Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Intrebari Curs 1 Seria 1
Intrebari Curs 1 Seria 1
-seria 1-
GRUPA 1
Ilie Sanziana-Florentina
1.Ce trebuie urmarit pentru diagnosticul ocluziei dentare:
Raspuns:
Raporturi ocluzale stabile / instabile n PIM
DVO pstrat / micorat / mrit
Raportul ORC OIM
Ghidajul micrilor de propulsie
Ghidajul micrilor de lateralitate
Modificrile dentare de poziie care afecteaz micrile mandibulare cu contacte dento-dentare
Dinii care prezint forme de uzur patologic
Dinii care prezint fremitus
2. Care sunt principalele motive pentru care un pacient se prezinta la stomatolog ?(categoriile principale)
Raspuns:
Discomfort ( durere,sensibilitate,tumefactii )
Perturbarea functionalitatii ( dificultate in masticatie si vorbire )
Social( gust sau miros neplacut )
Fizionomie( dinti/restaurari inestetice sau fracturate, discolorari)
5. Ce masuri preventive trebuie luate de catre medical stomatolog in cazul pacientilor cu epilepsie?
Raspuns:
-medicul trebuie sa cunoasca istoricul acestui pacient
-se pune accentual pe diminuarea anxietatii prin scurtarea sedintelor de lucru
Anghel Andreea-Mihaela
- Consistenta intra-operator
- Comunicare profesionala
- Consistenta diagnostica
-orice deschidere posterioara maxilara sau mandibulara care este mai mare decat 3 dinti lipsa sau 2 molari
-orice spatiu edentat, incluzand spatiile anterioare si posterioare ale 3 sau mai multi dinti
-orice spatiu edentat sau orice combinatie de arii edentate ce necesita o restaurare laborioasa si impune un grad ridicat de rabdare din partea pacientului
5.Care sunt conditiile pe care le indeplinesc schemele ocluzale ideale sau minim afectate?
Bibliografie:
Albulescu Cristina
Cursul 1. Intrebarea 1 : Cum va fi tratata fiecare bresa edentata ?
Capitolul 1. Intrebarea 2 : Care sunt conditiile pentru ca o zona edentata sa fie ideala sau minim compromisa?
Capitolul 1. Intrebarea 3 : Ce conditii trebuie sa indeplineasca o zona edentata compromisa in mod substantial ?
Orice maxilar posterior sau interval mandibular , care este mai mare dect trei din i lips sau doi molari
Orice interval edentat , inclusiv anterior i posterior zone de trei sau mai multi dinti lipsa
*Rosenstiel.Planning and preparation.pag 22
Acest sistem de clasificare servete la identificarea pacientilor cel mai probabil de a solicita tratament de la un
specialist sau de ctre un medic cu formare suplimentar i experienta in tehnici avansate . Acest sistem ar trebui s fie, de asemenea valoros pentru protocoale ca
tratament diferit de cercetare . Cu creterea complexit ii de tratament , aceast clasificare de edenta ie par ial, mpreun cu clasificarea complet de edenta ie, ajut
coal dentara pentru evaluarea pacienilor si pentru o mai buna ingrijire . Pe baza observa iilor i utilizrii de ctre practicieni ,educatori , i cercettori , acest sistem
este modificat dup cum este necesar.
*Rosenstiel .Planning and preparation .pag 33
Anghel Elena-Adriana
Cap. 1 ntrebarea 1: Care sunt cele patru categorii de simptome pentru care pacientul se prezint la medic?
Comfort (durere, sensibilitate, edem)
Funcionalitate (dificultate n masticaie sau vorbire)
Factorul social (gust sau miros neplcut)
Estetic (dini fracturai, restaurri inestetice, coloraii)
*Rosenstiel, History taking and clinical examination, pag. 3
ntrebarea 5: Care sunt caracteristicile unei arcade ideale sau minim afectate de
edentaie?
Brea edentat este unic, localizat la o singur arcad i ndeplinete una din urmtoarele condiii:
Orice bre frontal maxilar care nu depete 2 incisivi
Orice bre frontal mandibular care nu depete 4 incisivi
Orice bre lateral, maxilar sau mandibular, care nu depete 2 premolari sau un premolar i un molar
*Pdf Curs 1 pag 24
Androne Despina
Scheme ocluzale substanial compromise sunt caracterizate prin urmtoarele condi ii:
Necesitatea de restabilire a ntregii relatii ocluzale, dar fr nici o schimbare n ocluzaia vertical
Molari clasa II in relatie cu maxilarului
Scheme ocluzale grav compromisa sunt caracterizate prin urmtoarele condi ii:
Necesitatea de restabilire a intregii relatii ocluzale, cu modificri n ocluzale vertical
Molari clasa II, Divizia 2, i clasa III in relatii cu maxilarului
* *Rosenstiel .Planning and preparation
Anca Ruxandra
1. Cum va fi tratata fiecare bresa edentata?
- prin supraproteza
- prin restaurari protetice agregate pe implanturi sau mixte( implanturi + dinti naturali)
- bresa va fi mentinuta neprotezata
R: Vitalitatea unui dinte se evalueaza prin raspunsul la actiunea unui stimul termic.
R: Cand nervul este afectat, dar vasele de sange sunt intacte, fiind necesara examinarea radiografiei dintelui.
R: Edentatia clasa 1 este caracterizata printr-o zona edentata ideala sau minim compromisa ( limitata la o singura arcada), zona de sprijin, ocluzie stabila, creasta
reziduala restanta.
R: Sonda parodontala se foloseste pentru a masura ( in milimetri) adancimea pungilor parodontale si a santurilor gingivale sanatoase.
Saba Joulyana
2.Simptome de hipoglicemie:
3. Carui fapt se datoreaza riscul de aparitie de osteonecroza la pacienti care fac tratament pentru cancer metastazat osos ?
(curs 1, pagina 1)
Yaghi Karen
1)care sunt segmentele anatomice examinate in etapa examinare extra orale?
3)Care este nr maxim de dinti lipsa care au indicatie protezarea prin punti dentare?
-Maxim 3 dinti (intermediari) in zona laterala sau 4 intermediari (incisivi) in zona frontala.(Pag 4)
Grupa 2
SURS NTREBRI RSPUNS
ANTOHI Rosenstiel pag. 9 1. Care este valoarea maxim a Aproximativ 12 mm
ALEXANDRU micrii de lateralitate ?
Rosenstiel pag. 11 2. Care este una dintre cele 3 Clinicianul, cu ajutorul unei sonde parodontale, msoar
metode de determinare a grosimea la suprafaa benzii de . keratinizat pe
grosimii gingiei fixe dimensiune corono-apical i apoi scade adncimea
keratinizate? anului gingival
Rosenstiel pag. 20 3. n cursul testelor de vitalitate Dat fiind faptul ca acestea testeaz doar fibrele nervoase
se poate evalua greit aferente, o situaie n care acestea sunt afectate dar
vitalitatea pulpei? vascularizarea este intact poate reprezenta o situaie de
diagnostic greit
Rosenstiel pag. 9 4. Care este procentul de mai mult de 25%
populaie care n timpul
sursului nu au vizibil 1/3
cervical a incisivului central
superior ?
Handout 02/pag 5. Cum definii arcadele Orice bre lateral de cel puin 3 dini sau cuprinznd 2
25/slide2 substanial afectate de molari, maxilar sau mandibular
edentaie?
Rosenstiel pag 8 1. n ce const examinarea Se acord o atenie sporit asimetriei faciale, deoarece
extraoral? mici deviaii de la normal pot indica serioase probleme
ascunse. Se palpeaz nodulii limfatici cervicali, articulaia
temporo-mandibular i muchii masticatori.
Rosenstiel pag 11 2. Ce se urmrete n cazul Gingia este uscat pentru examinare astfel nct
examinrii gingiei? umezeala s nu ascund detalii sau uoare schimbri. Se
noteaz culoarea, textura, consistena, dimensiunea,
conturul i poziia.
APOSTOL Rosenstiel pag 18 3. Care sunt avantajele Sunt extrem de utile n evaluarea molarilor de minte i a
ANTONIA radiografiilor panoramice? dinilor inclui, evaluarea osului nainte de implant i
detectarea resturilor radiculare.
Rosenstiel pag 6 4. Care sunt afeciunile sistemice Diabet, menopauza, sarcina, utilizarea medicamentelor
cu efect de exacerbare a bolii anticonvulsivante.
parodontale?
Handout 5. Cum se clasific breele a. arcade ideale sau minim afectate de edentaie
edentate dup ntindere i b. arcade moderat afectate de edentaie
topografie? c. arcade substanial afectate de edentaie
d. arcade sever afectate de edentaie
Rosenstiel Pag 9 1. Cum se localizeaza ATM? Practicianul localizeaza ATM-ul palpand bilateral, anterior
de tragus, in timp ce pacientul inchide si deschide gura.
Rosenstiel Pag 21 2. Ce factori locali si generali -Factori generali: varsta pacientului, sensibilitate crescuta
influenteaza prognosticul a mucoasei cavitatii bucale;
tulburarilor dentare? -Factori locali: trauma ocluzale, masuri de igiena orala;
Rosenstiel Pag 10 3. Ce este spatiul negativ si ce R: Spatiul intunecat, vizibil intre dintii maxilari si
elemente strica armonia mandibulari atunci cand pacientul rade se numeste
APOSTOL
acestuia? spatiul negativ. Dintii lipsa, diastema, fracturile si
ALEXANDRU
restaurarile fara succes intrerup armonia spatiului negativ
, necesitand corectia acestuia
Rosenstiel pag6 4. Care sunt detaliile personale Nume,adresa,numarul de
ale pacientului inregistrate la telefon,sexul,ocupatia,programul de lucru,statusul marital
prima vizita in cabinet? si financiar
Handout 5. Definii arcadele sever Orice bre edentat sau asociere de bree care solicit
afectate de edentaie complian terapetic sporit din partea pacientului
Rosenstiel pg. 9 1. Care este valoarea deschiderii Deschiderea maxim a gurii este >50mm, se consider
maxim a gurii si la ce valoare deschidere restrictionat la <35mm.
gura se poate considera
restrictionat?
Rosenstiel pg.9 2. Cum se numeste spatiul dintre Se numete spaiu negativ.
arcada maxilar si
mandibular care se formeaz
atunci cand pacientul rade?
Rosenstiel pg. 7 3. Dinii tratai ortodontic pot Dinii tratai ortodontic pot prezenta un grad de resorbie
suferi o modificare vizibil pe radicular, ce va modifica raportul coroan/rdcin, si
ARISTIDE radiografie, de care trebuie s din aceasta cauza trebuie sa inem cont de aceasta
ANDREI inem cont naintea unui modificare.
tratament protetic. Care este
aceasta modificare?
Rosenstiel pg. 22 4. Ce condiii indeplinesc zonele -Orice interval maxilar sau mandibular posterior , care
edentate compromise in mod este mai mare ca 3 dini lipsa , sau ca doi molari.
substanial ? -Orice interval edentat anterior si posterior mai mare sau
egal cu 3 dini lipsa.
Handout 2 , slide 5. Care sunt indicaiile -Este necesar reconstrucia schemei ocluzale i
30/93) raporturilor ocluzale sever modificarea dimensiunii verticale de ocluzie
afectate? -Raporturi interarcadice i intermaxilare de clasa a II-a
diviziunea 2 sau clasa a III-a
BUGA DANIEL Rosenstiel, pag 9 1. Ce reprezinta spatiul negativ? Este spatiul intunecat vizibil intre dintii maxilari si
mandibulari format atunci cand pacientul rade,
deschizandu-si putin gura.
Rosenstiel, pag 9 2. In ce consta o examinare Intr-o examinare parodontala, clinicianul evalueaza
parodontala? statusul acumularii bacteriene, reactia tesutului
pacientului si gradul de distrugere reversibila sau
ireversibila.
Rosenstiel, pag 18 3. Care sunt dezavantajele Radiografia panoramica nu ofera o imagine suficient de
radiografiei panoramice? detaliata pentru evaluarea suportului osos, structurii
radiculare, cariilor sau bolilor periapicale.
Rosenstiel, pag 22 4. Care sunt conditiile ce - Orice bresa laterala maxilara sau mandibulara ce este
definesc spatiile edentate mai mare de 3 dinti sau 2 molari
compromise substantial? - Orice bresa edentata, inclusiv in zonele anterioare si
posterioare, de 3 sau mai multi dinti
slide 23 5. Care sunt criteriile diagnostice 1. ntinderea i topografia breelor
ale edentatiilor? 2. Starea dinilor stlpi
3. Raporturile ocluzale
4. Crestele edentate
Rosenstiel pag 13 1. Ce presupune examinarea Presupune analizarea contactelor initiale, alinierii dintilor,
ocluzal? contactelor ocluzale excentrice si manevrabilitatea
maxilarului.
Rosenstiel pag 11 2. Cum arat o gingie sntoasa? Gingia sntoasa este de culoare roz i ferm legat de
esutul conjunctiv subiacent. Marginea gingival liber
este ascuit,iar papilele umplu spaiile interdentare
Rosenstiel pag 6 3. Enumerati factori ce pot afecta Tulburri ce necesit utilizarea antibioticelor, orice
metodele de tratament. utilizare de steroizi sau anticoagulante i orice rspuns
alergic anterior la medicamente sau materiale dentare.
BACANAU
Rosenstiel pag 9 4. Cum se face palparea Se realizeaz simultan i bilateral cu uoar presiune.
ALEXANDRA
muchilor masticatori? Acest lucru i piermite pacientului s observe dac exist
diferene ntre partea stang i dreapt i s clasifice
disconfortul ca slab, moderat sau sever.
Handout 5. Cum va fi tratat fiecare bre prin punte dentar
edentat? prin protez mobilizabil
prin supraprotez
prin restaurri protetice agregate pe implanturi sau
mixt (implanturi + dini naturali)
brea va fi meninut neprotezat
BACCELA pag 13 Rosenstiel 1. In ce consta examinarea Medicul incepe examinarea ocluzala prin a-i cere
ADELINA ocluzala ? pacientului sa faca miscari simple de deschidere si
inchidere a gurii pe care medicul le va observa. Obiectivul
este sa determine in ce masura ocluzia pacientului difera
de ideal si cum s-a adaptat pacientul . Se acorda atentie
speciala contactelor initiale , alinierii dintilor , contactelor
ocluzale excentrice , manevrabilitatii maxilarului.
pag 22 , 2. Definiti zona de edentatie In edentatie moderata , spatiul de edentatie se afla la
Rosenstiel moderata . ambele arcade si exista una din urmatoarele conditii :
- spatiul include orice interval maxilar anterior care nu
depaseste doi incisivi lipsa
- spatiul include orice interval mandibular anterior care nu
depaseste patru incisivi lipsa
- spatiul include orice interval maxilar sau mandibular
posterior care nu depaseste doi premolari sau un
premolar si un molar
- caninul maxilar sau mandibular lipseste
pag 20 , 3. Care este importanta testelor Inainte ca orice tratament restaurativ sa fie inceput ,
Rosenstiel de vitalitate ? sanatatea pulpara trebuie confirmata , de obicei prin
evaluarea raspunsului la stimularea termica . In testele de
vitalitate numai inervarea aferenta este evaluata
.Diagnosticarea gresita poate aparea daca inervarea este
afectata , dar irigarea cu sange este intacta .Inspectarea
atenta a radiografiilor este esentiala in examinarea
acestor dinti .
pag 8 Rosenstiel 4. In ce consta examinarea Atentie speciala este acordata asimetriei faciale pentru ca
extraorala ? mici deviatii de la normal pot duce la serioase probleme .
Ganglionii cervicali sunt palpati , articulatiile temporo-
mandibulare si muschii masticatori .
5. Care sunt indicatiile pentru - proceduri minore la nivelul partilor moi
interventii chirurgicale - proceduri minore la nivelul tesuturilor dure
preprotetice ? - insertia implaturilor ( simpla ) , fara proceduri de
augmentare
- extractii multiple care duc la edentatia totala si
protezare imedita
- spatiul interarcadic limitat , de 18-20 mm
- efecte moderate ale unor factori psihosociali si/sau
manifestari ale unor afectiuni sistemice sau afectare
localizata a tesuturilor moi
-sunt prezente simptomele TTM
- limba de volum crescut , cu sau fara hiperactivitate
- reflex de voma hiperactiv
AL SARAF (Rosenstiel, 1. Gingia trebuie sa fie uscata umezeala ascunde schimbariile mici sau detalii.
SERAG pg.11) inainte de examinare, de ce ?
(Rosenstiel, pg.8) 2. Precizati toate structurile ganglionii limfatici ( zona cervicala), Articulatii
incluse in palpare intr-un tempromandibulare si muschii masticatori.
examen extraorale?
(Rosenstiel, pg. 3. n zona edentate ideala sau a) zona anterioara a maxilarului care nu depaseste 2
22) minim compromis, edentatul incisivi
se limiteaza la un singur arc, si b) zona manterioara a mandibulei care nu depaseste 4
una dintre cateva conditii. incisivi
care sunt aceste conditii ? c) zona posterioara a maxilarului sau a mandibulei 2
premolari sau un premolar si un molar.
(Shillingburg,pg?) 4. Care este cauza strangerea muschii maseteri care sunt supradezvoltate din
dintilor ai pacientului hiperactivitate.
observate in timpul anamnezei
( interviului ) ?
(Curs 01) 5. De ce este necesar Restaureaz funciile ADM afectate
protezarea edentaiilor? eficiena masticatorie
fonaia
stabilitatea ocluzal
Refac aspectul estetic
Profilactic
Rosenstiel pag 9 1. Ce muschi se palpleaza la Muschii : maseter, temporal, sternocleidomastoidian,
examinarea extraorala ? trapez.
Rosenstiel pag 11 2. Ce se masoara in proba Se masoara in mm adancimea pungiilor parodontale si
periodontala? santurile gingivale sanatoase.
Rosenstiel pag 11 3. Ce aspect are gingivita Gingia devine bulboasa si extinsa, marginile si papilele
marginala cronica? sunt tocite, se poate observa si un exudat alaturi de
MAHMOOD
sangerari gingivale
JAMAL
Rosenstiel pag 23 4. Prin ce se caracterizeaza Nu necesita tratament preprotetic; Clasa 1 Angle
schema ocluzala ideala?
Handout 5. Ce fel de tratament necesita Dinii stlpi necesit tratament preprotetic limitat, de
dintii stalpi afectati sever? exemplu
parodontal, endodontic, ortodontic n 4-6 sextante
Grupa 3
Balan Alexandru
1. Cand vorbim despre ras ce este spatiul negativ ? (pag. 9, Rosenstiel)
Atunci cand rade pacientul prezinta un spatiu intunecat intre arcade, acest spatiu vizibil fiind denumit spatiul negativ.
3. Descrieti cum se prezinta arcadele moderat afectate de edentatie dupa clasificarea American College of Prosthodontists (ACP). (02 generalitati handout
cd . slide 24)
Bresele sunt prezente pe ambele aracade si prezinta un grad moderat de edentatie daca exista:
-Orice bre frontal maxilar care nu depete 2 incisivi
-Orice bre frontal mandibular care nu depete 4 incisivi
-Orice bre lateral, maxilar sau mandibular, care nu depete 2 premolari
sau un premolar i un molar
-Este absent un canin maxilar sau mandibular
4. Orice pacient care se prezinta pentru tratament este considerat ca fiind infectios, emnumerati precautiunile care se iau in teractiunea cu acesta.
(Shillingburg.pag.29)
-manusi
-masca si ochelari sau scut
-halat sau o uniforma protectiva
5. Care sunt cele patru criterii care trebuiesc luate in considerare pentru ca edentatia partiala sa fie considerata de clasa I. .( pag. 23, Rosenstiel)
- dintii stalpi trebuie sa fie ideali si necompromisi fara a necesita tratament preprotetic
-ocluzia este ideala s nu necesita tratament preprotetic
-creasta edentata nu este afectata
- edentatia este localizata pe un singur arc, nedepasind dimensiunea a 2 incisivi maxilari, 4 incisivi mandibulari, 2 premolari sau un premolar si un
molar.
Balasescu Emil
R: - consistenta intra-operator
- Comunicare profesionala
- Metoda obiectiva de screening in educatia dentara
- Consistenta diagnostic
Shillingburg
Capitolul 1
R: Rolul este acela de a reproduce morfologia si conturul deteriorate al unei portiuni coronare al unui dinte si sa protejeze dintele ramas de viitoare distrugeri.
R: Mulajele de diagnostic sunt o parte integranta a procedurilor de diagnostic necesare pentru a da stomatologului o perspectiva cat mai completa posibil in cee ace
priveste nevoile dentare ale pacientului.
Rosenstiel
Capitolul 1
R: Examinarea intraorala poate dezvalui informatii considerabile in ceea ce priveste starea tesuturilor moi , dintilor si structurilor de sprijin.
R: In examinarea periodontala este determinat gradul de acumulare bacteriana , raspunsul gazdei fata de probleme si gradul de reversibilitate sau ireversibilitate al
deteriorarii.
4: Descrieti cum se prezinta arcadele moderat afectate de edentatie dupa clasificarea American College of Prosthodontists (ACP). (02 generalitati
handout cd . slide 24)
Bresele sunt prezente pe ambele aracade si prezinta un grad moderat de edentatie daca exista:
-Orice bre frontal maxilar care nu depete 2 incisivi
-Orice bre frontal mandibular care nu depete 4 incisivi
-Orice bre lateral, maxilar sau mandibular, care nu depete 2 premolari
sau un premolar i un molar
-Este absent un canin maxilar sau mandibular
5: Clasificare dupa intinderea i topografia breelor edentate (dupa Criteriul 1)- enumerare.
2. I: Cum putem determina presiunea maxima ce poate fi tolerata la palparea muschilor masticatori?
R: Inainte de palparea muschilor masticatori se va apasa pe pleoapa ochiului inchis cu buricele degetelor pana cand pacientul resimte discomfort.
Sursa: Rosenstiel, cap 01, pag 9
3. I: Ce stari sistemice pot avea manifestari orale care sa influenteze negativ planul de tratament pentru o proteza partiala fixa?
R: Diabetul, menopauza, graviditatea, stari ce necesita medicatie anticonvulsivanta, reflux gastroesofagian, bulimia, anorexia nervoasa, efectele secundare ale
unor medicamente
Sursa: Rosenstiel, cap 01, pag 6
5. I: De ce este contraindicate ca inlay-urile sa fie folosite ca elemente de agregare pentru protezele partiale fixe?
R: Nu au retentie si rezistenta suficienta
Sursa: Shillingburg, cap 01, pag 14-15
Baciu Andra
Trebuie evaluate igiena orala a pacientului si se discuta masurile de igiena orala luate de pacient in prezent, de asemenea se discuta despre instructiunile privind igiena
orala primate anterior.
Trebuie inregistrata frecventa debridarilor gingivale anterioare, precum si datele despre interventiile chirurgicale parodontale effectuate anterior si tipul acestora.
(Rosenstiel pg 7- Periodontal History subtitle)
2. Cum se examineaza articulatiile temporo-mandibulare la examenul clinic extraoral al pacientului si ce modificari pot aparea la examinarea ATM ?
Clinicianul localizeaza articulatiile temporo-mandibulare prin palpare bilaterala anterior de tragusul auricular, in timp ce pacientul deschide si inchide gura. Aceasta
manevra permite compararea sincronizarii miscarii condilului mandibular drept cu al celui stang in timpul miscarii de deschidere a gurii. Miscarile asincrone pot indica o
deplasare a discului articular care impiedica unul dintre condili sa faca o miscare de translatie normala. Palparea auriculara cu o usoara presiune anterior ajuta la
identificarea unor posibile modificari in prinderea (inserarea) posterioara a discului. Sensibilitatea sau durerea din timpul miscarii se noteaza si pot indica modificari
inflamatorii in tesuturile retrodiscale, tesuturi puternic vascularizate si inervate. Prin palpare auriculara pot fi descoperite si click-uri ale articulatiilor temporo-
mandibulare, dar acestea pot fi greu de identificat prin palpare directa deasupra polului lateral al procesului condilian din cauza tesuturilor de deasupra condilului , care
pot camufla aceste click-uri. Prin plasarea varfurilor degetelor la nivelul unghiurilor mandibulare ale pacientului, clinicianul poate identifica si un click minim datorita
stratului foarte subtire de tesut dintre varful degetelor si osul mandibular. O deschidere mandibulara maxima cu distanta interincisiva mai mica de 35 mm este
considerate o miscare limitata deoarece o deschidere medie a gurii are distanta interincisiva mai mare de 50 mm. Aceste miscari limitate pot indica modificari
intracapsulare la nivelul articulatiilor. De asemenea se inregistreaza si orice deviatie de la linia mediana in miscarile de deschidere-inchidere. Miscarea de lateralitate
maxima poate fi si ea masurata (normal este de aproximativ 12 mm).
Se verifica existenta unei benzi de gingie atasata in jurul tuturor dintilor, in special in jurul dintilor care urmeaza sa fie restaurati cu coroane. Frecvent, molarii trei
mandibulari nu prezinta gingie atasata in jurul segmentului distal (de la 30% la 60%). O potentiala structura de support ce prezinta lipsuri in necesarul de tesut atasat este
un slab candidat pentru a primi o coroana. Probabilitatea de aparitie a inflamatiei cronice la nivelul coroanei care apare ca raspuns la orice iregularitate marginala este
destul de mare. Trebuie remarcata prezenta sau absenta inflamatiei, impreuna cu arhitectura gingivala si cu textura punctata a acesteia. Trebuie inregistrata si existenta
unor pungi parodontale, localizarea lor si adancimea lor. Prezenta si gradul de mobilitate a dintilor trebuie inregistrate, de asemenea trebuie acordata o atentie speciala
contactelor ocluzale premature si potentialilor dinti stalpi. Crestele edentate trebuie examinate, iar relatia spatiului trebuie remarcata , daca exista mai mult de unul.
Trebuie remarcata prezenta si localizarea cariilor dentare, daca acestea sunt localizate sau raspandite in intreaga cavitate orala, daca exista un numar mare de leziuni
gingivale sau suprafete dentare demineralizate, localizarea si gradul de distructie al cariilor dentare. Toate acestea cuplate cu evaluarea placii bacteriene dentare pot
asigura o introspectie in prognoza unor noi restaurari protetice. De asemenea, va fi de ajutor sa determinam si tipul preparatiilor protetice care vor fi utilizate.
Restaurarile si piesele protetice anterioare trebuie examinate cu atentie. Acest lucru va determina daca acestea sunt adecvate sau daca vor trebui inlocuite. In cele din
urma, este necesara o evaluare a ocluziei in sine: daca exista suprafete de uzura, daca sunt localizate sau pe scara larga, daca exista interferente nelucratoare. Trebuie
remarcata valoarea de alunecare ntre pozi ia de rela ia centric i pozi ia de intercuspidare maxima, daca alunecarea este normal sau daca mandibular deviaza spre alta
parte, daca sunt prezente sau absente contactele simultane pe ambele parti ale gurii. Se verifica de asemenea prezenta si eficienta(daca este suficient) ghidajului anterior.
Restaurari ale dintilor anteriori ar trebui sa dubleze ghidajul existent sau, la unii pacienti, sa inlocuiasca ceea ce s-a pierdut prin uzura sau prin trauma ocluzala.
Modelele de studiu sunt o parte componenta a procedurilor de diagnostic, necesare pentru a da clinicianului o perspectiva cat mai complexa posibil in ceea ce priveste
nevoile dentare ale pacientului.
Pentru a-si realiza scopul, modelele de studiu trebuie s fie reproduceri exacte ale arcadelor maxilare i mandibulare, realizate din amprente de alginat fr distorsiuni.
Acestea nu trebuie s conin bule (ca urmare a defectelor de turnare) i nici porozitati pe suprafe ele ocluzale(care provin din acumularea bulelor de aer n timpul
amprentarii).
5. Clasificare dupa intinderea i topografia breelor edentate (dupa Criteriul 1)- enumerare.
Balasa Diana
1. Care sunt situatiile in care personalul academic, auxiliar si studentii au obligatia de a nu participa la activitatile clinice? (Curs 1 - slide 11)
2. Referitor la istoricul medical al pacientului, cum putem clasifica afectiunile acestuia? (Rosenstiel cap. 01 pag 6 Istoricul medical)
4) Afectiuni care afecteaza metodele tratamentului
5) Afectiuni care afecteaza planul tratamentului
6) Afectiuni sistemice cu manifestari orale
7) Afectiuni cu risc pentru personalul medical si auxiliar
4. Care sunt cele 5 elemente necesare pentru un diagnostic corect in prepararea tratementului prin protezare fixa? (Shillingburg pag 16 cap 1)
1) Istoricul medical
2) Evaluare ocluzala si a ATM
3) Examinare intraorala
4) Modelul diagnostic
5) Radiografii panoramice
5. Cum se realizeaza antibioterapia la pacientii cu risc crescut la endocardita infectioasa? (Shillingburg pag 20- cap 1)
- Pacienti care nu au alergie la penicilina: Amoxicilina 2g administrate oral cu 30-60 min inaintea procedurii. Nu e necesara prescrierea altei doze
dupa procedura.
- Pacient alergic la penicilina: 600mg clindamicina sau 500mg azitromicina sau claritromicina
1. Care sunt conditiile care incadreaza starea dintilor la pacientul dentat in forma substantial afectata? (criteriul 1, clasa a III-a)
Aceasta clasa presupune existenta unor structuri restante pentru ancorarea/suportul restaurarilor intra/extra-coronare in doua sextante.
Sunt afectati cel putin 4 dinti in cel putin 3 sextante, la nivelul uneia sau ambelor arcade si este necesar tratament adjuvant ( de ex. Parodontal, endodontic sau
ortodontic) in doua sextante.
2. Prezentati tipurile de examene radiologice necesare in scop diagnostic, precizand avantajele si limitarile fiecareia dintre acestea.
Sursa: Contemporary Fixed Prosthodontics 5ed, capitolul 1, pagina 18 (Radiographic examination)
Conform instructiunilor de expunere la radiatii, numarul examenelor radiologice ar trebui sa se limiteze la cele care pot interveni in deciziile de tratament. In mod
normal, este necesara o serie de radiografii periapicale pentru dezvoltarea unui plan de tratament cu protezare fixa.
Radiografiile panoramice ofera informatii despre prezenta/absenta dintilor, evaluarea molarilor 3 si a structurii osoase.Totusi, nu ofera suficiente detalii pentru a
evalua suportul osos, structura radiculara sau afectiunile periapicale.
Mai pot fi necesare radiografii particuare pentru evaluarea afectiunilor ATM si a unei varietati de disfunctii (metabolice, minerale, genetice, etc): CBCT
(tomografie computerizata cu fascicul conic, care vizualizeaza conturul si volumul osos si este utilizat cu succes in terapia cu implanturi), radiografia ATM
(detecteaza modificari structurale si de pozitie ale condilului mandibular, insa interpretarea poate ridica dificultati)
3. Descrieti clasa I la edentatul partial conform criteriului diagnostic reprezentat de intinderea si topografia bresei edentate.
Sursa: Contemporary Fixed Prosthodontics 5ed, capitolul 1, pagina 23 (Class I)
Semne de durere atat in ATM cat si in musculatura asociata regiunii capului si gatului reprezinta o indicatie pentru evaluari amanuntite inaintea inceperii oricarui
tratament prin protezare fixa.
De aceea, este necesar sa se realizeze o evaluare initiala a ATM. Limitarea deschiderii gurii, a inchiderii sau a miscarilor de lateralitate impun investigatii
suplimentare. Palparea articulatiilor in timp ce pacientul deschide/inchide gura ar trebui sa releve orice semn de disfunctionalitate.
In acelasi timp, multi pacienti sufera de dureri musculare consecutiv unei activitati parafunctionale a mandibulei, aflata in stransa corelatie cu stresul- obiceiuri
precum inclestarea dintior si manipularea muscaturii in timpul rutinei zilnice pot conduce la oboseala si dureri musculare. Acesti pacienti prezinta si modificari
fizionomice, exprimate prin hipertrofie maseterina. O palpare sumara a musculaturii masticatoare ( maseter, pterigoidieni, temporal) cat si a muschilor trapez si
sternocleidomastoidian poate revela sensibilitare musculara, ce afecteaza deschiderea gurii. Daca in timpul acestei miscari, ce poate fi limitata si incetinita,
pacientul indica o zona musculara, atunci, cel mai probabil este afectat sistemul neuromuscular, in timp ce o afectiune a ATM va impune pacientului sa indice
strict zona articulara.
Grupa 4
Brsanu George-Costin
De ce este necesar protezarea edentaiilor?
Restaureaz funciile ADM afectate (eficien masticatorie, fonaia, stabilitatea ocluzal)
Refac aspectul estetic
Profilactic (previn consecinele edentaiilor neprotezate)
*note de curs prof. Alexandru Petre
Care este valoarea TA pentru pacienii cu diabet zaharat sau afectiuni renale la care se permite tratamentul stomatologic?
Mai mic dect 130/80 mm Hg.
Raspuns: Deoarece restaureaz funciile ADM afectate (eficiena masticatorie, fonaia, stabilitatea ocluzal); refac aspectul
estetic; profilactic (previn consecinele edentaiilor neprotezate).
Raspuns: Este spatiul ce apare intre dintii arcadei maxilare si dintii arcadei mandibulare in timp ce pacientul rade, ca
urmare a deschiderii usoare a gurii.
Raspuns: Este utila pentru evaluarea dintilor care inca nu au erupt, screening-ul crestelor edentate dupa resturi radiculare
neextrase si pentru evaluarea calitatii osului inaintea aplicarii implantului.
Xerostomia reprezinta uscaciunea gurii si are drept facori declansatori dozele mari de radiatii in zona orala, lupusul
eritematos sau Sindromul Sjogren, boala autoimuna.
Rspuns :
Iatrogenii
Care sunt elementele folosite pentru a pune un diagnostic bun pentru tratamentul protetic fix ?
Rspuns:
Istoricul medical
Modele de studiu
Rspuns :
Rspuns: -Culoare
-Consisten
-Contur
-Mrime
-Textur
-Poziie
Rspuns : Nu ofer o imagine detaliat suficient pentru evaluarea suportului osos, a structurii rdcinii, a cariilor sau
a leziunilor periapicale.
Raspuns: paralela fata de suprafata radacinii dentare si intr-o directie verticala, cat mai interproximal posibil
Raspuns: sedintele lungi si obositoare ar trebui evitate pentru a minimiza posibilitatea declansarii unei crize
Raspuns: muschii maseteri se palpeaza extraoral, prin plasarea degetelor pe suprafata laterala a ramului
mandibulei
Alkazzaz Mustafa
1) De ce este necesar protezarea edentaiilor?
-Restaureaz funciile ADM afectate (eficien masticatorie, fonaia, stabilitatea ocluzal)
-Refac aspectul estetic
-Profilactic (previn consecinele edentaiilor neprotezate)
*note de curs prof. Alexandru Petre
-Culoare
-Consisten
-Contur
-Mrime
-Textur
-Poziie
-Xerostomia reprezinta uscaciunea gurii si are drept facori declansatori dozele mari de radiatii in zona orala, lupusul
eritematos sau Sindromul Sjogren, boala autoimuna.
-Anumite medicamente
Belu Carmen
Ce trebuie avut in vedere in cazul examinarii extraorale:
Raspuns:
-simetria faciala;
-examinarea limfonodurilor cervicale;
-examinarea articulatiei temporomandibulare;
-muschii masticatori.
Rosenstiel Fifth Edition, Chapter 1, Extraoral examination, pag. 8
Botnaru Mihaela
1.Definiti arcadele substantial afectate de edentatie.
R. Orice bresa laterala de cel putin 3 dinti sau cuprinzand 2 molari, maxilara sau mandibulara.
-Orice bresa edentata de cel putin 3 dinti care include dinti frontali si laterali.
R.-Gingia sanatoasa este de culoarea roz cu mici perforatii (aspect de coaja de portocala) si este ferm legata de tesutul
conjunctiv subiacent. Marginea gingivala libera este ascutita iar papilele umplu spatiile interdentare, nu sangereaza.
Rosenstiel pag.11
3. : Ce stari sistemice pot avea manifestari orale care sa influenteze negativ planul de tratament pentru o proteza
partiala fixa?
R.- Diabetul, menopauza, graviditatea, stari ce necesita medicatie anticonvulsivanta, reflux gastroesofagian, bulimia,
anorexia nervoasa, efectele secundare ale unor medicamente
Rosenstiel pag. 6
4.Orice pacient care se prezinta pentru tratament este considerat ca fiind infectios, care sunt precautiunile care se iau
in interactiunea cu acesta?
R. -manusi
-masca si ochelari
Shillingburg pag.29
5.Care este doza recomandata de Amoxicilina pentru pacientii care necesita antibioprofilaxie?
Shillingburg pag.7
Vlad Barbulescu
1.Enumerati caracteristicile gingiei sanatoase.
Gingia sanatoasa are culoarea roz, aspect de coaja de portocala si este ferm atasata de tesutul conjunctiv subiacent.
Pagina 12 Rosenstiel
2.Care sunt cele patru criterii diagnostice utilizate in clasificarea ACP a edentatiilor partiale?
Raspuns: muschii maseteri se palpeaza extraoral, prin plasarea degetelor pe suprafata laterala a ramului mandibulei
Grupa 5
Butuza Violeta Cristina
Cursul 1-introducere, pag 13
De ce este necesara protezarea edentatiilor?
Restaureaza functiile ADM afectate:
- Eficienta masticatorie
- Fonatia
- Stabilitatea ocluzala
Refac aspectul estetic
Profilactic:
- Previn consecintele edentatiilor neprotezate
Shillingburg 4
Calin Laura
1.Care sunt cauzele edentiatiei partiale? (Curs 1 generalitati)
-afectiuni ereditare/ congenital
-anodontia/ oligodontia/ hipodontia/ agenezia mugurilor dentari
-evolutia filogenetica (naturala)
-anomalii de structura a tesuturilor dure dentare ce duce la pierderea precoce a dintilor
-complicatiilor cariilor dentare
-complicatiilor parodontitelor marginale cornice
-extractiile terapeutice in scop orthodontic
-osteomielita maxilarelor
-tumori maligne/benign
-traumatisme/fracture
-extractiile de necessitate socio-economica
-iatrogenia
2. Care sunt criteriile diagnostice utilizate in clasificarea edentatiei dupa ACP?(Rosenstiel, pag 22)
- localizarea si topografia breselor edentate;
- starea dintilor stalpi;
- raporturile ocluzale;
- creasta edentata.
4.Care este comportamentul in cazul in care pacientul este alergic la un medicament? (Shilingburg, pag 19)
In cazul unei reactii alergice, se face o inregistrare in fisa pacientului astfel incat medicamentul respective sa nu fie administrat sau prescris. Anestezicele
locale si antibioticele sunt cele mai alergene.
Burca Iulia
Cursul : Generalitati,slide-ul 48:
Ce cuprinde starea dintilor sever afectata?
Structuri dentare restante pentru ancorarea / suportul restaurrilor
intra / extra coronare, n cel puin 3 sextante
Sunt afectai cel puin 4 dini n toate sextantele
Este necesar tratament preparator (de ex. parodontal, endodontic sauortodontic) n cel puin 3 sextante
Schilinburg,pag 4
1. In ce boli cardiace este necesara profilaxia cu antibiotic in procedee dentare?
-proteza valvulara
-infarct miocardic in antecedente
-boli de inima congenital
-boli congenital de inima cianotice nereparate
-boli congenital de inima reparate dar cu reziduuri defectuoase
-transplanturi cardiac care au dezvoltat valvulopatii
Zamfir Anita
Curs1-pg19
1.care sunt modificarile APPLEGATE, SWENSON, TERKLA?
2.Care ar putea fi cauza unei miscari asincrone in timpul miscarii de translatie a mandibulei?pg9
Dislocarea discului .
3.In cazul caror evaluari nu ne ajuta radiografia panoramica?pg18
Shillingburg
4.Cu cate zile inainte de interventie trebuie intrerupt tratamentul cu anticoagulante ?pg20
2-3 zile
-citirea istoricului medical pentru a stii cum procedam in cazul unei crize
STOICA STEPHANIE-NICOLE
Raporturi maxilo-mandibulare
Insertiile musculare-mandibular
2)Shillingburg-Capitolul 1 (20/992)
Daca pacientul este alergic la penicilina se administreaza 600 mg de clindamicina sau 500 mg de azitromicina/claritromicina.
3)Shillingburg-Capitolul 1 (22/992)
Xerostomia poate fi cauzata de dozele mari de radiatii in regiunea orala,boli autoimune,lupus eritematos si sindromul Sjogren.
4)Rossenstiel-Capitolul 1 (19/890)-pagina 9
Palparea se realizeaza bilateral,simultan pentru a permite pacientului sa compare si sa raporteze orice diferenta intre cele doua parti,dreapta si stanga.
5)Rossenstiel-Capitolul 1(21/890)-pagina 11
Gingia sanatoasa este de culoare roz,rugoasa si atasata ferm la tesutul conjunctiv subiacent.Marginea gingivala libera este in forma de lama de cutit,iar
papilele interdentare ascutite umpla zonele interproximale.
Burdusea Madalina
1. Cum este definita starea dintilor ideala sau minim afectata?
R: -fara patologie asociata, nu este necesar tratament preparator.
-afectiuni care intereseaza morfologia coronara la nivelul a cel mult 3 dinti dintr-un sextant.
Bibliografie: Curs 1-generalitati
Buzoianu Bianca
CURS 1
PAGINA 9
INTREBARE : Cand sunt necesare interventiile chirurgicale ?
RASPUNS :
Sunt necesare intervenii chirurgicale pentru
creterea nlimii coroanei clinice
remodelarea estetic a coletului clinic
tratamentul retraciilor gingivale
tratamentul afectrilor furcale
bride, frenuri, defecte muco-gingivale
remodelarea crestelor edentate
ROSENSTIEL
2. CE INTELEGETI PRIN TESTUL DE VITALITATE (R,pg20): Inainte de orice tratament protetic, sanatatea pulpei trebuie verificata, deobicei prin percutie
sau prin stimulare termica sau electrica. De asemenea, se recomanda si verificarea radiologica a dintelui.
3.IN CE CONSTA EXAMINAREA RADIOLOGICA (R,PG 19): Cu ajutorul radiografiilor putem obtine o imagine de ansamblu asupra cavitatii orale a
pacientului, avand detalii cu privire la prezenta sau absenta dintilor, implantarea acestora, precum si densitatea oaselor maxilare. Este de preferat sa se limiteze
expunerea pacientului la radiatii si, de aceea, se realizeaza o radiografie panoramica la inceputul tratamentului, urmand ca apoi sa se realizeze pe cat posibil
radiografii dentoalveolare.
SHILINGBURG
CAPITOL 1
INTREBARE : Care sunt cele 5 elemente pentru un bun diagnostic de lucru in prepararea protetica fixa ?
RASPUNS :
1. Istoria sanatatii
2. ATM si evaluarea ocluzala
3. Examinarea intraorala
4. Mulaje de diagnostic
5. Radiografia
2. pg.10 Rosenstiel
Care este valoarea deschiderii maxima a gurii si la ce valoare gura se poate considera restrictionata?
R: Deschiderea maxima a gurii este >50mm, se considera deschidere restrictionata la <35mm.
3. pg.10 Rosenstiel
Cum se numeste spatiul dintre arcada maxilara si mandibulara care se formeaza atunci cand pacientul rade?
R: Se numeste spatiu negativ.
4. Pg.21 Shilingburg
Cum trebuie sa procedezi in cazul persoanelor ce sufera de epilepsie?
R: In cazul persoanelor ce sufera de epilepsie se face citirea istoricului medical pentru a stii cum procedam in cazul unei crize si se reduce anxietatea prin
sedinte scurte.
5. pg.9 Shilingburg
Care sunt cauze xerostomiei?
R : -doze mari de radiatii in zona capului
-lupus eritematos
-sindrom Sjogren
Laichoubi Rym
1. De ce este necesara protezare edentatiilor?
pentru refacerea functiilor ADM affectate
pentru refacerea aspectul estetic
profilactic (previne consecintele edentatiilor neprotezate)
curs 1 - introducere terminologii si definitii
Grupa 6
Ce trebuie evaluat atunci cand stabilim diagnosticul clasei de edentatie conform Sistemului de Clasificare al Edentatului Total?
Inaltimea osului mandibular, raporturi maxilo mandibulare, morfologia procesului alveolar maxilar, insertiile musculare mandibular
Se verifica prin percutie, stimulare termica sau electrica, iar diagnosticarea nonvitalitatii poate fi confirmata prin prepararea unei cavitati test fara administrarea
anestezicului local.
Istoricul de sanatate (anamneza), ATM si evaluarea ocluziei, examinarea intraorala, modele de studiu radiografii panoramice.
Testele de vitalitate pulpara sunt indicate inaintea oricarui tratament restaurativ, obtinandu-se un raspuns in cazul stimularii electrice,termice sau prin percutie,
Tesuturile moi, dintii si parodontiul.Se mai examineaza limba,planseul bucal,vestibulul bucal,mucoasa obrajilor,palatul dur si palatul moale.
-lupus eritematos
-boli autoimune
-sindromul Sjogren
Shillingburg(cap1) pag 22
Shillingburg(cap1) pag 27
Tauleanu Ana
1. Care sunt caracteristicile generale ale protezelor fixe?
- sunt fixate permanent la nivelul unor dini restani sau implanturi dentare
cu unele excepii, pe care le menionam anterior; ca un corolar al acestei caracteristici, deplasrile funcionale ale lucrrilor protetice fixe sunt egale sau mai mici fa
de cele ale dinilor naturali, ceea ce asigur un grad sporit de confort fa de protezele mobilizabile, care prezint deplasri funcionale importante;
al protezelor mobilizabile; - potenialul mai bun de integrare morfofuncional pe care l prezint protezele fixe n raport cu cele mobilizabile. Sursa: Introducere
definitii terminologie, pagina 1
Fixarea lor poate fi permanent ireversibil prin cimentare sau reversibil prin n urubare sau fric iune proteze fixe demontabile. Sursa: : Introducere definitii
terminologie, pagina 1
Cauzele xerostomiei pot fi: doze mari de radiatii in zona capului, Lupus eritematos sau sindromul Sjogren Sursa: An Introduction to Fixed Prosthodontics pagina 9
5.Ce antibiotic si care este doza standard utilizata in antibioprofilaxie la pacientii alergici la penicilina? (An Introduction to Fixed Prosthodontics pg 7)
4. Precizati ce presupune examenul extraoral in vederea realizari unei proteze fixe.(Capitolul 1-Rosenstiel,pagina 18)
Inspectia masivului facial,simetria/asimetria fetei.
Inspectia treptei labiale (normal/accentuata/inversata)
Palparea ATM,ganglionilor limfatici cervical,muschii masticatori.
5. Precizati ce informatii poate oferi examenul intraoral in vederea protezari:(Capitolul 1-Rosenstiel,pagina 19)
Starea tesuturilor moi,dintilor,structura de support a dintelui,limba, a vestibulului bucal, a obrajilor, palat dur si palat moale.
2.Care esta importanta istoricului endodontic in cadrul tratamentului protetic ?(Rosenstiel, pagina 7)
In cele mai multe cazuri pacientii uita care dinti au fost supusi tratamentului endodontic,de electie fiind in aceste cazuri examenul radiologic.Verificarea starii de
sanatatea radiculare trebuie realizata periodic pentru a preveni si a trata la timp leziunile care pot sa apara.
Structuri dentare insuficiente pentru meninerea sprijinul unor restaurri intracoronare, n 1-2 sextante
Dinii stlpi necesit tratament preprotetic limitat, de exemplu parodontal, endodontic, ortodontic n 1-2 sextante
ATM-ul se palpeaza bilateral anterior de tragusul auricular, in timp ce pacientul deschide si inchide gura. Se mai poate realize si intraauricular , cu varful
degetelor in conductul auricular extern
5. Care sunt criteriile de examinare ale gingiei si cum arata o gingie sanatoasa ?( pag 11,Rosenstiel)
Gingia trebuie sa fie uscata pentru examinare,iar culoarea,textura,grosimea,conturul,consistent si pozitia trebuie notate.Gingia sanatoasa este roz ,adera foarte
bine la tesutul conjunctiv subiacent, marginea sa libera este in forma de lama de cutit, iar in spatiile interproximale formeaza papila interdentara.
Caraca Diana
1.De ce este necesara protezarea edentatiilor? (curs,slide nr.26)
-eficienta masticatorie
-fonatia
-stabilitatea ocluzala
-profilactic
Examinarea intraorala poate dezvalui informatii importante cu privire la starea de sanatate a tesuturilor moi,dintilor si structurilor de sprijin.Limba,vestibulul
bucal,mucoasa obrajilor,palatul dur si palatul moale sunt examinate si orice anomalie este notata.
Informatiile pot fi evaluate corespunzator doar daca sunt utilizati indici obiectivi,fara a realiza evaluari superficiale.
Radiografiile realizate anterior pot fi utile in aprecierea progresului bolii dentare.Acestea trebuie realizate pe cat posibil.
In practica,de cele mai multe ori,un diagnostic radiologic este esential si trebuie sa faca parte din examinare.
4.Cum pot fi monitorizati dintii tratati endodontic? (Rosenstiel,pag.7)
De multe ori,pacientii uita ce dinti au fost tratati endodontic.Acestia pot fi identificati usor prin radiografii.Rezultatele ar trebui sa fie revizuite periodic,astfel incat
sanatatea periapicala sa poata fi monitorizata si orice leziuni recurente sa fie detectate imediat.
Clinicianul incepe examinarea ocluzala prin solicitarea pacientului de a realiza miscari de inchidere si deschidere a gurii,acesta observand cu atentie.Obiectivul este de a
determina in ce masura ocluzia pacientului este diferita de cea ideala si cat de bine s-a adaptat pacientul la orice diferenta.
Grupa 7
Manea Cristina , grupa 7 , seria 1
4. In clasificarea ACP, criteriul ntinderea si topografia breelor , clasa 1 arcade ideale sau minim afectate de edentaie
cuprinde :
Bresa edentata unica , localizata la o singura arcada , ce ndeplinete una din condiiile :
- Orice bre frontala maxilara nu depete 2 incisivi
- Orice bre frontala mandibulara nu depete 4 incisivi
- Orice bre laterala maxilara sau mandibulara nu depete 2 premolari sau un premolar si un molar.
*Rosenstiel , cap 1 History taking and clinical examination , pag. 22
5. In clasificarea ACP, care sunt cele 4 clase privind starea dinilor stlpi ?
- dini stlpi ideali sau minim afectai
- dini stlpi moderat afectai
- dini stlpi substanial afectai
- dini stlpi sever afectai
*Rosenstiel, cap 1 History taking and clinical examination, pag. 23
2.) Ce indica un miros sau un gust neplacut al cavitatii orale? (R: igiena orala deficitara, boala parodontala; Rosenstiel, capitolul 1,
pagina 3)
3.) Cat este considerata deschiderea mandibulara maxima normala, in medie? (R: peste 50mm, Rosenstiel , capitolul 1,pagina 9)
4.) Petru cate zile se recomanda temporizarea tratamentului cu anticoagulante? (R: 2-3 zile inaintea tratamentului stomatologic;
Shillingburg, capitolul 1, pagina 20)
5.) De ce sunt contraindicate implantele dentare endoosoase la un pacient care urmeaza tratament cu bisfosfonati? (R: bisfosfonatii
pot produce necroza maxilara si mandibulara; Shillingburg, capitolul 1, pagina 22)
Grupa 8
Badea Dominique
Rosenstiel
- Restrictiv se considera cnd distanta interincizala la deschiderea maxima este sub 35mm (Rosenstiel, P.9)
- Orice bre edentat de cel puin 3 dini, care include dini frontali i laterali
Shillingburg
Corpul de punte
Elemente de agregare
Conectori rigizi
-non rigizi
Articulatiile temporo-mandibulare
Muschii masticatori
Buzele
Capitolul 1, intrebarea 4: Ce sunt inlay-ul si onlay-ul si pentru ce tipuri de cavitati sunt folosite ?
Sunt restaurari intracoronare care redau conturul anatomic al coroanei clinice al unui dinte.
Inlay-ul se foloseste pentru cavitati de clasa a 2a si clasa a 5a, iar onlay-ul pentru restaurari de tip mezio-ocluzo-distale.
Capitolul 1, intrebarea 5: Cum se foloseste epinefrina ca anestezic local in cazul pacientilor cu afectiuni cardiovasculare?
Pentru pacientii cu afectiuni cardiovasculare severe, epinefrina este contraindicata, iar pentru cei cu afectiuni usoare si moderate, aceasta trebuie limitata la
2 sau 3 fiole.
CURS
Crasmariu Gianina
1. Daca durerea este motivul principal pentru care pacientul se prezint la doctor, care sunt factorii care o pot accentua?
2. Care sunt valorile pentru miscare de deschidere maxima si pentru miscarea maxima de lateralitate?
R: Culoare, textura, marime, contur, consisten si pozitie.(pag. 7, cap. 1, Rosenstiel, editia a3a)
R: Contacte iniiale, alinierea dinilor, contacte excentrice, mobilitatea maxilarelor.(pag. 13, cap. 1, Rosenstiel, editia a3a)
R: Cl.1 minim sau ideal afectat, Cl.2 moderat afectat, Cl. 3 substanial afectat, Cl. 4 severt afectat (Note de curs, Generalitati, slide 23)
Cristescu Bianca
Rosentiel:
1) Cum poate fi confirmat un test de non-vitalitate a unui dinte? (Rosenstiel, pag 20)
R:Efectuand o cavitate de testare la nivelul dintelui fara administrarea de anestezie locala
CURS:
Shillinburg:
Care sunt cele 5 elemente pentru un bun diagnostic in cursul pregatirii unui tratament protetic fix?
(pag16)
-examinarea intraorala
-radiografia panoramica
-diagnostic antecedent
R: Confort(durere, sensibilitate), funcionalitate(dificultate in vorbire/masticatie), social(halena) si estetic( fracturi, discolorari).(pag. 3, cap. 1, Rosenstiel,
editia a3a)
2.Unele linii de fractura de la nivelul dintilor necesita tratament protetic, in cazul celor minore care este indicatia?
R: Nu necesit tratament ns se noteaz si sunt tinute sub observatie.(pag. 13, cap. 1, Rosenstiel, editia a3a)
3. Mai mult de 25% dintre pacienti nu-si expun treimea gingivala cand zmbesc, cine influeneaz acest aspect?
R:Lungimea di mobilitatea buzei superioare, cat si lungimea procesului alveolar.(pag. 9, cap. 1, Rosenstiel, editia a3a)
R: nghesuiri, rotaii, supra erupii, spaieri, malocluzii,si supraacoperiri verticale sau sagitale. (pag. 15, cap. 1, Rosenstiel, editia a3a)
5. Care sunt criteriile de diagnostic pentru sistemul de clasificare pentru edentatul total?
R: nlimea osului mandibular, raportul maxilo-mandibular, morgoligia procesului alveolar maxilar, inserii musculare mandibulare. (Note de curs,
Generaliti, slide 64)
Custura Andreea
1 Care sunt factorii care influeneaz prognoza tratamentului ?
Factori generali ( varsta ) si factori locali ( presiunea aplicata pe dinti, metode de igienizare ) ( Rosenstiel, P.21 )
2.Dintre medicamentele care pot fi alergene, care sunt cele mai comune?(SHILLINGBURG, pag.19)
R: Anestezicele locale, antibioticele si unele materiale de amprenta sau materiale care contin nickel.
3.1. Care sunt motivele frecvente pentru care pacientul vine la doctor?
5. Cnd poate fi interpretat gresit un test de vitalitate al dintelui ?R:Atunci cand inervatia este distrusa insa vascularizatia
este intacta.(Rosenstiel, pag. 20)
Grupa 9
Damian Patricia grupa 9
2) Pe baza caror criterii se poate pune un diagnostic corect pt PPF? (Schillingburg -pg 3,cap1)
R: -istoricul pacientului
-evaluare ocluzala
-examinare intraorala
-RX
3) Cat este valoarea INR normala la un pacient cu o coaguabilitate normala a sangelui? (Shillingburg, cap1,pg.12)
R: INR=1.0
5) Cum trebuie facuta palparea muschilor la o inspectie generala? (Rosenstiel pag 11)
Bilateral, simultan, cerand pacientului sa identifice diferente intre stanga si dreapta.
2) Cum trebuie montate modele de diagnostic pentru beneficiu maxim? (Schillingburg,cap1, pagina 14, Diagnostic casts)
R:-pentru beneficiu maxim, modelele trebuie montate pe un articulator semi-adaptabil
4) Cum se numeste spatiul care se formeaza atunci cand pacientul rade intre arcada maxilara si cea mandibulara?(Rosenstiel,cap1,pag 10 )
R:Se numeste spatiul negativ.
1.Care este TA la care se permite interventia terapeutica la un pacient cu DZ si boli renale? (An Introduction to Fixed Prosthodontics pg 6)
R:130/80 mmHg
3.Ce antibiotic si care este doza standard utilizata in antibioprofilaxie la pacientii alergici la penicilina? (Curs)
4.Ce culoare are gingia sanatoasa, aspect normal? (Rosenstiel, cap1,pag 12)
- Iatrogenii
- Avantajepercepute decatrepacientsuntreduse
2.Ce antibiotic I se poate administra unui pacient alergic la Penicilina ?(Shilinburg ,pag.7)
- Clindamicina (600 mg )
-alinierea dintilor
-contactele dento-dentare
-miscarile mandibulei
Ne sugereaza ca este o deschidere mai mica de 35 mm si ca pacientul prezinta schimbari intracapsulare ale ATM.
2. In care 4 categorii se pot incadra principalele motive de prezentare a unui pacient in cabinetul dentar?
Rosenstiel, cap 1, pg 3
- localizata/difuza
Rosenstiel, cap 1, pg 3
4. Care sunt principalele 2 substante din cabinetul dentar ce pot produce alergii?
Shillingburg, cap 1, pg 19
R: 90-130 mg/dl
Shillingburg, cap 1, pg 21
- raporturile ocluzale
- crestele edentate
Suport curs 1, pg 23
Rosenstiel, cap 1, pg 6
Rosenstiel, cap 1, pg 9
R: Hepatita B
Shillingburg, cap 1, pg 29
R: Nu.
Shillingburg, cap 1, pg 29
2) Care sunt caracteristicile care trebuie verificate la examenul gingiei? ( cap1,Pg 9 Rosenstiel)
R:Culoare,Consistenta,Contur,Marime,Textura
3) Cum se realizeaza testele de vitalitate?(cap1,Rosenstiel pag 20)
Palpare cu instrument
Percutie
Teste termice
Teste electrice
Se poate prepara si o cavitate test fara a utiliza anestezic.
4) Ce masuri preventive trebuie luate de catre medical stomatolog in cazul pacientilor cu epilepsie?(Shillingburg)-pag 8,cap1
-medicul trebuie sa cunoasca istoricul acestui pacient
-se pune accentual pe diminuarea anxietatii prin scurtarea sedintelor de lucru
2) Care e tehnica de palpare a muschiului maseter si temporal. ( Shillingburg cap1 pag 29-30)
R:
Maseter - palpare extraorala prin plasarea degetelor deasupra regiunii laterale ale ramului mandibular
Temporal degetele sunt plasate deasupra tamplei pacientului
3)Care este doza recomandata de amoxicilina pentru pacientii care necesita antibioprofilaxie? (Shillingburg cap1, pag. 7)
R: Doza recomandata este de 2g(per os) cu 30-60min inaintea procedurii stomatologice.
4) Care sunt motivele pentru care pacientul doreste sa beneficieze de tratament stomatologic? (Rosenstiel,cap1, pag 4)
-confortul (durere, sensibilitate dentara, inflamatii)
-functionalitatea (dificultati in masticatie sau vorbire)
-social (gust si miros neplacut)
-fizionomia ( dinti fracturati sau nefizionomici, discromii sau restaurari defectuoase)
5) Cum se poate confirma ca un dinte este devital? (Rosentiel cap1 pag 20)
Raspuns: Se realizeaza o cavitate de testare la nivelul dintelui fara a se administra anestezic local.
2. Resorbtia osoasa
4. Patrunderea resturilor alimentare interdentar, din cauza spatiilor ramase in urma migrarii orizontale
6. Trauma ocluzala
RASPUNS: - Numele
- Adresa
- Numarul de telefon
- Sexul
- Ocupatia
- Locul de munca
- Starea civila
- Statutul financiar
* Rosenstiel, Capitolul 1, Personal Details, Pagina 14
RASPUNS: Palparea se efectueaza bilateral si simultan, ceea ce permite pacientului sa identifice diferente intre partea stanga si partea dreapta.
RASPUNS: Gingia sanatoasa este de culoare roz, are aspect punctat si e ferm atasata la tesutul conjuctiv subiacent.
RASPUNS: Nu ofera o imagine sufficient de detaliata pentru evaluarea suportului osos, structura radacinii, cariilor sau al leziunilor periapicale.
Juc Olga
sunt fixate permanent la nivelul unor dini restani sau implanturi dentare
deplasrile funcionale ale lucrrilor protetice fixe sunt egale sau mai mici fa de cele ale dinilor naturali-n general au un volum aproximativ egal cu al
dinilor restaurai;
potenial mai bun de integrare morfo-funcional pe care l prezint protezele fixe n raport cu cele mobilizabile.
* Suport de curs. Cap.2, slide 4
3. Raporturile ocluzale
4. Crestele edentate
- Schema ocluzal este sever afectat. Este necesar restabilirea ocluziei cu modificarea DVO, precum i a condiiilor crestei edentate.
4. Enumerai elementele necesare unui diagnostic corect pentru realizarea unei proteze fixe
1. istoricul medical
3. examenul endobucal
5. examen radiologic
*Shillingburg, Part. 1, An Introduction to Fixed Prosthodontics, pag. 17
Proteza parial fix este un dispozitiv protetic solidarizat definitiv pe dinii restani sau implanturi i nlocuete unul sau mai muli dini abseni.
DRAGHICI ELENA-CLAUDIA
1). Care sunt cauzele edentatiei partiale? (enumerare)
Raspuns: Cauzele edentatiei partiale sunt: agenezia mugurilor permanenti, anomalii de structura a tesuturilor dure dentare, complicatiile cariilor dentare, complicatiile
parodontitelor marginale cronice, osteomielita maxilarelor, tumori benigne/ maligne, extractiile terapeutice, in nevralgii trigeminale sau alte sindroame algice,
traumatisme, necesitate socio-economica, iatrogenii.
Raspuns: Confort (durere, sensibilitate), estetica (dinti fracturati, discolorari), functional (dificultati in masticatie sau vorbire), social (gust sau miros neplacut)
Raspuns: Gustul sau mirosul neplacut adesea indica o igiena precara sau boala parodontala.
(Rosenstiel, History taking and clinical examination, pag. 3)
Raspuns: Examinarea intraorala confera informatii cu privire la tesuturile moi, dinti si structuri de suport. Limba, planseul bucal, vestibulul, obrajii, palatul dur si palatul
moale sunt si ele examinate.
Raspuns: Clinicianul determina in ce masura ocluzia pacientului difera de cea ideala si cat de bine s-a adaptat pacientul acestor diferente.
Iatrogenii
Dezechilibrul biologic (de ex. placa microbiana)
Avantajele percepute de ctre pacient sunt reduse
Beneficiile morfofuncionale ale protezrii sunt reduse
4. Enumerai elementele necesare unui diagnostic corect pentru realizarea unei proteze fixe
1. istoricul medical
2. examinarea ATM i a ocluziei
3. examenul endobucal
4. modele de studiu pentru diagnostic
5. examen radiologic
5.Ce dinte prezinta cel mai mare risc de a dobandi o inflamatie cronica?
Al treilea molar mandibular prezinta cel mai mare risc (30%-60%),deoarece gingia nu este atasata la nivelul segmentului distal si este considerat cel mai slab
candidat in primirea unei coroane.
Cauze: radiatii in regiunea orala, sindrom Sjogren, lupus eritematos,anumite medicamente: anticolinergice, antihipertensive, antihistaminicele.
Poate produce carii, care pot aparea si la nivelul jonctiunii dinte-restaurare,ducand astfel la un tratament esuat.
Gingia trebuie sa fie usor uscata inainte de a se examina, astfel incat umezeala sa nu mascheze modificarile subtile.
Se examineaza culoarea, textura, marimea, conturul, consistenta si pozitia. Gingia este apoi palpata atent pentru a se exprima orice exudat sau puroi ce pot
fi prezent in zona sulculara.
Iatrogenii
Dezechilibrul biologic (de ex. placa microbiana)
Avantajele percepute de ctre pacient sunt
Beneficiile morfofuncionale ale protezrii sunt reduse
(curs 01 Introducere handout, slide 29/30)
Draghici Ionut
1.Definiti PPF si enumerati elementele componente.
PPF-este un dispozitiv protetic ce se ataseaza permanent la dintii restanti sau la implanturi si inlocuieste 1 sau mai multi dinti lipsa.
Elementele componente: -element de agregare, conectori,corp de punte,dinti stalpi,bont preparat si creasta edentata
-Shillingburg, capitolul 1, pag 1-definitie si pag 5 fig 1-6
-Istoricul Medical(Anamneza)
-Examinarea ocluziei si a ATM
-Examinarea intraorala
-Modelul de studiu
-Rx:OPG
-Shillingburg,, capitol 1, pag 1
50 mm
Raspuns preluat din 2015 Contemporary Fixed Prosthodontics, 5ed ,pagina 9,descrierea imaginii 2
12 mm
Raspuns preluat din 2015 Contemporary Fixed Prosthodontics, 5ed pagina 9 ,descrierea imaginii 2
Ofera informatii despre starea tesuturilor moi, a dintilor si a structurilor de support .Tot odata mai ofera detalii si despre planseul buccal,vestibule,obraji,palatal moale si
dur .
Raspuns preluat din 2015 Contemporary Fixed Prosthodontics, 5ed pagina 9,paragraph 5
Muschii masticator care sunt examinati sunt reprezentati de muschii maseteri si mushcii temporali,acestia sunt examinati clinic si obiectivv prin palpare bilaterala.
Raspuns preluat din 2015 Contemporary Fixed Prosthodontics, 5ed pagina 9 , paragraph 2.
Grupa 11
2.Sub ce valoare deschiderea mandibulara in sens vertical este considerata patologica? (Rossenstiel , cap. 1, pag. 9 )
-35 mm
4.Ce poate indica o deschidere in sens vertical a mandibulei sub 35 mm?(Rossenstiel , cap. 1, pag. 9 )
Modificari intracapsulare ale ATM.
Bulagea Oana
1. In ceea ce priveste criteriile diagnostice, ce presupune starea dintilor substantial afectata?
- Structuri dentare restante pentru ancorarea/ suportul restaurarilor intra/ extracoronare, in 2 sextante
- Sunt afectati cel putin 4 dinti in cel putin 3 sextante, la nivelul uneia sau ambelor arcade
- Este necesar tratament adjuvant (de exemplu parodontal, endodontic sau ortodontic) in 2 sextante
Sursa: 02. generalitati handout cd.pdf, pagina 48, slide 2
2. Ce antibiotice si in ce doze se vor administra, inainte de sedinta de tratament, unui pacient alergic la penicilina, care sufera de
afectiuni cardiace, pentru a preveni aparitia endocarditei bacteriene?
- 600 mg clindamicina cu 30-60 minute inaintea procedurii
- 500 mg azitromicina/ claritromicina cu 30-60 minute inaintea procedurii
Sursa: Fundamentals of Fixed Prosthodontics, fourth edition, capitolul 1, pagina 20, alineat 7
3. Ca practica in timpul evaluarii ocluzale si a ATM, ce muschi se palpeaza si unde?
- Maseter extraoral, in dreptul fetei laterale a ramului mandibulei
- Temporal in regiunea tamplei
- Pterigoidian medial intraoral, in dreptul fetei mediale a ramului mandibulei
- Trapez la baza craniului, la jonciunea cap gat
- Sternocleidomastoidian prins intre police si celelate degete in partea laterala a gatului muschiul va fi evidentiat prin
intoarcerea capului pacientului de parte opusa muschiului
Sursa: Fundamentals of Fixed Prosthodontics, fourth edition, capitolul 1, paginile 24, 25, 26, figurile 1-8, 1-9, 1-10, 1-11, 1-12
4. In timpul deschiderii gurii, ce cauza are miscarea asincrona a mandibulei?
Miscarea asincrona a mandibulei are drept cauza malpozitia discului articular, care impiedica unul dintre condili sa isi
efectueze miscarea normala de translatie.
Sursa: Contemporary Fixed Prosthodontics, fifth edition, capitolul 1, pagina 9, Temporomandibular Joint
Diaconescu Alina
1.Care sunt cauzele edentaitiei pariale?
Anomalii de structur a esuturilor dure dentare(pierderea precoce a dinilor)
Complicaiile cariilor dentare
Complicaiile parodontitelor marginale cronice
Osteomielita maxilarelor
Boala de focar dento-parodontal
Tumori benigne/maligne
Extraciile terapeutice, n nevralgii trigeminale sau alte sindroame algice
Traumatisme
Necesitate socio-economic
Curs 01 introducere handout , pag 13
2.Care sunt elementele unui bun diagnostic util in tratamentul prin proteze dentare fixe?
1. Istoricul medical
2. Evaluarea ATM si ocluzal
3. Examinarea intraoral
4. Modele diagnostice
5. Radiografii orale
Shillingburg , capitolul 1 An introduction to Fixed Prosthodontics, pag. 16
4.Care sunt principalele categorii de motive pentru care pacientul se prezint la medicul dentist?
Confortul (durere, sensibilitate, inflamatie)
Funcionalitatea (dificultate in masticaie sau vorbire)
Motive de ordin social (gust sau miros neplcut)
Aspectul (dini (restaurari) inestetici sau fracturati, discolorri)
Rosenstiel, capitolul 1 History Taking and Clinical Examination, pag. 3
5.Pentru pacienii cu edentatie partiala, fiecare clas(ideal sau minim, compromitere moderat, substantiala, sever) este
diferentiata prin criterii diagnostice specifice. Care sunt acestea?
1. Localizarea si extinderea zonei sau zonelor edentate
2. Starea dinilor stlpi
3. Schema ocluzal
4. Creasta rezidual
Pentru pacientii complet dentati se evalueaza doar stare dinilor si schema ocluzal.
Rosenstiel, capitolul 1 History Taking and Clinical Examination, pag. 2
Done Alexandra
1Cand este modificata armonia spatiului negativ?
Armonia spatiului negativ este modificata in cazul in care pacientul prezinta :dinti lipsa, diastema,restaurari precare sau fracturi.
Sursa: Pag9 ,capitolul 1,Rosenstiel
Deaconeci Andreea
1. De ce este necesara protezarea edentiatiilor?
Restaureaz funciile ADM afectate
eficiena masticatorie
fonaia
stabilitatea ocluzal
Refac aspectul estetic
Profilactic
Previn consecinele edentaiilor neprotezate
2. Enumerati elementele de diagnostic necesare pentru tratamentul prin protezare fixa Fundamentals of fixed prosthodontics
Capitolul 1, Diagnosticul, pag. 16
1. Statusul sanatatii sau al bolilor suferite in antecedente
2. Tulburari ale ATM si evaluarea ocluzala
3. Examinarea intraorala
4. Fisa diagnostica
5. Radiografii orale
3. Care sunt cele mai frecvente cauze ale alergiilor si care sunt manifestarile clinice dobandite in urma administrarii unei
substante alergene?
Anestezicele locale si antibioticele sunt cele mai frecvente cauze ale alergiilor.De asemenea, materialele dentele dintre care
cele mai nocive sunt aliajele cu continut de nichel si materialele de amprentare.
Este posibil sa se initieze o reactie anafilactica care poate periclita viata prin afectarea sistemului imun al pacientului cu un
alergen .
- Fundamentals of fixed prosthodontics Capitolul 1, Diagnosticul, pag. 19
4. Ce masuri trebuie luate in cazul in care pacientul nu is aminteste ce dinte a fost tratat endodontic in antecedente?
Acest lucru se poate realiza foarte usor cu ajutorul unei radiografii.Rezultatele ar trebui reviziute periodic astfel incat sanatatea la
nivel periapical sa poate fi monitorizata si sa se poata detecta rapid orice tip de leziuni.
- Contemporary fixed prosthodontics Capitolul 1, Istoricul dentar, pag. 7
5. Care sunt metodele prin care clinicianul observa prezenta unei gingii nesanatoase?
Pentru a evalua largimea benzii gingiei keratinizata atasata in jurul fiecarui dinte clinicianul masoara adancimea suprafetei de banda
a tesutului keratinizat intr-o dimensiune corono-apicala cu o proba periodontala si extrage masurarea adancimii sulculusului. La
nivelul jonctiunii muco-gingivale efectul instrumentului indica trecerea de la o gingie fixa la o mucoasa mai flexibila. O alta
tehnica este reprezentata de injectarea unei solutii anestezice in mucoasa nekeratinizata din aproprierea jonctiunii muco-gingivale
care are drept efect o usoara umflare a mucoasei.
- Contemporary fixed prosthodontics Capitolul 1, pag. 11
Cotoros Andreea
1. Ce pot indica dificultile n masticaie? (Pg. 3 Rosenstiel)
-un cuspid fracturat
-edentatie
-ocluzie nefuncional
-disfuncie neuromusculara
2. Cum putem identifica dinii care au fost tratai endodontic? (Pg.7 Rosenstiel)
Dinii care au fost tratai endodontic pot fi uor identificai pe baza radiografiei.
Grupa 12
Tanase Oana
Ghica Stefan
Curs
1.Care este durata de viata medie a protezelor fixe? (slide 15)
-8.3 ani
Rosenstiel
3.Ce teste trebuie effectuate inainte de orice tratament restaurativ ? (pg 20)
Trebuie effectuate teste de vitalitate.Cel mai adesea se foloseste raspunsul la caldura .
5.Din puncte de vedere al integritatii dintilor stalpi , ce caracteristici au dintii stalpi afectati moderat (cls2)? (pg23)
-structura lor dentara nu poate sustine o restaurare fara terapie adjuvanta
-Necesita un tratament preprotetic in 1-2 sextante (terapie adjuvanta)
Iorgoveanu Cristina
1.Cum se palpeaza ATM si ce putem afla prin aceasta examinare?
R: Palparea ATM se face bilateral; preauricular cu policele si in canalul auditiv extern cu indexul.Se urmareste excursia condililor la miscarea de deschidere si inchidere
a gurii.
Miscarea poate fi asimetrica cu devierea mandibulei de la traiectoria rectilinie sau poate fi asincrona (un condil se misca mai repede) ca urmare a devierii mandibulei
de la linia sagitala.
2.Ce se contrazice pentru pacientii cu boli cardiovasculare severe in ceea ce priveste anestezia?
R: Anestezia locala cu epinefrina este contraindicata.
Shillinburg , Capitolul 1 , pag 19
4.Care este situatia considerata ideala in ceea ce priveste intinderea si locatia bresei?
R: Maxim 2 dinti anteriori maxilari
Maxim 4 dinti anteriori mandibulari
Maxim 2 premolari sau 1 premolar si 1 molar, atat mandibular cat si maxilar
Rosenstiel, History taking and clinical examination, pag 22
5.Boala parodontala este una din cauzele edentatiei. Care este specificul acestei boli?
R: Atrofia proceselor alveolare
A.Petre, Curs 1 Introducere handout , slide 13
3.Dinii tratai ortodontic pot suferi o modificare vizibil pe radiografie, de care trebuie s inem cont naintea unui tratament protetic. Care este aceasta?(Rosenstiel-
pg8)
R: Dinii tratai ortodontic pot prezenta un grad de resorbie radicular, ce va modifica raportul coroan/rdcin.
5.Factori care au o influenta pozitiva asupra prognosticului restaurarilor protetice fixe.(Handout 02-generalitati-slide 32)
Radiografii periapicale la nivelul dintilor stalpi
Indepartarea in totalitate a obturatiilor la nivelul dintilor stalpi
Utilizarea titrurilor mari de aur
Limite cervicale sub forma de prag
Margini juxta sau supragingivale
Margini cervicale si stopuri ocluzale metalice
Radiografia lucrarilor protetice inserate pe preparatii
Cimentare cu FOZ
Dispensarizare pt profilaxie
Grupa 13
Clinci Alexandru Marian
Ciornea Andreea
2.Dati exemple de factori generali si locali care pot influenta prognosticul afectiunilor dentare.
-factori generali:varsta pacientului,rezistenta cavitatii bucale scazuta
-factori locali:accesul la metode de igienizare bucala,fortele ocluzale aplicate asupra dintelui
Bibliografie:Contemporary fixed prosthodontics,pg 21
3 Cum descrie sistemul de clasificare a edentatiilor paritiale ACP dintii stalpi afectati moderat?
- Structuri dentare insuficiente pentru meninerea sprijinul unor
restaurri intracoronare, n 1-2 sextante
-Dinii stlpi necesit tratament preprotetic limitat, de exemplu
parodontal, endodontic, ortodontic n 1-2 sextante
Bibliografie:Contemporary fixed prosthodontics,pg 22
4.Ce trebuie sa aibe in vedere medicul dentist in cazul unui pacient epileptic?
-doctorul trebuie sa stie istoricul pacientului pentru a lua masurile necesare in cazul unei crize de epilepsie
-controlul anxietatii
-evitarea programarilor lungi pentru a nu declansa o criza
Bibliografie:Fundamentals of fixed prosthodontics,pg 21
2. Cum pot aparea erori in testele de vitalitate pulpara si ce este de facut in aceasta situatie?
- erorile de diagnostic pot aparea atunci cand filamentele nervoase au fost distruse, dar irigarea sanguina este intacta, astfel pacientul
prezinta dureri
- in aceasta situati este necesara o examinare mai atenta a radiografiilor dintelui in cauza
R: Contemporary Fixed Prosthrodontics, cap I, pag 20
3. Precizati cele 4 criterii prin care se diferentiaza clasele ACP intre ele?
* localizarea si intinderea zonei edentate/zonelor edentate
* conditia in dintilor ce marginesc edentatia
* ocluzia pacientului
* cresta alveolara restanta
R: Contemporary Fixed Prosthrodontics, Cap I, pag 22,( Prosthodontic Diagnostic Index (PDI)
for Partially Edentulous and Completely Dentate Patients)
4. Pacient cu xerostomie, ce probleme ridica aceasta afectiune in cazul unui pacient cu restaurari protetice, precizati 4
modalitati/ afectiuni care pot produce xerostomie?
- pacientul cu xerostomie si lucrari protetice are un risc crescut de e genera carii secundare datorita activitatii carioase crescute
-afectiuni/modalitati de producere a xerostomiei: Sindrom Sjogren, Lupus eritrematos, Expunere la radiatii, Boli autoimune
R: Fundamentals of Fixed Prosthodontics (schillingburg), cap I, pag 22, Xerostomia
Demir Andrada
4. .Xerosomia
Prezenta prelungita a xerostomie, sau gura uscata, este s conduc la o mai mare
activitate carioasa i prin urmare, este extrem de ostil fa de marginea de metal
turnate sau restaurri ceramice. Xerostomie poate fi cauzat de doze mari de radiaii din regiune oral, lupus eritematos, sindrom
Sjogren sau, o boal autoimun.
Sindromul Sjogren este frecvent primul observat i diagnosticat de un medic dentist din cauza xerostomie. Este cel mai frecvent
observate n combinaie cu alte boli autoimune, cum ar fi artrita reumatoid, lupusul eritematos, sclerodermia . Exist aproximativ
400 de medicamente capabile s produc de la o forma uoar pn la una sever de xerostomie. Anticolinergice, anorectics, i
antihipertensive pot produce acest efect. Antihistaminicele cuprind cel mai mare grup de astfel de medicamente, si persoanele care
sufera de alergii cronice care le folosesc pe operioad prelungit pot suferi de gura uscata.
pag 22 shillingburg
5. Alergiile
Daca pacientul a prezentat in trecut o alergie la un medicament, trebuie sa se stie
daca este o reactie alergica sau o sincopa datorata anxietatii produsa in cabinet .
Daca este vorba despre o alergie, se va nota pe un sticker mai proeminent atasat in anamneza , astfel incat medicamentul sa nu fie
administrat sau prescris.Anestezicele si antibioticele locale sunt cele mai comune alergenice.
Pacientul poate przenta o reactie alergica la materialele dentare. Cele mai commune fiind materialele de amprentare si nichel. Este
important ca dentistul sa nu se angajeze in orice tip de testare de alergie improvizata pt a nu produce o problema anterioara a
pacientului. Viata pacientului poate fi pusa in pericol, este posibil de a initia o reactie anafilactica prin provocarea sist imunitar al
pacientului cu un allergen la care a fost sensibilizat anterior
pag 19 shillingburg
Al-Khatib Ruba
1.Care sunt elementele anatomice care Previn deplasarea anterioara a bazei protezei si insertiile musculare?
-Tip A
Mucoas fix adecvat, fr afectare muscular n funcionalitatea normal, n toate zonele cmpului protetic
-Tip B
Mucoas fix prezent n toate zonele, cu excepia celei anterioare,
vestibulare (de la canin la canin)
Inserii musculare nalte ale muchiului mental
Tip C
Mucoas fix prezent n toate zonele, cu excepia celei anterioare,
vestibular i lingual (de la canin la canin)
Inserii musculare nalte ale muchilor geniogloi i mental
Tip D
Mucoas fix prezent doar n regiunea lingual posterioar
Toate celelalte zone prezint numai mucoas mobil
Tip E
Fr mucoas fix n nici o zon
Micarea obrajilor i buzelor = micarea limbii
curs pagina 77
2.Xerosomia
Prezenta prelungita a xerostomie, sau gura uscata, este s conduc la o mai mare activitate cariat i prin urmare, este extrem de
ostil fa de marginea de metal turnate sau restaurri ceramice. Xerostomie poate fi cauzat de doze mari de radiaii din regiune
oral, lupus eritematos, sindrom Sjogren sau, o boal autoimun. Sindromul Sjogren este frecvent primul observat i diagnosticat de
un medic dentist din cauza xerostomie. Este cel mai frecvent observate n combinaie cu alte boli autoimune, cum ar fi artrita
reumatoid, lupusul eritematos, sclerodermia i. Exist aproximativ medicamente capabile s produc uoar pn la sever
xerostomie. Anticolinergice, anorectics, i antihipertensive pot produce acest efect. antihistaminicele cuprind cel mai mare grup de
astfel de medicamente, si sufera de alergii cronice care le folosesc pe o perioad prelungit pot suferi de gura uscata.
Shilingburg pag 22
3.Epilepsie
Epilepsia este o alt condiie ctre pacient a care medicul dentist trebuie s fie contieni. Aceasta nu contraindica medicina
dentara, dar dentistul ar trebui s tie de istoria sa la un pacient, astfel nct cazul de msuri pot fi luate fr ntrziere n cazul
unei crize. Pai ar trebui s fie, de asemenea, luati pentru a controla anxietate la aceti pacieni. Programari lungi, obositoare ar trebui
evitate pentru a minimiza posibilitatea de precipitare a unui atac de apoplexie.
Shilingburg pag 21
4.Examinarea intra-orala
Examinarea intraoral poate dezvlui informaii considerabile n ceea ce privete starea esuturilor moi, dini, i structuri de sprijin.
Limba, planeul cavitati bucale, vestibul, obrajii, i palatele dure i moi sunt examinate, i orice anomalii sunt notate. Aceast
informaie poate fi evaluata n mod corespunztor n timpul de planificare al tratamentului doar dac indici obiectivi, in loc de
evaluri vagi, sunt utilizate.
Contemporary fixed prosthodontics pag 9
Hamid Linda
2. Care sunt diferentele intre Clasa II ACP si Clasa III ACP din punct de vedere al criteriului schemei ocluzale?
Clasa II-moderat afectata: necesita interventii minore prin slefuiri selective;Clasa I Angle.
Clasa III-sever afectata: impune reconstrictia schemei ocluzale, fara a modifica DVO;Clasa II Angle
pag 27-30 capitol 1 Rosensteil
Radiografiile digitale si examenul radiographic furnizeaza informaiile eseniale pentru a completa examenul clinic. Cunotine
detaliate de amploarea osoase de sprijin i structura de rdcin de fiecare dinte permanent este esenial pentru stabilirea unui plan
de tratament complex fix prosthodontic. n funcie de radiaii frecven, numrul de radiografiil trebuie limitat doar la cele care vor
duce la modificri poteniale n deciziile de tratament; cu toate acestea, (Fig. 1-23) sunt necesare pentru pacienii noi, astfel nct un
plan de tratament complex prosthodontic fix sa poata fi dezvoltat. Filmele panoramice (Fig. 1-24) furnizeaz informaii utile despre
prezenta sau absenta dintilor. Acestea sunt deosebit de utile n evaluarea molarilor 3 si impacturilor acestora , evaluarea osului
nainte de plasarea implantului (a se vedea capitolul 13), i pentru screeningul edentatiilor arcadelor . Cu toate acestea, ele nu
ofer o vizualizare detaliat suficiente pentru evaluarea structurii osoase de sprijin , resturilor de radacini si carii .
4.Examinarea intraorala
Examinati zona gingiei atasate din jurul tuturor dintilor, n special celor care urmeaza a fi restaurati cu coroane. frecvent (30%-
60%) molarii mandibulari nu au ataat gingia din jurul segmentuuil distal. Un Pilastru potential care nu dispune de esut necesar
ataat este un candidat slab pentru a primi o coroana. Probabilitatea de inflamaii cronice, care apar ca rspuns la orice neregulaitate
marginala infima a coranei este destul de mare. Prezena sau absena inflamaiei este o obligatory in a fi notata, arhitectura
gingivale i tipul imprimrii. Existena pungilor parodontale trebuie obligator nregistrata, precum i localizarea i profunzimea lor,
care ar trebui s fie clasat. Prezena i cantitatea dintilor mobili, de asemenea, se nregistreaz, cu o atenie special la orice relaie
cu premature ocluzala i potenialul de bont aldintilor. Crestele edentate ar trebui s fie examinate riguros , precum i relaia dintre
spaiile interdentare existente , de menionat dac se gasesc in nr mai mare de 1. Se observa numarul si amplasarile cariilor , zonele
de decalcificare sau demineralizare a smaltului , zonele de retentie pentru placa bacteriana , leziunile gingivale si localizarile
acestora si in final cea mai importanta : examinarea minutioasa a ocluziei si notarea observatiilor .
Intraoral Examination , Shillinburg , p 26
5.Xerostomia
Prezena prelungita a xerostomie, sau gura uscata, determina un numar mai mare de carii sau cariogenitate inalta i, prin urmare,
este extrem de agresiv in cazul restaurarilor metalice sau ceramice . Xerostomia poate fi cauzat de doze mari de radiaii n
regiunea oral, lupus eritematos, sau sindromul Sjogren. Sindromul Sjogren frecvent este observat i diagnosticat de un medic
stomatolog din cauza xerostomiei . acesta este frecvent observata n asociere cu alte boli autoimune, cum ar fi artrita reumatoida,
lupus eritematos sistemic i sclerodermia. sunt aproximativ 400 medicamente capabile s produc de la o xerostomie uoar pn la
xerostomia sever. Anticolinergicele , anorectics i antihipertensivele pot produce acest efect. Antihistaminicele cuprind cel mai
mare grup de astfel de medicamente, cei care sufera de alergii cornice si le folosesc pe o perioad prelungit pot suferi de gur
uscat.
Xerostomia , Shillinburg , p22