Sunteți pe pagina 1din 230

Ion Vliiducii

mic dictionar

,

de

apologetica ortodoxa

EDITURA BIZANTINA BUCURE.sTI

Coperta: Maria COMAN Tehnoredactare: Corina V ANATORU

Descrierea CIP a Bibliotecii Natlonale a Rominiei VLADucA, ION

Mic dlctlonar de apologetic~ ortodoxa / Ion Vladuca Bucuresti : Editura B izantina, 2002

p.; em.

ISBN 973-9492-42-8

239:281.9

Copyright ©EDITURA BIZANTINA ISBN 973-9492-42-8

INTRODUCERE

In vremea comunismului eram InvAp.ti ell. religia i",i are rAdAcina In reprezentArile mArginite ~ ignorente ale stArii de s41bAtioie In care Be afla omul la inceputul evolujtei Bale. Ni se apunea ell. mitoJogia bibliell. a dus Ja formarea unsi oonoeptti religioase obscurantiste despre lume, care este In contrsdictie ou oonceptia marxistA, materialist-dialecticA, a cJasei muncitoare.

Ni sa apunea eA universul este vetJnic, :fAn. tnoeput IlIi tArA s~t. NesvAnd Inceput, universul nu a fost crest, deci nu este nevoie de un Creator.

In manualul de eetronomte pentru cJass a XI-a, edipia 1961, scrie ell. .universul eate V6'l'nic, n-a fost or-eat niciodatA". cA. .. din nimic nu sa poate area nirnio", cA. .. materia este ~nicA. ea nu poate ti creatA, nici distruBA, ci numai transformstA· ~ ell. .In lume n u existA nimic supranatural, nimio tncognoscibil".

Dupe. Revolutia din decembrie 1989, s-a oontinust editares manualelor ateiste.

In manualul de astronomie pentru cJass a XU-a din 1996 citim ell. .azi, experienp. IlIi practica au convins omul ell. materia ""'l'lliell. nu poate l'i nici creatA, nioi dietruBA, ci numai transformstA' ([554], p.132).

In manualul de bloJogi.e pentru clBSa a IX-a este scris ell. ,materia vie eate rezultetul evolutiei, In anumite conditii, a materisi lipsite de vistA" ([552], p.4).

ION VLADL'cA

Elevii sunt invatati 04 exiatu dovezi experimentale ale originii vietii.

Intr-un manual de .... te IIICriIll 01 de la plante la plante unI<>IIIularlII III plllU\te plurioelulare, de Ia plante inferloare la plante l!IuperlollUe" ([557], p.l64).

Intr-un manual <fa blol~ pentru olasa a VI·a este scris CIl .specille de animale existente pe suprarata Pamantului sunt rezultatul unul lung prooes <fa evolujte. ModificArlle oondiuuor de mediu de pe PA· mant au dUB la aparitla viep.; ~i apoi la evolutte ei. [ ... J P~tii primitivi au fost nevoiti sa rAmlinA pe usoat mal mult timp. Cu InotAtearele care emu mal dezvcltate, s-au putut tliri pe tundul apetor ~ au putut respira oxigen atmosferlo. Astfel au apArut primii amfibieni (tetrapede). ( ... J Cal mal importsnt eveniment al evolutiei mamiterelor eete aparipa omulul, In urmlI. au aproximativ 3 milloane <fa ani. [ ... J Malmutele au un oomportament oomparabU ou al omului" [553], p.l6()..l68).

tn manualul de biologie pentru oIMa a XU-a eete scrIs 011. .Inalnte de aparipa omului au existat mal multe forme praumane <fa mamitere primate, care au . foet striimo¥i sau -rude. oolaterale ale omului. [ ... J Aoum 5-7 milloane de,ani s·au separat. oIle trei linii

oare au dua Ia aparlpa omulul. oimpanzeulul ~i gorilei. [ ... J Speeia bominidelor a plerdut haina de bwm naturala a malmutllllor, devenind 0 .malmutll nuda." ([559], p.l98-2(6).

In InvAtiUnantui nostru, evolutionismul este prtnoipala oauzil a IndepiIrtlirii elevilor de Dumnezeu. $tiinta a renuntat la aoeste aberatli ateiste. Omnenli de ~tA sunt de acord astAzi cu faptul oA universul are un Inceput. Be IJtie oA nu existA dovezi experimentale ale origInii viep.;_ In Ieborator nu a-au obtmut vietAti. ci dear substsnte organioe simple (amincacizi, zaharuri eto.),

We DIC'J'IONAR DE APOLOOETIcA OQTOOOXA

DatArile de milioane ~i miliarde de ani 8B bezeaza pe erori de rationament fiJi erori de mAsurare.

Nu a-a observat nici Wl caz ooncret de evolutie a unei specti. Mutapile artificiale au efecte negative, in cele mai multe cazuri. Existii ~i oiI.teva cazuri de modificari. avantajoase, dar ele nu de!JWiIe8C limitele specieL

Evolutionilltii BB sprijinA pe "dovezi" paleontologice, embriologice, anatomice, genetice. Teete aceste "dovezi" Bunt false. Unele au foat faleificate intentionat, altele au fost interpretate 8T"'it. Istorie ~tiintei consemneazA. aceste erori.

Scopul principal al acestui Mia diotioner de AI» logeticil OrtodaxA este acela de a oferi informatiile IlItiintifice necesare pentru combaterea evoluticnismului.

Dacii un om acceptii evolu~ioniemul, acceptii apoi ~i alte InviitAturi ¢ practici grelllite. Acceptiind evolutia vietti pe planeta ncastrii, acceptii ~i evolujaa viepi pe alte plenete, piinii la fiinte inteligante. In felul acesta ajunge eii creadA oil. existii axtratereetri ¢ OZN-uri.

Ideea evolutiei materiele tavorizeazii tendin~a de amplificare a puterilor bicenergetice prin yoga ¢ antrenarea "capacitiitiJor" paranormale.

Un om preocupet de yoga, de fenomenele paranormale, de OZN-uri sau de alte invAtAturi ciudate Be IndepArteazA de Traditia Bieerioii Ortodoxe IlIi iese din oomumunea cu afinlii.

A viind In vedere aooste aspecte, am considerat cii este folositoare gruparea termenilor Diaponarului In trei pArti:

Partea I - Termeni referitori la InviitAtura Bieerioii OrtodOXB

Partea a n-a - Termeni ~tiintifici

Partea a m-a - Termeni referitori la InviitAturi, practiei IlIi tendfnte gre¢te.

Aceet Mia diotionar de ApologeticS OrtodaxA se adreseazA In primul rand protesorilor de Religie IlIi studentilor de la Facultiitile de Teologie Ortodoxa.

Ion Vliiduoil.

PARTEAI

TERMENI REFERITORI LA iNv ATATURA BISERICII ORTODOXE

APOLOGETICA ORTODOxA

Apologetica Ortodoxa este ramura ~tiintei teologice care se ocupa eu respingerea atacurilor venite Impotriva credmtei ortodoxe de Ie riacredincioet.

In dialogul cu cei necredincio¢. Apologetica Ortodoxa folo~te IIrgumente raponale ~ ~tiinPfice aoceptete de ~tia.

Preocupa.ri apologetice existA de Ie !nceputul Bisericll.

Referindu-BB Ie faptul cA oamenii pot ounoaste despre Dumnezeu din zidirile Sale. SfQntui Apostol Pavel spune cA .OBBa oe ee poate ounoaste despre Dumnezeu este cunoscut de cAtre ei; I'iindcA Dumnezeu le-a aratst lor. Oele nevazute ale Lui Be viid de Ie facerea Iumii, !ntelegQndu-se din fapturi. silica ve~nica Lui putere ~i dumnezeire, a~ ca ei sa fie fiira cuvant de aparere" (Romani 1. 19·20).

SfQntui lerarh loan Gura de Aur spune: .Ce poate fi mai ticAlos ~i mai nesocotit decat a !ncerca sa spui

UIe DlcrtoNAR Oil APOLOOETICA ORTODOXA

~i sA susp.; ca toate oele 00 exiata e-eu fAcut de la sine ¢. gAndind ~. BA lipBe~ti creejda de purtarea de grijA a lui Dumnezeu? Bpurie-rni. cum se poate suspne ca atAte pcdoaba ¢ atAtea stihii pot fi oonduse I'llrQ un conducator, care Ie pne pe toate? Oorabia n-ar putea nicicAnd strAbate valurile mQrti fllrQ un oQrmaci, nici soldstul n-ar putea BAvQrvi 0 faptA de vitejie I'llrA un general, nici 0 casA nu s-ar putea InAlta fQrA un arhitect. iar lumea aoeaste mare ¢ podoaba acestor stihii au putut veni, oare, de Ie sine ~1 Ie IntAmplere, I'llrQ aQ fie cineva care BA Ie conduce. pe teste ~1 care, potrivit Intelepoiunii lui BA pna ¢ BA pQstreze pe toate cele oe 8B vM? Dar pentru oe BA ne mai InoQpQtAnAro sA dovedim aoestor cameni BCBlea pe care. dupa cum spuna proverbul, Ie veda ¢ un orb? Totu¢ BA nu Ince· tam a Ie pune lnainte InvatAturile Scripturii ~i a ne ds toata silinta ca sA·i aell.pAm de ln~lAciune ~i sA·i readuoem la adevar. DB, aunt InoQ stApQnip de ~lAciu· ne, dar aunt trap.; n~tri ¢ BB cuvine BA avem mare purtare de grijA de ei; BA nu stam nicicAnd nepAsA· tori, ci, ou multA luare aminte, aQ facem tot oe atA In pu terea noaatra, BA Ie dam leacul potrivit. ca odstA ~i odatA BA BB tntoaroa Ie InvQtAtura cea _toasQ!" ([31]. p.51).

In Dogmatics sa. SfQntul loan Damaschin are un capitol intitulet Dovedires existentei lui Dwnnezeu. Aici aratA cA .existenta lui Dumnezeu nu este pusa Ie mdoielQ de oei care primeso Sfintele Soripturi. a.dicA Vechiul ¢ Noul Testament. ¢ nici de mulpmea pAgA. nilor, deoarece. dupa cum am spus. cuno~ta exis· tenjei lui Dumnezeu este BAditA In ohip natural In noi. Dar rautatea celui viclean oontrs firii omenestr a avut atAte putere Inell.t a tras pe unii In cea mai abeurdQ ~i cea mai rea decil.t toate rAutApie. prApastie u pierzArii. anume de a spune ell. nu existA Dumnezeu". Unom oe ~tia. SfAntul loan Damaschin Ie vorbeste astfel: .Coeziunea inBlIIP. coneervarea ¢ guvernarea oreapei ne InvatA ell. existQ Dumnezeu. care a urzit noost univers. n pne. n pAstreazA ~i are totdeauna

10

IONVLADucA

grijA. de el. .. J Cine sate acela care a ci-nndurt oele ceretJti f}i oele plLmlulteliJti. toate cele din nor Jo}i toate eels din apA. dar mai vArtos cele dinainton ucestora, oerul, pAInAntul, aerul, natura focului l1i (L npoi? Cine oate aoela care leon pus In rnifcare l1i conduce meraul lor nelncetat tJi netmpiedicat? Nu sate oere flLuritorul lor aoela care a pus In toate 0 lege. potrivit oareia totul Be conduee ~ Be guverneaza ?" [27). p.l8).

Sfin~ii Ierarhi Vasile eel Mare. Gr1gorie Teologul.

Gr1gorie Palama ~i alti sfinti au avut preocuparr apologetice.

Mai aproape de zilele noaatre, Cuviosul Serghie.

Arhieplecop de Vladimir, In luorarea sa CUV8.nt4ri Apologetice. spune: "Pe de 0 parte. e luoru nBindoiel· nic ell. In lume existA legi Intelepte ~ statorruoe, oari o tin IlIi 0 guverneaza; iar pe de altA parte. nu putem sa ne Inohipuim ell. ar putea sa existe legi I'llra sa ne Incbipuim In acels¢ timp IlIi un legiuitor. Dar cine-i IlIi unde-r BOBst legiuitor? Orieine poate sa vadll. ell. aceste legi Intelepte nu ~ Ie-a putut dB singura materia 0B8 neinsufietitA IlIi lipsitA de minte ~i de judecatA. De asemenea nu fj1i Ie-au putut da nici plantele, nioi animalale tJi chiar niDi" omul; ci 1&--a putut eta numai 0 FiintA mal InaltA IlIi mal presus de lumea aceasta. 0 FiintA inzestrstA ou 0 minte atotllltiUtoare ~ ou 0 voinja atotputerniell.. Fe aceastA Fiint" 0 IlIi numim noi Dumnezeu." [147]. p.14).

o abordsre de tip apologetic 0 IntAlnim 'Ii In Iucrarile Pe.rinteiui Dumitru StAnilose. iar Parintele Ilie Cleopa are 0 carte toarte trumoasa IlIi tolositoare intituietA Minunile lui Dumnezeu din zidiri ([8)).

De mare tolos este cartea Mitropolitului Irineu MihAlcesou TeoJogis lupUltoare ([ 141) ~i cartea prote· sorului universitar loan Gh. Savin ApW"area credintei. 7rBtat de apologeticil ([145)).

Orientarl grtl9lte

ExisUI. eel putin patru orientari greene au aspect apologetio:

MIc DICTIONAR DE Apul,O<il-:-ncA OR'I'QDOxA II

1. lnoercarea de a explicu F'iirrta lui Dumnezeu prin ,tiin~. AceastA Incercare este necuviincioasA. tJi absurdA.. f;;tiinta se refera. la cbiectole sau fenomenele observabile sau repetabile experimental din aoest univers. Nu poate de tnrormatti despre Fiinta lui Dumnezeu.

2. tncercarea de a explica prin ~tiintA minunile lucrate de Dunmezeu. Este tot 0 lnoercare necuviin· cioaaa ~i absurdA.

3. lncercarea de a explica teclogic teoriile ~tiintifice ale vremii. Din aceastA Inoercare, unii au ajuns sa .. explioo" fenomene care nu existA (de exemplu evolupa Bpeciilor) seu teorii ~tiinpfioo gre~ite pe care 10 oonsiderau corecte. De aoeea este bine sA. luoram eu fapte dovedite ~tiinPfie, nu eu teorii. CAnd prezentam 0 teorle, este neoesar BA anltAm ¢ limitele ei.

4. Inoeroarea de a modifiea InvA~iitura Bisorlcii astfel rnoat BA se potrlveascii cu teorlile ~tiinPfioo ale vremii. AceastA orlentare a dUB la aparipa evclutlonismului teist.

ARGUMENTE PENTRU EXISTENTA LUI DUMNEZEU

OrigInea universulul

$tiinta aotuala a ajuns la ooncluzia cii univeraul are un tnoeput, Teeria "big-bang" prezintA expansiunea universului pornind de la 0 struotura initialA, dar nu aratA originea aoestei struoturi. 0 variantA mai noua a teoriei oonsiderA cA universul a aplLrut din nimic [148]. $i InvAtAtura ortodoxA spuna cii universui a fost oreat din nimie. Dar teoria ~Pficii nu expl.icA. rnodul. In care a-a trecut de la nimic la ceva. Nu Be poate admite rational eA s-a trecut de la nimie la oeva farA 0 oauza. lnvAtAtura ortodoxa spune cii Dumnezeu a creat universul din ni.mic. Flt.rA. aotiunea lui Dumnezeu nu ar fi fOBt poaibtla trecerea de la

12

lONVLADucA

niInio la ceva. Un nirnic aeupra oAru1a nu ftlltilllH'azu. nimic, rAmAne nimic.

Rationalitatea universulul

Omul are rapuna, iar universul are 0 l'U\lOl1nlitate la nivelul capacitAtii ratiunii umane de a U HIj!:HZn. Nu Be poate atribui intAmplArii nici rationalltatca urnversului, nioi oompatibilitatea dintre ratiunea urnnnu 'l'i aoeastA rsponaJitate (70).

.. Oamenii gAndesc ¢ expriIn4lucrurile pentru ali Dumnezeu ie-a giin<l1t mai Intiii pe mAsura lor." (Pr. Dumitru StA.niloae. [70]. p. 241)

.. Oamenii vAd prin aoeete rspuni din lume un Creator co~tient care s-e tolosit de 0 giindire 'l'i a avut In vedere un sena allumii In serviciul omului nu numai trupesc 'l'i temporal. ci 'l'i spiritual IlIi VB~C." ([69]. p. 166)

Organizarea ,I mAretta lumll

.. Omul poate vadea IlIi aoum, datoritA iegAturii sale prin trup au Iumea, pe Dumnezeu. In acest BCOp Ii Bunt date simpn-ile trupului. Jar prin Bimturile trupului ernul ia ciUnoliJtintA de minunata organizare 'l'i mArepe a lumii. Mai aleB oa, prin diterite instrumente. ornul illli peate extinde la depiirtAri nemiisurate ouncaeterea lumii; In acela'l'i timp. omul I",i dli seama ell. lumea nu poate 1'i ultima realitate. datoritA nu numai faptului oR nu poate aaigura 0 vista dep1in muitumitA 'l'i ve!plioii. ci 'l'i taptului oa, Intr-un fel. el e superior el, aviind con'l'tiinta de ea. dar ea neaviind oo~tiinta de sine. datoritA taptului ell. el eate subiect, iar ea obiect. Pe de altA parte. omul 0 admirii. deci vade ell. ea nu poate 1'i de la el. pe de alta vade ell. prin insuficientele ei nu poate fi nici de la ea. ci de la un Subleot supertor 'l'i lui IlIi ei." (Pr. Dumitru StAniloae. (69]. p. 244)

ExiatA 0 organizare fcarte precisA la nive! atomic (nuoleu. 1nveli9 eleotronia au Btraturi 'l'i substraturt de anumite energii). ExistA subetante ohimioe au pro.

MIc DIC'J'IONAB DE APoLOGF.'TICA OR'I'OooxA 13

prietAti speciale, organizate in scheme cibsrnetioe complexe In oadrul organisrnelor vii. ExistA 0 intermstie geneticA In ADN-ul fiecArei vietAti. ExietA 0 corelatie Intre neoesttatlle biochlmioe sle omului '1i struetura biochimicA a vietAtiior. Nu se pot atribui IntAmplA.rii aoeste aspecte.

Enensiunea ti insuftcientele lumii

"DacA lumea ar fi numai pentru trebuintele msterisle ~i temporsle sle persoanelor umane.. ar fi farA rost extinderea ei In al}8 fel cA nu poate ajunge ornul la marginile ei- eau nioi nu ¢ Ie poate Inchipui - ImpreunA eu rstionslitetes ooextenBivA, extindere care nu-i este de tolos omului pentru trebuintele lui trupeatf. AoeastA extindere msteri.a1A '1i rstionslA a lumii, unitA In BC6~i timp cu tsina ei de neouprins, dar ¢ au ineufieienjete ei, n face pe om sA ougete la un Creator mai presue de lume In puterea ~i gIl.ndirea Lui, ooborat pe de 0 parte, prin rationslitates lumii, la nivelul lui, dar prin tsins ei necuprinaa, atlst mai presus de om. CAci lumea IneAf1i e, pe de 0 parte, inrerioarA omului ~i la nivelul lui, dar pe de sits, mai presus de puterea '1i de euprinderea lui ~i insxplicabilA prin el ~i prin ea ... Cu cAt 0 cunoaetem mai mult, «u atAt ne minunam mai mult de gIl.ndirea ~i puterea Creatorului ei. Dar au cAt 0 ounoastem mai mult, au utiit ne dam seama de neputinta de a 0 auprinde in mtregime, sau de carscterul apofatic sI ei, care are In r-l pecetee oaraoterului apotaUc sI lui Dumnezeu.· (lU9]. p. 166)

Rostullumii

"Eu cA~t1g din foloeirea msterislA ¢ din ougetarca lumii, dar ee nu sa folo~te ... Dar dacA lumea (universul, n.n.) n-are nici 0 co",tiinta a existentei sale tjli nici un rest prin ee 1nsA¢, ei e in functie de 0 eon~tiinta care sA-i dee un rest, ea n-a putut fi actusA In existenta ~i n-a putut exista nici Inainte de om tarA o eo",tiinta care sA-i vadii un rest. A fost nooeearA 0

14

IONVLAnuoA

oo",tiintA care nu a viizut numai In ea, In prealabil, Wl rost viiter, oi §Ii a oreat-o eu acest 1'08t.

DacA n-ar fi fost cineva oonsnent inaintea umului care sA. gAndeasoA. crearea lumii eu un rost pentru omul oonstaent, ea n-ar ti avut nici 0 juatificare, nici un temei al existenjei, 00ci eel OB a creat-e, n-a creat-e dintr-o nevoie de ea, odatA. ce a putut exista lneinte de ea.

D oo",tiin~it dineinte de lume a creat lumea pantru 0 oon~tiintA asemenea oelei a Lui. pe care tot El 0 va area." ([69]. p. 167)

UnitatBa ,i diversltatea

"Unitetea, care Ie leagit In lume pe toate ti In special taina psradoxalit a unititpi. persoanei ti a puterii ei de a ouprinde realitetea multipJit a trupului IlIi a Iumti, nu se pot explica tmil un Unul absolut In care sunt virtual toate ti care le-a creat IlIi Ie BUS~e pe toate In unitate .. _ Persoana tinde spre Unul pentru uni tetea ei. Dar nu ae poate desplU1.i de setea de a cunoaste oot mai multe. in Dumnezeu va avea pe Unul, dar pe Unul care Ie ouprinde virtual pe toate. avilnd IlIi ea in EI pe toate." ([69]. p. 193)

Inlerioritatea ,I necesltatea lumll In raport cuomul

"lnterioritetea. dar IlIi neceeitetea lumii In raport cu omul, se aratit IlIi In faptul 00 eu oit'l'tig din folo· sirna msterialit IlIi din ougaterea Iumri, dar sa nu se foloBelllte. Noi ne folosim In oomun de Iume, tmboga~du·ne spiritual ti Intitrind oomuniunea dintre noi ti reuaind Bit stritvedem prin ea pe Dumnezeu, dar nu reaJizlun oomuniunea cu ea fj1i sa nu sa tmbogateete spiritual prin noi. Nu mit ougeta ea cum 0 cugat eu ... De aiei se veda 00 lumea e fAoutit pentru folosul mau, sau al nostru ca oameni. dar nu pentru ca Bit ramanem la ea, ci CB Bit uroam prin ea dlncolo de ea. E fitoutit de un Creator personal pentru a urea prin ea la unirea eu El dlnoolo de ea. folosindu·ne de en ca de

MIc DICTIONAR DB APOLOOBTICA ORTODOXA 15

un mijloc de dialog cu El, dialog prin care Creatorui ei ne cheamA spre El." ([69], p. 167)

MifC&l'ea eterna ,I odihna eterna a mintli omulul

Mintea omeneasca e fAcutA .sa Be nili,Ite etern, dar flOi sA gAseaselL 0 lihiflOte, adielL sA uneaeca rniacares ~temA cu Iinistea. eu odihna, cu multumirea oterna. Dsoa e-ar nili.ICa numai Intre cele create, marginite, nu fjOi·ar atinge niciodatA linifjOtea. S·ar nili,Ica degeaba. Numai In Dwnnezeu ae poate tmpaca trebu· in~ nili,IcArii eterne fjOi a odihnei eteme... In InsAljoi mil}carea eternA este setea de odihnA care este 0 stabilitate In aceeafjOi miscare, cum spune SfAntul Grigorie de Nyssa .• ~area nesf~itA a min~ii are nevoie de 0 pntA nesfArflOitA flOi nehoti!.rnieitA, spre care sA se miflOte potrivit eu rap.imea fjOi eu fires ei. Dar, nesfArfjOit flOi nehotarmoit este Unul prin fire 'Ii In in~lesul prcprius. (Cuviosul Ca1ist Catafygiotul)· ([69]. p. 193).

Morala

"Numai oredin~ In eodatenja noastra eterna datoritA iubirii lui Dwnnezeu fa~ de noi, dA temei unei ordini morale, suspnutA de Wl Dwnnezeu peraonal, flOi unei viep. omenesti de realA responsabilitate .. Daoa eu sau altul nu vom suferi etern pentru netmplinirea raspunderu mele fa~ de mine sau de alp.i, pentru oe m-es mai socoti atAt de rAspunzator pentru mine fjOi pentru ei? In cazul aoeeta n-ar mai exista nici o judecatA finalii serloaaA asupra faptelor mele. ToP. ne-am pierde in nefiin~, fie elL am fiicut bine sau rau. Deoaebirea Intre bine flOi rau nu fjOi-ar mai primi 0 aupremA flOi ve"ruoA IntArire. Numai oonstiinta persona1A cIA un temei deosebirii intre bine flOi rau. [ ... J

Faptul ca suntem fiicu~i nu de not sau de 0 natura incoru,ptientA. ci de Dumnezeu, unul pentru altul, be. ohiar pentru a ne face dependerrta fericirea eternii nu numai de voia lui Dumnezeu flOi de darul Lui, ci flOi

16

ION VLADucA

de Implinirea Iibera a raspunderii pe cure 0 avem unul pentru altul, Be ara.ta nu nwnai in rA.spu nderea neoonditienata pe care c triWn unul pentru altul, ci ~i In cAinta de nelnAbu~t pe care 0 traim oand nu ne-am tmplinit aceastA raspundere. in eceestu se veda din nou valoarea eternA a semenului meu pentru mine filii a mea pentru el." ([69], p_ 219)

BoWe ti moartea

"Cbiar moartea ~ boille oe-i Yin omului din Iume. aratA atAt insuticientele ei, oat ~ neputinta omului de a 0 stApAni, oat ~ neeesitatea existentei unui Creator at ai. CAci moartea, boills ~ insuticientele ei nu 0 pot nimiei, lAsMc!·o, dintr-o putere mai presus de noi, sA subziste In neputintele et. Toate aoestes 0 aratA netA· cuta niei de om, ~ neexlstAnd niei pentru ea, niei prin ea, ei adusA la existenlA ~ susP-nutA de Wl factor superior ei, pentru 0 foiceire a omului destinat InsA unei existente mai presus de ea." ([69], p, 167)

Imposibilitatea uitArli persoanelor

"Numai Wl Creator personal ~ iubitor prin Bine poate sA dea peraoanelor create 0 valoare prin care sA Be impuna ca existente de neuitat semenilor, deoi ~ neputinja de a Be uita In veei unele pe altele, tapt In care Be aratA elL le-a ~t pentru vesrucie." ([69], p, 165)

Iublrea ne8fAr,ltll

"Iubirea e miezul delioatejfi sau at stinteniai, ea e taina fundamentalA a vietti ~ a bucuriei de ea. Ea e luminA ~ tainA. E taina inexplicabilA care explicii ~ dA sens tuturor. [ ... J Aceasta InseamnA oA existA un Dumnezeu In trei Persoene, deei un Dumnezeu at iubirii. care a areat persoane1e umana pe care sA Ie iubeaeca ~ sA le dea puterea sA·L iubeasoA ~ sA Be iubeasoa, F_ iubire, deoi r_ peraoane, totul ar fi tAra rost. In iublre e ~i suprema ratiune a tuturar." ([69], p. 192)

Mtc PtCTlONAR DE APOLot:iIITICA ORToooXA 17

ASCEZA

.. ~ eete un ouvent care vine din limbs. grl')').('.A. f1i fnsea.rnnA. e.xeroitiu. Sensu! ouVfintului asCt:ztl este insll muh mai bogaa decat ecela pe care n ~"pdmA remaneeccr exerci/iu,

De Illlfel, llinba rornAna. ,i Iiteratura romAneascA duhovnicea.scA. foloseac au prepondenmtA un alt termen fl<Cntru a numi eeea ee limbs greaoA n~ ~. Lcget de eeeeee, un venerabil duhovnio l"Olll4n eenteeeper-an, PArintels Petroniu, ~ achitului romAneao !.-1 1a SfNltul Munt.e, fAeea urmAtoarea observatie: -Penn-u oetenetlte vietli oAlugare"u la un loc {t'ugA"1, rne. post, metanii ete.), in gTOOOI1te ee folos~t6 tcrmenul askJ"sJa, care inamnneazA 8XBrtJltiu, vAzAnd

ct faptul eta omut ~ exerseazA puterile lui pentru a. 1-,j HUge la un ideal. Askisis fooe ,i sportivuI f1i orioine '.n entreneeza tntr-un leI eeu altuL Bomarui nu au l r npr-urmrtat ouvantul acesta. Eli spun nevoin.tA. Ce 111,:;emnea,zi\ nevoinltJ? NevoinjA. .1n8etnneaz:1 a fare un lucru pe care nu vrei sB·l facL Dar ouvantul iI(H7'OfntA nu exprimA. in aceet caa 0 aituatJ,e negativa. , j une poetdva. Most ne- adA.ugat la voin/A. d~i ~HUpro-ea cA ne CIA 0 negnpe, de fapt III expli.rnl\ ceve pcT-IV, 'Ii anume toatA aoeastA aotivitate a vietti duhovI j ie0~ti. pe care omul 0 ta.ce nu cu voin", proprie. ci cu vran nltuia, adicA tAindu-'Ii voia propria. Or, tAierea. ,<,,;L eete lucrul esential pentru viata cAlug6reascta. Ce

rnonalrul? Tllie.rea von. E1 nu trebuie sA faoA. v<rla prcprte. Cele1alte voturi monaha1e - tecioria ti. dri· 13 ~ Ie poate face ti un mirean, dar Werea voii este rccc-ul oel ma.:i greu. Cuvantul eoeete - nevoin./A - aratA

toata oateneala cruugA.ru1ui are lnsu.firea fundawenmlA a tAiel'ii voii proprii. Ca urmare B eoeeeur IuCI'U, treburiie pe care Ie face rnonahui, indiferent care nr fi ele, ee numeec llSCUltare. A$CUltW'C'l' tneeemna a face verla altcuiva., nu voia t.a proprie .•

Nevointa are in limbs. romA.nA, cu rerertre direotA In preottca monahalA, !Jl seneul de lucru aau lucruri

18

ION Vt.ADucA

fAcute eu ostenealA, eu chin. Presupune, n~lUdar, tn mod necesar, strA.danie obositoare. Aecr-zn. sn.u neveinPL. nu este un Iuoru usor, la rndemann oi-iou i. ParadoxaJ, pentru a putea sA te rievoieati, sn·ti tai voia proprie ~i slL impline"ti lucruri pe care Ie dicteaza voia altouiva, ai nevoie de multA vointa, de multa hotarare. [ ... ]

Nevoinja presupune Werea unei voi care nu se mai poate conduoe pe sine spre viatlL, pentru ca, pur filii simplu, viatA nu lnseaznnA satisfacerea cer-mjelor proprii, deci inchiderea In sine, c1 ie~irea din sine spre ceilalp.; nu InseamnA. acuroularea pentru sine, c1 oonsumul de sine pentru oeilalp.. [ ... ]

Aaoeza, sau nevcinja. are in vedere vindecarea firii egoiste prin tlLierea voil celei egocentrice ~i asoultarea de 0 vointlL exteri08I1l.

Pentru a completa tnteleeul asoezei, cred ca trebuie slL mai introduoem in disoutie un cuvant, strana legat de aceasta. Este vorba de inir4nare, cu sensul de .abtinere pe un termen mai scurt aau mai hmg de Ia W1 anume Iueru BaU de la 0 anumita practicA •. infr4narc lnsea.znnA a face lucrurile eu frau, edtca a avea controlul lor, a Ie porni sau a le opri atunc1 cand vcieati, a avea stlLplLnire de sine.' (plLrintele Constantin Coman, Prof'spJ la lucrarea [40])

ASCULTAREA

.RuglLciunea ourata are nevoie de pacea sufletu· lui, dar nu poate fi pace in sufiet !'Am esoultare ~ infrlLnare.

Sfinp.i PlLrintil pun esoultaree mai presus decat postul ~ ruglLciunea, pentru ell. fArlL ascultare omul poate crede despre sine tneusi 00 este W1 nevoitor [ascet] ~i un rugator, dar cine "i-a tiiiat voia sa Intru toate lnaintea BlLtrlLnului [staretului] ~i a duhovnicului slLu, aoela are mintea curatA. r .. ]

Gel oe uoulta !I-a preda.t pe sine voii lui Dumneeeu $i, pentru ecessta, ti sunt dAruite uberte!M liIi odihna in Durnnezou Ili se roagA cu mintea curatA; dar ooi mtmdri IJi nea.scultAtori nu ee pot ruga ('un~t ctuer dnoA 50 neveteee multo [ .. )

Cine a.sculta fl". tAiat propria voie ,,1, de eceee, are mer in eunet, nio1 In trup acea luptA Care U chinuie pe eel ce nu ascultii ti PEl eel oe lucreazA dupA VOla sa proprio. [ ... J

De ce Sfintii Parinti au pus asoultarea mal prosue de post fi rugAoiune?

Pentru ci. din nevoin~ [ascetioe] fioute mrA as('I! ttere ee I18f1;e siava defartA. dar (tel ce asculta taoe rotul a$8 own i ee apune vi nu are mcttv sA M trurensoa. Pe lAngA eceeete, eet-ee aaoulta. ,...i-a tAiat intru ioate vola sa Pl'Oprie §li-l ascultA pe pArintele eeu -rvnovraceec ~i de IIOBtU:L mintea lui e liberA de ortoe ;.;!iji ~i prilnefte darul rugBoiunil carete." (Ouviosrul -cnuan Athonitul, [66], p.l60. 167-169)

BINELE

Bine este oeee ce apropie de Du.mnezeu. RAll eetc (,ea ue depArtoo.zA de Dumnozeu.

"Tot bdnele 0 dAruit de Dumnezeu cu un rcet Nl!Vcare ~ (tel ce-I prime,te ¢U aoeasiit. oredintA nu-I '." picrde. I. .. I

Tot binele vine de 18 Domnul. dupA 0 -.numitA. »rnodufre fJi pleaoA pe ascuns de 1& eel nemul~· ="",""""",Iorl oi _. [ ... ]

Orfoe pJAnu,ire a ta sa. 0 1ncepi ell Cel ce eete in<wputul a tot binele. co sQ. fio dupA vola lui Dumneaeu ,xtea De a.i de gtmd B& fact. [ •.• ]

Oet ee face binele vi ceuta rAepla.ta nu sluj6fW lui tiorunezeu cl voii sale. l ... J

Cei ce WNWl invrednicit de ba.ia. nqterii do a doua (SfAntul Bot.ez, n.n.) siiViU'Qim fapte1e bune nu

'0

ION VLAnUc.\

pentru rAsplatii, ci pentru pllzirea curateniei. data noua. [ ... J

Bine este sA tolosim prin ou vinte pe cei ce lntreab6.; dar mai bine e sA conlucrarn cu ei prin rugaciune ~i virtute. C6.ci eel oe, prin acestea, se aduee pe sine la Durnnezeu, ajut(>. ,.u aproapelui." (Sf. Marcu Aseetul, [103], p. 284·323)

"Cucernicia este in sine ceva bun, necuoernioia eate ehiar in sine ceva rau: !Rpta bunA este un bine, rautatea eete un rau, wa bogiipa ,.u sA.ra.cia nu sunt In sine rue! bine niei mu, ci Be fac una sau alta dupa cum este tntoomlta vois aoelor oa.meni care sunt par. t&\li de ele. Intrebuinlezi tu bogapa ta la fapte de binefaoere, atunei ea Ip. va fi p.e motiv la multe bunAtIlti; isr dacA 0 Intrebuinlezi Ia silnieii, la ca..,tlg nedrept, Ia mufacere altora, atunci tu intoroi Intre· butntarea ei Impctriva celei dlnainte, aWeii la rau." (Sfantul Ierarh loan Gurii de Aur, [33], p. 201)

BISERICA

"Prin intrupare, RAstignire, Inviere fjli tnlllta.re, Hristos pune temelia Biserieii In trupul Bau. Prin aoestea Biseriea is fiintA virtual. Dar Fiul lui Dwnnezeu nu S·a fiicut om pentru Sine, ei pentru ca din trupul S(>.u sa extindii ma.D.tuirea ca vista dumnezeiasoa In noi. Aceast(>. vista durnnezeisscl!., extinsa din trupul Siiu In credmcioef, e Biserica. [ ... J

Biserica, aflat(>. virtual In trupul lui Hristos, is satrel fiintA actual prin iradierea Duhului Sfant din trupul Siiu In celelalte fiinte umane, tapt care incepe la Ruaalii, cand Duhul SrAnt coboara peete apostoli, fiicAndu·i primele m&.dulare ale Bisericii, prirnii oredincio_,i In care Be extinde puterea trupului pnevmatizat al lui Hristos. [ ... ]

Biserica este Hristos extins eu trupul Lui tndumnezeit In umanitate, BaU umanitatea aoeasta unit(>. eu Hristos ,.u avand imprimat In ell pe Hristos ou trupul

MIc DlaJ10NAR DS APoLOOf:.'Tu:A ORTOOOXA 21

Lui tndumnezeit." (Pr. Dumitru StAniloae, (71), p.129. 130,138)

"Harul mAntuirii nu Be poate primi decat In Biserica OrtodoxA. pentru oa este lucrarea lui HIistoB ramae, ieri ~i astAzi, Aoela¢ eu ea." (Pr. Dumitru StlLniloae, (2), p.183)

BOLILE

"Boala trupului reaminteete pe eea a Intregii fapturi cazute, Pierderea si!.nAtAp.;. apare ca simbolul ",i ehiar ca semnul sensibil al pierderii stiirii paradisi· ace. Aduoand sufletul in limitele trupului, bcala ",i suferints dlstrug iluziile de plenitudlne ",i de autosuficientA pe care omul Ie putea avea lnainte, inspirate fiind de 0 siinAtate pe care e10 credea durabila, [ ... )

El nu mai poate sa. se oonsidere ca un absolut; orgoliul sAu fundamental eate sfArAmat. SfAntui loan ScArarul noteazA aceastA funep.e pozitiva a bolli:

"Pentru binsle ncstru suntem expufjOi bolilor, cAei truf18. zAmislitA in noi prln delAsare IfjOi afla un leac In R.Cea.stA slAbiciune .p in aceste aufer-irrte. " (Jean·Claude Larchet, (45), p. 59)

CONI;ITIINTA

Con",tiints este "partes duhului care arata oe este drept ",i oe nu eate drept, oe este p1iicut lui DuI1Ulezeu fjOi ce nu Ii eate plaout, oe trebuie fjOi oe nu trebuie fAcut. ArAtAndu-i n determinll. ali ImplineascA eu hotArAre acestea, iar apoi rAspiiite",te Implinirea eu alinare iar nelmplinirea eu remusoari." (Sf. Teofan Zi't,vorntul, (84), p. 38)

Nerecuncsciind existents lui Dumnezeu. psihologii atei au marl difieuitAp. In definirea conetunted. Unii reeunose faptul cA aoesta este un .. capitol mea extrem de incaJ.cit al neurologiei, psihiatriei, paiho-

22

lONVLAnuCA

neurologiei sau psihologiei, dominat de confuzia con~ientA·co~tiintA" [162]. In psihologie, conetfenta se derineste drept capaoitatea organismului de a fi informat despre mediullnconjurtltor fjOi despre propria existentA. De multe ori se folos~te termcnul "co~tiin~a" pentru a desemna constienja.

o definip.e ateistii a co~tiin~ei, eare pare mai aprospe de definip.a ortodoxa (datii de Sfiintul Teolan) eete urmAtoarea: "Sentiment al responsabilitAtii morale fata de propria sa oonduita" (DEX, [152]). Dar aceastii definip.e nu poate explica mustrarea eonstiintei care apare 'Ii In cazul unor piicate ascunse (de exemplu, giinduri pacatoase) care nu contravin moralei exteriosre, ateiste. In plus, problema Be comphca atunei oand ateii definesc "biocon'ltiin~" ca fiind 0 "forma de cen'ltiintA atribuitii animalelor, mai ales celor superioare" (DEX, [152]). Consideriind ell. morala are origine soetal-iatorica ¢ este caracteristica oamenilor, ateii nu pot explica btoconstiinja. pentru simplul motiv ell. anirnalele nu au morala.

tn sene ortodox, nu ee poate vorbi de "biocon'ltiintA". Acest termen este W1 rezultat al confUziei ateiste intre "con"tiintA" ~i "con'ltienta".

CUGETAREA

"Cugetarea este lucrarea prin care mintea intra in relap.e speclaUl cu diferite obiecte sau subiecte. In aoeat rol cugetarea deaoopera Intelesurile lucrurilor 'Ii aceste tnteleeurt exprimate sunt euvinte. Astfel cuvintele sunt implicate virtual In cugetare "i deci In minte, dar "i Imbogiitesc mintea 'Ii cugetarea, pr-ln specificarea exprimatii a intelesurilor lucrurilor reale." (Pr. Dumitru Stiinlloae, [109], p.67, nota 84)

MIC DICTTONAR OR AI'OLlx.a;:rICA OnTODOXA 23

CUVINTELE

.. Cuvintele sunt reJatille exprimate ale mintii au ,·,·alitl).tile specil'icate prin cugetare. Proprtu-zis ele mdioa realitA1ile, deci tin de realitAti, dar tntruoat '" teleaurtle realitAtiior sunt descoperite de minte prin "ue(etare, cuvintele Be pet socoti ca pnAnd fiintial de nrinte aau ds cugetares ei, IndreptatA spre realitAtile <peclficate. sau cu vointa de a Ie specifica." (Pr. Uurnitru Stl).niloae, [109), p.67, nota 84)

"Dace. nol putem ounoaate ii glIndiluerurile, este peritr'u 00 ele sunt chipuri create pJasticizate ale ratiuniJor unei Ratiunl personale supreme. DaOO Ie putem exprima prin ouvinte, este pentru 00 aunt cuvinte plastioizate ale CuvAntuiui adresate noua, la nivelui nostru. Noi gQndim rational flOi vorbim, pentru en suntem parteneri ai Persoanei care este Ea 1ns¥ CuvAntul personal fjOi a pus In fala noastrA glIncliroa Sa, sau ehipul oreat al gQndirii Sale pJasticizate, la nivelul ratiunii fjOi al putinjet noastre create de expri· mare, au 0 putere creatoare pe care noi nu 0 avem. Noi ne airntirn mAnati sA adunam ratiuniJe luoruriJor In not flOi sA Ie exprimAm pentru 00 prin ele ne reatizarn, pentru 00 ele ne sunt adresate ca mijloace ale dialogului nostru cu Cuvantul lui Dumnezeu flOi de crestere a noaatra in oomuniune au EL Este impesibil de conceput ca eceaata ratiDnalitate exprimabllA a realitatii sa nu alba un Subieet csre a gandit-o flOi a exprirnat-o fjOi csre continua sa 0 gandeasca flOi sa 0 expriIne tntr-o fiexionare oontinuu nouA, pentru aubieetele create dupa chipui Lui. Este impesibil de conceput 00 ele n-au fost exprirnate oa ganduri rationale pJastioizate pentru alte persoane create in acest seep." (Pr. Dumitru StAnHoae, [71). p. 9)

.. CuvAntul omenesc este dialcgic pentru ca. noi suntem fiinte diaJogice, suntem creati pcntru a Iua Ia cunoflOtinlA cuvAntui lVi Dumnezeu dat ell realitate, fjOi pentru a raspunde aoestui ouvAnt, suntem oreatt ca parteneri ai diaJoguiui eu Dumnezeu, despre ii in

ION VLAnucA

Dumnezeu, en semenii noatri. des pre taate cele create de EI. ca descoperiri ale voii Lui care se cer luate la ounostinja, ca fiind cuvintc ale Lui care cer un raspuna din partea noastra, rnvrednicip de Dumnezeu eu importanja de a ~tepta un raspuns de la noi, pentru formarea noastra." (Pr. Dumitru Stiiniloae, (109), 1'.445, nota 698)

FERICIREA

"Omul e 0 tiintA desehisii mereu spre viitor, neputiind eugeta niotodata ell. a ajuns la sfiil10itul existentet sale. EI e 0 tiintA in miseare neincetatii spre viitor, spre 0 viatA de fericire f~ii sf~it. [ ... )

In fond. ernul urmareste rericirea eterna. Dar tericirea nu se gaaeste in gustarea ainguratioa a unor bunuri materiale sau spirituale (In siinatate, belsug de hrana, orizont larg de ounoastere etc.), ci In comuniune cu alpi sau ou alte peracane. Nu poti avee bucurie de nimic in mod aeparat total ~i definitiv de ceilal~i oameni. Nu te bucurii belsugut de hrana cand el}ti aingur ... Bucuria prezentA filii viitoare stA In mod principal in comuniunea cu altH: .latA ecum oe eate bun ~i ce este frumos, f~1I numai a fi fra~ii tmpreunii- (Psalm 162. :t). Persoana altuia e izvorul vietii mele, ea e insa,p viata mea, eAnd mi se oomunica cu iubire tota1A; buourta de a mA putea comuniea ei, de a primi ca so. mA comunic ei eate I}i ea viata mea. Poate 00 aeeasta e eea mai proprie defirritie a persoanei: izvor de viatA pentru altul flOi bueurie de viatA primitii de la altul. Aceasta 0 indicA totodata ca mister eu neputintA de in~eles vreodatii ecmplet fjOi de a se epuiza. Dar numai Dumnezeu, comuniune desavarfjOitii de Persoane. poate sA mi se daruiasca in mod desAv~fjOit. OR sA rnA di!.ruiesc ~i eu, flOi poate hr;).ni ~i persoana aemenului meu cu 0 iubire care s-o facA sA. mi Be ecmunice tctal. [ ... )

Nutna.i per908D.8 poete tredte viata I)i deoi poete dll altuia fer.ioirea. Numai persoana pcete primi altA pe,~ 00. viatAo inepuiznbilA IP neoonfund.8.tA ell '.< :.lIC Nu din Iucruri ~ din valori spirituale abatracte ! J litre in izolare se hn\llefte viata pIenarl'l eeu feri· vu'ea omului. ci din altA :pe1'llOlil.lUl. Dar numai dintr-o S\lpremA Persoa.rul poete 1radia toatA viata sau foririrea ftinPllor urnarm, care au foBt create ca persoane pr-ntr-u a putee. fi in oomuniune au I>unmezeu 001 !)enmnall)i intre ele.

CUvtmtul "fericire" pare oarecum pretentiOS. dar neaee lui folosire aratA oA 181 trebuie sA a.iba. aooperire, c·a oa esse experiatA tn.loar tn frAnturi de ceee om 1}i ca e oxperiatA fie mAcar rn frAnturi tn omnuniune cu !l.\ta pereoene. Fiocare iQi d.t!- sooma C4 fericirea sa nu depinde numai de el. De eeeee. trebuie sA esdsee 0 ! eentase pO-l'8OnalA oopabilA de &'1Ata tubtre. de &'1Ata oarutre 1nc4t stl postA da fericirea deplina rp. velplicA. tuturor. FArA. I>umnezeu oet personal omul nu poate ~Ttisi fericirea deplinA dupA. care tnseteazi.. [ ... ]

CU Dumnezeu eel aduc4tor de ferioire se intA.l· noste mnul tn sufletul sAu lncA de oici (1n lumea eceeste, u.n.} pentru cA sufietul oo.u s-a tntA1nit incA de nioi ow Dumnezeu prin oomenii carora Ie-a. ararat rubiree, [ ... ]

Sflmtul Grigorie de Nazianz numB!te lmpAri.pa cerurilor ehiar SfAntA Treime. deoi suprema comuninne personalA. Nu fiinta divinA 0 vor contempla dreptll In viata viitoare, ci Be \TOr hrini din iubirea desA.vArfJitA a oomuniunii Persoanelor Sfinte1 Treimi. Din iubirea. Ace1eia Be va rev6rse. uncia iuhirii peste cement, care va :rea.Uza oomuruune rntre ei, fericindu·i." (Pr. Dumitnl Stl1niloae. [76]. p. 220-224)

HARUL DUHULUI SFANT

.. In fiecare zi. pentru a. trM trupul noetru are nevore de hrana. ¢ de aero Sufletul noatr-u 1nsa are

Z6

IONVLADUC).

nevoie de Domnul ~i de harul Duhului Sfiint, fArli de care sufletul moare. ~a cum soarele Inc.uze~te ~i Invie fiorile climpului 'li ele se Intorc spre el, a~a ~i sufletul care iubeste pe Domnul este atras spre EI ~i'9i gUB'lte fericirea In EI, 9i In marea lui bucurie vrea ca top oamenii sa Be bucure de aceeati fericire. Domnul ne-a fAout oa sa. !1m ve~nic In cer impreunA au E1in iubire.

DupA rrruljfmea milostivirii Sale, Domnul ne dli harul 9i noi trebuie stH pABtrlim cu tArle ea sli nu-l pierdem, fiindca fArA har omul e orb duhovnieeste. Orb este oel ce aduna comori In aceastA lume: aceasta !nseamnA eA sufletul lui nu cunoaste pe Duhul Srant, nu ¢e cAt de dulce este El ~i de aceea e !nrobit pAmAntului. [00')

Dar cine nu ounoaste harul, 800la nici nu-l cauta. $i !>p, lumea s-a alipit de pAmAnt ~i oamenii nu ~tiu cA nimic de pe pAmAnt nu poate !nlocui duloeata Duhului Srant.

Pentru a aveo. harul. omul trebuie sa fie infrAnat In teate: In ~cAri, In cuvinte, In priviri, In ganduri. In branA. [00')

Domnul ne iubeste mai rnult decAt iubeste 0 marna pe oopii ai "f ne <fA In dar harul Duhului SrAnt, dar noi trebuie sA·I pAzim cu tArle, pentru cA nu e nenorocire mai mare decAt taptul de a-I pierde. CAnd sufietul pierde harul, el Be mahneste tare ~i se gandeste: .L-am Intristat pe StApAnul •. In aceste minute de Intristare, sufletul e oa 9i cAzut din eer pe pAmAnt, 9i vede teate IntristArile de pe pAmAnt. Ah! Cum roagA atunci sufietul pe Domnul sA-i dea din nou harul SAu.

PAstrati harul lui Dumnezeu: cu el viata e useerd. totul se luereazA bine dupa Dumnezeu, totul e plin de dragoste ~i bucurto. sufietul are odihna In

MIC DtCTtONAR DE APOI..(X)F.'J1CA ORTODOxA 27

t iumnezeu si merge oa printr-o grB.di.nA mmunata in car-e trAielJte Domnul ai Maioa Domnului.

SlavA Domnului eA ne dA sli Intelegem venirea narurui ~i ne InvatA sA cunoastam pentru 00 vine har-ul ~ pentnl 00 se pierde. Sufietul oelui 00 pAze~te t oate peruneile va simp Intotdeauna harul. ohiar deeA c numai puttn, Dar el se pierde usor pentnl slave ,le~artA. pentru un singur gAnd de mAndrie.

Iata 0 cale sourta ~i ~oarA spre mAntuire:

Fii ascultator, !ntrA.nat. nu osAndi. pAze~-p mintea ~i inima de gAndurile cele rele ~i gAnd~te ell toti oamenii sunt buni ~i Domnul Ii Iubeate. Pentru acest gAnd smerit. harul Duhului StAnt va via Intru tine "i vei zioe: cMilostiv este Domnul •.

Daoa osandesti. murmuri ~i-p place BA·p faei voia, atunoi, chiar dacA te rogi mai multo sufietul tau va sArllci. lJi va spune: cDomnul rn-a uitat •. Dar nu Domnul te-a uitat pe tine ei tu ai uitat ell trebuie sA te smerestt ~ pentru aceasta harul lui Dumnezeu nu viaza in sufietul tau: el intrA !nBA ou u~urintA In suttetul smerit ~i·i dA pacea ~i odihna In Dumnezeu." (Cuviosul Siluan Athonitul, [661. p.85-91)

IERTAREA

.• Precum turbatul nioiodatA nu simte odjhna, "'1a lJi 800la care nu uitA vatlunarea suferitA. ci totdeauna o aminteste, nioiodatA nu va putea avea pacea oea adevAratA, pe cAt el adeseori pomenasto cuvintele sau faptele vAtAnu\torului sAu. Iar deeA tu tot gandeati la razbunare, te ehirruiegti mai IntAi pe tine tnsut]. Mli· niB ta este pentru tine Insup 0 uneelta de sohingiuire ~i Iti sf~ii mAruntaiele tale. i;l.i oine peate fi rnai ne· norocit deoat un om care de-a pururea este mAnios? tndatA 00 el n vede pe vrAjID"'1ll1 lui. ba tnea vede numai haina sau casa lui, aceastA vedere-l cninuieste

28

hlN VI.AIIII(~A

~i Ii adauga 0 adAnell rana peste rana." (Sr. lonn <1"..,\ de Aur, [33], p.72)

.Cine nu iartA pAstreazA In sine 0 mAndrie care impietre~te. Nu se umanizeazA, nu realizeaza cornunicarea de Ia sine la eel ee trebuie iertat, ~i In afara de ea ornul pierde oondipa de om. Deci eel ee nu iartA nu poate intra In IrnpArapa iubirii, a umanitAtii sellpate de rigiditate. [ ... ]

CAnd te rogi de oineva sa. te ierte, n tnmoi tot a~a de mult pe el ca ti pe tine atunci clInd ierp tu. 11 aj up pe acela sA iasA din rigiditaten lui, oum ieti ti tu. 11 ajup sa uroe cu tine In ImpArapa lui Durnnezeu. CAe; unde se relntAlnese oamenii prin iertare e ti Dumnezeu izvorul iertArii, pentru ell e izvorul iubirii care vrea sA-; cuprinda pe top In ea, al puterii noastre de a ne umaniza. Acolo n simp ~i pe El ea iertAtor." (Pr. Dumitru StAnilooe, [110], p.260, nota 343)

INFINITUL

.Ornul nu se poate rnul~umi sA rAmAnA Inchia In I'eiatii cu reaJitlip finite. El are nevoie de relatic cu realitetee intinita In care se include In acel"'1i timp noutatea continuA, care nu sa identifica numai eu interesul mereu nou a1 omului, oi lJi eu interesul rnereu nou al acel"i Persoane inepuizabile fa~ de el. Numai In aceastA iubire intinitA se poate odihni ornul.

Ratiunea ~; inima noastra se eer dupa eomuniunea au Persoana capabilA de 0 relape intinitA, oa sA·~i expliee deplin sensul existentei 9i sa..~; umple tiinlR de bucurla nelncetatA ti fara lipsuri. Pe ea 0 Irrtureate mintea oa sens suprem al vietii. [ ... ]

Sportrea intinita 1n comuni:unea eu Dwnnezeu eate sporlrea intinitA In ounoaeterea Lui ~i In partaciparea la El. DaclI In viall' pama,nteasell aoeaata sporire se ~elI de la 0 treaptA la alta, Intruellt pe tiecare sa presimte infinitatea lui Dunmezeu, dar nu

J9

5~ gustA. In vial" viitoal'll omul ...... a OI'8Zut .. va Stutunda au aunoa.,tere& 9i tmi.- In lnfInitatea d I vtna In a,a fel IncAt nu va mal treoe de ]a 0 tnlaptA la alta. oi ae va odihni ve.me In aceastA lnfInitate. S,'antul Maxim a insietat pe larg aaupra aoeatai odihne care VB Indununa mifoarea omului din vial" "amlUlteascil.

Inn trebule mareu preaizat OA ooeanul aoetItei in· 1'1nitll.p nu are caracter lmperaonal. De _ Stantul Ml\xirn atinDA OA Dumnezau eel peraonaI. ]a aanul Carute eo va odihni fAptura, e mal preaua de oriCII Inrinitate.

In felul _eta .OdihDa» ..- a omului Ifi va pastra pururea caracterul de comuniuna. In comuni· unee au Dumnezeu oe1 penonal e mal multA infI· ni tate 9i bucurie cleot.t In orioe aoutundare In vreun ooean allnflnitAtfi, oAci e ocIihnA in iubirea ~ infinite. 0 IIOUfundare Intr-im DOBIIIl impenIonal ar 1l1semn& 0 oontopire a paraoan.ei umana In 81 .• CAai infinitatea eata in juru1 lui Dumnezeu, dar nu eata numnezeu, Care e mal preaua ,i d_t ea In mod mcomparabll. (StAntul Maxim). Inflnitatea lradiaz6 <lin Dumnezeu, dar E1 e mal preaua de ea. Ea eate in m. dar El este subieotul ai. care dlI. incomparabll mat multA buourie cleot.t 0 infInitate imperaonaiA." (Pr. Dumitru St6niloae, [70]. p.2'1O-272)

IUBIBEA

.Sufletul meu tAnjetta dupA Domnul 9i n caut cu lacrirni. Cum ~ putea sA nu Te caut? Tu m-ai gAait mai InW 9i mi·at dat deafAtarea StAntuiul TlI.u Duh, 9i aufletul meu Te·a iubit.

Tu vezi, Doacme, intriatarea mea 9i lacrimile ...

DacA nu m·ai Ii atras prill iubirea Ta, nu Te·~ cAuta eva oum Te caut. Dar Duhul TlI.u mi·a dat aA Te eunoeo ~ BUf1etul meu eo bucurA oA Tu e,t! Dumne_ul ~ Domnul meu 9i tAnjeao dupA Tine cu laorImi.

30

IONVLAoucA

Sufietul meu tanjeate dupa Dumnezcu ~i 11 oauta cu lacriIni. Milostive Doamne, Tu vezi cAderea lJi Intristarea mea, dar ell smerenie cer mila Ta: rovarsA asupra mea, a pacatosutui, harul Sfilntului Tau Dub. Amintirea lui atrage mintee sli gaaeasoa iar~i milestivirea Ta.

Doamne, dA-mi harul smereniei Tale. ea sa nu pierd ~i harul Tau ¢ sa nu pl8.ng In hohote dupa eJ, oum pl8.ngea Adam dupa rai ~i dupa Dumnezeu.

In primul an al viep; mele In mAnastire sufietul meu a ounosout pe Domnul prln SflintuJ Duh.

Mult ne Iubeste Domnul; ~tiu aoeasta de Ia DuhuJ Sflint pe care mi L-a dat DomnuJ prin singura milostivirea Sa.

Sunt un om batrlin ¢ rna pregatesc de moarte ~i soriu adevilrul de dragul oamenilor.

Pentru pacatele mele sunt mai rau decat un cAine raios; dar m-am rugat lui Dumnezcu sa mi Ie ierte, ~i E1 mi-a dat nu numai iertarea, dar ~i DuhuJ Lui, ~i in DuhuJ Sfant am cunosout pe Dumnezcu.

Vezi iubirea lui Dumnezeu fa~ de noi? !;li cine ar putea desorie milostivirea Sa?

DuhuJ SrAnt este iubire; ¢ aceasta iubire se revaraa In toate sufietele sfinte care sunt de la Dumnezeu ~i aoela¢ Duh Sfant este pe pa.mant In sufietele celor oo-I:tiubesc pe Dumnezeu.

Harul lui Dumnezeu da putere de a iubi pe Cel iubit; ~i sufietuJ e totdeauna atras spre rugaoiune ~i nu poate uita pe Domnul niDi macer pentru 0 secunda. [ ... ]

Milostive Doamne, lumineaza noroadele Tale oa aa Te ounoasca pe Tine, sa ~e cum ne iu~ Tu. [ ... ]

!;ltiu, Doamne, ea Tu iube~ti oamenii TRi, dar oamenii nu inteleg iubirea Ta, ¢ toate noroadele ee vanzolesc pe pamant ~i gandurile lor sunt oa norii manap de vant in toate pa.rp!e. [ ... ]

DuhuJ Sflint ne Inva~ sa iubim pe vraj~i pa.na Intr·atat Ineat sufietului aa·i fie milli de ei ea de proprii no~tri copii. [ ... J

!dIC DICTIONAR DE APOl.OOETIC.\ DRTQDOXA 31

Tu zici: .Cutare e un criminal ¢ e bine sA ardA In rocul iaduluh. Dar te Intreb: -Daoa Dumnezeu ti-ar de un loe bun In rai Ili de BOOlo ai vedes arzAnd In foe pe I'd oaruia i-ai dorit chinurile iadului. nu-p va fi milA de el, oricine ar- fi, chiar daea e un dusman al Bisericii?

Sau vei avea ~i tu 0 inim.il de fier? Dar In rai nu e uevoie de tier. Acolo e nevoie de smerenie Iji de iubirca lui Hristos, care are milA de top.

Cine nu iubeste pe ~ nu are In el harullui Dunmezeu.

Milostive Doamne, Inva\A·ne prin Duhul TAu eel Sf Ant sA-i iubim pe vrA,imaf;li ¢ sA no rugAm pentru ei cu lacriroi. [ ... ]

Iubirea lui Dumnezeu e arzAtoRre ¢ nu ne 1ngAduie sA ne rnai aduoem aminte de pllmAnt.

Cine a tnceroat-o 0 cautA neobosit ziua §d noaptea ~i este atras spre ea. Ea se pierde !nsA de noi pentru mAndrie ~i !nfumurare, pentru dU'lffiAnia ¢ osAndirea fratelui; ne pArABe~te ~i pentru un gAnd desirAnat, ea ~i pentru alipirea de eele pllmAnte~ti.

Este greu BA traie~ti fArA iubirea lui Dumnezeu; sufietul este Intunecat ¢ posomorat, dar oa.nd vine Iubirea, bucuria sufietului e au neputin\A de desoris. [ ... ] Fericit sufietul care a ounoscut pe FAoAtorui lui ~i Boa IndrAgostit de El, cAci s-a odihnit Intru El au odihnA desAvAr¢tA.

Domnul se face cunosout dupA lucrarea Lui rn sufiet. CAnd Domnul n ceroeteazA, sufietul ~tie cil a fost un Oaspete drag ~i, eand a plecat, atunci sufietul tanje~te dupa El ~i 11 oauta au lacriroi. [ ... ]

Domnul a dat pe pllmAnt pe Duhul Sflint ~i eel In care Acesta viaza simte In el raiul.

Vei ziee poate: «De ee nu este ~ in mine un asemenea bar? Pentnl os nu te.ai predat voii lui

Durrmezeu, ci trlUeljti dupa voia tao •

Prrveste pe eel ee-~i iubeste vola sa proprie; n-are niciodatA pace In sufiet ¢ e mereu nemultumit: asta nu 0 qa. asta nu e bine. Dar eel ee a-a prcdat pe sine

32

[oNVLADucA

insU$i in chip deBA~it voti lui Dunmezeu, acela arc rugAciunea ouratA In sufietul lui, tubeete pe Domnul, ~i toate ale lui sunt dragi ~i plAcute.

Daell vrei sa ouno~ti pe Domnul, smeraste-te pAnA Ia sf~it, fii ascultAtor ~i lnfrflnat In toate, Iubeeto adeVlllUi ~i negresit Domnul ip. va da sa-L ounoati prin Duhul Sfflnt; ~i atunci vei ~ti din experienta ce este iubirea lui Dunmezeu "i oe este iubirea de osmenL $i cu elIt mal desA~tA e iubirea, cu atAt mal deBAvilr~itlL e ~i cunostmpa." (Cuviosul SUuan Athonitul, [66], p. 41-59, 98, 123)

Deoseblrea dintre iublrea sfA.ntli. ,I iublrea cA.zutli.

_Iubirea fireasell, iubirea oAzuta, aprinde eangele omului, Ii pune In miscare nervii, ii etarneste Inchipuirea; iubirea sfflntA racoreste sflngele, odlnneste ~ sufletul, atrage omul lii.untric la ruga tAcutA, n afunda In dulceaja smereniei ~i desfAtArii duhovnioesti.

Multi nevoitori, luand iubirea fireasell drept iubire dumnezeiasca, ~i-au Infierbflntat sangete, ~i-au infierbAntat ~i inchipulrea. Stares de Infierbllntare se presohimba foarte b~r Intr-o stare de trenezie (ie~ire din minp). Cei aflati In starea de Infierbflntare ~ frenezie au fost socotip de multA lume oa oarnerii plini de har ~ de sfintenie, iar ei, neferici~, erau jortfe ale amagirii de sine.

Multi asemenea nevoitori au fost in Biserica ApuseanA, tnoepand din vremea clIderii ei In papiam, care In chip hulitor pune pe seama unui om Insu~ dumnezedeett ~i Ii da acestuis 0 Inchinare cuvenitA ~i potrivitA numai lui Dumnezeu. _ (Sf. Ignatie Briancisninov, [25], p. 137)

Mlc DICTION AD DE APOLOG&TIcA OnTODOxA 33

iNDRAzNEALA

lndrbneala cea buM

.. Aceasta Indrazneala elItre Dumnezeu eete aiteevu deeM Indrii.znesla fa~ de oameni. Ea nu lnseamnA ['on"tiinta superioritAtu lJi superficialitate, caci cine ";e poate soooti, dacA cugetA serios la sine, superior lui Dunmezeu ~i eine poata rSmlIne In astfel de super' ! lCialitate? Ea e Increderea copilului In iubirea tatAlui <au: Increderea omului duhovnieese ell Dumnezeu n va seapa din necazul ee-l imprescara. Ea e Indrii.zneala inso~ita cu frica, BaU cu recunoqterea nesfRr¥itei puteri ¢ iubiri a lui Dumnezeu, care nu trebuie dispretuita." (Pr. Dumitru StAniloae, [110], nota 423, ".302)

lndrbneala cea rea

.De voi~ti sa te izbave~ti de patimile de oeara, taie de la tine Indrilzneala fa~ de orioe om; ~i mai ales fa~ de cei spre care vezi oa Inclinll inima te prin patima poftei.· (Sf. loan Proorocul, [110], 261, p.300)

.. tndrAzneala e oontrara sfielii ¢ respeotului ta~a de taina omului. Ea trece peste om In mod grosolan ca peste un obiect. Ea ispite~ pe eel slab, Be joeea cu el tara nioi 0 sfiala, n ~te, !l exploateaza. Ea aprinde ¢ susPne patimile In eel ee Indrilzne~te ~i n trage ~i pe eelSlalt Ia suprata~ fiintei lui. indrazneala e superfioialitate ~i trivialitate. Ea desehide u~a tuturor pacatelor ¢ patimilor, netinand searna ca prin aceasta Ie da clrumul sa nilvAieasca In sanctuarul fiintei omenesti. Ea nu se tame niei de Dunmezeu. indrazneala e dovada Insoprii auperficiafitatri ~i grosolAniei cu euprapretutree eului propriu." (Pr. Dumitru Staniloae, [110], nota 420, p.301)

34

IONVLAOUCA

IN~ELAREA

.. Inselarea este vatamarea filii omenesri prin minciuna. [ ... ]

Cea mai mare jn~elare este a te orede liber de tneelere.

Drept mijloo de pierzanie a nearoului omenesc a toat tntrebulnteta de oatre lngerul cazut [diavolul] minoiuna." (St. Ignatie Briancianinov, [25], p. 237·238)

.. Daea vezi 0 lumina tnauntrul sau In afara ta, nu te Increde In ea, daea tmpreuna eu lumina nu simP. in tine zdrobire [de inimA] pentru Dumnezeu, niei iubire pentru aproapele; tnsA nioi nu te teme, ci amereate-te "i lumina va pieri.

Daca vezi vreo vedenio sau un chip sau ai un vis, nu te Increde In aeeata, pentru eli daca este de la Dumnezeu, Domnul te va face sa Intelegi aceaata. Daca n-a cunoscut dupa gust pe Duhul Sfflnt, suflotul nu poate inte1ege de unde vine vederua. VrlijII1R'i'ul da sunetului 0 anumitA dulceata amestecata eu stave de~artlL ~i dupa aceasta se recunoaste tnseleree.

parinp.i zie cQ daoa 0 vedenie e pricinuita de vraj· II1R'i'ul, suf!etul siplte tulburare. insli numai sufietul amerit §d care nu Be aocoteste pe sine vrednic de vedenii simte tulburare sau friea la lucrarea vr-ajrna~ilor; dar omul mandru l1i cazut in slava dOlilartA nu poate incerca niei frioA, nioi tulburare, fiindca el vrea sa aiba vedcnii lJi se aocoteate pe sine vrednic de aceasta ~i de aceea vrajmasu! illn~alA u~r.

Luorurile cere~ti Be cunose prin Dubul Sf Ant, iar cele pArnfln~ti prin minte; dar cine vrea ea cunoasoa pe Dunmezeu cu mintea lui din ~ti!nts acela e In In!}e1are. pentru oa Dwnnezeu este cunoscut numai prin Duhul Sfant.

Daca vezi cu mintea demonii, smeresto-te "i aileflte-te sa. nu-t vezi !?i mergi degrnbA. la dunovnicul sau .Batranul. [staretul] caruia ai fost tncredintat.

MIc DIC'l'lONAR DE APOLOOETICA ORTODOXA 35

Spune totul duhovnicului ",i atunci Domnul te va rnilui ",i vei scapa de tnselare. Dar daoa crezi ell ",til rnai multe In privinta vie(ii duhovnicesti deoat duhovnicul tau ",i daca Ie mii.rturisire nu-I spui ce Ii sa Irrtamplat, atunci pentru mandria ta va fi lngMuit unei in~eJ,lri so. puna stllpllnire pe tine spre povatuire." (Cuviosul Siluan Athonitul, [66). p.188)

" Toate felurile de tnselare demoniea Ie care se suo pune eel ce se nevoieste In rugAciune apar ca urmare a faptului ea Ia temelia rugQciunii nu eete pusA pooainte, ell pocQinta nu s-a fAout izvorul, su!letul. soopul rugaoiunii. eDaca. cineva - spune Preaouviosul Grigore Sinaitul -. in increderea In sine IntemeJeta pe parerea de aine (in original Be spune daoa viseaz;J cineve BJ) ajllIlgij prin p;Jrere La oele Inelte; am tntrebuintat aioi 0 expresie lAmuritoare. ca sA aTIlt mai limpede Intelesul cuvantului .. pIlrere"). viaeaza sA ajungil Ie stm !naIte de rugaeiune, ",i· a dobandit nlvnA nu adavarata, oi satanioeascA: pe aoeJe diavolul il prinde repede In leturile sale. ca pe un slujitor al sau .• [ ... )

Cel mai primejdtos dintre felurile de rugQciune nepotrivita este atunoi oand eel care se roaga. aleatuieste nazarirt san himere, luandu-le la arlI.tare oa fiind din Sfanta Scriptum. iar de fapt - din propria stare, din cA.derea sa, din pAcA.to~enia sa; prin aceste inchipuiri l.jIi maguteste pQrerea de sine. stave desertil. cugetarea semeata, rrufia, se amageste pc sine tnsusi." (Sf. Ignatie Briancianinov. [25J. p. 240·241)

"PredispozitJe spre tnsetare este sa ai ideea ell efilti ceva ~i sa. arAp. celorlalp 00 faci ceva. sA crezi cA ai ajuns Ie mQsuri duhovnieesta inslte, deoarece faci, de ptlda, oareoare nevointa, In timp ce alj.ii nu au prins tnoa sensul vietti duhovntoeeu. ",i sa to portt cu mandrie. Faptul de a sa zori oineva pe sine in mod. egoist in nevotnta, ca sA aJungil Ie mll.surile unui sfant ",i sA-I admire eeiJe1li, acesta este lnceputul in",elArii." (Cuv. Paieie Aghioritul, [55]. p.212)

IONVl...A.DUcA

NA'fIUNILE

.. Dumnezeu a croat la Ineeput pe Adam ~ Eva.

Dar In ei se cuprindeau poteritral toate natiunile, AoesteB sunt desooperiri in timp ale cbipuriJor care exista etern In Dumnezeu. La baza fiecArui tip national aetioneazA un model dumnezeiesc etern pe care aeea napune are sa-l realizeze ~i tn aine eat mai deplin. [ ... )

Armenia Intre natiuni nu eate exclusA. oi foarte posibilA. oa ele sunt aooea¢ umanitate stand In diferite forrne, determinatA, in mod. necesar, aici tntr-un fel. dineole de altul.

Natiunile eunt, dupA euprinsul lor. eterne In Dumnezeu. Dumnezeu pe toate Ie vrea. In fiecare arata 0 nuan~ din spiritualitatea Sa nestAr~ta. Le vom suprima noi, vrand sa rectificam opera ~ ougetarea eterna a lui Dumnezeu? sa nu fie! Mai degraba vom ~ine la existenta fiecarei natiuni, protestand oand una vrea sa oprime sau sa suprime pe alta ~ propovaduind armonia lor. eaei armonie deplina este ~i In lumea ideilor dumnezeieeti." (Pr. Dumitru Staniloae. [80):p. 32)

OBICEJURV..E

.Nu este obioei pilganesc a se Impodobi ere~tinii - atat barbati cat ~i femelle - afara de euviin~. eu haine stralucite ~ scumpe. ou luxoase Inoal~te. eu aurarii. eu argintarii ~i cu giuvaere? Nu este obi· oei paganese a juea ere~tinii carli. dame l;1i alte joeuri de acest fel ~i a barri. a glumi ~i a rade? Nu este pA. ganeso obieei a se unge cre~tinii cu mirosuri ~i a tine la ei parfumurt ea sa miroaSA.? Nu este obicei pa.ga.. nese a se desfc1.te fJi a se tmbuiba ere~tinii. eu atAtea feluri de maneari prea gustoase? .. O. vai de noit. ..

Vazand neamurile oele necredinoioase oil la orestini se tin lueruri ~i obieeiuri pagane~ti. nu Be In·

MIa DIO'flONAR OK APoLCX;&"I'ICA ORTOOOxA 37

deamnA sa creadtl In Hr-iatca ~i sa slaveasell pe Duznnezeu I}i TaW preeum ne-a poruncit Domnul zicAnd: .AflB sa lumineze lwnina voastrA. inaintea oamenilor "",a Ineat sa vadlL faptele voastre eele bune ~i sa slaveasca pe TaW vostru Gel din oeruri» (Matei 5, 16).

Daoa noi am avea viata BfAnta, precum ~i oredinta ne este sfAnta, tntr-adevar am I'i tras ~i pe pligi!.ni la oredinta noastra cea ere~tineasell. [ ... ]

CreliItinii au porunoa de la Dumnezeu sa se faoa ~finti, precum ~ Dumnezeu este stant: .Fiti sfinti, ell stant sunt Eu, Domnul Dumnezeul vostru» (Lavitie 19, 2). Pentru aoeaata, toate lucrurile ~ obioeiurile crefjtinilor I Be ouvine prin urmare sa :fie f}i acestea toate sl'inte, teate ainstite, teate cu buna "",ezare, toate evlavioase." (Cuv. Nioodim Aghioritul, [50], p.30·32)

PERSOANA UMANA

.. Persoana umana este In primul rAnd 0 existenja ccnstienta de sine ... Eul llrIIlilre~ prin eugetare, sau prin oonstiinta de sine sa ~tie 08 este el sau etnee de care este conettent. Eul un::nA,n,fjte prin eugetarea sau prin oonatiinja de sine sa ~tie 081 putin oe este, de unde este fji eu ce rost este. Caci omul se cunoaste cll nu e de Ia sine. [ ... ]

Anirnalul, planta. luerurile materiale nu ~tiu de ele ~i de aeeea ruei nU'l;1i pun tntrebart despre ce eunt, de unde vin ~ ce rost au ~ nici nu ougeta spre a ana un raapuns Ia ele. [ ... ]

Sensul meu OR persoanA umana eugetAtoare Be lumineaza In mod mai satistacator nurnai din Imbogatires cu sensurile ce mi le desoopera eeilal ti ~i eu sensurile ce le descopar, In lume, tmpreuna cu alp.i. [ ... ]

Plusul de existenta a mea din ~tirea despre tine. vine din faptul ell ~tirea mea despre tine llU e 0 ~tire pur teoretiea, nu e 0 ~tiinta despre un obiect pasiv ~i orb, pe care-I pot folosi numai eu cum voieac. ci oa eu intAlnesc In tine un rut subiect care Irni ucordA 0

3K

IONVLAoucA

importanja, care-rni da un ajutor in mod liber ... ill rela~ia consnsnta dintre mine fji tine e implicatA 0 preluire mutuaJA, care merge tntre unele persoane mai apropiate pAlla la iubire, care este 0 comunicare de putere. De aceea a avut dreptate patriarhul Calist de Constantinopol din see. XIV sa spuna, cu mult tnaintea lui Descartes: clubesc, deci sunt». Prin aceasta a aratat, ea In comunicarea prin iubire, fiecare persoana trai~te mai mult exiatente decilt prin ougatarea separata Ia sine sau Ia al~ii_ Plusul de existentA vine dintr-o comunicare reciproca a existentei prin iubire.

'J'inta existenjed noastre e iubirea desavilI1lita Intre nei ea [rati, din puterea iubirii fa~a de noi a Celui ce, croandu-ne ea trati ai Lui S-a filcut en om ~ trate desilv~it al nostru.

Iubirea Lui fatA de noi, care a mers pAnA la jertfa Sa pc cruce pentru noi, poate ridica fji iubirea noastra ra~a de EI ~i intre noi la cea mai mare Inal~ime ~i 0 poate tntretine astfel in veei.

AdAncimea persoanei umane se aflA. in i.n!in.itatea lui Dumnezeu. Din ea soarbe bogiltia InfinitA~ii.

Numai un Creator personal ~ iubitor prin Sine poate all dea perBbanelor create 0 valoare prin care sA. se impuna ca existente de neuito.t semenilor, deoi fji neputinja de a se uita In veci unele pe altele, fapt In care se arata oa Ie-a fllcut pentru vesnioie. [ ... J

Eu pot iubi, dnea voiese, Ia nesfar~it 0 alta pereoana, pentru ell prin unirea mea au Durnnezeu fji prin puterea oe-mi este data de EI pentru aoeasta unire, imi pot prelungi ~ !nnoi la nesfar~t iubirea mea fa~a de aeea persoanA, dar fji pentru ell existA 0 unire a ei cu Dumnezeu care 0 face vrednicA. de a ti iubitA. la nesf~it.

Persoana tinde spre Unul pentru unitatea ei. Dar nu se poate despaqi de setea de a ounoaste eM mai

Mlc DJC'J'IONAR DE APOLUUI':-ncA OK'lUIXJxA 39

nnrl te. In Dunmezeu va evea pc Unul, dar pe Unul r an~ le euprinde virtual pe toate. avand fji ea In El pe I "at e." (Pr. Dumitru Stfmiloae. [69])

.. ill fond. omul urmareste fericirea eterna. Dar tc.rtcirea nu se gA.sefjte In gustarea singuraticA a unor 1>( mur-i materiale sau spirituale (tn sa.na.tate. be~ug de> hrana, orizont larg de cunoastere etc.), ci In oomuIII tate eu altii sau eu alte persoane. Nu pop avea buouzie de nimic tn mod separat total ~i del'initiv de ,·~ilalti oameni. Nu te buoura be~uguJ de hrana. oand r ·';iti singur .... Bucuria prezentA ~ viitoare stA In mod I .rineipal In comuniunea au alpi: datA aoum ee este bun ~i ce este frumos. flU- .... a numai fi fratii impre· IIna_ (Ps. 162. 2). Persoana altum e izvorul vietii niele, ea e Instu,i viata mea .. oand mi se comunicA au .ubtre totaIA; bueuria de a IDA putea comuniea ei, de a primi ea sa i :rnA. comunie este fji ea viata mea. Poate t!a aceasta e rea mai proprie definipe a persoanei: rxvor- de viata. pentru a1tul ~ bueurie de viata. primita. de La a1tul. Aceasta 0 indic .... totodata oa mister eu neputinta de tnteles vreodata complet fji de a se epuiza. !Jar numai Dumnezeu, comuniune desA.vArfjitA de persoane, poate sA. mi se darutssoa in mod desavArfjit, ca t$1l :rnA. dAruiesc ~i eu, fji poate hrani fji persoana seme· nului meu eu a iubire care s-o facA sa mi se oomunice total.

Numal persoana poate iradia viata ~i deci poate da a1tuia fericirea. Numai persoana poate primi alta persoana ca viata. inepuizabiJA ~i neconfundeta. eu sine. Nu din lucruri ~i din valori spirituale abstracte trllite tn izolare se hraneste viata plenara Ball ferici· rea orrmlut, ci din altA persoanA. Dar numai dirrtr-o suprema Persoana poate iradia via ta sau ferieirea fiintelor umane, care au fast create ca persoane pentru a putea fi In comuniune au Dumnezeu eel personal fji intre ele." (Pr. Dumitru StAniloae. [76]. p.221)

IONVLADucA

POSTUL

"Capul virtutilor este ruga.ciunea; temeIia lor este postul.

Poetirea InseamnA a manoa Intotdeauna au masura, alegand eu luare-arninte buoatele pe care Ie mancam. [ ... J

Legea postului, ee pare 0 lege pentru pAntece, este de !apt 0 lege pentru minte.

Mintea, care ImpArAtef;lte In om, daoa voieste sa intre in drepturile sale de Btapllnitoare 'Ii sa Ie pas. treze, trebuie mai lnainte de oriee sa se aupuna legii postului. Numai atunel va I'i ea mereu priveghetoare ~i luminata; numai atunci va putea aa stapAneaeca dormtele inimii ~i trupului; numai prin trezvie neeontenita poete ea sa eugete Ia poruncile evangheliee ~i sa Ie urmeze. Temelia virtutilor este postul. [ ... J

Cel care nu paze~te maeura ~i alegerea au grija a mlmeluii nu poate sA.·~i plstreze niei fecioria, niei Intreaga tnjelepciune, nU'l;1i poate tnrrana mAnia, se dada leneviei, trandaviei ~i Intrietllrii, Be face rob al slavel desarte, BIllq al trul'iel, pe care 0 baga In om starea lui trupeaaoa ee apare eel mai adeseori din prteins mesei bogate 'Ii ospatllrii pana la sat· [ ... J

Satul manearii ~i bepa Ingro&l;1l!. nu numai trupul, ci ~i mintell ~i inima, adiOO n aduo pe om, eu sufietul ~i ou trupul, tntr-o stare trupsasca.

Dimpotriva, poetul n aduoe pe orestin Intr·o stare duhovniceasca. [ ... J

Minunata e Imbinsrea poBtu1ui eu rugaoiuneal Ruga.ciunea eate lipsita de putere daoa nu e tntemelata pe poet, Iar poetul e neroditor daoa pe el nu e zidita rugaciunea.

Postul n desface pe om de pstimile trupe~ti, Iar ruga.ciunea ee luptil eu pstimile sunete~ti, ~i dupa ee le-a biruit, patrunde Intreags alcatuire a omului, n euratel;1te. [ ... J

Cel ee seamA.na pamantut tara sa-t I'i lucrat pier' de seminjele, I;1i In 100 de grau oulege maracini. La tel

MIc DIC'fIONAR DB APOLOGETICA owroooxa 41

~l noi: daoa vom semAna seminjele rugAciunii fara sa fl subtist trupul, In 100 de dreptate vom eulege roada pacatuluf. RugAciunea va I'i nimicitA ~i rapitA de reluntete gAnduri ~i visAri de~arte ~i pAcAto88e, va I'i spurcata eu aimtammte ale impAtimirii de placer-i.

Daca cineva Iuoreaza pAmAntul cu mare sarguinta ~i cheltuieli, dar u laslL nesemAnat, pAmAntul se va acoperi cu neghinA deasA. La tel ~i cu trupul: cAnd este subtist prin post, dar sutletul nu e lucrat prin rugactune, citire, smeritA eugetare, atunci postul devine parinte al unor neghine de multe teluri, patimile suflete~ti: eugetarea SeIDeata, slava de~, dispretul. [ ... J

Potta de mAncare se Indrepteaza prin mese simple ~i lnfrG.narea de la ghittuire ~ de la destatarea cu gustul manoarii. [._.J

Foarte Insemnat este telul manoarii.

Coo mai ti.reascA mAncare este cea pe care i-a randuit-o Ziditorul omului IndetA dupa zidire: hrana vegetaIa. Dumnezeu le-a grait strIImo.p.Jor: elata, am det voua toatA iarba care face sAmanta, care este deasupra a tot pamAntul ~i tot pomul ee are Intru sine rod de sAmanta va I'i voua de manoare.» (Facerea I, 29)

Hrana vegetaIa e eea mai buna pentru nevoltor.

Ea lnI'ierbantA eel mai pupn sangele, ~a oel mai pupn trupul; vaporii ~ gazele ee lau IlWltere din ea ~i urea la creier au oea mai micA tnrAurire asupra lui; in fine, ea este oea mai sanatoasA, det fiind oa stimuleazA In oea mai mica masura produeerea de mucus in stomac. Din aoeste pricini, ea tnlesneste omului pastrarea eurapei ~ trezviei mintii, iar stApanirea acesteia aaupra Intregii alcatuiri a omului se In~te. [ ... J

Carnea ~a trupul grozav, pricinuindu-i ° deosebitA Ingreunare; vaporii ~i gaze1e ei Ingreuneaza fcarte tare oreierul. Din aoeastA pricina ea nu este tntrebuintata nicidecum de catre monahi. [ ... J

42

10N'VLAnucA

Noi ne farim de folosirea cllrnii nu pentru ell am aoooti-o neourata, ci pentru oa en ingreuneazA. foarte mult Intreaga noastra aleattrire, ImpiedicAnd sporirea duhovn.ioeascA.

Bauturile imbAtaware. ~i mai ales eele spirtcaae, nu sunt ingAduite nevoitorului, ea unele ce lipsesc mintea de trezvie ~i. OR atare, de biruin~a In rtLzboiul gandit. Mintea biruita de eugetele iubitoare de placere. care s-a tndulcit cu ele, pierde harul duhovnieeso; ceea ee am dobandit prin osteneli multe ~ tndelungate Be pierde In cAteva oeaauri, In cAteva minute.

Monahul nu trebuie nieidecum sa mtrebutnteze vin, a zis Preacuviosul Pimen eel Mare. Aceasta pravilA trebuie sa. 0 urrneze ~i oricare crestin evlavios care doreste sa·~i pastreze feoieria ~i intreaga in~· lepoiune. [ ... ]

Concllincntele iuti trebuie tndepArtate de la masa, fiindcA starnesc patimile trupe~ti. Aioi intra piperut, ghirnbirul ~i altele. [ ... ]

in prrvtnta mAsurii postului, fiecare trebuie sa se cerceteze pe sine cu ajutorul unui parinte duhovnioeso Ineercat ,i eu darul dreptei soeottnte ~i sa nu ia asuprtL·~i un post mai presus de puteriJe sale: fiindca postul e pentru om, nu omul pentru post; mancarea, care e Jasata peI\.tru sprijinirea trupului, nu trebule sa·l sJabanogeasoa." (Sf. Ignatie Briancianinov. [25]. p. 139·145)

RA'fIONALITATEA NATURll

nCosmosul este organizat tntr-un mod oorespunzator eapaoita¥\ noastre de ounoastere. [ ... ]

Rap.onalitatea eublecturui care se serveete cen~tient - In scopul dainuirii ~i al bunei sale dezvoltari - de raponalitatea naturii este infinit eupor-ioara aoesteia tntrucat natura so des~ In sine rigid ~i ram conetunta unui eoop al ei. Potrivit ereclin~ei

MIC DICTIONAH DE AI-'OI.tx.liCl'ICA ORTOIXJxA 43

noastre. rationalitatea care exietn in univers se cere oompletata. l~i cere 0 explicatie in raponalitatea persoanei.

Lumea ca natura. se dovedeete 0 realitate unitera rationale, existand pentru dialogul interuman, ca 0 oonditie pentru cresterea spirituaW. a omului, pentru dezvoltarea umanitAtil. [ ... ]

Numai In om raponalitatea de indefinite virtualitAp ale naturii capAtil un sens, un rest, BaU ajunge tot mai depUn la lmplinirea ei. Numai pentru om ea este folositoare nu numai existentei lui biologloe, oi ~ cresteru lui spirituale. [ ... ]

Noi consideram oil raponalitatea cosmosului e 0 mli.rturie a faptului oil el e produsul unei rlints rapo· nale, oaet rapcnalitatea, oa aspect al realitAtil menite sa fie ounoscuta, este inexp}icabUA tara 0 rapune eon~tientA care 0 ounoaste de oand 0 face sau chiar tnainte de aceea ~i 0 ounoaste In continuare concomitent cu conservarea ei. [ ... ]

Coamosu! ~i natura umane ca intim legatA de cosmos Bunt imprlmate de 0 raponalitate, iar omu! - creaturA. a lui Dumnezeu - e dotat In plus cu 0 rajtune capabiJa de ounoastere ccnstaenta a rationalitAtil cosmosu!ui ~i a propriei sale naturi. "(Pr. Dumitru StAniioae, [70], p.12, 18,237,238).

"Cine, privind cu mintea la toate aoestea, cum fiecare persistA in sine, dar se armomaeeza In chip minunat cu celelalte, nu va ounoaste, oa dintr-o iooanA ~i ea dintr-o opera cauzatA, pe Dumnezeu? [ ... ]

Deci ounoetinta fapturi10r a Intors nearnul ornenesc Ia cunostinta de Dumnezeu lnainte de Lege ~i Prooroci. fili aoum iar n Intoaroe*." (Sf. Grigorie Palama. [109], p.322)

• nBa azi u tntoarce cu atilt mal mult, datoritA progresului considerabil al ~tiintslor, care au dovedit o uimitoare ~i complexA raponalitate a naturii." (Pr. Dumitru StAniloae. [108], p.332, ncta 481)

IONVLAoucA

RATIUNEA

"Cosmesul ~i natura umaria ea intim legatA de cosmos sunt imprimate de 0 rationautate, iar omul - oreatura a lui Dumnezeu - e dotat In plus eu 0 ratiune capabiJA de eunoastere co~tientA a raponaiitApi cosmosului ~ a proprie sale naturi." (Pr. Dumitru Staniloae, [70], p.12) .

.. Ra~ionali dupa !'ire s-au aratat numa! sfin\ii prin eurape. Caei ratiune euratA nu a avut niei unul dintre Inteleppi Intru ale ratiund, dat tiind cA ~i·au stricst ratiunea de la Ineeput prin gilnduri. FiindcA duhul plunIlntese ~i mult vorbitor al In~elepciunii lumii acestela, apropiind ratiuni1e de eei mai cunoscatori, iar gandurile de eei mai nelnva~ti, pricinuieete tmpreuna lor locuire Iipatndu-i pe oameni de tntelepctunea ipoetaziatA ~ de vederea ei, BaU de cunostinja netm~itA ~i unitara." (St. Origorie Sinsitul, [109], p.91)

"Parin\ii nu eepara planul etio de eel ratienal.

Deplin rational e sl'lmtul. El ~·a re~tigat privirea ~i judecata netulburatA de pstimi, wea ratiunea ces dupa tire, pe care a avut-o omul prin creajde, prin cura!irea de Patimi. Cata vreme mai e 0 pomire spre pAcat In om, nu e nici deplin eurat, riioi deplin rational. [ ... ]

Toata cuno~~ a devenit dispersatA In urma eAderii. tnva~pi eunose ratiuni separate ale Iuorurilor, eei nelnvQ~ti I~ tao fel de fel de gandurt amesteoste eu pstimile. Aceasta produce 0 conloouire de idei, de multe ori plinQ de contradic\ii, dar nu un tntrag unitar. Nu Be cun~te Intelepciunea ca Persoanii Suprema, din care porneso toate ra~iunile ~i In care se unil'icA toate ~i In unire eu care Be unese toti ... (Pr. Dumitru StAniloae, [109], p.91·92, netele 129, 130)

RAuL (1)

RAu eete oeea oe departeaza de Dumnezeu.

MIc DIC'J'IONAR DE APoUXlETtCA ORTOOOx.A 4S

Inoepatorul mului este diavolul. Deai a fast oreat bun. acesta, prin vointa sa Iibora s-a indepartat de Dumnezeu .

• lnaintesti'lti'ltorul oetei terestre, oi'lruia Dumnezeu ru tnoredtntat pi'l2irea pi'lmAntului, nu a fast fi'lcut n\u prin natum, oi a feet bun, a fast fAcut pentru bine 'ji nu avea In e1 de la Creator nici cea mai micA. urmA do rautate; cu toate acestea n-a suferit luminarea f}i ometee pe care Creatorul i-a di'lruit-o, ei, prin vomta I ui libera, Boa Indepartat de la stares sa naturalA la a -itare oontra naturii sale ~ 8-a ridiest Impotriva lui LJumnezeu Care l-a faout, voind sa sa Impotriveasca Lui; el este eel dintAi care s-a departat de bine ~i a cazut in rau. [ ... ]

Toati'l mutates ~i patimile necurate au fast nasoocite de demoni. Li 8-a ingAduit sA ispiteasoa pe om, dar nu au putere sA foTteze pe cineva. CA.oi noi avom faoultatea de a primi ispita sau de a nu 0 pr-irni." (Sf. loan Damaschin, [27], p.49-50)

.RAul nu poate oueeri prin el tnsusi. RAul se impodobeste au tlori ale binelui. [ ... ]

RAul of em a duleeata sau un bine initial, dar la sf~it l'i'i arati'l efectul diatrugl).tor." (Pr. Dumitru Stii.niloae, [76], p.37)

RAUL (2)

In aoest inteles, raul este ceea oe nu oste rau in mod absolut, dar e oonsiderat in mod obisnuit es oeva rau .

• CuvAntul «mu> eate un ouvAnt eu doua tntelesurt, caoi este un mu care este adeVi'lratul rau adica pacatul. [_ .. J Sunt lnBA fji relet care propriu-zis nu Bunt rela, oi numai se numeso ~ precwn: foamea, rnolima,moartea,boaia.Aoeetesinfuptnusuntvreun TAu. ele numai Be nurneso ap. Eu nu zio nceasta in zadar; oi'loi daoi'l ele ar I'i au adeVi'lrat rele, nu ar putea

46

ION\1LAI)ucA

sA fie pentru noi prieinA de un bine al'" de mult, prin aceea 011 ele smereso mAndria nosstra, alungA. u~urAtatea minpi ~ ne faa mai ravnitori ~i mai atenti. [ ... ]

CAnd Dunmezeu veda ell noi din pricina unei prea marl norociri ne-ern fAcut semeti 'iii no-am cuprins de frigurile pAcatului, ne scapa ~i de aoeasta boalA prin !ipsA, prin foame, prin moarte ~ prin alte tntamp1Ari nenorocite, oa prin ~te doctorii." (Sf. loan Gura de Aur, [33], p. 205-207)

SFIN'fII

.. Multora!i se pare OA sfintli Bunt departo de net.

Dar oi Bunt depart.e de eei ee s-au IndepArtat de ei In~i ~i Bunt foart.e aproape de eei oe pi!.zeso poruncile lui Hristos ~i au harul Duhului StAnt.

In oeruri toate viazlI ~ se mi~OA prin Duhul StAnt.

Dar ~i pe pAma.nt este aoe~i Duh StAnt. EI viaza in Biserica noastra, El viazA In Tamele ei, In Stintele Soripturi, In sufJetele credincicsilor. Duhul Sf:\nt uneato pe toti ~i de aoeea sfintli Bunt aproape de noi; _,i oand ne ruglun lor. atunci prin Duhul Sfant ei aud rugllciunile noastre ~i sufletele noastre simt ca sfintli se rcaga pentru noi, [ ... ]

CAt au trait-pe pAma.nt srintii au InvA~t de Ia Duhul Brant iubirea lui Dumnezeu; iar cine are iubirea pe pllmAnt, aeela 0 ia ou el In viata ve~niea in tmpArA~ia eerurilor, unde iubirea creste ~i va fi deeav~itA. ~i daeA aioi iubirea nu poate uita ps fratele, ou oAt mai mult nu ne uita pe no! etintli ~ se roaga pentru noi. [ ... ]

Chematt eu credinta pe Maioa lui Dumnezeu ~i pe stinti ~i rugati-vA lor! Ei ascuJta rugiiciuniJe noastre fji QUnOBO ohiar Iili gandurtte ricaetre.

~i nu va mira? de acoasta. CeruJ ~ to~i srinpi viazA prin Duhul Sf Ant ~i In rntreaga lume nimio nu e asouns de Duhul StAnt." (Guviosul Siluan Athonitul, [66], p.145-146)

MIC DICTJONAR DE APoLOUl!:'l'ICA ORTOOOxA 47

SUFERIN'J'ELE

"Pentru oe sufera ornul pe piUnAnt, pentru ce , luce necazuri fiJi indura role?

Suferim pentru oA. nu avem smerenie. In suflotul .mertt viaza Duhul Sf Ant f,Ii el .u. sufietului libertaI, '::1. pacea. iubirea 'iii ferioirea.

Suferim pentru oA nu-l iubim pe frate. [ ... J

Din toate puterile cere? de 1a Domnul smerenie ';' iubire frAteascA fiindcA pentru iubirea de frate lJomnul dA harul SAu. InoearcA ou tine Insu?: tntr-o zi cere de la Dumnezeu iubirea de frate ~i tntr-alta tl'aie~te fArA iubire, ~l atunoi vei vedes deosebirea. Jtoedele duhovnicesti ale iubirii BUnt vAdite: pace ~i bucurie in suflet, fiJi toti oamenii vor fi pentru tine neamuri <;Ii rude dragt <;Ii vel vArea lacrimi din i>elJ<Iug pentru aproapele <;Ii pentru toatA suflarea ~i fAptura.

Adcseort, pentru un singur ouvAnt bun sufietul simte in el 0 schimbare binefAcAtoare; ~i dimpotrivA pontru 0 singurA privire dU<;lIDAnoasA se pierde harul ~i iubirea lui Dumnezeu. Atunei InsA cAie~te·te degraba oa pacea lui Dumnezeu sa sa intoarcA in sufletul tau. [ ... j

Oamenii nu lnvatA srnerenia ",i pentru mAndria lor nu pot primi harul Duhului StAnt ~i de aceea lurnea tntreaga sutera. Dar dacA. oa.:menii ar ounoaste pe Domnul ~i ar ~ti cat de milostiv, smerit ~i bland cste, tntr-un singur ceas s-ar schimba fata intregii lumi ~i in toate ar fi 0 mare bucurie <;Ii iubire.

Domnul Cel Milostiv ne-a dat pooamta ~i prin pooarnta toate se indreaptA. Prin pocAinta oa.,.tigAm iertarea pAcate!or; pentru pocAinta vine harul Duhului Sf Ant ~i astfal cunoastem pe Domnul. [ ... j

Da.cA. oineva a pierdut paoea 'iii aufera, sA. se pocAiasoA ~i Domnul ii va do. psoea Sa.

Donmul a. zis uoenicilor Lui: .Pacea Mea dau voua •. (loan 14, 15)

AceastA pace a lui Hristos trebuie sll 0 oerem lui Dunmezeu, ~ Donmul 0 ciA celui oe 0 cere; fiJi oand 0

48

IONVLADuCA

primim, trebuie sA 0 pAzim eu sfintenie ~i sA 0 Inrmrltdm; dar cine nu se preda In necazuri volt lui Dumnezeu, acela nu poate ounoaate milostivirea lui Dwnnezeu.

DoeA te love~te 0 nenorooire, nu te IAsa abAtut, oi adu-ti amlnte oil Domnul se uitA Ia tine cu milA ~I nu priroi gAndul: .Oare Be va mai uita Domnul Ia mine oand eU Ii intristez?', pentru oil Domnul este prin fire MilA, oi intoaroe-te ou oredinta Ia Dunmezeu <;II spune ca <;Ii fiu! oel risipltor din Evanghe1ie: .Nu sunt vrednie sA ma numeso fiul tau. (L .. ca 15, 21) ~I ved vedea atunoi oAt e~ti de drag TaWui ~I In sufletul tau va fi atunoi 0 negrAitA buourie." (Cuvioeul Siluan Athonitul, (66], p.I71-173)

SUFLETUL

"Dintre puterile suflete~ti, una hrAne<;lte ~i sustine cre~terea, alta este imaginativA <;Ii impuieivA, Iar alta este rationaIA ~i inteleotuslA. De oea dintAi se tmpArtA~eso plahtele. Fiintele nerationale, pe Illnga acestea, se mai ImpArtA<;oeso ~i de a doua. Iar oamenii, pe Ulnga acestea doua, <;Ii de a trela. Primele douA puteri Bunt supuse stricAoiunii, a trela Be dovedeste nestrioAoioaea ~i nemuritoare". (Sf. Maxim MArturisitorul, (104], p.l09)

Sufietul omulul

"Sufletul este 0 substantA vie, simplA, necorporala, prin natura sa, invizibilA oohilor trupe<;otl, nernuritoare, rationaiA, spirituala, tArA de formA; se serve~te de un corp organio ~i Ii dil acestuia puterea de viatA, de orestere. de simtire ~i de nastere. Nu are un spirit deoseblt in el, oi spiritul sau eete partea oea mai curatA a lui. CAoI oeea oe este oohiul in trup, aoeea este spiritul In suflet. Sufletul este liber, volttional, activ. sohimbator. edica sohimbAtor prin

MIc D!C'flONAR DE ApOLOG1I:1'lCA ORTQOOXA 49

\'ointA pentru oA este ztdit." (Sf, loan Damaschin. WJ, p,117)

SufIetul omului in oomparatie ell sufIetul animalelor

"Comparfmd sufletul omenesc ou eel at animaIelor-, Bfantul Grigorie Palama observa. cA ele au un ~uflet care nu Be manifesta ca esentA. oi oa energie: ,Sufletul fieoArula dintre dobitoacele necuvantatoare oete viata trupului Insuflept prin e1. EIe au viatA nu oa fiintA, oi oa Iuerare, nefiind in sine. oi pentru altul». Prin urmare, deoareoe sufletul lor are doar energie (luorare). el moare 0 data eu trupu! lor, Sufletu! omului !rum are atat esentA (fiintA) oAt ..,; energie (luorare): el _are viatA nu numai oa luorare, oi ~i oa fiintA. fiindoA sufletu! e viu prin el insu"'; ..,; pentru el tnsust. De acees. ohiar deBtAcandu-se trupul, sufletul nu Be deetramas. Sufletul ramAne nernuritor." (Mitropolit Hierotheos Vlachos. [19]. p,121)

TEOLOGIA

"Teologia este ouvAntul lui Dunmezeu oe se percepe de sufletele simple. smerite fjli renascute duhovnioeete. iar nu ouvintele fn.unoase ale rninjdi oe se aloatuieso prin tehnioa fIlologioA <;Ii se exprimA prin duh juridio sau lumeso. [ ... ]

Toologia oe Be invatA oa <;otiinla, do obioei oercetsazi'llucruri istorioe ..,;. prin urmare, 010 so inteleg In mod exterior; deoarece lipsefJte asceza puu-iettca. nevoinlele li'luntrioe. ea este plina de indoieli ~i de semne de intrebare, deoarece emu! nu poate tntelege eu mintea energiile dumnezeieett. daoA nu so nevoioete mai IntAi sale trMascA. ca sa luoreze inli'luntrul sau harul lui Dunmezeu.

Cel ee orede oA peats cunoaate tsinele lui Dumnezeu prin tooria ",tiinp.!ioA extertoera se asea-

50

IONVLADUcA

mAnA ou acel lipsit de minte care vrea sA vadA raiul cu telescopul.

Toti eei oe Be nevoiese patristic se tac teologi practioi prin cercetarea lor de oAtrs harul SfAntului Dub. Jar acei dintrs ace~tia care au ~tiinta de carte exterioam, preoum ~i pe cea lAuntricA, a sufletului, pot descrie tainele dumnezedesti 'iii Ie pot explias in mod corect, precum au fAout multi dintrs Sfintil PArintl.

Jar daDA nu Be tnrudeete oineva ou Sfintii PArinti (printr-o vietuire duhovnioeascA asemenea lor, n.n.) ~ vrea sA traduoA sau sA sorie, va nedreptau ~i pe Sfinti, ~ pe sine, ~i lumea prin duhovnioia sa tulbure.

I~ nu e bine as sA teologhiseascA oineva eu teologii strAine, deoarece unul as aoeste seamAnA ou omul sterp care Ini'iRZll copii strAini ~i-i prezinta apoi ca ps ai lui proprii, apArAnd ea un tatA eu multi ill. Sfintil PArinti au scos din inima lor ouvAntui dumne· zeieso sau experientele lor din luptele lor dunovnicefjlti Impotriva rAului !iii din focurlle ispitelor I lucruri ce le-au mArturisit e-au soria smerit, ca sA. ne ajute pe noi, oei nAscuti dupa ei, din dragoste; dragoste pe care n-au tinllt-o niciodata pentru ei in~i, preoum ~i smerenia ~i taste harismele lui Dumnezeu au recunosout oA sunt ale lui Dumnezeu." (Cuv. Paisie Aghioritul, [53], p. 118)

PARTEAall-a

TERMENI $TIINTIFICI

ACUPUNCTURA

Acupunctum. este 0 metodA de tratament care

( C HlstA din introduoerea unor ace speciale in anumite

I .uncte ale pielii.

Aoupunotura. este un sistem terapeutio traditioI ) al. care are originea in China anticA.. Filozofia chine/a se bazeaza pe notiunea de energie (Qi); energia se mamteata in doua forme: Yin (.negativ". rrtg. Ulnad. intuneoat, interior. JOB) ~i Yang (.pozitiv·. cald, useat, luminoa, exterior, BUS). Be oonsiderA oa echilibrul Yi n-Yung' inseanmA. sAnAtate, iar dezechilibrul - boala. ([210]. [211]. [234]. [319])

Medioina tradiponalA ohinezA este etrane legatA de aspeotele tilozofioe. Se considerA e!> existA einci "elemente" ale naturii: apa, focul, lemnul, metalul fji pAmAntul. FieoArui element 11 oorespundo un cuplu de organe. De exem.plu, fioatul reprezintA componenta Yin a elementului "lemn", iar vezicu biliura repreainta componenta Yang a elementului .. lemn", Ciroulatda energiei in meridiane ee realiZeazA. lntr-un anurnit eena f}i dupa un orar precis. Ftecure organ oste in legatura ou un meridian. [210]. (234). [3W))

52

IONVLADUCA

In 70% din cazurl, punotele de aoupunctura pot fl looalizate ou destula precizie pe baza proprietajrlor lor electrioe. ([319], p.132)

CercetArile efectuate ou izotopi mdioactivi au confinnat existenta meridianelor de aoupunctura <;Ii Iegatura acestora cu organele corespunzAtoare. Un izotop radioactiv injectat intr-un punot de aeupunotura ae deplaseazA preferential pe traiectoria meridianului energetio. [234], p.180-193)

Cunoafterea meridianelor de catre medicii antioi poate ti explicata f,ri prin evidentierea meridianelor In anumite cazuri, la intepar8a unui anumit punot de acupunotum.

Tratamentul prin aeupunctura a dat rezultate bune in muite cazuri, mai ales In afectiunile dureroase. tn prezent Be realizea.zA. fji anestezie prin acupunctura, pentru unele interventii chirurgioale. ([234])

Aspectul duhovniceso

Problema care se pune din punct de vedere duhovniOBSC, nu eate eficienta tratamentului. oi meco.nismul de acpune.

Prin acU1 de acupunctum introdus intr-un anumit punct, intri'lln meridian 0 parte din energia mediuiui. Este cunoscut faptui ca acupunctura nu se aplicil atunoi ci'lnd plouA BaU ci'lnd aunt nori ou deacaroari eleotrice [234], p.17). Perturbstiile energetice pot intra prin aoul de aeupunctura In sistemui energetio al organisrnuiui. Medioii antioi ohinezi oredeau oil natura eate perfecta f,ri ca omul trebuie "acordat" energetio la natura, Ei nu <;lUau oil se afli'l tntr-un univers oazut (afectat de oi'lderea primordisli'l care a introdus stricA.ciunea). In zilaie noastre se adauga perrurbetiile energetice artifioiale.

Av4nd in vedere oil urmi'lrirn induhovnicirea trupului, nu pare 0 idee buna sa Inceroi'lm ore",terea comunioArii energetice ou un univers cazut.

ADN-UL MITOCONDRIAL

.Cetutete euoariote contm. pe h\ngt. ADN nucle ar- !;Il ADN localizat In mitocondri:i, diferit aULt prin et r-uctura, cAt ~i prin uneje proprletAt1. de eel r.uctcer." ([256J. p. 160)

Prezenta ADN·ului mitooondrial a foet oone1de:-ata initial de cAtre una evolutioni¥ti drept dovadA a. r-vohrtiei spectnor. Mal precis. ei ccnsidereu cA mitecondrta este un organism s.utonem, inclua mer-e ceo uta. S"'1lr fi obtinut 8$t!el c nou6 spooi.e.

CeroetArile aratA astAzi c4 mitooondria nu eete eutoncma fate de oe1ultl. ct eete 0 comp<mentA a oelulei In cadrul unui plan un.itar: .. Majoritatea. proteinet. n- mitocondriale sunt insA specif:ica.te de gene nucleare, sintetizate in citopLasma. ,i epoi importate, gra~ie rccunoeetera lor de caere reoeptorl speclnlizap. de pe suprafata mitocondriei. ~ ([256]. p. 160)

ADN-UL NUCLEAR

AnN·ul nuclear eete 0 mac:romo1eoulA. de acid tlezoxiribonuoleic. forma.t6. din douA lanturi de nucleotide, oonpnA.nd intormapa oodifioa.tA neowmra einreset pepti<ielol' lid proteinelor. ADN-u! nuclear eate toeeneec in nuoleul celulelor vii.

o nuclootidb eete oonstituitA dintr·o bazA azo-

tatA. un zanar {dezoxiriboza} ti un radical fosloric.

Piecare componentA are un ro1 bine stabUit: -beeete azota.te (A. T. G. C) au rol info~al; .zaha:rul pozitione:azA baza QzotatA;

-radieahrl fosforia permite legarea uniUl~Uor pen, tru formarea. unui lant moleo-ular .

ADN ccnpne patru haze azotate:

ADENlNA (A)

GUANINA (0)

'l'Il4lNA ('l'J

CITOZINA (C)

54

IONVLADUCA

Structurn speoialA a acestora. permite dour legMuri:

A = T (Iegatura dubla) o G C (legaturil tripIa)

In felul aoesta, adeninei dintr-o catena Ii va eorespunde totdeauns timina de pe oealaIta catena. iar guaninei fi va corespunde Intotdeauna oitozina. 0 oatena este replioa oeleilalte. Se poate obtine astfel C!Opierea corectA 8. infonnapei .

• Pereohile de haze azotate, care aunt hidrofobe, Bunt pIasate spre oentrul dublu helixului. Aceasta mAre~te stabilitatea macromoleculei de ADN in solupe. deoarece ruperea ADN ar duoe bazele azotate in contact cu apa." [559]. p, 44)

.Lungimea conturului de ADN dintr-o singuril oeluIa umana este de - 2m. Pentru ca 0 molecula de ADN sA inoapA in epejful nuclear, stramt, materialul genetic Be organizeaza corespunzAtor, un rol irnportant revenind histonelor. proteine bazioe, eu masa moleoulariL micA. asociate ADN" ([256]. p, 160). tn telul acesta, 0 .. mctecuta de 2m rnoape. prin rAsuciri in jurul histonelor ~i suprarasucirt, in spa~iul nuclear ou diametrul 0.1 nm = 0.0000000001 m.

Am prezentat dear oateva aspecte generale roteritoare la ADN. pentru a se Intelege cA este 0 structu· re funoponaIa ocmplexA cu subunitat! bine randuito pentru Indeplinirea unui rol precis: pAstrarea ~i tranamiterea unei informatii genetioe.

Biologia ateista nu poate explica:

· originea informapei genetice (lnscrise prin eucoesiunea ordonata a nuoleotidelor);

· struotura bazelor azotate care permite doar legaturi A·T ~i G-C;

· folosirea unei struoturi optiroe pentru objineree stabilita~ f,Ii flexibilita~;

· existents histonelor pcntru .• impachetarea" ADN·ului In nuoleu;

originea informap.onalA a meoanismelor cernple)(" de roparare a leziUlli1o:r ADN·ului.

AERUL

Aerul eete amesteeul de gaze (78,84% azot, 20,84% oxigen. 0,00% dioxid de carbon) oere fonneaza atmosfera..

HemaroabiJA eete atAt compolitia aerului. oa.t $i I'\i'opor~ oelor trei oomponente principale.

Oxigenul eeee neoMt\r omului. dioxld:u1 ee carbon neceeee plAntelor verzi. iar uotul oarote!j.tel:'Cl&lena vie de aothmea prea puternioa a oxigenului.

Proportia <:Ielor trei ClOJllPI)nente eeee optima. 0 nlt;). propoq.if.l !U' perturbs .l"eaetwe bioehltmoe din ,'1 g-anis:nlelc vii..

Chiar liIi coroetatorii atei I!I-&U minunnt III au apue ueepre aceasta proporti.e ell. ,.natura II. calculat.o i udiaio$;, fiind exact necesarul fun.oPilor blologict:\ normale," ([450]. p.le)

Evident, natura nu are aoeaetA oapBCitate de calcul. Propot1ia a lost stabilltA de Cl'eator. care a rfl!alizat atAt aerul oa.t ~ fApturile vii.

ExistA 0 corela;.ie remarcabill\ tntre: • OOl11])OZithl chimicA a aerului;

· prooentajul gazelor din aer:

· temperatura. aerulw: pt'Csiunea atmosferloA;

• intervalul de temperatu.ra in care organismul

funoti0neaz6. normal;

· difuziunea gazelor din aer 18. nivelul plAmAnului;

• debitul respirator:

• capooitatea. eAngelui de a t:ra.Ils(Xlrta oxigen ¥.i

dioxiddecarbon;

· debitul oirculator sanguin;

· neceeerut de oxigen at tet\!uturilor;

· producerea de dioxid de carbon In J.Csutw·i.

56

IONVl...ADucA

FiU"tl aceastA corelape oomplexa, fAri!. stabilirea precisA a aoestor valori, vista ar fi. impoaibila,

o alta minunata randuiala eate Iegatura tntre am ~i plantele verzi, prin intermediul aerulut. Prin respiratie, omul folose~te oxigenul produa de plantelc verzi ~ degaja dioxid de carbon necesar plantelor.

AMELIORAREA PLANTELOR

Prin ameliorarea plantelor intelegem acpunea de ImbunAtAp.re a soiurilor ",i hibrizilor existerrti In productie, crearea de noi soiuri ,p hibrizi valorosi, producerea de aamanta amelioratA. (AceastA definipe este acoeptatA in biologia ateistA, [170).)

De¢ ameliorarea nu Inseamnll obtinerea naturala de BpecU noi, unli evolujkmiati aduo ameliorarea drept "dovada" a evolutlei specUlor.

Ameliorarea unei specii nu Be obtine usor. "Proportia mutantelor de interns agronomic in rnutageneza experimentala eate foarte scll.zutA. Eate necesara a coneiderabtla cheltuiala de limp, spapu ",i bani, daca se intentioneaza sa se realizeze un grup de rnutapii aau chiar a singuri!. mutape doritA." ([238))

Contorm. cu constatArile lui Gustaffson, numai 0 proporjie de 0,1-£),2% din taste mutantele de orz studiate au fast competitive. In cazul mazA.rei, numai 1 % din mutante pot avea interea pentru ameliorare. "Taste celelalte mutante aunt letale, sterile sau fertilitatea lor este ~a de scaauta, tnoat ele nu pot fi propagate." [238), p.252)

In cadrul speciei, ae pot 1mbunAtAp unele aspeoteo De exemplu, Be poate obtine a produotie mai mare de seminte. "lnaa productta mare de eeminte nu este in mod inevitabil eohtvalenta cu utilitataa agrono· mica. Unele din aceste genotipuri sunt foarte Inalte ",i astrel ele nu aunt potrivite pentru cultura in camp; altele Bunt 1'oarte tarclive.·· ([238), p.252)

Apare efcotul foarte limitant al ploiotropiei: douA , .u-actere oontrolate de a<!EIE!Sf1 gena ... Decn un caraa- 8peOjfiC a1 uner oulturi eeee de Interee pentru B()O< ".t1"1 de wne1iorare. eceata cate Insopt. In cete mal uulto oeeurt, de una sau mal rnulte oaractenstici ne((238], p.256). care reduc valoarea mutantei. exemplu foarte olar a1 ooe&tei l!dtua1ll eeee o gena ta ma.zAre, care duce la un nur:nA.r crescut de Bennnte pe p6$taie.. "Aooatui oo.racter pozitiv nu 1i 00l"eS.

punde totu,p crevterea q:teptatA de seminte. deoarece numArul de p6SW pe plantA eete de regulA IIICWIut »ub infiuenta acel.eia.Ji gene • Asttel. mutwlta nu este utilizata In eecettcreree meeared, In elude oarecterunu dorit pe care n prezinta.." ([238]. p_256)

In foarte putJ,ne cazuri s-au obtinut mutante ou iepecte pozitivn: tnrlortre . timpurie, produotivitate uinre, resisOOlltA la trig eau la unele bolL Aoeasta nu «ate de mirare, dacA ne aduoorn emtnte a& natura a suferit 0 cedece. Sta.ntul loan Damaschin %lEI lnvatA asttel: ,.!nai:nte de cAlcarea poruncii, toate erau supuBe omului, c8ci Dumneeeu l-e pus stApAn peste toete c-ere de pe pAIni'mt IJi din ape ... PAmAntul produoea roade In chip automat epre trebuinta vietuitoarelor ."IUpuse omului. dar dup6 cAloareQ. por-unnij. atwlci, :cidirea supusa. lui e-a revoltat contra stap!lnului pus de Creator, far lui i s-a porunoit d lucreze in sudoare pamantul din care a foot luat" ([27]. p GO) ter SfAntul loon GurA de Aur epune oA pAmAntul a rest blestemat "on sa nu des rcede en mal tnainte". ([3l]. p 2(4)

Nntura oAzutA poa.te fi tmbunAUlt,.t1.t., Intr-o anumitA. mi'wurA, vi prill eceete prooedcc tehnroe de emenoeere

AMINOACIZlI

Un aminoacid este 0 Bubstanl' tlhunica oe ccrespunde formulei generale:

R-(''lI-(,'OOIi I

NH,

JOMVLAnuCA

Exem:ple de aminoacizi: "-CD-Cooll

I

1\'H, glicina

eHj - en - COOH I

Nil,

-

Se numesc mnmoamzi deoBraee au f1 grupa.rea amino (-Nlk) f:i gruparea carboxil (<XX>H) aoidA., Aminoacl.2ii suntunitaple constitwmte &I.e pepti~ de10r Ii proteinelor.

ExistA 20 de aminoacizi in atructura p:ruteinelor.

Ei ee nutnel!lC a:minoacl.zi proteinogoni.

Tabelul 1. Deoumirik aminoaddIor prokinogeni

In oonditli de labcrator e-eu obt!nut cA\-ivn urru noa.cizi din aubstantf' anorgantce. ~ ftXpenontA

MIC DUn:lUNAH Dl!l AK>LOGh'"l'ICA OUTODOxA 59

a lui Miller este folositA de evoluttomsti ca argument pentru apariti» spcntanA a vie;ti. Se conaiderllin mod gre~t eA aminoacizii ~i alte substante organioe ar reprezenta materie vie. Intr-un diojionar ateist gasdm dettnrua:

"Aminoacid - substantA specifioo materiei vii, care se oaracterizeaza prln prezenja in acee ..... i moleculA a unei func;ti acide ~i a unei func;ti bazice ~i care intrA In compoeipa proteinelor." (DEX)

in realitate, arninoaoizii nu BUnt aubetanje speedfice materiei vii. Faptul 00 au fast ob~inu~i In Iabomtor tArA. utilizarea organismelor vii, aratA. tocmai acest lucru.

Aminoacizii intril in componenta vietuitoarelor, dar vista nu se reduce Is exietenta aminoacizilor. Bubatantele organice sunt compcnente ale vietuitoarelor: ele nu au viatA..

APA

Apa este 0 substantA eompusa din doi atomi de hidrogen ~i un atom de oxigen, eu formula ehimica H.o. La presiunea obi~nuitA Be aflA in stare lichida de la DOC la 100°C. Este un lichid ineolor, fam gust ~ fArA miros.

"Apa are 0 aerie de proprietA~ fizico·chimice cu totul remarcabile ~i eare 0 aingularizeazA ratA de ceo lelalte fluide, rAca.nd-o un lichid aparte." ([256], p. 649)

"Toste proprietatile fizice ale apei prezintA particularitA~ remarcablle, eomparativ eu cele ale altar fluide. Aceate proprietA~i particulare ale apei depind de doua aspecte:

. molecula de apa este un dipcl electric;

. ea formeaza cu moleculele vecine, legAturi de hidrogen." ([322], p.66)

Pentru fApturile vii aunt foarte impcrtante urmA· toarele proprietA~ ale apei:

IONVLADUCA

- Be am In stare liohidll Is temperaturiJe obienuite, favorizAnd dizolvarea ",i tranaportul aubstantelor: - are densitate mai micA Is OOC decat Is 4°C, astrel tncat gheata pluteste deasupra apei, permitand vJa~ ecvettca:

- are oAldurA specific&. mare, adioA ae lnoAlze",te greu ,..; Be rAoe",te greu, lavoriz9.nd stabilitatea termica a mpturi10r vii;

- are oAldurA latenta de vaporizare mare, permi~d pierderea excesului de cA.ldurA:

· are cAldurA de topire mare, tmpiedicand dezghetarea rapidA;

· are tensiune superficialA adecvatA fenomenelor capiJare (referitoare Is tuburi subpri) din organismele vii;

· are permitivitate electricA mare, oferind astrel libertate de misoare ionilor;

· este Ull bun solvent (dizolvant) pentru glucide, aminoacizi ",i aAruri minerale, permijand hriwirea mpturiJor vii;

- nu dizolva lipidele, permitand exiatenta memo branelor celulare (alcAt'Uite din douA straturi de lipide); · nu dizolvA celulozs, permitand eodstenta plantelor. Oamenii de ,..mn~ atei, netntelegand faptul 00 aceete proprietA~ remarcabile au lost randuite pentru exiatenja vietii, Ie considera "anomalii", sau .. proprtetati anormale":

"Intervalul de temperatura In care exiBtA apA lichidll este anormal de mare." ([373), p. 138)

"Apa are punot de topire cu 100°C mai mult (O°C) ,i punctul de tierbere cu 180° mai mult (1OO°C) deoat ar trebui". Apa are proprietA~ anormale fa~ de combinattne cu hidrogenul ale elementelor vecine. ([256), p. 655)

Cresterea densitApi apei de Is O°C Is 4°C este numita "anomalJa dilatArii termice a apei". ([206), p.313) In realitate, nu apa este anormalA, ci teoria atetsta.

Mlc DICTIONAR DE APoLOO1rrlCA OSTODOXA 61

ATMOSFERA

Atmosfera este Inveliaut de aer al pAmAntului. Minunata randuiala a atm.osferei se reterd. la:

· compozipia chimicA a aerului;

· proportia gazelor din aer;

· forta de atracps gravitaponalA a pAmAntului; - presiunea atmosfericA;

· temperatura aerului atmcsferic; - umiditatea aerului atmosferio;

- fenomenele meteorologioe;

· transmiterea ~i retractia luminii prin atmosferA;

· aoeorbtta radial-illor ultraviolete.

Compozijia chimicA a aerului: - oxigen. necesar omului;

· dioxid de carbon, neceaar plantelor verzi;

· azot, pentru protejarea vietApJ.or Impotriva scp. unii pres puternice a oxigenului.

in plus, dioxidul de carbon, are proprietatea de a absorbi caldura, permitAnd IncaIzirea straturilor We· rioa.re ale atmosferei.

Proportia gazelor din aero

· 78,84% azot;

· 20,94% oxigen;

· 0,03% dioxid de carbon.

Aceasta proporjie este optlmii. 0 altA proportie ar perturba reacpJ.le biochimice din organiamele vii.

in plus, 0 proportie mai mare de oxigen ar favo' riza arderea Ili ar duce astrel la cresterea risoului de inoendii.

Forts de atraclie gravitaponaIA a p6mAntului oontribuie la menjdnerea aerului care torrneazA. atmosfera. Intervine aiei atAt maaa piimAntului cat ",i masa atnlosferei.

Preaiunea atmosfericA este datA de greutatea atmosferei. La nivelul mArii ,..i la temperatura de OOC,

62

IoxVLADticA

presiunea atmosferica este de 780 mm ooloanA de mercur.

Valoarea presiunti atmcslerioo este importanta pentru vie~uitoare, atAt direct (echilibrAnd presiunea interna) cat ,i indirect, In corelatie ell presiunea corespunzatoare punctului triplu al apei.

Pentru apa, presiunea de punat triplu este mai micA decAt presiunea atmosfericA.. Aceasta este a rninunatA rAnduialA care pennite apei sA exiate In stare Iiehida.

DacA presiunea de punot triplu ar fi mai mare deeat presiunea atmosferica, gheata ar trace direct In stare gazoaaA.

Temperatura aerului atmosferic are valori care permit existent;a vietuftoarelor. ExistA ~i aici a corelape Intre energia arniaa de soare, distanta dintre saare ~i plirnAnt ,i proprietAPle termice ale atrnoaferei.

Umiditatea aerului atmosferio variaza lntre limite care permit existenta viejuttoerelor. Ea este importanta ~i pentru farmarea norilor.

Fenomenele meteorologice aunt iInportante pen-

tru vieturtoare: '

. VAntul partioipa la formarea narilor care produc preaipitapi. Astfel, intervine indirect In allinentarca vietf>.Plor cu apa. Dar intervine 'li direct In poleriizarea unor spccii de plante.

- Precipita~iile sub forma de plosie aduc apa neoesara vietAPlor; sub forma de zApadA, au un ral protector al plantelor cultivate, Impctriva inghe~ului_ Transmiterea lum.i.nii prin atmosfera. cste un aspect foarte important. Astlel, lumina soarclui ajunge pe suprafata plirnAntului.

Culoarea albastn). a cerului senin este data de modulln care atmosfera rABpAnd~te lumina.

o altA minunatA randuiala este prelungirca zUei.

DatoritA refracpei atmosferioe, soarele rasure uparont mal devreme 'li apune aparent mal tarziu. In plus, se mai. realizeazA. a prelungire a zilei, deoarccc parti-

MIC DfC'J'lONAR DlIl APoLOGl1'TlcA ORTODOxA 63

culele atmosferioe dituzeazA. lumina soarelui atunei cand aoosta se anA. sub arizont.

In atmosfera. 1a mare altitudine. se am un strat subure de ozon. Acesta absoarbe 0 mare parte din radiatille ultraviolete. IAsAnd all treaca atAt cAt este neaesar pentru vietuitoare.

In ultimii ani Be conatatA diatrugerea progresivt. a aoestui strat protector. din cauza poluArii atmcaferai. Eate un exemplu de acpune nooivt. a omului asupra mediului tnconjurator prin induatrializare exoesiva,

BACTERIILE

.Bacteriile sunt organiame microscopice IiiapAn. dite peste tot in natura, Ele au forme diferite: sfere (ooci). bastonase (bacili) etc.

Corpul unci baoterii este 0 oelula care are 0 membrana ",i 0 ottoptasma inoolora. Nucleul nu eate individualizat. In oitoplaama eate 0 masa nucleara lmpra",tiatA." ([557]. p.88)

AtAt am elevii din clasa a 'v-e deepre alcAtuirea unei bacterii.

In c1aaa a IX·a. elevii invatiL cA "baoteriile BUIlt organisme unicelulare microsoopice (0.6-6 11ID) raepandite pretutindeni" ([552). p. 107). Manualul [552) prezinta 0 oaricatura din care se vede cA baoteriile aunt foarte simple.

Elevii aooeptA usor idees cA aceste vietAp simple au apllrut spontan, pe cale naturala, din materie nevle.

Timp de un secol de 1a descoperirea lor. bacteriile au fast considerate faarte simple.

Ele au fost descoperite in 1673 de Antoine van Leeuwenhoek cu ajutorul unui microeeop eu putere de mArire de numai 275x.

In 1745. Needham atirma cA "vietuitoare1e minuscule descoperite de Leeuwenhoek BUIlt destul de mici ~i de simple pentru a se naste spontan." ([286]. p. 11)

64

IONVLADucA

Evoluponi~tii incearc~ ",i In prezent sa induc& aceastA impresie in mintea elevilor.

In realltate, 0 bacterie este mult mai complexA. ""'a oum afinnA biochlmistul Harold Klein de la Universitates Santa Clara din California, chlar Ili oea mai nelnsemnatA. bacterie are 0 struotura atAt de cornplioata ineat pare de-a dreptul imposibil de tntelea cum s-a fonnat ea. ([148), p. 49)

.Structura celulei bacteriene a fost descifra~ in timp, oda~ cu punerea la punct a tehnicilor de ottochimie (care coloreazA selectiv anumite structuri) ",i au pertectionarea metodelor de microsoopie electronica (de examinare a bacteriilor In secpuni ultrafine). Aoeste doua categorii de tehnici au demonstrat ca oelulele bacteriene nu Bunt qa CUID ae considera la Inceput, ca ~te saci cu enzime, lipsite de structura internA sau oa nililte structuri ell continut omogen." ([300), p. 59)

La majoritatea bacteriilor, membrana plasmatica este aeopertta de un perete celular. El este invizibil la microsoopul optio pe preparate obi'lnuite; devine vizthil printr-o cotoratte selectivA. Este vizibil In rrrior-oecopul electronic. ([300))

.Peretele celular funcponeaza ca un sistem de rezlatent~ mecanioa ce menjme intreaga structura a celulei ,..; dA forma acestejp,; asigurA proteoun cclulei, fa~ de ",ocul osmotic; partici~ in procesul de crestere a celulei, in procesul de diviziune (prin formarea septului transversal) 'li de sporogeneza. Arc rol in procese de sohimb intre celulii. ,..; mediul Inconj urator. La nivelul peretelui celular BUnt Iocelizajt () sorte de receptori sau suprafete de reounoastere cu unplioajdi multiple In activitAtile ¢ soarta cclulei bncteriene. Membrana externA a peretelui celulelor Graru-negative funcponeaze. ca 0 bariem de perrneubihtute auplimentar~ (si~ moleculam) intre interiorul celulei 'li anumite substanje din mediu.· ([300), p. 70)

Peretele celular are 0 structure oomplexa.

MIC DICTIONAR DE APOLOOETlcA ORTOnoxA 6S

Membrana oelulara este un dublu strat fosfolipidic cu incluziuni proteioe.

"Proteinele membranare sunt de diferite tipuri (peste 100), revelate prin electroforeza In gel, dupi). solubilizarea membranelor cu detergenp .p au, oorespunzator, diferite runc~. Membrana oeluJari). bacteriani). prezintil 0 asimetrie ~nali). care este esen~ pentru biologia bacteriilor. Fata internil a membranei fun~oneazil diferit de oea externil .p orientarea proteinelor transmembranare nu este tntamplatoare.

Faze. lipidioil fUrnizeazI\ 0 barlem impermeabiJj), pentru multe subetante, oeea ce stil Ie. ba.za capacitil~ membranei de a oontrole. transportul moleculelor In '1i din s.fara oelulei, de a fi selectiv permeabiJj), '1i de a separa reac~e din interiorul oelulei Inail.p.

Proteinele membranare Indeplinesc numeroase functii, printre care: receptarea semnalelor moleculara, legarea moleculelor, functionarea ca enzime '1i canale de transport." ([300), p. 73)

"Din punct de vedere fizic, citoplasma bacteriilor este 0 sclu~e ooloidalil densa, un gel care mentine oonstituentu intreparietali .p reprezlntil sediul principal pentru activitil~ biocbi.mice 9i de sinteze. - care asigure viata oelulel. Componenta majoril - apa (70-80%) serveste pentru un amesteo complex de nutrienp: zaharurl, aminoacizi .p sAruri minerale, oe reprezinta rezerva eelulara. Substantale acesteia servesc ca bloouri de consrruope pentru sinteze oelulare sau ca surse de energie. Citoplasma eontine de asemenea enzime metabolioe '1i forma~uni oelulare Cum ar ti mezozomii, nucleoidul, ribozomii .p granula~e.· ([300), p.75)

,.Prin defiriitie bacteriile nu au nucleu propriu-zis, materialul lor genetic fiind reprezentat de 0 grupare de filamente de ADN circular, numit corp cromatinlc sau cromozom bacterian. Molecula de ADN nu este inclusA. Intr-o membrana nuclearA., ci este agregatA ca o struotura distincta In interiorul calulei, numita nucleoid.

66

IONVLADucA

Nucleoidul eete 0 atructura complexIL CIlI'El contine ADN genomic, molecule de ARN '1i proteine.

Nuolecidul eete 0 struotura In care ADN eete astfel organizat IncM si). coupe un velum fcarte mic tU este 0 struorura CIlI'El oferi). destulA plasticitats pentru a permite replioarea, segregarea, repararea genomului, oa '1i transpozitia '1i transcrierea genelor. ( ... ]

Lungimea (L) moleculei circulare de ADN (190 bac· teria EsaheriahiB aoh) eete de aproximativ 1.000 de ori mai mare decAt diametn.tl celulei. Pentru E. ao1i, L-1360 um Vi groeimea 2,5 run. Molecule. de ADN, reprezentA.nd unicul cromozom bacterian. este cea mai mare moleoula ounosouta pilnilln prezent Intr-un sistem biologic. Aceasta dimensiune ridioil problema ~ unei asemenea molecule tntr-un epatiu atilt de mic corespunzAnd zonei nucleoidului in citoplasmil, cu poeibilitatea accesibilitatii celor = 4.700 gene din care eete a.loiltuita, pentru meoanismele de rephcare, transcriere .p traduoere a intonnatiei genetice. Molecula de ADN este impaohetatA tntr-.o 111aIuerA complexa care iInplicA. un grad mare de oompactare. Impaohetarea ordonata a moleculei eate explicate prin intervenlia unor- enzime care rnodirion topologia ADN (topoisomeraze) determinilnd plierea moteculet '1i fenomene de supramsucire." «(300]. p,7[' ';';)

.. In celula bacterian4 exista modalitnu do rcglare a expriJnArii genelor care BUIlt fjli rriodnlitn tr de reo glare a metabohsmului. De regullL. dll'llritdt' gene structurale care indeplineeo aoeeaei fUllC~I(' HIIJll asezate grupat ,1 dispuse intr-o ordine ccrcepuuzutoare ordinii in care produsele lor Intra til nq H me in desfltJ;lurarea unei cru metabolice.

Intormatia genetioA este organizatn tu 01 x-ron. unitate de structurA 'Ii funotie, In CILl'tJ IlULl multo gene etructurale oe participA prin proc:lu"U tor lu des«u,urarea unei cAi m.etabolioe aunt pUR .uh oon tro lul acelei.a!ji regiuni de reglare. in oromozomul bucter-ian exista gene de reglare CIlI'El parUolpA Ia rormarea subetantelcr de tipul repreaorilor. Func~iol1lU·l.'a lor

MIc DICTIONAR DS APoLOGETIcA ORTODOxA 67

determinll. etoparea activiti).tii genelor din operator. Regiunea operator eate 0 regiune din cromozom care functioneazi). ca receptor de semnale. controleazA transorierea genelor structuraJe fiind pentru aoestea un fel de oomutator." ([300]. p.81)

.Ribozornii sunt structuri esanpaJe ale celulei bacteriene CIlI'El. la microsoopul electronic. au aspectul unor formapuni sferoidale. user ovalare. neregulate ou '" 20 run.

Funcpa esentialA a ribozornilor este a.ceea de .fabrici de proteine •• la niveJul lor reaJizAndu-se traducerea informatiei genetice adusA de ARNm.

Capacitatea de sintezi). '1i aeamblare a ribozornilor In oelula este imensi).. in oeluJa aflatA Intr-o Btarea de echilibru. numarul lor global este de - 15.000. iar In celuJele cu metabolism activ > 1OD_000.' [3OD]. p.89)

Din suprafata bacteriiJor aunt proiectate mai multe tipuri de structuri alungite, nurnite de unii autori apendioe (In sensu! de prelungire In exterior a unui corp).

Flagelul. .Arhitectura cu totul speciala a fiagelului bacterian nu poate fi evidentiatA deoat la marirt auperioare care releva alcAtuirea din trei pi).rti distincte: filarnerrrul, cArligui vi corpul bazal. [ ... ]

Ansamblul structural functioneazil oa un motor rotativ care asigura mobilitatea.

Morfogeneza flagolului este un proces complex. eontrolat de 0 eer-ie de gene care ooordoneazA sinteza constrruenp.lor flagnlar-i ~i aeamblarea lor.' ([3OD]. p.102)

BIOETICA

"Domeniul bioeticii a aparut pe avansoena interesului '1tiintific prin dcceniul '1a8e al eeoolului trecut. Ca obiect al aocetctc este BOCOtitA intAi de toate cercetarea vietti umano. De fapt. bioetica sa ocupi). au toate problemele moralci medioale oJasioe vi mai noi

68

lONVLADccA

legate de viata umana. Cauza care a generat interesul pentru bioeticA este rapida dezvolta.re a biologici ~i aplicarea ei in rnedicina. in felul acesta bioetica se prezinta ca 0 oxtindore a eticii medicale fiji are in centrut interesului eau problemele care apar prin implicarea biologiei ~i aplicarea noli tebnologii medicale In toate proceeele legate de nasterea, de oresterea ,i de moartea fiinlai umane. [ ... ]

Bioetica. Inoercand au previnA ~ sa. oontroleze evotutule mai generale generate de dezvolta.rea In salturi a biologiei ~ a tebnologiei medicale. Be mi,ca aproape exolueiv la nivel impersonal. Ea obiectiveazA procedurile ~ numeroteaz.9. oameni, tnoearca sa abordeze stAri generale. ~i nu persoane ~ ralap; interpersonale. [ ... ]

Baza oea mai importanta. a bioetioii r8miine antropologia pe care se fundamenteaza. medicine. de azi. Aceaata. antropologie. care este In esenta ei strainA de cea cre~tinA. este mecanicista. Vi unidimen· sionalA. 0 antropologte mecanicistA I}i unidimensionala eate normal au nu poata. sprijini 0 morala. reala. ." (Georgioe r, Mantzaridis. [46]. p. 147·150)

Leptura Intre bloetlci. tI globallzare

.Ca deontologie a globaliza.rii. bioetica se leagA nemijlocit de traditia Cll'~tinismului secularizat oooidental ~i. mai ales. de morala ocoidentala.. Eete 0 moralA eu caracter legalist, B.fiJ8. own este ,i morala occidentala.. care subzista. ca baz.9. a scesteis ." (Georgios r. Mantzaridis. [46]. p. 154)

BIONICA

Bionioa este Iftiin.~a care stud.iazA sistemolo vii, pentru aplicarea In tehniea a 8OIutiilor conatatate Ia scestea. Prin bionica.. oamenil de ~tiinta. recunoec In mod implicit ell. sistemele vii se bazeazA pe proiecte inteligente.

MIC DlcrtONAR DE APOLOOF:rlcA ORTOooxA 69

CELULELE

Celulele sunt elementele de baza, structural- runotionale fjli genetice ale organismului.

F'ieoare oelula IlI'El 0 parte vizibilA (190 microscopul electronic) '1i 0 parte invizibilA. Partea invizibilA este de nature Inrormational-energetica.

Biologia ctasica a studiat numai partee. vizibilii a oelulei.

Numarul celulelor este foarte mare '1i de aoeea

este grou de estimat. Be oonstdera oil depe.vS'1te 4 x 1013. adioa 40 de mii de miliarde.

4 x 10,a - 4 x 10.000.000.000.000

Dupa unele estimAri, numarul oelulelor ur- ti chiar de 100 de rnii de millarde.

Stabillrea direeta a numarului de oelule din organismul uman este impcsibilil. Sil presupunem ca am numara cilte 0 oelula pe secunda, 24 de ore pe zi. Pentru a numAra un singur millard am avea nevoie de aproximativ 31 de ani. Pentru 40.000 de millarde BIn avea nevoie de

40.000 x 31 = 1.240.000 ani.

deci mai mult de un millon de ani. De aoeea numararea direota este irnpoaihila,

Dimensiunile oelulelor aunt cuprinse intre 3 ~ '1i aprox::imati v 1 m.

Unele celule din creier sunt foarte mici (3-4 ~); de aceea pot exista In numAr mare tntr-un spatiu restrtLns, realizandu-se 0 eoonomie de spe-tiu.

Sunt mici '1i oelulele l'O'1ii ale silngelui (eritrocitele). Ele au diametre cuprinse intre 7 11 Vi 8 11 pentru a putea ciroula prin oele mai subtiri vase sanguine.

Unele oelule muscu1are sunt lungi de 5·15 em. pentru ca musohu sil aibil 0 actiune mecanica sufi· oient de mare.

Unil neuroni au axonul lung de aproximativ 1 m, pentru a tra.nsmi te informatii intra zone aflate la mare distant6.

Formele celulelor sunt foarte variate.

70

IONVLADucA

Eritrocitele au forma bioonoava fjli deoi 0 supraratA mare neoesara captArii oxigenului.

CeluJele musculare sunt lung; ~i subtiri ~i Be grupeazlL In fascicuJe, pentru 0 bunA aopune meoanica.

Neuronii au multe prelungiri pentru a se legs Intre ei In vederea oomunicAriL Prin aceste prelungiri circuIA semnale electrioe purtAtoare de informaPi.

Celulele albe ale sAngelui (leuoocitele) au forme varlabile pantru a Inoonjura '1i a Ingloba miorobii.

CODUL GENETIC

Codul genetic este 0 oorespondenja Intre codonii din ADN BaU ARN ~i aminoacizi.

ExistA 20 de aminoaolzi care formeaza. proteine.

Fiecare aminoacid trebuie oodificat (speoificat) prin folosirsa celor patru litere rue rnasajuJuJ genetic: A. G,C,T.

ExistA doar patru cuvinte de lungime 1:

A,G,C,T

NumAr insul'ici~nt pentru desemnarea color 20

de emtncectet.

ExistA 16 = 42 ouvinte de lungime 2:

AA,AG,AC,AT GA,GG,GC,GT CA,=,CC,cr TA, TG, TC, TT

NumAr insul'icient pentru desemnarea celor 20

de aminoacizi.

ExistA 64 - 43 cuvinte de lungime 3:

AAA, AAG, AAC, AAT, ACA, ...

Deoarece 64 > 20, sunt sufioiente ouvintele de lungime 3. Aceste ouvinte Be numesc oodoni.

Un codon este 0 secvenja de trei nucleotide din ADN. Fiecare aminoacid este speoil'icat de unul sau ma.i rnutti oodoni. De exemplu CGA, CGG, =T, CGC oodifici). aminoacidul etenina. FaptuJ ell existA mai muJti codoni pentru un aminoacid este important.

MIc DIC'fTONAn DE APoLUORTICA QRTODOXA 11

DacA 0 mutatie sehimba =A In CGC, oodonul aemnificA In oontinuare alaninA. Rezultatul nu este afectat de aoeaeta mutatie.

Codul este univoc. Un codon semnifica. un singur aminoacid. De exemplu, =A semnifica. alaninA, TAC semnificA metionina, eto.

Trei codoni au semni.ficatie speciala.: ATT, ATC ~i ACT semnifica. "stop", adioa. termina.rea unui lan~ de aminoaoizi.

lnta.mpJarea nu peate explica existenta unui statem de codifieare, De aoeea, biologia ateista nu peate explica originea informationala. a codului genetic.

CREATIONISMUL IiITIIN'J'IFIC

Creationismul '1tiintific este un sistem de rezuJ· tate ~tiinpfioe bazate pe genetica., pe biofizica. '1i biochimie, pe teeris probabilita.tilor ~i teoris informapei, care arata oa este imposibil ca vietatile ail. apara. spontan din materie nevie (prin fenomene Intampla.loare) ~i este imposibil ail. evolueze pe cale naturala,

Evident, un om de filtUntA eincer-, care cunoeete aoeste rezultate, ~i da. seama ca. singura varianta logic posibila. este esdstenja unui Creator.

Creatiomsmul ~tiintifio nu demonstreaza. existen· ta CreatoruJui, dar, prin rezultatele aale, favorizeaza acceptarea intolectuala. a ideii cA exista. un Creator.

Deoseblrea dlntre creaponismul ,tlinpfic ,I apologetics ortodoxA

Creationismul ~tiintific nu foloao~te fragmente nici din Sfa.nta Scripture, nici din sorieri1e Sfintilor Pa.rinp. Nu ~i propune sa. apere Inva.ta.tura Bisericii Ortodoxe. dar, prin rezultateie sale f}tiinpfioe, favorizeazA. trecerea de 1a ateism la Ortodoxie.

Apologetica Ortodoxa este 0 disciplina. teelogica. oe ~i propune apararea Inva.ta.turii Bisericii Ortodoxe prin mijloaoele oferite de ratiune, Apologetioa Orto-

72

10;-'; VI.,\fmCA

doxa roloseete reaultatelc oreattcrnemulut £jtiintific atlll pentru evtdentierea minunilor lui Dunmezcu din ztdh-I, cat ~i pcntru cornbuterea evoluponismului eteiet.

Deoseblrea dlntre creationismul ,tiin~flc ,I Interpretarea sa heterodoxa

Oreattoniemul ~tiintific nu oontine interpretart heterodoxe ale rezultatelor ~tiintifice.

Multe cArti heterodoxe (scrise de catolici, protes!.anti, adventieti, etc.) sunt intituJate .Croationismul ~tiintiric·, dar oonttn de rapt, alaturi de rezultate ale creapomemului ~tiinPliC, uncle interpretAri greene. InterpretArile gre£jite nu se pot puna pe 800ma cr-eattcniemurui ,tiintific.

Creapicruerrml fijtiintific nu se rerern la modul In care Dumnezeu a creat lumea.

CROMOZOMll

Un cromozom este 0 structure. perrnanerrta la niveluJ oeluJei, a1ciltuitil In principal din ADN, ARN ~i proteine.

Cromozomii aunt forrnati din doua unitilti alipite in lungul lor numite cromatide. Fiecare er-omut ida eate alcAtuitA din doua auburntati nwnite cromoneme. Ele inolud un anwnit numar de gene. ([244])

Cromozomii se pun in evident' usor in trmpul diviziunii oelulare.

Cromozcmii manifesta un lnalt grad de oonservationism £ji sa 1mpart exact in doua in timpul diviziunii oeluJare. ([lSO])

In oeluJele de reproduoere numarul cromozomilor este n (haploid), iar in oelulele somatice, nurnar-ul lor este 211 (diploid) .

.. NumArul de cromozomi din cadrul setului haploid este 0 constanta pentnl fieoare specie." ([ I HO]. p.53)

MIC DIC"flONAH DE APoLOGR"l'I('.A OItTOooxA. 73

nCromOZOmll sunt entitati morfologice 'li geneti· oe conservatoare. ceea oe asigurA stabilitatea In timp a speciilor." [ISO]. p.95)

La tneeput, cercetatoru evoluponiJ;lti se astepteu ca studiul cromozomilor sa aduea dovezi In sprijinul evolujtet. Dar rezultatele obtinute nu sunt ecmpatibile eu modelul filogenetlc imaginat de evolut.icniJ;lti. astfel Incat ei au reeunoscut faptul ca "numarul de cromozomi nu pare a fi utilizat eu deplin suoces In descifrarea re!at.iilor filogenetlce". [ISO]. p.54)

Se eunoaste asUlzi faptul ca "acest numar nu este legat de pozitia sistematica a speciei In lantul filogenetio·. ([244]. p.30)

NUII1iI.rul. lungimea vi mArimee. cromozomilor sunt In dezacord eu ipoteza evoluPei speciilor. Chiar vi evclutionisttt au ajuria sa recunoasca faptul ca "unele diferente, de-a dreptul spectacu1oase. ee a-au semna!at Intre complementele cromozomiale ala unor specii vi genuri lnrudite sunt mai greu de explieat In etapa ectuala. Astrel. Allium porum (2n - 16) poaeda oromozomi eu 0 lungime totaIa ce nu de~~te ~ din lungirnea totalA a orornozomilor de Allium MtiVUIIl (2n - 16) (considerate specii .lnrudite •• n.n.). Oromozomii de !a Trillium de~o de 100 de ori dimen· siunea cromozomilor de !a genul lnrudit MadeoJs. iar eromozomii de !a speciile genului Drosophillum sunt de 1.000 de ori mai marl decat eel de !a Drosera." ([180]. p. 66)

De mutat.iile cromozom1ale a-a legat mult timp (In biologia ateista) speranja dcvedirii evolupei.

Astazi ounoastern Insa oa aceste mutatil produo fie modificari minore tara vre-o semnificatie In expresia fenotipicA.. fie modifioari patologioe, unele din ele foarte grave [180]. Are loe 0 dezeohilibrare genetiea. nicidecum 0 evolutie. S·au descoperit pana In prezent sute de boli provoeate de astrel de modifioart. De exemplu:

74

U'itlOl1lla 21 (Mnd1tQu.n.otm cromozomtlor din peroohea21) produce IWidrotnul Down ('capmie,inU rztere rrnruara !}i motorte, malfOJ."IlU1til cardtace, renale, digestive; copdi mer in prirnii ani):

· tnsornia 18, marurestata pnn ererau mrc. lung iii tngust., retardare lJli.ntal~ lJi mctorie, mcrtalnate mare in prlmul an de viatA (180]. Aceetee nu pot fi considerate aspecte evclutive.

DIZOLVAREA

Soluptle eunt emeetecuet omogene de d.ou6 eau mal m.u1te substante care nu ~neazA chtmic lntre ale. Sunt formate din doua. pfu1i: dizolvant (sau solvent) ~ dizolvat.

Dizolvarea (aau soluhili2area) unci substante tnrr-un solvent eete un prooes fiz1c de treceee a dizolvatului, la nivel molecular aau ionio. 1n mesa 901ventului In urma unor interacpuni de natura. electrostatioA.

Dizolva.rea depinde de:

· natura aolventului ¢ a dizolvatului;.

· temperatura;

· dirnensfunea partioulelor.

ApJIcajIe apoIotietIoa

Prln r6dAcinA., plantele absorb eubstantele minera1.e dizolvate 1n apa.. DaoA. 6lU'Urile rnlncr nlo or fi insolubUe in apA. ar fi in:tpJsibilA absorbtia lor

Glucidele ee dizolvA 1n apa existcntA In r-elutele plantelor. foollitAnd abeoJ"btia BW'urllor minerale .. E:xistA. 0 oorelap.e direct pl"'OpOt1ionalA truro t-oncontratta gluc:idelar din celulillJli capecitetes. d~, nlholbtie B plaruelor pentru sQrurile minerale »([ 1 1:31- P 17)

Oeluloza eete insol~ in apl\ iii 111 tM.lizi (111uo:ti.

Acest aspect eete foorte inlJK)l"tnnt. d~cco 1.'.~lulo7A int:rA in a.truct\u'a pereplor celularf ~li kl de suapnere ale plBntelor. Daoti. oolulmf» apA. nu at" exists. t.esuturl de ffustin&1"L

ECT.TPSET,E nr SOARl:

ntund cand corpul lunii. do-

(it! un deflpArtitor, 11 umbreete 'iii nu-t dB.

vme sa ne transmita lumina. AQadOl' oM de mult corput lunii va eccpeet ecerete, atAt de mare este ecupsa .. (Sf. loan Damnschin. (27). p.58).

~Este o extraordinarA ooinoidentA 0IU"e face ca luna sa. tie de 400 de ori mat micA. decAt IiIOIiI.I:'ele, dar lji de 400 de ori mat a_p:roope. Cei doi attrl ne apar pe oer- ou un diametru aproximativ egal. Astte1. in ~ sa in jurul pAmAntulul, luna po&te d treaoA. prill lata .oorelui ti &1 oscundi pentru un timp toerte scurt." «291]. p.74)

La rAstignirea lui Hristos .. de la ceasul at p. eelee, SoB fAout taeuneetc peste tot pAmAntul, pA.nA la ceasul al nouAlea". (Matei Zi'. 45)

"tntunerioul care t.'S-B lA8at nu era dupA rAnduiala firii. adic4 ecUpeA. care 8EI face in chip firesc din tneuneoeree soeretut, m.oi niciodatA la 14 %l1e ale luminii lunii nu Be face tntuneoare a eoarellli, cl CI\nd eete lunA nonA, atunoi sa faa lntuneoArile fire¥ti ale HOB.l."elut, Iar In vremee r6stignirii, en adevA.rat de 14 zile era lumina lunii (Ielpirea 12. 6 ¢ 18), oA atunei so sA.vAqeIlu Palflile iucieilor, De eceee, rnai preens de fire a fo.st pati.ma soarelui." (Sf. Teofilaot et Bulgariei, [87]. p.176)

Faptul 00. nu a tost eclipe:A. Be vede ti din durata mare a tntunerioului (de la oeasul al f88elea pAnA la oeaaul at nouatee, adicA de la ora 12 )a ora 15 in sistemut eotnet). Iar durata maxiInA a fazei de lntuneric a unci eclipse eeee de numai 7 minute fi 58 seounde. ([291], p 79)

ENZIMELE

.. Teate cnaimele cuncecute pAllA. In prezent sunt substan~ de natura prot:eioA fi tndeplineso ro1 de

76

IONVLADUcA

catalizator al transformArilor biochimice din celula vie. Fiind biocatalizatori, enzimele prezinta toate proprietAPle generale ale oatalizatorilor chimioi:

. mAresc viteza reacpilor chimice posibile din punct de vedere termodinamio prin scAderea energiei de activare 'Ii instalarea mai rapidA a stArii de eohilibru;

- activitatea oataliticA este manifestatA in oonoentrap.;. mioi, mediul de reaotie oontinand ooncentratii relativ marl de substmt;

- la stArfitui tmnsformArii Be regAaesc in mediu nemoditIoa~ din punct de vedere cantitativ ~i oalitativ.

DatoritA struoturii lor proteioe, precum ~i datoritA faptului cA ~neazA in oelula vie, enzimele mai prezintA 0 serle de proprietA~ ce diferenpazll. net cataliza enzimaticA de oea chimicA. In primul rand eficienta oataliticA a enzimelor este ou mult mai mare camparativ ou oea a catalizatorilor chimici. Enzime1e actioneaza in oondip.;. blll.nde de temperatura, pH, presiune osmoticA eto., spre deosebire de oatalizatorii ohimici care ao~oneazA in general, in oonditii dure de reactie (In laborator, la temperaturi ~i presiuni mario n.n.).

Cea mai importantA proprietate a enzimelor. total neinteJn.itA in oataliZa chirniea, 0 constituie inalta specitioitate de aepune a aoestom, ooea oe determinA faptul cA 0 enzUnII. oatalizeaza transfonnarea urrui singur substmt 'Ii doar-In cazuri rare a urrui grup restrans de subetante." ([232]. p.8)

Fat!!. de oatalizatorii chirnici, enzimele asiguri> viteze de reacpe ou oateva ordine de marime in plus.

De exemplu. In reaopa de descompunere a apei oxigenate:

In absenta catahzatortlor, energia de activare are valoarea do 18 kcallmol; en este de 11.7 koallmol cu oatalizator chimio (platinll. eoloidala) ~i de numai 2 kcallmol in prezenta oatalazei. enzima cu apeoifioltate absoluta pentru """astA reactie. Energia de

MIC DIC"fIONAR DE APoLOOIITICA ORTOooXA 77

activare fund foarte mioa, viteza de reaotie este foarte mare. 0 singurll. moleculA. de oatalaea deaoompune 5 x 10· moleoule de apil oxigenata tntr-un minut. Existil ~i enzime eare asigura viteze de reactie de ordinul 10'°·10" in raport ou reactflle oorespunzatoare necatalizate. ([256])

Experimental s-a constatat faptul oil temperatura optima (corespunzatoare maximului de activitate) este Intre 40 ~ 50°0 ([256D. S·a rilnduit aceasta deoarece In interiorul organismului temperatura atinge 40°0. o evcntualA Bupralncalzlre localA nu VB mioeora activitatea enzimeior (limita fund 50° C).

Enzirnele din plante au temperaturi optime cuprinse intre 50 ~i 60°0 ([256]). deoarece In timpul vern, plantele ajung la temperaturi mai marl, datoritil radiatie! solare. Dacil s-ar fi dotat plantele ou enzime care au tempemtura optima prea mica, aotivitatea enzimelor ar fi miceorata. "Peste tempemtura optilnA viteza reaopei soade brusc datorita denaturilrii terml· ee a apoenzimei (componenta proteioa, n.n.). ocnstand mai ales In ruperes legtlturilor de hidrogen." ([256], p.85)

Temperatura opttma este de 80.100° 0 la enzime din mioroorganisme care trWesc In ape terrnale. ([256D.

Activitatea unei enzime variazA ~! In funope de pH·ul mediului in care aoponeazA. Unele au maxim de activitate in mediu acid (PH 2'7), altele au maxim In mediu bazio (pH 7·10).

"Pentru enzirnele din organismui uman pH·ul optim de actrune eBte chiar pH·ul normal al mediului in care ele l~i Indeplineso tunotJa oataliticil" ([256]. p.86). De exemplu, pentru mediul gastric ou pH 2 a-a randuit pepeins au pH optim tot 2. Pentru mediul duodenal. ou pH 8. a-a rilnduit tripsins au pH optim 8. Din graficeie de activitate enzimaticil sa oonatata eil pepaina ar fi inaetiva In duoden. iar tripslna ar fi Insctiva In stomac.

Simpla in tarnplare nu poste explioa aoeste oorelatii. Bioiogii atei spun oil este adBptsre. Dar care element s-a adaptat? Enzima nU-IJi poate modifica tern-

78

IONVLADucA

peratum optima ~i nioi nu OUIlOW}te pH·ul mediului in care acp.oneazil. Nioi atomacul nu ounoaste pH·ul optim al pepsinei ~ nioi nu poste alege mediul acid (produs de glandele gastrice). In aoest OBZ notiunea de adsptsre nu are nici un sans.

EVOL~SPECDLOR

"Evolupa speciilor" este un termen folosit In ~ti· inta ateiBtA pentru a denumi transformarea ipctetica de la oele mai simple vietuitoare la cele rnai eomplexe (pilnilla om).

~i nu exiBtA nici un exemplu conoret de astfel de evolutte, biologii atei folosesc acest termen ca IJi oum ar exprima 0 oertitudine.

De exemplu, in Diotionarul de biologie Oxford gao aim sorts: "Evolupe - proces prin care, pornind de la oe1e mai primltive organisme. a-a ajuns treptat la diversitatea de astAzi" .

Metode foloslte' de evolutJoru.t1 pentru inducerea ldeli de evolutJe

In manualul pentru olasa a V·a [557], evolutie se considera un tapt dovedit ~ ounoseut de top.; de aceea se folose~te filre definipe. GAsim scris oil .evolutia plantelor s-a realizat treptat, fiind marcatA de anumite evenimente (modlfica.ri ale olimei, modifiea.ri in structura rcliefului eto.)" ([557], p.163). Apoi, tot pentru influentarea elevilor, este prezentat un dosen intitulat "Evolupa regnului vegetal". Este ounoscut faptul oil, mal ales la oopii, imaginea are un impact mult mai mare deeM 0 definipe. Desenul respeotiv este usor' de acceptat de copii, decareoe preztnta 0 trecere treptatA de la plante simple la plante eomplexe, in ordinea lecPilor pe care le-au inv!!.tat pM!!' aiei:

MIC DrCTIONAR DE APQLOOE'TICA ORTODOXA 19

plante inferioare baoterii ([557]. p.88) alge albastre (p.89·90) flagalste (p.91)

alga verzi, brune si ro~ii (p.91·93) oiuperci inferioare (p.94·96) oiuperoi superioare (p.96·97) !icheni (p.98·99)

musohi (p.lOO·102)

plante BUperioare

ferig; (p. 103· 105 )

plante ou nori (p. 106· 144)

Capitolul intitulst "Evolupa plantelor" Inoepe abia Is pagina 160. dar aooeptarea ideii de evolutie este favorizatA In loo~iilo precedente prin cAteva metode ingenioase:

· prezentarea plantelor in ordinea orescAtoare a complexitll.~ (a~a oum am arII.tat mal SUB. p.88·144);

· folosirea unor expreeii de tipul "oele mal evoluate plante inferioare" (p. 100). "oele mal evoluate ¢ raapandrte plante" (p.l09);

· folosirea unor propozi~ care ascund In e1e ideea evolupei: "F1agelatele sunt primeJe euoariote' (p.92) • • Ferigile Bunt primeJe cormoftte care au rII.dAcinII.. tulpin&. ¢ rrunze" (p.103). "plante interioere Is oare In· tiiInim un tal au aspectul unei plante superiosre". (p.lOO)

Cu aoeastA preglltire subtilll. ¢ tndelungata, elevii acceptA u~ !deea de "evolu~e".

Pentru IntArirea aoestei false idei. se cere e1evului:

"Enumer&. prinoipalele evenimente din evofupa plante1or",

.lntoome",te pe caiet sohema evolu~ei regnului vegetal. folosind culori diferite pentru sAge?" ([557]. p.l64).

Manualul pentru clasa a VI'a [553] are al~ autort, dar folose",te aceleaei procedee subtile.

Capitolul 4 este intitu1st "Evolupa animalelor" (p.163·168). Aici gaaim scris cA .dezvoltarea treptatA a animalelor. de-a lungul erelor geologioe, poartA

80

IONVLADuCA

numele de evolutie: ([553], p.I64). Niei un elev nu ar contesta .. dezvoltarea treptatA a animalelor". De aceea s-a folosit aoeaata exprimare. In plus. manualul are un gtosar in care serie: .. evolutte - de la lat. evolutio - desftu;rurare; desfiil;rurare in ours" ([553]. p.189). Nioi un elev nu ar oontesta .desfi!.f)urarea".

Autorii manualului s-au ferit sI!. Ie spuna de Ia Inceput elevilor oil. din pe",ti au apArut broaate, din broaste au apArut dinozauri si alte reptile. din reptile au ap!IrUt pl!.sl!.ri ",I rnairnute, din maimute au aparut oameru. Aoeaata prezentare ar fi deetansat reactta elevilor.

Terenul este pregl!.tit lent. pI!.nlI In olasa a XII·a oI!.nd se atudiaza .factorii wnanizI!.rii maimujei" ([559], p.206).

Nlclllt argument evolut1onist nu este coreet Evolutioni",tll apun oil. .primele Btadii de dezvcltare a embrionului mamiferelor, preoum IJi a celui uman, se aeeamana ou oele de la pesn. amfibicni. reptile ",i pl!.sl!.ri" ([560), p.165). Ei cred cil este 0 dcvadl!. a evolutiei. Dar aceastl!. aseml!.nare exterioarn superficiall!. este normalll.. lnainte de formarea matntlor vi a pioioarelor, embrionul uman se aseamAnii., tocmai prin !ipsa mAinilor IJi pioioarelor. ou embrionul de peste. Dupl!. formorea ~estor atructurt anatomice asemanarea dispare. La om, nou-nAsoutul nu are niei solzi de pe",te, nioi piele de broasoa, nioi coada de ",opflrlfl., nioi aripi de gl!.inl!. .,.; niei picioare de porc. El aratA. oa un om, nu 08 un animal.

In plus, din primul moment, oelula-ou umana are Btructura genetioll. Bpeciftcl!. omului. Eventualele asemI!.nI!.ri Bunt exterioare. geometrioe. auperficiale ",i trecatoare, Ete Bunt normaie .,.; diaper prin aparttia elementelor anatomice de deosebire.

Se mal nfirInI!. el!. .. desooperirea fosi1elor unor vietuitoare oonstituie argumente In favoarea acccptiirii ideii de evolu~ie' ([560]. p.156). Dar disparilia unor specii nu arata el!. ele a-au tranaformat. Exista ",i

Mlc DIC'J'lONAR DE APoLOGBmCA ORTODOxA 81

astAzi specii de plante ¢ animale pe owe de dispariPe. Nloi ohiar evolutioni~tii nu spun oa aunt ope eale de transformare", ci ope cale de diaparttie". Mai mult, faptul el!. existl!. foaile vii nemodifioate din timpuri veohi, este mai ourand un argument Impotrlva ideii de evolupe deoat In favoarea ei. Este un argument pentru stabilitatea speciilor.

In loe sl!. expJice aparips speoiilor, evolutioniemul se ocupA de disparips lor.

Tot refer1tor la fosile, evolutio~tii tolosesc nop· unea de "ver1gQ IntennediarA" sau "specie interme<liarl!." pentru a dovedi "evolups" _ Aioi este un raponament otrcular: Be pleacA de la lpoteza evolutaei, oonsiderand existenta unui ,,!ant de specii" ou mai multe verigi; apoi Be cautA Hverigile intermediare" Intre doua specii, pentru a dovedi evolutia. Eroarea de logioll. esta evidentl!.: "evolups· apare ~i In Ipoteza ~i In conoluzie, in cadrul unui mtionament circular.

Evolutio~tii au construit ¢ "dovezi ale sistematioii" ([559], p.l44), afirmAnd oil. .grupele de plante sau de animale pot fi dispuse sub forma unui arbore genealogio" (filogenetie, n.n.). Cum s-a obtinut acest arbore? Trasl!.nd 0 siigeatl!. Intre doua Bpecii care ar fi evoluat una din alta. Dar aceasta este tocmai ipoteza evolutied,

:;;1 aiel este un rationament circular: pe baza ipotezei evolutiei Be deseneazl!. un arbore tilogenetio; apoi se aduce acest arbore oa dovadA a evolup.ei.

Eroarea a stat asounsl!. mult timp, deoarece Boa foloeit un slngur oriteriu pentru obp.nerea arborelui filogenetio, ¢ anume criteriul morfologio (asemanarea geometrioll. exterioarl!.).

In ultimii ani s-au folosit ¢ alte criterli, bazate pe aspecte genetice ~i biocnimioe.

Fi.ecare criteriu conduce la desenarea unui anumit arbore. Criterii diferite duo la arbor! diterip, iar realitatea este unioa.

Important este ca ",I unii evolutio~ti recunoso aceasta: criteriile filogenetice mai noi Bunt cele bio-

82

IONVLADucA

chimioe. ale oaror conoluzii nu coinoid intotdeauna eu criteriile morfologioe.

In sprijinul ipotezei evolutiei a-au mai adus ~i _·nurnitele "dovezi ale unitati!lurnil vii" ([559). p.152). So afirmA cil "toate fiin¥>le vii Bunt aloatuito. in pr-incipal, din proteine ",i aow nuoleici". ([559]. p.152)

Este adevtu-at oil trupurile fiin¥>lor vii oorrtin aoeste substante. dar de aici nu rezulta oil speciile a-au transformat unele in altele. Daoil un piotor reelizeazA doua tablouri pe acela,..i tip de suport ",i ou aoelea,..i vopsele. nu vom spune oil tablourile provin unul din altul. Compozitia ohimioa a fApturi10r vii este aceealii. pentru cA ele au fost create din aceeasi materie, de oatre Aoetasi Creator. dupa aceleasi principii de baza.

Unii biologi atei oonstdera oa diversitatea lumii vii este tot 0 dovadA a evolutiei: "Prin evolutie au fast generate cele mai variate forme de vistA". ([559]. p.152) Aiol este 0 eroare de Iogioa, prin pierderoa unor 'variante posibile. Diversitatea se poate obtine in mai multe moduri:

· prin evolupe:

· prin orearea initialA a diversitatil aotuale:

· prin crearea iniPa1A a tipurtlor principal" ",i variabilitatea In cadrul aoestor tipuri,

Evolupo~tii au pierdut din vodcre ultimele doua variante.

Coo mai probabila varianta este ultima. Iriipial au fost create tipurile principale de vietuitoare mzeerrate cu posibilitatea adaptarii la mediu, prin mecanisme genetice care produo varisbilitate In cadrul fiecilrui tip. De exemplu. exista mai multe rase de oilini. dar toti reprezentantil aoestora Bunt cilini. Variabilitatea nu d~ acest cadru. Nu Be transtorInil cAinii in pisici.

Exista ~ evolu~ioni",ti care recunoso faptul ca "mecanismele genetice ",i adaptarea vietuitoarelor la diferite oonditil de madiu oreeazA aoeasta mare diversitate". ([560). p.l54)

MIC DIC'l'IONAR DE APOLOO&TIcA ORTODOxA 83

Diversitatea ponte Ii Inteleasa prin adaptarea la mediu In oadrul lieol!.rui tip initial; nu este neoesara ipoteza evolutiei.

Se mai prezintA asa-numitele "dovezi ale anatomiei comparate" ([559]. p.l44). oonstderandu-se 011. asemtt.narca irnplioa desoendenja.

Aoeaata conoeptie gre~tA a tost oritioatA de renumitul profesor universitar Nicolae Paulescu. Daoil. descendenta implioA asemanarea, asemlUlarea nu implioll. deeoendenta .

• Numai observapa directA a traneformilrii dinte-o speoie actualA in alta poate constitui 0 probA. ",tiinpfioll. In favoarea derivatied. DaoII. e adevarat 011. derivapa implioll. omologia organelor', invereul ponte Ii fale ~ este evident 011. omologia organelor nu irnplioll. deloo derivapa. Defectul de logioll. fiind flagrant. nici aoeasta conoluzie nu are nioi 0 valoare." ([144]. p.188)

ExistA ~ evolutioniati oare reounoso faptul 011. asemanarea nu provine neaparat din filogeneza (din pvolupe): "Fcnomenele de convergentA au putut duoe la asemanari struoturale. fara a avea legllturi ou filogoneza". ([430]. p.52)

Asem:1narea dintre doua specii Be Intelege oel mai bine prin existeniB unui plan eomun, realizat de Proieotant ~ prin aopunea ulterioara a oonvergentei (ansamblu de adapt:1rl la aoem,..i mediu).

Unli evolutioniat! afirmA oA. existA. ohiar "dovezi directe ale avohrtiei". ([559]. p.149) Analizi\nd mai atent aoeste .dovezi". Be poate conatata oa ale Bunt exemple de aeleotie, de adaptare sau de diatrugere, nu de evolup.e.

Elevilor din olasa a XII-a li Be prezintA astfel de .. dovezi".

Primul exemplu Be referii.la adaptarea la mediu a unor plante de Coada IiJOrioelului. traneportate de om

84

ION VI.ADVcA

<lin regiunile Inalte ale muntilor pe malul oceanului. Se oonfundA adaptarea la mediu ou evclutia.

Al doilea exemplu se retera In fiuturii albi ~i negri <lin speoia Biston betuleria. La Inoeputul secolului al XIX·lea populatiile ereu aloatuite <lin exernplare albe ~i negre ... In oursul secolului al XIX-lea, numarul exemplarelor negre a crescut masiv" ([559), p.151), acestea "fiind mai greu desooperite ~i de aoeea mai pupn nimioite de pasarile ineeotivore pe fondul negru oenueiu ou care sa oonfundau. Dimpotriva, exemplarele de culoare deBChistl sunt mal usor desooperite de pas8rile insectivore". ([559), p.151)

Dar aoea.sta nu este 0 evolujie. 01 0 modificare a prooentsjului populaped. Este un exemplu de saleetie.

Exemplarele negra au devenit mai numeroase. dar nu au .. evolunt" <lin oele albe, fiindcll existsu ~i mal tnainte, tmpreuna cu cele albe. Nu eetetam la aparitia unei speeil noi.

Al trailea exemplu: .. In experiente de laborator eu populatu de microorgrullsme ¢ de drosollle (museuli~e de otet, n.n.) a-au obtinut translormilri ireversibile ale fondului genetio al speoillor prin actiunca unor aubatante ohi.nrlce mutagene IJi a radiatiilor (raze X, raze ultraviolete eto.)" ([559), p.151). Prin astrel de mutatit geneticc artificiale a-au obttrurt embrioni fArA oap ¢ torace. inseota ell aripi curbate Ball pres rnioi, exemplare fArA. oehi, sau bolnave de cancer ([228), [229D. Accste aspeete nu amelioreeza speoia; nu pot fi oonsiderate example de evolutie, ci de distrugcre.

Existl!., tntr-adevar, cazuri lcarte rare de tmbunatI!.\ire pe cale artifieiall!. a unor aspeete in oadrul unei specti. Este vorba de ameliorarea plantelor.

S·a obtinut, de exemplu, 0 produope mal mare de semmte ... lnsl!. productia mare de semmje nu este In mod inevitsbil ecbivalentl!. cu utilitatea agronomiea. Unele <lin aceste genotipuri Bunt foarte inalte ~i astfel ele nu aunt potrivite pentru cultura in camp: altele Bunt foarte tardive" ([238), p.252). In plus,

Mit: DICTJOSAR DE APoLOCE!l'ICA OnTODOxA 8S

apare efectul foarte limitant al pleiotropiei: doua caractere oontrolate de aeeeast genA. "DacA un oaracter specifio al unei culturi este de interes pentru scopuri de ameliorare, aoesta este tnsotit, in cele mai multe cazuri, de una sau mai multe oara.cteristici negative" ([238). p.256), care reduc valoarea rnutantului.

Mulp biologi atei oonfundA evolupa cu ameliorarea. Unui astlel de biolog, Cuviosul Paisie Aghioritul i-a spus: "lneet-ineet ou ingrijirea: ou ea fasolea va deveni 0 fa801e mai bunA, vAnAta 0 vAnlitA mai bunli' ([54], p.276); adieli ameliorarea se plistreazli In cadrul speciei, nu duce la aparipa unei specii noi.

Chiar .p. evoluponi"tii reounoso astA2i faptul eli .organismele dintr-o specie nu Be reproduo deoat In oadrul speciei' ([559], p.188). Iar dacli se obpne pe cale artificialli 0 arnesteoare a speciilor, "hibrizii sunt sterili" ([559), p.4), deci noua specie dispare, prin Iipsa de urmaet.

EVOLUTIONISMUL

EvolulionisInul eate doctrina conrorrn careta toate specii1e biologice derivli unele din altele, avlind un strlunol!l comun.

Evoluponismul ate1st

Evoluponisrnul ateist este 0 varisntli a evolutionismului care presupune cA tran&fonnarea speciilor are 0 oauea naturalA..

Urill evolutioni"ti Incearcli sIi inoludli aceasta dootrinli In nlndul "tiintelor biologice, allituri de anatornie, fiziologie, genetieli, embriologie etc.

Alp evoluponi"ti recunoso faptul eli este dear 0 doctrina.: "evolu ticruem - doctrina conrcrm carete speciile biologice dcrivli uncle din altele prin transfermare naturalli". ([175], p.121)

Dacli ar fi 0 "tiintli, evolutionismul ar avee un obieot de studiu. Acest obiect ar putea fi evclutta,

IONVL'l.DlTA

titwl1 ea tu' exista. dovadA a existentm .. dcveet'' sunt. false.

Anatomia studiam alcatuITea viej.uitoarejor F:V1' dent. ~tuirea. exlsta. Fiziologm studiaza functlo naraa organismelor vii. Evident. organism.e1e vii funcp.onoazA. Geoettoe. stud.iaz§. ereditatea tji variaba litatea organismelor. ~ eceeee doUi\ aepeote aunt ..ale.

Dar evolutiA nu a foat doveditA, in oiuda etortur:ilor depuse timp de mal mult de un eeccl.

Este 0 grava. eroare de logicA a oonstru:i 0 ,tllntA f'il:rA Q dovedi. ell obiectul ei de studiu ecdsta,

Evo1utlonlsmul_

EvolutJonimnul teist eete eresaa care a.firIna oj.

Dumnezeu 8. creat deer organ:isme primitive {bacterii) ,i ell eoestee eu cvoluat pA.nA la malmU!A ,10m.

Sa a.finrni, de exernphr, cA Dunmezeu ar fi pus un eunet. de om tntr-un descendent al unet matmuje §i eli nstfel a foat creat primul om. AtirmatJQ este in oontradlctle gravA cu Sfit.nro Scrlptul'A ¢ ow ecriertle Sfintilor Parinp.

Cuviosul Paisie Aghioritul AratA. 0 oonsoo1ntA gravA.. a acestet erezti: "DacA te giindetJti cA. Hristoa g.s. nAscut din om. din Ma.ioa. Domnului! Adioo strA.tna}Ullui Hristos a toet maimuta.? Ce blasfemiet"

«54]. p. 276). •

Exist:A azi 0 variantA nurl subtila. ¥i mai per-leulOBS4 a evoluPonismului wist. gU9tinAtorll ei. constetAnd opozipa Bisericii, tnceeroa sA moouleae cvcluticnismul. renWlttmd 1a ipoteza transformliru rnmrnupei In om (din doctrina evolujionistiJ. clasica) El spun ca Dutnnezeu a creee pe om. dar nu a ereet fill oeretarte vietuit:oa.n;l, ci doar bacterii cere au evoluat pAnA la maimuta

Contradiopa au tnvApttura Bisericii Or-todoxe eate evidentA. Ea eete OOll8tatatA au Uljttrin¢ de COl ee cunoeo SfAnta. Scriptum ,I. smerila Sfintilor Paruiu.

MIC IlICTIIlN"-K IlE""IlI.Il(~~:I'I{~' IlKTllllllX."- 87

Dar tnultJ- oameni nu Cun090 lnvi\.tatura ortodoxl'i ~n mel nu au 0 pregAtire ~ttintirl.oA rtguroasa. De acoca sunt tentati sa acoopte erezia.

Aoeeeta eeeste I'noe parte din ~ actuaJA New Age core tnooerOO. emeetecarea religiikrr puntru a forma. 0 ,;religie universa.lA." atilt de diluatA. incmt eA ee pctetveeece a.ooeptabU cu IJtiinta ateistA. Sa urmareste eerageree tuturor tntr-o struotura. mondialA.

Prin rBptul oA HautlOaIJt0 ClA Dumnezcu a creet pe om, ooeastA vat'ia.ntA pare ma.i PUtm a.greaivQ. dooM prima. varianlA a evoluPoni9mului teist (care 8Wipne transtormeree maimutei tn om). Dar perioolul este aaouna. Daca am aooepta evolupa de la becterie 1a ma.imutA (din coneteereeee morfologioo). am fi nevoit:i sa aooopUi.m npoi ii evolupa de 1a maimutA la om din aoe1e9fi cenetderenee. DacA am aooepta. na. pe~ e-au transformat In broeete (aaeminarea fiind totu¢ micll), am fi nevoit:i sA acoeptAm ¢ transformarea metmujet in DIU (eeemaeacee morfologi¢6 flind ma.i mare ca in primul ca.z).

o pregAtire liftiintific6 riguroasA eete suficientA peneru a t"espinge evoluponismul a:.teiat. Ounoaseerea temeinica a scrierilor Sfintilor PArinti esse neoesere pentru ocmbateree evoluponismului tedst,

FOSILELE

a foeilA eete un rest uJ. unel plante S9.U animal In straturile de roce scdrmentara.

FO$ilele sunt utnracte de evoluponi.Jti pentru a udovedi" ovolutm epee.nor. Prooedeul esee unni:\tol'ul:

• 96 porneste dEl In. ipoteee evoJupel specii10r ~i ae dateazA roette rn care iii au desooperit fosUele respective. atribuind roou vareta presupusA. a fosileL

. sa obpnc astfel 0 HfU-luVa. fosiliera" care Be educe drept argument pent.ru ipots-za evolupei speciilor.

Eroerea este tnen evidenta. Be folosefte un rapo. nament circula.r (cere vicms)

88

IONVLADUCA

Mulp evoluponiVti nu reounoso aoeasta, epunand ca au folosit alte metode de datare. Afirrnatta lor prinde foarte user la oamenii oare au 0 pregatire ~tiintifioa superficialA.

Din istoria vtiintei sa o~ InsA ca scam geocronologicii. (pentru masurarea timpului geologic) s-a realizat pe baza fosile1or. Exista oameni de vtiintii. oare reounoeo aceasta: .. Pe baza cunoaeterii fosilelor s-a ajuns la scara geocronologica (cu ere, perioade, etaje, eto.)"·([164)). Ava eate serie 'Ii In Atlasul zoologic: "Cu ajutorul unor fosile Be poate detennina varate relativA a straturilor." ([200], p.7)

GENELE

Gena este un segment de ADN care contine informapa neceeare sintezei unui !ant de aminoacizi (catena polipeptidica, proteinii. sau !ant al unei protoine).

Gena este aloi!.tuita dintr-o secventa de codoni care oodifioa aminoacizi. Ordinea codonilor determina ordinea aminoacizilor In !ant.

Codonul este 0 seoventa de trei nuoleotide oare semnitica un aminoacid. Corespondents codon-aminoacid se realizea.za. pe paza codului genetio. De exemplu GCA codifica aminoacidul alanina (Ala); CCA codinca glicinii. (Gly); TIT oodifica lisinii. (Lys). Astfel, secvenja

GCA CCA TIT TIT

Detennina succestunea de anllnoacizi:

Ala·Gly-Lys-Lys

Ordinea aminoacizi1or este foarte importanta. lnlocuirea unui aminoacid ou altul poate modifica proprietattle proteinei respective. Informapa insorisA codificat in genii. determinA ordinea aminoacizilor. Biologia ateista nu poate explioa originea informapei deoareoe nu admite existents Crestorului.

Mlc DtCTIONAR DE APOLOOETlcA oaroooxx 89

Fiecare genA oontine Inforrnatia pentru un anumit lant de aminoaoizi important pentru organism. De exemplu, exista 0 genA pentru glucagon (29 aminoacizr), doua gene pentru cele doua catene ale hemoglobinei A (catena a cu 141 aminoacizi, catena p au 146 aminoaoizi) etc. Somatostatina este un hormon care intervine in reglarea procesului de crestere. Glucagonul este un hormon care determinA cresterea glicemiei. Hemoglobina traneportll oxigenul de la pill· man.i ls teeuturi "i dioxidul de carbon de ls lesuturi ls plilmani. Este oa .,; oum ADN-ul care eontine genele pentru aceste proteine ar "ti oj). este neceeara reglsrea orevterii organismului, menpnerea glicemlei Vi traneportarea oxigenului Vi dioxidului de carbon Intra plilmani .,; tesuturi. Evident, nu ADN-ul VUe aceasta, oi Creatorul organismului.

Ajungem Vi In aeest caz ls conoluzia savantului Nicolae Paulescu: .,Ideea de Dunmezeu este 0 notiune fundamen talil, film de care "tiinta cade In absurd".

HORMONn VEGETAL!

Hormonii vegetali Bunt substante care intervin In reglarea unor procese din organiamele vegetale.

Auxins este un hermon vegetal ou funope importantll In stimularea .,; regiarea prooeeului de orestere ls plante. Auxina este sintetizata mai ales In frunze .,; In regiunile meristematice (de orestere) din vilrful tulpinilor, ramurilor ~i rndilcinilor.

In planta oiroula Intr-o formj). Inacnva legatll de proteine. Ajunsil ls meristeme este activata prin decuplarea de proteinA.

Favorizeazi!. extensibilitatea peretelui oelular, create permeabilitatea membranelor celulare pentru api)., intensitioj). sinteza unor enzime necesare respirapei (oitrictrasintetaza. peroxidaza. invertaza. fosfataza), stimuleaza prooesul de rotoeinteza, stimufeaza sin-

90

IosVLAoUCA

teza ARNm. pe care se sintetizeaza proteinele necesare extensibilitAp.;. peretelui celulax.

Fluxul de auxintt. de la mugureie apical (din varf) are aojiune inhibitoare asupra cresterti mugurilor lao terali. lniAturarea mugureiui apical suprima dominapa apioala ~ fieoare mugur lateral eresta rormand eate 0 ramurA. ([173). p.61)

ApJicape apologeUoa

Auxina a fost izolatA de F. KI:Ige1, abia in anul 1935. In secolul al XIX-lea domina 0 viziunc aimplistA asupra oresterii plantelor. Nu erau ounoscuti hormonii vegetali. Evolutio~tii studiau doar aspeotele geometrioe, exterioare. Realitatea eate mult mai eomplexa. "Auxina actioneaaa in complex eu alii hermoni vegetali naturali de crestere (gibereline, citoohinine, etc.), intre oare trebuie sA existe un anurnit raport preois" ([173), p.61). Totul apare proieetat In cele mai mioi amAnunte.

Efeotele auxinei Bunt in ooncordanta uncle eu altele: auxina atimuleaza sinteza ARNm po care se sintetizeazll proteinele necesare extensibilitatii peretelui celular OR IP cum ar ounoaste ca pentru orestere este necesarA sinteza proteioA .p 08. aceastA sintezA. Be realizeazll prin intennediul ARNm; atimuleazll rotosinteza pentru cA este neoesarlL mai multA energie in prooesul de crestere: intensifioA. sinteza unor enatme necesare respiratiei ca liIi oum ar ounoaste neoesarul respirator creaeut In timpul creeterii. preourn ~ enzimele care intervin.

MinunatA este ~ rAnd.uisla inactiWrii auxinei. Daca auxina ax oircula liber~ In plantA, ax determina oresterea tuturor zonelor. Planta inBa, trebuie sA. oreascA. mai intens In anumite regiuni. pentru formarea unor atruoturi anatornioe (tulpinA, rlidAcinA, ramuri). De aceea, auxina se inactiveazA prin cuplare ou 0 proteina. Ea oircula in plantA Bub aceastA fo~ inaotiva. AjunM la meristeme (la tesuturile randuite pentru orestere), eate actfvetn prin decuplarea de proteinA.

MIc DICTIONAR DB A.PoLOG~·rIcA ORTOOOxA 91

Tot pentru pQstrarea bunei rimduieli de orestere, fluxul de auxina de la mugurele din vj).rf are actiune inhibitoare asupra orosterti mugurilor Iaterali.

HRANA

.. Hrana vegetalA eate rea mai bunS. pentru neveitori. Ea mfierbanta eel mai pujtn ailngele, Ingroa"i). eel mai putin trupul; vaporii "i gazele ce iau nastare din ea ~i se urea la ereier au cea mai micA lnrlLurire asupra lui; In fine, ea este oes mai silnj).toaBA dat fiind oil stimuleazi). In eea mai mtoa mAsurlL producerea de mucus in atomac. Din aceate prioim. ea Inlesneste omului pastrarea ouri).pei '!Ii trezvlei mintii, Jar stapanirea aoesteia asupra Intregii aloiltuiri a omului se IntilreVte. [ ... ]

Carnea tngroaaa trupul grozav, prioinuindu-i 0 deosebita tngreunare: vaporii "i gazele ei ingreuneazd foarte tare oreierul, Din aceastA. pricinA ea nu e tntrebuintati). nioideoum de oatre monahi. [ ... ]

Noi ne ferim de foloairea cA.rnii nu pentru ell am soootit-o neeurata, oi pentru eA ea ingreuneazA. foarte mult Intreaga noastra alcatuire, impiedioilnd sporirea duhovnioeasoa." (Sf. Ignatie Briancianinov, [25], p.143·144)

Monahii rnilnilnci). InBA peste, oua, brtmzA, Iapte.

In zilele de post mananoa doar hranIi. vegetala .

• Alimentatia moderna a adus 0 serie de menta1i· tilp aberante oare, tmpreuna au sistemele netiziologi· ee de orestere a animaielor Vi de oultivare a pJantelor devin tot mai mult oauzele unor grave imboln9.viri. Iatil oateva exemple:

- folosirea exoeai vA a conservArii prin frig (congelarea);

. prepararea aofiattcatn, greu tolerata de tubul digestiv (fierberi sub presiune, priljeli, ooagulilri

92

IONVLAoucA

ohimioe ale brAnzeturilor. maioneze, budinci, oreme, Inghetate, supe instant, lapte prat) eto.;

- folosirea pe soarA iarga a unor produse care nu au existat In iator'ia naturall!. a alimentap.ei: zahar-, margarinA, ulei rafinat. alimente deshidratate, etc.;

- sArAcia de pigmenti vegetali;

- Inlocuirea alimentelor tari eu alimente rnoi;

- renuntarea la alimente orude;

- folosirea abuzivli a oArnii, grAsimilor, alimente-

lor excitante;

- sourtarea nepermisA a alIipta.rii naturale a BUgarului;

- slirAcia de fibre alimentare (celulozli, hemieelulozli, pectinal;

- !ipsa convingerilor .p. a practicii legate de postul alimentar;

- folosirea apei de retea bogata In olor Vi fiuor ~i folosirea abuzivli a b1iuturilor rIicoritoare mult ohimizate;

- poluarea alimentelor ou insecticide, ln~liminte ohimice '!Ii diverse Bub stante ame!ioratoare de gust, ouloare, miros." [~l, p.211)

Mierea de albine a fost 1nlocuitA. cu zahArul raft· nat '!Ii cu Indulcitori artificiali; uleiul obttnut prin presare la rece a fost Inlocuit ou ulei rafinat: pliinea integralli, ou pliine albli; fruetele proaspete. eu fructe deshidratate; grAsimile vegetale naturale, eu margarine; ciorba de legume. cu supa instan t (pr'af ou aroma '!Ii eoloranti),

Cuvioasa Maria Egipteanoa a luat de ill Sfi!.ntul ZOsima numai putinli Unte ou degetul ~i a zis: "imi e de ajuns aceasta, eu harullui Dunmezeu" ,

ftHarul ne &jutS. sA mAnoAm pujan, demonii insA ne imping sli mlinclim mult .p. sA ne procurfun mlincIiruri eliutate. [.,,]

Noi monahii trebui.e sa ne uscam tr-upur-ile. en in ele sa. nu mai. fie niri. 0 miseare care alL tulbure

MIC DtCTIONAH. om APoLOGBn'lCA ORTQooxA 93

rugaoiunea. Un trup sAtul este 0 piediot!. pentru rugl'lciunea ourata. [ ... ] Pe de alt!!. parte, trebuie postit eu masura. ea trupul st!. nu al!!.beasot!. !nainte de vreme ci st!. ramana tn stare sa·~ faea aseultarea. ( ... ]

Masura 1nfrB.nii.rii trebuie sA fie aceea oa dupa masa st!. mai sirntim dorinta de a ne ruga." (Guv. Siluan Athonitul, [66], p.88, 209)

EUTANASIA

"Aotivitate oonstand In pregAtirea unei IDOI1i fArA Buferintt!. unui bolnav atins de 0 boalii. incurabil!!., care antreneazA dureri insuportabile." (definipa Dictiona· rului de Mediein!!. Larousse, (165D

In sens medical se ounoso doua tipuri de eutanasie:

. pas!va, oAnd doctor-ul decupleaza bolnavul de la aparat vi·llasa sA moara;

. activa, In care dootorul, la cererea bolnavului, ti face 0 injeope care produce 0 moarte rapid!!. Vi uvoarn .

.. ExiBtA risoul ca prin aoeastA metoda. sa. Be instituponalizeae sinueiderea... Omul modern, In campania lui de cdificare a unei lumi perfecte, Be Ioveste de boal!!., de eurerinta. de neputinta ~ moarte. [ ... ]

Aparent paradoxal, boala, suferlnta aducatoare de moarte liIi moartea Bunt singurele f}8l1Se de trezire la viat!!. pentru ernul modern. Gii.ndul la moarte, eonvtiinta finitudinii dau un alt sens vietti, valorizeazA fiecare olipa oa unica, responsabilizeazii. tmirea ~ aceasta mai ales in perspectiva vietti de dinoolo.

Eutanasia ca sinucidere institutionalizat!!. maroheaza ultima infmngere pe care omul modern 0 mal peate suferi In rata disvolului. Este refuzul mAinii intinse de Dumnezeu omului prin Inoercarea Buferintei In perspectiva mortti." ([149])

Cei oare austin eutanasia vorbeso de ,,0 moarte derrma" - tcrmubu-e neortodoxA.

94

lox VL.AnucA

.Atentie! Vorbim !n societates actuala despre 0 «moerte dernna •• nu despre .sfAr\lit ereetdnesc, fara durer-e. In pace ~i raspuna bun la !nfrioo~ata Judecata •• dupA. oum se roaga Biserica noastrA. la fiecare Sfii.ntii. Liturghie." (IPS Hristodoulos. Arhiepisoop al Atenei. Primat al Grooiei. [139]. p_ 121)

HOMEOPATIA

Hmneopatia este 0 metodA. de tratarnent care oonstii. din adrninistrarea unor doze foarte mioi (infinitezimale) de substantA medicamentoaaa, pe baza principiului similltudinti.

Principiul similltudinti a.firmA ca vindecarea Be poate obtine prin adrninistrarea unor doze !nfinitezimale din substanja ce provoaea la ornul BAnAtOB. In doze marl. aceleasi simptome pe care le prezintA bolnavul. [192])

Se spune 08. primul care a folosit doze inrinitezimale In medicinii. a fost medioul chinez Hun Tuo (141-203). care era speciaaet !n acupunotura. Fondatorul hcmeopattei eate lnsA. Samuel Hahriernann (1755-1843). ([192]. [319])

DiluPiJe homeopatice se o.btin pornindu-se do la 0 tinotura. DiluPiJe centezimale Be obj.in aatfol: Be amestecii. 0 picatura de tmotura vi 99 de picaturt de aloooi. Se agitii. flaoonul. Aoeasta estc prima dilu\ie centeziInalA.. Be ia 0 picA-turA din eceet nmcatce !iii se adauga 99 de picaturi de aleool. Se aglt" flaconul. Aceasta este a doua dilutie oentezimuta. Sc ponte ajunge pAllA la a 30-a dilutie centezimalA.

Interesant eate faptul ca. .. agitarea este acpunea obligatorie, oonseoutivA. diluArii, tn vedcrca obtinerti unei dilutii. Ansamblul dilua.re-agitaro poar-ta nurnele de dinamizare. Agitaren Be face. dupa irrdioat iile rA.Inase de 1a Hahnemann. de 100 de or-i, prin lovirea ~n flaoonuluide un substrat ferm" ([lU2]. p.12). Fii.rA dinamizare, dilupa nu are efect. Aoeneta erata

Mrc DIC'l'IONAR DE APOLOQETlCA OnTODClxA 95

em In remediul homeopatic intervine 0 oomponenta energeticll. importantA.

Aspectul energetic se constatA ~i din faptul em un remediu homeopatic nu se adreseazA. unei anurnite boli, ci unui anumit bolnav, cu ea.racteriBtiei PSihOBOmatice bine definite. AJegerea remediului sa face ~i In runctte de oontinutul viselor.

Aspectul duhovnkleac

Nu se ounosc Irnplioajdile duhovni~tl ale trstamentului homeopatic.

INFORMA'f1A

1. Intormatta este capacitatea unui mesaj de a tnlAtura 0 nedeterminare atunei oand este descitrat .

.. lntre Inforrnatie ¢ nedeterminare existA 0 legatura atransa, informapa dovedindu-se a fi intormape in adevaratul sens al ouvantului atunci ¢ numai atunci oand ea InlAturil. 0 anumitA nedeterminare. Cu cAt nedeterminarea de la Inceputul experimentului este mai :mare, cu atat este mai mare intorrnatia oc se objine dupll. ercctuaree experimentului." ([439]. p.13).

De exemplu. stim em 0 urnIl. oonjme door douli bile albe (f"ril all" bile). Dacli oineva ne spune em s-a oxtras (aau se va ext.rage) 0 bilA albA, nu ne dA nici 0 Intormape retcritoare ill ouloarea bilei. :;ltlam oli bila extrasA e alba. Bo tranemite un mesaj dar nu primiIn inrormatie. Extrugorcu unei bile albe este un eveniment sigur. iar Inforrnntia datA de un eveniment sigur este zero.

Sli presupunem ucum em urns eonpne 0 billi alba ~i una neagrli (flil'lI ultc bile). Daca. oineva ne spune em bila extraea este albA. nc dB. 0 informap.e, deoarece ne spune oeva oe nu curicateam. Inipal exista 0 nedeterminare: ee va extr-nge 0 bilA alba sau 0 billi naagra. Iriforrnatfa primitA tnlatura aceaatA determinare. $tim acum oa bila tlxtmsll e alba.

96

lONVLADucA

ConsiderA.rn acum 0 urnA cu 20 de bile numerotate 1. 2 •...• 20. Nedeterminarea este mult mai mare:

Be poate extrage sau bila 1. sau bila 2 .... BaU bila 20. Daca cineva ne spune ell s-a extras bila 15, ne dA 0 informa~ie mare. prin InlAturarea aoelei mati nedeter· minari ini~e.

Apllcatie apologeti<lA

Sinteza proteinelor in organismele vii Be realizeszli pe baza informapei genetieli din ADN. Codificlind 20 de aminoacizi. ADN'ul of em 0 mare informajfe, deoarece InlIiturli 0 mare nedeterminare.

2. In aceastA lurne informapa Be plistreazA pe un suport material. dar are 0 anumitli independenja. De exemplu, ace~i text poate fi copiat de pe 0 hArtie pe alta. fArIi BIi·1ji achimbe tntelesut. Suportul s-a sohtmbat dar iriforrna.tia a rIimas aceeaai. Ea eate in variabilli.

In qliintli eate recunoscut faptul eli _informa~ia este IndependentA de energia oonsumatA pentru transmiterea ei, ea nvand un anumit oaraoter Bpecific.· ([264]. p.90)

Savantul american Norbert Wienner spunea ca inrormapa nu e nici materie (substanta. n.n.). nici energie. ([439]. p.7)

PrelulUn din [439] doua example:

- proreaorul nu pierde informatiile pe care Ie preda elevilor BW;

- profescrui poate preda aceeast Ieotie vorbind mai tare sau mai Incet (sutioiont pentru a fi auzit).

Primul exemplu aratA en informatia nu se BUpUne unei legi de oonservare, 8.!J& cum se supune materia. Al doilea exemplu aratA eli. de'i'i transmiterea unei informatii presupune existenta unui minim de energie. informapa nu depinde de valoarea energiei.

MIC DIC'fIONAH. IJIll Al-'Ot,ool'.:ncA ORTODOXA 97

Apllcatie apologeticA

Din oele prezentnte reaulta en. in!ormapa nu se reduce nici In eubetarnn. aid 1£1 energie, nici la ansamblul lor; deci nu se reduce 1£1 materie, cum grel7it oonsidemu materiahetii.

In prazent, in ~tiin\iI se oonsideril eil intormapa este .a treia entitate fundamentalA", ImpreunA cu substanta vi energia. 0 cercetare mai riguroasil ar trebui chiar BA punA intOrmBpa pe prlmul loc, deoa.rece substanta vi ensrgia prez!ntil aspecte Informajaonale.

o paginA scrisil nu se reduce la ansamblul for· mat din hATtie 'iii cernealA. Conpnutul scrierii nu este determinat nici de energia folositil pentru scriere.

Biologii au studiat ADN·ul (suport material) dar nu au reU'i'it BA explice de unde provine intormapa inserisil in ADN.

3. Pentru rea1izarea unui pahar de sticlil este nocesaril 0 intormape reteritoare Ie forma. Prin spargerea paharului (in urma unui evenlment intAmpliltor) se pier-de tocrnai aoeastA informape. Topind cioburile obtmem un .. bloo" de atiola, nu un pahar.

Evenimente1e naturale, intAmpliltoare duc la mloscrerea informa~iei. Prin fenomene intAmpliltoare nu Be poate explica transfonnarea cioburilor in pahar.

Apllcatie apologeticA

Matematicianul si gcneticianul Marcel Paul SchUtzenbergor, specialist in teorta informap.ei, folo· BeljIte exemplul unui aparst electric. Un asttel de aparst nu este 0 aimpla oolecp.e de piese, ci este 0 im.binare realizatl\, confonn unui proiect, deci unei intormap.; existente mainte de aparat. Dar un ochi are 0 structure mult msi compiexa decAt un aparat electric realizat de orn, Pentru obtinerea unui ochi este necesaril rnar multil intormap.e ([544D. Biologii

98

IONVLADucA

atei nu pot explica Bursa acestei inrormatu, deoarece ei nu reCUnOBC existenta Creatorului.

LOGICA

Logica este ~tiin~ care studiazli formele sub care se prezintA oonpnutul grutdirii ~i legile de a cIiror respeetare depinde eorectitudinea grutdirii.

Conpnutul grutdirii se prezintA sub mai multe forme: notiunt, prcpozip.i. predicate. inferen~. opemp.i.

Notiunea

Nojiunea este forma care reprezintA 0 clasli de elemente. De exemplu: notiunea de om, notiunea de plantA.

Numele este forma lingvisticii a nop.unli. De exemplu: om, plantA.

Ansamblul format dintr-o nojiune ~i numele ei constituie un tannen. Folosirea aoeluiasi nume pentru notiuni difcrito poate duce la erori de gAndire. De exemplu. In biologia ateistA se spune eli "amfibienli se tnmulteso prin ouli. iar reptilele se tnrnulteec tot prin oua".

Se folose'i'te numele de "ou" pentru doua notiuni distinete: oul de amfibian ~i oul de reptils:

Elevii rAmAn eu iInP~Bia on tnmultirea prin QuA este un element de asemAnare intre amfibieni !iii reptile. Profesorii atei tncearca sil·i oonvinga pe elevi eli reptilele au evoluat din amfibieni. In realitate. amfibianti se tnmuljeso prin ouli de amfibieni. iar reptilele prin oua de reptile. Oul de amfibian are Inveli'i' memo branes ljIi se depune In apli. Oul de reptilli are inveli'i' tare (coajli) ~ se depune pe uscat. Dintr-un ou de amfibisn iese un pui de amfibisn de aoeea.p specie; dintr-un ou de reptilli iese un pui de reptilli de aoeeaet specie.

Mil..' D1L'10NAH DE APoLOOETICA ORTOOOxA 99

Definitia

Definipa este 0 operatia de precizare a unei nojtuni. In biologia ateistA exista multe definitii grestte. De exemplu, se define~te ADN·uI ca depozitar aI tntregii informatii despre struetura 'li runotionarea unui organism viu. In realitate, ADN·uI contine doar 0 parte din informatie (cea neoesara sintezei prcteinelor). o alta parte a informatiei se am in matricea cnergoinformap.onalA.

o altA det'inip.e gre§litA eete cea B .. evclujdei". Se spune elL evolupa animalelor eate dezvoltarea treptatA a animalelor. Biologii atei folosesc in manuale aceastA definitie pentru ca elevii 8lL accepte ideea de evolutie. In cursurile universitare se detine~te evolupa ea fiind transformarea specillor din specii inferioare in specii superioare ... Transformarea speciilor" este mai greu de acceptat deoat "dezvoltarea". De aoeea, la inceput, biologii atei foloseso termenul "dezvoltarea" .

Clasificarea

Clasificarea este operataa logiclL prin care notfuni. rnai pujin generale sunt grupate in nojiuni rnai generale, in baza anumitor aspecte. Prin BCeastA operatie se poata pierde legatura cu situap.a reaIA. Be lucreazA cu nojiuni generale care nu reprezintA obieote reale, De exemplu, in blologia ateistA se spune elL fioarea este 0 frunzi\ metamorfozatlL (modificatA).

"F1oare" ~i "frunz(," sunt nottunt fcarte generale.

Se deseneazl\ schematic transformarea frunzei in fioare in ~a fel tnont elevii slL aooepte idees transfermarti, Biologii atci ar trcbui slL explice cum frunza de trandafir s-a trnnsformat in floare de trandafir. cum frunza de go.roafA e-n transtonnat in fioare de garcafa eto.

NeacceptAnd faptul oa Dumnezeu a creat fiorile, biologll atei ee st.raduioso sa explice transfonnarea frunzelor in Dorio

100

IONVLADucA

Un alt exemplu eate eel al ornitorincului, animal care depune ouA (ea reptilele), dar naste pui vii pe eare ii hrime~te eu lapte (ea mamiferele). Nu poate fi elaBifieat nici In randul reptilelor, nici In randul mamifereJor. No~unile generale de "reptilA" ~i "mamifer" aunt limitate ~i lnBuficiente.

Propozi~

Propozttfile aunt onunturt referitoare la nottuni. o propozitie poate fi BaU adeviiratli, BaU falsA.

Da.ca 0 propozipe p este adeviiratA, valoarea ei de adevar eate vIP) - 1.

Daoa 0 propoztue q eate falsA, valoarea ei de adevar eate v(q) - O.

Fie p 0 propozijie oarecare. Negapa propozitiei p eate propoeitia "non p" (notatli 1 p), care eate falaa oand p este adevarata, 'iii eate adevAl'atA cand peate fald.

TabeluJ 2

Fie p, q douli propozipi oarecare.

Conjunctia lor eate propozipa "p ~i q", eare ee noteaza pxq, AceastA propozttie eate adevarata doar oand ambele propozitii aunt adevArate.

Tabelul3

vIp) v(q) V(pAq)
0 0 0
0 I 0
1 0 0
1 1 1 MIC DIC'flONAA DE APoLCX;gl'lCA Oaronoxg 101

Disjunctia propczitiilor P. q este propozitia .. p BaU q", care se noteazA. pvq. Aceeata propozijie cste adevlU'atli oand eel pu~ una din eele doua propozipii este adevarata,

Tabelul4

"(p) v(q) v(pvq)
0 0 0
0 1 1
I 0 1
I I I Fie P. q doua propozitii obtinute din acelea¢ propozi~ a, ....... prin apliearea operatiilor 1 • A. v (de un numlir finU de ori). Spunem cli peate echivalentli cu q ~i scriem peq sau p<">q. dacA V(P)-v(q). orieare ar fi valorile v(al). v("') .... ale propozitiilor componente.

Spunem eli 0 proprietate p este oonditie suficientIi pentru 0 proprietate q. daoa din faptul eli p este adevarata rezultli eli ~ q este adovarata.

Spunem ca p este neoesara pentru q. dacA din faptul eli q eate adevliratli rezultli eli ~ P este adovliratli.

Referitor la aceste notiunl, in biologis ateiBtIi existA multe erori. De exemplu, daea mutatia unei gene duoe la dtsperitfe ochiului. Be obtine conoluzia gre'i'itli eli gena respeotiva este Buti.cientli pentru oonstruotia oohiului. In ree.litate. este neoesara, dar nu sutieientA. Presupunem co. un om serle un text pe 0 hArtie cu ejutorul unui craton. Da.cA. vaxful creionului Be rupe. textul nu mai apare, Existents. vlirfului oreionului este 0 eondltie necesara pentru aparipa textului; dar oondipa nu csto suficientli. Existents. vIirfului nu este sutieientA pentru aparipa textului. Trebuie ca omul sa aerie ell creionul; doar atunci apare textul.

PBihologia ateista conaidera eli sediul vll.zului este in ereier. De aceea se afirmlt. eA. integritatea runotionalA a aparatului vizual (ochi. fibre de condueere.

102

IONVr.AnucA

zona vizuala din creier) ar fi 0 oonditie BuficientA pentru a vedea. In renlitate. orice experiment (la animal) 'iii orioe observapo (Is om) aratA elL aoeaeta Integrttato a structurilor materiale este necesara; nu arata cA este sutioienta, 0 leziune a zonoi vizuale din creier produce orbire. RezultA ca zona este neoesara. Nu rezultA suficienta.

Din invlitlitura ortodoxli cunoastem eli vlizul este o funcp.e a sufletului; creierul este doar un intermecliar. Dacli intermecliarul Be defecteaza, vlizul dispare. Intermecliarul (creierul) eate neoesar. Nu rezultA eli eete suficient. Aoeste ccnstatAri ale disparipei vederii nu pet dovedi eli nu existA Buflet.

TabelulS.

p q lq lp p-->q 1 q __'l P
0 0 1 I I 1
0 1 0 I I I
I 0 I . 0 0 0
I I 0 0 1 I Presupunem eli 0 CQPdipe q este neoesara pentru p. Nelndeplinirea ccndipei q implicli neindoplinirea lui p. Dacli intermediarul este Iezat, vlizul dispare. Intermecliarul (creierul) este neoesar pentru a vedea. Nu rezultA eli este suficient,

PrinclpWe logloii

PrinclplulldentitAtll cere ca In t.impul unui rationament, obiectul gAndirii sa rn.rrulnlt. ecetasi.

Nerespectarea acestui principiu ducc la crori grave. De exempju. In manualul de aet.ronornic perrtr-u elasa a XII·a [554] Be afirmA: "A~czt\nd Pnrnant.ul in rAndul planetelor. Copernic stideBzA uutorituteu Biaericii. inlIiturAnd existenta deosebirii dintro eparnanteece I}i _ceresc·". Eroarea consta. in tolosireu gre~itA B