Evolutia marcii

Marca este cel mai comod mijlc prin care consumatorul poate
recunoaste rapid caltatea unui produs. Din acest motiv, marca reprezinta un
element esential al strategiei unei intreprinderi, in vederea asigurarii
competitivitatii, si cresterii volumului desfacerilor pe piata. Loialitate a
clientilor care achizitioneaza in permanenta numai marca unui producator
(sau cumpara mereu din acelasi magazin). Se apreciaza ca este nevoie de 5-
6 ori mai mult timp si este cu 30 la suta mai costisitoare castigarea unui nou
client decat pastrarea unui client deja existent. Actiunea de mentinere a
clientilor firmei intr-o stare activa - prin intarirea predispozitiilor favorabile
fata de firma si produsele/marcile sale - poarta numele de fidelizare.Gradul
de fidelitate al unui client poate fi evaluat in functie de frecventa de
cumparare sau de succesiunea modelelor marcii cumparate, intr-o perioada
de timp. Clientii care oscileaza intre cumpararea marcii firmei si a altor marci
concurente poarta numele de clienti micsti.

Istoria mai veche sau mai recent a utilizrii mrcilor ilustreaz

eforturile productorilor i comercianilor de mbogire i nnobilare a
arsenalului instrumentelor de aciune n cadrul pieei, concretizate n noi
modaliti de comunicare cu consumatorii.Mrcile ca semne distinctive
folosite de ntreprinderi pentru a deosebi produsele sau serviciile lor de cele
identice sau similare cu ale altor organizaii, sunt cunoscute din cele mai
vechi timpuri. Folosirea unor semne caracteristice pentru a identifica
produsele era practicat din antichitate, iar perioada lor de inflorire dateaz
inca din evul mediu.Se foloseau semne distinctive in form de reprezentri
grafice pe produse cum ar fi ; arme , ceramic, testuri, iar semne aplicate
pe dopurile de cear, sau pe amfore, se refereau la produsul pe care il
contineau (vin, ulei, ), i nu la recipient. Inc din aceasta perioada se pun i
bazele regimului juridic al marcilor. ,, Qui primo coepit habere illud signum,
ille debet esse in perpetua possesione....'' ,, Cel care a avut cel dintai un
anumit semn aceluia ii apartine in posesie perpetua.'' Baldus - Opera omnia
Tractus de duobus fratribus, Paris XI, nr.12
Pentru a se identifica originea vaselor de lut la romani erau folosite un numar
de aproximativ 6000 de semne (,,sigillum''). Aceste semne indicau numele
productorului i denumirea localitii de unde provenea produsul.

Mrcile au evoluat semnificativ n perioada Evului Mediu, odat cu

apariia breslelor . n 1236 la Padova, ca i n 1331 la Monza, au fost
adoptate statute care stipulau marcarea obligatorie a produselor. Existau, n
acea perioad, dou tipuri de mrci: marca individual, care permitea
meteugarului s fie identificat n cadrul breslei, i marca colectiv, care
garanta pentru calitatea produsului.Metesugarul din cadrul breslei folosea
marca individual pentru a putea fi individualizat, iar pentru garantarea
calitii produsului breasla folosea marca colectiv. Pe lng mrcile
productorilor, apar mrci ale comercianilor, i distribuitorilor de produse.
Treptat aceste mrci devin elemente de identificare i de difereniere a
produselor sau serviciilor, de garanie a calitii acestora.nca din 1256
Statutul din Bologna stabilea o regula: ,, nemo debeat simile signum facere
nec fieri facere, quod aliquis alius de arte facit'' - nimeni s nu faca un semn
asemntor i nici s nu pun s se fac ceea ce altul face prin meteugul
su. - n Anglia exista o lege prin care brutarii erau oblgai s fac
cte un semn pe pinile mari intregi pentru a fi identificate bucaile de pine
vndute separat. - In Grecia i Roma
Antic anumite semne de identitate erau aplicate frecvent pe obiectele de
ceramic, iar n China i Japonia, pe obiectele de porelan.
- Semnele aplicate reprezentau motive din natura, linii i combinaii de linii.n
timpul dinastiei Ming (1368-1634) se aplicau mrci cu numele mparatului.
- Aceste semne distincive, figurative, numele producatorului, sau denumirea
localitii unde se fabrica produsul aplicate pe diferite produse i mai ales pe
obiectele de ceramic, aveau ca scop s afirme proprietatea unui obiect
produs de un artizan.

n Frana, n anul 1534, se impunea, printr-o reglementare, ca

mrcile s fie unice, pentru a individualiza produsul sau serviciul, iar n anul
1544 este introdus pedeapsa pentru falsificarea mrcii.Ordonana din 1539
a lui Francisc I prevedea expres c mrcile trebuie s fie ,,difeite unele de
altele'' pentru a nu se confunda cu altele folosite n aceeai ramur de
activitate.n 16 mai 1544 prinr-un edict a lui Carol Quintul falsificatorul unei
marcii era pedepsit cu taierea mainii (mai tarziu pedeapsa a fost inlocuita cu
amenda si in caz de recidiva cu munca la galere).n secolul XIV un edict dat
de un elector palatin pedepsea cu spanzuratoarea pe crciumarul care
vindea vin ordinar, drept vin de calitate superioar (Rudensheim). De
asemenea, la nceputul secolului al XVI-lea, distileriile de whisky foloseau
recipieni pe care i marcau cu fierul rou . Astfel, era posibil identificarea
productorului i protejarea mpotriva contrafacerilor. Acte normative
asemntoare apar ulterior n majoritatea rilor europene i n Statele Unite.

In tara noastra prima ,,Lege asupra marcilor de fabrica si de comerciu''

dateaza din 15 aprilie 1879 si urmarea indeplinirea unor obligatii asumate
prin Conventia comerciala incheiata cu Austro - Ungaria in 1875, pentru a
putea asigura protectia marcilor comerciantilor austro-ungari. Regulamentul
asupra marcilor de fabrica si de comerciu, a fost adoptat la 30 mai 1879.Prin
intermediul acestui act era statuat caracterul facultativ al marcilor.
Erau excluse marcile pentru ,,productele farmaceutice si acele care
intereseaza mai aproape higiena si salubritatea-publica'' pentru care
,,guvernul poate declara marca de fabrica si de comerciu obligatorie si chiar
semnificativa, printr-un decret dat in forma de regulament de administratie
publica''.Prin marci se intelegea ,,diferitele forme intrebuintate pentru a face
sa se deosebeasca productele unui industrias; astfel sunt : numele sub o
forma deosebita, denumirile, intiparirile, timbrarile, sigiliurile, reliefurile,
vignetele, cifrele, copertele ori alte asemenea''.Comerciantului sau
fabricantului care a depus marca la grefa tribunalului de comert i se
recunoastea un drept de prioritate exclusiva timp de 15 ani avand apoi
posibilitatea de prelungire. Era incriminata si infractiunea de contrafacere a
unei marci , vanzarea produselor contrafacute sau false, imitarea marcii de
natura sa insele cumparatorul, uzitarea unei astfel de marci, iar daca
marcarea era obligatorie, era pedepsita si vanzarea produselor nemarcate.
Legea aceasta a fost abrogata prin Legea asupra marcilor de fabrica, de
comert si de serviciu nr, 28/1967, aceasta lege consacrand regula dobandirii
dreptului la marca prin prioritatea de inregistrare.
Datorita procedurii complicate de inregistrare, lagunelor legislative, a fost
adoptata Legea 84/1998.
In 9 aprilie 2010 este publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr.226/ Legea
nr.66/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr.84/1998 privind
marcile si indicatiile geografice. Datorit evoluiei legislaiei,
marca a dobndit o existen i o valoare de sine stttoare nefiind legate de
un anumit produs sau productor. Marca a devenit independenta. Aceasta
este una din trasaturile ei caracteristice.

Totui, importana i rolul mrcii n activitatea organizaiilor s-au amplificat

ncepnd cu cea de-a doua jumtate a secolului al XX-lea, odat cu
demasificarea societii i a produciei . n aceast perioad, studiile
ntreprinse de marketeri arat c individul ncepe s nu mai cumpere
produse n calitate de simple obiecte, pentru a-i satisface nevoi de baz.
Ateptrile consumatorilor sunt tot mai sofisticate, iar mrcile, prin imaginea
pe care o vehiculeaz, pot satisface i nevoi de ordin superior, precum
nevoia de apartenen, nevoia de recunoatere sau cea de
autorealizare.nelegerea rolului mrcii n activitatea de marketing a
organizaiilor i a importanei eforturilor pe care ar trebui s le fac
marketerii n vederea dezvoltrii unor mrci de succes trebuie s nceap cu
o analiz a punctelor de vedere exprimate de diveri specialiti referitor la
acest subiect.
Dei literatura de specialitate prezint un numr destul de mare de definiii
ale mrcii, adesea se face trimitere la punctul de vedere exprimat de
Asociaia American de Marketing : Marca este un nume, un termen, un
semn, un simbol sau un desen, ori o combinaie a acestor elemente,
permind identificarea bunurilor sau serviciilor unui vnztor, sau grup de
vnztori, i diferenierea lor fa de concuren. ntruct se refer numai la
elementele care definesc identitatea vizual a mrcii, considerm definiia
AMA incomplet. Desigur, ea corespunde cu percepia general asupra
mrcii, percepie pe care o relev i o serie de studii efectuate n rndul
managerilor . Potrivit unei cercetri, efectuat de H. Davidson, managerii
consider adesea mrcile drept nume sau logo-uri utilizate pentru a
diferenia oferta companiei, sau garania unui nivel semnificativ al
calitii. Cei mai muli au n vedere partea vizibil a mrcii numele sau
logo-ul, n timp ce atributele de imagine ale mrcii, reprezentnd partea
invizibil, sunt menionate de mult mai puini respondeni. n condiiile n
care concurena este tot mai puternic, iar produsele din ce n ce mai
asemntoare, aceast omisiune este regretabil, ntruct atributele
asociate mrcii i confer un important avantaj competitiv.
Pentru a sublinia aceast idee, ntr-una dintre lucrrile sale, Philip Kotler l
citeaz pe Niall Fitzgerald, preedintele corporaiei Unilever: O marc este
un depozit de ncredere, care conteaz tot mai mult atunci cnd posibilitile
de alegere se nmulesc . Fr s fie neaprat o definiie n adevratul sens
al cuvntului, punctul de vedere exprimat de N. Fitzgerald este deosebit de
valoros. Corporaia Unilever are n portofoliu numeroase mrci de succes,
ceea ce arat c marketerii de aici au neles rolul pe care l poate juca o
marc i, mai ales, ce anume poate da valoare mrcii, astfel nct ea s
devin un depozit de ncredere.Literatura de marketing din ultimii ani, ca i
practica, arat c specialitii acord din ce n ce mai mult importan
imaginii mrcii i, n mod special, poziionrii. Acetia sunt de prere c, n
definirea mrcii, trebuie s se in cont de atributele care-i sunt asociate i
care i confer atractivitate i specificitate. Mary Lewis afirm c:Marca este
aura credinelor i ateptrilor cu privire la produs (sau serviciu), n msur
s-i confere relevan i distincie. Este extrem de puternic, ntruct
depete zona caracteristicilor fizice ale produsului i ptrunde n sfera
caracteristicilor psihologice.Aceast definiie este interesant din mai multe
motive. n primul rnd, marca este privit din perspectiva consumatorului,
abordare ct se poate de corect, ntruct valoarea unei mrci depinde n
foarte mare msur de ct este acesta dispus s plteasc pentru a intra n
posesia mrcii respective. n al doilea rnd, autoarea arat c valorile
asociate confer mrcii relevan adic fac marca important din
perspectiva consumatorului i distincie adic permit acestuia s
diferenieze marca n raport cu concurenii si. n al treilea rnd, se arat c
puterea unei mrci este dat de capacitatea sa de a se dezvolta pe baza
unor caracteristici de natur psihologic. Acest din urm aspect este
deosebit de important n contextul actual, n special pe pieele caracterizate
printr-o concuren puternic.

Marca la nivel national

Marca inregistrata la nivel national beneficiaza de protectie numai pe
teritoriul tarii in care este formultata cererea si numai pentru produsele
si/sau serviciile pentru care este inregistrata.

Pentru a inregistra o marca in Romania, este necesara depunerea unei cereri

de inregistrare la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM).

Procedura de inregistrare a unei marcii in Romania dureaza intre 9-12 luni, cu

exceptia cazurilor in care sunt emise Avize de Refuz Provizoriu sau sunt
formulate Opozitii la inregistrarea marcii de catre terti.

Marca inregistrata in Romania este protejata pentru o perioada de 10 ani;

prin reinnoirea marcii, perioada de protectie poate fi prelungita cu alte
perioade de cate 10 ani, cu conditia formularii cererii de reinnoire in
termenele prevazute de lege si achitarii taxelor de reinnoire.

Etapele de inregistrare a unei marci :

Depunerea la OSIM a cererii de inregistrare

Examinarea preliminara
Examinarea de fond
Publicarea marcii
Rezolvarea eventualelor opozitii
Eliberarea certificatului de inregistrare
Istoria unei marci - ADIDAS

Adidas este unul dintre cei mai importanti producatori si furnizori de echipament sportiv din
intreaga lume.Este brandul de top din lumea sportului mondial, cu cea mai veche si
remarcabila traditie. Articolele vestimentare produse de aceasta firma sunt populare in majoritatea
sporturilor, iar oamenii au ajuns sa poarte zilnic incaltaminte si vestimentatie ce poarta insemnele acestei
companii.

Aparitia fiimei Adidas are o istorie foarte interesanta si neobisnuita. n anul 1891 un muncitor la o
fabrica german de pantofi din Herzogenaurach pe nume Cristoph Dassler considera c posed caliti
pe care nu poate s le dezvolte la mica firm unde era angajat. Avand dorind s i dezvolte capacitatea
profesional a parasit oraul i firma la care lucra far a avea o destinaie precis. Ajuns in orasul Gera
acesta i-a cunoscut viitoarea soie Paulina Spitula, acetia celebrdu-i nunta n anul 1891. La scurt timp
a sosit i primul copil Fritz Dassler in 1892 urmat la scurt timp de sora acestuia Marie Dassler (1894).
Datorita presiunilor regimului Cristoph a fost nevoit s se mute cu familia inapoi in Herzogenaurach. Cei
care aveau s schimbe istoria brandurilor i s perfecioneze acest domeniu in materie de produse
sportive aveau s se nasca n aprile 1898 Rudolf Dassler si Adolf Dassler n noiembrie 1900.

Tatal lor lucra la o noua fabric de pantofi din Herzogenaurach, n timp ce mama avea o mica
afacere n uscatoria casei. Aceasta practica servicii de spltorie a rufelor care, la vremea respectiv
pentru majoritatea persoanelor era considerat un lux. Adolf Dassler impreuna cu fratele su Rudolf erau
atleti competitivi nc de mici. Participau la toate competitiile sportive de la acea vreme, existand intre ei o
mare rivalitate, Adolf fiind mult mai bun dect fratele sau mai mare invingandu-l la aprope toate probele.
Cnd nc Adolf era un mic scolar, Rudolf a inceput s lucreze cu tatal su la fabrica de
nclminte Frankische Schuhfabrik fiind la acea vreme printre cele mai cunoscute fabrici de
nclminte. i pentru Adolf era preconizat acelai viitor dar in anul 1914 planurile tuturor cetenilor din
Herzogenaurach au fost intrerupte datorit mobilizrii imperiului German. Cei doi frai au fost luai cu forta
si dui in traneele mloase din localitatea Flanders. Au petrecut aici impreun cu alte mii de persoane
supuse regimului patru ani nespernd la rentoarcere. ntre timp in Herzogenaurach totul se destram,
rmneau din ce n ce mai puini oameni, srcia era pretutindeni i aproape toare fabricile din ora i
inchideau porile.
n anul 1916 Adolf s-a ntors acas fiind rnit n urma unei explozii la picior. Vznd c
firma de nclminte este fr viitor Cristoph Dassler se gandete c ar fi bine pentru fiul
su ca acesta sa se fac brutar. Adolf trebuia sa se trezeasc n fiecare diminea la ora patru i s si
petreaca aproape toata ziua in brutaria lui Weiss, neputnd s se opuna dorinei tatlui su. Dup un an
a primit diploma dar spre entuziasmul acestuia nu a profesat niciodat n domeniu deoarece n anul 1918
a fost rechemat pe frontul Belgian unde s-a rentlnit cu fratele sau Rudolf.
 n 1919 cei doi frati au revenit de pe front teferi i nevtamai, gasindu-i oraul natal lovit i in
plina criz economic. Adolf nu avea degnd i sub nici o form s i continue viaa ca brutar, drept
pentru care s-a gndit s i deschid o fabric de pantofi sportivi. Neavnd spaiu cu atat mai putin bani,
Adolf avea a nceput s lucreze n spltoria mamei sale. mpreun cu prietenii si au nceput s adune
resturi de materiale din rzboi, timp de aproape 8 luni cutreiernd in lung i-n lat in cautarea a cat mai
multe materiale pentru a-i produce bunurile. Cutau i luau aproape tot ce gseau de exemplu: pielea,
cel mai important material folosit pentru creerea nclmintei l puteau lua din ctile de protecie, pnza
i chingile parautei puteau fi folosite pentru a produce papuci etc.
n 1920 firma lui Adolf incepe s prinda viaa. Fiind timpuri foarte grele multe lipsuri erau existente,
cel mai persistent fiind lipsa curentului care i incetinea serios preoducia tnrului meteugar. Acesta a
gasit o soluie rapida, cu ajutorul unei biciclete si a unor prieteni sportivi Adolf reuea s menin curentul
pentru o bun parte din noapte. La acea vreme finlandezii erau cei mai buni producatori de pantofi,
Karhu (Helsinki) fiind cea mai cunoscut firm, care producea inclminte pentru toate naionalele de
gimnastic existente. Adolf a petrecut aproape un an cu cei de la Karhu dezvoltandu-i talentul i totodat
cunotiinele.
Pe 1 iulie 1920 Adolf reuete s i nscrie firma la registrul comerului avnd acum o nou
locaie. Aceasta a fost inregistrat sub numele de Gebruden Dassler (Sportschufabrik, Herzogenaurach).
n 1923 la insitenele printilor, micul Dassler i-a angajat fratele dnd natere unei mari rivaliti care
continu i n zilele noastre. Firma funciona cu 7 persoane majoritatea membrii familiei i cativa prieteni
ai lui Adolf care a lucrat nc de la nceput pe partea de fabricare, n timp ce fratele su se ocupa de
partea de vnzri.
Nemii aveau un entuziasm particular pentru box, se bucurau de aspectul agresiv pe care
l prezenta acest sport. Fritz Zehlein, antrenorul echipei nationale de box a Germaniei l cunotea
pe Adolf de mult vreme deoarece n copilrie acesta a batut i pe la portile acestui
sport. Cand barierele capitaliste au fost ridicate de pe acest sport au nceput s apar tot mai multe
cluburi legitimate, aproape n fiecare localitate. Herzogenaurach a avut parte i ea de un club cu acelai
nume pentru care Adolf a fost desemnat s produc nclmintea boxiorilor. Dezintegrarea a fost mai
rapid dect se ateptau cei care au pus temeliile pentru acest sport, cnd membrii au realizat ca nu se
puteau ine competiii la nivel mondial i c totul se va rezuma la evenimente sptamanale.
Din urm venea fotbalul, fiind considerat cel mai popular sport, nemii auzind pe la diverse posturi
de radio despre popularitatea acestuia peste graniele rii lor. Adolf a devenit membru la echipa sa local
de footbal, unde nconjurat de sute de suporteri i-a dat seama c poate lansa Gebruder Dassler la un
nou nivel.
Adolf a nceput s fabrice ghete de footbal cu uruburi filetante, inspirat dupa modelul englez.
Timpuriile ghete Dassler se concentrau pe protecia oferit gleznei, fiind decupat n aceast zon, iar n
vrf avnd un material mai solid pentru protecia degetelor. Problema era c toate ghetele erau foarte
grele, obosind juctorii mult mai repede, devenind foarte rapind un principal scop pentru Dassler.
Sub problema economic cei doi frai se luptau s supravieuiasc din vnzrile lor, dar au gasit o
alt variant pentru a pune afacerea pe drumul cel bun. Cnd clubul Herzogenaurach s-au decis s
construiasc o sala mult mai mare, fraii Dassler au convins managerii clubului s comande un numar
mare de incaltaminte Dassler. Acetia au oferit reduceri pentru nclmintea acordata, dar i un numar
foarte mare au dat-o pe gratis angajailor clubului. Managerii au facut o comand atat de mare, nct
membri firmei Dassler au trebuit sa lucreze cteva luni n ir i sa angajeze personal, lucrnd pn la
epuizare de diminea pn seara.
Rudolf fiind un bun manager a exploatat sportul n cretere trimind cutii ntregi de incalminte
tuturor cluburilor de football importante de pe teritoriul rii sale. Rspunsul a fost copleitor, nclmintea
Dassler era de o calitate indiscutabil nct firma nu mai fcea fa numeroaselor comenzi.
Lansarea a venit cnd n fata atelierului s-a prezentat Josef Waitzer, antrenorul echipei
naionale de atletism, care a auzit de inclmintea extraordinar i a venit tocmai din Munich
pentru a vedea de ce sunt n stare ciudaii sportului. Waitzer avea nevoie de cea mai bun
nclminte posibil pentru echipa lui care participa la Jocurile Olimpice din Amsterdam
(Olanda) 1928. Vizita neateptat s-a transformat ntr-o discuie de ore ntregi, deoarece J.Waitzer i
Adolf mpareau acelai entuziasm pentru sport i atletism. Motocicleta lui J.Waitzer a devenit o imagine
obinuit in faa Gebruder Dassler, pn cnd a fost angajat ca i un sfatuitor pentru cei doi frai i
devenind prieten foarte apropiat cu Adolf. Cu afacerea crescnd de la zi la zi Gebruder Dassler a fost
mutat ntr-o veche fabrica de ulei, beneficiind de un spaiu mult mai mare pentru a-i desfaura
afacerea. Angajnd nca 25 de persoane, vnzrile creteau rapid, fraii Dassler ncepnd s-i savureze
succesul.
La Olimpiada de Vara din 1936, Adi Dassler ii asigura ghetele atletului afro-american Jesse Owen,
cu care acesta avea sa participe si sa castige 4 medalii de aur. In urma acestui eveniment ghetele
produse de fratii Dessler au devenit cunoscute in mai multe tari, iar in scurt timp cereri de astfel de pantofi
sport veneau din toata lumea, de la antrenori ale echipelor nationale, dar si diversi sportivi. Afacerea celor
doi frati prospera, iar pana la inceperea Celui De-al Doilea Razboi Mondial, acestia vindeau peste
200.000 de perechi de incaltaminte anual.
Dupa inceperea razboiului fabrica fratilor Dessler a fost transformata pentru producerea de munitie
anti-tanc, iar cei doi s-au alaturat Partidului Nazist. Rudolf era mult mai apropiat de partid si astfel, in
timpul razboiului conflicte din ce in ce mai puternice au inceput sa izbucneasca intre cei doi frati. Intr-un
final Rudolf a fost arestat de catre soldatii americani din cauza faptului ca facea parte din gruparea
nazista Waffen SS. Convins ca fratele sau a fost cel care l-a denuntat, cei doi s-au despartit in anul 1947.
Rudolf Dassler si-a infiintat propria firma Ruda, denumita mai tarziu Puma.
Adolf a infiintat la randul sau propria companie, denumita adidas AG dupa numele sau Adolf Adi
Dassler la data de 18 august 1949. Noua firma de incaltaminte incepe sa aibe un impact tot mai mare in
randul sportivilor, iar in 1954 la Campionatul Mondial, Adolf Dassler asigura primele ghete cu crampoane
detasabile nationalei de fotbal a Germaniei, care inving miraculous puternica reprezentativa a Ungariei.
Miracolul din Berlin scrie presa, iar adidas are tot mai mare cautare.
 Adolf a gasit o metoda ingenioas ca nclmintea lui s ias n eviden, n loc s fac liniile de
piele din aceeai culoare ca nclmintea, acesta s-a gndit s le fac albe, pentru a putea fi identificare
de la o distan considerabil. Designul cu doua linii a fost rapid refuzat de Adolf, deoarece acesta a mai
fost folosit i n vechea fabric Gebruder Dassler i nu dorea nici un fel de legtur cu trecutul, iar patru
linii implica mai mult materie prim i artau destul de confuz, acesta a hotrat sa foloseasca ca marca
trei linii albe pentru ca Adidas s fie recunoscut ca nclminte sportiv.
Marca a fost nregistrat n martie 1949 Germania, n acelai timp ca i compania, avant ca titlu
oficial : Adolf Dassler Adidas Schuhfabrik. Dup sfaritul rzboiului Germaniei i-a fost interzis dreptul de
a mai participa la competiii internaionale sportive, in multe orae din aceasta sportul ajunsese s fie
considerat nepatriotic. Primele J.O. dup cel de-al doi-lea rzboi mondial au fost inute n 1948 n Londra
dar din cauza certurilor ntre cei doi frai niciunul nu a mai participat. Adolf s-a orientat pentru J.O. din
1952 care s-au inut la Helsinki (Finlanda).

In anii 60 celebrul atlet castiga aurul la proba de saritura in inaltime avand in picioare celebrele
ghete cu talpa de cuie fabricate de firma adidas. Pe rand nationalele de fotbal, echipele de club, atleti,
tenismeni, boxeri sau jucatori de baschet purtau ghetele facute de Adolf Dassler.
Cupa Mondiala din 1974 a fost castigata de Germania lui Franz Beckenbauer in fata Olandei cu
scorul de 2-1. Germania a purtat atunci echipament complet adidas. Firma a inceput sa se dezvolte tot
mai mult si pe partea de imbracaminte.
In anul 1978 Adolf Dassler moare, iar afacerea este continuata de sotia sa Kathe si fiul sau Horst.
Acestia respecta ideile si managementul impuse de Adolf Dassler si urmeaza aceeasi linie de
incaltaminte si echipamente sportive.
In anul 1987 Horst Dassler inceteaza din viata, iar familia vinde doi ani mai tarziu compania lui
Bernard Tapie, un afacerist fracez, contra sumei de 243,918 milioane de euro, bani pe care Tapie i-a
imprumutat de la banca. In aceea perioada Bernard Tapie era recunoscut ca un om de afaceri de
success, care cumpara companii aflate in faliment si reusea sa le tranforme in adevarate mine de aur.
Prima decizie importanta este mutarea productiei in Asia, unde costurile de fabricare erau mult mai mici,
iar celebra cantareata Madonna a devenita imaginea oficiala a firmei.
In 1992 Bernard Tapie nu reuseste sa plateasca dobanzile pentru creditul luat de la banca si astfel
"Credit Lyonsais" decide sa preia intreaga companie drept despagubire, pentru ca un an mai tarziu sa o
vanda lui Robert Luis-Dreyfus (presedintele echipei de fotbal Olympique Marseille din acea perioada)
contra sumei de 683,514 milioane de euro. Acesta din urma devie CEO al companiei si continua
expansiunea firmei.
Patru ani mai tarziu Adidas cumpara compania "Salomon Group" specializata in echipamente de
schi si devine "Adidas-Salomon AG". In 2005 vinde "Salomon Group" pentru suma de 485 milioane de
euro firmei finlandeze "Amer Sports" si cumpara una din companiile rivale de echipament sportiv,
"Reebok", contra sumei de 3,8 miliarde de dolari. In anul urmator Adidas incheie un contract pe 11 ani in
valoare de 400 milioane de dolari, prin care devine furnizorul oficial de echipament al NBA.
Inainte ca Nelly sa scoata melodia Air Force 1, Run DMC purtau Adidas, le-au placut
atat de mult incat in 1980 au scos melodia My Adidas. Run DMC aveau stilul lor: fara sireturi
si cu limba scoasa, in cea mai mare parte a timpului Run DMC putea fi vazut purtand
Superstars. Chiar si in ziua de azi modelul Adidas Superstar este asociat cu cultura Hip Hop.

Azi marca Adidas are tre ramuri: Adidas Originals cunoscauta si sub numele de
Heritage Line, Adidas Performance produse de ultima ora pentru linia de top a atletilor,
si Adidas Y-3 articole sprotive si in trend cu moda in colaborare cu designerul Yohji
Yamamoto. In prezent compania are peste 25.000 de angajati in intreaga lume, incluzand designeri,
experti in tehnologia materialelor si ingineri bio-mecanici. Cea mai mare parte a a activitatilor este
desfasurata in afara Germaniei, singura unitate care functioneaza in tara natala fiind un centru de
protuctie si testare a prototipurilor.

Sub sloganul "Impossible is nothing", Adidas a realizat, intr-adevar, un lucru ce parea imposbil,
acela ca incaltamintea produsa de un om dintr-un mic orasel german sa ajunga in picioarele unor vedete
de talie mondiala din majoritatea sporturilor, actori si cantareti, dar si oameni normali care prefera sa
imbrace echipamentele "adidas" in orice moment al zilei.

Siglele ADIDAS