MINISTERUL EDUCAIEI I TINERETULUI

AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

tefra Maxim

Justiia restaurativ concept i evoluie

Profesor:

Daniel Martin,doctor n drept

Autor:

tefra Maxim,anu II,GR. 210

2012

1
 CUPRINS

INTRODUCERE...........................................................................................
............................3

CAPITOLUL I.Consideraii generale privind justiia

restaurativ...........................................4

CAPITOLUL II.Reglementarea justiiei restaurative pe plan

internaional..............................8

CAPITOLUL III.Medierea ca element de baz a conceptului de justiie restaurativ........11

CAPITOLUL IV. Programe de justiie restaurativ n Statele Unite...................................14

4.1Intruducerea.......................................................................................
...............14

4.2 Programe i organisme specifice de justiie

restaurativ.................................15

4.2.1 Reparaa.........................................................................................................15

4.2.2
Medierea..........................................................................................................16

4.2.3 Cercurile de verdict (Sentencing circles)........................................................18

4.2.4 Conferina familial (Family group conferencing)..........................................19

4.2.5 Panelurile de discuii privind impactul infraciunii asupra victimelor

(Victim ImpactPanels)..........................................................................................................20

4.2.6 Consiliul de reparaie a efectelor infraciunii asupra comunitii

(Community Reparative Board)...........................................................................................20

2
 4.3 Avantaje a programeleor folosite in Statele Unite ale Americii.......................21

CONCLUZII.........................................................................................................................23

BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................24

Introducerea

Studiu dat urmeaza sa precizeze cele mai importante aspecte ale

justiiei restaurative precum i s prezinte istoricul si unele abordri a
conceptului de justiie restaurativ in anumite state ale lumii,precum
principiile,obiectivele si importanta acestuia in cadru justiiei
penale.Precum se vor discuta particulariti cu privire la modul de
organizare a programelor,a infractiunilor ce pot fi supuse urmatoarelor
tratari,precum despre condiiile necesare aplicrii acestui proces
restaurativ,conditii necesare pentru selecia personalului competent
necesar pentru a fi implicai in procesul de justiie restaurativ,rezultate
obinute in urma procesului de justiie restaurativ.

Vom face referiri la unele schimbri legislative in unele state

facute cu scopu de-o mai buna implementare i asigurare a funcionarii
justitiei restaurative. Se va prezenta unele argumente pro
implementrii justiiei restaurative.

Se va prezenta care este scopul,sarcinile si avantajele

introducerii a paradigmei justiia restaurativ,i care sunt diferenele
faa de paradigma retributiv i distributiv,sau altfel spus conceptu
clasic de justiie penal.

Se va prezenta eficitatea acetei paradigme pe exemplu Statelor Unite

ale Americii,pentru a nelege importana implimentari in practi a
paradigmei,ca exemplu se va studia S.U.A din cauza c este spaiu
istoric n care a aprut aceast paradigm.

3
 Vom face referi la studii fcute pe teritoriu Statelor Unite ale
Americii pentru o mai buna nelegere a mecanizmului de lucru i ct de
util este folosirea a astfel de paradigma n cadru dreptului penal i
avantaje acestuia faa de sistemul clasic penal.

Paradigma justiie restaurativ,paradigma cu-n mare grad de

eficien ce urmeaz s dfie pe larg utilizat n multe state ale lumii
exemplu care ar trebui s-l preia i arile n curs de dezvoltare.

Cap I.Consideratii generale privind justiia restaurativ

Dac ne referim la conceptu de justitie restaurativ acesta apare de

prima data si este folosit n exprimare de ctre psihologu american
Albert Eglash ,in anul 1997 pentru a descrie orientrile din domeniu
justitiei penale.Cu aceasta ocazie renumitul psiholog a invocat trei
paradigme:paradigma retributiv,distributiv si restaurativ.Dac facem
referire la aceste trei paradigme,paradigma retributiv care pune
accentu doar pe sanctionarea unei infraciuni pe cind paradigma cea
distributiv se refer doar la reabilitarea infractorului,resocializarea
posibilitatea de incadrare in cmpul societii civile,si deja paradigma
reprezentat ca o inovaie n sfera penal este paradigma restaurativ
care se axeaz pe repararea prejudiciului produs de catre infractor
victimei.

Chiar i dac iniial psihologul Albert Eglash a prestabilit paradigma

restaurativ doar la nivel de reparare a prejudiciului acest curent in
prezent a fost dezvoltat si cuprinde mai multe concepte si aspecte.n
prezent cind urmeaza sa se gasesca si sa se argumenteze mai multe
deficiene a sistemului clasic penal care se axeaza cum vedem pe
paradigma distributiva si retributiv,si tot mai mult atrag atenia la
paradigma restaurativ.i in special vorbim despre mai multe cauze
care au dus la expansiunea acestui concept de justitie si in special

4
vorbim despre :creterea nivelului de erori judiciare,cretere importanei
miscarii pentru sprijinu a victimilor,costul sporit a susinerii financiare a
activitaii judiciare in cnturaju cresterii aglomerarii instanelor cu unele
cazuri nu atit de grave dar care totui necesit soluionare. Astfel
conturm acest concept ca posibilitatea participrii atyt a victimei ct
i-a infractorului la luarea decizii de soluionare a litigiului care si este
una din caracterele justiiei restaurative. n unele analize n special a
domnului Jeff Latimer care susine originea justiiei restaurative n
pracyicile tradiionale de soluionare a conflinctelor specifice culturii
indigene,ct i n unele abordri religioase care se bazeaz pe iertare i
reparare care sunt mprtite de unele confesiuni religioase de la care
i au luat intr-o oarecare masur start acest justitie restaurativ.

Conceptu de justitie restaurativ aduce o alta definiie a infrciunii

conceptu clasic daca prevede infraciunea ca o atingere adusa statului
pe care acesta o sancioneaza,conceptu restaurativ aduce urmatoarea
definiie:o infracune este inti de toate un conflict care aduce atingeri
atit prii vtmate,colectivitii ct i infractorului.Deci vorbim despre
unele noi roluri cre sunt atribite de catre o noua abordare a conceptului
de infraciune i n special victima i este atribuit un rol activ n
procesu de soluionre a conflictului iar infractorului un rol de asumare a
responsabilitaii a faptei savrite precum si obligaia acestuia de-a
repara prejudiciu adus.

n vizunea altor autori justiia restaurativ este un mecanizm simplu

de soluionarea a conflictelor prin procedeu de reparare a prejudiciului
att prin intermediu material ct i simbolic.Fiind ca un raspuns imediat
fa de infraciunea produs duce la dezvoltarea relaiilor pozitive intre
deligvent persoana vtmat precum si societate,ceea ce in unele
cazuri duce la aplicarea funcionalitaii a justiiei restaurative i in
special n sfera de resocializare a infractorului,care si este un prim scop
a dreptului penal.

5
 La rndul su,Tony Marshall definea justiia restaurativ ca :Ca
procesu n cadru caruia deligventu si victima,urmeaz s decid cum s
trateze consecinele infraciunii i impliciile sale pe viitor

n opinia acestui autor justiia restaurativ are urmtoarele scopuri :

1. S rspund nevoilor victimei-materiale,financiare si

emoionale.
2. Prevenirea recidivei prin rentroducerea infractorului in
societate.
3. Permite infractorului sa contientizeze responsabilitatea
pentru faptele svrite.
4. S creeze o societate care s participe activ la resocializarea
si incorporarea infractorului n societate i reabilitarea
acestora.

Din perspectiva lui Howard Zehr si Harry Mika justiia restaurativ

are scopu de-a indrepta prejudiciu produs victimei i responsabilitatea
societaii dea promova politica de resocializare a infractorului. Procesul
de justiie este orientat spre satisfacerea nevoilor victimei fr a neglija
ins nevoile infractorilor care sunt sprijinii pe parcursul intregului
proces. Dialogu intre victim, infractor i membrii comunitii este
incurajat i face posibil asumarea responsabilitilor ce decurg din
svarirea faptei i implicarea membrilor comunitii in procesul de
justiie.

Aa cum sublinia Vivien Stern, in cadrul procesului penal se

minimalizeaz
responsabilitatea infractorilor. Acetia sunt concentrai asupra propriei
persoane,
incearc s-i demonstreze nevinovia, s conving instana s aplice o
sanciune
uoar, participanii ignorand total victima. Dimpotriv, justiia
restaurativ acord un
loc important victimei i reuete s-l responsabilizeze pe infractor.

6
 Analiza celor dou concepte att tradiional ct i restaurativ ne
duce la promulgarea urmatorului tabel:

Justiia tradiional Justiia restaurativ

(retributiv i distributiva)
Victimele au un rol periferic in
cadrul
procesului
Accentul este pus pe pedepsirea sau rului produs intre infractor i
tratarea infractorului
Comunitatea este reprezentat de
Stat
Prile se situeaz pe poziii adverse
Victimele au un rol central in cadrul
procesului
Accentul este pus pe repararea
victim, i poate intre infractor i
comunitatea larg
Membrii i organizaiile comunitii
au un rol activ
Procesul este caracterizat de dialog
i
negociere intre pri

Sunt eseniale diferenele intre aceste dou concepte n prim plan

vorbim despre abrodarea n caz de paradigma tradiionala care vede
infractoru doar c a adus prejudiciu i poate fi corectat prin doar o
amend fara a fi luat in consuderare interesele acestuia i a prii
vtmate,dar n cadru justiiei restaurative se privete doar ca un
prejudiciu cauzat unei persoane sau comunitaii i se caut modalitai
de corectare a acestuia.Prim obiectiv a justiiei restaurative fiind
repararea prejudiciului adus,raspuns la nevoile victimei. La randul lor,
infractorii sunt tratai intr-o manier mult mai adecvat nevoilorlor.
Justiia restaurativ pune accentul pe responsabilizarea infractorilor i
pe compensarea/ reparaia pe care acetia o pot oferi victimelor. In
acelai timp, se pune accentul pe reintegrarea social a acestora atat ca
modalitate mult mai uman de a trata infractorii, cat i ca modalitate
concret de a se evita recidiva.
Activitaile derulate dupa svrirea infraciunii sunt ndreptae spre :

7
 crearea condiiilor necesare participrii personale a celor afectai in
cea mai
mare msur (in special infractorul i victima, dar i familiile acestora i
comunitatea);
luarea in considerare a contextului social in care s-a produs
infraciunea;
orientarea ctre soluionarea problemelor in sens preventiv;
flexibilitatea practicilor (creativitate)
Ca rezultat a atragerii ateniei acestui concept pe plan internaional a
urmat o serie de abordari a acestuia in cele din urma vom prezenta
conceptu de justiie restaurativ pe plan internaional.

8
 Cap II.Reglementarea justiiei restaurative pe plan internaional

Interesul specialitilor pentru implementarea ideilor justiiei

restaurative in
practica judiciar din tot mai multe state din lume, precum i
introducerea unor practici
restaurative care s corespund unor exigene metodologice ridicate,
dar care s in
cont i de particularitile fiecrui stat, s-a concretizat in elaborarea
unor documente
internaionale referitoare la principiile de baz ale justiiei restaurative
in materie
penal.
Rezoluia 2002/12 a Organizaiei Naiunilor Unite privind Principiile
fundamentale privind utilizarea programelor restaurative in materie
penal conine
unele precizri conceptuale referitoare la termenii utilizai mai des
atunci cand se face
referire la justiia restaurativ, condiiile de utilizare a programelor de
justiie
restaurativ, principii i standarde de implementare a practicilor de
justiie restaurativ
i recomandri privind dezvoltarea programelor de justiie restaurativ.
In Capitolul I din Anexa Rezoluiei sunt definii termeni precum:
programul
de justiie restaurativ, procesul restaurativ, rezultatul restaurativ,
prile, mediatorul.
Programul de justie restaurativ este definit ca fiind "orice program
care folosete
procese restaurative i caut s obin rezultate restaurative" (art. 1 din
Anexa la

9
Rezoluia 2002/12 a Organizaiei Naiunilor Unite).
Prin proces restaurativ se inelege "orice proces in care victima i
infractorul, i,
cand este cazul, orice alte persoane sau membri ai comunitii afectai
de infraciune,
particip impreun in mod activ la rezolvarea problemelor create de
infraciune, in
general cu ajutorul unui mediator. Procesele restaurative includ:
medierea, reconsilierea,
conferina i cercurile de verdict "(art. 2 din documentul citat).
Acelai document menioneaz c "rezultatul restaurativ reprezint un
acord la care s-a
ajuns ca urmare a unui proces restaurativ. Rezultatele restaurative
includ rspunsuri i
programe ca reparaia, restituirea i munca in folosul comunitii, in
scopul intalnirii
nevoilor individuale i colective, al responsabilitilor prilor i al
reintegrrii victimei
i infractorului"(art. 3).
Programul de justiie restaurativ se poate desfura in orice
moment al
procesului judiciar, in baza acordului victimei i infractorului i in
condiiile asigurrii
securitii acestora. Organizatorii programelor de justiie restaurativ
trebuie s in cont
i de diferenele culturale dintre cele dou pri.
Principiile i standardele care trebuie s guverneze programele de
justiie
restaurativ constituie obiectul celui de-al treilea capitol al Anexei la
Rezoluie. Statele
membre trebuie s garanteze accesul la consiliere juridic, la informare,
interpretare sau

10
traducere, libertatea exprimrii consimmantului de participare la
program.
Ultimul capitol al Rezoluiei conine recomandarea ca la nivelul
fiecrui stat
s se dezvolte strategii de implementare a programelor de justiie
restaurativ, dar i
activiti de evaluare periodic a programelor de justiie restaurativ
astfel incat acestea
s rspund mai bine nevoilor prilor implicate in procesul restaurativ.
De asemenea,
documentul recomand reprezentanilor sistemului de justiie s se
intalneasc periodic
cu reprezentanii organizaiilor i instituiilor care dezvolt programe de
justiie
restaurativ in vederea identificrii unor posibiliti de extindere a
acestora i de
includere in cadrul practicilor de justiie penal.
In cadrul Cogresului al XI-lea al Organizaiei Naiunilor Unite
cu tema
Prevenirea crimei i justiia penal, desfurat la Bangkok, in perioada
18- 22 aprilie
2005 au fost discutate i unele aspecte referitoare la modelul justiiei
restaurative,
fiecare dintre participani subliniind importana reformrii sistemului
penal i prin
implementarea ideilor justiiei restaurative. Promovarea justiiei
restaurative ca
alternativ la sistemul penal tradiional, adoptarea principiilor ONU
privind justiia
restaurativ la nivelul programelor naionale, integrarea in cadrul
practicilor de justiie
restaurativ a metodelor tradiionale de rezolvare a conflictelor utilizate
de ctre

11
grupurile de indigeni au fost alte idei care au fost dezbtute in cadrul
seciunii
referitoare la justiia restaurativ. Participanii au subliniat, de
asemenea, necesitatea
eficientizrii interveniilor elaborate pe baza principiilor restaurative,
insistandu-se ins,
asupra respectrii particularitilor i cutumelor locale.
Declaraia participanilor la lucrrile Congresului face referire
direct la justiia
restaurativ : "In vederea promovrii intereselor victimelor i reinseria
delincvenilor,
recunoatem importana dezvoltrii procedurilor i programelor de
justiie restaurativ
pentru a evita efectele nefaste ale sanciunilor privative de libertate,
reducerea
volumului de munc din cadrul tribunalelor i incurajm recurgerea la
metodele
justiiei restaurative in practica penal in funcie de particularitile
fiecrui stat."
Concepia justiiei de restabilire, ca alternativ a sistemului justiiei penale, se
realizeaz ntr-un ir de ri ale lumii: Germania, Italia, Canada, Cuba, Mexic, Noua
Zeeland, Polonia, Republica Coreea, Regatul Unit al Marii Britanii, SUA i Franta.
n SUA sunt elaborate i se realizeaz peste 300 de programe cu privire la mpacare i
mediaie, n Canada 26, n Europa peste 700.
De menionat este faptul c victimele infraciunilor contra
patrimoniului ( fara violen ) mai usor accept colaborarea cu
infractorii, dect victimele tlhriilor i acele crora le-au fost cauzate
vtmri corporale. n cazul infraciunilor patrimoniale, este relativ mai
simplu a determina volumul prejudiciului cauzat. Aceste infraciuni nu
creeaz attea probleme dificile procesului de compensare ca n cazul
faptelor penale, care au cauzat au prejudiciu nematerial, exprimat prin
maladii i suferine. De asemenea, n cazul n care este necesar

12
stabilirea mrimii prejudiciului fizic sau moral cauzat, este important
luarea n consideraie a contribuiei victimei la victimizare.

Cap III. Medierea ca element de baz a conceptului de justiie restaurativ

Conceptu de justiie restaurativ are un spectru mai larg decc

cel de mediere.Medierea fiind o modalitate de exprimare a justiiei
restaurative fiind complet diferita de conceptu de justiir prnal
tradiional prin anihilarea conceptului de contradictorialitate,care este
prezent in conceptu tradiional de justiie penal.
Contradictorialitatea este orientat spre opunere i presupune
depersonalizarea prilor. n cadrul procesului figureaz nu personaliti
distincte, dar pri, n timp ce medierea prespupune realizarea unui
dialog constructiv ntre personaliti concrete.

13
 Din acest motiv, n cadrul justiiei restaurative se opereaz cu
noiuni umane, dar nu juridice, cum sunt: sentimente, necesiti,
emoii, nelegerea etc. Fiind o condiie obligatorie a justiiei, orientat
spre pedeaps, contradictorialitatea adncete i mai tare conflictul
dintre pri i nicidecum nu contribuie la cina infractorului, deoarece l
constrnge la aprare prin intermediul tuturor mijloacelor. Locul
medierii n cadrul procesului penal este diferit n funcie de ar. S-a
menionat c medierea poate fi n adaos sau o alternativ la procesul
penal. De asemenea efectele medierii sunt diferite, n unele ri
medierea duce la suspendarea ( apoi la ncetarea ) procesului, n alte
ri mpcarea servete ca o circumstan atenuant etc. n unele state,
medierea este aplicat deja la etapa urmririi penale, permitnd
repararea prejudiciului cauzat victimei pn la judecat. n acest scop,
lucrtorii organelor de poliie pot propune, n cazurile respective,
aplicarea msurilor de mpcare ntre victim i delincvent. Ei asigur
mecanismele de control privind evitarea pericolului corupiei i mituirii,
aplic msurile justiiei de restabilire, n special cnd infractorii sunt
minori, prezentnd o anumit informaie complet despre msurile i
programele pentru victim i delincvent inc la etapele iniiale ale
procesului.
n cadrul medierii, persoanele respective conlucreaz pentru a
soluiona problema aprut. O persoan neutr, denumit mediator,
este prezent pentru a ajuta victima i infractorul s gseasc soluia.
Spre deosebire de judector sau arbitru, mediatorul nu stabilete reguli
i nu ia decizii, scopul su fiind ajutarea persoanelor s gseasc o
soluie reciproc avantajoas. Rezultatul final este soluionarea
diferendului iscat i nicidecum dezvluirea adevrului. Deoarece
mediatorul nu are dreptul de a impune unele hotrri, nimic nu va fi
decis dac prile nu consimt acest lucru.
Aplanarea eficient a conflictului poate exclude necesitatea
urmririi penale, mai cu seam n cazul n care aplicarea reuit a
msurilor de restabilire confirm presupunerea c delincventul nu va
mai comite infraciuni. Astfel, realizarea programelor justiiei de

14
restabilire va contribui la reducerea substanial a numrului de dosare
care necesit o implicare juridic. Termenul mediere in sens general ,
este destinat in mod normal procesului de solutionare a conflictelor ,
implicand participarea unei a treia parti , in scopul incurajarii unui acord
incheiat prin liberul consimtamant al partilor . Medierea in materie
penala este definita ca un proces desfasurat intre victima si infractor,
parti care au posibilitatea ca in mod voluntar sa participe activ la
rezolvarea problemelor rezultate in urma comiterii unei infractiuni,
beneficiind si de ajutorul unei a treia parti neutre care este un mediator
profesionist sau un membru al comunitatii.

Medierea reprezinta o alternativa in raport cu justitia, de solutionare

a conflictelor dintre parti, prin care o terta persoana neutra, impartiala si
fara putere de decizie mediatorul ajuta partile sa gaseasca impreuna
o solutie care sa rezolve neintelegerile dintre ele.

Victima in procesul de mediere

Pe plan international exista deja un consens asupra scopului justitiei restaurative de a
acorda victimei un rol central , context in care infractorul ar trebui sa repare in limite
rezonabile raul facut victimei , atat din punct de vedere material , cat si moral . Actiunea de
reparare a prejudiciului cauzat prin infractiune este realizata in mod obisnuit de catre
infractor, putandu-se concretiza si in prestarea unei activitati in folosul victimei, sau in
folosul comunitatii. 8
Reparatia presupune totusi, in paralel, o cooperare a infractorului in
cadrul unor activitati de pregatire, consiliere si terapie. Activitatea de
reparatie se poate desfasura si sub controlul comunitatii. Victimele vor
sa fie respectate, sa li se redea demnitatea. In conceptia promotorilor
acestei noi filosofii penale, nu pedeapsa aplicata infractorului este
intotdeauna foarte importanta pentru victima, cat mai ales reparatia
morala si materiala.

Participarea la mediere indreptateste victima sa primeasca scuze si

explicatii din partea infractorului si de asemenea sa exprime ceea ce
simte fata de fapta savarsita. Adeseori acest lucru ajuta la depasirea
fricii si a furiei, constituind o metoda curativa cu efecte positive in timp.

15
 Infractorul in procesul de mediere
In ceea ce il priveste pe infractor, in sistemul penal actual acesta are un rol pasiv, nefiind
pus in situatia de a fi direct raspunzator fata de victima. Modelul restaurativ propune o
schimbare de optica: infractorul este confruntat cu consecintele faptelor sale, cerandu-i-se
imbunatatirea conduitei viitoare fata de victima si fata de comunitate, asigurandu-i-se in
acest context un rol activ in ceea ce priveste repararea prejudiciului.
Din perspectiva infractorului , intalnirea fata in fata cu victima este o
ocazie de a da explicatii cu privire la conduita sa si de a-si cere scuze ,
ceea ce reprezinta elemente importante in constientizarea de catre
infractor a raului pe care l-a facut , a suferintei pe care a cauzat-o
victimei .

Comunitatea in procesul de mediere

Diferenta notabila dintre justitia restaurativa si practica penala actuala
este aceea ca in cazul procesului restaurativ se recunoaste importanta
participarii comunitatii alaturi de victima si infractor la solutionarea
raporturilor juridice de conflict si , astfel , la concretizarea acestui nou
model de prevenire si control al criminalitatii .

Putem studia evoluia justiiei restaurative pe modelu arilor ce

folosesc acest concept pe ling politica standart penal i ca exemplu
vom lua justiia restaurativ in Statele Unite lae Americii.

16
 CAP.IV.Programe de justiie restaurativ n Statele Unite

4.1Intruducerea

Justiia restaurativ reprezint o nou paradigm de justiie care a

inceput s
catige suport in Statele Unite incepand din anii 80, atat la nivelul
comunitii largi, cat
i la nivelul reprezentanilor sistemului de justiie. Drept urmare, pan in
prezent s-au
dezvoltat i au fost puse in practic pe teritoriul Statelor Unite un numr
sporit de
programe ce au la baz principiile justiiei restaurative. Dup cum se
tie, o particularitate a sistemului de justiie din Statele Unite const in
existena posibilitii ca fiecare stat s adopte propria legislaie, cu
respectarea legii federale. In aceste condiii exist diferene notabile
intre state, atat in ceea ce priveteprevederile legislative asupra
programelor de justiie restaurativ, cat i modalitile concrete de
punere in practic a acestora. In timp ce anumite forme de justiie
restaurativ sunt aplicate pe scar larg pe tot teritoriul Statelor Unite,
alte forme suntaplicate mai frecvent in anumite state.
In ciuda acestor diferene cu privire la modalitile de punere in practic a
programelor de justiie, la nivelul Statelor Unite exist anumite principii cheie care
orienteaz acest lucru.
Astfel, in cadrul Teleconferinei naionale din 12 decembrie 1996 asupra justiiei
restaurative au fost stabilite apte principii cluzitoare privind valorile justiiei
restaurative:
1. Crima este o ofens la adresa relaiilor umane;
2. Victima i comunitatea au o poziie central in cadrul procesului de justiie;
3. Primul obiectiv al procesului de justiie este de a acorda asisten victimelor;
4. Al doilea obiectiv este de a restaura comunitatea, in msura (gradul) in care acest lucru
este posibil;
5. Infractorul este direct responsabil in faa victimelor i a comunitii pentru infraciunea
comis;

17
6. Toate persoanele implicate ii impart responsabilitatea pentru programul de justiie
restaurativ prin parteneriate pentru aciune;
7. Drept urmare a programului de justiie restaurativ, infractorul ii va imbunti
puterea
de inelegere i abilitile legale.

Principii ce funcioneaz pn in prezent.Justiia restaurativ mai cu seam urmeaz sa

funcioneze in cadru deligventului minor in S.U.A i despre aceasta ne indic urmtoru
indiciu:

Concluziile anchetei National Restorative Juvenile Justice Policy Development

and Implementation Assessment - prima anchet asupra legilor, politicilor i
programelor de justiie restaurativ efectuat la nivel naional in ianuarie martie 1999
arat c :
- 19 state au adoptat legi privind justiia restaurativ;
- 20 state au articulat principiile justiiei restaurative in politicile Ageniei
de Delincven Juvenil;
- 32 de state au articulat principiile justiiei restaurative in misiunile
ageniei;
- 36 de state au inclus justiia restaurativ in planuri-program;
- 13 state au dezvoltat msuri de evaluare a programelor i activitilor de
justiie restaurativ;
- 33 state au articulat principiile de justiie restaurativ in diverse
Documente.

De asemenea, in cadrul anchetei au fost identificate cele mai frecvente practici de

justiie restaurativ pe teritoriul Statelor Unite. Acestea sunt: reparaia (practicat in 41
de state, 82% din state), munca in folosul comunitii (39 de state, 78%), medierea (36
de state, 72%), servicii oferite victimelor (16 state, 32%), conferinele familiale (12
state, 24%), consiliile de reparaie (11 state, 22%).

4.2 Programe i organisme specifice de justiie restaurativ

4.2.1 Reparaa

Una dintre caracteristicile cheie ale justiiei restaurative const in repararea

18
prejudiciului suferit de victim. La nivelul sistemului de justiie american acest
principiu se traduce in trei forme specifice de reparaie23:
- reparaia financiar, care presupune plata unei sume de bani de ctre infractor
victimei astfel incat s fie acoperite pagubele pe care aceasta le-a suferit. In cazul
in care victima a necesitat servicii de recuperare fizic sau mental, infractorul va
suporta inclusiv aceste costuri.

- servicii oferite in mod direct victimelor. Aceasta form este mai rar intalnit i
presupune ca victima i infractorul s ajung la un acord astfel incat infractorul s
presteze anumite servicii pentru victim pentru a repara prejudiciul suferit ce
aceasta, cum ar fi, de exemplu, repararea obiectelor deteriorate, ingrijirea peluzei,
inlturarea zpezii etc.

- munca in folosul comunitii.

Munca in folosul comunitii reprezint forma de reparaie cel mai des intalnit in
SUA. Ea presupune ca infractorul s efectueze un numr variabil de ore de munc
neremunerat intr-o instituie public sau non-profit ca modalitate de a repara
prejudiciul pe care l-a cauzat comunitii. Munca in folosul comunitii este de altfel
considerat ca fcand parte dintre programele de justiie restaurativ tocmai pornind de
la ideea conform creia intreaga comunitate este afectat de infraciunea comis i astfel
este o victim indirect.

Fiind una din cele mai flosite alternative a pedepsei in S.U.A,are o tendin de cretere
n urmatorii ani:

Persoane sancionate cu munca n folosul comunitii

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Aduli 2.697 2.709 3.068 4.406 4.922 5.414 6.613 7.119
Minori 2.013 2.862 3.269 3.894 4.584 4.335 5.110 4.908
Putem scoate concluzia ca se folosete pe larg aceast alternativ de detenie.

4.2.2 Medierea

Medierea este un program de justiie restaurativ care presupune intalnirea fa in

fa intre persoana care a comis o infraciune i victima acelei infraciuni, in prezena
unui mediator (o persoan special pregtit s conduc aceste edine). In cadrul edinei
de mediere are loc o discuie privind infraciunea comis,

19
despre impactul acesteia asupra victimelor, precum i despre modalitile concrete de
reparare a prejudiciului produs. De asemenea, se stabilete un plan de reparaie, prin
care infractorul despgubete victima pentru prejudiciul pe care i l-a provocat. In cazul
in care prejudiciul este in special de natur material, iar paguba produs poate fi
cuantificat, victima poate cere plata acestei datorii sau poate cere ca infractorul s
presteze un numr de ore de munc in folosul su. Este important de subliniat c in
unele jurisdicii este permis doar o restituire financiar, in timp ce in altele este permis
i o reparaie sub forma unor servicii prestate victimei. In unele jurisdicii victimele i
infractorii pot fi insoii de familie, membri aicomunitii i alte persoane (grupuri de
suport). De asemenea, este posibil ca atatvictima, cat i infractorul s fie asistai de
reprezentani legali atat in pregtirea, cat i pe parcursul desfurrii edinei de mediere,
responsabilitatea plii acestora revenind celor care ii angajeaz (victim sau infractor).
Totui, spre deosebire de procesul penal,in care acetia dein rolul central, in cadrul
procesului de mediere ei au doar un rol de suport, discuia purtandu-se intre victim i
infractor, avocaii neputand s intervin, s intrerup procesul.

Prima edin de mediere din Statele Unite a avut loc in 1978 in Elkhart, Indiana, la
4 ani dup ce a fost organizat prima intalnire de acest tip din lume in Kitchener,
Ontario, Canada.

Dei medierea se desfoar frecvent, aa cum am artat, pentru infraciuni cu un

grad sczut de periculozitate, in unele state ea este aplicat inclusiv pentru infraciunile
de mare violen. Astfel, in 1993 statul Texas a devenit primul stat american care a
oferit servicii de mediere victimelor infraciunilor de mare violen care doreau s
intalneasc infractorul, pentru ca din 1996 astfel de servicii s fie disponibile i in statul
Ohio, iar in 2002 cel puin 10 state organizau edine de mediere pentru victimelor unor
infraciuni de mare gravitate.

Prevederile legislative asupra medierii variaz de la stat la stat. Astfel, in raportul

Legislative Statutes on Victim Offender Mediation : A National Review din 2001 se arat
c38:
- 23 de state au prevederi legislative cu privire la mediere;
- 6 state au prevederi legislative care permit intalnirea dintre victim i infractor;
- prevederile legislative variaz de la simpla enunare a medierii ca alternativ la
pedeaps pan la prevederi comprehensive, care prevd cerinele minime de

20
pregtire a mediatorilor, costuri, evaluarea programului, etc. (cum e cazul statelor
Delaware, Indiana, Kansas, Montana, Nebraska, Oregon, Tennesse);
- exist state in care legislaia le permite judectorilor s-i oblige pe infractori s
participe la edinele de mediere, aa cum este cazul statului Kansas;
- 12 state prevd posibilitatea ca numai minorii s beneficieze de acest serviciu, 4
state ofer acest serviciu atat infractorilor minori, cat i majorilor, in timp ce 7
state permit organizarea medierii doar pentru infractori majori;
- infraciunile pentru care se pot organiza edine de mediere difer de la stat la
stat. Exist state a cror legislaie nu prevede infraciunile (de exemplu, Indiana,
Louisiana, Maine, Missouri, Vermont, Virginia,Washington), state care permit medierea
doar pentru infraciunile fr violen (Nebraska, New York), pentru infractori cu un risc
sczut de violen (Montana) pan la state care permit medierea pentru infraciuni de mare
gravitate, statul Texas fiind in 2001 singurul care permitea organizarea unei edine de
mediere inclusiv pentru infraciunile de omor.

4.2.3 Cercurile de verdict (Sentencing circles)

Un alt program de justiie restaurativ folosit in SUA este cercul de verdict.

Cercurile de verdict, numite i cercuri pacificatoare (peacemaking circles), au
aprut pentru prima dat in Canada, ele incorporand principiile vechii forme de justiie
tribal din America de Nord. Denumirea provine de la vechiul obicei al indienilor din
America de Nord de a organiza cercuri de discuii (talking circles) pentru rezolvarea
problemelor comunitii.
Primul proiect pilot de cercuri de verdict a fost implementat in Statele Unite
1996 in Minnesota, in Rezervaia Mille Lacs Reservation40.
Cercurile de verdict sunt construite pe trei principii:
- infraciunea constituie o ruptur a relaiilor intre infractor i victim, pe de o
parte, i infractor i comunitate, pe de alt parte ;
- stabilitatea comunitii depinde de vindecarea acestor rupturi;
- comunitatea este mai indreptit decat instana s judece cauzele infraciunii care
sunt de multe ori dependente de organizarea economic i social a comunitii.
Cercurile de verdict presupun mai multe etape :
- cererea infractorului de a participa intr-un asemenea program ;

21
- organizarea unui cerc de vindecare (healing circle) pentru victim ;
- organizarea unui cerc de vindecare (healing circle) pentru infractor ;
- organizarea unui cerc de verdict in cadrul cruia se stabilete sanciunea ;
- organizarea unor cercuri ulterioare pentru a monitoriza progresele inregistrate de
Infractor. In cadrul programului fiecare persoan vorbete pe rand, pstrandu-se inclusiv
vechiul obicei ca persoana s vorbeasc doar cand are in posesie un anume obiect ce-i
d dreptul de a vorbi - talking piece, care in trecut era reprezentat de o pan de vultur
i care in prezent ia forma unui anume simbol al comunitii respective. Dac persoana nu
este mulumit cu hotrarea luat in cadrul cercului de verdict,ea este retrimis in cadrul
sistemului de justiie. Hotrarile care se pot lua in cadrul cercurilor de verdict sunt mai
variate decat cele care se pot adopta in cadrul sistemului
penal.

4.2.4 Conferina familial (Family group conferencing)

Conferinele familiale sunt discuii desfurate sub coordonarea unei persoane
specializate care le permit persoanelor cel mai grav afectate de crim (victim, infractor,
familiile i prietenii ambilor) s discute asupra impactului crimei i despre modalitile
in care va fi sancionat infractorul.
Coordonatorul contacteaz victima i infractorul, le explic caracteristicile
programului, le cere acordul de a participa la conferin (una dintre condiiile acestui
program const in participarea voluntar a victimei i infractorilor) i identific
persoanele care le vor sprijini pe parcursul acesteia.
Persoanele care mediaz procesul sunt in general oficiali publici (ofieri de
poliie, ofieri de probaiune, reprezentani ai colii), spre deosebire de mediere in cadrul
creia mediatorii pot fi voluntari specializai.
Procesul incepe cu descrierea incidentului de ctre infractor i a impactului pe
care actul infracional l-a avut asupra participanilor. Ca i in cadrul procesului de
mediere, victima are posibilitatea s-i exprime sentimentele, s pun intrebri cu
privire la infraciune i s propun soluii pentru indreptarea rului care i-a fost produs.
Toi participanii trebuie s ajung la un acord privind modalitatea prin care infractorul
poate repara prejudiciul produs victimei i s semneze un plan de reparaie. In mod
obinuit, acordul include scuzele infractorului i cerina ca un anume tip de reparaie s
fie acordat victimei. In unele acorduri este stipulat ca tanrul s presteze munca in
folosul comunitii, s-i imbunteasc frecvena colar i s efectueze o serie de

22
munci casnice/menajere la coal i acas.
Avantajele conferinei familiale:
- contribuie la consolidarea i vindecarea comunitii ca intreg deoarece implic
mai muli membri ai comunitii in intalnirile sale. Prin implicarea unui numr
mai mare de persoane afectate de crim, mai muli ceteni joac un rol activ in
procesul de justiie ;
- recunoate existena unui numr mai mare de persoane afectate de infraciune i
exploreaz efectele asupra acestor persoane : victima primar, persoanele
apropiate acesteia, membrii familiei infractorului i alte persoane apropiate
acestuia ;
- voluntarii din comunitate sunt mai dispui s ofere in continuare suport pentru
victim i infractor, deoarece un numr mai mare de participani sunt implicai in
asistarea procesului de reintegrare social a infractorului i ajutorarea victimei ;
- este recunoscut i subliniat rolul familiei in viaa infractorului minor.

4.2.5 Panelurile de discuii privind impactul infraciunii asupra victimelor (Victim

Impact Panels)

Sunt nite forumuri in cadru carora mai multe victime a unui anumit tip de infraciune
povestesc despre impactu negativ care la avut infraciunea asupra lor. Infractorii
nu sunt ins persoanele care le-au victimizat, ci doar persoane care au svarit acelai tip
de infraciune pe care a suferit-o victima. Spre deosebire de alte forme de justiie
restaurativ (mediere, cercurile de sentine, conferinele de grup familial) in cadrul
panelurilor nu este vorba de judecarea infractorului, de stabilirea unei sanciuni, ci doar
de o incercare de responsabilizare a infractorului i in acest fel de diminuare a recidivei. In
mod obinuit, panelurile sunt formate din 3-4 victime care relateaz fiecare
despre impactul pe care infraciunea l-a avut asupra sa timp de 10-15 minute fr a-i
judeca sau invinovi pe cei prezeni.

4.2.6 Consiliul de reparaie a efectelor infraciunii asupra comunitii (Community

Reparative Board)

Consiliul este alctuit dintr-un mic numr de membri ai comunitii, pregtii

special pentru acest lucru, care conduc edine publice cu infractorii pe care instana de

23
judecat i-a trimis s participe la acest proces. Consiliile sunt folosite in principal pentru
adulii condamnai pentru infraciuni minore i fr violen, iar mai recent, pentru
infractori minori.
In cadrul intalnirilor consiliului are loc o discuie cu privire la fapta infracional
i la consecinele acesteia. Consiliul elaboreaz apoi o serie de propuneri de sancionare
a infractorului, iar in urma unor discuii cu acesta se ajunge la un acord asupra
activitilor pe care infractorul trebuie s le indeplineasc pentru a repara prejudiciul
produs. Tot acum se stabilete i perioada in care infractorul trebuie s realizeze aceste
reparaii. Dup trecerea acestei perioade, consiliul inainteaz un raport instanei de
judecat cu privire la indeplinirea obligaiilor de ctre infractor, iar in acel moment
inceteaz orice legtur a consiliului cu infractorul.
Scopurile acestor consilii sunt urmtoarele:
- s promoveze proprietatea cetenilor asupra sistemului de justiie prin
implicarea acestora in procesul de justiie;
- s acorde oportunitatea victimelor i membrilor comunitii de a confrunta
infractorul intr-o manier constructiv;
- s acorde infractorului posibilitatea de a-i asuma responsabilitatea i de a fi
direct responsabil pentru prejudiciul produs victimei i comunitii;
- s genereze soluii in cadrul comunitii pentru actele infracionale, reducand
astfel costurile asociate sistemului formal de justiie.
Consiliul de reparaie a comunitii s-a dezvoltat puternic in Vermont, astfel c pan
in 1999, fiecare instan de judecat din Vermont folosea consiliile de reparaie ca
alternativ la pronunarea unei sentine, iar peste 3000 de infractori acuzai de
infraciuni minore au beneficiat de activitatea acestor consilii.

4.2.7 Avantaje a programeleor folosite in Statele Unite ale Americii

Programele de justiie restaurativ s-au dezvoltat foarte mult in ultimii 15 ani n

Statele Unite. Aceast evoluie se explic prin beneficiile pe care le prezint aceast
abordare comparativ cu paradigma clasic de justiie retributiv la nivelul victimei,
infractorului i a comunitii largi.Dac n sistemu clasic nu se ea n considerare interesele
i cauzele care au dus la savrirea infraciunii de catre deligvent n justiia restaurativ
accentu principal se axeaza pe modele de nelegere social pe reeducarea infractorului pe
resocializarea acestuia cu scopa de prevenirea recidivei pe viitor si rencadrarea acestuia in

24
cursu normal social,n acelai timp fiind acordat i o mare atenie victimei acordundui
ajutor material prin repararea prejudiciului ct i unu psihologic prin susinerea
sociala,scopul ce se atinge prin discuii n anumite ntruniri. Studiile efectuate au relevat
un grad nalt de satisfacie cu programul propriu-zis de justiie restaurativ, cat i cu
rezultatele acestuia. De exemplu, referindu-ne la procesul de mediere, s-a constatat c in
general 8 sau 9 din 10 participani sunt mulumii/ satisfcui cu procesul de mediere i cu
rezultatele acestuia.
Un alt aspect pozitiv al programelor de justiie restaurativ const in posibilitatea ca
victimele s obin despgubiri din partea infractorilor. Dei posibilitatea de a oferi
despgubire victimei exist i in cadrul sistemului tradiional, in cadrul programelor de
justiie restaurativ ansa de indeplinire a acestor prestaii crete. Astfel, un studiu
efectuat in 1992 a reliefat faptul c tinerii care au participat intr-o edin de mediere au
indeplinit acordurile de reparaie in procent de 81% in comparaie cu doar 57% dintre
tinerii care nu au fost implicai in mediere.
Programele de justiie restaurativ au totodat meritul de a implica n mare msur
comunitatea in procesul de justiie. In cadrul anumitor forme, membrii comunitii
particip la proces, in cadrul altor programe comunitatea se implic profund atat in
judecarea i sancionarea celui vinovat, cat i in asistena acestuia in procesul de
indreptare.

25
 CONCLUZII

Vorbind despre justiia restaurativ ne referim la un nou concept aprut i dezvoltat n

S.U.A n anii 70 ca rezultat a unor neajunsuri ale sistemului clasic care includea n sine
paradigma retributiva i distributiva,cu alte cuvinte penalizarea i integrarea infractorului
n societate.Paradigma nou aprut este n stare s soluioneze cu mult mai eficient
problema de resocializare i a infractorului i satisfacerea victimei prin reustararea
prejudiciului adus prin savrirea infractorului,clar lucru vorbim despre un concept ce se
poate aplica doar n cazuri de infraciuni nensemnate,totui acest concept fiind ca un
reprezentant al alternativelor deteniuni cel mai bine rspunde la scopul alternativelor
pedepsei precum i nu permite inhibarea infractorului ntr-o persoan prin deinerea
acestuia intr-un anturaj uneori neplacut pentru el,penitenciar.
Un alt scop care l atince aceast paradigm ca nou concept n sfera penal este
uurarea lucrului i luarea unei pari din acestea de pe instana de judecat,ce este un factor
benefic,care permite o mai buna funcionare a acestora i duce la scaderea ratei de erori
judiciare n instanele suprancrcate.
Este important s reamintim despre implicarea n proces a societaii,a contribuirii
acesteea la resocializarea i incadrarea napoi a infractorului n snul societaii.
Ca alternativa a deteniunii aceast paradigm soluioneaz i raspunde mai efectiv
scopurilor dreptului penal,dar numai n cazurile unor infraciuni nu att de grave.

26
 BIBLIOGRAFIE

1.Apud James Dignan, Understanding victims and restorative justice, Open University
Press, 2005, p. 94
2.Isabelle Bartkowiak, Justice reparatrice: etude de son elaboration et son application
selon les contextes politico historiques et les representations sociales des Etats-Unis, de la
France, de la Grande-Bretagne et du Canada in: Jean-Paul
3.Jean, Gaelle Deharo, La justice en perspectives. Justice reparatrice, justice
restaurative, Ecole Nationale de la Magistrature, Mission de recherche Droit et Justice.
4.Programe de justiie restaurativ n lumea contemporan,studiu efectuat la Institutu
naional de criminologie,Romnia 2005.
5.Act internaional: Rezoluia 2002/12 a Organizaiei Naiunilor Unite privind Principiile
fundamentale privind utilizarea programelor restaurative in materie penal.
6. Declaraia participanilor la lucrrile Congresului al XI-lea al Organizaiei Naiunilor
Unite,cu privire la justiia restaurativ.documentu ce poate fi gsit la adresa
http://www.unodc.org/art/docs/BangkokDeclaration%20French.pdf
7. Cf. Anne Seymour - Restorative Justice/ Community Justice in Coleman, G., Gaboury,
M., Murray, M., Seymour, A., National Victim Assistance Academy, June 2002, Office for
Victims of Crime.
8. Sentencing to Service 2004 Annual Report, Hennepin County,sursa folosita pentru
formarea tabelului ce prezint date statistice despre persoane sancionate cu munca n
folosu comunitaii.
9. Mark S.Umbreit; Robert B. Coates; Betty Vos; Kathy Brown; Executive Summary:
Victim Offender Dialogue in Crimes of Severe Violence. A Multi-Site Study of Programs in
Texas and Ohio, Center for Restorative Justice & Peacemaking,2002.
10. Kay Pranis, Restoring Community: The Process of Circle Sentencing, lucrare
prezentat la Justice Without Violence:Views from Peacemaking Criminology and
Restorative Justice, 1997.( http://www.doc.state.mn.us/rj/publications/circle.htm)

27
11. MSURILE ALTERNATIVE PRIVAIUNII DE LIBERTATE N LEGISLAIA
PENAL A REPUBLICII MOLDOVA, tez de doctor n drept,Daniel Martin.Chiinu
2008.

28