluare a bunurilor => DA
Care sunt condiiile pentru a obine licena pentru evaluarea bunurilor imobile?
???? nu stiu.
Care este lista documentelor necesare pentru obinerea licenei?
Pentru obinerea licenei, conductorul ntreprinderii sau organizaiei ori persoana
mputernicit de acesta sau persoana fizic depune la autoritatea de liceniere respectiv
personal, prin scrisoare recomandat sau prin pot electronic (sub form de document
electronic cu semntur digital) o declaraie de modelul stabilit de aceast autoritate, semnat
de persoana care depune declaraia, ce conine:
a) denumirea, forma juridic de organizare, sediul, IDNO al ntreprinderii sau al organizaiei
ori numele, prenumele, adresa i IDNP al persoanei fizice;
b) genul de activitate, integral sau parial, pentru a crui desfurare solicitantul de licen
intenioneaz s obin licen sau s o prelungeasc;
c) asumarea pe propria rspundere de ctre solicitantul de licen a responsabilitii pentru
respectarea condiiilor de liceniere la desfurarea genului de activitate pentru care se solicit
licen i pentru veridicitatea documentelor prezentate.
La declaraia pentru eliberarea licenei se anexeaz:
a) copia de pe certificatul de nregistrare de stat a ntreprinderii sau organizaiei ori de pe
buletinul de identitate al persoanei fizice;
b) documentele suplimentare n conformitate cu prevederile actelor legislative ce
reglementeaz activitatea liceniat pentru care se solicit licena. Documentele se depun n
original sau n copii, inclusiv pe suport electronic, cu prezentarea originalelor pentru
verificare, cu excepia celor stabilite spre verificare prin procedura ghieului unic.
La declaraia pentru prelungirea licenei se anexeaz numai documentele care necesit
actualizare sau conin date diferite de cele prezentate la momentul eliberrii licenei.
Solicitarea altor documente dect cele prevzute de lege se interzice.
Documentele se depun n original sau n copie. Datele din documentele i informaiile
depuse se verific prin procedura ghieului unic.
1.3. Ceteanul Pruteanu solicit consultaie cu privire la obligativitatea inerii evidenei contabile 7 pct.
de ctre: a) titularul patentei de ntreprinztor; b) ntreprinderea individual; c) societatea cu
rspundere limitat. De asemenea el solicit ai explica deosebirea dintre diferite sistemuri de
inere a evidenei contabile. ntocmii o not informativ cu rspunsul la aceste ntrebri.
Raspuns :
a) Titularul patentei de intreprinzator nu este obligat sa tina evidenta contabila.
b) Intreprinzatorul individual tine contabilitate in partida simpla.
c) SRL tine contabilitate in partida simpla daca nu are obligatia sa tina evidenta
contabila in partida dubla sau daca depaseste limitele a doua din criteriile: 1. Totalul
veniturilor din vinzari- cel mult 3mln lei ; 2. Valoarea de bilant a activelor pe termen
lung- cel mult 1 mln lei; 3. Nr mediu scriptic al personalului in perioada de gestiune
cel mult 9 persoane. Daca se depasesc aceste criterii, atunci SRL va tine contabilitate
in partidua dubla simplificata.
d) Deosebirea dintre diferite sisteme contabile. pag 75-76 din carte.
Subiectul 8. Noiunea de concuren.
nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Descriei condiiile de existen a concurenei i funciile concurenei CONDITIILE 3 pct.
pag.83:
liberalizarea comertului;
existenta unui numar suficient de agenti economici privati;
liberlizarea preturilor si tarifelor;
asigurarea unui cadru legal.
FUNCTIILE pag.85:
regulator al cererii si ofertei;
factor determinant la stabilirea preturilor marfurilor si serviciilor;
mecanism al repartizarii profitului intre agentii economici implicati in
productia si dstributia marfurilor.
1.2. Clasificai actele care suprim concurena dup criteriile cunoscute pag.85: 5 pct.
practicile monopoliste, care sunt:
1. abuzul de situatie dominanta;
2. acordurile anticoncurentiale;
3. concentrarile economice.
concurenta neloiala care sunt:
1. raspindirea informatiei false sau denaturate in stare sa prejudicieze averea si/sau
reputatia unui alt agent economic;
2. folosirea neautorizata a emblemei comerciale a firmei sau a marcii, precum si
copierea formei, ambalajului sau a aspectului exterior al marfii unui alt agent
economic;
3. dobindirea folosirea sau divulgarea informatiilor stiintifice, de productie, si
comerciale, a secretelor comerciale fara acordul posesorilor lor.
1.3. Mai muli ntreprinztori din or. Hnceti s-au adresat n instana de judecat cu o 7 pct.
cerere pentru a anula o clauz din contractul de arend semnat de Primria or. Hnceti
i SRL VOCO. Potrivit acestui contract a fost transmis n arend un lot de 20 de ari
pentru a organiza o pia comercial. Prin contract Primria s-a obligat ca dup darea
n exploatare a pieei, s retrag autorizaiile de comer tuturor micilor ntreprinztori
care comercializeaz mrfuri n raza de 1 km de la pia. Dup ce piaa a nceput s
funcioneze, Primarul a retras autorizaiile de comer mai multor ntreprinztori care
activau n raza de 1 km de la piaa nou format. n referina Primriei a fost menionat
c motivul retragerii autorizaiilor este necesitatea de a face ordine n ora precum i
cel de onorare a obligaiei contractuale fa de SRL VOCO. Cum va fi soluionat
litigiul? Instanta de judecata va stabili clauza conrtactuala conform careia
primaria sa obligat sa retraga dreptul de a vinde de la comerciantii din raza de 1
km de la piata ce urmeaza a fi deskisa, ca clauza de concurenta neloiala, care in
esenta sa prezinta un acord anticoncurential. Astfel, claua respectiva va fi anulata
si va fi interzisa retragerea autorizatiilor tuturor acelor agenti economici mici.
Subiectul 9. Concurena neloial.
nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Relatai despre noiunea de concuren neloial i evideniai actele de concuren 3 pct.
neloial reglementate n legislaia R. Moldova.
Concurenta neloiala incalcarea obligatiei comerciantului de a folosi in activitatile
comerciale sau industriale numai procedee oneste, corecte, ceea ce ii permite agentului
economic obtinerea unor avantaje neintemeiate in detrimentul reputatiei si obtinerii profitului
de catre alti agenti economici.
Actele de concurenta neloiala pag.90. 2 conform legii cu privire la protectia concurentei
ca acte de concurenta neloiala sunt:
a) raspindirea de informaii false sau neautentice care pot cauza daune unui alt agent
economic i (sau) pot prejudicia reputaia lui;
b) inducerea n eroare cumprtorul privitor la caracterul, modul i locul fabricrii, la
proprietile de consum, la utilitatea consumului, la cantitatea i calitatea mrfurilor;
c) compararea neloiala n scopuri publicitare mrfurile produse sau comercializate de el cu
mrfurile altor ageni economici;
aceste actiuni , numite in doctrina denigrare, care constau in comunicarea sau raspindirea de
afirmatii depreciative sau comparative facute de autor, in detrimental unui concurrent , in
scopul de a-I stirbi reputatia sau de a-I discredita intreprinderea sau produsele
d) folosirea neautorizata, integral sau parial, marca comercial, emblema de deservire a altor
obiecte ale proprietii industriale, firma unui alt agent economic, s copieze forma,
ambalajul i aspectul exterior al mrfii unui alt agent economic;
acest fenomen numit confuzie se defineste ca acel act de concurentaneloiala care consta in
utilizarea semnelor de identificare a intreprinzatorului concurentsau a produselor acestuia ,
creind astfel consumatorilor iluzia ca obiectul procurat e fabricat de firma ale carei date de
identificare au fost utilizate
e) obtinerea nelegitima de informaii ce constituie secretul comercial al unui alt agent
economic, s le foloseasc sau s le divulge. Legislatorul a pretins sa limiteze prin aceasta
spionajul economic, care poate fi realizat sub diferite forme sis a previna alte actiuni de
dezorganizare a intreprinderilor rivale
1.2. Comparai acte de concuren neloial cu actele autoritilor publice ce pot afecta 5 pct.
concurena. Pag.90-91. Actele kare suprima conkurenta sunt practicile monopoliste si actele
de conkurenta neloiala .
Practicile monopoliste sunt : abuzul de situatie dominant ape piata , acordurile
anticoncurentiale si concentrarile economice
Conkurenta neloiala : - raspindirea unor informatii false despre reputatia unui agent economic
- folosirea neautorizata a emblemei comerciale
- divulgarea secretelor komerciale fara acordul posesorilor
1.3. O persoan juridic strin titular al mrcii de producie Adidas s-a adresat n instana de 7 pct.
judecat din Moldova cu o cerere ctre SRL Piele i a indicat c ultima vinde pantofi cu
marca de producie ce-i aparine fr permisiunea respectiv. SRL Piele n referin a
menionat c import nclmintea din China i nu poart nici o vin pentru c nclmintea
poart marca respectiv.
1. Ce drepturi are titularul mrcii de producie?
Legea cu privire la protectia marfurilor, 2008:
nregistrarea mrcii confer titularului dreptul exclusiv asupra acesteia. Titularul mrcii este n
drept s interzic terilor s utilizeze n activitatea lor comercial, fr consimmntul su:
a) un semn identic cu marca pentru produse i/sau servicii identice cu cele pentru care marca
este nregistrat;
b) un semn care, din cauza identitii ori similitudinii cu marca nregistrat i identitii ori
similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn i de marc, genereaz riscul de
confuzie n percepia consumatorului; riscul de confuzie include i riscul de asociere ntre
semn i marc;
c) un semn identic ori similar cu marca pentru produse i/sau servicii diferite de cele pentru
care marca este nregistrat cnd aceasta din urm a dobndit un renume n Republica Moldova,
iar persoana ter, n urma folosirii semnului, fr motive justificate, profit de caracterul
distinctiv ori de renumele mrcii sau le aduce atingere acestora.
Titularul mrcii poate cere s fie interzise urmtoarele aciuni ale terilor:
a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje, precum i utilizarea lui n calitate de
ambalaj, n cazul mrcilor tridimensionale;
b) oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor n aceste
scopuri sau, dup caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn;
c) importul sau exportul produselor sub acest semn;
d) utilizarea semnului pe documentele de afaceri i n publicitate;
e) multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului n scopurile menionate la lit.a)-d).
Dreptul exclusiv asupra mrcii produce efecte pentru teri ncepnd cu data publicrii n
BOPI sau cu data nscrierii n Registrul internaional a datelor referitoare la nregistrarea
mrcii. Totodat, poate fi cerut o despgubire rezonabil, n limita prejudiciului cauzat, pentru
acele fapte, svrite dup publicarea cererii de nregistrare a mrcii, care vor fi interzise dup
publicarea nregistrrii mrcii. Instana judectoreasc sesizat s se ocupe de cazul respectiv
nu poate s decid n fond atta timp, ct datele referitoare la nregistrarea mrcii nu au fost
publicate.
n cazul cnd s-a constatat nclcarea drepturilor, instana de judecat poate ordona, la cererea
reclamantului, luarea de msuri cu privire la produsele cu care s-a nclcat dreptul asupra unei
mrci i, n cazurile corespunztoare, cu privire la materialele i instrumentele care au servit la
crearea i fabricarea acestor produse. Printre msuri vor figura n special:
a) retragerea provizorie a produselor din circuitul comercial;
b) retragerea definitiv a produselor din circuitul comercial; sau
c) distrugerea produselor, n cazul n care marca nu poate fi nlturat de pe acestea fr a le
deteriora, precum i n cazul n care nlturarea mrcii nu va fi suficient pentru a exclude
nclcarea de drepturi.
(2) Msurile specificate la alin.(1) se realizeaz din contul prtului, cu excepia cazului cnd
exist motive temeinice care se opun acestui lucru.
(3) La examinarea cererii de aplicare a msurilor corective, instana de judecat se va
conduce de principiul echitii, de proporia ntre gravitatea nclcrii i remedierile ordonate,
precum i de interesele persoanelor tere.
Asigurarea executrii hotrrii judectoreti:
n cazul n care a emis o hotrre de constatare a nclcrii unui drept asupra mrcii, instana
de judecat, la cererea titularului, poate lua msuri de asigurare a executrii hotrrii mpotriva
contravenientului, prin care acesta va fi somat s nceteze orice aciune ce constituie nclcare
a drepturilor titularului. n acest scop, instana poate cere depunerea de ctre contravenient a
unei cauiuni sau garanii echivalente corespunztoare. Titularul de drepturi poate cere
dispunerea acestor msuri i mpotriva intermediarilor ale cror servicii snt utilizate de un ter
pentru a nclca drepturile sale asupra mrcii.
Msurile de alternativa :
n cazul n care a cauzat neintenionat sau din impruden un prejudiciu material prin
nclcarea drepturilor asupra mrcii, contravenientul va fi obligat de instana de judecat, la
cererea persoanei interesate, la plata unor despgubiri pecuniare n locul msurilor de asigurare
a drepturilor prevzute de prezentul capitol. La stabilirea cuantumului despgubirilor
pecuniare se va lua n considerare cel puin valoarea royalty datorat ctre titularul de drepturi
n cazul utilizrii autorizate a drepturilor asupra mrcii titularului.
Despgubirile:
La cererea prii lezate, prtul care a nclcat drepturile asupra unei mrci cu bun tiin
sau avnd motive rezonabile de a ti acest lucru va repara titularului de drepturi pagubele pe
care acesta le-a suportat n mod real din cauza nclcrii drepturilor sale. La stabilirea
despgubirilor:
a) se va ine cont de toate aspectele relevante, cum ar fi consecinele economice negative,
inclusiv beneficiul ratat, suferite de partea lezat, beneficiile realizate pe nedrept de prt i,
dup caz, de alte aspecte, cum ar fi dauna moral cauzat titularului de drept prin nclcarea
drepturilor sale; sau
b) poate fi fixat, ca alternativ, o sum unic pe baza unor elemente, cum ar fi, cel puin,
1.2. Comparai actul de constituire a societii comerciale cu actul de constituire a unei 5 pct.
ntreprinderi de stat artnd care sunt persoanele care au dreptul s le aprobe, clauzele
obligatorii ale acestor acte constitutive i actele normative care le reglementeaz.
STATUTUL-MODEL
al ntreprinderii de stat
_________________________________________
(denumirea ntreprinderii, inclusiv abreviat)
I. Dispoziii generale
1. Denumirea: ntreprinderea de Stat "________________"
(complet)
(.S. "____________________________________________")
(abreviat)
(n continuare - ntreprinderea).
2. Sediul ntreprinderii: _____________________________
(adresa potal)
3. ntreprinderea este creat prin
______________________________________________
_______________________________________________________________________
(numrul, data i denumirea complet a hotrrii Guvernului i sau a ordinului organului abilitat)
4. Fondator al ntreprinderii este _________________, cu sediul
_________________________________________________ (n continuare - Fondator).
5. Principalele genuri de activitate a ntreprinderii ________________________.
6. ntreprinderea este agent economic i desfoar activitate de ntreprinztor pe baza
proprietii ce i-a fost transmis n gestiune.
7. ntreprinderea dobndete dreptul de persoan juridic din momentul nregistrrii ei
de stat la Camera nregistrrii de Stat a Ministerului Dezvoltrii Informaionale.
8. n calitatea sa de persoan juridic, ntreprinderea dispune de stampil i blanchete cu
Stema de Stat a Republicii Moldova, denumirea sa complet sau abreviat n limba de
stat, cu sintagma "Republica Moldova", numrul de identificare de stat (IDNO). Pe
blancheta ntreprinderii poate fi indicat, de asemenea, adresa, telefonul de contact,
contul bancar i alt informaie.
ntreprinderea poate ncheia contracte n numele su, i poate asuma obligaii, poate fi
reclamant sau prt n instanele judectoreti.
9. Activitatea ntreprinderii este reglementat de Codul civil, nr.1107-XV din 6 iunie
2002, Legea nr.146-XIII din 16 iunie 1994 cu privire la ntreprinderea de stat, Legea
nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat i ntreprinderi, alte legi i
acte normative i de prezentul Statut.
10. Patrimoniul ntreprinderii aparine n totalitate statului i se formeaz din
urmtoarele surse:
a) depuneri materiale ale Fondatorului n capitalul social;
b) profitul net nregistrat din activitatea economico-financiar a ntreprinderii;
c) suma uzurii i amortizrii calculate;
d) investiii capitale i dotaii de la buget;
e) bunuri transmise cu titlu gratuit;
f) alte surse legale.
11. La prezentul Statut se anexeaz actul de inventariere a bunurilor ntreprinderii,
aprobat de Fondator, avnd indicate n el componena, cantitatea i valoarea bunurilor la
data aprobrii Statutului, inclusiv suma mijloacelor bneti din conturile ntreprinderii.
Pentru bunurile imobile, suplimentar, se va indica adresa potal i, dup caz, numrul
cadastral.
12. Suprafaa terenului atribuit ntreprinderii constituie ___ ha. Planul terenului se
anexeaz.
13. ntreprinderea poart rspundere pentru obligaiile sale cu toate bunurile de care
dispune. Fondatorul nu poart rspundere pentru obligaiile ntreprinderii.
ntreprinderea nu poart rspundere pentru obligaiile Fondatorului.
II. Capitalul social
14. Capitalul social se formeaz din urmtoarele surse:
a) aportul Fondatorului n mijloace bneti i bunuri aflate n circuitul civil;
b) investiii capitale din contul subveniilor i profitului net;
c) bunuri transmise cu titlu gratuit;
d) drepturi patrimoniale (drepturi de folosin a mijloacelor fixe, terenurilor, resurselor
naturale);
e) alte surse neinterzise de legislaie.
15. Capitalul social al ntreprinderii constituie __________ lei. n capitalul social au fost
incluse bunuri n valoare de _____________ lei i mijloace bneti n sum de
___________ lei. Lista bunurilor depuse n capitalul social i valoarea lor se anexeaz la
prezentul Statut. Pentru bunurile imobile, suplimentar, se va indica adresa potal i,
dup caz, numrul cadastral.
16. Bunurile i mijloacele bneti transmise n capitalul social al ntreprinderii se
evalueaz n lei moldoveneti.
17. La propunerea Consiliului de administraie, mrimea capitalului social al
ntreprinderii poate fi modificat (majorat sau redus), n baza deciziei Fondatorului.
III. Capitalul de rezerv
18. Capitalul de rezerv al ntreprinderii va constitui ______% din capitalul social.
19. Capitalul de rezerv al ntreprinderii se formeaz prin defalcri anuale din profitul
net pn la atingerea mrimii indicate la punctul 18 al prezentului Statut. Volumul
defalcrilor anuale n capitalul de rezerv se stabilete n mrime de _____ % din
profitul net al ntreprinderii.
20. Capitalul de rezerv se folosete numai n cazul insuficienei profitului i a
mijloacelor fondurilor speciale ale ntreprinderii. Mijloacele capitalului de rezerv se
folosesc pentru acoperirea pierderilor ntreprinderii.
IV. Drepturile i obligaiile ntreprinderii
21. ntreprinderea are dreptul:
a) s deschid conturi proprii n instituiile financiare nregistrate n Republica Moldova
i n alte ri, precum i s beneficieze de mijloacele depuse pe aceste conturi;
b) s ncheie contracte privind acordarea sau obinerea unor mprumuturi n mrime de
_______________________,
(de sine stttor)
_____________________________________________________;
(cu permisiunea Fondatorului, Consiliului de administraie)
c) s determine direciile i modul de utilizare a ntregii proprieti ce i-a fost transmis
n gestiune;
d) s stabileasc legturi economice i comerciale cu orice parteneri, inclusiv din
strintate, s extind activitatea de ntreprinztor;
e) s ncheie contracte de comercializare sau de procurare a produciei, efectuare a
lucrrilor, prestare a serviciilor i alte contracte economice;
f) s stabileasc preurile i tarifele la producia proprie, la serviciile prestate etc.,
precum i normativele sau fondul de retribuire a muncii, cu excepia cazurilor n care,
conform legislaiei, preurile, tarifele i ali indicatori se reglementeaz de ctre stat;
g) s stabileasc structura intern organizaional a ntreprinderii, s determine statutul
juridic al subdiviziunilor;
h) s creeze filiale i reprezentane;
i) s mbunteasc condiiile de trai i odihn ale salariailor, s acorde ajutor
familiilor acestora, precum i s ia parte la activitatea de binefacere, s aloce mijloace
pentru ocrotirea sntii populaiei, pentru cultur, nvmnt, tiin, educaie fizic i
sport, n conformitate cu legislaia n vigoare;
j) s angajeze lucrtori, inclusiv prin contract, i s-i concedieze n corespundere cu
legislaia muncii;
k) s primeasc bunuri materiale i alte bunuri repartizate de stat n mod centralizat, la
preuri stabilite de stat sau la preuri contractuale;
l) s cear compensarea pagubei cauzate de aciunile ilicite ale persoanelor fizice sau
juridice.
22. ntreprinderea este obligat:
a) s asigure integritatea, folosirea judicioas i reproducia lrgit a bunurilor de stat,
transmise n gestiune;
b) s onoreze obligaiile ce decurg din legislaie i contractele ncheiate;
c) s ncheie contracte (acorduri) de munc cu cetenii angajai;
d) s achite integral plile salariale conform
contractelor (acordurilor) ncheiate, independent de starea financiar a ntreprinderii;
e) s efectueze asigurarea social, medical i alte tipuri de asigurri obligatorii ale
salariailor, s le creeze condiii adecvate pentru activitate, conform legislaiei i
contractului colectiv de munc;
f) s execute hotrrile ministerelor, altor autoriti administrative centrale i ale
autoritilor administraiei publice locale privind protecia social a invalizilor i altor
persoane cu posibiliti de munc limitate;
g) s achite la timp impozitele i alte plii n modul i n mrimile stabilite de legislaie;
h) s iniieze procedura de insolvabilitate a ntreprinderii, n cazul apariiei
imposibilitii de a-i onora obligaiile fa de creditori;
i) s prezinte, n mod stabilit, organelor de stat respective rapoartele financiare i fiscale,
drile de seam statistice i de alte tipuri;
j) s asigure remunerarea muncii angajailor la un nivel nu mai mic dect salariul minim
stabilit pe ar;
k) s asigure condiii adecvate de munc, respectarea securitii muncii, normelor de
producie i sanitare, securitii antiincendiare, precum i protecia mediului ambiant;
l) s obin licene, n modul stabilit de legislaie, pentru a desfura activiti ce
necesit dispunerea de licen.
23. ntreprinderea nu este n drept, fr autorizaia Fondatorului:
a) s dea n arend (locaiune) ori s depun n gaj bunurile sale;
b) s comercializeze activele neutilizate n procesul tehnologic;
c) s caseze bunurile raportate la mijloacele fixe;
d) s conserveze bunurile a cror utilizare, potrivit planurilor de activitate, nu se
prevede;
e) s intre n componena asociaiilor, concernelor i altor uniuni, n baza contractelor
ncheiate;
f) s participe cu bunurile sale n activitatea structurilor nestatale;
g) s investeasc patrimoniul de stat n alte state. Modul unei atare investiii este
determinat de ctre legislaia statului n care snt plasate investiiile i de legislaia
Republicii Moldova;
h) s transmit fondurile fixe i alte active.
V. Organele de conducere ale ntreprinderii
Fondatorul
24. Fondatorul i exercit drepturile de gestionar al ntreprinderii prin intermediul
Consiliului de administraie i Administratorului ntreprinderii (organul executiv).
25. Fondatorul ncheie cu Administratorul ntreprinderii un contract pentru transmiterea
proprietii de stat n gestiune operativ i a mputernicirilor de desfurare a activitii
de ntreprinztor.
26. Fondatorul are urmtoarele atribuii principale:
a) aprob Statutul ntreprinderii, modificrile i completrile acestuia;
b) stabilete indicatorii economici ai ntreprinderii;
c) promoveaz o politic tehnic unic n cadrul ramurii;
d) desemneaz membrii Consiliului de administraie i i revoc;
e) stabilete mrimea indemnizaiilor lunare pentru membrii Consiliului de
administraie;
f) desemneaz Administratorul ntreprinderii i l elibereaz din funcie, la propunerea
Consiliului de administraie;
g) asigur supravegherea activitii economico-financiare a ntreprinderii, fr a
interveni nemijlocit n activitatea acesteia;
h) stabilete mrimea creditelor contractate i acordate de ntreprindere.
27. La solicitarea ntreprinderii, Fondatorul examineaz materialele i elibereaz
autorizaii privind:
a) darea n arend (locaiune) sau depunerea n gaj a bunurilor ntreprinderii;
b) comercializarea sau conservarea activelor neutilizate n procesul tehnologic;
c) casarea bunurilor raportate la mijloacele fixe;
d) depunerea bunurilor ntreprinderii n capitalul social al structurilor nestatale;
e) intrarea n componena asociaiilor, concernelor i altor uniuni;
f) investirea patrimoniului de stat n alte state.
28. Fondatorul adopt decizii privind modificarea capitalului social al ntreprinderii,
operarea modificrilor i completrilor n Statut, reorganizarea sau lichidarea
ntreprinderii.
n Statut pot fi prevzute i alte drepturi i obligaii ale Fondatorului, care nu contravin
legislaiei n vigoare.
Consiliul de administraie
29. Consiliul de administraie este organul colegial de administrare a ntreprinderii,
reprezint interesele statului i i exercit activitatea n temeiul Legii nr.146-XIII din 16
iunie 1994 cu privire la ntreprinderea de stat, prezentului Statut i Regulamentului
Consiliului de administraie al ntreprinderii, aprobat de Fondator.
30. Consiliul de administraie se desemneaz de ctre Fondator pe un termen de
_______ (pn la 3) ani, inndu-se cont de propunerile Ministerului Finanelor,
Ministerului Economiei i Comerului, colectivului de munc.
31. Componena numeric a Consiliului de administraie se stabilete de Fondator, n
numr de ____ (numr impar, nu mai mic de 3) persoane, n funcie de indicii
economico-financiari (personalul scriptic, volumul de afaceri i ali indici) ai
ntreprinderii.
32. n componena Consiliului de administraie intr, n mod obligatoriu, reprezentani
ai Ministerului Finanelor, Ministerului Economiei i Comerului, reprezentani ai
Fondatorului i ai colectivului de munc. n componena Consiliului de administraie pot
intra, de asemenea, reprezentani ai altor ministere i autoriti administrative centrale,
specialiti n domeniul de activitate al ntreprinderii, specialiti n economie i n drept.
33. Preedintele Consiliului de administraie este desemnat de Fondator. Membrii
Consiliului de administraie, propui din partea colectivului de munc, snt alei la
adunarea general (conferina) a colectivului de munc. Administratorul ntreprinderii
nu poate fi desemnat n calitate de membru al Consiliului de administraie.
34. Consiliul de administraie are urmtoarele atribuii:
a) aprob direciile prioritare i planurile anuale de dezvoltare ale ntreprinderii;
b) ia msuri ce vor asigura integritatea i folosirea eficient a bunurilor ntreprinderii;
c) soluioneaz, de comun acord cu Fondatorul, chestiunile referitoare la intrarea
ntreprinderii n asociaii i alte uniuni i ieirea din ele;
d) aprob devizul anual de venituri i cheltuieli, raportul financiar anual i profitul
(pierderea) perioadei de gestiune;
e) exercit controlul selectiv al activitii economico-financiare a ntreprinderii;
f) prezint Fondatorului raportul cu privire la activitatea economico-financiar a
ntreprinderii, precum i rezultatele auditului activitii economico-financiare, dup caz;
g) adopt decizii cu privire la obinerea, acordarea i folosirea creditelor, n mrimea
stabilit de Fondator;
h) prezint Fondatorului propuneri privind modificarea i completarea Statutului
ntreprinderii, reorganizarea sau lichidarea ei;
i) selecteaz prin concurs i propune Fondatorului candidatura Administratorului
ntreprinderii i, dup caz, eliberarea lui din funcie;
j) aprob, la propunerea Administratorului, repartizarea profitului net anual al
ntreprinderii;
k) aprob darile de seam trimestriale ale Administratorului referitor la rezultatele
activitii economico-financiare ale ntreprinderii;
l) examineaz materialele ce in de darea n arend (locaiune), depunerea n gaj a
bunurilor ntreprinderii, comercializarea sau conservarea activelor neutilizate n
procesul tehnologic, casarea bunurilor raportate la fondurile fixe, transmiterea
fondurilor fixe i altor active, prezentate de Administrator spre coordonare;
m) decide cu privire la oportunitatea efecturii auditului ntreprinderii;
n) examineaz i informeaz Fondatorul despre necesitatea modificrii capitalului
social.
n Statutul ntreprinderii i n Regulamentul Consiliului de administraie pot fi prevzute
i alte atribuii ale Consiliului de administraie, care nu contravin legislaiei n vigoare.
35. Consiliul de administraie nu are dreptul c intervin n activitatea
Administratorului, desfurat ntru exercitarea funciilor, stipulate n contractul ncheiat
cu Fondatorul ntreprinderii.
36. Conform legislaiei, membrii Consiliului de administraie rspund solidar fa de
ntreprindere pentru prejudiciile cauzate de ndeplinirea, cu abateri de la legislaie, a
hotrrilor adoptate de ei, a Statutului ntreprinderii i a Regulamentului Consiliului de
administraie. Membrul Consiliului de administraie care a votat mpotriva unor astfel de
hotrri este scutit de repararea prejudiciilor, dac n procesul-verbal al edinei a fost
fixat protestul lui. Este absolvit de rspundere i membrul Consiliului de administraie
care nu a participat la edina respectiv.
37. Membrul Consiliului de administraie poate fi scutit de reparaia prejudiciilor
cauzate de el n timpul ndeplinirii obligaiilor sale, dac el a acionat conform
documentelor ntreprinderii, indicaiilor n scris ale autoritii pe care o reprezint sau
n limitele unui risc normal de producie sau gestiune.
Organul executiv al ntreprinderii - Administratorul
38. Administratorul conduce activitatea ntreprinderii i i exercit funciile ce-i revin
n conformitate cu legislaia, prezentul Statut i contractul (acordul) ncheiat cu
Fondatorul.
39. Administratorul are urmtoarele atribuii:
a) conduce activitatea ntreprinderii i asigur funcionarea ei eficient;
b) acioneaz fr procur n numele ntreprinderii;
c) reprezint interesele ntreprinderii n relaiile cu persoanele fizice i juridice, precum
i cu organele de justiie, acordnd atare mputerniciri n unele probleme i altor lucrtori
ai ntreprinderii ori altor persoane ce dispun de calificarea respectiv;
d) asigur executarea deciziilor Fondatorului i Consiliului de administraie;
e) asigur, conform deciziei Consiliului de administraie, auditul activitii economico-
financiare a ntreprinderii;
f) prezint trimestrial Consiliului de administraie darea de seam cu privire la
activitatea economico-financiar a ntreprinderii i, dup caz, actul auditului;
g) ncheie contracte, elibereaz procuri, deschide conturi n bnci;
h) prezint Fondatorului propuneri coordonate cu Consiliul de administraie privind
schimbarea componenei, reconstrucia, extinderea, reutilarea tehnic a bunurilor
transmise n gestiunea ntreprinderii;
i) poart rspundere material pentru neexecutarea sau executarea inadecvat a
obligaiilor stabilite n contract;
j) asigur prezentarea, n modul stabilit de lege, a rapoartelor financiare i fiscale, a
drilor de seam statistice i de alte tipuri n organele respective de stat;
k) asigur transferarea n termen a plilor n bugetul public naional;
l) angajeaz i concediaz personalul ntreprinderii, asigur stimularea muncii
angajailor, sancionarea sau tragerea lor la rspundere;
m) asigur achitarea salariilor, n modul i n termenele stabilite de legislaie;
n) ndeplinete i alte obligaii ce in de organizarea i asigurarea activitii
ntreprinderii, conform legislaiei.
40. Administratorul ntreprinderii este obligat s asigure integritatea bunurilor primite
n gestiune operativ, utilizarea i reproducerea lor. Valoarea activelor nete proprii ale
ntreprinderii nu trebuie s fie mai mic dect mrimea capitalului social. n caz contrar,
se interzice de a plti prime din contul profitului net obinut.
VI. Activitatea de ntreprinztor a ntreprinderii
41. ntreprinderea poate desfura orice gen de activitate prevzut n prezentul Statut, cu
excepia celor interzise de legislaie.
42. ntreprinderea i ntocmete de sine stttor programul de producie, n funcie de
indicii economici stabilii de Fondator, contractele ncheiate pentru comercializarea
produciei ctre consumatori i necesitatea de a asigura dezvoltarea ntreprinderii.
43. ntreprinderea procur resurse pe piaa de mrfuri nemijlocit de la productori, n
unitile comerului angro, la burse, iarmaroace, licitaii, de la organizaiile de
aprovizionare tehnico-material etc.
44. ntreprinderea i comercializeaz producia, lucrrile, serviciile, precum i deeurile
de producie la preurile i tarifele de pia, iar n cazurile prevzute de actele normative
- la preuri i tarife reglementate de stat.
45. Profitul (pierderile) ntreprinderii se determin n modul prevzut de legislaie.
Profitul net se formeaz dup achitarea impozitelor i a altor pli obligatorii i rmne
la dispoziia ntreprinderii.
46. Profitul net poate fi utilizat pentru:
a) acoperirea pierderilor din anii precedeni;
b) formarea capitalului de rezerv;
c) formarea rezervei pentru dezvoltarea produciei;
d) defalcri n bugetul de stat;
e) n alte scopuri, dac nu contravin legislaiei.
47. Decizia de repartizare a profitului net se adopt de ctre Consiliul de administraie
anual, la propunerea Administratorului, nu mai trziu de 30 aprilie a anului ce urmeaz
dup anul de gestiune.
48. Profitul net se va repartiza doar pentru acoperirea pierderilor din anii precedeni,
pentru formarea capitalului de rezerv i a rezervei pentru dezvoltarea produciei n
cazul n care valoarea activelor nete, conform ultimului bilan anual al ntreprinderii,
este mai mic dect capitalul social al ntreprinderii sau va deveni mai mic n urma
repartizrii lui n alte scopuri.
49. Pierderile ntreprinderii se acoper din contul profitului net rmas la dispoziia
ntreprinderii, din contul mijloacelor fondului de rezerv, precum i din donaii sau
subvenii.
50. Dac, la expirarea celui de-al doilea an financiar sau al oricrui an financiar ulterior,
valoarea activelor nete ale ntreprinderii, potrivit bilanului anual al acesteia, va fi mai
mic dect mrimea capitalului social, Consiliul de administraie va informa Fondatorul
despre necesitatea modificrii capitalului social al ntreprinderii.
VII. Temeiurile de reorganizare sau lichidare a ntreprinderii
51. ntreprinderea se reorganizeaz prin fuziune (contopire, absorbie), dezmembrare
(divizare, separare) sau transformare, n baza deciziei Fondatorului, n care se prevede
modul i termenele de reorganizare.
52. ntreprinderea i nceteaz activitatea i se lichideaz n temeiurile prevzute de
legislaie, inclusiv:
a) expirarea termenului pentru care a fost nfiinat;
b) atingerea scopului pentru care a fost constituit sau imposibilitatea atingerii lui;
c) prin hotrrea Fondatorului;
d) prin hotrrea instanei judectoreti;
e) n cazul insolvabilitii sau ncetrii procesului de insolvabilitate n legtur cu
insuficiena masei debitoare.
53. Lichidarea ntreprinderii se efectueaz de ctre comisia de lichidare, constituit prin
hotrrea Fondatorului, creia i se transmit toate mputernicirile privind conducerea
activitii curente a ntreprinderii.
54. n cazul ncetrii activitii ntreprinderii, potrivit deciziei instanei judectoreti
competente, componena comisiei de lichidare, modul, termenele i alte condiii de
activitate a ei snt determinate de aceast instan.
55. ntreprinderea se consider lichidat odat cu radierea ei din Registrul de stat al
ntreprinderilor i organizaiilor.
VIII. Dispoziii finale
56. Prezentul Statut este ntocmit n ___ exemplare, fiecare dintre ele avnd aceeai
putere juridic. Anexele la Statut constituie parte integrant a lui.
57. Prezentul Statut, modificrile i completrile acestuia intr n vigoare la data
nregistrrii lui la Camera nregistrrii de Stat a Ministerului Dezvoltrii Informaionale.
58. Prevederile prezentului Statut snt obligatorii pentru toi angajaii ntreprinderii.
59. Litigiile aprute n procesul activitii ntreprinderii i/sau reorganizrii, lichidrii ei
se vor soluiona n instanele judectoreti competente.
Pentru actul de constituire a societatii comerciale, avem: semnarea acestuia de catre
fondatorii societatii comerciale, care pot fi atit PF cit si PF cetateni ai RM, cit si cetati
straini si PJ straine; actul de constituire trebuie sa fie aprobat de Camera Inregistrarii de
Stat a RM. Clauzele obligatorii ale acestuia sunt: denumirea persoanei juridice; sediul
PJ; identificarea fondatorilor; clauza privind obiectul de activitate a PJ; durata activitatii
PJ; capitalul social al PJ si aporturile fondatorilor; clauza privind drepturile si obligatiile
fondatorilor; claua privind structura atrinutiile, modul de constituire si functionare a
organelor PJ, clauza privind modul de reprezentare; clauza privind reorganizarea,
dizolvarea si lichidarea PJ clauza privind filialele si reprezentantele PJ.
1.3. n instana de judecat a fost depus o cerere privind nulitatea societii pe aciuni 7 pct.
invocndu-se motivul c actul de constituire al acestei societi nu corespunde
prevederilor legii. Lipsa cror clauze din actul de constituire servesc drept temei de
nulitate a societii comerciale? Ca temei de nulitate a actului de constituire a
societatii comerciale sunt lipsa clauzelor din acest act cum sunt:
a) numele, locul si data nasterii, domiciliul, cetatenia si datele din actul de identitate al
fondatorului persoana fizica; denumirea, sediul, nationalitatea, numrul de nregistrare
al fondatorului persoan juridica;
b) denumirea societatii;
c) obiectul de activitate;
d) participatiunile asociatilor, modul si termenul lor de varsare;
e) valoarea bunurilor constituite ca participatiune n natur si modul de evaluare,
dac au fost fcute asemenea aporturi;
f) sediul;
g) structura, atributiile, modul de constituire i de functionare a organelor societatii;
h) modul de reprezentare;
i) filialele i reprezentantele societatii;
Deasemenea ca lista clauzelor care in cazul lipsei duc la nulitatea societatii pe
actiuni, deoarece anume despre aceasta se vorbeste in speta, am putea enumera si:
a) cuantumul capitalului social;
b) numarul, tipul si valoarea nominala a actiunilor; clasele de actiuni si numrul de
actiuni de fiecare clasa;
c) msrimea aportului si numarul de actiuni atribuit fiecarui fondator;
d) modul de tinere a registrelor societatii;
f) ordinea de incheiere a contractelor cu conflict de interese.
Subiectul 11. ntreprinztorii subiecte ale dreptului afacerilor
nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Identificai persoanele care au calitatea de ntreprinztor fcndu-le o scurt 3 pct.
caractistic. Pag.96. Intreprinzatorul e persoana fizica sau juridical ce desfasoara legal
activitatea economica producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta, in
nume propriu , cu riskul si sub raspunderea patrimoniala proprie cu skopul de a obtine
profit. Astfel de persoane sunt persoanele fizice intreprinzatori individuali si
persoanele juridice cu skop lukrativ.
Pers fizika dobindeste aceasta calitate de la data inregistrarii sale sau in alt mod prevazut de
lege, in asa mod putem considera ca e intreprinzator pers fiz ce inregistreaza o intreprindere
individuala in Registrul de stat sau o gospodarie taraneasca in Registrul gospodariilor taranesti
tinut de autoritatea administratiei publice locale, deasemenea si pers fiz care a dobindit patenta
de intrep.
Pers jur cu skop lukrativ dobindeste aceasta calitate de la data inregistrariide stat si inskrierii
ei in Registrul de stat al intreprinderilor.
De la data inregistrarii acesteea au dr sa-si desfasoare activitatea.
1.2. Comparai noiunea de ntreprinztor cu cea de: a) agent economic; b) ntreprindere; c) 5 pct.
antreprenor; d) comerciant; e) persoan juridic; pag. 97-101. a)Agent economic
inseamna persoana care desfasoara activitate de intreprinzator sau care tine evident
contabila , sau care , in genere desfasoara o activitate ecomomica, astfel evident
contabila e tinuta de un cerc mai mare de persoane, inklusiv de cele ce nu desfasoara
activitate de intreprinzator, ca avocatii, notarii,ambasade, organizatii de binefacere ,
etc.si activitatea economika in sensul de activitate care are ca obiect bunuri material e
desfasurata de un cerc mai larg de persoane. Rezulta ca not de agent economic are un
sens mai larg, incluzind atit intreprinzatorii , cit si alte subiecte.
b) intreprindere
termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.
Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea
cu privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind
inseparabil de patrimonial fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii
raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi distinct de fondator.
Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial
unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect
al diferitor contracte.
Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de intreprinzator nu corespunde notiunii
intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr.
c)antreprenor
legiuitorul nostru a utilizat termenul de antreprenor pentru a desemna toate pers care
desfasoara activitate de antreprenoriat, astfel intelegem ca acesta ar fi un sinonim al cuvintului
intreprinzator. Insa acest termen mai are un sens juridic consacrat , prin care desemneaza
partea contarctului de anrepriza.. prin urmare antreprenorul e un intreprinzator, dar nu toti
intreprinzatorii sunt antreprenori.
d)comerciant
in legislatiile altor state in sensul termenulu nostrui de intreprinzator se foloseste termenul
comerciant,adica pers fiz sau jur ce desfasoara o activitate comerciala,adica savirseste fapte de
comert cu character professional.in legislatia moldava comerciantul apare ca persoana fiz sau
jur , inregistrata in calitate de intreprindere , care detine licenta pentru importarea si
comercializarea produselor.prin urmare comerciantul e un intreprinzator care desfasoara
afaceri in domeniul comertului , calitatea de intreprinzator insa o detin si fabricantii sau
industriasii.
e)pers jur
din prevederile codului civil reese ca Persoan juridic este organizaia care are un patrimoniu
distinct i rspunde pentru obligaiile sale cu acest patrimoniu, poate s dobndeasc i s
exercite n nume propriu drepturi patrimoniale i personale nepatrimoniale, s-i asume
obligaii, poate fi reclamant i aprat n instan de judecat.
Astfel fiind practice asemanatoare cu reglementarea legala a intreprinzatorului cu diferentele
ca intreprinzatorul poate fi deasemenea si persoana fizica , desfasoara activitate economica ca
un profesionist cu skopul de a obtine profit.
1.3. Consultai ceteanul Pruteanu, explicndu-i forma de organizare juridic care poate fi utilizat 7 pct.
la desfurarea activitii de ntreprinztor n domeniul:
a) schimbului valutar - Pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul de a efectua operaiuni de
schimb valutar n numerar cu persoane fizice urmtoarele categorii de rezideni, denumii, n
sensul prezentei legi, uniti de schimb valutar:
- banca liceniat care efectueaz operaiuni de schimb valutar n numerar cu persoane
fizice prin intermediul punctelor sale de schimb valutar;
- casa de schimb valutar persoan juridic rezident constituit conform legislaiei
Republicii Moldova, avnd ca gen unic de activitate efectuarea pe teritoriul Republicii
Moldova a operaiunilor de schimb valutar n numerar cu persoane fizice;
- persoana juridic rezident ce presteaz servicii hoteliere, care efectueaz operaiuni
de cumprare a numerarului n valut strin/cecurilor de cltorie n valut strin de
la persoane fizice prin intermediul propriului punct de schimb valutar
b) activitii de asigurare - Activitatea de asigurare (reasigurare) poate fi desfurat
exclusiv de ctre asigurtori (reasigurtori), sub form de societate pe aciuni, inclusiv cu
investiii strine, care dein licen de activitate.
c) comerul cu produse alcoolice i tutun - intreprinzator individual, SRL/SA care detin
licenta in acest sens.
d) reparaia tehnicii de uz casnic in baza patentei, forma de intreprinzator individual, SRL.
e) jocurile cu noroc - SRL sau SA.
f) comerul cu produse petroliere - Participani la piaa produselor petroliere pot fi
persoanele juridice care snt titulari de licen sau de autorizaie tehnic, excepie fcnd
consumatorul, i care au reedin n Republica Moldova. Participanii la piaa produselor
petroliere beneficiaz de drepturi egale, indiferent de tipul de proprietate i de forma juridic
de organizare. Este inadmisibil favorizarea unor participani prin acordarea de nlesniri
neprevzute de lege, precum i limitarea direct sau indirect a drepturilor i intereselor
legitime. Participanii la piaa produselor petroliere snt n drept s nfiineze asociaii, uniuni
i alte forme de asociere n scopuri ce nu contravin legislaiei, inclusiv reglementrilor liberei
concurene.
Subiectul 12. ntreprinztor Individual titular al patentei de ntreprinztor.
nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Identificai drepturile i obligaiile ntreprinztorului individual titular al patentei de 3 pct.
ntreprinztor fcnd o caracteristic a acestora pag. 114.
1.2. Determinai actele necesare pentru eliberarea patentei de ntreprinztor la desfurarea 5 pct.
activitii de: a) Comerul cu amnuntul la tarabe, tejghele, tonete i din autovehicule
n piee i n alte locuri autorizate; b) predarea limbilor strine; c) arat i alte lucrri de
cultivare a pmntului cu mijloace tehnice; d) reparaie a locuinelor; e) organizare a
disco-cluburilor; f) servicii veterinare i zootehnice.
(1) Solicitantul patentei depune cerere la inspectoratul fiscal teritorial pe raza cruia i
are domiciliul sau la locul de desfurare a activitii preconizate. n cazul prevzut la
alin.(7), solicitantul depune cererea la primria respectiv.
(2) n cerere se indic:
a) prenumele, numele i domiciliul solicitantului;
b) genul de activitate de ntreprinztor pentru exercitarea creia se solicit patenta;
c) durata patentei;
d) tipul mijlocului de transport i numrul de nmatriculare al acestuia, dac se
prevede c acest mijloc de transport va fi utilizat la desfurarea activitii menionate.
A)Pentru comertul cu amanuntul la o taraba va aplica la primaria impreuna cu cererea
si autorizatia de la APL cu privire la permisiunea de a utiliza teritoriul respectiv
pentru o asemenea actiitate; plus bonul de plata a taxei de patenta;
B) Pentru predarea limbilor straine, solicitantul va mai prezenta actul ce confirm
calificarea solicitantului n domeniul limbilor strine(diploma),bonul de plat a taxei
p/u patent;
C) Pentru arat si alte lucrari de cultivare a pamintului cu mijloace tehnice, actele ce
confirm dreptul a/a mijloacelor tehnice care vor fi utilizate(contract de arend,actul
de proprietate),bonul de plat a taxei p/u patent;
D)Pentru reparatia locuintelor, va depune actul care confirma calificarea solicitantului
in domeniul constructiilor si reparatiei locuintelor, plus bonul de plata a texei de
patenta;
E)Pentru organizarea discocluburilor, va anexa si documentul care confirma dreptul
de proprietate sau dreptul de locatiune asupra spatiului in care isi va desfasura
activitatea plus bonul de plata a taxei de patenta;
F) Servicii veterinare si zootehnice, va anexa documentul ce atesta calificarea
solicitantului in domeniul veterinariei si zootehniei un document de studii de
specialitate, plus bonul de plata a taxei de patenta.
1.3. Inspectoratul fiscal a emis o prescripie prin care a prevenit cet. Tigreanu c ncepnd 7 pct.
cu data de 20 decembrie i se suspend patenta deoarece el a comercializat
mbrcminte, nclminte i cri dei nu titularul de patent nu are acest drept. Cet.
Tigreanu s-a adresat avocatului dup asisten juridic i a ntrebat n ce cazuri
nceteaz patenta i n ce cazuri se suspend, care este organul competent de a
suspenda patenta i dac cu adevrat comercializarea mbrcmintei, nclmintei i
crilor este interzis. Conform legii cu privire la patenta de intreprinzator, cartile ,
imbracamintea si incaltamintea intra sub incidenta marfurilor care pot fi
comercializate de catre titularul patentei de itnreprinzator.
Articolul 9. Suspendarea patentei
(1) Patenta se suspend:
a) n baza cererii titularului patentei n legtur cu boala lui, n limitele termenelor
stabilite de legislaia muncii;
b) n cazul neexecutrii obligaiilor prevzute la art.3 alin.(7) lit.a), b) i d) i a
prevederilor alin.(8);
c) n cazul neachitrii n termen a taxei pentru perioada urmtoare de valabilitate a
patentei;
(2) La expirarea perioadei de timp pentru care patenta a fost suspendat i dup
nlturarea cauzelor ce au condus la suspendarea patentei, valabilitatea ei se
restabilete i se prelungete pe perioada respectiv.
(3) n cazul depistrii de ctre organele de control a cazurilor de continuare a
activitii n baza patentei suspendate conform alin.(1) lit.b) i c), acestea informeaz
autoritatea fiscal teritorial sau primria care a eliberat sau a prelungit durata patentei
despre cele depistate, indicnd, n mod obligatoriu, numrul i seria patentei.
Articolul 8. ncetarea valabilitii patentei
(1) Valabilitatea patentei nceteaz:
a) odat cu expirarea duratei patentei;
b) n cazul n care titularul patentei renun la patent pe calea depunerii cererii
respective;
c) n baza cererii titularului patentei n legtur cu pierderea capacitii de munc,
confirmat de concluzia respectiv a comisiei medicale;
d) n cazul decesului titularului patentei;
e) n cazul aplicrii fa de titularul patentei a unor sanciuni administrative;
f) n cazul n care se constat transmiterea patentei ctre o alt persoan;
g) n cazul n care durata patentei nu este prelungit n decurs de 12 luni consecutive
de la data suspendrii ei pentru neachitarea n termen a taxei pentru patent.
(2) Dac valabilitatea patentei nceteaz n temeiurile indicate la alin.(1) lit.c) i d),
titularului patentei sau motenitorilor acestuia li se restituie suma pltit pentru
perioada nefolosit.
Subiectul 13. ntreprinztorul individual
nr. Coninutul subiectului puncte
2.1. Relatai despre procedura nregistrrii de stat a ntreprinztorului individual, referindu- 3 pct.
v i la cazurile n care nregistrarea nu se admite. Pag. 108-109
2.2. Comparai drepturile, obligaiile i rspunderea ntreprinztorului individual cu cele ale 5 pct.
titularului patentei de ntreprinztor.
1. Intreprinzatorul individual. Are dreptul de a desfasura orice gen de activitate
neinterzis de lege, cu exceptia celor care se desfasoara doar de catre persoane juridice.
Respectiv, pentru unele genuri de activitate intrepr ind trebuie sa obtina licenta. Pentru
a activa, intr ind are obligatia sa se inregistreaza la CIS. El are dreptul sa utilizeze
munca salariatilor. El este obligat sa plateasca toate taxele si impozitele prevazute de
lege. De asemenea, este obligat sa tina evidenta contabila in partida simpla.
Raspunderea este nelimitata, personala, cu toate bunurile persoanei care desfasoara
activitate de intreprinzator sub forma de intreprinzator individual.
2. Titularul patentei de intreprinzator. Are dreptul sa desfasoare activitate de
intreprinzator daca a obtinut patenta de intreprinzator, eliberat de Inspectoratul fiscal
teritorial de la domiciliul PF sau de la locul unde aceasta urmeaza sa-si desfasoare
activitatea., sau de catre primarie (daca in localitate nu exista oficiu al inspectoratului
fiscal). Este obligat, pina la inceperea activitatii, sa achite taxa pentru patenta.Este
obligat sa desfasoare doar activitatile prevazute in anexa legii cu privire la patenta de
intreprinzator. Are dreptul sa se asocieze cu alti titulari de patenta pentru a desfasura in
comun activitate de intr, dar nu are dreptul sa transmita patenta catre o alta persoana.
Titularul raspunde pentru transmiterea patentei catre o alta persoana, fiind sanctionat
cu suspendarea patentei. Nu are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. Este in drept sa
desfasoare activitate in baza patentei pe intreg teritoriul tarii, daca in patenta nu este
stabilit altfel. Nu este obligat la tinerea evidentei contabile si nici la efectuarea
operatiunilor de casa. Nu are dreptul sa comercializeze produse alcoolice si articole de
tutun. Trebuie sa respecte drepturile consumatorilor, sa prezinte (la cerere) actele de
provenienta a marfurilor si factura, inclusiv dovada de plata a taxei vamale. Titularul
patentei raspunde cu tot patrimoniiul sau, exceptie: bunurile care nu pot fi urmarite.
2.3. Consultai ntreprinztorul individual cu privire la genurile de activitate pe care acesta le 7 pct.
poate desfura:
a) activitate de asigurare nu
b) comerul cu buturi spirtoase i articole din tutun trebuie sa obtina licenta.
c) activitate n domeniul jocurilor de noroc - nu
d) activitate de schimb valutar- nu
e) organizarea disco-cluburilor-DA
Subiectul 14. Noiunea de persoan juridic cu scop lucrativ.
nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Relatai despre formele de persoane juridice cu scop lucrativ- ca forme ai pers jur ku 3 pct.
skop lucrative putem mentiona societatile comerciale, si anume societatea in nume
colectiv(este societatea comercial ai crei membri practic, n conformitate cu actul
de constituire, activitate de ntreprinztor n numele societii i rspund solidar i
nelimitat pentru obligaiile acesteia), societatea in comandita(este societatea
comercial n care, de rnd cu membrii care practic n numele societii activitate
de ntreprinztor i poart rspundere solidar nelimitat pentru obligaiile acesteia
(comanditai), exist unul sau mai muli membri-finanatori (comanditari) care nu
particip la activitatea de ntreprinztor a societii i suport n limita aportului
depus riscul pierderilor ce rezult din activitatea societii),SRL(este societatea
comercial al crei capital social este divizat n pri sociale conform actului de
constituire i ale crei obligaii snt garantate cu patrimoniul societii),
SA(Societate pe aciuni este societatea comercial al crei capital social este divizat
n aciuni i ale crei obligaii snt garantate cu patrimoniul societii),
intreprinderile de atat si municipal, cooperativele de produktie/de
intreprinzator(cooperativ este asociaia benevol de persoane fizice i juridice,
organizat pe principii corporative n scopul favorizrii i garantrii, prin aciunile
comune ale membrilor si, a intereselor lor economice i a altor interese legale).
. Avem 4 forme: SA; SRL, SNC, SC. Avem 3 tipuri de societati comerciale: de tip
inchis de tip deskis, hibrid.
1.2. Comparai noiunea de persoan juridic cu scop lucrativ cu noiunile de a) societate 5 pct.
comercial b) societate civil; c) ntreprindere; d) agent economic; e) ntreprinztor-in
carte nu-i.
a) societatea comerciala poate fi definite ca o PJ fondata in baza actului de
constituire prin care asociatii convin sa puna in comun anumite bunuri pentru
exercitarea activitatii de intreprinzator , in scopul realizarii si impartirii
beneficiilor rezultate,in asa mod se poate afirmativ de concluzionat ca persoana
juridical cu scop lucrativ inglobeaza in sine societate comerciala , avind un
caracter mai vast , mai intrind cooperativele si intreprinderile de stat si
municipal ;
b) societatea civila -chiar in urma constituirii prin contract civil intocmit in forma
autentica nu-si schimba natura civila, iar persoana juridica cu scop lucrativ de
la bun inceput reprezinta o persoana juridica care poate practica o multitudine
de activitati premise de lege, pe cind societatea civila doar acelea care le pot
desfasura asociatii ei;
c) intreprindere- Articolul 3 legea cu privire la antreprenoriat si
intreprinderi 1992: ntreprinderea
1. Forma organizatorico-juridic a activitii de antreprenoriat este ntreprinderea.
2. ntreprinderea constituie un agent economic cu firm (titulatur) proprie nfiinat
de antreprenor n modul stabilit de legislaie.
3. ntreprinderea are dreptul de persoan juridic sau de persoan fizic, n
conformitate cu prezenta Lege.
ntreprinderea-persoan juridic i ntreprinderea-persoan fizic au aceleai
drepturi i obligaii, cu excepia rspunderii patrimoniale pentru obligaiile lor.
4. ntreprinderea devine subiect de drept din momentul nregistrrii de stat.
d) intreprinzatorul in comparatie cu persoana juridica cu scop lucrativ poate fi si
persoana fizica ce desfasoara legal activitate producatoare de venit ca un
profesionist , in permanenta , in nume propriu ,cu riscul si sub raspunderea
proprie cu scopul de a obtine venit;
e) agent economic prezinta o notiune mult mai larga decit persoana juridica cu
scop lucrativ , tinind de drept public, in drept fiscal reprezentind persoana care
practica activitate de intreprinzator , iar in contabilitate oana care are
obligigatia de a prezenta rapoarte orgoanului competent. , astfel cuprinzind atat
persoana juridica cu si fara scop lucrativ de drept public, precum si pers fizica
ce practica activitate de intreprinzator.
1.3. Procurorul a naintat o cererea de chemare n judecat i a solicitat instanei de a anula 7 pct.
nregistrarea SRL VERDICT, deoarece fondatorii acesteia sunt n incopatibilitate i
nu au dreptul s desfoare alte activiti remunerate dect funcia pe care o ocup. n
motivaie a fost indicat c unul din fondator este procuror, al doilea este membru al
Curii Constituionale, iar al treilea a fost ales deputat n Parlament. Cum trebuie s
procedeze instana? Conform legislatiei in vigoare, deputatul Parlamentului RM,
procurorii, si judecatorii pot contribui la constituirea unui SRL.
Subiectul 15. nregistrarea de stat a persoanei juridice cu sop lucrativ
nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Numii aciunile exercitate de registrator privind luarea deciziei asupra nregistrrii 3 pct.
cererii de nregistrare a persoanei juridice.
Registratorul verifica legalitatea actelor prezentate, capacitatea juridica si identitatea
fondatorilor, verifica respectarea tuturor conditiilor de constituire, decide asupra cererii de
inregistrare prin acceptare si emiterea deciziei de inregistrare.
1.2. Comparai natura juridic a actului de nregistrare emis de Camera nregistrrii de Stat 5 pct.
cu alte acte administrative cu caracter normativ sau nenormativ. Pag.152
1.3. Consultai clientul privind procedura de nregistrare a fiecrei forme de persoane 7 pct.
juridice cu scop lucrativ, n special care sunt cazurile (temeiurile) de neadmitere a
nregistrrii de stat a persoanei juridice. Capitolul II din legea nr220/ 2007.
Neadmiterea inregistrarii are loc in cazurile:
a) Nedepunerii tuturor documentelor necesare pentru inregistrare;
b) Necorespunderii actelor de constituire sau altor documente depuse pentru inregistrare
cerintelor prevazute de lege
c) Incalcarii procedurii legale de constituire, reorganizare, lichidare, suspendare sau
reluare a activitatii persoanei juridice, de modificare a actelor de constituire ale
persoanei juridice.
1.3. Consultai fondatorului unic, al crei cereri de nregistrare a SRL a fost respins de 7 pct.
Camera nregistrrii de Stat pe motivul c prinsul petelui n Marea Nordic nu este
reglementat de legislaia R. Moldova i din aceast cauz nu poate fi nregistrat o
societate comercial care i propune un astfel de obiect de activitate.
Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi stabileste la art 10, al (1) ca
intreprinderea este in drept sa practice orice genuri de activitate, cu exceptia
celor interzise de lege. Se va actiona conform principiului ceea ce nu este interzis
este permis. Totusi solicitantul va trebui sa reformuleze sintagma inclusa in
documentele de inregistrare a PJ respective si sa depuna din nou actele penrtu
inregtistrare, deja cu modificarile operate.
Subiectul I7. Obligaiile asociatului societii comerciale.
nr. Coninutul subiectului p
1.1. Descriei obligaiile asociatului societii comerciale. 3
- Sa contribuie la formarea capitalului social
- Sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea persoanei juridice.
- Sa informeze persoana juridica despre modificarea datelor de identitate.
Asociatul societatii comerciale are urmatoarele obligatii stabilite la art 116 alin (1) CC: sa transmita
participatiunea la capitalul social in ordinea, marimea, modul si termenele prevazute de actul de
constituire; sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea societatii; sa comunice imediat
societatii faptul schimbarii domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, alta informatie
necesara exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor societatii si ale membrilor ei; sa
indeplineasca alte obligatii prevazute de lege sau de actul de constituire.
Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea adunarii asociatilor, in
caz de majorare a capitalului social; prin hotarirea consiliului societatii pe actiuni ca exceptie. Aportul
trebuie transmis in termenul stabilit dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii. De la aceasta
regula sint exceptii astfel asociatul unic trebuie sa verse aportul, indiferent de natura acestuia pina la
data inregistrarii societatii comerciale, aportul in natura trebuie transmis in termen de o luna de la data
inregistrarii de stat, in cazul SA plata in numerar pentru actiunile subscrise trebuie efectuata pina la
inregistrarea societatii. In conformitate cu art 113 CC la data inregistrarii societatii comerciale, fiecare
asociat este obligat sa verse in numerar cel putin 40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu
prevede altfel. Aportul care se transmite la majorarea capitalului social trebuie depus in termenul
stabilit de organul care a decis majorarea dar nu mai tirziu de data cind se prezinta actele pentru
inregistrarea majorarii capitalului.
Organul executiv decide in conformitate cu legea cu privire la secretul commercial decide ce
informatie este confidentiala pentru societate si o aduce la cunostinta asociatilor sub semnatura.
Incalcarea obligatiei de confidentialitate confera societatii precum si celorlalti asociati dr de a cere in
numele societatii repararea prejudiciului.
In caz ca asociatul nu comunica informatia privitor la nou sau domiciliu sau sediu, societatea nu-l
poate sanctiona insa acesta va suporta consecintele necomunicarii, ca de ex imposibilitatea informarii
acestuia despre convocarea adunarii generale. Succesorul asociatului nu poate fi admis la adunarea
generala daca in Registrul actionarilor nu i-a fost inscris numele sau denumirea.
De asemenea actionarul are obligatia de neconcurenta, adica fara acordul societatii nu are dr fara
acordul societatii sa practice activitati similare celor practicate de societate. Acordul membrilor se
prezuma pina la proba contrara daca la data acceptarii in calitate de membru, ceilalti membri erau
informati despre activitatile date. In cazul incalcarii obligatiei de neconcurenta, societatea poate cere
repararea prejudiciului sau cesiunea dr si obligatiilor sau a beneficiului care rezulta din actele
incheiate.
1.3. Ceteanul Verega, asociat al SRL Buleandra, a naintat o aciune n instana de judecat ctre asociatul 7
Lucan V. prin care solicita excluderea acestuia din societate din motivul c acesta nu a vrsat ntregul aport la
capitalul social la care s-a obligat. n aciune s-a artat c Dl. Lucan trebuia pn la 10 noiembrie s verse
integral aportul su, ns a trecut mai mult de 20 de zile de la data cnd el trebuia s-i ndeplineasc obligaia,
iar aportul nu a fost vrsat. Aciunea era ntemeiat pe art.116 alin.(1) lit.a) C. civ. Cum urmeaz a fi
soluionat litigiul?
Raspuns : instanta urmeaza sa stabileasca daca a fost respectata procedura prealabila. Conform prevederilor
Codului Civil, in cazul in care asociatul nu a varsat in termen aportul, oricare asociat are dreptul sa-I ceara in
scris aceasta, stabilindu-I un termen suplimentare de cel putin 1 luna si avertizindu-l despre posibilitatea
excluderii acestuia din societate. Daca nu varsa aportul in termenul suplimentar, asociatul pierde dreptul
asupra partii sociale si asupra fractiunii varsate, fapt despre care este notificat.
Subiectul 18. Drepturile asociatului societii comerciale
nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Descriei drepturile asociatului societii comerciale- dreptul de creanta; dreptul de a 3 pct.
participa la conducerea si activitatea PJ; dreptul la informatie; dreptul la dividend;
dreptul la o parte din activele societatii inc azul lichidarii acesteea. Asociatul societatii
comerciale are urmatoarele drepturi stabilite de art 115 alin (1) CC. Acestea sint:
dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii in conditiile stabilite de
lege si de actul de constituire; dr de a cunoaste informatia despre activitatea societatii
si sa ia cunostinta de cartile contabile si de alta documentatie in modul prevazut de
lege si de actul de constituire; sa participle la repartizarea profitului societatii,
proportional participatiunii la capitalul social (dividende); sa primeasca in caz de
lichidare a societatii o parte din valoarea activelor ei ramase dupa satisfacerea
creantelor creditorilor, proportional participatiunii la capitalul social; sa intreprinda
alte actiuni prevazute de lege sau de actul de constituire. Dreptul de participare la
conducerea si activitatea societatii include dr de a participa la sedinta adunarii
asociatilor, dr de a-si expune punctul de vedere referitor la problemele de pe oridnea
de zi a adunarii, dr de vot, dr de a fi ales in organul executive sau de control. Exceptie
de la dr de vot: persoana care detine actiuni preferentiale in societatea pe actiuni,
actionarul interesat in incheierea unui contract de proportii cu societatea emitenta,
persoana care a procurat un pachet important de actiuni fara respectarea conditiilor
impuse de lege. Dr la informatie: sa ia cunostinta cu actele de cosntituire si
modificarile sale, procese-verbale ale adunarii generale, ale consiliului si comisiei de
cenzori, operatiunile contabile, sa faca copii de pe actele contabile, sa ceara efectuarea
controlului de catre organul de control. De la dividende: profitul este repartizat
proportional cu cota de participatie la capitalul social dar prin actul de constituire se
poate deroga de la aceasta regula. Este interzisa clauza leonina prin care un asociat
primeste intregul profit sau este absolvit de pierderile suferite de societate. La
repartizarea activelor in cazul lichidarii de asemenea se poate deroga de la clauza
proportionalitatii, insa nimeni nu poate avea dr la toate activele. Acestea pot fi
repartizate cel mai devreme la 12 luni de la data ultimei publicari in Monitorul Oficial
a avizului cu privire la dizolvare. De asemenea in conf cu art 115 alin (3) asociatul are
dr de a intenta actiuni indirecte catre alti asociati care prin actiunile lor au pagubit
societatea, cerind acestora sa o despagubeasca.
1.2. Comparai dreptul de a participa la conducerea i activitatea societii a asociatului 5 pct.
comanditat cu cel a asociatului societii cu rspundere limitat.
In cadrul societatii in comandita exista 2 categorii de asociati: comanditati si
comanditari. Administrarea societatii in comandita tine de competenta exclusiva a
asociatilor comanditati. Acestea gestioneaza bani si bunurile transmise societatii de
catre comanditari iar bunurile se repartizeaza intre comanditati si comanditari in
conformitate cu actul de constituire. Atit comanditatii societatii in comandita, cit si
asociatii societatii cu raspundere limitata participa la adunarea generala si au drept de
vot. Diferenta este ca comanditatii SC participa in mod obligatoriu personal la
administrarea societatii, pe cind asociatii SRL pot participa la adunarea generala atit
personal cit si prin reprezentanti. Comanditatii SC au dreptul la un singur vot, pe cind
numarul de voturi al unui asociat SRL depinde de participarea acestuia la capital. Plus
la asta numele comanditatilor se inscrie in Registrul de stat al Intreprinderilor. In ceea
ce priveste reprezentarea societatii in raport cu tertii, comanditatii au atit dreptul cit si
obligatia de a activa pentru si in numele societatii, iar asociatii SRL au dreptul si de
multe ori transmit dreptul de gestiune si reprezentare a societatii unor manageri
profesionali-persoane terte. Raspunderea comanditatilor in SC este una nelimitata si
solidara, iar cea a asociatilor SRL este una limitatasi subsidiara.
1.3. Cet. Negrescu, asociat al SRL IKKEL n ultimii 3 ani nu a primit dividende. El 7 pct.
solicit consultaie i posibil asisten juridic n instan cu privire la: a) dreptul de a
pretinde la dividende din activitatea societii; b) proporionalitatea dividendelor c)
modalitatea de plat a dividendelor; d) cazurile de imposibilitate a mpririi
beneficiului ntre asociai. ntocmii o not informativ i rspundei la ntrebrile puse
precum i explicaii dac are el dreptul s depun o cerere n instan pentru ncasarea
forat a sumei dividendului?
a) Asociatul SRL are dreptul la dividende in conformitate cu art 115 alin(1) lit c) CC
care stipuleaza dreptul asociatului societatii comerciale de a participa la repartizarea
profitului societatii.
b) atit art 115 CC cit si art 39 alin (2) din Legea cu privire la SRL prevad ca asociatul
are dreptul la un beneficiu repartizat proportional cu marimea partii sale sociale. Art
115 alin(2)CC prevede ca actul de constituire poate prevedea si o alta modalitate de
repartizare a profitului. Art 39 alin (2) prevede ca modul de distribuire a beneficiului
societatii poate fi modificat prin hotarirea adunarii generale a asociatilor, care se
adopta cu votul unanim al asociatilor. NU este admisa insa clauza lionina prin care
asociatul ar pretinde la intreg beneficiul realizat de societate.
c) In conformitate cu art 39 alin (1) si (3) din Legea cu privire la SRL societatea
distribuie anual beneficiul ramas dupa achitarea impozitelor si altor plati obligatorii.
Beneficiul se plateste asociatilor n forma baneasca, in decurs de 30 de zile de la data
adoptarii hotarrii privind distribuirea beneficiului, daca adunarea asociatilor nu a
stabilit un alt termen.
d) In conformitate cu art 40 din Legea cu privire la SRL societatea nu este in drept sa
adopte hotarire privind distribuirea beneficiului ntre asociati 1.pina la varsarea
integrala a aporturilor; 2.daca, in urma distribuirii beneficiului, valoarea activelor nete
ale societatii va deveni mai mica decit suma capitalului social si capitalului de rezerva.
Societatea nu este in drept sa plateasca asociatilor beneficiul a carui distribuire s-a
hotarit la adunarea generala a asociatilor daca, la momentul achitarii, societatea este in
stare de insolvabilitate sau poate ajunge in aceasta stare in urma distribuirii
beneficiului. in cazul incetarii circumstantelor mentionate, societatea este obligata sa
plateasca asociatilor beneficiul a carui distribuire s-a hotarit la adunarea generala a
asociatilor. Beneficiul platit contrar reglementarilor stabilite se restituie societatii.
Subiectul 19. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ
nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Identificai persoanele care nu pot fi desemnai n funcie de administrator al unei SRL. 3 pct.
- Persoanele carora, prin lege sau hotarire judecatoreasca, le este interzisa detinerea
functiei de administrator sau a unei alte functii care acorda dreptul de dispozitie asupra
bunurilor materiale;
- Persoanele cu antecedente penale nestinse pentru infractiuni contra patrimoniului,
infractiuni economice, infractiuni savirsite de persoane cu functie de raspundere sau
de persoane care gestioneaza organizatii comerciale.
- Persoanele care ocupa o functie publica incompatibila cu o alta functie remunerata.
1.2. Analizai raportul juridic dintre administrator i persoana juridic pe care o gestioneaz. 5 pct.
Pag.177-178. Potrivit art 61 CC raporturile dintre persoana juridical si cei care
alcatuiesc organele sale executive sunt supuse prin analogie regulilor mandatului daca
legea sau actul de constituire nu prevede altfel . Legislatia muncii se aplica raporturilor
ce apar intre administrator si societatea comerciala numai daca administratorul nu are
si calitatea de asociat al societatii comerciale. Raportul juridic dintre societatea
comerciala si administratorul sau are temei juridic in contractul de societate in cazul in
care administratorul este si asociat ori in contractul individual de munca incheiat intre
societate si salariat, cind administratorul nu este asociat. In ambele cazuri,
administratorul este imputernicit sa actioneze similar unui mandatar in numele sip e
contul persoanei juridice. Asadar raportul dintre administrator si societatea
comerciala este un mandate cu sau fara reprezentare. Mandatul administratorului are o
dubla natura: contractuala si legala. Mandatul este contractual deoarece imputernicirile
administratorului rezulta din imputernicirile date de asociati, concretizate in actele
constitutive ale societatii sau in hotaririle adunarii adunarii generale sau ale consiliului.
Relatiile administratorului cu societatea urmeaza a fi reglementate si de contractul de
mandat. Mandatul acordat administratorului este unul general, deoarece se da pentru
toate afacerile societatii si se exercita cu titlu oneros. Natura legala a mandatului
rezulta din generalitatea functiilor exercitate de administrator. In acest sens legea
privind SA prevede ca organul executive poate face orice in vederea indeplinirii
obiectului societatii cu exceptia celor ce tin de competenta adunarii generale a
actionarilor sau de consiliul societatii.
1.3. Consultai administratorul unei societi pe aciuni care dorete s vnd o cldire a societii 7 pct.
cu 2 mln. lei, i explicai-i cum trebuie s procedeze, atunci cnd capitalul social al societii
este de 4 mln. lei, iar activele societii sunt doar de 3,5 mln. lei. In cazul dat, hotaririle cu
privire la o tranzactie in proportii ce depasesc valoarea activelor societatii potrivit
ultimului bilant, in conformitate cu art 83 alin (2) din Legea privind SA, se iau de catre
adunarea generala a actionarilor. Respectiv urmeaza a fi convocata adunarea generala
extraordinara, intrucit nu se spune in speta daca adunarea generala urmeaza a fi
convocata in conf cu prevederile legii mentionate. In conformitate cu art 53 alin (3) din
aceeasi lege, adunarea generala extraordinara se convoaca de catre organul executiv
(administrator) in temeiul deciziei luate de consiliul societatii. Prin urmare in speta
data administratorul trebuie sa convoace adunarea generala extraordinara pentru a
hotari asupra vinderii cladirii in valoare de 2 mln lei. De asemenea in speta data
valoarea activelor este mai mica decit valoarea capitalului social. In conformitate cu
art 39 alin (6) din Legea privind SA, daca, la expirarea celui de-al doilea an financiar
sau a oricarui an financiar ulterior, valoarea activelor nete ale societatii, potrivit
bilantului anual al societatii, va fi mai mica decit marimea capitalului social, adunarea
generala anuala a actionarilor este obligata sa ia hotarire:
a) cu privire la reducerea capitalului social; si/sau
b) cu privire la majorarea valorii activelor nete prin efectuarea de catre actionarii societatii a
unor aporturi suplimentare, in modul prevazut de statutul societatii; sau
c) cu privire la lichidarea societatii. Prin urmare administratorul societatii date ar trebui sa ia in
considerare una din variantele expuse mai sus intrucit daca nu este luata o decizie in acest sens
in conformitate cu art 158 alin (5) societatea se dizolva.
Subiectul 20. Patrimoniul persoanei juridice cu scop lucrativ.
nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Descriei noiunea de patrimoniu al persoanei juridice evideniind elementele lui-pag. 3 pct.
182.
1.2. Clasificai dup criteriile cunoscute bunurile ce intr n componena activului 5 pct.
patrimoniului persoanei juridice cu scop lucrativ-pag.183
I.Bunurile corporale,care au o existenta materiala fiind perceptibile simtului omului.
a)bunurile mobile,care se pot misca dintr-un loc in altul fie prin forta proprie fie cu
ajutorul alteia.
b)bunuri imobile,care prin natura lor au o asezare fixa si nu pot fi mutate din loc in
loc fara asi pierde valoarea lor economica;
c)intreprinderea ca un complex patrimonial unic;
d)mijloacele economice ale intreprinzatorului;
e)sursele mijloacele economice.
II.Bunuri incorporale,care au o existenta abstracta,ideala,ele fiind percepute cu ochii.
a)dreptul asupra firmei
b)dreptul asupra emblemei
c)dreptul asupra marcilor de productie si de serviciu
d)dreptul asupra clientelei si vadului comercial
e)dreptul de autor
f)dreptul asupra modelului si desenului industrial
g)dreptul asupra inventiilor
1.3. Unitatea Administrativ Teritorial Comuna Vultureni a transmis n capitalul social al 7 pct.
S.A. Vulturenii de Jos un iaz de 10 ha. Camera nregistrrii de Stat a refuzat s
nregistreze societatea cu asemenea bunuri n capitalul social, ori potrivit Constituiei
i Codului civil, apele i pdurile de interes public sunt bunuri ale domeniului public.
Juristul Primriei Comunei Vultureni a atacat refuzul nregistrrii n instana de
judecat. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul ? Instanta va permite inregistrarea
societatii respective cu aport la capitalul social a unui iaz de 10ha, intrucit chiar
daca cunoastem faptul ca iazurile sunt in proprietate publica a statului acestea
pot fi transmise cu drept de gestiune economica si societatilor comerciale pentru
satisfacerea necesitatilor activitatii sale.
Subiectul 21. Aportul n natur la capitalul social.
nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Descriei procedura de vrsare a aportului nemonetar la formarea i majorarea 3 pct.
capitalului social al societilor comerciale. . 1 aportul in natura la capitalul social se
face cu orice bunuri aflate in circuitul civil:corporale si incorporale.operatiunea de
transmitere se face dupa regurile similare sunt unele partikularitati bazate pe natura
bunului care se transmite.
Bunul se transfera in proprietate prin indicarea acestui fapt in actul de constituire , in cayul
unui bun supus inregistrarii proprietatea se considera transmisa la data inskrierii actului in
Registrul de stat,daca sunt immobile se inskriu in Registrul de iimobile,daca sunt in forma de
actiuni sau de obligatiuni se inskriu in registrul aktionarilor.bunurile corporale care nu sunt
pasibile de inregistrare se transmit in proprietatea societatii prin semnarea unui act intre
administrator ei sau o pers imputernicita de acesta si fondatorul, care varsa aportul si transmite
efectiv bunurile.
Deasemenea bunul poate fi transmis in folosinta la formarea si majorarea capitalului
social,sokotinduse doar valoarea pentru utilizarea bunului transmis.
Majorarea- pag.207.
1.2. Stabilii interdependena dintre noiunile de aport la capitalul social, participaiune 5 pct.
parte social, aciune aport suplimentar. Capitalul social se divizeaza in
participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti de interes, parti sociale, actiuni, cote de
participare, a caror valoare are in mod obligatoriu expresie baneasca. Valoarea acestei
participatiuni ale asociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat la capitalul
social de catre acesta. Daca participatiunilr asociatilor cresc din contul aporturilor
suplimentare ale tuturor detinatorilor, capitalul social se va majora fara a afecta interesele
asociatilor. Insa capitalul social se poate majora prin aporturi suplimentare neproportionale, ale
tuturor asociatilor sau numai a unora dintre ei. 2 intre notiunile de aport la capitalul
social ;participatiune;parte sociala ; actiune exista o interdependenta enorma, deoarece
anume prin aportul in bani sau in natura se formeaza capitalul social al societatii
comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin fondatorilor,
numite si parti de interes , parti sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod
obligatoriu expresie baneaska.
Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin
participatiunea acestuia la capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes, parte
sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea participatiunii(partii sociale) asociatului nu poate fi
mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea social reprezint o fraciune din
capitalul social al societii al crei cuantum se stabilete n funcie de cuantumul aportului
i include toate drepturile i obligaiile asociatului. Aciunea este un document, care atest
dreptul proprietarului lui (acionarului) de a participa la conducerea societii, de a primi
dividende, precum i o parte din bunurile societii n cazul lichidrii acesteia
1.3. Recomandai soluii cet. Scurtu V., fondator unic al SRL MIXT, care a decis s verse 7 pct.
cu titlu de aport n capitalul social un bun imobil, un automobil, aciunile pe care le
deine n S.A. Tmplarul referindu-v la la termenul de vrsare, modul de evaluare i
de predare a acestora. De la pag. 202- pina la 206, inclusiv de vazut in referinte. In calitate
de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, i bani.
Astfel Scurtu V.A. va trebui sa verse aportul in numerar va fi vrsat integral pn la
nregistrarea de stat a societii conform art. 18 al.1 din legea privind srl , deoarece e asociat
unic, astfel el va trebui sa verse pina la inregistrare suma de 50000 lei. Aportul n natur
caimobilul, automobilul, al asociatului unic va fi vrsat n cel mult 30 de zile de la
nregistrarea de stat a societii. Dovada vrsrii acestui aport va fi prezentat organului de
nregistrare n termen de 10 zile de la vrsare. Aportul n natur al asociatului unic va fi
evaluat de un evaluator independent.
Actiunile din SA Timplarul nu pot fi transmise ca aport la capitalul social, conform CC RM
art.114 al.3 Nu se pot constitui aporturi la formarea sau la majorarea capitalului social al
societii de capital creanele i drepturile nepatrimoniale, astfel actiunile din SA Timplarul
reprezentind creante.
Inregistrarea imobilului va avea lok in Registrul bunurilor immobile, iar inregistrarea
automobilului va fi in Regstrul de stat al transporturilor.
Subiectul 22. Bunurile incorporale ale persoanei juridice cu scop lucrativ.
nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Identificai bunurile incorporale ce se includ n activul persoanei juridice, definindu-le 3 pct.
i explicndu-le esena- pag. 184(definitia)+pag. 187 explicatia lor. . In activul
persoanei juridice se include urm bunuri incorporale: dr asupra denumirii de firma, dr
asupra emblemei, dr asupra marcilor de productie, dr asupra clienteleisi vadului
commercial, dr de autor, dr asupra modelului si desenului industrial, dr asupra
inventiilor. Denumirea de firma identifica persoana juridica din totalitatea subiectelor
de dr. Denumirea se inscrie in Registrul de stat al intreprinderilor si trebuie sa figureze
in toate actele emise de societate comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni
civile sub sanctiunea platii de daune-interese. Societatea dobindeste un dr exclusive de
utilizare a firmei, dr de proprietate incorporala. Societatea care si-a inregistrat in
modul stabilit firma are dr sa ceara oricarui subiect de dr care ii utilizeaza ilegal firma
sa inceteze a o folosi si sa-I plateasca daune-interese. Emblema este de asemenea un
element de identificare a persoanei juridice, insa spre deosebire de firma care este un
element obligatoriu, emblema este un element facultative. Societatea comerciala obtine
dr exclusive asupra emblemei numai daca aceasta este inregistrata la Agentia de Stat
pentru protectia industriala. Valoarea economica a emblemei depinde de aptitudinea ei
de a atrage clientele, de calitatea marfurilor, produselor, serviciilor societatii, de
vechimea utilizarii sale. Marca de produs si marca de serviciu sint de asemenea
elemente de individualizare ale societatii comerciale. Marca poate fi verbala
(constituita din cuvinte, litere, cifre), figurative (avind reprezentari grafice), combinata
(alcatuita din elemente verbale si figurative). Dupa destinatie marcile sint de fabrica si
de comert. Marca de fabrica se foloseste de producator sau de fabricant in domeniul
activitatii industriale, agricole, mestesugaresti. Marca de comert este utilizata de
comerciant sau de distribuitor prin aplicare pe produsele pe care le vinde. Dupa obiect
marcile se impart in marci de productie si marci de serviciu. Dupa titular marcile se
impart in marci individuale si colective. MArca individuala apartine unei singure
persoane fizice sau juridice. Marca colectiva apartine unei uniuni, asociatii economice
sau altei asociatii de persoane fizice/juridice. DR asupra clientelei si a vadului
commercial consta in faptul ca fiecare intreprinzator are clientele sa iar alti
intreprinzatori nu au dr sa ademeneasca clientele concurentilor sai prin mecanisme
interzise. Vadul comercial desemneaza obisnuinta consumatorului de a cumpara
constant produse si servicii de la un anumit intreprinzator. Clientela este cauza si
efectul vadului. DR de autor consta in dr exclusive a autorului de a efectua , a permite
sau a interzice reproducerea, demonstrarea, interpretarea, comunicarea publica a
operei, traducerea, prelucrarea acesteia. DR de autor este un bun incorporal care poate
fi inclus in patrimonial societatii comerciale in calitate de aport la capitalul social sau
care poate fi dobindit de societate in timpul activitatii. DR societatii asupra modelului
sau desenului industrial apare daca acesta a fost creat de un salariat al soietatii, in baza
unui contract de cercetari stiintifice cu autorul sau in baza unui constract de cesiune a
drepturilor incheiat cu autorul. EX: sticlele pentru bauturi racoritoare. DR asupra
inventiilor-autorul inventiei este protejat prin brevetul de inventie care reprezinta un
titlu de stat, eliberat de Agentia de stat pentru protectia industriala.
1.3. Asociatul SRL OTTT Ctalin Sudoreanu a depus la Camera nregistrrii de Stat o 7 pct.
cererea de dizolvare a SRL n legtur cu faptul c activul societii s-a diminuat i
constituie doar 40 % din mrimrea capitalului social declarat. Cum urmeaz s fie
soluionat litigiul?CS ii va refuza cererea de dizolvare societatii deoarece temeiul
invocat de asociat nu este prevazut in CC ca un temei de dizolvarea. In acest caz legea
Subiectul 27. Societatea n comandit (SC).
nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Descriei noiunea i caracterele societii n comandit. 3 pct.
Notiune: SC este o societate constituita prin asociere, pe baza deplinei increderi a doua sau
mai multe persoane, care pun in comun anumite bunuri pentru a desfasura activitate
comerciala in scopul impartirii beneficiilor si care raspund pentru obligatiile sale, dupa caz,
nelimitat si solidar (comanditati) sau in limita aportului lor (comanditari).
Caracterele:
- Caracterul decisiv al elementului intuit personae incredere reciproca deplina;
- Caracterul solidar si nelimitat al raspunderii comanditatilor si caracterul limitat al
raspunderii comanditarilor.
- Legislatia nu impune un capital social minim
- Numarul de asociati nu poate fi mai mic de 2 (un comanditar si un comanditat) si nu
poate depasi cifra de 20.
1.2. Comparai drepturile asociailor societii n comandit cu drepturile asociailor 5 pct.
societii n nume colectiv. SC se deosebeste de SNC prin existenta a doua categorii de
asociati : comanditari si comanditati, care au drepturi specifice.
Comanditatii: (pag.317)
- De a conduce societatea si de a lua parte la activitatea ei.
- De administrare
- De reprezentare
- La informatie
- La o parte din beneficiu
- La retragere din societate
- La active in caz de lichidare a societatii.
Comanditarii: (pag.318)
- De a conduce societatea si de a lua parte la activitatea ei.
- La informatie si control asupra activitatii comanditatilor.
- La o parte din beneficiu.
- La retragere din societate.
- La active in caz de dizolvare a societatii.
Drepturile asociatilor SNC: (pag.307)
- De a participa la conducerea si activitatea societatii.
- La informatie privind activitatea societatii.
- La o parte din beneficiu.
- La o parte din active in caz de lichidare a societatii
- De retragere din societate.
- -Dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii.In societatea in nume
colectiv acest drept are la baza intentia asociatilor de a colabora voluntar in activitatea
de intreprinzator.Fiecare asociat are dreptul de a participa cu drept de vot la sedintele
asociatilor, de regula avind dreptul la un singur vot.Cel care a contribuit la formarea
capitalului social cu un aport mai mare,poate sa aiba mai multe voturi.Fiecare asociat
are dreptul de actiona de sine statator in numele societatii daca acest act nu prevede
altfel.Acest drept in societatea in comandit se deosebeste de societatea in nume
colectiv prin faptul ca exista 2 categorii de asociati: comanditati si
comanditari.Comanditatii participa la conducerea si la activitatea societatii prin
intermediul adunarii asociatilor,avind dreptul la un singur vot,participarea
comanditatilor la activitatea societatii include si administrarea si
reprezentarea.Comanditarii pot sa exercite acest drept numai participind la adunarile
asociatilor cu drept de vot si numai in prob care nu intra in competenta exclusiva a
comanditatilor. Comanditarii nu participa la activitatea de intreprinzator a societatii nu
au dreptul sa participe la conducerea si la administrarea societatii si nici sa o
reprezinte.
- -Dreptul la informatie privind activitatea societatii.acest drept este asemanataor in
ambele societati,adica fiecare asociat are dreptul sa ia cunostinta de cartile contabile si
de alte documente ce privesc activitatea societatii .Numia ca in societatea in
comandita, comanditarii exercita acest drept fara a se implica in activitatea
comanditatilor
- -Dreptul la o parte din beneficiu.in societatea in nume colectiv veniturile se
repartizeaza intre membrii ei proportional participantilor la capitalul social,asociatul
care presteaza servicii pentru societate cu titlu de aport social poate pretinde la o parte
din beneficiile societatii,dar in societatea in comandita, aportul asociantului
comanditat constind in munca si servici,care nu se iau in considerare la formarea si
majorarea capitalului social,asociantul tre sa obtina o plata pentru efortul fizic si
intelecyual depus pentru societate.aceasta plata se face prin atribuirea unei parti din
beneficiul obtinut de societate,dar comanditarul are dreptul sa primeasca partea ce I se
cuvine din veniturile societatii proportional participatiunii sale la capitalul social.cota
comanditarilor se va imparti intre acestia proportional participatiunii la capitalul social
- -Dreptul la active in caz de likidare a societatii.Daca societatea in nume colectiv se
likideaza atunci activele se impart intre asociatii proportional cotelor detinute daca
actul de constituire nu prevede altfel,daca societatea in comandita se
dizolva,comanditatii pot pretinde la o parte din activele ce depasesc capitalul social,
dar comanditarii au dreptul fata de comanditati la recuperarea aporturilor din
patrimoniul societatii ramas dupa satisfacerea tuturor creantelor.Din activele ramase
dupa satisfacerea creantelor se restituie mai intil comanditarilor active in suma egala
valorii aporturilor cu care acestia au contribbuit la formarea si majorarea capitalului
social.
- -Dreptul la retragere din societate.Asociatul societatii in nume colectiv este in drept sa
se retraga din societate informind ceilalti asociati cu cel putin 6 luni inainte, asociatul
poate primi cota-parte din capitalul social in natura sub forma de bunuri ale
societatii,asociatul comanditat la fel ca si asociatul in nume colectiv cind se retrage
trebuie sa anunte pe restul cu 6 luni inainte de aceasta,dar nu poate pretinde la o parte
din activele ce suplinesc capitalul social.Comanditarul are dreptul sa se retraga din
societate la sfir anului financiar si sa primeasca o parte din activele ei proportional
participatiunii sale la capitalul social in modul stabilit de actul de constituire.
-
1.3. Argumentai includerea n denumirea de firm a societii n comandit a cuvntului ciobanu 7 pct.
i a numelui ceteanului Jardan care are statutul de comanditar al acestei societi,
explicnd efectele pe care le genereaz aceste includeri.
Raspuns: denumirea SC trebuie sa include sintagma in limba de stat societate din comandita
sau abrevierea SC, numele sau denumirea comanditatilor. Daca nu sunt incluse numele sau
denumirea tuturor comanditatilor, in denumirea societatii trebuie sa se include numele sau
denumirea a cel putin unu dintre comanditati si sintagma in limba de stat si compania sau
abrevierea si Co. Daca denumirea societatii contine numele sau denumirea comanditarului
(ca in cazul din speta noastra), acesta raspunde nelimitata si solidar, ca si asociatii comanditati.
Subiectul 28. Adunarea general a societii cu rspundere limitat (SRL).
nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Numii atribuiile ce in de competena exclusiv i neexclusiv a adunrii generale a 3 pct.
SRL.
Articolul 49. Competena adunrii generale a asociailor
(1) De competena exclusiv a adunrii generale a asociailor in:
a) modificarea i completarea actului de constituire, inclusiv adoptarea lui ntr-o
nou redacie;
b) modificarea cuantumului capitalului social;
c) desemnarea membrilor consiliului societii i a cenzorului, eliberarea nainte de
termen a acestora;
d) urmrirea pe cale judiciar a membrilor consiliului societii i a cenzorului
pentru prejudiciile cauzate societii;
e) aprobarea Regulamentului consiliului societii;
f) aprobarea drilor de seam ale consiliului societii, a rapoartelor cenzorului sau a
avizelor auditorului independent;
g) aprobarea bilanului contabil anual;
h) adoptarea hotrrii privind repartizarea ntre asociai a profitului net;
i) privind reorganizarea societii i aprobarea planului de reorganizare;
j) adoptarea hotrrii de lichidare a societii, numirea lichidatorului i aprobarea
bilanului de lichidare;
k) aprobarea mrimii i modului de formare a fondurilor societii;
l) aprobarea mrimii i a modului de achitare a remuneraiei membrilor consiliului
societii i cenzorului;
m) aprobarea n prealabil a ncheierii contractelor prin care societatea transmite
proprietatea sau cedeaz, cu titlu gratuit, drepturi unor teri, inclusiv asociailor;
n) nfiinarea filialelor i reprezentanelor societii;
o) aprobarea fondrii altor persoane juridice;
p) aprobarea participrii n calitate de cofondator al altor persoane juridice.
(2) Dac actul de constituire nu prevede altfel, de competena adunrii generale a
asociailor in:
a) desemnarea i eliberarea nainte de termen a administratorului;
b) aprobarea drii de seam anuale i evaluarea activitii administratorului;
c) urmrirea pe cale judiciar a administratorului pentru prejudiciile cauzate
societii;
d) aprobarea mrimii i modului de achitare a remuneraiei administratorului;
e) aprobarea planului de afaceri al societii;
f) aprobarea regulamentelor interne ale societii;
g) adoptarea altor hotrri atribuite de lege sau de actul de constituire n competena
adunrii generale a asociailor.
1.2. Analizai procedura de convocare i desfurare a adunrii generale a asociailor SRL, 5 pct.
cu referire la modul de informare a asociailor, deliberativitatea adunrii, modul de
adoptare a hotrrilor i ntocmire a procesului verbal- pag.333-340.
Articolul 52. Hotrrea privind convocarea adunrii
generale a asociailor
n hotrrea privind convocarea adunrii generale a asociailor vor fi indicate data,
ora, locul desfurrii, ordinea de zi a adunrii, informaiile i documentele care vor fi
puse la dispoziia asociailor.
Articolul 53. Obligaia transmiterii informaiei i documentelor
necesare pentru participarea la adunarea general
a asociailor
(1) Administratorul este obligat s expedieze fiecrui asociat hotrrea privind
convocarea adunrii generale a asociailor, informaia i documentele necesare.
Aceeai obligaie o au asociaii, consiliul societii sau cenzorul n cazul n care acetia
convoac adunarea general a asociailor.
(2) Informaia i documentele necesare pentru dezbaterea chestiunilor incluse
suplimentar n ordinea de zi la cererea asociailor se aduc la cunotina tuturor
asociailor n termenul i n modul stabilit la art.55 alin. (4).
(3) ntiinarea privind convocarea repetat a adunrii generale a asociailor se
transmite asociailor prin scrisoare recomandat, expediat cu cel puin 8 zile nainte
de data inerii adunrii.
(4) Actul de constituire poate prevedea i alte condiii i termene de informare a
asociailor.
Articolul 54. ntiinarea asociailor despre convocarea
adunrii generale a asociailor
(1) Hotrrea privind convocarea adunrii generale a asociailor se aduce la
cunotina fiecrui asociat prin scrisoare recomandat, expediat cu cel puin 10 zile
nainte de data inerii adunrii.
(2) Actul de constituire al societii poate prevedea publicarea unui aviz despre
convocarea adunrii generale a asociailor.
(3) Participarea asociatului sau a reprezentantului lui la adunarea general a
asociailor acoper orice viciu al nentiinrii i/sau nclcrii modalitii i a
termenelor de ntiinare.
Adunarea general a asociailor este deliberativ dac numrul de voturi reprezentat
este suficient pentru adoptarea a cel puin unei chestiuni incluse n ordinea de zi.
Articolul 58. Adoptarea hotrrilor adunrii generale
a asociailor
(1) Hotrrile adunrii generale a asociailor se adopt:
1) cu votul unanim al asociailor pentru:
a) obligarea asociailor la aporturi suplimentare;
b) modificarea modului de distribuire a profitului net al societii;
c) completarea ordinii de zi;
d) transformarea societii ntr-o alt form n care asociaii poart rspundere
nelimitat;
2) cu cel puin trei ptrimi din voturile tuturor asociailor pentru:
a) modificarea i completarea actului de constituire;
b) lichidarea societii, numirea lichidatorului i aprobarea bilanului de lichidare;
c) reorganizarea societii i aprobarea planului de reorganizare;
d) acordul prealabil pentru ncheierea contractelor, prin care societatea transmite
proprietatea sau cedeaz, cu titlu gratuit, drepturi terilor, inclusiv asociailor societii;
e) nfiinarea filialelor i reprezentanelor societii;
f) aprobarea fondrii altor persoane juridice;
g) aprobarea participrii n calitate de cofondator al altor persoane juridice;
h) excluderea unor chestiuni din ordinea de zi;
3) cu cel puin jumtate din voturi pentru:
a) aprobarea drilor de seam i a rapoartelor administratorului i ale cenzorului;
b) repartizarea profitului net ntre asociai;
c) desemnarea i eliberarea nainte de termen a administratorului i cenzorului;
d) aprobarea mrimii i modului de achitare a remuneraiei administratorului i
cenzorului;
e) aprobarea regulamentelor interne;
f) adoptarea altor hotrri ce in de competena adunrii generale a asociailor.
(2) Hotrrile se adopt prin vot deschis, dac actul de constituire nu prevede altfel.
1.3. Prin hotrrea adunrii generale a SRL PINUL din 2.12.2007 a fost exclus asociatul 7 pct.
Nichiforeanu deoarece el nu a vrsat integral aportul la capitalul social, pe care trebuia
s-l verse nc pn la 1 noiembrie 2004, precum i nici nu a participat la ultimele 3
adunri generale, a pierdut legtura cu societatea. Adunarea de asemenea a decis s nu-
i restituie asociatului exclus partea din aport vrsat, or, societatea a suferit prejudiciu
n legtur cu nevrsarea integral a aporturilor. Asociatul exclus consider hotrrea
ilegal i a atacat-o in instan. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
(2) Asociatul se exclude din societate prin hotrre judectoreasc.
(3) Asociatul exclus din societate nu are dreptul la o parte proporional din
patrimoniul societii, dar are dreptul numai la o sum de bani ce reprezint valoarea
contabil a prii sociale la data excluderii, dac hotrrea judectoreasc nu prevede
altfel. Valoarea prii sociale a asociatului exclus din societate se restituie acestuia n
decurs de 6 luni de la data excluderii, dar numai dup ce a reparat prejudiciul cauzat
societii. Obligaia de reparare a prejudiciului subzist n partea neacoperit prin
aportul vrsat.
(4) Asociatul exclus din societate rspunde pentru pierderi i are dreptul la profit net
pn la data excluderii sale. Plata profitului net se face n termen de 30 de zile de la
data adoptrii hotrrii privind distribuirea acestuia sau de la data-limit de adoptare a
unei astfel de hotrri.
(5) Asociatul exclus din societate poart rspundere fa de teri pentru operaiunile
fcute de societate pn la data rmnerii definitive a hotrrii de excludere. Dac, n
momentul excluderii lui din societate, exist operaiuni n curs de executare, asociatul
este obligat s suporte consecinele executrii lor i, prin derogare de la prevederile
alin. (3), nu va putea pretinde valoarea prii sociale ce i se cuvine dect dup
terminarea acelor operaiuni.
Subiectul 29. Partea social a asociatului societii cu rspundere limitat (SRL).
Coninutul subiectului
Definii noiunea de parte social a asociatului SRL relatnd despre coraportul cu capitalul social i
despre dependena valorii ei de aportul depus. Reprezinta acea fractiune din capitalul social al SRL,
detinuta de fiecare asociat al societatii, a carei marime se stabileste in dependenta de marimea aportului varsat
si include toate drepturile si obligatiile asociatului. Daca societatea este constituita dintr-un singur asociat,
acesta destine o parte sociala egala cu capitalul social. Partea sociala este indivizibila, daca actul de consituire
nu prevede altfel.
Comparai noiunea de parte social cu noiunile de certificat al prii sociale, extras din registrul de stat al
persoanelor juridice, aport la capitalul social.
- SRL elibereaza asociatului care a varsat aportul integral un certificate prin care se atesta detinerea partii
sociale si marimea ei. (certificat al partii sociale)
- Persoanei juridice, ca dovada a inscrierii ei in registrul de stat, i se elibereaza extrase din acest registru.
Extrasul demonstreaza ca o asemenea persoana juridica exista cu adevarat, iar datele inscrise sunt
veridice. In extras se cuprinde informatie inclusive despre cuantumul partii sociale a fiecarui asociat.
- Aport la capitalul social reprezinta suma valorilor bunurilor aduse de asociati pentru formarea
patrimoniului social al societatii. Partea sociala detinuta de un asociat este stabilita in functie de
marimea aportului varsat de acest asociat.
Ceteanul Codreanu asociat al SRL TAUR s-a adresat n judecat cu cererea de a anula contractul de
vnzare-cumprare a prii sociale ncheiat ntre asociatul SRL VIBOR (cedent) i ceteanul Nicolescu
(cesionar). Principalul motiv invocat de reclamant a fost nclcarea dreptului de preemiune ce-l are asupra
prii sociale n caz de cesiune a acesteia. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul ?
Raspuns: Dreptul la instrainare libera a pertii sociale este limitat prin dreptul de preemtiune de care beneficiaza
ceilalti asociati. Daca asociatul doreste sa instraineze partea sa sociala si nu respecta dreptul de preemtiune ,
ceilalti asociati dobindesc dreptul de a reclama drepturile si obligatiile cumparatorului. Asociatii astfel vor
dobindi parti sociale sau fractiuni din acestea de la asociatul care instraineaza partea sa sociala. Pentru a evita
eventualele conflicte dintre solicitantii partii sociale propuse spre vinzare, legea prevede distribuirea acesteia
proportional participatiunii detinute de fiecare solicitant. Dreptul asupra partii sociale apare in momentul
inregistrarii in Registrul de stat al PJ. Creditorii asociatului pot urmri partea social numai n temeiul titlului
executoriu n cazul n care creanele nu pot fi satisfcute din contul altor bunuri ale asociatului. Dreptul
creditorilor asupra prii sociale se exercit cu respectarea dreptului de preemiune al celorlali asociai i al
societii. Asociatul care intenioneaz s nstrineze parial sau integral partea social transmite o ofert scris
administratorului societii. Acesta aduce oferta la cunotina tuturor asociailor n termen de 15 zile de la data
transmiterii. n cazul vnzrii prii sociale sau a unei fraciuni din ea cu nclcarea dreptului de preemiune,
fiecare asociat poate, n decursul a 3 luni de la data ncheierii actului juridic, s cear pe cale judiciar ca
drepturile i obligaiile cumprtorului s treac la el. Actul juridic de nstrinare a prii sociale se autentific
notarial
Subiectul 30. Dezmembrarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.
nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Numii actele necesare pentru nregistrarea a dou personae juridice care au luat 3 pct.
natere n rezultatul divizrii- acte necesare:cererea de inregistrare,proiectul planului
de dezmembrare prin separare,hot de dezmembrare prin separare,adoptata de org
supreme al societatii,actul de constituire al societatii care ia nastere prin
separare,modificarile la actul de constituire al societatii din care se separa noua
societate,monit of al rm in care au fost publicate avizele cu pr la reorganizare prin
dezmembrare,actele care demonstreaza garantarea drept sau satisfacerea creantelor
cred daca au fost inaintate cerinte,dovada de plata a taxei de inregistrare,bilantul de
repartitie a patrimoniului.
Operatiuni necesare:
a) negocierea si elaborarea planului de dezmembrare
b) aprobarea lui de catre organul supreme al SC care se dezmembreaza
c) notificarea CS cu privire la initierea reorganizarii
d) informarea creditorilor si publicarea avizului in MO cu privire la dezmembrare;
e) satisfacerea cerintelor sau dupa caz garantarea drept creditorilor;
f) prezentarea actelor necesare inregistrarii dezmembrarii.
g) inregistra dezmembrarii in CS.
1.2. Comparai procedura de divizare cu cea de separare, analiznd distinct doar acele 5 pct.
operaiuni care le deosebesc- pag.218-223
Operatiunile care le deosebesc: a) divizare- societatea comerciala isi pierde calitatea
de subiect de drept prin dizolvare;
la separare societatea comerciala nu isi pierde personalitatea juridica;
b) divizare- iau fiinta 2 sau mai multe PJ;
separare- iau fiinta una sau mai multe PJ;
c) divizare- transmiterea patrimoniului de la societatea comerciala care se divizeaza la
societatea care se constituie;
separare- transmiterea unei parti din patrimoniu societatii care se dezmembreaza la
societatea care se constituie.
1.3. Adunarea General a acionarilor a hotrt dezmembrarea S.A. Autotransportatorul 7 pct.
prin separarea din ea a unei societi cu rspundere limitat. Camera nregistrrii de
stat a respins nregistrarea reorganizrii i ca temei a invocat dou argumente: a)
Societatea care se reorganizeaz nu a retras din circulaie o parte din aciunile sale i b)
Hotrrea de reorganizare trebuie s fie adoptat cu din numrul total de voturi, pe
cnd adunarea general a votat cu 2/3 din numrul acionarilor prezeni. S.A.
Autotransportatorul a atacat decizia Camerei nregistrrii de Stat n judecat. Cum
urmeaz a fi soluionat litigiul?
Cf CC art.81, hotarirea adunarii generale cu privire la reorganizarea societatii se
realizeaza cu 2/3 din voturi , nu cu asa cum a mentionat CIS.
Referitor la actiunile SA, care se alfa in circuit la momentul dezmembrarii,
despre acestea nu avem reglemetari exprese in legislatie, dar totusi daca acestea
nu afecteaza procesul dezmembrarii atunci ele pot sa ramina in circuit, in caz
contrar, SA va retrage din circulatie actiunile sale si va purcede ulterior la
dezmembrarea SA.
Subiectul 31. Fuziunea persoanelor juridice cu scop lucrativ.
nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Numii actele necesare de a fi prezentate pentru nregistrarea unei societi pe aciuni 3 pct.
rezultate din fuziunea a dou societi cu rspundere limitat:
1. Cererea de inregistrare a fuziunii, conform modelului aprobat de organul inregistrarii de
stat.
2. Proiectul contractului de fuziune.
3. Hotarirea de reorganizare adoptata de adunarea generala a fiecarei societati cu
raspundere limitata participante la fuziune.
4. Actele de constituire ale societatilor cu raspundere limitata.
5. Actul de consituire al societatii pe actiuni nou-create.
6. Documentul ce confirma acceptarea de catre creditori a garantiilor oferite sau ce
confirma plata datoriilor.
7. Actul de transmtere.
8. Autorizatia de fuziune, daca e necesara.
9. Copia avizelor de reorganizare prin fuziune a persoanelor juridice, publicate in MO.
10. Documentul ce confirma achitarea taxei de inregistrare.
1.2. Comparai efectele produse de fuziunea prin contopire cu efectele produse de absorbie 5 pct.
evideniind operaiunile necesare de a fi efectuate pentru nregistrarea absorbiei unei
persoane jurdice de o alt persoan juridic. Pag 211-pag217. 2 deosebirea dintre efecte
a) contopire- patrimonial trece prin succesiune la noua societate comerciata
absorbtie- patrimonial pers absorbite trece la pers absorbanta
b) contopire- 2 sau mai multe SC se unesc pentru a constitui o noua SC- se creaza un nou
subiect.. absorbtie-o SC incorporeaza una sau mai multe societati
1.3. ntocmii un proiect de contract de fuziune prin absorbie, potrivit creia SRL Vultureni, care 7 pct.
are capitalul social de 500 000 lei i 2 asociai cu pri sociale egale absoarbe SRL Ciocrlia,
cu 4 asociai cu pri sociale egale i capitalul social de 400 000 lei.
Proiectul contractului de fuziune prin absorbtie trebuie sa contina:
1. Denumirea si sediul persoanelor juridice implicate in procesul de reorganizare : societ
absorbanta si cea absorbita.
2. Forma fuziunii absorbtia.
3. Avantajele fuziunii.
4. Drepturile si obligatiile (patrimoniul) care urmeaza a fi trecute de la PJ care se dizolva
la cea absorbanta.
5. Datele de identitate ale asociatilor PJ absorbite, participatiunile pe care acestia le detin
in ea si care le vor detine in PJ absorbanta.
6. Data la care urmeaza sa fie elaborate si semnat actul de transmitere a drepturilor si
obligatiilor de la PJ care se dizolva la PJ absorbanta.
7. Se anexeaza actul de constituire a PJ absorbante si propunerile de modificare a
acestuia facute in legatura cu absorbtia.
Subiectul 32. Transformarea unei personae juridice dintre form organizatoric n alta
nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Descriei noiunea de reorganizare prin tranformare- Transformarea- este o operatiune 3 pct.
prin care societatea , pe parcursul existentei, trece de la o forma juridica la alta, isi
schimba forma initiala
Transformarea persoanei juridice are ca efect schimbarea formei sale juridice de
organizare prin modificarea actelor de constituire n condiiile legii.
Transformarea persoanei juridice trebuie s ntruneasc i condiiile prevzute de lege
pentru forma juridic de organizare n care se transform.
1.2. 1.2 Analizai operaiunile pe care le implic transformarea unei societi cu 5 pct.
rspundere limitat n societate pe aciuni. procedura de transformare implica
urmat operatiuni
a) elaborarea actului de constituire al societatii in care se transforma
b) informarea asociatilor despre transf si aducerea la cunostinta lor a proiectului
actului de constituire,
c) convocarea si desfasurarea AG a asociatilor-trans implica in esenta modif actului de
constituire al societatii,pt aceasta asociatii se convoca in ad gen pt a decide trans.ad
gen este deliberative daca la ea sunt prezenti ori sunt reprezentati asociatii care detin
cel putin din voturi SRL,mai putin de jumatate din actiunile cu drept de vot,toate
voturile in soc in nume colectiv si in comandita.daca ad gen convocata 1 data nu este
deliberative,se va convoca o adunare repetata.
d) adoptare hot de transformare si formarea a organelor specifice societatii in care se
transforma-hot se adopta cu majoritatea necesara modificarii actului de
constituire:unanim-soc pe persoane,2/3 voturi-SA,3/4-SRL.
e) informarea creditorilor despre transformare
f) publivarea anuntului in MO al RM
g) prezentarea actelor necesare pentru inregistrarea transformarii:actul de constituire al
soc care se transf,hot de transformare,act de constituire si certificatul de inreg in
original,copia de pe publicatia in MO,copia de pe bilantul care arata valoarea activelor
societatii si care asigura minimul de cap soc indicat in actul de constituire,certificatul
de predare al stampilei.
1.3. Ion Pruteanu, fondator al gospodriei rneti, a vndut 5 tone gru pentru 7 pct.
nsmnare societii n nume colectiv Tulescu i compania,cu condiia c ultima va
plti preul peste un an. Dup ce mprumutul a ajuns la scaden, Pruteanul s-a adresat
la societatea debitoare s-i plteasc preul pentru gru, dar cumprtorul nu i-a
rspuns. Pruteanu s-a adresat cu o cerere n instana de judecat pentru a ncasa forat
suma datorat de la societatea debitoare i membrii acesteia. n referina depus la
instan de ctre administratorul societii debitoare s-a artat c SNC Tulescu i
compania a fost transformat n SRL Tulescu, care are un capital social de 5400 lei,
iar persoanele care au fost membri ai SNC nu mai sunt asociai ai SRL, deoarece i-au
vndut partea lor social imediat dup transformare. Cum urmeaz a fi soluionat
litigiul? Societatea debitoare fata de Ion Pruteanu va trebui sai restituie suma de
bani datorata, intrucit la transformarea unei societati comerciale toate datoriile
acesteea trec (se transfera) societatii transformate, astfel SRL Tulescu va fi
obligata sai intoarca datoria lui Pruteanu Ion.
Subiectul 33. Dizolvarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.
nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Definii noiunea de dizolvare explicnd efectele ce le produce ea asupra persoanei juridice. 3 pct.
Dizolvarea este o operatiune prin care PJ cu scop lucrative pune capat activitatii sale de
intreprinzator, fiind privata de dreptul incheierii a noi acte juridice ce tin de obiectul activitatii.
Dizolvarea nu inseamna insa desfiintarea imediata a persoanei juridice. Ea continua sa existe
pentru a indeplini toate operatiunile de lichidare a patrimoniului, dobindit in timpul existentei
sale, avind in consecinta o capacitate juridica restrinsa.
1.2. Clasificai temeiurile de dizolvare a persoanei juridice cu scop lucrative dup criteriile 5 pct.
cunoscute caracteriznd fiecare din aceste temeiuri.
Dizolvarea poate fi voluntara sau fortata.
Temeiuri de dizolvare voluntara:
1. Expirarea termenului pentru care societatea a fost constituita.
2. Atingerea scopului propus.
3. Imposibilitatea atingerii scopului propus.
4. Adoptarea hotaririi de dizolvare de catre organul supreme al societatii.
Temeiuri de dizolvare fortata:
1. Constituirea PJ este viciata: lipsa actului de constituire sau neautentificarea lui
notariala; obiectul activitatii este ilicit sau contrar ordinii publice; actul de consituire
nu prevede denumirea societatii, participatiunile asociatilor, marimea capitalului social
ori scopul societatii; dispozitiile legale privind capitalul social minim nu au fost
respectate; toti fondatorii la data consituirii societatii erau incapabili.
2. Actul de constituire nu corespunde prevederilor legii.
3. Forma PJ nu corespunde celei stabilite de lege.
4. Activitatea PJ contravine ordinii publice.
5. Activitatea PJ contravine grav actului sau de constituire.
(caracterizarea detaliata : pag. 231- 236)
1.3. Procurorul mun. Chiinu, n baza art.87 Cciv. a naintat o aciune de a lichida SRL 7 pct.
Buzduganul care desfoar activitatea farmaceutic i dup retragerea licenei de ctre
Camera de Liceniere. SRL Buzdugan n referina sa a motivat c, potrivit legii, nu se poate
solicita lichidarea deoarece activitatea farmaceutic nu este unicul gen de activitate desfurat.
Societatea desfoar i alte genuri de activitate i respect cerinele legale de practicare a
acestora. Are dreptul procurorul s intenteze un proces n lichidarea a SRL? Cum urmeaz a fi
soluionat litigiul?
Subiectul 35. Lichidarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.
nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Descriei principiile ce definesc statutul societii aflate n lichidare. 3 pct.
1) Lchidarea juridica a societati subzista pentru nevoile lichidarii (societatea
comerciala continua sa existe si dupa dizolvarea in masura in care este necesar pentru
lichidarea patrimoniului.organele societatii comer continua sa existe in forma de pina
la dizolvare ori in alta forma. Adunarea generala a asociatilor nu-si pierde atributiile.
Dupa desemnarea lichidatorului , ea mai are si alte competente aprobarea bilantului
de lichidare, de a reveni asupra hot de lichidare, modificarea proiectului de impartire a
activelor. Capacitea soc, este una restrinsa, deoarece se efectuiaza numai operatiunile
necesare lichidarii si radierii societatii din registru de stat.
2) Lichidarea societati se face in interesul asociatior _ (interesul asociatilor este
pe prim plan .),anume ei,din motive stab in actul de constituire sau din motive impuse
de conditiile active decid sa lichideze societatea
3) Lichidarea societatii este obligatorie-
1.2. Argumentai legalitatea desfurrii procedurii de lichidare analiznd separat fiecare 5 pct.
operaiune a procedurii de lichidare. informarea creditorilor nsi inaintarea creantelor.
Lichidatorul are obligastia de a informa creditorii despre procedura de lichidare care a inceput
despre dreptul de a cere intr-un anumit termen satisfacerea creantelor publicind in M.O in doua
editii consecutive un aviz si in termen de 15 zile il informeaza pe fiecare creditor cunoscut
despre lichidare. Lichidatorul trebuie sa informeze si angajatii societatii despre dizolvarea
acesteia si data disponibilizarii lor. Legiuitorul stabileste ca fiecare creditor poate sa-si
formuleze creantele in termen de 6 luni de la data ultimei publicatii a avizului. Creantele pot fi
inaintate si mai tirziu in termenul de prscriptie si pina la radierea societatii din registru. Daca
creantele sint intemeiate acestea trebuie sa fie recunoscute si satisfacute. Creditorul este in
drept in cazul cind creanta a fost respinsa de lichidator sa inainteze in termen dev 30 zile de la
data informarii despre respingere o actiune in instanta de judecata a carei hotarire este
definitiva.
Elaborarea proiectului bilantului de lichidare. Lichidatorul este obligat sa elaboreze in decurs a
15 zile de la expirarea termenului de inaintare a creantelor un proiect a bilantului de lichidare
care sa reflecte valoarea de bilant si valoarea de piata a activelor. Daca din proiectul de bilant
rezulta un excedent al pasivelor fata DE ACTIVE LICHIDATORUL ESTE OBLIGAT SA
DEPUNA IN INSTANTA O CERERE de intentare a procesului de insolvabilitate. Cererea
trebuie depusa in cel mult o luna de la constatarea insolvabilitatii. El trebuie sa aduca la
cunostinta organului care la desemnat despre insolvabilitate. Lichidatorul solicita acordul
creditorilor de a continua lichidarea societatii fara a depune cerere introductiva. Daca creditorii
accepta satisfacerea creantelor in proportii reduse lichidatorul poate continua indeplinirea
formalitatilor de lichidare.
Lichidarea activului societatii comerciale. Operatiunea de transformare a bunurilor societatii in
bani si de incasare a creantelor de la debitorii societatii. In perioada de inaintare a creantelor
de catre creditori societatea isi continua activitatea executind contracte, incheiaste inainte de
data dizolvarii si primind executarea de la debitorii din raporturile in care societatea are
calitatea de creditor. Lichidatorul nu poate cere executarea contractelor neajunse la scadenta.
In cazul in care debitorii nu-si onoreaza obligatiile ajunse la scadenta lichidatorul poate intenta
impotriva lor procese judiciare, inclusive de insolvabilitate, in scopul incasarii datoriilor.
Lichidatorul intreprinde masuri de iunstrainare a bunuriulor materiale din activul patrimoniului
pentru a le transforma in bani.
lichidarea pasivului societatii comerciale consta in operatiunea de plata a
datoriilorpe care societatea le are fata de creditori. Lichidatorul este obligat sa plateasca
fiecarui creditor imediat ce creanta acestuia a ajuns la scadenta. Daca plata nu a fost facuta la
timp creditorul trebuie sa fie despagubit atit pentru prejudicial efectiv cit si pentru venitul
ratat. Un loc aparte ocupa creantele cetatenilor fata de care societatea raspunde in cvalitate de
debitor in cazul unui prejudiciu cauzat sanatatii sau in legatura cu decesul acestora. In cazul in
care societatea se lichideaza prin hotarire judecatoreasca din active se vor stinge si cheltuielile
de judecata. Soarta activelor ramase dupa satisfacerea cerintelor creditorilor este elaborate un
proiect de impartire a activelor care este aprobat de adunarea generala sau instantei. Instanta
trebuie sa organizeze o sedinta a asociatilor societatii si sa le aduca la cunostinta proiectul.
Adunarea generala poate sa revina asupra hotaririi de lichidare daca patrimoniul nu a fost inca
impartit intre asociati. Activele ramase se transmit asociatilor proportional participatiunii lor.
Activele se impart dupa 12 luni de la data ultimei publicari in M.O. marimea activelor ramase
si principiile de repartizare sint reflectate in raportul lichidatorului. Transmiterea banilor se
face prin act sub semnatura private.
Actele necesare radierii:
cererea de radiere
bilantul de lichidare
actele de constituire in original
certificatul de inregistrare
extras din registru precum societatea care se lichideaza nu este fondator al unei alte societati
actul ce confirma onorarea obligatiilor impozitare
actul ce dovedeste inchiderea conturilor bancare
actul de predare spre nimicire a stampilelor
numerele M.O in care au fost publicate avizele
1.3. Casa Naional a Asigurrilor Sociale (CNAS) a depus o cerere n instana de judecat pentru 7 pct.
ncasarea forat de la Cooperativa Agricol de Producie Fazanul a plilor obligatorii n
sum de 40 000 lei pe care prtul le datora. n locul referinei, pe adresa instanei a sosit o
informaie de la sediul prtului potrivit creia CAP Fazanul nu are sediu pe aceast adres
ori aceasta a fost deja lichidat. Ulterior CNAS a stabilit c lichidarea CAP Fazanul s-a fcut
cu nclarea legii, ori avizul cu privire la lichidarea cooperativei nu a fost publicat n
Monitorul Oficial, creditorii nu au fost ntiinai n modul stabilit despre iniierea procedurii
de lichidare. De asemenea, s-a stabilit c potrivit bilanului de lichidare, CAP Fazanul a
mprit ntre membrii cooperativei bunuri n valoare de 75 000 lei. Explicai cum urmeaz s
procedeze CNAS pentru a ncasa suma creanei?
Raspuns: redeschiderea procedurii de lichidare.
1.3. Andrei Bolintineanu a cumprat un frigider de la SRL Trianon. Termenul de garanie 7 pct.
a fost stabilit de 2 ani. Numai dup dou luni frigiderul a ieit din funciune.
Cumprtorul a restituit frigiderul vnztorului i a cerut s i se restituie banii.
Vnztorul a anunat c defectul frigiderului este minor i c acesta va fi reparat din
cont propriu Trianon. Cererea de insolvabilitate a SRL Trianon va fi respinsa, intrucit
litigiul tine de competenta litigiilor de consumator si nu de insolvabilitate. Nedorinta debitorului
de a achita suma frigiderului nu demonstreaza incapacitatea acestuia de asi onora obligatiile
pecuniare.
Subiectul 37. Procedura planului aplicat persoanei juridice insolvabile.
nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Definii procedura planului persoanei juridice insolvabile i identificai etapele acesteia. 3 pct.
Procedura planului procedura aplicabila debitorului in procesul de insolvabilitate,
reprezentind modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan complex de
masuri de remediere financiara si economica a debitorului si/sau de valorificare a masei
debitoare. Intreprinzatorul este pastrat ca subiect de dret, acordindu-i-se sansa unei redresari si
tototdata, procedura permite creditorilor sa recupereze mai multe procente din create decit ar fi
obtinut printr-o simpla lichidare.
Etapele procedurii planului:
1. Propunerea planului de catre debitor instantei, in termen de 90 zile de la data
solicitarii.
2. Admiterea planului si votarea lui de catre adunarea creditorilor. Votarea planului nu
poate avea loc mai devreme de adunarea de validare a creantelor.
3. Confirmarea planului de catre instanta de judecata. De la data confirmarii planului
activitatea debitorului se considera reorganizata in modul corespunzator.
4. Executarea planului (masuri economice, financiare, juridice)
5. Consecintele executarii/neexecutarii planului. Daca debitorul si-a onorat obligatiile
fata de creditori, se considera ca planul a fost realizat. Daca planul nu se realizeaza in
termenul stabilit, orice creditor poate inainta o noua cerere introductive, care va avea
ca effect inceperea procedurii de lichidare a patrimoniului, fara a mai fi necesara
dovada insolvabilitatii.
1.2. Comparai procedura planului cu procedura de lichidare a patrimoniului. 5 pct.
1.3. mpotriva SRL EKKEL a fost depus o cerere de intentare a procedurii de insolvabilitate de 7 pct.
ctre Inspectoratul Fiscal Chiinu. Administratorul SRL EKKEL solicit asisten juridic
i afirm c societatea lui nu este n stare de insolvabilitate, ci doar nu are mijloace bneti
pentru a se achita cu impozitele, ns dac ar vinde marfa pe care o are ar putea s se achite.
ntocmii o not informativ n care s explicai administratorului temeiurile de intentare a
procedurii insolvabilitii i esena aplicrii procedurii planului i drepturile lui de a cere
aplicarea acestei proceduri.
Raspuns: temei de intentare a procedurii insolvabilitatii incapacitatea de plata (insolventa)
sau supraindatorarea (insolvabilitatea).
Esenta aplicarii procedurii planului - intreprinzatorul este pastrat ca subiect de drept si ii
permite creditorilor sa recupereze mai multe procente din creante decit ar fi obtinut printr-o
simpla lichidare. Astfel, insolventa este o stare financiara a persoanei juridice care nu-si poate
onora obligatiile ajunse la scadenta din lipsa temporara de mijloace banesti. In acest caz,
activele societatii depasesc pasivele. Mijloacele banesti ar putea sa apara daca se intreprind
masuri eficiente de transformare in bani a unor active, daca se vor incasa creantele de la
proprii debitori ori se vor intreprinde alte masuri de eficientizare a activitatii toate acestea se
prevad in planul propus de debitor.
.
Subiectul 38. Patrimoniul debitorului n procesul de insolvabilitate.
nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Identificai bunurile persoanei insolvabile care se includ n masa debitoare, bunurile 3 pct.
care nu se include n masa debitoare i bunurile care o suplimenteaz- Conform legii
LPM632/2001 art 50 , Masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data
intentrii procesului de insolvabilitate, precum i cele pe care el le dobndete i le
recupereaz pe parcursul procesului. Bunurile aflate n proprietatea comun n
devlmie a soilor se includ n masa debitoare. Debitorul rspunde pentru obligaii
doar cu partea sa din proprietatea comun n devlmie, urmnd ca instana de
judecat s separe cota corespunztoare din proprietatea comun n conformitate cu
dispoziiile Codului civil.
In aceasta masa intra toate valorile patrimoniale ale debitorului , inclusive banii,
hirtiile de valoare, bunurile material si nemateriale, creantele etc. de asemenea, masa
debitoare poate si completata cu anumite valori (bani sau bunuri) dobindite prin
rezilierea sau anularea unor contracte.
Art 51 , aceleiasi legi , prevede Bunurile care nu se includ n masa debitoare
(1) Nu se includ n masa debitoare bunurile scoase din circuitul civil, bunurile care,
conform Codului de procedur civil, nu snt pasibile de executare silit i drepturile
patrimoniale inalienabile ale debitorului.
(2) Dac n masa debitoare exist bunuri excluse din circuitul civil, administratorul
notific proprietarul lor. Acesta este obligat s ridice bunurile n termen de 30 de zile
din momentul notificrii. n cazul nclcrii termenului stabilit, proprietarul trebuie s
restituie cheltuielile de ntreinere a bunurilor excluse din circuitul civil.
(3) Fondul social de locuine, instituiile precolare i obiectivele de infrastructur
comunal snt transmise autoritilor administraiei publice locale n modul
prevzut la alin.(2). Obligaiile de ntreinere i de meninere n funciune a
acestor obiective conform destinaiei lor trec la autoritile administraiei publice
locale la expirarea a 30 de zile de la notificarea lor despre acest fapt. Obiectivele snt
transmise necondiionat n starea n care se afl la data transmiterii lor. Finanarea
ntreinerii acestor obiective se efectueaz de la bugetele respective.
Lista bunurilor (inventarul) debitorului poate fi intocmit de debitor, administrator sau
de ambii.
1.2. Comparai procedura de vnzare a bunurilor incluse n masa debitoare, specificind pe 5 pct.
cele n privina crora crora exist drepturi prefereniale i cele n privina crora nu
sunt drepturi prefereniale-2 In vederea obtinerii banilor necesari satisfacerii
creantelor, bunurile incluse in masa debitoare se comercializeaza. Normele legale nu
stabilesc momentul in care administratorul va proceda la vinzarea bunurilor din masa
debitoare, lasindu-l sa decida, insa este cert faptul ca el nu poate face acest lucru pina
la inventarierea toatala a bunurilor debitorului si pina la adunarea de raportare.
Astfel vinzarea sau instrainarea bunurilor din masa debitoare se face prin concurs sau
licitatie publica. In cazul in care bunurile nu sunt vindute la cel putin 3 licitaii sau
concursuri desfasurate in mod stability, bunurile pot fi vindute, la decizia adunarii sau
comitetului creditorilor, de catre administrator prin negocieri directe. Pretul initial de
vinzare al bunurilor se stabileste de adunarea creditorilor sau de comitetul creditorilor,
in baza evaluarii effectuate in conformitate cu legislatia , insa nu poate fi mai mic decit
valoare evaluata.
Legea stabileste ca bunurile depuse in gaj pot fi comercializate de administrator, insa
numai daca creditorul garantat a fost informat si nu a solicitat transmiterea bunului in
posesiunea sa pentru a-l vinde la un pret mai bun. In cazul in care creditorul garantat a
solicitat trecerea bunului in posesiunea sa , instant dupa audierea creditorului si a
administratorului , transmite bunul si stabileste un termen in care acesta trebuie
vindut. Daca creditorul nu l-a vindut in termen, bunul va fi vindut de administrator
care va plati din banii obtinuti creanta creditorului garantat si va depune in masa
debitoare banii ramasi.
In cazul in care debitorul detine dreptul de folosinta asupra unor obiecte transmise de
fondatori in capitalul social pentru un anumit termen se poate crea o situatie
problematica. Astfel aceste drepturi fiind incluse in activele debitorului , pot fi vindute
de administrator pentru o perioada de pina la expirarea termenului stability de actul
constitutive, dupa care bunul se reintoarce in posesiunea proprietarului . in acest caz nu
este exclusa posibilitatea ca anume fondatorul proprietar sa cumpere dreptul de
folosinta asupara bunului sau pentru perioada de pina la expirarea termenului satabilit
de actul constitutive al debitorului.
1.2. Comparai procedura de constituire a S.A. reglementat de Codul civil cu cea reglementat de 5 pct.
Legea nr.1134/1997 cu privire la societile pe aciuni explicnd deosebirea i recomandnd
soluia corect. Procedura de constituire a SA reglementata de Codul Civil difera de proced de
constituire reglem de leagea cu priv la SA prin faptul ca legea descrie mai amanuntit procedura
de constituire.
Conform C.civil constituirea se face doar in baza actului de constituire, pe cind legea mai
prevede si infiintarea SA nu numai in baza actului de constit ci si in baza incheierii unui
contract de act de societate intre fondatori, subscrierea lor la actiunile plasate si tinerea donarii
constitutive. Atit C.civ cit si legea prevad faptul ca infiintarea SA poate fi facuta si de o
singura pers fizica. Spre deosebire de C.civ leagea cuprinde dispozitii mult mai vaste in
legatura cu fondatorii societatii. Astfel leagea spune ca fondatori ai societii sunt persoanele
fizice i juridice care au luat decizia de a o nfiina. Fondatori ai societii pot fi persoane fizice
capabile i persoane juridice din Republica Moldova, din alte state, apatrizi, precum i state
strine i organizaii internaionale. n calitate de fondatori ai societilor, n numele Republicii
Moldova sau al unitilor administrativ-teritoriale, apar autoritile publice determinate de
legislaie. ntreprinderile de stat i municipale snt n drept s fondeze societi n temeiul
autorizaiilor autoritilor publice. Numrul fondatorilor societii pe aciuni nu este limitat.
Societatea poate fi nfiinat de un singur fondator (alctuit dintr-un singur acionar) numai n
cazul n care fondatorul (acionarul) nu este o alt societate comercial alctuit dintr-o singur
persoan. Fondatorii snt n drept s svreasc numai aciuni ce in de nfiinarea societii i
numai n limitele stabilite de contractul de societate. Tot legea mentioneaza si faptul ca nu pot
fi fondatori persoanele declarate incapabile sau persoanele condamnate pentru escrocherie,
sustragere de bunuri din avutul proprietarului prin nsuire, delapidare sau abuz de serviciu,
nelciune sau abuz de ncredere, fals, depoziie mincinoas, dare sau luare de mit, precum i
pentru alte infraciuni prevzute de legislaie dar care nu i-au ispit definitiv pedeapsa.
C.civil dupa cum am mentionat, spune ca SA se infiinteaza in baza actului de constituire, pe
cind legea indica expres modalitatea acestui act care este contractul de societate. Contractul
de societate are prioritate fa de statutul societii pn la nregistrarea ei de stat. Efectul
contractului de societate (declaraiei de constituire a societii) nceteaz dup nregistrarea de
stat a societii i executarea de ctre fondatori a tuturor obligaiilor lor. Informaiile din
documentele de constituire ale societii nu pot fi obiect al secretului comercial. Modificrile
i completrile operate n documentele de constituire ce in de modificarea datelor de
identificare, a denumirii i adresei juridice a societii se prezint Comisiei Naionale a Pieei
Financiare, n termen de 15 zile lucrtoare de la data nregistrrii acestor modificri, pentru
introducerea lor n Registrul de stat al valorilor mobiliare. n acest scop se vor prezenta
urmtoarele acte:
a) cererea privind operarea modificrilor n Registrul de stat al valorilor mobiliare;
b) originalul sau copia autentificat notarial a deciziei Camerei nregistrrii de Stat privind
modificarea documentelor de constituire ale societii;
c) originalul (originalele) Certificatului nregistrrii de stat a valorilor mobiliare;
d) copia dispoziiei de plat pentru achitarea taxei n mrimea stabilit de Legea privind
Comisia Naional a Pieei Financiare.
Contractul de societate trebuie sa contina: numele fondatorilor; scopul si obiectul activitatii
societatii; nr de actiuni plasate in infiintarea soc; modul si termenele de infiintare; marimea
capitalului social; etc.
1.3. S.A. Pur, societate cu acionar unic, a decis s fondeze o S.A Mixt n care s fie fondator 7 pct.
unic. n acest scop s-a adresat la Camera nregistrrii de Stat cu o cerere i a prezentat actele
nesare pentru nregistrarea acesteia. Registratorul a refuzat nregistrarea S.A. Mixt,
motivnd c este interzis de lege constituirea acesteia. S.A. PUR a atacat decizia Camerei
n judecat. Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
Raspuns: instanta va respinge solicitarea SA PUR, CIS proceding corect in refuzul
inregistrarii SA MIXT. Instanta de judecata va hotari de a mentine refuzul camerei de
inregistrarii de stat motivind hotarirea in baza art 31 legii cu priv la SA care spune ca SA poate
fi inregistrata si de un singur fondator, numai in cazul in care fondatorul nu este o alta soc
comerciala alcatuita dintro singura persoana. Astfel persoana care a cerut inregistrarea mai era
unic fondator al altei SA, de asta a si fost refuzata.
1.2. Clasificai aciunile valori mobiliare dup criteriile cunoscute explicndu-le esena. 5 pct.
1.2
a) dupa volumul drepturilor incorporate in ele
---actiunea ordinara- confer proprietarului ei dreptul la un vot n adunarea general a
acionarilor, dreptul de a primi o cot-parte din dividende i o parte din bunurile societii n
cazul lichidrii acesteia.
---preferentiala- d proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare fa de proprietarul
aciunii ordinare referitor la ordinea primirii dividendelor anunate i la cuantumul
dividendelor, precum i la ordinea primirii unei pri din bunurile societii care se distribuie n
cazul lichidrii ei.
b) dupa metoda de legitimare a detinatorului
---actiunea la purtator- o actiune care acorda posesprului drepturi incorporate si transmiterea
ei se face fara vreo formalitate de inregistrare
---actiune nominative- are inscris numele, denumirea actionarului daca este materializata si se
transmite prin inscrierea datelor dobinditorului in registrul actionarilor societatii emitente.
c) dupa forma lor de emisiune
--- actiune materializata- care este un titlu financiar in forma de certificate, confectionat prin
metoda tipografica, adica un document pe hirtie, de plastic sau de alt material in care se inscriu
anumite date
--- act nematerializata- este un titlu financiar in forma de inscriere in contul personal inclusiv
pe suport electronic
d) dupa autorizarea lor spre plasare sau de plasare a lor
--- act autorizate spre plasare- actiuni al caror numar se indica expres in actul de constituire
inregistrate in registrul de stat al valorilor mobiliare
--- act plasate- cele platite in intregime de primii lor achizitori si trecute in registrul de stat al
valorilor mobiliare iar subscriitorii inscrisi in registrul actionarilor
e) dupa aflarea lor in circulatie sau de tezaur
--- act aflate in circulatie- este aciunea plasat ce aparine acionarului societii.
--- act de tezaur- este aciunea plasat a societii, achiziionat sau rscumprat de ea de la
acionarul societii.
f) dupa valoarea lo nominala sau valoarea lor fixate
---act cu valoare nominala- act a caror valoare nominala se indica in actele de constituire al
societatii, in hotarirea si prospectul de emisiune si se inscrie in reg se stat a val mobiliare
---act cu valoare fixate- acelea care nu au valoare nominala, valoarea lor determinindu-se prin
impartirea maririi capitalului social la nr total de actionari.
1.3. 1.3 Consultai ceteanul Verega, acionar al S.A. RVN cu privire la drepturile ce deriv 7 pct.
din aciunile, inclusiv cu privire la dreptul de vot, cu privire la dividend i posibilitata de
nstrinare.
1) daca el poate sa voteze la AG-? Aciunea preferenial cu dividende fixate nu d
proprietarului ei dreptul la vot n adunarea general a acionarilor, cu excepia
cazurilor: a) neplii dividendelor fixate pe aciunile cumulative sau parial cumulative
n decursul termenului stabilit de statut. Dreptul la vot nceteaz dup plata n
ntregime a dividendelor acumulate; b) lurii de ctre adunarea general a acionarilor
a hotrrii privind modificarea drepturilor proprietarilor de aciuni prefereniale n
legtur cu reorganizarea ori lichidarea societii, cu emiterea suplimentar de aciuni
prefereniale de alt clas care dau proprietarilor lor drepturi suplimentare fa de
proprietarii aciunilor prefereniale plasate, sau din alte motive prevzute de legislaia
cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societii.
2) poate sa le instraineze- Dac societatea plaseaz aciuni prefereniale de dou sau mai multe clase,
Subiectul 42. Obligaiunile valori mobiliare a societii pe aciuni.
nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Definii obligaiunea ca valoare mobiliar emis de societatea pe aciuni i descriei 3 pct.
drepturile acordate de obligaiune titularului-pag.423.
Obligaiunea este un titlu financiar de mprumut care atest dreptul deintorului de
obligaiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominal sau valoarea nominal i
dobnda aferent n mrimea i n termenele stabilite prin decizia de emitere a
obligaiunilor.
Obligatiunea acorda urmatoarele drepturi:
-de a primi de la emitentul ei valoarea nominala;
- de a primi valoarea nominal i dobnda aferent n mrimea i n termenele
stabilite;
Deintorii de obligaiuni apar n calitate de creditori ai societii. Deintorii de
obligaiuni au dreptul preferenial fa de acionari la primirea unei pri din profitul
societii sub form de dobnd sau alt profit.
Termenul de circulaie a obligaiunilor va fi de cel puin un an.
Obligaiunile se pltesc numai cu mijloace bneti
1.2. Clasificai obligaiunile dup criteriile cunoscute i menionai deosebirea obligaiunii 5 pct.
de aciune-pag.423+pag.416;
Deosebiri:
a) actiune-un document care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul
personal; obligatiunea- titlu financiar de imprumut;
b) actiune- atesta dreptul de a participa la conducerea societii, de a primi dividende,
obligatiunea- atest dreptul deintorului de obligaiuni de a primi de la emitentul ei
valoarea nominal sau valoarea nominal i dobnda aferent n mrimea i n
termenele stabilite;
c) actiune apartin la membrii societatii, oblig- dau detinatorilor calitatea de creditori
a societatii;
d) actiunile reprezinta o parte din capitalul social iar obligatiunile se emit numai daca
aceasta sa decis la adunarea generala;
e)in caz de lichidare a societatii actiunile dau posibilitatea de a primi o parte din bunuri
a acesteia iar obligatiunile nu, dar in caz de lichidare obligatarilor li se vor restitui
sumele pe care le-au platit pentru obligatiuni.
Clasificarea obligatiunilor pag.424.
1.3. Ceteanul Lucan este deintor al obligaiunilor emise de S.A. Frigorifer care 7 pct.
prevd plata dobnzii o dat pe an n mrime de 20% din valoarea nominal, ns
societatea timp de 3 ani nu a pltit dobnda cuvenit. Consultai obligaionarul i
recomandai-i posibilele variante de a-i apra dreptul.
In cazul acesta deintorii de obligaiuni au dreptul preferenial fa de acionari
la primirea unei pri din profitul societii sub form de dobnd sau alt profit.
Deintorul de obligaiuni are dreptul s cear de la societate rscumprarea
obligaiunilor plasate nainte de termenul de scaden n cazul n care emitentul
nu respect termenul de achitare a dobnzilor aferente.
Subiectul 43. Tranzaciile societii pe aciuni cu propriile hrtii de valoare.
nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Caracterizai tranzaciile societii pe aciuni cu propriile valori mobiliare. . Tranzactiile SA cu 3 pct.
propriile hartii de valoare sunt:
- Achizitionarea o operatiune de cumparare de catre societati a propriilor actiuni din
propria initiativa in cazul reducerii capitalului social sau al prevenirii scaderi cursului
actiunilor.
- Rascumpararea este procedeul de rascumpare a actiunilor la cererea actionarilor in
cazurile prevazute de lege.
- Convertirea este operatiunea de schimbare a unor category de valori mobiliare pe
altele ori a unei clase de valori mobiliare pe alte clase.
- Consolidare si fractionarea actiunilor societatii - este procedeul de inlocuire a
actiunilor cu numar m mic de actuni si majorarea proportionala a valorilor nominale.
1.3. Consultai acionarul Vetrescu care vrea s cheme n judecat S.A. Victoria i a o obliga s 7 pct.
rscumpere aciunile pe care le deine. Principalul argument al reclamantului este c el nu a
participat la adunarea general i nu este de acord cu procesul de fuziune a S.A. Victoria cu
S.A. Favorit, deoarece ultima este n proces de insolvabilitate. Prtul nu a rspuns la petiia
prealabil. Vetrescu solicit asisten juridic i reprezentare n instan. Cum trebuie
soluionat litigiul?
1.2. Comparai actele juridice ncheiate de societatea pe aciuni n mod obinuit cu 5 pct.
tranzaciile de proporii i cu tranzaciile cu conflict de interese referindu-v la
procedura de ncheiere, executare i efectele juridice-pag.427+432;
Articolul 83. Decizia de ncheiere de ctre societate
a unei tranzacii de proporii
(1) Decizia de ncheiere de ctre societate a unei tranzacii de proporii se adopt n
unanimitate de toi membrii alei ai consiliului societii dac obiectul acestei
tranzacii snt bunurile a cror valoare constituie peste 25%, dar nu mai mult de 50%
din valoarea activelor societii potrivit ultimului bilan pn la adoptarea deciziei de
ncheiere a acestei tranzacii, dac statutul societii nu prevede o cot mai mic.
a) bunurile ce constituie peste 25% i nu mai mult de 50% din valoarea activelor
societii potrivit ultimului bilan pn la luarea deciziei de ncheiere a acestei
tranzacii; sau
b) aciunile cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societii, convertibile n
asemenea aciuni i plasate n cantitatea artat la art.82 alin.(1) lit. b), dar care
constituie nu mai mult de 50% din toate aciunile cu drept de vot plasate ale societii,
dac statutul societii nu prevede o norm mai mic, n limitele creia consiliul
societii este n drept s decid cu privire la mrirea capitalului social.
(2) Hotrrea de ncheiere de ctre societate a unor tranzacii de proporii
neprevzute la alin. (1) se ia de adunarea general a acionarilor.
(21) Consiliul societii nu este n drept s adopte decizii care pot avea efecte asupra
patrimoniului societii, precum se specific la art.82 alin.(1) lit.a), din momentul n
care societatea a primit aviz referitor la achiziionarea de ctre orice persoan a unui
important pachet de aciuni ale societii.
(22) Prin derogare de la prevederile alin. (21), consiliul societii poate adopta decizii
ce rezult din obligaiile asumate de ctre societate nainte de data primirii avizului
despre achiziionarea unui important pachet de aciuni.
(23) Restricia prevzut la alin.(21) i pierde aciunea din momentul inerii adunrii
generale a acionarilor, convocate ulterior primirii de ctre societate a avizului despre
achiziionarea unui important pachet de aciuni.
(24) Decizia consiliului societii privind ncheierea de ctre societate a unei
tranzacii de proporii se public, n termen de 15 zile de la data adoptrii, n organul
de pres specificat n statutul societii.
Articolul 85. Noiunea de tranzacie cu conflict de interese
(1) Tranzacia cu conflict de interese este o tranzacie sau cteva tranzacii legate
reciproc referitor la care persoanele interesate:
a) snt n drept s participe la luarea deciziilor privind ncheierea unor astfel de
tranzacii; i
b) pot, concomitent, avea, la efectuarea acestor tranzacii, interes material ce nu
coincide cu interesele societii.
1
(1 ) Nu se consider tranzacie cu conflict de interese emisiunea suplimentar de
aciuni.
(2) Persoan interesat n efectuarea de ctre societate a tranzaciilor se consider
persoana care totodat este:
a) acionar care deine de sine stttor sau mpreun cu persoanele sale afiliate peste
25% din aciunile cu drept de vot ale societii; sau
b) membru al consiliului societii sau al organului executiv al societii; sau
d) partener al societii n tranzacia dat sau n cteva tranzacii legate reciproc; sau
e) deintor al unei cote considerabile (peste 10%) n capitalul partenerului sau
asociat al acestuia cu rspundere complet; sau
f) reprezentant al partenerului societii n tranzacia dat sau n cteva tranzacii
legate reciproc ori intermediar n aceste tranzacii.
g) persoanele afiliate persoanelor specificate la lit.a), b), d), e), f);
(3) Persoana interesat n efectuarea de ctre societate a tranzaciilor va prezenta
consiliului societii, cel mai rar o dat pe an, declaraie scris cuprinznd date
suficiente pentru depistarea la timp a tranzaciilor cu conflict de interese.
(4) Persoana interesat n efectuarea de ctre societate a unei tranzacii este
obligat, pn la ncheierea ei, s comunice n scris interesul su organului de
conducere al societii, de competena cruia ine ncheierea unei astfel de tranzacii.
(5) Pentru neprezentarea sau prezentarea cu ntrziere a datelor artate la alin. (3) i
alin. (4), persoanele interesate n efectuarea tranzaciilor de ctre societate rspund n
conformitate cu legislaia.
Articolul 86. Decizia privind ncheierea de ctre societate a
tranzaciei cu conflict de interese
(1) Orice tranzacie cu conflict de interese poate fi ncheiat sau modificat de
societate numai prin decizia consiliului societii sau prin hotrrea adunrii generale a
acionarilor, n modul stabilit de prezenta lege i de statutul societii.
(2) Pn la luarea deciziei privind ncheierea tranzaciei cu conflictde interese, se va
constata dac s-a respectat modul de determinare a valorii de pia a bunurilor prevzut
la art.76.
(3) Pentru luarea de ctre consiliul societii a deciziei privind ncheierea tranzaciei
cu conflict de interese se cere unanimitatea membrilor alei ai consiliului care nu snt
persoane interesate n ce privete ncheierea tranzaciei.
(4) Dac mai mult de jumtate dintre membrii alei ai consiliului societii
snt persoane interesate n efectuarea tranzaciei date, aceasta va fi ncheiat numai
prin hotrrea adunrii generale a acionarilor.
(5) Hotrrea adunrii generale a acionarilor privind ncheierea tranzaciilor cu
conflict de interese, n conformitate cu prezenta lege sau cu statutul societii, se
adopt cu majoritatea voturilor din numrul total de voturi ale persoanelor care nu snt
interesate n ncheierea acestor tranzacii.
(6) Persoana interesat n efectuarea tranzaciei date va trebui s prseasc pentru
ctva timp edina consiliului societii sau adunarea general a acionarilor la care,
prin vot deschis, se hotrte cu privire la ncheierea acesteia. Prezena acestei
persoane la edina consiliului societii sau la adunarea general se ia n considerare la
stabilirea cvorumului, iar la constatarea rezultatului votului, se consider c aceast
persoan nu a participat la votare.
(7) Dac consiliului societii sau adunrii generale a acionarilor nu le erau
cunoscute toate circumstanele legate de ncheierea tranzaciei cu conflict de interese
i/sau aceast tranzacie a fost ncheiat prin nclcarea altor prevederi ale prezentului
articol, consiliul societii sau adunarea general este n drept s cear conductorului
organului executiv al societii:
a) s renune la ncheierea unei astfel de tranzacii ori s o rezilieze; sau
b) s asigure, n condiiile legislaiei, repararea de ctre persoana interesat a
prejudiciului cauzat societii prin efectuarea acestei tranzacii.
(8) Tranzaciile cu conflict de interese snt valabile pentru persoanele cu care au fost
ncheiate, dac aceste tranzacii nu au fost reziliate n condiiile alin.(7) sau declarate
nevalabile n alte temeiuri.
(9) Legislaia sau statutul societii poate conine i condiii suplimentare de
ncheiere a tranzaciilor cu conflict de interese.
(10) Prevederile prezentului articol nu se extind asupra tranzaciilor ntreprinderilor
dependente, care, potrivit art.10 alin.(4), se efectueaz n conformitate cu dispoziiile
obligatorii ale ntreprinderii dominante, precum i dac toi acionarii snt persoane
interesate n efectuarea tranzaciei.
1.3. Ceteanul Lucescu, acionar a S.A. Fntna, a depus o cerere de chemare n 7 pct.
judecat de anulare a contractului de gaj prin care S.A. Fntna garanta BCA
Prima c, n cazul n care peste doi ani SRL DERN nu va restitui bncii
mprumutul de 2mln. Euro, ea nsi va onora aceast obligaie n locul debitorului.
n motivarea cererii reclamantul arat c suma de 2 mln de Euro indicat n contractul
de gaj reprezint un contractul de proporii ori el reprezint peste o 100% din capitalul
social i 52% din mrimea activelor S.A. Fntna. Prtul S.A. Fntna a
menionat n referin c, acionarul Lucescu nu este n drept sa nainteze o asemenea
aciune, i c garania a fost acordat pur formal, ori SRL DERN este o societate
solvabil i BCA Prima nu va recurge nici odat la ncasarea sumei de la garant.
Cum urmeaz a fi soluionat litigiul?
Conform legii cu privire la SA litigiul va fi solutionat in felul urmator: cererea lui
Lucescu va fi respinsa deoarece conform legii decizia de incheiere de catre
societate sau respectiv de anulare a unei tranzactii de proportii se adopta in
unanimitate de toti membrii alesi ai consiliului societatii. Respectiv Lucescu sa
adresat din initiativa proprie de a anula contractul de gaj prin care SA Fintina
garanta BCA Prima ca in cazul in care la scadenta contractului de gaj SRL Dern
nu va restitui bancii 2miln. euro, Fintina isi va onora aceasta obligaitiile
debitorului. Deci sa fi fost inaintata o pretentie in judecata din partea adunarii
generale a SA Fintina cererea putea fi admisa si solutionarea litigiului putea avea
un alt efect.
art 86 alin 7- Dac consiliului societii sau adunrii generale a acionarilor nu le erau
cunoscute toate circumstanele legate de ncheierea tranzaciei cu conflict de interese
i/sau aceast tranzacie a fost ncheiat prin nclcarea altor prevederi ale prezentului
articol, consiliul societii sau adunarea general este n drept s cear conductorului
organului executiv al societii:
a) s renune la ncheierea unei astfel de tranzacii ori s o rezilieze; sau
b) s asigure, n condiiile legislaiei, repararea de ctre persoana interesat a
prejudiciului cauzat societii prin efectuarea acestei tranzacii.
Art 86 alin 8- Tranzaciile cu conflict de interese snt valabile pentru persoanele cu
care au fost ncheiate, dac aceste tranzacii nu au fost reziliate n condiiile alin.(7)
sau declarate nevalabile n alte temeiuri.
Respectiv contractul va urma sa fie reziliat sau urmeaza sa se repare prejudiciul
societatii- altfel contractul este nevalabil.
1.3. Administratorul ntreprinderii de stat Mileniul trei a semnat un contract de ipotec 7 pct.
cu SRL Moldova - Invest prin care a garantat cu un imobil obligaia Cooperativei de
Producie Plai de transmitere a roadei de mere din anul viitor. Notarul a refuzat s
semneze contractul de ipotec menionnd c ntreprinderea de stat nu are dreptul de
proprietate asupra bunurilor deinute i respectiv nu le poate gaja. Consultai
administratorul i explicaii de ce ntreprinderea de stat nu are dreptul de proprietate
asupra bunurilor sale i n ce condiii ea ar putea s gajeze bunurile.
Dreptul de administrare economica al intreprinderii asupra bunurilor si diferenta
de dreptul de proprietate.
Fondatorul, fiind proprietar al bunurilor transmise intreprinderii de stat, isi realizeaza
prerogativele, in limitele stabilite de lege, prin organul care il reprezinta. Desi
bunurile transmise in capitalul social al intreprinderii de stat sunt preluate de aceasta in
posesiune si folosinta si sunt incluse in bilantul ei contabil, ele continua sa ramana in
proprietatea statului. Legiuitorul prevede ca fondatorul transmite bunurile sale in
gestiune, adica in drept de administrare economica, care se deosebeste de dreptul de
proprietate prin limitare a dreptului de dispozitie. Managerul intreprinderii de stat nu
poate decide soarta bunurilor corporale si incorporale ale intreprinderii, bunuri
calificate de lege ca mijloace fixe, dacat cu acordul scris al fondatorului. .
Subiectul 49. Particularitile statutului fondului de investiii
nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Descriei noiunea de fond de investiie referindu-v la definiie, tipuri i specificul activitii. 3 pct.
Fond de investitie este persoana juridica sub forma de SA care emit propriile actiuni, iar
mijloacele banesti obtinute ca rezultat al plasarii propriilor actiuni le investeste in valori
mobiliare ale altor emitenti.
Tipuri: in functie de conditiile de plasare si de rascumparare a actiunilor proprii:
1. Mutual daca isi plaseaza permanent actiunile cu obligatia de a le rascumpara oricind
la cererea actionarului.
2. Pe intervale daca isi plaseaza permanent actiunile cu obligatia de a le rascumpara
oricind la cererea actionarului in termenul stabilit de statutul sau si de prospectul de
emisiune a actiunilor sale, insa nu mai putin de 2 ori pe an, la intervale de timp egale.
Conform CNVM privind clasificarea fondurilor de investitii:
1. Fond specializat- cel care si-a asumat in fata actionarilor obligatia de a investi peste
70% din valoarea de piata (estimativa) a activelor nete in valorile mobiliare ale altor
emitenti. Fondurile specializate se clasifica :
a) Dupa tipul de valori mobiliare de portofoliu:
- De actiuni
- De obligatiuni
- De actiuni si obligatiuni
- De hirtii de valoare de stat
- Ale pietii monetare
b) Dupa gradul de diversificare a investitiilor:
- Diversificate
- Nediversificate
c) Dupa apartenenta de ramura, plasarea teritoriala, proportia, durata activitatii
sau dupa alte criterii ale emitentilor valorilor mobiliare de portofoliu.
2. Fond nespecializat altul decit cel specializat care nu isi asuma obligatia de a investi
active proprii in valori mobiliare in proportia stabilita pentru fondul specializat,
pastrindu-si posibilitatea de a manevra mai mult decit fondul specializat la plasarea
propriilor active.
Estenta fondului de investitii: este un mecanism al pietii financiare de investire indirecta a
mijloacelor populatiei in societatile comerciale care desfasoara activitati de intreprinzator in
diverse domenii, pentru a obtine dividende. Pentru a minimaliza riscul investitiilor, fondul de
investitii este obligat sa-si diversifice activele, plasindu-le un valori mobiliare a cel putin 10
emitenti, astfel incit in nici o SA sa nu detin mai mult de 25% din valoarea nominala a
valorilor mobiliare plasate si nici mai mult de 25% din actiunile cu drept de vot ale unui
emitent.
1.2. Comparai organele fondului de investiii cu organele unei societi pe aciuni care 5 pct.
practic activitatea de producie.
2 Organele de conducere ale societii snt:
a) adunarea general a acionarilor;
b) consiliul societii;
c) organul executiv;
d) comisia de cenzori.
Organele de conducere ale fondului de investiii snt:
a) adunarea general a acionarilor;
b) consiliul observatorilor sau consiliul directorilor, denumit n continuare consiliul fondului;
c) comisia de cenzori.
Spre deosebire de AG a SA , AG a FI are mai putine atributii( competenta exclusiva)
Adunarea general extraordinar a acionarilor fondului de investiii se convoac n temeiurile
stabilite la art.53 alin.(3) al Legii privind societile pe aciuni, precum i la cererea
managerului fiduciar, depozitarului sau auditorului fondului.
n componena comisiei de numrare a voturilor a adunrii generale a acionarilor fondului
de investiii, pe lng persoanele menionate la art.60 alin.(2) al Legii privind societile pe
aciuni, nu pot intra:
a) persoanele cu funcii de rspundere ale managerului fiduciar;
b) persoanele cu funcii de rspundere ale persoanelor afiliate managerului fiduciar.
Suplimentar la prevederile art.55 din Legea privind societile pe aciuni, informaia privind
inerea adunrii generale a acionarilor fondului de investiii, cu ntiinarea oficial despre
reorganizarea acestuia, n conformitate cu art.31 din prezenta lege, se difuzeaz prin
intermediul programelor de radio i televiziune de audien naional.
Consiliul fondului acioneaz n numele fondului de investiii, n limitele stabilite de Legea
privind societile pe aciuni, de prezenta lege sau de statutul fondului
n plus la atribuiile stabilite la art.65 alin.(3) al Legii privind societile pe aciuni, de
competena consiliului fondului, dac aceasta este prevzut de statutul fondului sau de
hotrrea adunrii generale a acionarilor fondului, in:
a) aprobarea principalelor clauze ale contractelor prevzute la art.6 alin.(1) lit.c) din
prezenta lege, precum i a modificrilor acestora;
b) luarea deciziei privind rezilierea, din iniiativa managerului fiduciar,
depozitarului, registratorului sau auditorului fondului, a contractelor prevzute la art.6 alin.
(1) lit.c) din prezenta lege.
Din componena consiliului fondului, n afar de persoanele indicate la art.66 alin.(5) i
art.73 alin.(5) ale Legii privind societile pe aciuni, nu pot face parte:
a) persoanele cu funcii de rspundere ale managerului fiduciar, depozitarului i auditorului
fondului;
b) persoanele cu funcii de rspundere ale persoanelor afiliate managerului fiduciar,
depozitarului i auditorului fondului;
c) persoanele fizice care exercit controlul asupra managerului fiduciar, depozitarului,
registratorului sau auditorului fondului.
In cadrul fondului de investitii este present menagerul fiduciar , depozitarul si auditorul
fondului.
1.3. Recomandai cet. Pelescu I. soluii pentru investirea propriilor mijloace financiare n valorile 7 pct.
mobiliare ale emitenilor din R. Moldova, referindu-v la: a) riscurile pe care le are dac
investete n fondul de investiie sau n societi pe aciuni care desfoar activiti
productive; b) la restriciile legale de investire a mijloacelor fondului de investiie n aciunile
i obligaiunile altor emiteni? b) la dreptul sau obligaia fondului de investiie de a repartiza
dividende?
a) ) Fondul de investiii este n drept s-i investeasc i reinvesteasc mijloacele numai n
urmtoarele obiecte:
a) valori mobiliare ale altor emiteni;
b) depozite bancare pe conturi bancare speciale.
Alte restricii asupra activitii fondului de investiii
Fondul de investiii nu are dreptul:
a) s efectueze tranzacii de vnzare-cumprare a valorilor mobiliare asupra crora nu are
drept de proprietate;
b) s efectueze tranzacii de schimb cu valori mobiliare, exceptnd cazurile prevzute de
legislaia cu privire la privatizare;
c) s efectueze depuneri nemonetare la capitalul altor emiteni;
d) s contracteze credite i mprumuturi, inclusiv prin gajarea activelor sale;
e) s emit cauiuni i garanii de asigurare a executrii obligaiilor altor persoane;
f) s ncheie cu managerul fiduciar, depozitarul, registratorul, auditorul fondului, membrii
consiliului fondului sau cu persoanele afiliate lor alte contracte dect cele prevzute de
prezenta lege.
b) Fondul de investiii este obligat s repartizeze pentru plata dividendelor acionarilor si cel
puin 50 la sut din profitul net.
Subiectul 50. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ
nr. Coninutul subiectului puncte
2.1. Descriei cazurile de ncetare a funciei de administrator al persoanei juridice cu scop 3 pct.
lucrativ-pag.179:
revocarea administratorului;
renuntarea administratorului.
2.2. Analizai obligaiile administratorului fa de societatea comercial-pag.179: 5 pct.
de a tine evidenta contabila;
de a intocmi raportul financiar si bilantul trimestrial si anual;
de a primi certificatul de inregistrare a PJ de la CIS;
de a convoa adunarea generala;
de a pastra documentele PJ;
de a duce la indeplinire hotaririle organului suprem precum si ale altor organe
carora este subordonat;
de a declara insolvabilitatea PJ daca au survenit temeiurile indicate de lege;
de a realiza toate sarcinile stabilite de lege si de actul de constituire pentru buna
functionare a PJ pe care o administreaza.
2.3. Consultai clientul privind cazurile cnd administratorul rspunde fa de teri-pag.180: 7 pct.
de ex: (CC art.86,alin.4) administratorul care desfasoara activitate de intreprinzator
incheind acte juridice dupa data dizolvarii PJ raspunde personal pentru operatiunile pe
care lea intreprins. De ex: in cazul cind PJ a devenit insolvabila din culpa
administratorului, iar activele ei sunt insuficiente pentru satisfacerea cerintelor
creditorilor (L. insolvabilitatii art.27).
Subiectul 51. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ
nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Relatai despre persoanele ce pot avea calitatea de administrator. Pag.175. 3 pct.
1.2. Analizai aspectele privind: 5 pct.
1. desemnarea administratorului; - pag.176
2. durata exercitrii funciei de administrator; - pag 177
3. publicarea numelui administratorului, - pag.177
4. remunerarea administratorului.- pag. 177
1.3. Toi asociaii SRL VULTURENI s-au prezentat la notar i au solicitat notarului s 7 pct.
ntocmeasc o procur prin care ei l mputernicesc pe ceteanul Lcrmioar s reprezinte
interesele SRL VULTURENI n raport cu organele administraiei publice i n raport cu terii
la ncheierea tuturor contractelor comerciale.
Notarul a refuzat la ntocmirea unei asemenea procuri. Explicai motivele refuzului.
Raspuns: SRL Vultureni trebuie sa aiba un administrator care sa se ocupe de reprezentarea
intereselor persoanei juridice in raport cu organele administratiei publice si in raport cu tertii la
incheierea contractelor. Nu este necesar sa incheie un contract de mandat. In plus, raportul
juridic dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei in actul de constituire in
cazul in care este si asociat ori in contractul individual de munca, incheiat intre persoana
juridica si salariat, cind administratorul nu este asociat. Natura contractuala a mandatului
administratorului nu presupune intocmirea unui contract de mandat propriu-zis. Ea prevede ca
imputernicirile administratorului sunt concretizate in actul de consitituire ale PJ si in hotaririle
adunarii generale. Natura legala a mandatului administratorului presupune ca acesta poate
face orice in vederea indeplinirii obiectului de activitate a persoanei juridice, cu exceptia celor
ce tin de competenta adunarii generale sau a consiliului societatii.
Subiectul 52. ntreprinderea municipal
nr. Coninutul subiectului puncte
1.1. Caracterizai drepturile pe care le are ntreprinderea municipal asupra bunurilor ce 3 pct.
intr n activul ei- pag.475
III. Patrimoniul ntreprinderii
11. Bunurile municipale, pe care fondatorul le-a transmis ntreprinderii, aparin
acesteia numai n limitele dreptului gestiunii lor economice.
12. Patrimoniul ntreprinderii se constituie din fonduri fixe i mijloace circulante,
precum i din alte valori, costul crora este reflectat n balanta autonom a
ntreprinderii.
13. ntreprinderea i poate nstrina fondurile fixe (cldirile, construciile, utilajele,
mijloacele de transport i alte valori materiale) numai n baza deciziei fondatorului, cu
excepia cazurilor cnd n statutul ntreprinderii nu se prevede altceva.
14. Patrimoniul ntreprinderii se formeaz din urmtoarele surse:
cotele bnesti i materialele fondatorului (capitalul social);
veniturile obinute din comercializarea produciei, prestarea lucrrilor, serviciilor,
precum i din alte genuri de activitate;
veniturile aduse de hrtiile de valoare;
creditele bncilor i ale altor creditori;
investiiile capitale i subveniile bugetare locale;
veniturile provenite din nchirierea bunurilor sau din organizarea concursurilor,
loteriilor i altor activiti similare;
vrsmintele nerambursabile i filantropice, donaiile persoanelor fizice si juridice;
alte surse, neinterzise de legislatia n vigoare.
15. Pentru obligaiile sale ntreprinderea poart rspundere cu ntreg patrimoniul
su.
Fondatorul nu poart rspundere pentru obligaiile ntreprinderii, iar ntreprinderea
nu este rspunztoare pentru obligaiile fondatorului.
1.2. Comparai ntreprinderea municipal i ntreprinderea de stat-pag.470+pag.475. 5 pct.
1.3. Consiliul or. Clrai a decis s nfiineze o ntreprindere municipal pentru 7 pct.
gestionarea i repararea drumurilor din ora. n legtur cu aceasta, a decis nzestrarea
acestei ntreprinderi cu patrimoniul necesar. Ulterior adoptrii deciziei, juristul
Primriei a menionat c ntreprinderea municipal nu poate fi constituit n Clrai,
deoarece Clraul nu este municipiu. Este mai util s se constituie o societate cu
rspundere limitat n care or. Clrai ca unitate administrative-teritorial s fie n
calitate de asociat unic cu acelai obiect de activitate.
Sunt corecte obieciile juristului primriei?
Poate oare unitatea administrativ-teritorial s constituie societi comerciale? Dar
ntreprinderi municipale?
ntreprinderea municipal (n continuare - ntreprinderea) este agentul economic cu
personalitate juridic, constituit n exclusivitate pe baza propriettii municipale, care,
prin utilizarea ei judicioas, produce anumite tipuri de mrfuri (producie), execut
lucrrile i presteaz serviciile, necesare pentru satisfacerea cerintelor fondatorului (ale
unittii administrativ-teritoriale fondatoare) i pentru realizarea intereselor sociale i
economice ale colectivului de munc.
II. Crearea ntreprinderii i nregistrarea ei
6. ntreprinderea este fondat i nzestrat cu bunuri de ctre organul
autoadministrrii locale (n continuare - fondatorul).
n cazurile cnd pentru crearea i activitatea ntreprinderii snt necesare terenuri sau
alte resurse naturale, hotrrea privind crearea ntreprinderii poate fi adoptat numai
dac fondatorul prezint avizul pozitiv al organului teritorial de expertiz ecologic.
In legea cu privire la SRL nu este prevazuta expres intreprinderea municipala ca
fondator, dar nici nu e interzis acest lucru, La fel si in Regulamentul-model al
intreprinderii municipale nu e prevazut acest lucru, astfel actionam cf principiului ceea
ce nu este interzis-este permis.
Subiectul 53. Reglementarea juridic a investiiilor
nr. Coninutul subiectului puncte
2.1. Caracterizai factorii ce influeneaz volumul de investiii n economie. 3 pct.
Factori pozitivi:
- Posibilitatea realizarii unor profituri mai mult decit satisfacatoare;
- Siguranta investitorului contra exproprierii, nationalizarii ori altor factori care ar duce
la pierderea capitalului plasat asupra acesui factori influienteaza situatia politica
interna (posibila schimbare a regimului politic) si cea externa (conflictele armate,
blocada economica,etc).
- Lipsa impedimentelor birocratice la plasarea capitalului in tara, la administrarea lui si
dreptul de a transfera liber peste hotare beneficiile, precum si de a retrage capitalul
investit.
- Stabilitatea legislatiei si aplicarea ei uniforma.
- Anumite facilitate fiscale.
Factori negativi:
- Diferendul transnistrean, a carui nesolutionare creeaza premise pentru manifestari ale
concurentei neloiale si conditioneaza circuitul marfurilor pe intreg teritoriul tarii;
- Modificarea frecventa a legislatiei;
- Neincrederea in instantele judecatoresti, provocata de aplicarea neuniforma a
llegistatiei, precum si de independenta afectata a puterii judecatoresti;
- Presiunile puterii politice asupra unor investitori si nationalizarea unor intreprinderi
privatizate (cazul unor investitori din industria farmaceutica, servicii de transport,
servicii hoteliere,etc).
2.2. Analizai garaniile pentru investitori reglementate de legislaia Republicii Moldov Articolul 9. 5 pct.
Garania respectrii drepturilor investitorului
(1) Autoritile publice snt obligate s respecte drepturile investitorilor acordate de lege.
(2) n cazul vtmrii unui drept al investitorului de ctre o autoritate public, acesta este
ndreptit s solicite nlturarea nclcrii i repararea pagubei.
Articolul 10. Garania contra exproprierii investiiilor
sau contra unor alte aciuni similare
(1) Investiiile nu pot fi expropriate ori supuse unor msuri cu efect similar care priveaz, n
mod direct sau indirect, investitorul de titlul de proprietate sau de controlul asupra investiiei,
cu excepia cazurilor prevzute la alin.(2).
(2) Activitatea de investiii nu poate fi ntrerupt silit dect n urmtoarele condiii:
a) ntreruperea se opereaz din motive de utilitate public, cu o dreapt i prealabil
despgubire, i nu este discriminatorie;
b) ntreruperea se datoreaz condiiilor contractuale stabilite n cadrul parteneriatului public-
privat.
[Art.10 al.(2) n redacia LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]
(3) Utilitatea public, precum i plata despgubirii se stabilesc n conformitate cu legislaia
privind exproprierea pentru cauz de utilitate public.
Articolul 11. Garania reparrii prejudiciului
(1) Investitorul beneficiaz, n conformitate cu legislaia n vigoare, de dreptul la reparaia
prejudiciului cauzat prin nclcarea drepturilor sale, inclusiv prin acte, ce l lezeaz n drepturi
i interese, adoptate de autoritatea public sau prin alte aciuni nelegitime ale acesteia.
(2) Despgubirea este echivalent cu ntinderea real a prejudiciului la momentul survenirii.
(3) Prejudiciul, inclusiv profitul ratat, suportat de investitor ca urmare a ndeplinirii unei
dispoziii a autoritii publice prin care i s-au nclcat drepturile sau ca urmare a nendeplinirii
ori a ndeplinirii necorespunztoare, de ctre autoritate sau de o persoan cu funcie de
rspundere, a obligaiilor fa de investitor, prevzute de legislaia n vigoare a Republicii
Moldova, precum i de contractele de parteneriat public-privat, va fi reparat din contul
autoritii publice vinovate.
[Art.11 al.(3) modificat prin LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]
(4) Despgubirea se pltete investitorului n valuta n care a fost efectuat investiia sau n
orice alt valut convertibil dac investiia a fost efectuat n valut convertibil.
Articolul 12. Garanii suplimentare
Autoritile publice pot acorda, n limitele competenei i conform legislaiei n vigoare sau n
condiiile parteneriatului public-privat, garanii suplimentare investitorilor, inclusiv prin
intermediul gajului de bunuri aflate la dispoziia organelor respective.
[Art.12 modificat prin LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]
Articolul 13. Faciliti fiscale i vamale
Investitorilor se acord faciliti fiscale i vamale n conformitate cu legislaia fiscal i vamal
a Republicii Moldova.
a.
2.3. O societate i o persoan fizic din Romnia, dorind s nfiineze o societate comercial 7 pct.
n Republica Moldova, au solicitat Camerei nregistrrii de Stat nregistrarea acesteia. Fiind n
calitate de registrator, consultai, potenialii fondatori ai unei societi comerciale cu investiii
strine i rspundei la urmtoarele ntrebri:
a) Care form de organizare juridic poate mbrca societatea nfiinat? Theoretic,
forma de organizare poate fi SA, SRL, SC, SNC. In practica mai mult SA si SRL.
b) Ce documente trebuie s prezinte fiecare asociat n vederea nregistrrii societii?
Pag.508
c) Va beneficia societatea nfiinat de careva faciliti (vamale, fiscale, etc.)? da.
Pag.505-506
d) Care este deosebirea ntre o reprezentan a unei societi strine n Republica
Moldova i ntreprinderea cu investiii strine? Intreprinderea cu investii straine poate fi :
intreprindere mixta unitatea al carei capital social se constituie din cote parti ori actiuni
apartinind fondatorilor investitori straini si fondatori nationali; intreprindere care apartine
integral investitorilor straini unitatea al carei capital social se constituie numai din
investitii straine.
ntreprinderile nerezidente, asociaiile acestora i organizaiile internaionale au dreptul
s nfiineze n Republica Moldova filiale i reprezentane comercial-economice. Filialele
ntreprinderilor nerezidente, ale asociaiilor acestora i ale organizaiilor internaionale
nfiinate pe teritoriul Republicii Moldova obin statut de ntreprindere aparinnd integral
investitorilor strini de la data nregistrrii lor. Reprezentanele ntreprinderilor nerezidente se
nregistreaz pe teritoriul Republicii Moldova, conform legislaiei n vigoare, fr drept de
persoan juridic i fr dreptul de a desfura activitate economic.ntreprinderile cu investiii
strine au dreptul s nfiineze, dac faptul acesta este prevzut n documentele lor de
constituire, filiale i reprezentane comercial-economice att n ar, ct i n strintate.
Filialele i reprezentanele nfiinate n Republica Moldova de ntreprinderi rezidente cu
investiii strine nu snt persoane juridice.
Subiectul 54. Filialele i reprezentanele persoanei juridice.
nr. Coninutul subiectului puncte
2.1. Caracterizai noiunile de filial, reprezentan, societate filial-pag.479, pag.483; 3 pct.
pag.484. Societatea este n drept s nfiineze filiale i reprezentane n Republica
Moldova n conformitate cu prezenta lege i cu alte acte legislative, iar n strintate
i n conformitate cu legislaia statului strin, dac acordul internaional la care
Republica Moldova este parte nu prevede altfel.
(2) Filial a societii este o subdiviziune separat a ei, care este situat n afara
sediului societii i poate s ndeplineasc toate mputernicirile acesteia, inclusiv cele
de reprezentare, sau o parte din ele.
2.2. Comparai modul de constituire i nregistrare a filialei persoanei juridice nregistrate 5 pct.
n Republica Moldova cu modul de constituire i nregistrare a filialei unei persoane
juridice strine-legea cu privire la inregistrarea persoanelor juridice si
intreprinzatorilor individuali: Articolul 12. nregistrarea filialelor i reprezentanelor
persoanelor juridice
(1) Filialele i reprezentanele persoanelor juridice se nregistreaz cu condiia indicrii
n actele de constituire ale persoanei juridice a datelor cu privire la crearea, denumirea
i sediul acestora.
(2) Filialele i reprezentanele persoanelor juridice se nregistreaz fr atribuirea
statutului de persoan juridic. Procedura nregistrrii filialelor i reprezentanelor
persoanelor juridice strine este similar procedurii nregistrrii persoanelor juridice
autohtone, cu particularitile specificate n Legea nr.81-XV din 18 martie 2004 cu
privire la investiiile n activitatea de ntreprinztor.
(3) Pentru nregistrarea filialelor i reprezentanelor se depun urmtoarele documente:
a) cererea de nregistrare, conform modelului aprobat de organul nregistrrii de stat;
b) hotrrea organului competent al persoanei juridice, care va conine date cu privire
la crearea filialei sau reprezentanei, la aprobarea regulamentului acesteia i la
desemnarea administratorului;
c) regulamentul filialei sau reprezentanei, n dou exemplare;
d) avizul Bncii Naionale a Moldovei - pentru filialele i reprezentanele instituiilor
financiare;
e) documentul ce confirm achitarea taxei de nregistrare.
(4) Filialelor i reprezentanelor persoanelor juridice autohtone li se atribuie numere
de identificare de stat identice numrului de identificare de stat al persoanei juridice
care le-a creat.
(5) Filialelor i reprezentanelor persoanelor juridice strine li se atribuie numere de
identificare de stat indiferent de numrul de identificare al persoanei juridice strine
care le-a creat.
2.3. Administratorul filialei SRL Prima a ncheiat un contract de prestare a serviciilor 7 pct.
juridice de reprezentare n instana de judecat cu Biroul Asociat de Avocai Ionescu
i Frunzescu. Dup ce avocatul a studiat materialele dosarului, a ntocmit referina la
cererea de chemare n judecat, administratorul Filialei a comunicat Biroului de
Avocai c Administratorul SRL Prima nu dorete s achite preul indicat n acest
contract deoarece spune c administratorul filialei nu avea dreptul s-l semneze.
Explicai dac are dreptul administratorul filialei s ncheie contracte de prestri
servicii n numele persoanei juridice ?
Cf legii SRL : Articolul 71. Drepturile administratorului
(1) Administratorul este n drept:
a) s efectueze actele de gestiune a societii, necesare atingerii scopurilor prevzute
n actul de constituire i n hotrrile adunrii generale a asociailor;
b) s reprezinte fr procur societatea n raporturile cu organele statului, cu terii i
n instanele de judecat;
c) s elibereze altor persoane mandat pentru svrirea unor anumite acte juridice,
dac aceasta nu este interzis prin actul de constituire;
d) s exercite alte mputerniciri atribuite de adunarea general a asociailor sau de
consiliul societii conform competenei lor..
Subiectul 55. Reglementarea juridic a sectorului de ntreprinderi mici i mijlocii.