Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LITERATURII N
PERIOADA
PAOPTIST
1
Cuprins
1. Perioada paoptist...................................pag.1-4
2. Cronologie....................................pag.5-6
4. Dacia Literar..........................................pag.9-11
8. Concluzie....................................pag. 16-17
9. Bibliografie..pag.
2
Perioada paoptist
Termenul paoptism
Termenul paoptism desemneaz o perioad important din istoria literaturii romne este
provenit de la denumirea haplologic anului revoluionar 1848.
Paoptismul
3
Pn la 1830 nu se poate vorbi la noi de o tradiie a literaturii culte sau de o estetic a
scrierilor literare. Contiina faptului artistic, ideea de beletristic, se nasc n aceast perioad,
cnd se petrece i transformarea autorului n scriitor. Curentele sunt importate o dat cu formele,
ideile literare vin mpreun cu tiparele narative sau prozodice. Occidentalizarea nu s-a produs
brusc, ci a traversat etapa iniial a traducerilor, a adaptrii, a imitrii modelelor, a respectrii
structurilor date (n fond, conform ideologiei clasicismului). Activitatea publicistic a lui
Koglniceanu, Russo, Alecsandri i Negruzzi, prin atitudinea lor lucid i responsabil, a
contribuit la instituirea premiselor culturii romne moderne.
Generaia paoptist
Scriitorii paoptiti, nscui n primele dou decenii ale secolului al XIX-lea, provin, de
obicei, din clasele de sus. Educai n Apus sau influenai de ideile Apusului, vorbind i scriind
franuzete, ei sunt promotorii renaterii naionale. Foarte tineri i plini de elan, paoptitii
ncearc, pentru prima oar la noi, o sincronizare cu Europa Occidental. Exponeni ai unei epoci
de pionierat, n care totul este de nfptuit, ei sunt grbii s ard etapele i s rspund tuturor
cerinelor timpului, fiind deopotriv scriitori, istorici i oameni politici. Acetia continu
eforturile naintailor, editeaz reviste literare i magazine istorice, fcnd vizibil func ia
politic a culturii; organizeaz Revoluia de la 1848; triesc n exil, crea ia lor literar
mrturisind irul experienelor trite.
Generaia paoptist are dou etape: ,,Prima generaie i ,,A doua generaie.
,,Prima generaie - are meritul de a crea climatul cultural, publicnd primele ziare n limba
romn, cu suplimente culturale. Primele publicaii n limba romn au o dubl func ie: Func ie
educativ si Funcie cultural Reprezentanti: Gheorghe Asachi, George Bariiu, Ion Heliade-
Rdulescu
,,A doua generaie - se compune din personaliti provenite din familii boiereti sau burgheze. n
timpul studiilor, majoritatea au fost iniiai n masonerie, societile ntemeiate n tar le permit
activitti n spirit masonic, iar programele revoluionare sunt de aceeasi inspiraie.
4
Cronologie
Aadar, ntre debutul lui Vasile Crlova, n ,,Curierul romnesc, i debutul lui Mihai
Eminescu din 1866, n ,,Familia lui Iosif Vulcan, cnd va ncepe o nou epoc literar cea a
marilor clasici, se consum paoptismul. Abia odat cu apariia, n 1867, a revistei ,,Convorbiri
literare i a constituirii societii ,,Junimea , se afirm un nou mod de a gndi literatura. n
snul acestei perioade, cuprins ntre anii 1830-1867, ,,Dacia literar constituie o piatr de hotar
i inaugureaz etapa maturizrii artistice a literaturii.
Paoptismul cuprinde perioada literar care pentru literatura romn nseamn epoca de
modernizare, de afirmare a romantismului i de fundamentare a majoritii speciilor.
Reprezentani :
Vasile Alecsandri,
Grigore Alexandrescu,
Alecu Russo,
Costache Negruzzi,
Ion Heliade Rdulescu,
Vasile Carlova,
5
Dimitrie Bolintineanu,
Nicolae Blcescu.
Ceea ce-i unete pe scriitorii paoptiti este militantismul regsit n creaiile literare, care
se constituie n adevarate manifeste pentru mplinirea unitii i independenei naionale. Cei mai
muli dintre scriitorii paoptiti au aderat la idealurile Revoluiei de la 1848, fiind animai i de
elurile Marii Uniri.
Paoptitii romni, romantici prin tot ce au dat ca opera literar, dup cum am vzut, au
neles istoria ca o frenetizare, ca o mitologizare eroic a unor idealuri.
6
Istoria Militans
7
Revista Dacia literar
Constatnd ca ,,Albina este prea moldoveneasca, ,,Curierul este prea muntenesc iar
,,Foae pentru minte, inima i literatur prea ardeleneasc, Koglniceanu i propune s fac din
revista sa ,,Dacia literar aprut pe 30 ianuarie 1840 la Iai, o foaie care s publice produciile
romneti din orice parte a rii, cu singura condiie s fie de valoare. n ciuda titlului, revista nu
i-a propus s se axeze exclusiv pe literatur. Pe parcursul apariiei, ea a avut urmtoarea
rubricaie, marcat prin supratitluri:
Numrul 1:
Numrul 2:
Scene pitoreti din obiceiurile Moldaviei (studiul lui Costache Negruzzi, ,,Cntece
populare a Moldaviei), Literatur strin (fragmente din jurnalul de cltorie n Banat, Valahia
i Moldave - D. A. Damidoff, ambelan al mpratului Rusiei, cu prezentare i comentarii de
Mihail Koglniceanu), Poezie (Cavalerul C. Stamate, Alexandru Donici), alegere din alte foi
romneti (Arhiva romneasc, Curierul romnesc), Critica, Telegraful Daciei;
Numrul 3:
Scene contemporane (Costache Negruzzi, ,,O alergare de cai), Suvenire din Italia
(Vasile Alecsandri, ,,Buchetiera de la Florena), Literatur strin (continuare Damidoff), Poezie
(Grigore Alexandrescu), Alegeri din alte foi romneti (Mercur, Curierul romnesc, Albina
romneasc), Telegraful Daciei. Din porunca domnitorului, dup primele trei numere, revista
este suspendat i va mai aprea abia dup 1859, n ediia a doua.
Articolul-program Introducie
8
adesea imitat dup creaii siropoase occidentale, pervertind gustul public. Mihail Koglniceanu
avertizeaz asupra pericolului unei astfel de literaturi, care elimin criteriul estetic;
2. Crearea unei literaturi de specific naional: n loc s imite pe scriitorii strini, romnii ar
putea furi o literatur autohton, inspirat din istorie, natur i folclor.
3. Lupta pentru unitatea limbii: lul nostru este realizaia dorinei ca romnii s aib o
limb i o literatur comun pentru toi. Eforturile colii Ardelene de unificare a limbii sunt
continuate de paoptiti, care ncearc s formuleze normele limbii literare, respingnd
exagerrile latiniste i plednd pentru introducerea alfabetului latin.
Alecu Russo, ntr-o serie de Cugetri publicate n Romnia literar respinge curentele
latiniste care prin sistemele lingvistice propuse nstrineaz motenirea naional. Ion Heliade
Rdulescu scrie ,,Gramatica romneasc, n care combate scrierea etimologic i are preri juste
despre mbogirea limbii cu neologisme;
Mihail Koglniceanu
Mihail Koglniceanu (n. 6 septembrie 1817, Iai d. 20 iunie 1891, Paris) a fost un om
politic, gazetar i scriitor romn.
9
,,N-a schimba sraca Moldov nici pentru ntiul tron din lume, afirma la Luneville, n
Frana, Mihail Koglniceanu, cel care se considera, pe bun dreptate, un adevrat fiu al
secolului al XIX lea. A fost istoric, scriitor, ziarist, om politic, prim-ministru i, mai tarziu,
ministru de externe. A jucat un rol important n Revoluia de la 1848 i n lupta pentru Unirea
Principatelor Romne.
10
Rolul literaturii n perioada paoptist
Literatura romana de la 1848 nu poate fi corect privita si incadrata decat in contextul mai
larg al modernizarii societatii si culturii romanesti, proces latent care devine vizibil dupa
Revoluia lui Tudor si mai ales dupa 1830, cand apar factori istorici de precipitare: schimbarea
raporturile Tarilor Romane cu Imperiul Otoman dupa pacea de la Adrianopole din 1829,
reaparitia domnilor pamanteni, inceputul destramarii structurilor semi-feudale, un contact mai
strans cu Europa, o alta dinamica a sferelor de interese ale marilor puteri, etc.
Procesul cultural din primele patru decenii ale secolului trecut s-a dezvoltat vertiginos,
acum fiind epoca intemeierii institutiilor nationale (scoala, presa, teatrul, etc.) si a aparitiei
personalitatilor (Gheorghe Asachi, Gheorghe Lazar, Dinicu Golescu), oameni ai timpurilor noi.
11
Aceste trasaturi reprezinta semnele de marca, de configurare a unui univers artistic prin
care scriitorii de la 1848 au incercat sa se sincronizeze cu veacul fara sa se lepede de sentimentul
identitatii lor nationale.
Pasoptismul literar s-a manifestat intr-o juxtapunere de curente literare, directii estetice
si stiluri, coexistand laolalta elemente iluministe cu cele de neoclasicism, umanism, realism,
mesianism utopic si national, toate in formele romantismului, ce incepuse deja a se afirma ca un
curent literar modern, in descendenta celui francez.
Invatamantul, presa, teatrul, literatura, stiintele cunosc o dezvoltare fara precedent. Iau
fiinta societati culturale si stiintifice, creste numarul revistelor si al altor periodice, al cartilor
tiparite in tiraje mari, se formeaza un public cititor, se organizeaza biblioteci de literatura
beletristica, se infiinteaza o viata artistica specific romaneasca, bazata pe traditia populara, ia
amploare miscarea de culturalizare a maselor.
Intelectualii pasoptisti, procupati de cultivarea valorilor universale, o folosesc curent, in
scris si in oral, publicand articole, studii si lucrari ce aduceau la cunostinta popoarelor europene
problemele romanilor. In perioada pasoptista scrisul devine principalul instrument al activitatii
culturale. In aceasta perioada de plin avant al culturii , literatura romana cunoaste o dezvoltare
apreciabila .
Pe ansamblu, literatura pasoptista s-a dovedit a fi democratica, nationala, educativa, ea
avand si dificila sarcina de a forma un public, de a-l modela conform idealurilor social-politice
ale momentului. In numele aceleiasi specificitati nationale, s-a dus batalia pentru o limba unitara,
cu constiinta clara ca existenta acesteia e o conditie pentru pastrarea identitatii nationale.
Scriitorii de seama au aparat principiul fonetic in ortografie si, pronuntandu-se in problema
neologismelor, au adoptat principiul imprumutului moderat, in limitele necesitatilor impuse de
dinamica sociala si culturala.
Vorbind despre inspiratia istorica in domeniul literaturii artistice, am putea atesta doua
perioade definitorii ale epocii pasoptiste.
Prima perioada cuprinde anii 1830-1840, reprezentata fiind de I. Heliade-Radulescu,
Gh. Asachi, V. Carlova, Al. Hrisoverghi s.a. E vorba de o generatie legata puternic de luminism
si clasicism, si pentru care apelarea la trecut avea doar rostul de a pune in fata prezentului
imaginea exaltata a unor fapte glorioase si a unor eroi neinfricati. Aceasta istorie reprezinta un
model suficient pentru poetizare si resuscitare a vremurilor stralucite ale lui Mircea, Stefan,
Mihai. Era calea cea mai sigura pentru a pune in fata contemporanilor imaginea vie a unui ideal
si deci a unui viitor de libertate. Literatura artistica se afla abia in faza unui romantism incipient.
Cea de a doua perioada cuprinde cronologic anii 1840-1860 si este marcata de
aparitia ,,Daciei literare care a declansat fundamentale modificari in fizionomia spirituala a
neamului. Interesul revistei pentru reevaluarea trecutului nu se limita doar la modul de
interpretare expus mai sus, ci urmrea scopul sa sugereze si o interpretare democratica a istoriei
nationale.
Conditiile social-politice din prima jumatate a secolului al XIX-lea si idealurile de care
erau animati toti romanii, respectiv libertatea sociala si unitatea nationala au favorizat abordarea
tematicii istorice drept una predilecta. Literatura de inspiratie istorica va capata o puternica
inflorire indeosebi la scriitorii generatiei pasoptiste. Istoria a fost fructificata pentru ca trecutul sa
dea pilda prezentului decazut, modele insufletitoare, demne de urmat. Astfel literatura se
constituie printr-o comunicare permanenta cu istoria. Cercetarea trecutului devine la ei o cauza a
educarii nationale. Aceasta este temelia intregii activitati literare a scriitorilor perioadei.
Pasoptistii au optat pentru valorile ce au condus spre inflorirea si prosperarea culturii nationale.
Acest drum, in conceptia lor, trece prin folclor, prin istorie si cultivarea limbii nationale.
Suportul teoretic-ideologic al interesului pasoptistilor pentru istoria neamului apare clar si concis
formulata de catre M. Kogalniceanu: Inima mi se bate cand auz rostind numele lui Alexandru
cel Bun, lui Stefan cel Mare, lui Mihai Viteazul [] si nu ma rusinez a va zice ca acesti barbati,
pentru mine, sunt mai mult decat Annibal, decat Cezar; acestia sunt eroii lumii, in loc ca cei
dintai sunt eroii patriei mele. Pentru mine, batalia de la Razboieni are mai mare interes decat
lupta de la Termopile, izbanzile de la Racova si de la Calugareni imi par mai stralucite decat
acele de la Maraton si Salamina, pentru ca sunt castigate de catre romani!. Interpretarea artistica
a istoriei corespundea nu numai programului ,,Daciei literare, dar si sensibilitatii romantice,
curent dominant in acea epoca.
Intelegerea rolului poporului in istorie este principala deosebire dintre conceptia istorica
cronicareasca si cea a scriitorilor epocii pasoptiste.
13
Cel dintai poet modern roman, cantaret romantic al vestigiilor istorice este V. Carlova.
Versurile din Ruinurile Targovistii transmit admiratie si incredere in faptele istorice, aduse in
contemporanitate, pentru valoarea lor exemplara. Poezia lui V.Carlova anunta acea atmosfera
sufleteasca ce avea sa marcheze poetii din prima jumatate a secolului al XIX-lea.
Reflectarea istoriei nationale in poezia de la 1840 urmeaza stilistic doua linii: una lirica, in
centrul careia se afla simbolul ruinelor, si alta epica, ce renaste scene si subiecte istorice, mai
mult sau mai putin veridice, demne de urmat. Uneori, ca in cazul lui C. Stamati, poezia de
inspiratie istorica imbina aspectul liric cu cel epic. E important sa retinem ca anume ultimele
doua tipuri de poezie, adica cel epic si epicoliric, vor servi numeroaselor incercari ale
pasoptistilor de creare a unei epopei nationale, specie in care clasicismul se imbina organic cu
romantismul.
n proz naratia alterneaza cu descrierea de peisaj, dupa modelul clasic, constituind unul din
aspectele specifice ale receptarii naturii in cadrul romantismului pasoptist. Dealtfel, raportarea
concomitenta la cele doua elemente, peisajul si istoria, indisolubil legate unul de altul, devine
caracteristica pentru o buna parte din lucrarile in proza ale scriitorilor pasoptisti, in special pentru
proza de calatorie. Dincolo de valorile intrinseci ale peisajului, ale sentimentelor asociate
acestuia, descrierea naturii meleagurilor natale implica unele valori social-patriotice, expresie a
insasi angajarii autorilor lor sub semnul marilor evenimente ale epocii. E vorba de un stil al
participarii la istorie, o forma exemplara a patriotismului. Astfel, spiritul pasoptist si-a pus si aici
pecetea.
Alecu Russo inaugureaza in literatura romana poemul in proza. Acesta se adreseaza
generatiei sale, pentru a atrage atentia asupra meleagurilor patriei, asociand frumusetile naturii
marturiilor unei istorii stravechi.
Dealtfel, pasoptistii valorifica istoria si legenda nu atat (sau nu numai) pentru pitorescul ei,
cat pentru rezonanta ei patriotica, in conformitate cu directiva Daciei literare.
14
incercarile modeste si dispersate ale catorva boieri luminati la o veritabila literatura, situata
sincron fata de Europa, posedand toate genurile si capabila sa furnizeze modele
cea de a doua, cuprins aproximativ ntre anii 1840-1860, marcat de apariia Daciei
literare, a Propirii i a Romniei literare i de activitatea celora care au colaborat la aceste
reviste;
15
Poezia n perioada paoptist
Ideea naionala poate fi considerat nucleul tematical poeziei paoptiste, nuanat sub
forma ataamentului la valorile poporului, ale pamntului i ale tradiiilor romneti (Gheorghe
Asachi, ,,La patrie, Cezar Bolliac, ,,O dimineata de Caraiman, Ion Heliade-Radulescu,
,,Zburatorul), a elogiului realizrilor poporului (Gheorghe Asachi, ,,La introducerea limbii
naionale n publica nvatur, Cezar Bolliac, ,,La cea nti corabie romneasc), a prezentrii
trecutului ca model pentru prezent (Grigore Alexandrescu, ,,Umbra lui Mircea, ,,La Cozia, Ion
Heliade-Radulescu, ,,O noapte pe ruinele Trgovitei).
16
Satirizarea viciilor ornduirii feudale i evocarea realitailor sociale constituie o alta
caracteristic a literaturii paoptiste, scriitorii ironiznd cu severitatea moravurile societaii,
condamnand cu fermitate abuzurile i nedreptaile manifestate in epoc. Critica societii
contemporane, se face sub forma satirei (Gheorghe Alexandrescu, ,,Satira duhului meu,
Gheorghe Asachi, ,,Soie de mod) sau a fabulei (Grigore Alexandrescu, ,,Cinele i caelul,
Gheorghe Asachi, ,,Musca i carul, Ion Heliade-Radulescu, ,,Cumatria cioarei, cand s-a numit
privighetoare). In concluzie, poeziei ii revine si un rol formator, acela de a corecta defectele
oamenilor. n acest sens Cezar Bolliac afirma ca poezia este cartea morala, ideala si spirituala
a omului1.
17
Proza in perioada paoptist
Prima parte a perioadei paoptiste nregistreaz o serie de opere n proza care ns apar
izolate i nu toate semnificative: abia dup 1840 i imediat dup revoluie, ii scriu operele
fundamentale prozatorii de prim mrime: Costache Negruzzi, Alecu Russo, Vasile Alecsandri i
Nicolae Blcescu.
Tudor Vianu spunea c ,,primul nostru realism este memorialistic, dar observaia se
poate extinde la proza paoptist n ansamblul ei. Primele ncercri notabile a lui Ion Heliade-
Rdulescu, n deceniul al IV-lea, sunt amintiri (,,Dispoziiunile i ncercrile mele de poezie);
capodopera prozei lui Costache Negruzzi este constituit de descrierea unor fapte trite (,,Negru
pe alb); nsemnrile de cltorie fac o mod durabil (la Vasile Alecsandri, Dimitrie
Bolintineanu, Grigore Alexandrescu); pe detalii autobiografice se bazeaz multe dintre bucile
n proza a lui Vasile Alecsandri.
18
Reprezentanii pasoptiti
Vasile Alecsandri
Vasile Alecsandri (21 iulie 1821-22 august 1890) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om
politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Romne, creator al teatrului romnesc
i al literaturii dramatice n Romnia, personalitate marcant a Moldovei i apoi a Romniei de-a
lungul ntregului secol al XIX-lea.
n anul 1834, mpreun cu ali tineri boieri moldoveni, printre care viitorul domn
Alexandru Ioan Cuza i pictorul Ion Negulici, a fost trimis la studii la Paris, unde i-a dat
bacalaureatul n anul 1835. n1838 apar primele ncercri literare n limba francez:
Zunarilla
Marie Lesbrigands
Le petit rameau
Serata
19
Vasile Alecsandri reprezint un model pentru mentalitatea scriitorului paoptist. Opera sa
se afl la ntretierea romantismului cu clasicismul, ca expresie a ncercrii de recuperare, ntr-un
timp relativ scurt, a diferenelor dintre literatura romn i cea occidental.
Costache Negruzzi
Alecu Russo
A fost poet, prozator, eseist, memorialist i critic literar romn (originar din Basarabia),
ideolog al generaiei de la 1848. Este autorul volumului Cntarea Romniei, tiprit anonim.
Fr a revendica vreodat explicit aceast oper, a furnizat unul dintre cele mai cunoscute litigii
de paternitate literar din istoria literaturii romne.
Dac e hazardat a vorbi despre ,,Cntarea Romniei ca de o lucrare colectiv, e n schimb
ndreptit considerarea ei drept oper n cel mai nalt grad reprezentativ pentru generaia
paoptist. Ea adun principalele teme i motive ce strbat literatura acestei perioade i duce la
cea mai nalt expresie retorismul romantic, modalitate stilistic tot att de caracteristic
paoptist, constituindu-se ntr-un veritabil manifest revoluionar. Patria, ca tem central a
poemului, privit n perspectiva gndirii i sentimentalitii romantice paoptiste, e prezent sub
faete diverse. Pe bncile institutului scrie primele sale ncercari literare. Majoritatea lucrrilor au
fost scrise n limba francez i au aprut postum n traducerea lui Alecsandri.
Russo se dovedete un revoltat, cu un deosebit sim al dreptii i al egalitii, un liberal
n gndire, fiind, mai apoi, ideologul micrii revoluionare de la 1848 din Moldova.
Adept al unui conservatorism literar i lingvistic, fr a fi potrivnic influenelor apusene,
nverunat critic al restauratorilor limbii, al latinitilor i al ardelenismului, Alecu Russo
vede evoluia limbii i a literaturii romne cu o cumpnit gndire, innd seama de tradiie.
Grigore Alexandrescu
20
S-a nscut la Trgovite, n anul 1810, ns rmne orfan i srac, dar de mic e detept, cu
o memorie extraordinar. nva greaca i franceza. Ajuns la Bucureti, este elev la pensionul
Sfntul Sava. Heliade i va publica prima poezie ,,Miezul nopii n Curierul Romnesc. O
vreme, a fost ofier, dar a demisionat(1837). Din pricina unor scrieri (,,Anul 1840 i Lebda i
puii corbului) este ntemniat. Este ultimul fabulist autentic din literatura romn, lsndu-ne
peste 40 de fabule, n care adevrul e mascat, din cauza cenzurii autoritilor (,,Cinele i
caelul, ,,Boul i vielul, ,,Dreptatea leului).
A debutat cu poezii publicate n ,,Curierul Romnesc condus de Ion Heliade-Rdulescu.
Poezia sa a fost influenat de ideile care au pregtit Revoluia din 1848, scrie mai nti meditaii
romantice, sub influena lui Lamartine. Cea mai reuit este ,,Umbra lui Mircea. La Cozia
(fcuse o cltorie n Oltenia, cu prietenul Ion Ghica).
E ultimul fabulist autentic din literatura romn, lsndu-ne vreo 40 de fabule, n care
adevrul e mascat, din cauza cenzurii autoritilor (,,Cinele i celul, ,,Boul i vielul,
,,Dreptatea leului, ,,Vulpea liberal, .a.). Lui Alexandrescu i revine meritul de a fi consacrat n
literatura romn ca specii literare autonome epistola, meditaia i satira. A tradus din Lamartine
i Byron. Apreciere critic: ,,Alexandrescu este incontenstabil cel mai de seam fabulist al
nostru... ( D. Popovici).
Nicolae Blcescu
Nscut n Bucureti, la 29 iunie 1819, ntr-o familie de mici boieri, studiaz la Colegiul
Sfntul Sava, ncepnd cu 1832, fiind pasionat de istorie, avndu-l coleg pe Ion Ghica, iar ca
profesori, ntre alii, pe Ion Heliade-Rdulescu. Fiind arestat pe 13 septembrie 1848 de
autoritile Imperiului Otoman care au nbuit revoluia, reuete s evadeze, plecnd n
Transilvania, de unde a fost expulzat apoi de autoritile habsburgice.
n Frana se va implica n revoluia din februarie 1848, dar inspirat de aceast revoluie se
ntoarce la Bucureti pentru a participa la revoluia din 11 iunie, fiind timp de dou zile ministru
de externe i secretar de stat al guvernului provizoriu instaurat de revoluionari. Va fi de partea
liberalilor, dorind mproprietrirea ranilor i vot universal. Se exileaz la Paris, unde ncearc
s coaguleze forele revoluionare europene aflate n exil, pentru ntemeierea unei confederaii
europene. Ca istoric, marea sa oper a fost Romnii supt Mihai- Voievod Viteazul, pe care a
scris-o ncepnd cu 1849, rmas manuscris i publicat de Alexandru Odobescu. Moare la
Palermo de tuberculoz la vrsta de 33 de ani.
Andrei Mureanu
Nscut ntr-o familie de rani, la 16 noiembrie 1816, Andrei Mureanu a fost un poet i
revoluionar romn din Transilvania. A studiat filozofia i teologia la Blaj, lucrnd apoi ca
profesor la Braov. A nceput s publice poezie n revista Foaia pentru minte, inim i
literatur. A fost printre conductorii Revoluiei din 1848, participnd n delegaia Braovului la
Adunarea de la Blaj din mai 1848. Poemul su Un rsunet scris la Braov pe melodia anonim
a unui vechi imn religios (,,Din snul maicii mele) i denumit ulterior Deteapt-te, romne!,
a devenit imn revoluionar fiind numit de Nicolae Blcescu Marseilleza romnilor.
21
Poetul continu s scrie poezii patriotice, cu caracter social protestatar. n ultimii ani ai
viei traduce ,,Nopiile lui Young, precum i o bun parte a ,,Analelor. Cu timp in urm
scrisese i o gramatica romneasca in limba german. n 1862, poeziile sale au fost adunate ntr-
un volum. A murit n 1863 la Braov.
Concluzie
PAGINA 16
Bibliografie
http://www.referate-romana.com/referate/Mihail- Kogalniceanu/MIHAIL-
KOGALNICEANU--Introductie-la- Dacia-Literara---re-rom.php
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia_literara http://www.dacialiterara.ro/index.htm
http://www.e-referate.ro/referate/Pasoptismul2007- 06- 22.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Negruzz i
http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Muresanu
http://articole.famouswhy.ro/literatura_romana_in_perioad a_ pasoptista
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Alecsandr i
http://ro.wikipedia.org/wiki/Alecu_Russo
http://ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_Alexandrescu
Bibliografie: Literatura romana BAC 2009 ESEUL ,,Dacia literara capitolul Introductie
www.ro.wikipedia.org/wiki
Bibliografie
http://www.authorstream.com
http://www.referate.ro
23