Jurisprudenta Divort Partaj Evacuare

- data incheierii casatoriei Object 7
1
2
3
4
5
6
- data achizitionarii casei

- perioada efectuarii amenajarilor, modificarilor, renovarilor
- data achizitionarii apartamentului, data vanzarii acestuia
- pretul de achizitie al casei

- suma cheltuita pentru amenajari/modificari/renovari.
- suma obtinuta din vanzarea apartamentului
- reconstituire privind traseul banilor rezultati din vanzarea apartamentului (depozit, plata credite,
achizitie bunuri, plata renovari/imbunatatiri la noua locuinta etc.)
- veniturile obtinute in perioada casatoriei (cat mai exact, pe ani), separat, sot/sotie: din salarii/chirii
etc.
- implicarea in munca in perioada efectuarii amenajarilor locuintei: supraveghere

muncitori/coordonare, negocieri preturi, contracte/intelegeri etc.
- tolerarea socrilor in locuinta: perioada: sfarsit 2012
- calcul cheltuieli lunare pentru intretinerea locuintei: gaz (350 lei medie/luna), energie electrica (150
lei), apa (30 lei), cablu TV, internet (150 lei)etc.:
..................................................................................................
http://www.dreptonline.ro/spete/detaliu_speta.php?cod_speta=417
L ocuinte. Cerere pentru evacuarea unor persoane tolerate
Curtea de Apel Craiova
Data: 19-04-2010
Decizie nr. 546 din 19.04.2010, Sectia civila, Curtea de Apel Craiova
La data 08.01.2008, reclamantii T.I. si T.S. au chemat in judecata paratii T.G. si T.G.,
solicitand ca instanta, prin hotararea ce o va pronunta, sa dispuna evacuarea paratilor
din imobilul situat in I., strada Bisericii nr. 35, judetul Dolj, compus din teren in
suprafata de 400 mp. si casa construita din caramida si acoperita cu tabla, cu 4
camere, antreu, sala, garaj, bucatarie, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii, s-a aratat ca la data de 29.10.2007, in baza titlului de proprietate

nr. 9177/2007, reclamantului T.I. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru
suprafata de 8.000 m.p. din care 7.600 m.p. teren extravilan si 400 m.p. teren
intravilan curti-constructii.
Reclamantii au mai aratat ca, dupa casatoria fiului lor cu parata T.G., le-au permis
acestora sa locuiasca, in calitate de tolerati, in imobilul din I., strada Bisericii nr. 35, dar
ca, in timp, intre reclamanti si parati au intervenit divergente, astfel incat, in luna iunie
2007, paratii i-au actionat in judecata pe reclamanti pentru impartirea bunurilor
coachizite, convietuirea partilor nemaifiind posibila.
Reclamantii au precizat ca paratii au in proprietate un imobil in I., strada Bisericii nr. 19,
conform contractului de vanzare-cumparare nr. 403/17.02.2000.
Prin sentinta civila nr. 4179 din 21 martie 2008, pronuntata de Judecatoria Craiova, a
fost respinsa actiunea precizata si au fost obligati reclamantii, catre parati, la plata
cheltuielilor de judecata in suma de 1.000 lei.
Pentru a se pronunta in acest sens, instanta a retinut ca prin precizarea actiunii,

reclamantii au invocat disp. art. 480 C.civ., iar actiunea in evacuare nu se poate
solutiona in cadrul prevazut de acest text legal. Instanta a mai retinut ca intre parti nu
sunt raporturi locative.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel reclamantii.
In motivarea apelului, acestia au aratat ca instanta a interpretat gresit probele si nu a

avut rol activ. Apelantii au criticat sentinta si sub aspectul netemeiniciei, deoarece
instanta a aplicat incorect dispozitiile art. 480 C.civ, desi o actiune in revendicare nu
este deschisa reclamantilor, care locuiesc in imobil. Apelantii au mai aratat ca instanta
a incalcat dispozitiile art. 129 alin. 4 C.pr.civ, in sensul ca nu a pus in discutia partilor
inadmisibilitatea rezultata din necorelarea temeiului juridic cu obiectul cererii de
chemare in judecata.
Intimatii au depus intampinare, solicitand respingerea apelului.
Prin Decizia nr. 382 din 2 iulie 2008, pronuntata de Tribunalul Dolj in dosarul nr.
445/21572008, s-a admis apelul declarat de reclamanti, s-a desfiintat sentinta si s-a
trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.
Pentru a decide astfel, s-a facut aplicarea dispozitiilor art. 297 alin. 1 C.proc.civ.,
intrucat s-a retinut ca prima instanta a solutionat cauza in mod gresit in temeiul unei
exceptii care a impiedicat cercetarea fondului si fara a cerceta motivul de fapt invocat
de reclamanti si nemodificat prin precizare, respectiv imposibilitatea de convietuire.
Impotriva acestei decizii civile, in termen legal, au declarat recurs paratii, iar prin
decizia civila nr. 1038/02.12.2008 Curtea de Apel Craiova a respins recursul,
considerandu-se ca prima instanta a solutionat in mod gresit cauza fara a intra in
cercetarea fondului, in temeiul exceptiei inadmisibilitatii actiunii in evacuare,
determinata de lipsa raporturilor locative intre parti.
S-a aratat ca prima instanta a examinat cererea de chemare in judecata exclusiv din
perspectiva primei cauze juridice invocate, respectiv a absentei titlului locativ al
paratilor, fara a o analiza si pe cea de-a doua.
In ceea ce priveste absenta raporturilor locative intre parti, Judecatoria a apreciat ca

intr-o atare ipoteza, reclamantul proprietar nu are la indemana actiunea in evacuare,
protectia juridica a dreptului sau putand fi asigurata doar pe calea actiunii in
revendicare.
Aceasta concluzie este insa eronata, caci prin adoptarea ei s-ar aduce atingere
dreptului fundamental de acces la un tribunal, reglementat ca o componenta materiala
a dreptului la un proces echitabil, prevazut de art. 6 din Conventia europeana a
drepturilor omului si de art. 21 din Constitutie. Acest drept fundamental nu este unul
absolut, ci poate fi supus unor limitari legale din partea statului, insa acestea trebuie sa
respecte anumite principii, si anume sa urmareasca un scop legitim, sa asigure un
raport rezonabil de proportionalitate intre scopul urmarit si mijloacele alese si sa nu
afecteze substanta insasi a dreptului, lasandu-l fara continut (cauza Golder contra marii
Britanii, hotararea din 21 februarie 1975 si Sabin Popescu contra Romaniei, hotararea
din 2 martie 2004).
Curtea de Apel a retinut ca tribunalul a apreciat in mod just ca prin solutionarea gresita
a actiunii in temeiul unei exceptii ce a impiedicat cercetarea fondului si fara a se
examina si cea de-a doua cauza juridica a cererii in evacuare invocata, constand in
imposibila convietuire, sunt incidente dispozitiile art. 297 alin. 1 C.proc.civ.
In rejudecarea fondului, prin sentinta civila nr. 7790 din 11.05.2009 pronuntata de
Judecatoria Craiova, s-a admis actiunea precizata, s-a dispus evacuarea paratilor din
imobilul proprietatea reclamantilor, situat in Isalnita, str. Bisericii nr. 35, Dolj si au fost
obligati paratii catre reclamanti la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 1926 lei
reprezentand onorariu avocat si taxa timbru.
Pentru a se pronunta astfel, prima instanta retinut ca paratul T.G. este fiul
reclamantilor, iar parata T.G. este nora acestora si ca, dupa casatoria paratilor,
reclamantii le-au permis sa locuiasca in imobilul proprietatea lor, in calitate de tolerati,
partile locuind impreuna o perioada de peste 20 ani. In urma cu aproximativ 2 ani intre
parti au intervenit unele divergente, astfel ca reclamantii au solicitat paratilor sa
paraseasca imobilul, urmand a locui in casa proprietatea lor pe care tocmai si-au
construit-o, situata in I., str. Bisericii nr. 19, Dolj.
Neintelegerile dintre parti au generat si procesul de impartire a bunurilor coachizite

precum si o stare conflictuala care face aproape imposibila convietuirea.
S-a apreciat ca ingaduinta si toleranta reclamantilor fata de parati de a locui in imobilul

proprietatea acestora nu genereaza pentru acestia un drept propriu de folosinta in lipsa
existentei unui drept locativ propriu iar reclamantii, in calitate de proprietari ai
imobilului, beneficiaza de toate drepturile conferite de lege proprietarului, in
conformitate cu disp. art. 480 C.civ. si tot in favoarea reclamantilor pledeaza si disp. art.
1898 C.civ., cat timp paratii nu au dovedit o alta stare de fapt.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel paratii iar in motivare au sustinut ca prima
instanta a incalcat dispozitiile art. 261 pct. 5 C.proc.civ., nu a motivat respingerea
cererilor lor, nu a facut referire la probele administrate, insusindu-si doar punctul de
vedere al reclamantilor, judecata fiind partinitoare.
Au sustinut ca in mod gresit instanta le-a retinut calitatea de tolerati, desi exista probe
care pot fi asimilate unui contract, respectiv imposibilitatea morala de a preconstitui un
contract, alaturi de obiceiul locului, buna intelegere dintre parti timp de peste 20 de
ani, cu consecinta realizarii constructiilor si imbunatatirilor.
Au sustinut ca probele dovedesc vinovatia reclamantilor la crearea starii conflictuale, iar

instanta ar fi trebuit sa retina culpa reclamantilor in crearea starii conflictuale, sa aplice
principiul potrivit caruia nimeni nu isi poate invoca propria culpa si sa respinga actiunea
reclamantilor.
In cauza, apelantii au solicitat suspendarea cauzei in baza dispozitiilor art. 244 pct. 1
C.proc.civ., cerere care a fost respinsa de instanta, dat fiind faptul ca solutia din
prezenta cauza nu depinde de modul de solutionare al dosarului aflat pe rolul
Judecatoriei Craiova cu nr. 17343/215/2007.
Prin decizia civila 17 din 18 ianuarie 2010 a Tribunalului Dolj s-a respins apelul ca
nefondat.
Tribunalul a retinut ca dispozitiile art. 261 pct. 5 C.proc.civ. obliga instanta la motivarea
in fapt si in drept a hotararii pronuntate iar sentinta de fond nu incalca o atare obligatie,
fiind motivata in fapt si in drept, dupa cum rezulta din considerentele sale, iar faptul ca
instanta nu ar fi insistat excesiv asupra probelor administrate nu poate atrage
nelegalitatea sa.
Desi apelantii au sustinut ca prima instanta nu a motivat respingerea cererilor lor, nu au

indicat care ar fi acestea, in conditiile in care le-au fost incuviintate si administrate de
catre prima instanta probele solicitate si, de asemenea, a fost motivata si respingerea
cererii de suspendare, asa cum rezulta din incheierile de sedinta, atata timp cat
instanta are deplina libertate de apreciere asupra legaturii dintre cele doua pricini in
curs de judecata si masura in care solutionarea cauzei este dependenta de existenta
sau neexistenta unui drept care face obiectul altui litigiu.
Prima instanta a indicat considerentele de fapt si de drept in temeiul carora si-a format
convingerea, motivarea instantei are suport probatoriu, considerentele avute in vedere
justificand neindoielnic solutia data cererii reclamantilor.
Criticile apelantilor vizand stabilirea gresita a unor stari de fapt au fost considerate
nefondate, intrucat starea de fapt retinuta in considerentele sentintei apelate este in
concordanta cu probele administrate si nu exista nici un dezacord intre constatarile
instantei si dovezile administrate, ori neacceptarea de catre apelanti a motivelor avute
in vedere de prima instanta nu poate constitui un temei legal pentru admiterea
apelului.
A fost respins si motivul de apel potrivit caruia prima instanta, in mod eronat, ar fi
retinut ca au calitate de tolerati in imobilul din care s-a solicitat evacuarea, retinand ca
paratii nu au un titlu legal de a locui in imobil, fiind simpli tolerati, parintii fiind
indreptatiti sa solicite evacuarea.
Motivul de apel referitor la propria culpa a reclamantilor in crearea imposibilitatii de

convietuire a fost considerat neintemeiat, deoarece reclamantii au dovedit ca purtarea
paratilor face realmente imposibila convietuirea, situatia de fapt fiind retinuta de prima
instanta pe baza probelor administrate, ce au fost analizate coroborat iar reclamantii, in
calitate de proprietari, nu sunt nevoiti sa justifice motivul pentru care nu mai permit
folosinta locuintei de catre tolerati.
Chiar paratii au recunoscut la prima judecata ca nu au un titlu locativ, fiind numai

tolerati de reclamanti, cu toate acestea, paratii s-au prevalat prin motivele de apel de
existenta unor probe care pot fi asimilate unui contract, respectiv imposibilitatea
morala de a preconstitui un contract, alaturi de obiceiul locului, buna intelegere dintre
parti timp de peste 20 de ani, cu consecinta realizarii constructiilor si imbunatatirilor,
sustinand ca in virtutea acestora pot locui in imobil.
Aceste sustineri ale paratilor nu au fost primite, in conditiile in care probele nu au

confirmat existenta vreunei conventii intre parti in sensul mentionat in motivele de
apel, iar imprejurarea ca paratii ar fi efectuat lucrari de imbunatatiri la imobil sau ar fi
realizat constructii, nu le confera un drept locativ in imobil, avand posibilitatea de a-si
recupera investitiile pe calea unei actiuni separate.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs paratii, intemeiat pe prev. art. 304 pct. 9
c.p.c., sustinand ca tribunalul nu a staruit pentru a preveni orice greseala privind
stabilirea adevarului si nu a realizat concordanta intre probele administrate si starea de
fapt. Recurentii au aratat ca probele au aratat ca reclamantii au initiat conflictul si ca
instanta a ignorat existenta unei conventii si imposibilitatea morala de preconstituire a
inscrisului.
Cea de a doua critica a vizat solutionarea cererii de suspendare a judecatii in temeiul

art. 244 alin. 1 c.p.c., aratandu-se ca pronuntarea asupra actiunii de fata trebuia sa se
faca dupa ce se solutiona cererea paratilor pentru instituirea dreptului de retentie.
Recurentii au solicitat desfiintarea incheierii si suspendarea judecatii cauzei, precum si

casarea deciziei si respingerea actiunii in evacuare.
Recursul nu este fondat si urmeaza a fi respins pentru urmatoarele considerente.
Potrivit art. 167 c.p.c., instanta incuviinteaza administrarea probelor pe care le

considera utile, pertinente si concludente pentru a stabili situatia de fapt dedusa
judecatii, fata de care aplica normele de drept incidente, pronuntandu-se, in final,
asupra fondului pricinii.
Analizarea probelor constituie atributul primei instante si al celei de apel, care se

pronunta asupra temeiniciei pretentiilor partilor, in timp ce in recurs se poate determina
numai legalitatea hotararilor, respectiv modul in care normele de drept au fost aplicate
in speta. In raport de prevederile art. 304 c.p.c., instanta de recurs nu mai poate sa
intervina pentru a lamuri aspecte de fapt, temeinicia hotararilor anterioare iesind din
sfera sa de competenta.
In speta, referirile facute de recurenti la probele administrate si la concluziile derivate

din acestea nu pot fi analizate in recurs, astfel ca instanta va porni de la starea de fapt
retinuta de tribunal, potrivit careia purtarea paratilor face imposibila convietuirea.
Critica referitoare la acest aspect nu este, insa, relevanta pentru stabilirea solutiei din
recurs, deoarece tribunalul a aratat ca reclamantii nu sunt nevoiti sa justifice motivul
pentru care solicita evacuarea paratilor, data fiind calitatea lor de proprietari ai
imobilului din litigiu.
Aceasta motivare este corecta si decurge din stabilirea raporturilor dintre parti. Este
evident si necontestat ca reclamantii sunt proprietarii imobilului - constructie si teren -
iar paratii folosesc acest imobil de circa 20 ani. Intre parti a fost incheiat un acord, o
conventie, nematerializata prin inscris, in temeiul careia paratilor li s-a permis sa
foloseasca imobilul, cu titlu gratuit, pe durata nedeterminata. Ei au dobandit calitatea
de tolerati in locuinta si au obligatia de a folosi imobilul potrivit scopului avut in vedere
la data la care reclamantii proprietari si-au dat acordul si de a inceta folosinta atunci
cand proprietarii vor solicita acest lucru.
Un alt tip de conventie nu s-a dovedit ca ar fi fost incheiat si nici recurentii parati nu au
precizat, in cererile lor, la ce fel de contract fac referire atunci cand critica hotararile
pronuntate pe motiv ca au nesocotit existenta conventiei dintre parti.
Ca atare, recurentii, avand calitatea de tolerati in locuinta, sunt obligati sa evacueze

imobilul la cererea proprietarilor, imprejurarea ca acestia au luat aceasta hotarare din
cauza unor neintelegeri intre parti avand un caracter subsidiar in solutionarea pricinii.
Cum recurentii parati sunt proprietarii unui alt imobil, situat pe aceeasi strada, dobandit
prin act autentic in anul 2000, nu se poate sustine ca acestora li se incalca dreptul la
locuinta, avand posibilitatea de a locui in imobilul proprietatea lor.
Prin modul in care au solutionat actiunea, instantele au respectat dreptul reclamantilor

de proprietate asupra imobilului si atributele derivate din acesta, asa cum este
reglementat de art. 480 c.civ. si de art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la CEDO. A
mentine fara termen folosinta gratuita a paratilor asupra imobilului ar insemna sa se
lipseasca de continut dreptul de proprietate al reclamantilor, ceea ce este contrar
normelor de drept.
Este nefondata critica referitoare la modul de aplicare a dispoz. art. 244 c.p.c. Textul da
posibilitatea instantei de a suspenda judecata unei pricini, fara a institui o obligatie,
apreciind daca dezlegarea data asupra pricinii in curs depinde de modul de solutionare
a unui alt litigiu. Tribunalul a considerat in mod corect ca actiunea de partaj bunuri
coachizite, in cadrul careia paratii au solicitat instituirea unui drept de retentie, nu
influenteaza solutionarea actiunii in evacuare, fiind puse in discutie drepturi diferite, iar
durata mare de timp dupa care s-ar solutiona prezenta cauza, daca s-ar dispune
suspendarea, ar fi de natura a afecta drepturile reclamantilor.
Apreciind ca hotararea atacata este legala si ca nu sunt fondate motivele de

recurs invocate de recurentii parti, in temeiul art. 312 c.p.c. recursul se va
respinge ca nefondat.
Domnule Preedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, domiciliat_, n calitate de reclamant, chem n judecat pe [3]_,
domiciliat n _, n calitate de prt, pentru ca prin hotrrea ce o vei pronuna s
dispunei
Evacuarea prtului
din locuina situat n_
De asemenea, solicit i obligarea prtului la plata cheltuielilor de judecat.
Motivele aciunii sunt urmtoarele:
Motivele de fapt [4]:_
Temeiul de drept [5]: mi ntemeiez aciunea pe dispoziiile art.
Probe [6]: n dovedirea preteniilor, solicit ncuviinarea probelor cu _, pe aspectul _
Anexez, n copie certificat, urmtoarele nscrisuri:_, precum
i chitana de plat a taxei judiciare de timbru de 91.000 lei i a timbrului judiciar de
3.000 lei. [7]
Semntura,
Domnului Preedinte al Judectoriei [8]
Explicaii
[1] Natura juridic. Este o aciune personal, n realizare, prin care se urmrete
sancionarea locatarilor n cazul nendeplinirii unor obligaii legale ale acestora
referitoare la modul de exercitare a drepturilor locative. Finalitatea acestei aciuni const
n obligarea locatarilor la ncetarea actelor de folosin a suprafeei locative deinute n
virtutea unui contract de locaiune/nchiriere/subnchiriere/cesiune care i-a ncetat
efectele sau pe care au ocupat-o fr a avea un titlu locativ legal.
[2] Calitate procesual activ (reclamant) are partea din contractul de locaiune/
nchiriere/subnchiriere/cesiune care a cedat celeilalte pri folosina unei suprafee
locative sau, dup caz, cnd ntre pri nu s-a ncheiat un asemenea contract, titularul
dreptului de proprietate sau de administrare al suprafeei locative ce se pretinde a fi
nesocotit fr drept de ctre o alt persoan; de asemenea, n cazul contractelor de
nchiriere ncheiate n temeiul Legii locuinei nr. 114/1996, calitate procesual activ
poate avea i asociaia de proprietari [art. 25 raportat la art. 24 lit. c) din Legea nr.
114/1996],
[3] Calitate procesual pasiv (prt) are partea din contractul de locaiune/
nchiriere/subnchiriere/cesiune, creia i-a fost cedat folosina temporar a unei
suprafee locative sau, dup caz, orice alt persoan creia i se imput ocuparea fr
drept a unei suprafee locative.
[4] Motivele de fapt. Se va meniona:
a) cauza evacurii, constnd, de exemplu, n expirarea termenului locaiunii/
nchirierii/subnchirierii/cesiunii, ocuparea fr drept sau samavolnic a unei suprafee
locative, imposibila convieuire etc.
b) faptul c nu sunt ntrunite condiiile tacitei relocaiuni, n cazul contractelor de
locaiune al cror termen a expirat;
c) temeiul dreptului de folosin al reclamantului, care poate consta n titlul su de
proprietate, de administrare sau de folosin a suprafeei locative din care a cerut
evacuarea prtului, cum ar fi, de exemplu, un contract de vnzare-cumprare, de
schimb, de donaie, de nchiriere, un act de adjudecare etc.
[5] Temeiul de drept difer n funcie de cauza evacurii. De exemplu, pentru lipsa de
titlu decurgnd din expirarea termenului locaiunii/nchirierii/subnchirierii/ cesiunii
temeiul de drept l constituie dispoziiile art. 1436 alin. (1) C. civ. sau, dup caz, art.
1451 C. civ. ori art. 25 raportat la art. 23 din Legea locuinei nr. 114/1996; pentru lipsa
de titlu decurgnd din desfiinarea contractului de nchiriere a locuinei nainte de
expirarea termenului stabilit prin contract - art. 25 raportat la art. 24 lit. b) sau c) din
Legea locuinei nr.l 14/1996; pentru ocuparea fr drept sau samavolnic a locuinei -
art. 480 C. civ. etc.
[6] Probe:
a) nscrisuri - obligatoriu titlul ce confer reclamantului un drept de folosin asupra
spaiului locativ din care a cerut evacuarea prtului (cum ar fi, de exemplu, un contract
de vnzare-cumprare, de schimb, de donaie, de nchiriere, un act de adjudecare) i
orice alte acte ce dovedesc ncetarea oricrui drept locativ al prtului, n cazul n care
acesta a fost beneficiarul unui titlu locativ conferit prin contractul ncheiat n mod legal
cu reclamantul, respectiv contractul de locaiune, de nchiriere, de subnchiriere, de
cesiune, precum i hotrrea judectoreasc definitiv prin care s-a dispus rezilierea
acestui titlu locativ sau notificarea de denunare unilateral a contractului fr termen ori
de anunare a concediului pentru contractul rennoit prin tacita relocaiune;
b) interogatoriul prtului - pe aspectul existenei/inexistenei dreptului su locativ
asupra spaiului din care s-a cerut a fi evacuat sau, dup caz, pe aspectul ocuprii
abuzive a imobilului, pe aspectul motivelor de refuz al eliberrii acestuia etc.
c) martori - pe acelai aspect vizat i de interogatoriu.

[7] Timbrajul. Taxa judiciar de timbru este de 91.000 lei (la nivelul anului 2005),
potrivit art. 3 lit. b) din Legea nr. 146/1997, cu modificrile i completrile ulterioare, iar
timbrul judiciar este de 3.000 lei, conform art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu
modificrile i completrile ulterioare.
[8] Instana competent.
a) teritorial - este competent instana de Ia domiciliul prtului sau, dup caz, cea de Ia
reedina prtului din ar, dac el are domiciliul n strintate ori dac domiciliul nu
este cunoscut, iar dac nici reedina nu este cunoscut, cea de la domiciliul sau
reedina reclamantului, conform art. 5 C. proc. civ., sau, n cazul aciunilor ce se
izvorsc dintr-un raport de locaiune stabilit ntre pri, instana de la locul siturii
imobilului ce face obiectul respectivului raport, conform art. 10 pct. 2 C. proc. civ.
(competen teritorial alternativ);
b) material - este competent judectoria, conform art. 1 pct. 1 C. proc. civ. Apreciem c
numai judectoria este competent material s se pronune asupra unei cereri de
evacuare, ntruct obiectul unei asemenea cereri nefiind evaluabil n bani nu se pune
problema mpririi competenei materiale ntre judectorie i tribunal.
http://legeaz.net/modele/actiune-evacuare
......................................................................................................
Actiuni
Prin cererea de chemare n judecata nregistrata initial la data de 23.03.2015
sub nr. de dosar 8657/212/2015, reclamanta S.F. a solicitat instantei ca, prin
hotarrea judecatoreasca pe care o va pronunta, sa dispuna evacuarea
prtului C.V. din imobilul casa situat n Constanta, (...), jud. Constanta si
obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata.
n motivarea cererii, reclamanta a aratat, n esenta, ca prtul a fost tolerat
n imobilul din care solicita evacuarea n perioada n care acesta a fost
diagnosticat cu cancer laringian. Ulterior nsanatosirii, a nceput sa consume
bauturi alcoolice, sa fie violent si sa aiba o atitudine amenintatoare fata de
reclamanta si fiica sa, agresndu-le att verbal, ct si fizic, astfel ca exista o
imposibilitate de convietuire. A mai nvederat reclamanta ca prtul nu
detine un titlu locativ, neavnd un drept de proprietate, un dezmembramnt
ori un drept de folosinta asupra imobilului care sa i permita ocuparea lui,
reclamanta fiind proprietara exclusiva a casei. n drept, au fost invocate
dispozitiile art. 1033 C. proc. civ., art. 555 C. civ.
n probatiune, reclamanta a solicitat ncuviintarea probei cu nscrisuri, a
probei cu interogatoriu si a probei testimoniale, mijloace de proba admise n
parte de instanta n sensul ca au fost ncuviintate proba cu nscrisuri si proba
cu interogatoriu, ca fiind pertinente, concludente si utile solutionarii cauzei,
fiind respinsa proba testimoniala ca inutila solutionarii cauzei.
Prtul nu a depus ntmpinare la dosarul cauzei si nici nu s-a prezentat n
fata instantei de judecata pentru a formula eventuale aparari.
Analiznd ansamblul materialului probator administrat n cauza, instanta
expune urmatoarele considerente:
n fapt, astfel cum rezulta din sentinta civila nr. 10388/2003, definitiva,
pronuntata de Judecatoria Constanta n dosarul nr. 4340/2003 (f. 19-21) si
actul de dezlipire autentificat sub nr. (...)/12.12.2008 (f. 13 verso, f. 14),
imobilul situat n Constanta, (...), jud. Constanta, se afla n proprietatea
exclusiva a reclamantei S.F..
Prtul C.V. locuieste fara titlu n imobilul anterior mentionat, ca urmare a
acceptului dat de reclamanta la momentul diagnosticarii acestuia cu cancer
laringian, aspect ce reiese din sustinerile reclamantei coroborate cu refuzul
prtului de a raspunde la ntrebarea nr. 1 a interogatoriului, refuz interpretat
de instanta, n acord cu dispozitiile art. 358 C.pr.civ., drept o marturisire
deplina, avnd n vedere ansamblul probatoriu administrat n cauza.
n temeiul art. 1038 C.pr.civ., prtul a fost notificat sa procedeze la
eliberarea imobilului pe care l ocupa fara drept (f. 12), nsa acesta nu s-a
conformat notificarii transmise.
n drept, cu titlu preliminar, instanta constata ca reclamanta si-a ntemeiat
cererea pe dispozitiile art. 1033 1048, Titlul XI din Codul de procedura
civila, aceasta procedura speciala fiind incidenta n litigiile privind evacuarea
din imobilele folosite sau, dupa caz, ocupate fara drept de catre fostii locatari
sau alte persoane. Facnd aplicarea art. 1033 C.pr.civ., cererea, astfel cum a
fost formulata, este admisibila, putnd fi judecata potrivit procedurii speciale
de evacuare, reclamanta avnd calitatea de proprietar, potrivit art. 1033 alin.
(2) lit. f), iar prtul avnd calitatea de ocupant, conform ntelesului atribuit
de art. 1033 alin. (2) lit. e) C.pr.civ.
n concordanta cu prevederile art. 1040 C.pr.civ., daca locatorul sau

ocupantul notificat refuza sa evacueze imobilul ori daca locatarul a renuntat
la dreptul sau de a fi notificat si a pierdut, din orice motive, dreptul de a folosi
imobilul, locatorul sau proprietarul va solicita instantei sa dispuna, prin
hotarre executorie, evacuarea imediata a locatarului sau ocupantului din
imobil, pentru lipsa de titlu. Potrivit dispozitiilor art. 555 C.civ., proprietatea
privata este dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune de un bun n
mod exclusiv, absolut si perpetuu, n limitele stabilite de lege. Astfel,
proprietarul are dreptul de a poseda, de a folosi si de a dispune de bunul sau
n mod absolut si exclusiv, fapt ce implica obligatia corelativa a tuturor
celorlalte subiecte de a respecta acest drept si de a nu face nimic de natura
a mpiedica exercitarea sa normala. n conformitate cu art. 1 din Protocolul
nr. 1 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor
fundamentale, orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea
bunurilor sale si nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa dect pentru
cauza de utilitate publica si n conditiile prevazute de lege si de principiile
generale ale dreptului international. Actiunea n evacuare este o actiune
personala imobiliara, reprezentnd mijlocul procesual prin care se realizeaza
ocrotirea folosintei unui bun, n conditiile tulburarii exercitiului acestui atribut
al dreptului de proprietate Instanta constata ca proprietarul imobilului situat
n Constanta, (...), jud. Constanta, compus din casa de locuit si teren,
reclamanta S.F., nu a ncheiat cu prtul un act juridic civil n temeiul caruia
acesta sa fie ndrituit la folosinta bunului. mprejurarea ca prtul a locuit n
imobil, fiind tolerat de fiica reclamantei, nu i confera acestuia un drept
propriu de a continua folosinta imobilului, ntre parti nefiind asadar stabilite
raporturi locative. Prtul nesocoteste dreptul de proprietate al reclamantei
asupra bunului imobil sus-mentionat, exercitnd n mod abuziv, fara drept,
posesia si folosinta asupra sa, restrngndu-i acesteia dreptul de folosinta
asupra imobilului proprietate personala. Din probele administrate rezulta ca
prtul nu detine un titlul locativ valabil asupra bunului proprietatea
reclamantei, iar prin refuzul nejustificat de a parasi spatiul n cauza se aduce
o grava atingere dreptului de proprietate al reclamantei. Pentru aceste
considerente, retinnd ca prtul locuieste n imobil fara a detine un titlu
locativ care sa i confere exercitiul prerogativei folosintei, n temeiul art. 1040
C.pr.civ., instanta va admite cererea dedusa judecatii si, pe cale se
consecinta, va dispune evacuarea prtului C.V. din imobilul situat n
Constanta, (...), Jud. Constanta, apreciind ca este de prisos analiza
temeiniciei celorlalte sustineri ale reclamantei din cuprinsul cererii de
chemare n judecata. Fata de solicitarea reclamantei din cererea introductiva
de instanta si precizarea acesteia, prin reprezentant conventional, din
sedinta publica din data de 28.04.2015, instanta va lua act ca reclamanta nu
solicita cheltuieli de judecata.
............................................................................................
Subsemnatul [2] . domiciliat n_, n calitate de reclamant, n contradictoriu cu [3]_,

domiciliat n_, n calitate de prt, formulez prezenta
Cerere de partajare a bunurilor comune [4]
solicitndu-v ca, prin hotrrea ce o vei pronuna:
- s constatai c am dobndit mpreun, n timpul cstoriei, urmtoarele bunuri
comune:_;
- s constatai c avem cote de contribuie egale (sau, dup caz, cote inegale, ce trebuie
indicate expres) la dobndirea bunurilor comune menionate anterior;
- s dispunei mprirea bunurilor comune, prin atribuirea ctre mine
a urmtoarelor bunuri:_, i ctre prt a urmtoarelor bunuri:
- s dispunei compensarea inegalitilor valorice dintre loturi prin obligarea prii al
crei lot are o valoare mai mare la plata sultei corespunztoare ctre cealalt parte;
- s dispunei compensarea cheltuielilor de judecat.
Motivele de fapt [5]: _
Temeiul de drept [6]: mi ntemeiez aciunea pe dispoziiile art. 36 alin. (1) C. fam.
raportat la art. 30 C. fam.
Probe [7]: n dovedirea preteniilor, solicit ncuviinarea probelor cu _, pe aspectul_
i chitana de plat a taxei judiciare de timbru de lei i timbrul
judiciar de_lei. [8]
Semntura
Domnului Preedinte al Judectoriei [9]_
Explicaii teoretice
[1] Natura juridic. Este o aciune real, prin care se urmrete partajarea bunurilor
comune ale soilor, acestea devenind, n urma partajului, bunuri proprii ale fiecruia
dintre ei.
[2] Calitate procesual activ are oricare dintre fotii soi, a cror cstorie a fost
desfcut prin divor sau, dup caz, declarat nul sau anulat, n acest din urm caz
dac cel puin unul dintre soi a fost de bun-credin la ncheierea cstoriei.
[3] Calitate procesual pasiv are cellalt so, care nu este titularul aciunii.
[4] Obiectul aciuni. n aceast privin se impun unele precizri:
- valoarea bunurilor supuse partajrii este cea de la data introducerii aciunii, iar nu cea
de la data naterii strii de devlmie;
- cheltuielile de judecat se suport de ambele pri, proporional cu cota lor de
proprietate, astfel nct, la finalul judecii, se va ajunge la compensarea, total sau
parial, a cheltuielilor efectuate de pri cu ocazia procesului, aceasta deoarece procesul
de partaj se caracterizeaz prin aceea c d natere la o judecat dubl, prile avnd
dubl calitate - reclamantul avnd n acelai timp i calitatea de prt, iar prtul avnd
n acelai timp i calitatea de reclamant.
a) faptul c exist hotrre judectoreasc definitiv de divor sau c partajul s-a cerut o
dat cu divorul;
b) care sunt bunurile comune dobndite de pri n timpul cstoriei, sens n care se va
indica fiecare dintre aceste bunuri, data i modalitatea dobndirii lor, spre a se evidenia
c acestea au caracterul de bunuri comune, i nu de bunuri proprii ale soilor;
c) cotele de contribuie ale fiecrui so la dobndirea bunurilor comune. Dac
reclamantul pretinde o cot majorat din bunurile comune, atunci va trebui s arate acele
mprejurri din care rezult contribuia sa majorat, ca, de exemplu, obinerea unor
venituri salariale mult mai mari dect cellalt so sau faptul c acesta din urm nu a avut
serviciu deloc sau pe o perioad ndelungat din timpul cstoriei, c a avut grevat
salariul de alte sarcini, strine cstoriei, cum ar fi plata unei pensii de ntreinere pentru
un copil dintr-o alt cstorie etc.;
d) mprejurrile concrete care susin modalitatea de partajare n natur solicitat de
reclamant. De exemplu, dac n masa de mprit exist un singur imobil, ce se cere a fi
atribuit reclamantului, acesta va putea invoca c este ndreptit la primirea imobilului n
lot prin faptul c este printele cruia i-au fost ncredinai spre cretere i educare copii
minori nscui din cstoria cu prtul; c, spre deosebire de acesta din urm, nu dispune
de mijloace financiare suficiente pentru procurarea unei locuine corespunztoare pentru
el i copii; c prtul mai dispune de o alt locuin n aceeai localitate; c acesta s-a
mutat ntr-o alt localitate etc.
[6] Temeiul de drept este dat de dispoziiile art. 36 alin. (1) C. fam. raportat la art. 30 C.
fam.
[7] Probe:
a) nscrisuri - obligatoriu hotrrea de divor, dac divorul s-a pronunat anterior

partajului, iar n cazul n care divorul i partajul se judec mpreun certificatul de
cstorie al prilor, precum i orice alt nscris de natur s dovedeasc achiziionarea de
ctre soi, n timpul cstoriei, a bunurilor cerute a fi supuse mprelii, precum i cota
de contribuie a soilor la dobndirea acestora; de asemenea, dac printre bunurile cerute
la partaj se afl i imobile, reclamantul va depune titlul de proprietate asupra acestora,
care poate consta ntr-un contract de vnzare-cumprare, de donaie, de schimb etc.;
n cazul n care partajul este urmarea declarrii nulitii absolute sau relative a cstoriei,
cnd cel puin unul dintre soi a fost de bun-credin la ncheierea cstoriei, se va
depune obligatoriu hotrrea judectoreasc prin care s-a dispus anularea sau constatarea
nulitii absolute a cstoriei;
b) interogatoriul prtului - pe aspectul dobndirii n timpul cstoriei a bunurilor
indicate prin aciune ca fiind comune, al cotelor de contribuie ale soilor la dobndirea
acestora, precum i al valorii lor actuale;
c) martori - pe aceleai aspecte ca i cele vizate de interogatoriu;
d) expertize tehnice de specialitate - pentru evaluarea bunurilor supuse mprelii, dac
valoarea acestora nu a fost recunoscut de prt.
conform art. 3 lit. c) teza I-a din Legea nr. 146/1997, cu modificrile i completrile
ulterioare. De menionat c aceasta este taxa fix ce se pltete de reclamant la
introducerea cererii de partaj de bunuri comune, ea urmnd a fi completat de titularul
cererii pe parcursul procesului, dac prtul contest bunurile de mprit, valoarea
acestora sau cotele de contribuie pretinse prin aciune, caz n care taxa judiciar de
timbru se va calcula la valoarea contestat, conform art. 3 lit. c) teza a Il-a raportat la art.
2 alin. (1) din Legea nr. 146/199741.
Timbrul judiciar este de 3.000 lei, conformri. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu
modificrile i completrile ulterioare; dac, pe parcursul procesului, prtul contest
bunurile de mprit, valoarea acestora sau cotele de contribuie la dobndirea bunurilor
comune, se va completa i timbrul judiciar n raport cu valoarea contestat, conform art.
3 alin. (2) din O.G. nr. 32/19955).
[9] Instana competent:
a) teritorial - este competent instana de la domiciliul sau reedina prtului ori de la
domiciliul sau reedina reclamantului, dup distinciile prevzute de art. 5 C. proc. civ.,
afar de cazul n care printre bunurile comune supuse mprelii figureaz i un imobil,
caz n care devine competent instana de la locul situaiunii imobilului, conform art. 13
C. proc. civ. (competen teritorial absolut);
b) material - este competent ntotdeauna judectoria, indiferent de valoarea bunurilor
supuse mprelii, conform art. 1 pct. 1 C. proc. civ. coroborat cu art. 2 pct. 1 lit. b) C.
proc. civ.
De menionat c, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2008, cnd se va finaliza procedura de
nfiinare a tribunalelor pentru minori i familie la nivelul ntregii ri, aceste tribunale
vor deveni competente s judece n prim instan cererea de partaj de bunuri comune,
conform art. 41 pct. 1 coroborat cu art. 130 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciar.
http://legeaz.net/modele/actiune-partaj-bunuri-comune-divort
.......................................................................................................................
Ctre Judectoria_
Subsemnaii_i_, cu ultimul domiciliu comun n_, solicitm ca, prin hotrrea ce o vei
pronuna, s dispunei
Desfacerea cstoriei noastre prin acord
De asemenea, solicitm revenirea soiei/soului la numele anterior cstoriei, acela de_
[4]
Temeiul de drept [6]: Ne ntemeiem aciunea pe dispoziiile art. 373 lit. a), art. 374, art.
382, art. 383, art. 385, art. 396-398, art. 400-402 din Noul Cod Civil; art. 148-151, art.
192, art. 194, art. 195, art. 915-931 din Noul Cod de Procedur Civil.
Probe [7]: n dovedirea aciunii solicitm ncuviinarea probei cu nscrisuri, pe aspectul_
Anexm: originalul certificatului de cstorie i, n copie certificat, urmtoarele
nscrisuri:_, precum i chitana de plat a taxei judiciare de timbru de_lei i timbrul
Semntura _[9]
Domnului Preedinte al Judectoriei [10]_
Explicaii teoretice
[1] Natura juridic. Este o aciune strict personal, prin care se solicit desfacerea
cstoriei pe baza consimmntului ambilor soi, atunci cnd sunt ndeplinite cumulativ
dou condiii: pn la data cererii de divor a trecut cel puin un an de la ncheierea
cstoriei i nu exist copii minori rezultai din cstorie.
Divorul prin acordul soilor n instan nu este recomandat deoarece legislaia actual
prevede, cnd soii se neleg, modaliti mai rapide i mai ieftine de desfacere a
cstoriei. Mai exact, soii pot divora la notariat, indiferent dac au sau nu copii minori
sau la primrie ntr-un timp mult mai scurt (30 de zile) i cu costuri mai reduse ca n
instan.
[2] Calitate procesual activ au ambii soi, ntruct cererea de divor prin acord se
formuleaz de soi mpreun.
[3] Calitate procesual pasiv nu exist, cererea de divor prin acord nefiind formulat
de soi unul mpotriva celuilalt, ci mpreun.
[4] Obiectul aciunii. Pe lng captul principal de cerere privind desfacerea cstoriei
prin acord, soii pot formula i capete de cerere accesorii referitoare la numele pe care l
vor purta dup divor, pensia de ntreinere ntre ei i atribuirea folosinei locuinei.
De menionat c soii pot conveni i asupra modalitilor de soluionare a cererilor
accesorii divorului, caz n care nvoiala lor trebuie clar exprimat n cerere.
a) dac soii au avut domiciliu comun, iar n caz afirmativ dac vreunul dintre ei mai
locuiete acolo;
b) faptul c de la ncheierea cstoriei i pn la data cererii de divor a trecut cel puin
un an, sens n care se va indica data ncheierii cstoriei;
c) faptul c nu exist copii minori rezultai din cstorie;
d) dac ambii soi sau numai unul dintre ei i-a schimbat numele de familie prin
cstorie, caz n care se va arta dac a intervenit nvoiala soilor cu privire la numele pe
care l vor purta dup divor;
e) dac s-au formulat i alte capete de cerere accesorii divorului, n afar de cel referitor
la nume, se vor meniona, dup caz, fie modalitile n care au convenit soii s fie
soluionate aceste cereri, fie condiiile legale de soluionare a acestora.
[6]Temeiul de drept l constituie dispoziiile art. 373 lit. a), art. 374, art. 382, art. 383,
art. 385, art. 396-398, art. 400-402 C.civ.; art. 148-151, art. 192, art. 194, art. 195, art.
915-931 C.proc.civ.
[7] Probe. Se vor prezenta nscrisuri, fiind obligatorii certificatul de cstorie i
declaraie pe proprie rspundere c nu exist copii minori din cstorie.
[8] Timbrajul. Taxa judiciar de timbru este 200 lei conform art. 15 lit. a) din O.U.G. nr.
80/2013.
[9] Semntura. Cererea trebuie s fie semnat de ambii soi.
[10] Instana competent.
a) teritorial - este competent instana n circumscripia creia se afl cel din urm
domiciliu comun al soilor. Dac soii nu au avut domiciliu comun sau dac nici unul
dintre ei nu mai locuiete n circumscripia instanei n care se afl cel din urm
domiciliu comun instana competent este cea n circumscripia creia i are domiciliul
prtul, iar cnd prtul nu are domiciliul n ar este competent instana n
circumscripia creia i are domiciliul reclamantul, conform art. 914 C. proc. civ.
(competen teritorial absolut);
b) material - instana competent este judectoria, conform aceluii art. 914 C. proc. civ.
http://legeaz.net/modele/model-cerere-divort-acord-soti
...............................................................................................

Subsemnatul(a) [2]_, domiciliat() n_, n calitate de reclamant(), chem n judecat pe
[3]_, domiciliat() n_, n calitate de prt(), pentru ca, prin hotrrea ce o vei
pronuna, s dispunei
Desfacerea cstoriei prin pronunarea divorului_[4],
precum i:
- revenirea prtei/prtului la numele purtat anterior cstoriei, acela de_;
- ncredinarea spre cretere i educare a minorilor nscui din cstorie,
respectiv_, nscut la data de_, i_, nscut
la data de_;
- obligarea prtei/prtului la pensie de ntreinere pentru minori, calculat n raport cu
veniturile din munc ale acesteia/acestuia, de la data promovrii aciunii i pn Ia
majoratul fiecrui copil;
- obligarea prtei/prtului la plata cheltuielilor de judecat.
Temeiul de drept [6]: mi ntemeiez aciunea pe dispoziiile art. 38 alin. , art. 40 i 42 C.
fam.
Anexez certificatul de cstorie n original i, n copie certificat, urmtoarele alte
nscrisuri:_, precum i chitana de plat a taxei judiciare de timbru de_lei i timbrul
Semntura,
Explicaii teoretice
[1] Natura juridic. Este o aciune strict personal, prin care se solicit desfacerea
cstoriei atunci cnd, datorit unor motive temeinice, raporturile dintre soi sunt grav
vtmate, astfel nct continuarea cstoriei nu mai este posibil.
[2] Calitate procesual activ (reclamant) are oricare dintre soi.
Soul alienat sau debil mintal nepus sub interdicie poate introduce aciune de divor n
momentele de luciditate; la fel i soul alienat sau debil mintal pus sub interdicie poate
introduce aciune de divor n momentele de luciditate, deoarece altfel ar nsemna ca o
incapacitate de exerciiu s se transforme ntr-o incapacitate de folosin, dat fiind c
aciunea nu poate fi introdus de tutore, cci atribuiile acestuia nu privesc exercitarea
aciunilor cu caracter personal. Dac, ns, ulterior introducerii aciunii, soul respectiv
i pierde luciditatea, tutorele su va putea s-l reprezinte i s continue aciunea15.
De menionat c cererea de divor, mpreun cu nscrisurile doveditoare, se prezint
personal de ctre soul-reclamant preedintelui judectoriei, conform art. 612 alin. (4) C.
proc. civ.
[3] Calitate procesual pasiv (prt) are cellalt so care nu a promovat aciunea de
divor.
Cnd soul-prt este alienat sau debil mintal pus sub interdicie, el va figura n proces
ca prt, dar va fi reprezentat de tutorele su.
[4] Obiectul aciunii. Reclamantul va putea cere, pentru motive temeinice, desfacerea
cstoriei din culpa exclusiv a prtului ori din culpa comun a ambilor soi [art. 38
alin. (1) C. fam.] sau, dup caz, atunci cnd starea sntii sale face imposibil
continuarea cstoriei [art. 38 alin. (3) C. fam.], n acest din urm caz divorul urmnd a
se pronuna fr stabilire de culp, avnd n vedere c starea sntii nu poate fi
considerat culp.
Accesoriu divorului se pot formula, dup caz, urmtoarele capete de cerere:
- ncredinarea spre cretere i educare a copiilor minori nscui din cstorie;
- stabilirea contribuiei fiecrui printe la cheltuielile de cretere, educare, nvtur i
pregtire profesional a copiilor minori nscui din cstorie;
- stabilirea numelui pe care l va purta dup divor soul care prin cstorie a luat numele
celuilalt so;
- atribuirea beneficiului contractului de locaiune asupra spaiului ce a constituit
domiciliul conjugal al soilor;
- stabilirea pensiei de ntreinere ntre soi, n condiiile art. 41 C. fam.;
- mprirea bunurilor comune.
Cu excepia cererilor de ncredinare a minorilor i de stabilire a pensiei de ntreinere
pentru acetia, asupra crora instana este obligat s se pronune chiar n lipsa unei
solicitri a prilor (art. 42 C. fam.), i a celei privitoare la nume, asupra creia se poate
pronuna numai instana de divor (art. 40 C. fam.), formularea celorlalte cereri accesorii
n cadrul procesului de divor este facultativ pentru pri, ceea ce nseamn c ele pot
cere rezolvarea acestor aspecte prin aciune separat.
n ce privete cheltuielile de judecat, este de menionat c acestea nu pot fi cerute n
cazul divorului ntemeiat pe prevederile art. 38 alin. (3) C. fam. (cnd starea sntii
face imposibil continuarea cstoriei), deoarece, n acest caz, la pronunarea divorului
nu se stabilete culpa vreunuia dintre soi, astfel c art. 274 C. proc. civ., care se
fundamenteaz pe ideea de culp procesual, nu-i gsete aplicarea.
a) dac soii au avut domiciliu comun, iar, n caz afirmativ, dac vreunul dintre ei mai
locuiete acolo;
b) data ncheierii cstoriei i dac din aceast cstorie s-au nscut copii care sunt
minori-,
c) motivele care au vtmat grav raporturile dintre soi astfel nct continuarea cstoriei
nu mai este posibil, de exemplu ntreinerea unei relaii extraconjugale, separarea n
fapt a soilor, lipsa de contribuie material la susinerea sarcinilor comune ale csniciei,
violena fizic i psihic, prsirea nejustificat a domiciliului comun de ctre unul
dintre soi, consumul excesiv de buturi alcoolice, starea de boal care face imposibil
continuarea cstoriei etc.;
d) dac ambii soi sau numai unul dintre ei i-a schimbat numele de familie prin
cstorie, caz n care se va arta dac a intervenit nvoiala soilor cu privire la numele pe
care l vor purta dup divor;
e) care sunt relaiile dintre prini i copii lor minori, sens n care se va specifica modul
n care prinii se ngrijesc de copii, care sunt legturile de afeciune dintre acetia,
posibilitile materiale ale prinilor i garaniile morale pe care ei le ofer pentru
asigurarea creterii i educrii corespunztoare a copiilor;
f) ctigurile din munc realizate cu caracter de continuitate de fiecare parte;
g) contractul de nchiriere n baza cruia soii dein locuina-domiciliu conjugal i
criteriile de prioritate la atribuire, ntrunite n persoana reclamantului, de exemplu faptul
c numai prtul se face vinovat de destrmarea relaiilor de familie, c minorii nscui
din cstorie locuiesc cu el i a cerut s-i fie ncredinai, c nu are o alt locuin etc.;
aceste meniuni se vor face numai dac s-a formulat un capt de cerere accesoriu privind
atribuirea beneficiului contractului de locaiune pentru spaiul ce a constituit domiciliul
conjugal;
h) faptul c reclamantul ndeplinete condiiile prevzute de art. 41 C. fam. spre a
beneficia de pensie de ntreinere de la cellalt so, dac s-a formulat un astfel de capt
de cerere accesoriu;
i) bunurile comune dobndite de soi n timpul cstoriei i contribuia fiecruia la
achiziionarea acestuia, dac s-a formulat un capt de cerere accesoriu privind partajul
bunurilor comune;
j) atunci cnd este cazul, faptul c reclamantul nu realizeaz venituri sau acestea sunt
sub venitul minim pe economia naional, n vederea stabilirii taxei judiciare de timbru
prevzute de art. 7 lit. b) din Legea nr. 146/1997.
[6] Temeiul de drept l constituie dispoziiile art. 38 alin. (1) i (4), art. 40 i art. 42 C.
fam. Cnd se invoc drept motiv de divor starea de boal a unuia dintre soi care face
imposibil continuarea cstoriei, temeiul de drept l constituie dispoziiile art. 38 alin.
(3) C. fam.
[7] Probe:
a) nscrisuri - obligatoriu certificatul de cstorie i certificatele de natere ale copiilor
minori ai prilor, precum i orice alt nscris de natur s dovedeasc veniturile din
munc ale prilor i implicarea acestora n creterea minorilor, precum i starea de
boal a reclamantului, dac aceasta a fost invocat ca motiv de divor.
Pentru a beneficia de plata taxei judiciare de timbru prevzut de art. 7 lit. b) din Legea
nr. 146/1997, reclamantul este obligat s ataeze cererii de chemare n judecat, dup
caz, fie acte medicale care s ateste starea sa de sntate, fie o adeverin sau orice alt
act (declaraie pe proprie rspundere, certificat fiscal de la Administraia Financiar etc.)
din care s rezulte veniturile inferioare salariului minim sau inexistena acestora;
b) interogatoriul prtului - exclusiv pe capetele de cerere privind numele pe care l va
purta dup divor, ncredinarea copiilor minori i pensia de ntreinere. Conform art. 612
alin. (6) C. proc. civ., interogatoriul este inadmisibil pentru dovedirea motivelor de
divor;
c) martori - pe aspectul motivelor de divor i al raporturilor dintre prini i copii.
Prin derogare de la dreptul comun, n materie de divor pot fi audiai ca martori
rudele i afinii pn la gradul al treilea inclusiv, cu excepia descendenilor (art. 190 C.
proc. civ.); pentru aceasta nu este necesar acordul prilor, n condiiile art. 189 alin. (2)
C. proc. civ.;
d) anchet social la domiciliul prinilor - pe aspectul ncredinrii copiilor minori.
conform art. 7 lit. a) din Legea nr. 146/1997, cu modificrile i completrile ulterioare,
iar n cazul n care divorul se ntemeiaz pe dispoziiile art. 38 alin. (3) C. fam., precum
i n cazul n care reclamantul nu realizeaz venituri sau acestea sunt inferioare salariului
minim brut pe ar, taxa judiciar de timbru este de 73.000 lei (la nivelul anului 2005),
potrivit art. 7 lit. b) din aceeai lege.
Facem precizarea c, pentru capetele subsidiare de cerere privind ncredinarea copiilor
minori i stabilirea pensiei de ntreinere pentru acetia nu se percepe vreo tax de
timbru suplimentar, deoarece art. 7 lit. c) din Legea nr. 146/1997 prevede taxarea
cererii de ncredinare a copiilor minori numai dac aceasta se introduce separat de
aciunea de divor, iar cererea pentru stabilirea pensiei de ntreinere pentru minori este
scutit de plata taxei judiciare de timbru, potrivit art. 15 lit. c).
Timbrul judiciar este de 3.000 lei, conform art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu
modificrile i completrile ulterioare.

a) teritorial - este competent instana n circumscripia creia se afl cel din urm
domiciliu comun al soilor. Dac soii nu au avut domiciliu comun sau dac nici unul
dintre ei nu mai locuiete n circumscripia instanei n care se afl cel din urm
domiciliu comun instana competent este cea n circumscripia creia i are domiciliul
prtul, iar cnd prtul nu are domiciliul n ar este competent instana n
circumscripia creia i are domiciliul reclamantul, conform art. 607 C. proc. civ.
(competen teritorial absolut);
b) material - instana competent este judectoria, conform art. 607 C. proc. civ.
vor deveni competente s judece n prim instan cererea de divor, conform art. 41 pct.
1 coroborat cu art. 130 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar.
Detalii: http://legeaz.net/modele/divort-culpa-sot-motive-temeinice
...........................................................................................................

Subsemnatul [2]_, domiciliat n_, n calitate de reclamant, n contradictoriu cu [3]_,
domiciliat n_, n calitate de prt, formulez prezenta
Cerere de partajare a bunurilor comune [4]
solicitndu-v ca, prin hotrrea ce o vei pronuna:
- s constatai c am dobndit mpreun, n timpul cstoriei, urmtoarele bunuri
comune_;
- s constatai c avem cote de contribuie egale (sau, dup caz, cote inegale, ce trebuie
indicate expres) la dobndirea bunurilor comune menionate anterior;
- s dispunei mprirea bunurilor comune, prin atribuirea ctre mine a urmtoarelor
bunuri:_, i ctre prt a urmtoarelor bunuri:_;
- s dispunei compensarea inegalitilor valorice dintre loturi prin obligarea soului al
crui lot are o valoare mai mare la plata unei sulte corespunztoare ctre cellalt so;
- s dispunei compensarea cheltuielilor de judecat.
Temeiul de drept [6]: mi ntemeiez aciunea pe dispoziiile art. 36 alin. (2) C. fam.
raportat la art. 30 C. fam. [sau, dup caz, art. 33 alin. (2) C. fam. raportat la art. 30 C.
fam.]
i chitana de plat a taxei judiciare de timbru de lei i timbrul
judiciar de lei. [8]
Semntura,
Explicaii teoretice
[1] Natura juridic. Este o aciune real, prin care se urmrete partajarea bunurilor
comune ale soilor, acestea devenind, n urma partajului, bunuri proprii ale fiecruia
dintre ei.
[2] Calitate procesual activ are oricare dintre soi sau, dup caz, terul creditor al unuia
dintre soi, a crui crean nu a putut fi acoperit din bunurile proprii ale soului-debitor.
[3] Calitate procesual pasiv are cellalt so, care nu este titularul aciunii sau, dup
caz, ambii soi, dac aciunea a fost pornit de terul-creditor al unuia dintre soi.
[4] Obiectul aciunii. n aceast privin se impun unele precizri:
- se poate cere mprirea tuturor bunurilor comune dobndite de soi pn la data
partajului sau numai a unei pri din aceste bunuri;
- valoarea bunurilor supuse partajrii este cea de la data introducerii aciunii, iar nu cea
de la data naterii strii de devlmie;
- cheltuielile de judecat se suport de ambele pri, proporional cu cota lor de
proprietate, astfel nct, la finalul judecii, se va ajunge la compensarea, total sau
parial, a cheltuielilor efectuate de pri cu ocazia procesului, aceasta deoarece procesul
de partaj se caracterizeaz prin aceea c d natere la o judecat dubl, prile avnd
dubl calitate - reclamantul avnd n acelai timp i calitatea de prt, iar prtul avnd
n acelai timp i calitatea de reclamant.
a) calitatea de soi a prilor, sens n care se va indica data ncheierii cstoriei i faptul
c nu a fost intentat de vreunul dintre soi o aciune de divor;
b) motivele temeinice care justific mprirea bunurilor comune n timpul cstoriei,
cum ar fi, de exemplu: lipsa altor mijloacelor materiale ale soului-reclamant, n afara
bunurilor dobndite n timpul cstoriei, care l pun n imposibilitatea de a-i ajuta
copilul dintr-o cstorie anterioar, aflat n nevoie; nstrinarea bunurilor comune de
ctre soul-prt, fr ca soul-reclamant, care a prsit domiciliul comun, s-i fi dat
acordul la nstrinare; abandonarea forat a domiciliului comun de ctre soul-
reclamant, datorit relelor tratamente sau alungrii sale de ctre soul-prt; mprejurarea
c soii sunt separai n fapt, iar prtul, care ntreine o relaie de concubinaj, folosete
singur o parte sau toate bunurile comune, existnd pericolul irosirii acestora; vrsta
naintat i starea de boal a unuia dinte soi; ascunderea de ctre soul prt a unor
bunuri n scopul de a i le nsui; faptul c terul-creditor al unuia dintre soi nu i-a
putut acoperi creana din bunurile proprii ale soului-debitor etc.)
c) dac este cazul, mprejurrile din care rezult contribuia majorat a reclamantului la
dobndirea bunurilor comune supuse mprelii. n acest sens se poate invoca, de
exemplu, obinerea unor venituri mult mai mari de ctre reclamant, faptul c soul-prt
nu a avut serviciu deloc sau o perioad ndelungat, c a pltit pensie de ntreinere
copilului su din alt cstorie etc.
[6] Temeiul de drept l constituie dispoziiile art. 36 alin. (2) C. fam. raportat la art. 30 C.
fam. sau, dup caz, dac aciunea se pornete de creditorul personal al unuia dintre soi,
dispoziiile art. 33 alin. (2) C. fam. raportat la art. 30 C. fam.
[7] Probe:
a) nscrisuri - obligatoriu certificatul de cstorie, precum i orice alte nscrisuri de
natur s dovedeasc motivele temeinice de mpreal a bunurilor comune (i, dac este
cazul, cota majorat de contribuie a reclamantului) cum ar fi, spre exemplu: certificatul
de natere al copilului reclamantului dintr-o alt cstorie, acte medicale care atest
boala grav de care sufer acesta, certificat de la administraia financiar din care rezult
c nici copilul i nici printele acestuia (reclamantul) nu realizeaz venituri impozabile
i nu au bunuri imobile n proprietate, carnetul de munc al reclamantului, titlul de
crean al reclamantului-creditor mpotriva unuia dintre soi, precum i orice alte
nscrisuri care atest c satisfacerea acestei creane nu s-a putut realiza integral din
bunurile proprii ale soului-debitor etc. De asemenea, dac printre bunurile comune
supuse partajului se afl imobile, se vor depune titlurile de proprietate asupra acestora;
b) interogatoriul prtului - pe aspectul dobndirii n timpul cstoriei a bunurilor
indicate prin aciune ca fiind bunuri comune, al cotei de contribuie a soilor la
dobndirea acestora i al valorii actuale a acestora;
c) martori - pe aspectul dobndirii n timpul cstoriei a bunurilor supuse partajului, al
cotei de contribuie a soilor la dobndirea acestora, precum i pe aspectul motivelor
invocate ca temei al mprelii n timpul cstoriei, ce se constituie n mprejurri de
fapt;
d) expertize tehnice de specialitate - pentru evaluarea bunurilor supuse mprelii, dac
valoarea acestora nu a fost recunoscut de prt.
conform art. 3 lit. c) teza I-a din Legea nr. 146/1997, cu modificrile i completrile
ulterioare. De menionat c aceasta este taxa fix ce se pltete de reclamant la
introducerea cererii de partaj de bunuri comune, ea urmnd a fi completat de titularul
cererii pe parcursul procesului, dac prtul contest bunurile de mprit, valoarea
acestora sau cotele de contribuie pretinse prin aciune, caz n care taxa judiciar de
timbru se va calcula la valoarea contestat, conform art. 3 lit. c) teza a Il-a raportat la art.
2 alin. (1) din Legea nr. 146/199741.
Timbrul judiciar este de 3.000 lei, conformri. 3 alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cu
modificrile i completrile ulterioare; dac, pe parcursul procesului, prtul contest
bunurile de mprit, valoarea acestora sau cotele de contribuie la dobndirea bunurilor
comune, se va completa i timbrul judiciar n raport cu valoarea contestat, conform art.
3 alin. (2) din O.G. nr. 32/19955).

a) teritorial - este competent instana de la domiciliul sau reedina prtului ori de la
domiciliul sau reedina reclamantului, dup distinciile prevzute de art. 5 C. proc. civ.,
afar de cazul n care printre bunurile comune supuse mprelii figureaz i un imobil,
caz n care devine competent instana de la locul situaiunii imobilului, conform art. 13
C. proc. civ. (competen teritorial absolut);
b) material - este competent ntotdeauna judectoria, indiferent de valoarea bunurilor
supuse mprelii, conform art. 1 pct. 1 C. proc. civ. coroborat cu art. 2 pct. 1 lit. b) C.
proc. civ.
vor deveni competente s judece n prim instan cererea de partaj de bunuri comune,
conform art. 41 pct. 1 coroborat cu art. 130 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciar.
Detalii: http://legeaz.net/modele/actiune-partajare-bunuri-comune-casatorie
..........................................................................................................................
Datorii comune ale soilor. Rate achitate exclusiv de

unul dintre soti, in timpul si dupa casatorie.
Tip: Sentin civil
Nr./Dat: 652 (20.03.2008)
Autor: JUDECTORIA MANGALIA
Domenii asociate: partaj
Prin cererea nregistrat pe rolul Judectoriei Mangalia reclamanta I.I. l-a
chemat n judecat pe prtul I.V. pentru ca instana, prin hotrrea pe care o
va pronuna i pe calea ordonanei preediniale, s dispun partajarea
bunurilor mobile i a obligaiilor comune dobndite de pri n timpul
cstoriei, n cote egale de 50 0/0 fiecare.
n motivarea cererii, reclamanta a artat c, prin sentina civil nr. 807/C din
13.04.2007 a Judectoriei Mangalia, s-a dispus desfacerea cstoriei dintre
pri. n timpul cstoriei, acestea au achiziionat mpreun un singur bun
mobil, respectiv un autoturism n valoare de 7.000 de euro, i au contractat un
credit la Banca X n sum de 22.000 de lei.
Reclamanta a mai artat c este de acord cu atribuirea bunului mobil ctre
prt i cu obligarea acestuia la plata unei sulte corespunztoare cotei sale i
c, dat fiind c suma de 22.000 de lei reprezint o obligaie comun, solicit
obligarea prtului la plata unei cote de 1/2 din rata lunar stabilit de B.X.
n drept, s-au invocat dispoziiile art. 36 alin. (1) din Codul familiei i ale art.
581 din Codul de procedur civil.
Cererii i-au fost anexate, n copie, fi fiscal, factura nr. 0304543 din
16.11.2004, actul de identitate al reclamantei, extras de cont i contractul de
credit.
Prtul a formulat ntmpinare solicitnd respingerea aciunii n privina
primului capt de cerere i obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de
judecat ntruct singurul bun mobil dobndit n timpul cstoriei,
autoturismul, a fost vndut tot n timpul cstoriei, mpreun cu reclamanta,
iar banii obinui din vnzare au fost cheltuii de ambele pri.
La termenul de judecat din 22.06.2007, reclamanta a depus la dosarul cauzei
o cerere de modificare a aciunii introductive, solicitnd judecarea cauzei
potrivit dreptului comun i nu pe calea ordonanei preediniale, cerere pe
care instana, pentru motivele artate n practicaua ncheierii de edin de la
acel termen, a admis-o.
n susinerea aciunii, reclamanta a solicitat ncuviinarea probei cu nscrisuri,
a probei cu interogatoriul prtului, a probei testimoniale i a probei cu
expertiza tehnic mobiliar, iar instana a admis proba cu nscrisuri, proba cu
interogatoriul prtului i proba cu martori, apreciind c acestea sunt
pertinente i utile, ns a prorogat pronunarea asupra probei cu expertiza
tehnic mobiliar dup administrarea celorlalte probe i dup stabilirea masei
partajabile pentru a se putea verifica pertinena acesteia.
Pentru administrarea probei cu nscrisuri, reclamanta a mai depus la dosarul
cauzei, n copie, extrase de cont eliberate de B.X i sentina civil nr. 807/C
din 13.04.2007 a Judectoriei Mangalia.
n combaterea aciunii, prtul a propus proba cu nscrisuri, proba cu
interogatoriul reclamantei i proba testimonial, probe care, fiind pertinente
i utile, au fost ncuviinate de instan, iar pentru administrarea probei cu
nscrisuri a depus la dosarul cauzei, n copie, factura fiscal nr. 5473780 din
13.08.2006.
Instana a administrat proba cu interogatoriile prilor i dup punerea n
discuia prilor, a luat acestora declaraii n conformitate cu dispoziiile art.
6733 din Codul de procedur civil, pentru a lmuri aspecte cu privire la
achiziionarea autoturismului, folosina acestuia i locul unde se afl n
prezent, precum i aspecte legate de ntreaga mas partajabil, i a procedat
la audierea martorilor. ntruct prile nu s-au nvoit asupra masei bunurilor
comune i a valorii acestora, n conformitate cu dispoziiile art. 6735 i ale
art. 6736 din Codul de procedur civil, instana s-a pronunat prin ncheiere
interlocutorie motivat asupra acestor aspecte.
Astfel, prin ncheiere, instana a admis n principiu i n parte cererea de
partaj, a constatat c masa partajabil se compune din suma de 7.000 de
lei, actualizat cu indicele de inflaiencepnd cu data de 13.08.2006,
i datoria comun de 30.247 de lei, a respins ca nentemeiat cererea
reclamantei privind includerea n masa partajabil a autoturismului i a
constatat c prile au avut o contribuie de 1/2 fiecare la dobndirea masei
partajabile.
Totodat, instana a ncuviinat proba cu expertiza contabil avnd ca obiectiv
actualizarea cu rata inflaiei a sumei de 7.000 de lei, ncepnd cu data de
13.08.2006 pn la data efecturii expertizei, i a respins ca neconcludent
proba cu expertiza merceologic.
S-a depus la dosarul cauzei raportul de expertiz contabil.
Procednd la sistarea strii de codevlmie, instana constat c, aa cum a
reinut motivat prin ncheierea de admitere n principiu, masa partajabil se
compune din suma de 7.682,5 lei (ce reprezint preul de vnzare al
autoturismului 7.000 de lei, actualizat cu indicele de inflaie ncepnd cu
data de 13.08.2006 i pn la data efecturii expertizei contabile) i datoria
comun de 30.247 de lei, care cuprinde valoarea debitului, dobnda la acesta
pe perioada de creditare i comisionul n sum de 550 de lei.
n ceea ce privete suma obinut de pri din vnzarea mainii, tot astfel cum
a artat n ncheierea de admitere n principiu, instana constat c
reclamanta nu a beneficiat n niciun fel de suma obinut din vnzare, iar
prtul nu a dovedit c a utilizat aceast sum pentru acoperirea unor datorii
comune, motiv pentru care va reine c suma de 7.682,5 lei a fost folosit de
prt n folosul su exclusiv.
Or, n aceste condiii i innd seama de cota de contribuie la dobndirea
bunurilor comune recunoscut fiecreia dintre pri, instana l va obliga pe
prt s achite reclamantei jumtate din suma ncasat de el cu titlu de pre
al autoturismului vndut (actualizat cu rata inflaiei), respectiv 3.841,25 lei.
Ct privete datoria comun de 30.247 de lei, aceasta a fost contractat de
pri n baza contractului de credit ncheiat cu B.X, n cuprinsul cruia s-a
menionat c reclamanta I.I. are calitatea de client, iar prtul I.V. are
calitatea de garant.
Totodat, s-a stipulat c rambursarea ratelor lunare se va face prin debitarea
de ctre banc, la fiecare scaden, a contului curent al clientului
reclamanta I.I., care este i angajata Bncii, astfel cum reiese din fia fiscal
depus la dosar.
Pentru perioada aprilie 2006 (cnd a fost ncheiat contractul de credit)
i august 2006 (cnd a intervenit separaia n fapt a prilor), rambursarea
ratelor, fcndu-se n modalitatea menionat n contract, a vizat exclusiv
sumele de bani obinute de reclamant cu titlu de salariu.
Cu toate acestea, instana reine c nu se impune efectuarea unei operaiuni
de regularizare ntre pri a sumelor achitate cu titlu de rat lunar n acea
perioad din moment ce, la acea dat, acestea locuiau mpreun, veniturile
din salarii ale ambilor soi aveau natura unui bun comun i ratele achitate
lunar de acestea erau componente ale unei datorii comune.
Dup separarea n fapt a prilor (intervenit n luna august 2006) i pn la
ultima rat scadent nainte de pronunarea prezentei hotrri (luna martie
2008), reclamanta a continuat s achite ratele lunare n aceeai modalitate,
respectiv prin debitarea contului su curent deschis la B.X.
nmulind cuantumul sumei datorate lunar cu titlu de rat contractual
(494,95 lei) cu numrul de luni scurse n aceast perioad (19), instana reine
c reclamanta a achitat n perioada septembrie 2006 martie 2008, n temeiul
obligaiei comune asumate de pri prin contractul de credit, suma total de
9.404 lei.
Prtul a afirmat c, n perioada vizat, i-a nmnat reclamantei n fiecare
lun jumtate din cuantumul ratei pltite de aceasta, ns reclamanta a negat
contribuia prtului la achitarea ratelor n aceast perioad, iar acesta nu a
fcut dovada susinerilor sale cu alte mijloace de prob.
n aceste condiii, instana a reinut c, n perioada septembrie 2006 martie
2008, ratele lunare datorate de pri Bncii x n baza contractului de credit, n
sum total de 9.404 lei, au fost achitate exclusiv de reclamant, motiv
pentru care l va obliga pe prt s plteasc reclamantei suma de 4.702 lei
reprezentnd jumtate din valoarea acestor rate.
Pentru aprilie 2008 aprilie 2011 (perioada de derulare, n continuare, a
contractului de credit), fa de clauza stipulat n contract conform creia
rambursarea ratelor lunare se va face prin debitarea de ctre banc, la
fiecare scaden, a contului curent al clientului, de modul de achitare pn n
prezent a ratelor de credit i de mprejurarea c reclamanta este angajata
Bncii X (unitatea bancar care a acordat creditul), instana constat c
opereaz prezumia simpl potrivit creia achitarea ratelor lunare se va face
tot n modalitatea prevzut n contract.
Pentru aceste motive, dat fiind c datoria contractat de pri este comun,
c instana a recunoscut prilor o cot de contribuie egal att la
dobndirea bunurilor, ct i asumarea obligaiilor, i c reclamanta este cea
care urmeaz s achite ratele pn la expirarea termenului de rambursare
prevzut n contract, instana a obligat pe prt s plteasc acesteia, n
perioada aprilie 2008 aprilie 2011, n ziua de 13 a fiecrei luni (data
scadent a fiecrei rate lunare), suma de 247,48 lei reprezentnd jumtate
din rata datorat de pri Bncii X n baza contractului de credit.
Vznd dispoziiile art. 274 din Codul de procedur civil i fa de
mprejurarea c prtul este partea czut n pretenii n accepiunea acestui
text de lege, instana a obligat pe acesta s plteasc reclamantei suma de
720,5 lei cheltuieli de judecat, reprezentnd taxa judiciar de timbru n
cuantum de 20 de lei, timbrul judiciar n valoare de 0,5 lei, onorariul pentru
efectuarea expertizei contabile n cuantum de 300 de lei i onorariul
aprtorului ales n valoare de 400 de lei.
Pentru toate considerentele de fapt i de drept expuse att n cuprinsul
prezentei hotrri ct i al ncheierii interlocutorii, instana a admis n parte
aciunea, a constatat c masa partajabil se compune din suma de 7.682,5 lei
i din datoria comun de 30.247 de lei, a respins ca nentemeiat cererea
reclamantei privind includerea n masa partajabil a autoturismului i a
constatat c prile au avut o contribuie de 1/2 fiecare la dobndirea masei
partajabile.
Totodat, instana a obligat pe prt s plteasc reclamantei suma de
3.841,25 lei reprezentnd jumtate din valoarea autoturismului nstrinat de
acesta i suma de 4.702 lei reprezentnd jumtate din valoarea ratelor de
credit achitate de reclamant n perioada septembrie 2006 martie 2008, a
obligat pe prt s plteasc reclamantei, n perioada aprilie 2008 aprilie
2011, n ziua de 13 a fiecrei luni, suma de 247,48 lei reprezentnd jumtate
din rata datorat de pri Bncii X n baza contractului de credit i a obligat
pe prt s plteasc acesteia suma de 720,5 lei cheltuieli de judecat.
http://www.partaje-avocati.ro/partaje/partaj-bunuri-comune/datorii-comune-ale-sotilor-
rate-achitate-exclusiv-de-unul-dintre-soti-in-timpul-si-dupa-casatorie.htm
...........................................................................................................
Cota de contributie majorata numai cu privire la

unul din bunurile comune.
Necontestarea si nevalorizarea bunurilor mobile de catre fosti soti. Contestarea imobilului bun devalmas sub
aspectul cotei de contributie. Posibilitatea instantei de recurs de a stabili cota de contributie numai n
raport cu imobilul.
Potrivit dispozitiilor art. 30 Codul Familiei bunurile mobile si imobile dobndite de soti n timpul casatoriei sunt
bunuri comune. Prezumtia relativa a achizitionarii bunurilor cu contributia egala a sotilor poate fi infirmata prin
orice mijloc de proba de oricare din parti care la mparteala ar pretinde o contributie mai mare.
n situatia n care fosti soti nu contesta bunurile mobile si nu le valorizeaza, instanta de recurs va avea n vedere
la stabilirea masei bunurilor devalmase doar bunurile imobile, valorizate si va stabili cota de contributie a
fiecarui fost sot.
Practica de data recenta a statuat n chip statornic ca, este considerat bun comun doar partea din imobil
corespunzatoare sumei achitata de soti, asa nct la stabilirea cotelor din bunurile comune cuvenite fiecaruia,
contributia mai mare a unui sot trebuie sa se regaseasca n favoarea sa.
Includerea imobilului n lotul fostului sot a carui contributie mai mare la dobndirea acestuia a fost dovedita si
care locuieste n imobil apare ca echitabila.
Sectia pentru cauze cu minori si de familie - Decizia civila nr.103/13 septembrie 2006.
Prin sentinta civila nr.127 din 26.02.2005 Judecatoria Hateg a admis actiunea civila formulata de reclamantul
C.D. n contradictoriu cu prta D.C.S., precizata ulterior, si a admis cererea reconventionala formulata de
prta reclamanta reconventionala, mpotriva prtului reclamant reconventional si a dispus mpartirea
bunurilor comune dobndite de parti n timpul casatoriei prin formarea a doua loturi.
n lotul reclamantului a fost inclus apartamentul situat n Hateg, str. Sarmisegetuza, bl.14 C , sc. A, et.3 ap.16 ,
judetul Hunedoara, nscris n C.F. nr.2410/16 Hateg, nr. top. 239/15/16 cu valoare de circulatie de 170.000.000
lei si doua bunuri mobile : 1 aragaz si un dulap.
n lotul prtei au fost incluse: un televizor color, un tablou, un covor persan, bibelouri, carti si sulta de ? din
valoarea apartamentului respectiv prin obligarea reclamantului la plata n favoarea prtei a sultei de 85
milioane lei.
mpotriva acestei sentinte au declarat apel ambele parti. Tribunalul Hunedoara, investit dupa solutionarea
conflictului negativ de competenta prin decizia nr.7307/2005 a naltei Curti de Casatie si Justitie, solutionnd
apelurile, prin decizia civila nr. 92/A din 16.03.2006 a respins ca nefondat apelul prtei D.C.N. si a luat act de
retragerea apelului reclamantului. Prin ambele hotarri judecatoresti s-a retinut ca partile au dobndit n timpul
casatoriei prin contributie egala, bunuri imobile respectiv apartamentul, identificat anterior si bunuri mobile
a caror partajare nu a fost contestata de parti.
Instantele de fond si apel au nlaturat sustinerile apelantei conform carora aceasta a avut o contributie proprie
de 2/3 la achizitionarea apartamentului n litigiu.
mpotriva deciziei instantei de apel a declarat recurs, n termenul legal prev. de art. 301 Cod procedura civila
D.C.N. formulnd critici de nelegalitate, circumscrise motivelor de modificare prev. de art. 304 pct.8,9 Cod
procedura civila . Sub un prim aspect, principal, recurenta a solicitat modificarea sentintei instantei de fond si a
deciziei instantei de apel, cu consecinta trimiterii cauzei spre rejudecare la instanta de fond, n
circumstantierea motivului prev. de art. 304 pct. 8 Cod procedura civila. n motivarea acestei critici s-a aratat
ca, prin cerere reconventionala a solicitat n mod expres atribuirea apartamentului n litigiu cu obligarea la plata
unei sulte corespunzatoare fata de reclamantul prt reconventional. Instanta de fond prin hotarrea
pronuntata a schimbat natura si ntelesul vadit nendoielnic al cererii reconventionale,nepronuntndu-se
transant si explicit asupra cererii deduse judecatii, iar considerentele nu contin motivele si criteriile care au stat
la baza solutiei de atribuire a apartamentului reclamantului prt reconventional.
Astfel, recurenta a aratat ca desi reclamantul nu a solicitat prin cererea introductiva includerea n lotul sau, iar
probele dovedesc ca aceasta a locuit n apartament din anul 2001 si a adus substantiale mbunatatiri totusi a fost
atribuit intimatului.
Sub un al doilea aspect, recurenta a invocat nelegalitatea si netemeinicia hotarrii atacate n circumstantierea
motivului de modificare prev. de art.304 pct.9 Cod procedura civila. Prin ntmpinare, intimatul - reclamantul a
solicitat respingerea recursului, prtei - recurente , motivat de faptul ca prin motivele de apel aceasta nu a
contestat hotarrea privind atribuirea imobilului n favoarea fostului sot ci, motivul de apel a vizat doar
eventuala sa contributie proprie de 670.000 lei. S-a aratat, de catre intimat ca a avut o contributie mai mare la
achizitionarea apartamentului, iar sustinerile recurentei ca reclamantul are si o alta locuinta nu sunt reale,
deoarece acea casa unde locuieste este a mamei sale. S-a mai aratat ca, atribuirea apartamentului n favoarea
sa are caracter reparatoriu, n raport cu mprejurarea ca de peste 6 ani nu a mai putut folosi acest bun.
Prin decizia civila nr.103/13.09.2006 Curtea de Apel Alba Iulia judecnd recursul declarat de prta, prin prisma
criticilor formulate si din oficiu n limitele prev. de art.306 ( 2) Cod procedura civila, a constatat ca recursul este
fondat si l-a admis, a modificat n parte decizia atacata n sensul admiterii apelului declarat de prta mpotriva
sentintei civile nr.127/26.02.2004 pronuntata de Judecatoria Hateg n dosar nr.61/2003 pe care a schimbat-o n
parte si a constatat ca partile au dobndit cu titlu de bun comun apartamentul si ca prta reclamanta
reconventionala are o cota de contributie de 72,3% la dobndirea imobilului; a modificat loturile sub aspectul
componentei si a inclus n lotul reclamantei reconventionale imobilul si a obligat-o pe aceasta la plat sultei n
favoarea reclamantului prt reconventional n cuantum de 47.600.000 lei (ROL) pentru considerentele ce vor
fi dezvoltate n continuare: Potrivit art.30 din Codul familiei bunurile dobndite n timpul casatoriei sunt bunuri
comune .Prezumtia relativa a achizitionarii bunurilor cu contributia egala a sotilor poate fi infirmata prin orice
mijloc de proba de oricare din parti, care la mparteala ar pretinde o contributie mai mare. Curtea de Apel va
analiza prioritar critica privitoare la cotele de contributie ale partilor ( fosti soti ) la dobndirea imobilului bun
comun, care este ntemeiata, sub acest aspect hotarrile instantelor de fond si apel facnd o gresita aplicare a
legii, n sensul disp. art.304 pct.9 Cod procedura civila.
Analiza se limiteaza la imobil deoarece bunurile mobile nu au fost contestate de parti, nici sub aspectul
existentei, nici a modalitatii de partajare. De altfel, partile din proces nu au valorificat aceste bunuri mobile.
Astfel, din probele administrate rezulta ca partile au fost casatorite n perioada 1993 2001 . n acest interval au
dobndit bunuri mobile si garsoniera nscrisa n C.F. nr.2410/16 Hateg, nr. top.239/15/16. Analiznd prin
actiunea nregistrata n 2003 reclamantul a solicitat partajul bunurilor comune, aratnd ca a avut o contributie
mult mai mare dect prta la achizitionarea tuturor bunurilor , salariul sau fiind triplu n raport cu al sotiei.
Sub aspectul achizitionarii imobilului ( garsoniera), reclamantul a aratat ca a fost ajutat de mama sa, care a
contractat un important mprumut bancar. A solicitat ca, dupa administrarea probelor, instanta sa stabileasca
caruia dintre soti sa i se atribuie locuinta n natura si care este cuantumul sultei la care va fi obligat celalalt sot.
Prin ntmpinare si cerere reconventionala, prta a solicitat sa se constate ca, la dobndirea garsonierei a avut
o contributie proprie de 670.000 lei. De aceea a solicitat ca aceasta suma sa fie avuta n vedere inclusiv la
atribuirea apartamentului n natura n favoarea sa, iar sulta sa se stabileasca prin scaderea sumei mentionate din
valoarea actuala a imobilului . Prin precizarile de actiune si ntmpinare, reclamantul a solicitat instantei sa
constate ca a avut o contributie de 2/3 la achizitionarea imobilului, iar afirmatia prtei privitoare la contributia
sa proprie de 670.000 lei nu este reala. Ulterior printr-o noua precizare de actiune a aratat ca a avut contributia
de ? la achizitionarea garsonierei astfel ca partajarea sa se dispuna n functie de aceste cote.
De asemenea, reclamanta a aratat ca suma de 1.500.000 lei necesara achitarii garsonierei a fost obtinuta printr-
un mprumut contractat de acesta la Bankcoop Hateg, girat de mama sa, din economiile partilor, iar o parte
infima este darul de nunta .
n contextul celor sustinute de parti, Curtea de Apel retine ca garsoniera n litigiu a fost achizitionata si achitata
de parti, dupa casatorie. n acest sens fiind declaratiile martorilor D. T.: sotii au cumparat garsoniera de la
fratele sau si mpreuna au venit la el, achitndu-si 1.500.000 la valoarea din 1993 si var cu prta a fost de
fata cnd fratele prtei a scos de la Caritas suma de 800.000 lei pentru a-i da prtei n vederea achitarii
imobilului nasa partilor arata ca fratele prtei i-a dat bani acesteia pentru achitarea garsonierei.
Expertiza efectuata n cauza a concluzionat ca pretul de circulatie al garsonierei este de 100.556.000lei, iar
valoarea corespunzatoare celor 670.000 lei cu care prta a contribuit la cumpararea acesteia este de
45.250.000 . Obiectiunile formulate de reclamant au fost axate pe faptul ca expertul nu a tinut seama de
valoarea de piata a garsonierei si nu a actualizat suma pretinsa de prta de 670.000 lei, tinnd cont de indicele
de inflatie din perioada 1993 2003. La rndul sau, prta prin obiectiunile la expertiza a aratat ca expertul nu a
tinut seama de faptul ca mbunatatirile le-a facut singura, dupa divortul de sot. Raspunznd obiectiunilor,
expertul a aratat ca valoarea de circulatie este de 170 milioane lei, iar actualizarea valorii de 670.000 lei platita
de prta n exclusivitate este de 54.167.490 lei.
n cauza, Curtea de Apel a analizat cotele de contributie a sotilor la dobndirea garsonierei, deoarece pe
parcursul procesului n toate fazele procesuale, ntreaga sustinere si probatiune a fost concentrata pe acest
bun. Restul bunurilor mobile nu au fost contestate, nici ca existenta, nici ca modalitate de partajare n cererile
formulate partile neindicndu - le valoarea. De altfel n concluziile scrise si orale au aratat expres : cel mai
important bun devalmas este imobilului garsoniera mentionat. .
Sub acest aspect, Curtea de Apel Alba Iulia a retinut ca fondata critica recurentei privitoare la cotele de
contributie la dobndirea garsonierei, bun comun. Din nscrisurile depuse la dosar a rezultat ca recurenta prta
a fost mputernicita prin procura din 27.09.1993 de fratele sau sa ridice de la Caritas Cluj o suma de bani. Din
declaratiile martorilor rezulta ca aceasta suma a fost data de fratele sau, recurentei prte tocmai pentru a
achita garsoniera.
n succesiunea evenimentelor, la data de 30.09.1993 ( deci dupa 3 zile de la scoaterea banilor de la Caritas) s-a
achitat mprumutul de 670.000 lei la banca de catre intimatul - reclamant. Asadar, chiar daca sustinerile
intimatului reclamant, conform carora a facut un mprumut la banca, girat de mama sa pentru a obtine o parte
din banii necesari achitarii garsonierei sunt reale, acel mprumut de 1 milion lei a fost achitat n parte, respectiv
suma de 670.000lei din banii proveniti de la fratele recurentei.
n raport cu probele anterior mentionate si care confirma aceasta succesiune a faptelor, intimatul reclamant nu
a dovedit ca suma de 670.000 lei din mprumutul de 1 milion a fost achitata n alt mod dect cel dovedit de
recurenta. Ca atare, contrar celor retinute de instanta de fond si apel care au stabilit ca sotii au avut o
contributie egala la achizitionarea garsonierei, prin mijloacele de proba mentionate s-a dovedit ca recurenta a
avut o cota majoritara, constnd n suma de 670.000 lei ( valoare apartament 1.500.000 lei ) obtinuta de la
fratele sau, evident n considerarea calitatii sale de sora.
n raport cu dispoz.art.673/9 Cod procedura civila, Curtea de Apel a atribuit garsoniera recurentei pentru
considerentele ce vor fi prezentate n continuare. Intimatul reclamant nu a solicitat n mod expres atribuirea
garsonierei, dect cu ocazia concluziilor scrise depuse la instanta de fond . Acesta, n actiune, si n precizarile
ulterioare a solicitat ca instanta sa dispuna atribuirea garsonierei n functie de cota de contributie a fiecaruia.
Cum, n cauza s-a dovedit contributia mai mare a recurentei si faptul ca aceasta a locuit n acest imobil dupa
divort, si a efectuat mbunatatiri prin mijloace materiale proprii ( necontestate de intimat ), Curtea de Apel
tinnd seama de toate aceste aspecte atribuie recurentei garsoniera cu obligarea sa la plata sultei n favoarea
intimatului. n raport cu stare de fapt si probele administrate solutia este echitabila, deoarece, practica
judiciara de data recenta a consacrat n chip statornic ca, este considerat bun comun, doar partea din imobil,
corespunzatoare sumei achitate de soti.
Cum, suma de 670.000 lei a fost achitata de recurenta prin contributie proprie (suma provenind de la fratele
sau ), atribuirea garsonierei n favoarea recurentei este justificata. Aceasta abordare concorda dispozitiilor
legale n vigoare privind ntinderea cotelor din bunurile comune care se stabileste tinnd seama de sumele
platite de fiecare n parte si de cele achitate n comun. Chiar daca numai n tacere , codul familiei permite
folosirea criteriilor orientative pentru a aprecia ca, atunci cnd s-a dovedit contributie personala mai mare a
unui sot la dobndirea unui bun comun, aceasta contributie sa se regaseasca n favoarea sa. Prin aceste
argumente, Curtea a raspuns criticii formulate de recurenta privitoare la gresita aplicare a legii, care a fost
ntemeiata. Critica referitoare la nepronuntarea instantei de fond asupra cererii reconventionale includerea
garsonierei n lotul intimatului reclamant , a fost practic examinata si Curtea, a raspuns implicit acestei critici,
atunci cnd a examinat si a dispus includerea garsonierei n lotul recurentei, prezentnd considerentele pe raza
carora si-a ntemeiat solutia. Pentru toate aceste considerente Curtea de Apel Alba a admis recursul prtei si a
constatat ca partile au dobndit garsoniera n timpul casatoriei cu o cota de contributie de 72,3 % .
Considerentele pentru care Curtea de Apel a atribuit garsoniera recurentei au fost dezvoltate anterior, iar
obligarea acesteia la plata sultei de 47.600.000 lei se justifica si rezulta din valoarea garsonierei de 170.000.000
lei din care s-a dedus cota de contributie a intimatului reclamant de 27,7 %.
http://www.partaje-avocati.ro/partaje/partaj-bunuri-comune/cota-de-contributie-majorata-numai-cu-
privire-la-unul-din-bunurile-comune.htm
...............................................................................................................................................
Necesitatea stabilirii prealabile vanzarii bunului prin

buna invoiala a cotelor de contribuie ale prilor la
dobndirea bunurilor comune i a creanelor
nscute din starea de coproprietate.
ncuviinarea vnzrii prin bun nvoial n temeiul dispoziiilor art.673 indice 11 alin.1 Cod procedur civil nu
se poate dispune exclusiv pe baza acordului prilor fr a se stabili n prealabil cotele de contribuie ale
prilor la dobndirea bunurilor comune.
n acest sens, sunt i dispoziiile art.673 indice 5 alin.2 Cod procedur civil conform crora mpreala se face,
ca regul, n natur i numai atunci cnd mprirea n natur nu este posibil i niciunul dintre soi nu cere
atribuirea ori dei i s-a atribuit bunul provizoriu, nu depune sumele cuvenite celorlali coproprietari, n condiiile
art.673 indice 11 alin.1 Cod procedur civil se poate dispune vnzarea bunului.
Avnd n vedere c printre criteriile de care instana urmeaz s in seama la formarea i atribuirea loturilor se
regsete i acela referitor la mrimea cotei - pri ce se cuvine fiecrui coproprietar, Curtea apreciaz c era
necesar s se fac aplicarea dispoziiilor art.673 indice 5 alin.1 Cod procedur civil pentru c numai astfel se
poate da eficien spiritului reglementrii legale n materia procedurii de mpreal judiciar, vnzarea
bunurilor prin bun nvoial sau prin executor judectoresc fiind o soluie subsidiar celor de mprire n natur
ori de atribuire a bunurilor n natur ctre unul dintre coproprietari.
Prin ncheierea pronunat de Judectoria Sectorului 6 Bucureti la data de 30.06.2006 n dosar

nr.8511/303/2006 s-a dispus, n temeiul dispoziiilor art.673 indice 11 Cod procedur civil, vnzarea prin bun
nvoial de ctre reclamantul F.N. i de ctre prta F.A. a imobilului situat n Bucureti, str.Crbuului, nr.28,
bl.145, sc.A, et.1, ap.8, sector 6, fixndu-se termen pentru a se prezenta instanei dovada efecturii vnzrii, la
data de 15.12.2006.
Pentru a hotr astfel, prima instan a luat act de cererea prilor n sensul de a se ncuviina vnzarea prin
bun nvoial i c niciuna nu solicit atribuirea bunului; n acest sens, Judectoria Sectorului 6 Bucureti a fcut
aplicarea dispoziiilor art.673 indice 11 Cod procedur civil.
mpotriva acestei ncheieri a declarat apel la data de 10.08.2006, apelanta prt F.A., solicitnd admiterea
apelului i obligarea intimatului - reclamant la plata cheltuielilor de judecat.
n motivarea cererii de apel, apelanta - prt a artat c msura dispus de prima instan este, n parte,
nelegal i netemeinic ntruct prile au puncte de vedere diferite cu privire la cota de contribuie a fiecruia,
la dobndirea bunurilor comune.
n acest sens, a menionat apelanta - prt c intimatul - reclamant a solicitat prin aciune, o cot majorat n
vreme ce aceasta a solicitat, prin ntmpinare i completarea la ntmpinare, depus la termenul din
30.06.2006, stabilirea unor cote egale de contribuie n ceea ce privete bunul imobil.
A susinut apelanta - prt c n lipsa unui acord al prilor cu privire la determinarea cotelor de contribuie la
dobndirea bunurilor comune, n temeiul dispoziiilor art.673 indice 5 alin.1 Cod procedur civil, prima instan
trebuia s stabileasc aceste cote, anterior dispunerii vnzrii bunului.
O alt critic formulat n apel a vizat mprejurarea c apelanta - prt a solicitat printr-o completare la
aciune, obligarea intimatului - reclamant la plata creanelor nscute din starea de proprietate comun asupra
apartamentului nr.8, situat n imobilul din Bucureti, str.Crbuului, nr.28, bl.145, sc.A, et.1, ap.8, sector 6
respectiv, impozitul datorat n perioada 2002 - 2006, aspect care nu a fost reinut n ncheierea apelat.
A solicitat, de asemenea, apelanta - prt s se rein n sarcina intimatului - reclamant obligaia de a contribui
n cot de 50% la cheltuielile ocazionate de ntocmirea documentaiei cadastrale i intabulare a apartamentului
ce face obiectul partajului i ndreptarea erorii materiale strecurate n dispozitivul ncheierii apelate n sensul c
n mod greit s-a menionat c anul pronunrii n edin public este 2005, n loc de 2006.
Prin decizia civil nr. 1342 A din 01.11.2007, Tribunalul Bucureti - Secia a III-a Civil a respins apelul ca
nefondat, reinnd c din practicaua ncheierii de edin de la 30.06.2006 rezult c prile personal au
solicitat instanei ncuviinarea ca vnzarea apartamentului s se fac prin bun nvoial i s se stabileasc un
termen n acest sens, astfel c au fost respectate dispoziiile art.67311 Cod procedur civil.
A apreciat instana de apel c aspectele nvederate de apelanta - prt n sensul c prima instan nu s-a
pronunat asupra cotelor de contribuie ale prilor la dobndirea imobilului i asupra cererii de obligare a
reclamantului la plata impozitului aferent apartamentului, urmeaz s fie analizate de ctre instana ntruct
examinarea n apel a acestor cereri le-ar rpi prilor un grad de jurisdicie.
Cu referire la cererea de ndreptare a erorii materiale strecurate n ncheierea apelat, Tribunalul Bucureti a
artat c aceasta urmeaz a fi ndreptat n conformitate cu prevederile art.281 Cod procedur civil, la cererea
prii interesate, de instana care a pronunat ncheierea.
mpotriva acestei decizii a declarat recurs n termenul prevzut de art.301 Cod procedur civil, recurenta -
prt F.A., solicitnd admiterea recursului, modificarea deciziei recurate n temeiul dispoziiilor art.304
pct.7,8,9 i 10 Cod procedur civil, iar n subsidiar, casarea deciziei i a ncheierii prin care s-a dispus vnzarea
prin bun nvoial a bunului imobil i trimiterea cauzei spre rejudecare primei instane.
n motivarea cererii de recurs, recurenta - prt a susinut c instanele de fond au nclcat dispoziiile art.673
indice 5 pct.1 Cod procedur civil, pronunnd i respectiv, meninnd ncheierea prin care s-a dispus vnzarea
bunului prin bun nvoial nainte de a stabili cotele de contribuie la dobndirea acestora i creanele nscute
din starea de coproprietate.
S-a artat, de asemenea, c instana de apel nu a inut seama de susinerile apelantei prte i de nscrisurile
depuse la dosar cu referire la existena unui alt bun imobil n masa partajabil, respectiv imobilul compus din
teren i construcie situat n Bucureti, os. Bucureti - Trgovite, nr.89, sector 1.
Sub aspectul analizrii, ncuviinrii i administrrii probatoriului, recurenta - prt a artat c instana de apel
a respins cererea de emitere a unei adrese ctre Administraia Financiar a sectorului 1 Bucureti, nu a avut n
vedere dou adrese pe care l-a depus la dosar i nici adeverina depus prin serviciul registratur.
Cererea de recurs a fost legal timbrat cu tax judiciar de timbru n cuantum de 10 lei achitat cu chitana
nr.8543360/1 eliberat de C.E.C. Victoria la 03.12.2007; s-a depus timbru judiciar n valoare de 0,3 lei.
Intimatul - reclamant nu a depus ntmpinare dar s-a prezentat n faa Curii i a solicitat respingerea recursului.
Analiznd criticile formulate de recurenta - prt, dispoziiile legale incidente n spe i decizia recurat,
Curtea reine c urmeaz a fi analizate numai aspectele care vizeaz motivele de nelegalitate a deciziei
recurate menionate de art.304 pct.1- 9 Cod procedur civil, fa de caracterul extraordinar al recursului.
Prin urmare, nu pot face obiect de analiz n recurs criticile care privesc stabilirea situaiei de fapt i
interpretarea probelor.
Pe de alt parte, Curtea constat c fa de limitele nvestirii respectiv apel mpotriva ncheierii prin care s-a
dispus vnzarea prin bun nvoial a apartamentului nr.8 situat n Bucureti, str.Crbuului, nr.28, bl.145, sc.A,
et.1, sector 6 n temeiul dispoziiilor art.67311 alin.4 Cod procedur civil, Tribunalul Bucureti nu avea a
analiza susinerile apelantei - prte cu privire la existena n masa bunurilor de mprit a unui alt imobil.
Curtea, fcnd aplicarea dispoziiilor art.306 alin.3 Cod procedur civil a constatat c se circumscrie
prevederilor art.304 pct.9 Cod procedur civil critica recurentei - prte n sensul c instana de apel
meninnd soluia primei instane, a interpretat i aplicat greit prevederile art.673 indice 11 alin.1 i 673 indice
5 alin.1 Cod procedur civil n sensul c atunci cnd a reinut c formularea de ctre pri a unei cereri de
vnzare a bunului prin bun nvoial este suficient pentru ncuviinarea acesteia.
Curtea reine c prin sentina civil nr.4698/30.06.2006 pronunat de Judectoria Sectorului 6 Bucureti n
dosarul nr.122/303/2002 s-a soluionat parial cererea de partaj a bunurilor comune formulat de reclamantul
F.N. n contradictoriu cu prta F.A. stabilindu-se cotele de contribuie la dobndirea bunurilor comune ale
codevlmailor exclusiv cu privire la bunurile mobile; prin aceeai hotrre s-a dispus disjungerea cererii de
partaj bunuri imobile formndu-se dosarul nr.8511/303/2006 n care la aceeai dat, 30.06.2006, s-a pronunat
ncheierea ce a fcut obiectul controlului judiciar n apel.
Prin urmare, cererea de partaj bunuri comune a fost fracionat de prima instan care a pronunat ncheierea
de ncuviinare a vnzrii prin bun nvoial exclusiv pe baza acordului prilor fr a face n prealabil aplicarea
dispoziiilor art.673 indice 5 Cod procedur civil n sensul de a stabili cotele pri ce se cuvin prilor i
creanele nscute din starea de coproprietate.
Curtea reine c prin cererea depus n dosarul nr.122/303/2002 al Judectoriei Sectorului 6 Bucureti prta
F.A. a solicitat obligarea reclamantului la plata a jumtate din sumele achitate cu titlu de impozit pentru
apartamentul ce face obiectul procesului de partaj.
Dei dispoziiile art.673 indice 14 alin.1 i 2 Cod procedur civil, indiferent de modalitatea utilizat pentru
efectuarea cererii de mpreal, instana urmeaz s pronune o hotrre, iar sumele ce ar rezulta din vnzare
urmeaz a fi mprite de instan, nainte de a se proceda la ncuviinarea cererii de vnzare a bunului, instana
de judecat, n lipsa nvoielii prilor trebuie s stabileasc cotele pri ale coproprietarilor i creanele nscute
din starea de coproprietate.
n acest sens, sunt i dispoziiile art.673 indice 5 alin.2 Cod procedur civil conform crora mpreala se face,
ca regul, n natur i numai atunci cnd mprirea n natur nu este posibil i niciunul dintre soi nu cere
atribuirea ori dei i s-a atribuit bunul provizoriu, nu depune sumele cuvenite celorlali coproprietari, n condiiile
art.67311 alin.1 Cod procedur civil se poate dispune vnzarea bunului.
Avnd n vedere c printre criteriile de care instana urmeaz s in seama la formarea i atribuirea loturilor se
regsete i acela referitor la mrimea cotei - pri ce se cuvine fiecrui coproprietar, Curtea apreciaz c era
necesar s se fac aplicarea dispoziiilor art.673 indice 5 alin.1 Cod procedur civil pentru c numai astfel se
poate da eficien spiritului reglementrii legale n materia procedurii de mpreal judiciar, vnzarea
bunurilor prin bun nvoial sau prin executor judectoresc fiind o soluie subsidiar celor de mprire n natur
ori de atribuire a bunurilor n natur ctre unul dintre coproprietari.
Pentru ca prile s poat aprecia dac au posibilitatea de a plti coproprietarilor contravaloarea cotelor lor
pri este necesar s se determine n prealabil care este n concret cota fiecruia.
Pentru aceste considerente, n temeiul dispoziiilor art.312 alin.1 Cod procedur civil, Curtea a admis
recursul, a casat decizia civil nr.1342 A din 01.11.2007 pronunat de Tribunalul Bucureti - Secia a III-a Civil i
ncheierea pronunat de Judectoria Sectorului 6 Bucureti la data de 30.06.2006 n dosarul nr.8511/303/2006 i
a trimis cauza spre continuarea judecii, Judectoriei sectorului 6 Bucureti.
Curtea de Apel Bucureti - Secia a III-a Civil i pentru Cauze cu Minori i de Familie - decizia civil nr.551 R din
01.04.2008
http://www.partaje-avocati.ro/partaje/partaj-bunuri-comune/necesitatea-stabilirii-prealabile-vanzarii-
bunului-prin-buna-invoiala-a-cotelor-de-contributie-ale-partilor-la-dobandirea-bunurilor-comune-si-a-
creantelor-nascute-din-starea-de-coproprietate.htm
...................................................................................................................
http://www.partaje-avocati.ro/partaje/partaj-bunuri-comune/apartament-cumparat-inainte-de-casatorie-
cu-plata-in-rate-consecinte.htm
...........................................................................................................
Partaj, analizarea pasivului. Bunuri comune.

Intr-una din hotararile pronuntate de judecatoria Focsani, se retine faptul ca sotii nu pot solicita partajul bunurilor
comune si includerea pasivului masei de impartit.
Altfel spus, judecatoria Focsani apreciaza ca datoriile sotilor catre terti implica raporturi juridice existente intre soti,
pe de o parte ( parti la procesul de partaj ) si terti, pe de alta parte, iar analizarea pasivului masei de impartit nu se
poate face in lipsa unei cereri de interventii din partea creditorului fostilor soti.
Argumentul adus de catre judecatoria Focsani consta in faptul ca legea nu reglementeaza in niciun fel includerea
pasivului in masa de impartit, in cazul partajului de bunuri comune. Art. 673 indice 5 alin.1, teza finala, c.pr.civ. face
referire exclusiv la datoriile si creantele in cazul mostenitorilor, facand o distinctie clara intre iesirea din indiviziune
derivand din mostenire si cea derivand din alte raporturi juridice.
De asemenea, instanta retine ca natura juridica a datoriilor este distincta de natura juridica a bunurilor, in consecinta,
datoriile nu pot fi considerate bunuri si astfel nu pot fi incidente dispozitiile prevazute de art. 673 indice 7 c.pr.civ..
http://www.partaje-avocati.ro/partaje/partaj-bunuri-comune/partaj-analizarea-pasivului-bunuri-
comune.htm
....................................................................................................
Rate achitate inainte dar si in timpul casatoriei.
Imbunatatiri. Drept de creanta.
CURTEA DE A P E L G A L A I SECIA CIVIL
DECIZIA CIVIL NR.132/R edina public din 20 febr.2009
Pentru astzi fiind amnat soluionarea recursului civil declarat de reclamanta I. N., cu
domiciliul n B,(...), (...).1, .3, .35 mpotriva deciziei civile nr.126/18 iunie 2008 pronunat
de T r i b u n a l u l B r i l a n dosarul civil nr(...).
Dezbaterile au avut loc n edina public din 18.02.2009, cnd instana avnd nevoie de
timp pentru a delibera a amnat pronunarea la data de 20.02.2009, cnd,
CURTEA
Asupra recursului civil de fa;
Prin sentina civil nr.6226/4 decembrie 2006 a J u d e c t o r i e i B r i l a s-a admis n
parte att aciunea de partaj bunuri comune formulat de reclamanta I. N. mpotriva
prtului E. N., ct i cererea reconvenional formulat de prt i pe cale de
consecin a obligat reclamanta s plteasc prtului suma de 5696,70 RON, reprezentnd
dreptul de crean al prtului asupra apartamentului i suma de 2018 RON, reprezentnd J
din valoarea mbuntirilor aduse apartamentului proprietatea reclamantei.
Prtul a fost obligat s plteasc reclamantei suma de 4282 RON, reprezentnd J din
valoarea rmas neachitat din creditele contractate de pri n timpul cstoriei.
Instana a luat act de tranzacia ncheiat de pri cu privire la bunurile comune mobile.
n motivarea hotrrii de partaj instana a reinut urmtoarele:
Prin aciune, reclamanta I. N. a solicitat: partajarea n cote egale a bunurilor dobndite n
timpul cstoriei cu prtul E. N.; s se constate dreptul de crean al prtului asupra
apartamentului proprietate personal al reclamantei;obligarea prtului la plata a J din
cheltuielile de ntreinere i din impozitul pentru apartament, precum i din creditele
contractate la diferite bnci.
Prtul, prin ntmpinare, a contestat calitatea de bunuri comune pentru o parte din
bunurile mobile enumerate de reclamant n aciune, a cerut s se aduc la masa
partajabil alte bunuri comune (mobile, cheltuieli de ntreinere, mprumuturi n bnci) i a
unor cheltuieli personale ale reclamantei.
Tot prtul a formulat i cerere reconvenional prin care a cerut s se aib n vedere la
partaj i alte bunuri comune,bunuri proprii, rmase n apartament, mprumuturi bancare
neachitate, precum i mbuntirile fcute la apartament proprietatea reclamantei n
timpul cstoriei.
n timpul procesului, prile au ncheiat o tranzacie asupra bunurilor comune mobile, de
care instana a luat act.
Cu privire la celelalte bunuri, n litigiu, pe baza probelor administrate (acte, martori,
expertize) instana de fond a reinut c reclamanta s-a cstorit cu prtul la data de 29
august 1981, cstoria fiind desfcut prin divor, iar hotrrea judectoriei a rmas
definitiv la data de 27.05.2005.
Apartamentul situat n B, str. (...), (...) . 3, . 35, dobndit de reclamant nainte de
ncheierea cstoriei cu prtul are o valoare actual de 12.120,51 RON, din care prtul
are un drept de crean de 5.696,70 RON.
La acelai apartament, prtul mpreun cu reclamanta au fcut mbuntiri a cror
valoare de pia a fost stabilit la 4036 RON fiecare din cei doi foti soi avnd cota de
1/2 .
Instana de fond a mai stabilit c n raport de data despririi n fapt a prilor, datoria
comun neachitat din creditele bancare de consum contractate n timpul cstoriei este
de 8564,79 RON.
Despre creditul de 2000 EURO fcut de reclamant, instana a reinut c nu constituie
datorie comun, ci personal a acesteia.
n baza art.276 Cod procedur civil instana a compensat cheltuielile de judecat fcute
de pri.
mpotriva sentinei, n termen legal, au declarat apel ambele pri, criticnd-o pentru
nelegalitate i netemeinicie.
Reclamanta I. N. a formulat apel pentru urmtoarele motive:
- cu privire la creditele bancare de consum instana de fond a reinut i obligat greit pe
prt la plata doar a sumei de 4282 RON, ntruct, fa de probele administrate trebuie
obligat la o sum mai mare;
- n mod greit s-a reinut c mprumutul de 2000 EURO este datorie personal a sa, fiind
fcut dup desprirea n fapt, dei n realitate, mprumutul a fost fcut n ianuarie 2005
iar hotrrea de divor a rmas definitiv la 27.05.2005, aa cum a motivat instana n
hotrrea pronunat. n consecin, trebuia inclus n mas.
- instana nu s-a pronunat asupra cheltuielilor de ntreinere i a impozitului pe imobil ce
trebuiau s fie pltite i de prt, ca beneficiar (al ntreinerii i al imobilului).
Prtul E. N. a criticat hotrrea pentru urmtoarele motive:
- instana nu a analizat datoriile comune preluate de prt dup desprirea n fapt i
anume: mprumutul de la D. Pensionari B, de 2787,5 RON, mprumutul de la S. BANK SA B
de 1200 RON diferena de 261,8 RON de la BRD B i 645,1 RON de la D.;
- n mod eronat s-a inclus n mas datoria de 2000 EURO, dei ea a fost fcut de
reclamant i consumat doar n interesul ei;
- instana a reinut n mod nefondat valoarea actualizat a apartamentului proprietatea
reclamantei i valoarea mbuntirilor fcute la acelai apartament, fr a se avea n
vedere ultimul proces-verbal al experilor tehnici;
- instana nu a inclus n mas, la adevratul cuantum, mprumutul fcut la S. Bank n
valoare total de 2551,6 RON i care la data despririi n fapt a fost neachitat mai mult de
1/2, sum suportat doar de prt.
n apel s-au administrat probe cu expertize i acte.
Prin decizia civil nr.126/2008 a T r i b u n a l u l u i B r i l a s-au admis apelurile, s-a
schimbat n parte sentina n sensul c a fost obligat reclamanta I. N. s plteasc
prtului E. N. suma de 45.100 RON reprezentnd c/val. dreptului de crean i a
mbuntirilor la apartamentul proprietatea lui I. N. i suma de 2378,8 RON reprezentnd
cota de din creditele bancare contractate de E. N. n timpul cstoriei i neachitate.
A fost obligat E. N. s achite reclamantei suma de 4149,22 lei reprezentnd cota de din
mprumuturile bancare neachitate. S-au meninut celelalte dispoziii ale sentinei.
Pentru a se pronuna aceast decizie s-au reinut urmtoarele :
Referitor la primul motiv, tribunalul, pe baza probelor administrate (la fond i n apel) a
reinut c, n timpul cstoriei i pn la data despririi n fapt (pe care tribunalul o
consider ca fiind produs n luna decembrie 2004), I. N. a contractat mai multe
mprumuturi de consum, dup cum urmeaz:
- de la Banca Comercial i J. ., sub forma descoperii de cont la card suma de 4500
RON, din care la 31 decembrie 2004 soldul neacoperit era de 4595 RON, din care: 4474 RON
credit i 121 RON dobnzi i comision.
- de la E. credit n sum de 3500 RON, din care la 31 decembrie 2004 creditul neacoperit
era de 2430,64 RON
- de la S. BANK credit n sum de 1533 RON, din care la 31 decembrie 2004 creditul
neacoperit era de 1272,80 RON.
Totaliznd mprumuturile contractate de I. N. n timpul cstoriei i neachitate n
decembrie 2004, rezult suma de 8298,44 lei.
Avnd n vedere c fiecare din fotii soi au avut o contribuie de 50% la dobndirea
bunurilor, intimatului apelant E. N. i revin pentru plata din mprumutul nsumat de mai sus
suma de 4149,22 lei; urmnd ca instana s se pronune n acest sens.
Al doilea motiv de apel este nefondat pentru c, mprumutul de 2000 EURO fiind contractat
n luna ianuarie 2005, adic dup data despririi n fapt i n lipsa oricrei probe din care
s rezulte c a fost folosit n interes comun, se prezum c i-a profitat doar apelantei i are
astfel caracter de datorie personal. n acest sens s-a pronunat i instana de fond.
Ultimul motiv de apel, referitor la impozitul pe apartament i cheltuieli de ntreinere pe
care apelanta susine c le-a suportat n exclusivitate, dei i intimatului i-au profitat,
tribunalul a reinut urmtoarele: apelanta nu le-a concretizat nici ca sume i nici ca
interval de timp. Potrivit dispoziiilor Codului fiscal impozitul pe imobile este datorat de
proprietarul acestora. Imobilul n cauz este apartamentul nr. 35 din (...).1, str. (...) care
aparine n proprietate exclusiv lui I. N.. n consecin, tribunalul apreciaz c impozitul
nu estre datorat de E. N..
Cu privire la cheltuielile de ntreinere, n afara aspectelor reinute mai sus, instana
constat din actele depuse la fila 27 dosar fond c E. N. e cel care a pltit n ianuarie i
aprilie 2005 cheltuielile de ntreinere pentru I. N., care nu a fcut nici o dovad n sensul
c fostul su so a locuit n apartament o perioad de timp i nu a pltit cheltuieli de
ntreinere.
Pentru toate considerentele expuse, tribunalul n temeiul art. 296 Cod procedur civil
urmeaz a admis apelul formulat de I. N. numai pentru primul motiv, aa cum s-a reinut
mai sus.
Apelul formulat de E. N. s-a gsit fondat pentru considerentele ce vor fi expuse n
continuare.
Primul motiv de critic se refer la faptul c instana de fond nu a luat n considerare
mprumuturile de consum contractate declarate n timpul cstoriei i rmase neachitate la
data despririi n fapt (decembrie 2004).
Cu privire la acest aspect, tribunalul a constatat c E. N. a fcut urmtoarele mprumuturi,
din care la data despririi n fapt (decembrie 2004) mai erau de pltit urmtoarele:
- la S. BANK sub forma cardului de salarii cu limit de credit, la 31 decembrie 2004
datoria era de 1194 RON.
- la D. Pensionari, de unde E. N. pe numele altor persoane (rude) a luat mai multe
mprumuturi i pe care I. N. le-a recunoscut la interogator (fila 67 dosar fond) ca fiind
fcute pentru interesele familiei mai erau de restituit la 31 decembrie 2004 urmtoarele
credite:
- 1150 RON (pe numele lui N. G.)
- 1375 RON (pe numele lui E. M.)
- 175 RON (pe numele lui E. I.)
n total 2700 RON.
- la BRD H. - mai era de restituit suma de 254 RON, conform concluziilor scrise ale lui E.
N..
- la D. suma contractat i neachitat, tot la 31 decembrie 2004, era de 609,7 conform
concluziilor scrise.
n total, din mprumuturile iniiate de E. N. n timpul cstoriei, la 31 decembrie 2004, mai
era de rambursat suma de 4757,7 RON.
Avnd n vedere aceeai cot de contribuie de 50%, tribunalul a obligat pe I. N. s
plteasc lui E. N. suma de 2378,8 RON.
Al doilea motiv de apel nu s-a gsit fondat, ntruct instana de fond nu a inclus n masa de
mprit suma de 2000 EURO, motivnd c a fost luat cu mprumut de I. N. dup
desprirea n fapt.
V. motiv de apel este fondat. Expertiza tehnic efectuat n cauz a stabilit c valoarea
actualizat a apartamentului proprietatea reclamantei I. N. este de 87.000 RON.
Din aceast valoare, I. N. a pltit singur, nainte de cstoria cu E. N. suma (actualizat)
de 4748,43 RON.
Scznd aceast din urm sum din valoarea actualizat a apartamentului, rezult suma de
82.251,57 RON. Din aceast valoare, instana de fond a stabilit i prile nu au contestat n
apel, c E. N. are un drept de crean de 1/2, adic 41.125,78 RON. La aceast valoare se
adaug valoarea actualizat a mbuntirilor fcute de pri la apartament n timpul
cstoriei, tot n cote egale.
Valoarea actualizat a mbuntirilor este de 7968,5 RON. Cota lui E. N. este de 3884,2
RON.
Totaliznd, valoarea dreptului de crean al lui E. N. asupra apartamentului proprietatea
fostei soii este de 45.100 RON.
Pentru aceste argumente, al doilea motiv de apel apare fondat, urmnd a obliga pe I. N. s
plteasc lui E. N. suma de 45.100 RON.
Ultimul motiv de apel formulat de E. N. nu este fondat ntruct, n cauz nu s-a fcut
dovada altui mprumut n afara celor pe care instana le-a enumerat anterior.
Impotriva deciziei civile nr.126/2008 a T r i b u n a l u l B r i l a a declarat recurs
reclamanta invocnd urmtoarele :
In ceea ce privete cheltuielile de ntreinere pentru lunile ianuarie-aprilie 2005 arat
recurenta c ea este cea care le-a achitat, instana fiind n eroare cu privire la acest aspect
(depune chitanele).
In ceea ce privete suma de 41.125,78 lei RON reprezentnd dreptul de crean al
prtului, instana a comis o eroare ntruct prtul nu are dreptul la din restul de credit
rmas neachitat. Astfel, reclamanta I. N. a pltit avans la achiziionare suma de 40.449 lei
(n decembrie 1980, din suma de 106.400 lei suma total de plat pentru apartament).
Instana reine aceast sum n mod eronat ca fiind actualizat la 4748,43 RON. Este
imposibil ca aproape din valoarea apartamentului s fie actualizat la suma derizorie
raportat la valoarea actualizat a apartamentului i anume 87.426,40 RON.
Corecte sunt concluziile expertizei contabile care stabilete dreptul de crean al
prtului la 30 % din valoarea apartamentului mbuntit, prin urmare i revin 26.227,92
RON. Mai mult, instana adaug nc o dat valoarea actualizat a mbuntirilor
apartamentului.
In legtur cu mprumuturile efectuate de prt instana, n afar de concluziile scrise ale
acestuia nu are nici un argument sau prob n favoarea adugrii la cei 2700 RON
recunoscui de reclamant a mprumuturilor de la BRD i la D..
Instana a socotit greit c mprumutul de 2000 Euro nu a profitat ambilor soi ct vreme
divorul a fost pronunat la 30 martie 2005 iar prile (conform celor reinute de instan)
au locuit n acelai apartament dar separate, prin urmare, toate cheltuielile au fost comune
inclusiv ntreinerea precum i impozitul.
In drept i-a ntemeiat recursul pe dispoziiile art.304 pct.7,9 Cod procedur civil.
Prin ntmpinare intimatul a solicitat respingerea recursului pentru c dei se invoc motive
de nelegalitate n fapt argumentele sunt pe netemeinicie.
Cu privire la primul motiv de recurs a precizat c dup desprirea n fapt din 06.12.2004 el
nu a mai locuit efectiv n acest apartament, venind n mod ocazional pentru copii i pentru
a-i lua lucrurile.
Referitor la dreptul su de crean asupra apartamentului apreciaz corect raionamentul
instanei de apel pentru c trebuie luat-n calcul valoarea de circulaie a apartamentului
de la momentul efecturii partajului i nu actualizarea ratelor achitate de pri.
In legtur cu mprumuturile luate n consideraie de instana de apel apreciaz c sunt n
concordan cu probele din dosar.
Examinnd actele i lucrrile dosarului se constat c recursul este fondat prim prisma
celui de-al doilea motiv de recurs.
Astfel, apartamentul nr.35 din B, str.(...), (...).1, este achiziionat de recurent anterior
cstoriei ceea ce atrage statutul de bun propriu al acesteia potrivit art.31 lit.a din Codul
familiei.
La data cumprrii s-a stabilit un pre de 106.349 lei vechi, din care s-a achitat cash suma
de 40.449 lei iar pentru restul s-a contractat un mprumut de la CEC cu termen de
rambursare de 20 de ani. De la data achiziionrii apartamentului i pn la data cstoriei
recurenta a achitat singur ratele mprumutului, iar dup aceast dat a achitat din
veniturile comune ratele dei era o datorie personal a sa. Acest fapt determin naterea
unui drept de crean n favoarea intimatului prt, drept al crui cuantum este dat de
valoarea actualizat a sumelor pe care le-a pltit pentru achitarea ratelor (1/2 din cei
62.870 lei).
De menionat c dac recurenta a achitat avansul i o parte din rate singur acest fapt nu
duce la naterea unui drept de crean n favoarea sa aa cum a socotit instana de
apel, pentru c ea era proprietara bunului n cauz pe care se stabilesc un pre, achitase un
avans, avea obligaia restituirii unui mprumut, deci avea o datorie personal, datorie la
achitarea creia a contribuit i prtul.
Cum recurenta a optat pentru convertirea dreptului de crean al intimatului-prt n cot
procentual din valoarea actualizat a apartamentului i cum expertiza din apel a
menionat c aceast cot e de 30 %, pentru considerentele de mai sus urmeaz a se
constata incidena-n cauz a disp.art.304 pct.9 Cod procedur civil i implicit a se
constata c dreptul de crean al intimatului e de 30 % din 87.000 lei (valoarea
apartamentului potrivit expertizei din apel) = 26.100 lei.
La aceast valoare trebuie adugat dreptul de crean al intimatului-prt nscut ca
urmare a contribuiei sale la mbuntirile apartamentului, contribuie constnd n 50 %
din 7968,5 lei potrivit ultimei variante a expertizei B. din apel.
In total dreptul de crean al intimatului prt e de 30.084,2 lei n loc de 45.100 lei cum a
reinut instana de apel.
Motivele de recurs 1,4 presupun o reapreciere a probelor de ctre instan, fapt nepermis
de nici unul din punctele de la art.304 cod procedur civil, iar motivul al III-lea de recurs
nu poate fi primit pentru c instana de apel s-a bazat n luarea deciziei nu pe simplele
afirmaii ale intimatului ci pe probe de specialitate expertiza contabil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE :
A d m i t e recursul declarat de reclamanta I. N., cu domiciliul n B,(...), (...).1, .3, .35
mpotriva deciziei civile nr.126/18 iunie 2008 pronunat de T r i b u n a l u l B r i l a n
dosarul civil nr(...).
Modific decizia civil nr.126/2008 a T r i b u n a l u l B r i l a numai n ceea ce privete
cuantumul dreptului de crean al intimatului E. N. (drept nscut ca urmare a plii de rate
la apartament i efecturii de mbuntiri) i anume 30.084,2 lei n loc de 45.100 lei.
Menine celelalte dispoziii ale deciziei atacate.
I r e v o c a b i l .
Pronunat n edina public din 20.02.2009.
Preedinte, Judector, Judector,
(...) (...) (...) (...) (...) (...)
Grefier,
(...) (...)
Red.L-10.03.2009
Dact.MH-12.03.2009/2 ex.
Fond: L.E.
Apel: A.M.D.-L.N.
http://www.partaje-avocati.ro/partaje/partaj-bunuri-comune/rate-achitate-inainte-dar-si-in-timpul-
castoriei-imbunatatiri-drept-de-creanta.htm
...........................................................................................
Relatii de concubinaj anterioare casatoriei. Dovada

intentiei de a dobandi impreuna un bun imobil.
Datorii comune.
CURTEA DE A P E L P L O I E T I SECIA CIVIL I PENTRU CAUZE
DOSAR NR(...) CU MINORI I DE FAMILIE
INCHEIERE
edina public din data de 13 februarie 2008
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanta E. ). U.) (...) D. cu domiciliul ales
n B,(...), (...) .3, .2, .75, sector 3 mpotriva deciziei civile nr. 309 din 17.10.2007
pronunat de T r i b u n a l u l B u z u, n contradictoriu cu prtul U. N. D. domiciliat n
B, str. (...) (...) Cldirea G. nr.8, .1, sector 2.
La apelul nominal fcut n edina public au rspuns recurenta reclamant E. ). U.) (...) D.
reprezentat de avocat N. M. N. din cadrul Baroului B conform mputernicirii avocaiale nr.
33716/2007 i intimatul prt U. N. D. reprezentat de avocat J. (...) din cadrul Baroului B
conform mputernicirii avocaiale nr. 44/2006.
Procedura legal ndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de edin,dup care:
Avocat N. M. N. pentru recurenta reclamant solicit acordarea unui nou termen de
judecat n vederea achitrii taxei judiciare de timbru, motivat de faptul c astzi cnd a
vrut s achite taxa la Trezoreria din P, nu a avut Cartea de identitate a recurentei i nu a
putut achita aceast tax.
Avocat J. (...) avnd cuvntul pentru intimatul prt arat c se opune la amnarea cauzei,
ntruct avea timp suficient pentru a achita taxa judiciar de timbru.
Curtea respinge cererea de amnare a cauzei, va amna pronunarea cauzei la data de 20
februarie 2008 pentru ca recurenta reclamant s depun taxa judiciar de timbru la
valoarea sumei de 3.600 lei, consider cauza n stare de judecat i acord cuvntul n
dezbateri.
Avocat N. M. N. avnd cuvntul pentru recurenta reclamant solicit proba cu nscrisuri,
susinnd c recurenta reclamant a aflat acum c intimatul prt mai deine un imobil n
B i consider c acest imobil a fost procurat din fondurile comune ale lor, susine oral
motivele de recurs, critic ambele hotrri pronunate att de instana de fond ct i de
instana de apel invocnd art. 304 pct.8 i 9 Cod procedur civil .
Susine n continuare c sumele stabilite de instan nu sunt reale, nu s-au depus dovezi
concrete pentru imobilul n litigiu i solicit admiterea recursului, casarea ambelor hotrri
i trimiterea cauzei spre rejudecare n vederea completrii probatoriilor cu o completare la
expertiz, care s calculeze sumele la valoarea actual de circulaie.
Avocat J. (...) avnd cuvntul pentru intimatul prt arat c nu sunt motive de
nelegalitate a hotrrilor pronunate, ambele hotrri pronunate att de instana de apel
ct i de instana de fond sunt legale i temeinice, solicitnd respingerea recursului ca
nefondat. Nu solicit cheltuieli de judecat.
CURTEA
Pentru a da posibilitatea recurentei reclamante s depun taxa judiciar de timbru la
valoarea sumei de 3.600 lei, consider necesar amnarea pronunrii cauzei, sens n care,
DISPUNE
Amn pronunarea cauzei la data de 20 februarie 2008, sub sanciunea anulrii recursului
ca netimbrat.
Pronunat n edina public azi, 13 februarie 2008.
Preedinte, Judectori,
CURTEA DE A P E L P L O I E T I SECIA CIVIL I PENTRU CAUZE
DOSAR NR(...) CU MINORI I DE FAMILIE
D E C I Z I A Nr.195
edina public din data de 20 februarie 2008
Pe rol fiind pronunarea recursului declarat de reclamanta E. ). U.) (...) D. cu domiciliul
ales n B,(...), (...) .3, .2, .75, sector 3 mpotriva deciziei civile nr. 309 din 17.10.2007
pronunat de T r i b u n a l u l B u z u, n contradictoriu cu prtul U. N. D. domiciliat n
B, str. (...) (...) Cldirea G. nr.8, .1, sector 2.
Dezbaterile i susinerile prilor au avut loc n edina public din data de 13 februarie
2008, fiind consemnate n ncheierea de edin de la aceast dat, care face parte
integrant din prezenta decizie.
Curtea, pentru a da posibilitatea recurentei reclamante s depun taxa judiciar de timbru
la valoarea sumei de 3.600 lei, a amnat pronunarea pentru astzi 20 februarie 2008 ,
cnd a pronunat urmtoarea decizie:
C U R TEA,
Delibernd asupra recursului civil de fa;
Prin cererea nregistrata la nr. 1101/01.02.2006 reclamanta E. N. D. a chemat in judecata
pe paratul U. N. D. pentru caprin sentina ce se va pronuna sa se dispun partajarea in
cote de 1/2 a bunurilor coachizite ce au fost dobndite in timpul concubinajului si a
bunurilor comune dobndite in timpul cstoriei.
In motivarea aciunii se arata de reclamanta ca anterior cstoriei a ntreinut relaii de
concubinaj cu paratul ncepnd cu luna octombrie 2002 si s-au cstorit in data de
08.11.2003 ca in acest interval de timp au locuit mpreuna si au administrat in comun
veniturile .
Anterior acestei perioade paratul a dobndit un imobil situat in B pe care 1-a cumprat cu
plata in rate la care ea figura ca girant si ca a avut o contribuie egala cu paratul la plata
ratelor pe perioada octombrie 2002 pana la lichidarea creditului , diferena a fost achitata
cu 3.043,62 lei din care 1500 lei reprezenta contribuia sa proprie bani pe care i-a avut
intr-un depozit BCR , ca dup cstorie au continuat sa locuiasc in acelai spaiu iar in
noiembrie 2004 s-au mutat in apartamentul prinilor paratului si banii rezultai din
vnzarea garsonierei au fost mprii ntre parat si fratele acestuia.
A susinut reclamanta ca are un drept de creana asupra ratelor achitate de la data intrrii
in concubinaj pana la stingerea creditului in cota de Vi la care se adaug suma de 1500 lei
evaluata in raport de preul bunului apreciat la nivelul tranzaciilor pe piaa de profil.
Ca au dobndit mpreuna o serie de bunuri mobile precum si un autoturism E. Solenza D.
nstrinat de parat fr acordul sau , iar la data separrii in fapt aveau datorii comune
2.000 lei la D. pe numele sau , 3.000 lei la D. pe numele paratului , 3.000 lei credit la S.
Bank pe numele paratului, 2.000 lei credit crd la Banca U. pe numele sau aceste sume
fiind folosite pentru cumprarea de bunuri de uz gospodresc.
Paratul a formulat ntmpinare prin care a artat ca este de acord cu aciunea
reclamantei insa a precizat ca nu a ntreinut relaii de concubinaj cu aceasta ca au nceput
sa convieuiasc dup ncheierea cstoriei iar imobilul garsoniera a fost proprietatea sa si
la achiziionarea acestuia reclamanta nu a avut nici o contribuie.
In ceea ce privete mprumuturile fcute in timpul cstoriei acestea sa fie stabilite in
raport de data despririi in fapt si cele achitate ulterior despririi in baza nscrisurilor
prezentate.
Nu a dobndit cu reclamanta in timpul cstoriei sistemul E.-I. Cinema si TV Panasonic iar
autoturismul a fost nstrinat in data de 29.04.2005 si a fost de acord sa remit J din suma
ncasat , insa a intervenit intre acetia nenelegeri.
Pe cale de cerere reconvenionala paratul a solicitat completarea masei partajabile cu un
video T. , serviciu unicat de 12 persoane , serviciu tacmuri aurit 12 persoane, o colecie de
150 E. , un prjitor de pine si o fripteoza.
La termenul din 10.3.2006 reclamata a precizat ca dreptul de creana ce urmeaz a se
retine este reprezentat de suma de 1500 lei , bani achitai paratului pentru cumprarea
garsonierei si suma de 1500 lei c/v ratelor achitate in timpul convieuirii din creditul in
care s-a cumprat garsoniera.
A mai solicitat sa se retina la masa de partaj o comoda TV care a rmas in posesia
paratului.
In urma probelor administrate cu acte si martori instana de fond a pronunat in 25.10.2006
o ncheiere de admitere in principiu prin care a reinut ca prile au dobndit in timpul
concubinajului si cstoriei bunurile menionate in aceasta.
In cauza s-a dispus efectuarea unei expertize de specialitate merceologie in vederea
evalurii si lotizrii bunurilor .
In data de 18.04.2007 s-a dispus modificarea ncheierii de admitere in principiu cu acordul
prtilor deoarece autoturismul a fost nstrinat iar la masa de partajat sa fie reinuta suma
obinut din vnzare de 20.000 lei.
Prin sentina civila nr. 2491 din 02 mai 2007 J u d e c t o r i a B u z u a admis in parte
aciunea reclamantei si cererea reconvenionala si a dispus partajarea bunurilor dobndite
de pri prin omologarea raportului de expertiza ntocmit de expert U. E. in varianta I-a
modificata de instana atribuind reclamantei Lotul nr.I iar paratului Lotul nr. II.
A fost obligat paratul sa plteasc reclamantei cu titlu de sulta urmtoarele sume ce vor fi
reactualizate la momentul plaii efective respectiv 75. lei diferena lot, 1500 lei ncepnd
cu iulie 2002 , 767 lei ncepnd cu octombrie 2003 , 1050 lei ncepnd cu noiembrie 2003 si
10.000 lei ncepnd cu august 2005.
A fost obligata reclamanta sa plteasc paratului suma de 1.100,2 lei diferena datorii
comune.
Pentru a hotra astfel instana de fond a reinut urmtoarele :
La data separrii in fapt prile aveau datorii comune respectiv 2700 lei pe numele
paratului si 1675 lei pe numele reclamantei la D. F.E Nehoiu , 3216,6 lei la S. Bank pe
numele paratului , 196,28 lei la Banca U. pe numele reclamantei sifcndu-se diferena
intre acestea precum si faptul ca datoriile comune fcute de parat au fost mai mari dect
cele ale reclamantei si fondul D. constituit s-a stabilit ca reclamanta sa achite sulta
paratului suma de 1.100,2 lei . S-a omologat varianta I . din raportul de expertiza ntocmit
de expert U. E. , modificata de instana urmare precizrilor fcute de pri si anume ca
prjitorul de pine se afla in posesia reclamantei si a fost inclus in lotul paratului iar
aparatul video a fost trecut in locul reclamantei.
mpotriva sentinei si a ncheierii de admitere in principiu a declarat apel reclamanta E. N.
D. pe care le critica pentru nelegalitate si netemeinicie deoarece instana si-a depit
competenta in sensul ca a modificat obiectul cererii si nu s-a pronunat asupra unui capt
de cerere si anume ca are un drept de creana constnd in suma de 1500 lei reprezentnd
avans pentru locuina ,1/2 din c/v ratelor achitate in timpul concubinajului si 1/2 din
rambursarea creditului in valoare de 2.100 lei ce urmeaz a fi calculate in raport de
destinaia data si anume achiziionarea garsonierei proprietatea intimatului.
Instana de fond a reinut indexarea conform indicelui de inflaie din momentul plaii
efective , dei a demonstrat ca a ntreinut relaii de concubinaj anterior cstoriei 1 an si
J (in acest sens sentina de divor 5613/2005 si declaraia martorei E. B.).
Un alt aspect pe care instana nu 1-a avut in vedere este ca apare ca girant in contractul de
mprumut participnd alturi de parat la dobndirea de credite.
Nu s-a avut in vedere de instana de fond probele administrate respectiv recunoaterea
paratului si sentina de divor.
In ceea ce privete dreptul sau de creana pentru suma de 1500 lei si plata ratelor acestea
trebuiau calculate in raport de preul practicat pentru imobil si nu in raport de indicele de
inflaie.
Nu a mandatat avocatul sa modifice cererea si nici nu a fcu o cerere in scris in acest sens
si deci suma trebuia reinuta prin raportare la preul de circulaie.
Se solicita admiterea apelului si schimbarea in parte a ncheierii de partaj si a sentinei in
sensul de a se calcula valoarea reala a contribuiei avute la dobndirea garsonierei
intimatului raportata la preul de tranzacionare pe piaa imobiliara prin efectuarea unei
expertize contabile.
T r i b u n a l u l B u z u , prin decizia civil nr. 309 din 17 octombrie 2007 a respins ca
nefondat apelul declarat de reclamanta E. ( fost U.) i s-a luat act c nu se solicit
cheltuieli de judecat.
Pentru a pronuna astfel, tribunalul a reinut c, critica formulata in sensul ca instana a
modificat obiectul cererii si s-a considerat ca este un drept de creana calculndu-se in
raport de indicele de inflaie si nu in raport de destinaia avuta si preul de circulaie al
bunului achiziionat este nentemeiata.
De asemeni, a reinut ca aceasta suma a fost data de reclamanta , paratului pentru a o
folosi la achiziionarea garsonierei insa nu poate sa fie reactualizata prin raportare la preul
cu care s-a nstrinat acest bun deoarece aceasta are un drept de creana si nu un drept
real exprimat intr-o cota parte din bunul respectiv.
Faptul ca apelanta reclamanta a susinut constant ca aceasta suma reprezint avansul
pentru achiziionarea garsonierei nu are relevanta in cauza atta timp cat in contractul de
vnzare cumprare ncheiat in 10.10.2002 cumprtor este paratul iar din probele
administrate nu a rezultat ca prile in perioada in care paratul a achiziionat garsoniera au
intenionat sa dobndeasc acest bun cu caracter de bun comun si nici ca in perioada
respectiva ntreineau relaii de concubinaj si i administrau veniturile mpreuna ci
dimpotriv a reieit ca acetia ntreineau relaii de prietenie.
Cu privire la aceasta suma instana a reinut corect ca reclamanta are un drept de
creana , suma ce trebuie reactualizata in funcie de indicele de inflaie si nu in raport de
preul cu care s-a nstrinat garsoniera dat fiind faptul ca nu s-a demonstrat ca intenia
prtilor a fost de a dobndi acest bun mpreuna.
Suma respectiva putea fi calculata in raport de preul de circulaie in condiiile in care
bunul respectiv ar fi coachizit de pri insa aa cum rezulta din probele administrate
respectiv operaiunile de constituire a sumelor pltite de pri si adeverinele eliberate de
asociaia de proprietari aflate la filele 29 si 39 din dosar , data cstoriei prtilor
garsoniera este bunul propriu al paratului.
De asemenea din interogatoriul luat paratului acesta nu a recunoscut ca a ntreinut relaii
de concubinaj cu reclamanta aa cum a susinut aceasta si au avut o relaie de prietenie si
chiar in condiiile in care acetia au locuit mpreuna in perioada respectiva nu conduce la
concluzia ca si-au administrat veniturile mpreuna si ca bunul dobndit in aceasta perioada
are caracter de bun coachizit.
Mai mult in toate cererile formulate de reclamanta a precizat ca este un drept de creana
si nu de o contribuie la achiziionarea garsonierei si ca atare fiind vorba de un simplu
drept de creana reactualizarea se face in raport de indicele de inflaie.
Si in ceea ce privete ratele achitate de pri au fost stabilite corect de instana astfel ca
soluia pronunata este legala si temeinica.
mpotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta E. (...) D. ). U.) invocnd nulitile
prevzute de art. 304 pct.8 i 9 Cod procedur civil n sensul c greit nu s-a reinut
contribuia sa de la achiziionarea imobilului, dei a dovedit prin probele ce s-au
administrat, a fcut dovada c acesta a fost achiziionat n timpul concubinajului cu
prtul.
Susine recurenta c imobilul a fost cumprat cu plata n rate, dintr-un credit B.R.D. n
care o parte reprezint contribuia proprie a sa dintr-un depozit B.C.R.i mai mult dect
att a contribuit n mod egal la plata creditului.
Dei instana a reinut existena acestei sume de bani consider c nu poate fi
reactualizat prin raportare la preul cu care s-a nstrinat imobilul motivat de faptul c
recurenta are doar un drept de crean i nu un drept real crend o situaie juridic fals
i n contradicie cu probele cauzei.
Se arat n continuare c greit s-a constatat c ntre pri n perioada de concubinaj nu a
existat intenia de a dobndi imobilul ca bun comun, deoarece n contractul de
achiziionare al acestuia apare ca fiind cumprtor doar intimatul prt dei din probe
rezult c a contribuit la achiziionarea bunului.
Consider recurenta c reactualizarea sumei cu care a contribuit la achiziionarea
imobilului (nainte i n timpul cstoriei )urmeaz s se fac n funcie de indicele de
inflaie i nu n raport de preul cu care s-a nstrinat imobilul.
Se solicit admiterea recursului, casarea deciziei i trimiterea cauzei spre rejudecare la
aceiai instan.
Examinnd decizia, prin prisma criticilor formulate, n raport de actele i lucrrile dosarului
i de dispoziiile legale ce au inciden n soluionarea cauzei, curtea constat c recursul
este nefondat pentru considerentele ce se vor expune n continuare :
Dreptul de crean este un drept relativ, opozabil numai debitorului care este ntotdeauna
o persoan determinat i cruia i incumb ntotdeauna o obligaie pozitiv sau negativ
determinat. El confer titularului un drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului
dar nu confer acestuia nici dreptul de urmrire i nici dreptul de preferin care sunt
prerogative specifice drepturilor reale.
Pornind de la cele mai sus artate, curtea constat c n mod corect au reinut cele dou
instane c recurenta reclamant are doar un drept de crean pentru suma ce a dat-o
prtului n vederea achiziionrii garsonierei i aceasta nu poate fi reactualizat prin
raportare la preul cu care s-a nstrinat imobilul, tocmai datorit faptului c aceasta are
un drept real exprimat ntr-o cot parte din bunul respectiv.
Suma trebuie reactualizat n raport de indicele de inflaie cu att mai mult cu ct n
contractul de vnzare-cumprare ncheiat la 10 octombrie 2002 doar intimatul prt apare
la rubrica cumprtor.
De altfel chiar recurenta reclamant n aciunea pe care a formulat-o precizeaz n mod
expres c apreciez c nu am drept crean asupra unor sume de bani pe care le indic n
mod expres pentru ca ulterior n edina public de judecat din 10 martie 2006 s fac
precizri la aciunea introductiv n sensul c indic valoarea dreptului de crean pretins.
Urmare a acestui fapt i a probelor ce s-au administrat prin ncheierea interlocutorie din 25
octombrie 2006 instana de fond a constatat c reclamanta are un drept de crean pentru
suma de 15 milioane lei (vechi) i din c./valoarea ratelor n sum de 15.342.675 lei
(vechi) achitate n perioada octombrie 2002 octombrie 2003 plus din suma de
21.000.010 lei (vechi).
n edina public din 8 noiembrie 2006 reprezentanii ambelor pri au nvederat instanei
c sunt de acord ca sumele de bani cu care reclamanta recurent a contribuit la
achiziionarea garsonierei proprietatea prtului s se actualizeze n funcie de indicele de
inflaie, avnd n vedere i dispoziiile C o d u l u i d e procedur civil care permit
reactualizarea sumelor de ctre executorul judectoresc cu ocazia executrii silite.
Fa de cele mai sus artate , curtea constat c recursul este nefondat i pe cale de
consecin n temeiul art. 312 Cod procedur civil urmeaz s l resping.
PENTRU ACESTE MOTIVE

N NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta E. ). U.) (...) D. cu domiciliul ales n
B,(...), (...) .3, .2, .75, sector 3 mpotriva deciziei civile nr. 309 din 17.10.2007 pronunat
de T r i b u n a l u l B u z u, n contradictoriu cu prtul U. N. D. domiciliat n B, str. (...)
(...) Cldirea G. nr.8, .1, sector 2.
Irevocabil.
Pronunat n edina public azi, 20 februarie 2008.
Preedinte, Judectori,
C (...) (...) (...) (...), (...) D.
Grefier,
D. O.
Red.EC
Tehnored.CN
2 expl./6.03.2008
d.f.nr.1101/2006 Judec.B
j.f. N. N.
d.a. nr(...) Trib.B
j.a. E. E.
F. E.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
http://www.partaje-avocati.ro/partaje/partaj-bunuri-comune/relatii-de-concubinaj-anterioare-casatoriei-
dovada-intentiei-de-a-dobandi-impreuna-un-bun-imobil-datorii-comune.htm
Apartament cumparat inainte de casatorie cu plata in
rate. Consecinte.
Imobilul dobandit inainte de casatorie dar achitat in timpul casatoriei, ramane in proprietatea exclusiva a sotului care l-
a achizitionat. Desigur, sotia va putea sa solicite obligarea sotului la plata unei sume egale cu o cota de 1/2 din suma
achitata de soti pentru apartament, in timpul casatoriei. Instanta il va obliga pe sot la plata acestei sume in masura in
care se va dovedi ca sotii au contribuit in mod egal la achitarea apartamentului.
Reclamanta A.M. a solicitat n contradictoriu cu prtul S.G. sa se dispuna partajarea bunurilor comune dobndite de ei
n timpul casatoriei si sa fie obligat prtul la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu acest proces .
n motivarea cererii sale, reclamanta a aratat ca n data de 04.09.2007 s-a dispus desfacerea casatoriei ncheiata cu
prtul si ca n timpul casatoriei a achitat prin contributie egala si efort comun pretul imobilului apartament situat n
mun. Calarasi, avnd asadar un drept de creanta de 1/2 din valoarea acestuia.
Prtul a formulat ntmpinare-cerere reconventionala prin care a solicitat sa se admita n parte actiunea reclamantei si
sa se constate ca aceasta are doar un drept de creanta de 30 % din pretul total achitat pentru dobndirea
apartamentului, imobil aflat n proprietatea sa exclusiva. Argumenteaza ca a dobndit imobilul n luna august 1994, iar
relatia sa de concubinaj cu reclamanta a nceput n luna aprilie 1996;
De asemenea, acesta arata ca a achitat un avans de 73. 646 lei rol din pretul total de 730.705 lei rol, iar ulterior si
ratele prin contributia sa exclusiva. Doar de la data ncheierii casatoriei si pna la data de 23.01.2003, cnd pretul a fost
achitat integral, a avut o contributie comuna cu reclamanta la sumele achitate cu titlu de rate.
Reclamanta si-a precizat actiunea n sensul ca a solicitat sa se constate ca are mpotriva prtului un drept de
creanta n cota de 1/2 din valoarea de circulatie a imobilului aflat n proprietatea acestuia .
Instanta a administrat proba cu interogatoriul prtei care a recunoscut si si-a restrns pretentiile la sumele achitate n
timpul casatoriei cu titlu de rate din pretul imobilului. De asemenea, a administrat proba cu raportul de expertiza
imobiliara prin care s-a stabilit valoarea actuala de circulatie a imobilului, precum si suma achitata de parti n perioada
cuprinsa ntre data ncheierii casatoriei si data achitarii ultimei rate din pretul imobilului.
Instanta, analiznd actele si lucrarile dosarului a retinut ca prtul a dobndit n proprietate, cu plata pretului n rate,
anterior casatoriei cu reclamanta, apartamentul situat n mun. Calarasi, fiind asadar un bun propriu conform art. 31 lit.
a) C.Fam..
Sumele achitate prin contributia ambilor soti, n timpul casatoriei, cu titlu de rate din pretului imobilului sunt comune,
fapt ce i confera reclamantei un drept de creanta mpotriva prtului n cota de 1/2, cta vreme nu exista probe
contrare din care sa rezulte o contributie mai mare a unuia dintre soti . Asa cum a reiesit din raportul de expertiza
imobiliara ntocmit n cauza, la ale carui concluzii partile au achiesat, suma achitata de parti prin efort comun si
contributie egala n perioada dintre ncheierea casatoriei si pna la data achitarii ultimei rate din pret este de 96960 lei.
Fata de situatia de fapt mai sus retinuta, avnd n vedere prev. art. 36 C.Fam., instanta a admis actiunea reclamantei,
asa cum a fost precizata si restrnsa, precum si cererea reconventionala formulata de prt. A constatat ca reclamanta
are un drept de creanta mpotriva prtului n suma de 48.480 lei, reprezentnd cota sa de 1/2 din suma achitata de parti
n timpul casatoriei pentru plata pretului apartamentului proprietate exclusiva a prtului si l-a obligat pe prt la plata
catre reclamanta a acestei sume. n conformitate cu disp. art. 276 C.pr.civ. s-au compensat cheltuielile de judecata ale
partilor, oblignd prtul la plata catre reclamanta a sumei de 1368 lei cu acest titlu.
http://www.partaje-avocati.ro/partaje/partaj-bunuri-comune/apartament-cumparat-inainte-de-casatorie-
cu-plata-in-rate-consecinte.htm
...........................................................................................
Cota fiecrui so se determin n funcie de aportul

pe care l-a avut fiecare n tot timpul cstoriei la
dobndirea bunurilor comune, cuprinzndu-se i
munca n gospodrie
Decizia nr.119 din data 24.02.2010 Tribunalul Iasi
S-au dispus urmtoarele: "Respinge aciunea formulat de reclamanta prt M N cu domiciliul ales la cab. av.
Toni Cristian Baltag cu sediul n Iai str. Ttrai nr. 65 n contradictoriu cu prtul reclamant S D cu domiciliul n
Iai str. ...
Admite cererea reconvenional formulat de prtul - reclamant n contradictoriu cu reclamanta prt.
Constat c masa bunurilor de mprit se compune din apartamentul situat n Iai str..., n valoare de 274.00 lei,
maina de splat Indesit n valoare de 1630 lei, un ciocan rotopercutor n valoare de 476 lei, o bormain cu
acumulator n valoare de 190 lei i o bormain Black/Decker n valoare de 140 lei.
Respinge cererea reclamantei privind constatarea nulitii absolute a declaraiilor autentificate sub nr. 2298 din
18 apr. 2006 i 2300 din 18 apr. 2006 la BNP Stela Bdru.
Respinge cererea reclamantei privind instituirea sechestrului judiciar asupra bunurilor comune.
Constat cota de contribuie de 100% a prtului - reclamant la dobndirea bunurilor comune.
Atribuie ntreaga mas de bunuri prtului reclamant.
Admite cererea de intervenie n interes alturat prtului - reclamant S D formulat de intervenienta R G cu

domiciliul ales la Cab. av. Doina Stupariu cu sediul n Iai str. Lt. Caranda nr. 12.
Admite cererea de intervenie n interes propriu formulat de intervenienta R G n contradictoriu cu reclamanta

prt MN i prtul reclamant S D.
Prezenta hotrre ine loc de contract de vnzare cumprare cu privire la apartamentul situat n Iai str. ....,
cumprtoare fiind RG iar vnztor prtul reclamant S D.
Oblig reclamanta prt la plata sumei de 2480 lei n contul expertului consultant Mihalache Nicu i a sumei de
1300 lei n contul expertului Ruginosu Maria.
Oblig intervenienta la plata sumei de 1300 lei ctre expertul Ruginosu Maria.
Oblig reclamanta prt la plata cheltuielilor de judecat ctre prtul reclamant, 3324 lei reprezentnd tax
de timbru i timbru judiciar.
Oblig prtul reclamant la plata cheltuielilor de judecat ctre intervenient, 3653 lei reprezentnd tax de
timbru i 1500 lei reprezentnd onorariu expert".
Pentru a se pronuna n acest mod, prima instan a reinut c:

Prile s-au cstorit la 28.08.2003 iar cstoria lor a fost desfcut prin sentina civil nr. 10217/27.09.2006.
Solicit prile partajarea bunurilor comune, susinnd existena unei mase i a unor cote diferite.
De asemenea, solicit reclamanta prt constatarea nulitii absolute a declaraiilor autentificate sub nr. 2298
din 18 apr. 2006, respectiv 2300 din 18 apr. 2006 la BNP Stela Bdru.
Cu privire la cererea reclamantei s-a pronunat instana de judecat prin sentina civil nr. 1861/13.02.2008,
apreciind c cererea este inadmisibil i lipsit de interes, sentin ce a fost casat i cauza renregistrat pe
rolul instanei n dosarul ce a fost conexat la prezenta cauz, pentru a se pronuna o soluie pe fondul cauzei
Cu privire la solicitarea reclamantei instana reine urmtoarele:
La data de 19 apr. 2006, cu o lun nainte de sesizarea instanei n vederea desfacerii cstoriei, prile merg la
BNP Stela Bdru, unde dau trei declaraii autentificate de ctre notar, dou declaraii angajament date de
ctre prtul reclamant prin care acesta se oblig s o ajute pe reclamant s obin cetenie romn i s i
dea suma de 5000 euro la vinderea apartamentului, respectiv declaraia 2300 prin care aceasta declar c nu a
avut nici o contribuie bneasc la dobndirea apartamentului supus partajrii, consimind ca acesta s l
intabuleze ca bun propriu.
Solicit reclamanta constatarea nulitii declaraiilor invocnd disp art. 30 alin. 2 cod fam i faptul c a fost
condiionat s dea aceast declaraie pentru a fi sprijinit n vederea obinerii ceteniei romne.
n ce privete primul motiv de nulitate instana apreciaz raportat la cuprinsul declaraiei autentificate sub nr.
2300 c nu este incident motivul de nulitate invocat de reclamant.
Astfel art. 30 alin. 2 se refer la conveniile ncheiate ntre soi n vederea instituirii unui alt regim dect cel al
comunitii de bunuri pentru bunurile dobndite n timpul cstoriei. Prin declaraia a crei nulitate cere a fi
constatat reclamanta, nu se stabilete caracterul comun sau propriu al bunurilor ce intr n patrimoniul soilor
ci declar reclamanta c apartamentul s-a achiziionat cu aportul exclusiv al prtului, fapt ce poate face
obiectul probaiunii n cadrul aciunii de partaj, codul familiei prezumnd caracterul comun al bunurilor
dobndite de soi dar cota de contribuie a soilor putnd face obiectul probaiunii.
Cu privire la constrngerea la care ar fi fost supus reclamanta n scopul recunoaterii contribuiei exclusive a
reclamantului la dobndirea bunului apreciaz instana c din probele administrate nu rezult c aceasta ar fi
fost supus vreunei constrngeri la momentul la care a declarat n faa notarului.
nscrisurile depuse la dosar de ctre reclamant, respectiv cererea privind ieirea din ar fr a i se aplica
sanciunea interdiciei i copia sentinei nr. 18/CA/20 feb. 2006 precum i copia actelor de reziden nu fac
dovada constrngerii reclamantei n scopul recunoaterii unei cote majorate.
Anterior acestei declaraii obinute reclamanta cere anularea msurii privind obligarea sa la prsirea
teritoriului Romniei dispuse n noiembrie 2005, prin sentina nr. 18/CA/20 feb 2006 a Curii de Apel Iai,
irevocabil.
Cu privire la declaraia autentificat sub nr. 2298 dat de prtul reclamant nu arat reclamanta n ce const
nulitatea acesteia.
Apreciaz instana c aceasta se bucur de validitatea unui nscris autentic, reclamanta neproducnd dovezi ce
ar putea conduce la constatarea vreunui motiv de nulitate
Va reine instana cu privire la componena masei se mprit urmtoarele:
Apartamentul situat n Iai str. ..., dobndit de soi n timpul cstoriei se bucur de prezumia de comunitate
instituit de art. 30 cod fam, prile recunoscnd caracterul de bun comun al acestuia.
n ce privete bunurile mobile solicitate a fi incluse n masa bunurilor de partajat de ctre reclamant instana
va reine urmtoarele:
Singurele bunuri mobile cu privire la care reclamantul recunoate c se pot include n masa bunurilor comune
sunt de splat Indesit, un ciocan rotopercutor, o bormain cu acumulator i o bormain Black/Decker.
Acestea vor fi incluse n masa bunurilor de mprit avnd n vedere c nu se contest de ctre pri caracterul
de bun comun.
Nu a probat reclamanta n nici un fel existena bunurilor mobile solicitate a fi partajate.
Din nscrisurile depuse de prtul reclamant la dosar instana reine c aragazul Beko, frigiderul Indesit, aparatul
de vibromasaj, camera de tineret Ionu, mobila de hol Torino, TV Platinuim au fost achiziionate de ctre prtul
reclamant anterior ncheierii cstoriei, aa cum rezult din facturile i chitanele depuse la filele 86 - 94 dosar,
acestea avnd regimul de bunuri proprii ale prtului reclamant.
Va reine instana i caracterul de bunuri proprii ale reclamantului n ce privete maina de tuns i sculele de
pescuit, acestea fiind afectate uzului personal al prtului reclamant.
Cu privire la celelalte bunuri indicate de ctre reclamant ca fcnd parte din masa bunurilor comune avnd n
vedere c nu a fcut reclamanta dovada existenei lor iar prtul le contest existena nu vor fi cuprinse de
ctre instan n masa bunurilor comune.
n ceea ce privete cota de contribuie a soilor la dobndirea bunurilor comune astfel stabilit instana
apreciaz ca ntemeiat solicitarea prtului reclamant n constatarea unei cote de contribuie de 100% la
dobndirea bunurilor pentru urmtoarele considerente:
Susine reclamanta cota sa de contribuie de 50% afirmnd c a beneficiat de ajutorul surorii sale pe parcursul
cstoriei i c a lucrat la firma pe care soii o deineau, firm deschis tot cu ajutorul surorii i c din vnzarea
acesteia s-au obinut banii necesari achiziionrii i amenajrii apartamentului.
Din nscrisurile depuse la dosar rezult c firma N SRL era n stare de funcionare la data de 13.04.2005, dup
achiziionarea apartamentului bun comun la data de 26 apr. 2004.
Dei instana a dispus efectuarea de adrese pentru a se confirma trimiterea de bani prin serviciul Western Union
din partea surorii prtei reclamante, din rspunsul trimis de unitatea bancar solicitat, rezult c nu s-au
efectuat trimiteri de bani de ctre sora reclamantei prin intermediul societii lor.
Martorii audiai la solicitarea prtului reclamant, respective N A i M D susin varianta acestuia conform creia
apartamentul bun comun a fost dobndit de ctre soi cu banii pe care prinii prtului i-au dobndit din
vnzarea unui alt apartament.
Declaraiile acestora se coroboreaz cu nscrisurile depuse la filele 102 - 106 dosar, din care rezult c prinii
prtului reclamant au nstrinat la data de 23 apr. 2004 un apartament n b-dul Chimieie cu preul de
320.000.000 lei.
La 24.04.2004 prtul reclamant ncheia antecontractul pentru apartament, iar la data de 26 apr. 2004 se
ncheiat contractul de vnzare cumprare pentru apartamentul bun comun, achiziionat cu preul de
280.000.000 lei.
Mai susine martora M D c reclamanta a venit n cstorie fr nici un leu i c singurul care a obinut venituri a
fost prtul, reclamanta aducndu-i rudele s locuiasc n apartament.
Declaraiile martorilor audiai la solicitarea reclamantei nu se coroboreaz cu nscrisurile aflate la dosar, n ce

privete achiziionarea apartamentului i mobilarea acestuia, sumele de bani trimise de sora reclamantei din
Austria nefiind confirmate de adresa bncii, iar din facturile depuse de prt rezult c mobilierul solicitat a fi
partajat a fost dobndit anterior cstoriei prilor.
Susin martorele IO i DA c reclamanta administra barul aparinnd soilor dar nu rezult din probele
administrate n cauz c aceast activitate a fost una aductoare de profit.
Mai susine martora IO c la nceputul relaiei cu prtul reclamanta era student, nerealiznd venituri.
Reclamanta prt declar i ea c nu a contribuit la achiziionarea apartamentului, fiind de acord cu

intabularea acestuia ca bun propriu al prtului reclamant.
Corobornd toate probele administrate i apreciind c la cota de contribuie la dobndirea bunurilor comune
instana are n vedere, veniturile realizate de soi pe ntreg parcursul cstoriei, aportul efectiv al fiecruia la
dobndirea i conservarea bunurilor, cheltuielile soilor de natur s duc la scderea aportului n familie,
apreciaz instana c reclamantul a dovedit cota de contribuie exclusiv la dobndirea bunurilor comune.
Va reine instana valoarea imobilului determinat conform raportului de expertiz Ruginosu Maria, prin scderea
din valoarea actual de pia a apartamentului a valorii mbuntirilor aduse de ctre intervenient, respectiv
310.000 lei - 36.000 lei = 274.000 lei iar cu privire la bunurile mobile valoare dovedit cu facturile depuse la
dosar.
Va atribui instana ntreaga mas de bunuri prtului reclamant, n considerarea cotei exclusive de contribuie
stabilit n favoarea acestuia.
n ce privete cererea de intervenie n interes alturat prtului aceasta va fi admis, instana urmnd a atribui
apartamentul prtului reclamant.
Apreciaz instana ntemeiat i cererea de intervenie n interes propriu formulat de intervenient pentru
urmtoarele considerente:
Rezult din nscrisurile depuse la dosar, antecontract de vnzare cumprare, chitan, c ntre prt i
intervenient s-a ncheiat la data de 24.05.2006 un antecontract de vindere cumprare cu privire la
apartamentul supus partajrii, aceasta achitnd suma de 5000 euro la momentul ncheierii acestui antecontract
ctre prt.
De convenia ncheiat cu acesta a avut cunotin i reclamanta, aa cum rezult din declaraia martorului RD
audiat la solicitarea intervenientei, din rspunsurile la interogatoriu i ntmpinarea la cererea de partaj
formulat de reclamant.
Imediat dup ncheierea antecontractului intervenienta a intrat n posesia apartamentului, efectund

mbuntiri la acesta, evideniate n raportul de expertiz efectuat n cauz.
La data perfectrii antecontractului prtul reclamant beneficia de declaraia prin care reclamanta prt
consimea la nscrierea apartamentului ca bun propriu al prtului.
Susine prtul reclamant c antecontractul ncheiat cu intervenienta cuprinde o clauz de dezicere, de care
nelege s uzeze motiv pentru care instana nu poate pronuna o hotrre care s in loc de act de vindere
cumprare ntre pri cu privire la apartament.
Din cuprinsul antecontractului ncheiat ntre pri rezult c acestea s-au obligat s vnd respectiv s cumpere
apartamentul n litigiu stabilind preul din care intervenienta a achitat o parte.
Refuzul, la acest moment, de ncheiere a contractului de vnzare cumprare, la aproape trei ani de la data
ncheierii antecontractului i n condiiile n care intervenienta a investit sume importante de bani n apartament
apare ca nejustificat.
Faptul c n cuprinsul antecontractului este cuprins meniunea c, n cazul n care prtul reclamant din orice
motive s-ar rzgndi, d dreptul la restituirea dublului sume primite cu titlu de avans nu duce la imposibilitatea
intervenientei de a solicita respectarea obligaiei asumate de ctre promitentul vnztor i respectiv la
solicitarea pronunrii unei hotrri care s in loc de act de vnzare cumprare, n temeiul dis part. 1073 -
1077 cod civil.
Aceast clauz nu este una de dezicere propriu-zis care d dreptul prii la denunarea unilateral a
contractului ci reprezint o clauz de arvun, prevzut de disp art. 1298 cod civil.
Cum rezult din probele administrate c intervenienta i-a respectat obligaiile asumate prin antecontract fa
de prtul reclamant, aceasta ncercnd s plteasc o sum de bani i reclamantei prte n vederea meninerii
antecontractului, dovedind bun credin la momentul ncheierii conveniei i pe parcursul derulrii ei i
apreciind c refuzul prtului reclamant de a ncheia contractul declarat att n faa instanei ct i prin
notificarea adresat intervenientei este unul nejustificat, va admite instana cererea de intervenie n interes
propriu formulat de intervenient i va pronunat o hotrre care s in loc de act de vindere cumprare ntre
prtul reclamant, n patrimoniul cruia exist bunul i intervenient, n conformitate cu disp art. 1073 cod civil.
n temeiul dis part. 274 Cod procedur civil va obliga reclamanta prt la plata cheltuielilor de judecat ctre
prtul reclamant, 3324 lei reprezentnd tax de timbru i timbru judiciar i prtul reclamant la plata
cheltuielilor de judecat ctre intervenient, 3653 lei reprezentnd tax de timbru i 1500 lei reprezentnd
onorariu expert.
mpotriva acestei sentine, au declarat apel n termen legal reclamanta-prt M N i prtul - reclamant S D
criticnd-o pentru motive de nelegalitate i netemeinicie.
Critic apelantul S D sentina primei instane sub aspectul modalitii de soluionare a cererii de intervenie n
interes propriu formulat de R G. Precizeaz apelantul c prima instan nu s-a pronunat numai cu privire la
pronunarea unei hotrri care ine loc de act autentic de vnzare-cumprare, fr a se referi la chestiunea
mbuntirilor. O atare cerere privind restituirea contravalorii mbuntirilor efectuate de intervenient putea
fi formulat, susine apelantul, numai dac antecontractul ar fi fost desfiinat, iar intervenienta ar fi restituit
prtului posesia i folosina bunului. Cel mai important motiv apel, arat apelantul este faptul c dei instana
de fond arat c hotrrea ine loc de act autentic de vnzare-cumprare, nu face nicio referire cu privire la
preul vnzrii, respectiv obligaia cumprtoarei de a achita diferena de pre.
Apelanta M N critic sentina primei instane pentru urmtoarele motive: In primul rnd susine aceasta c din
perspectiva art.261 Cod procedur civil prima instan nu a motivat n fapt i n drept hotrrea.
n al doilea rnd susine apelanta c prima instan n mod greit reinut circumstana c banii necesari pentru
achiziionarea apartamentului au fost primii de la prinii intimatului, i drept urmare acest imobil i se cuvine
n totalitate acestuia, fr a face aplicarea dispoziiilor art.31 lit. b, potrivit crora dispuntorul a dorit ca
aceti bani au fost atribuii ambilor n vederea nzestrrii, pentru a-i realiza cminul conjugal. De asemenea,
instana nu a inut cont de ajutorul material oferit de sora apelantei n mod sistematic, aceasta trimindu-i prin
serviciul Western Union suma de 5000 euro. Nu s-a luat n calcul nici faptul c apelanta a prestat o activitate
susinut n firm-proprietatea fotilor soi.
n al treilea rnd prima instan a ncadrat greit i nelegal operaiunile existente n declaraiile notariale
autentificate sub nr.2298 din 19.04.2006, 2299 din 19.04.2006, respectiv 2300 din 19.04.2006. Susine apelanta
c n mod evident acestea mbrac caracterul unei tranzacii vorbind de concesii reciproce i fiind ntr-o
indisolubil conexitate. n opinia apelantei cele trei declaraii notariale nu pot fi disjunse, acestea formnd un
tot unitar, exprimnd un consens din punct de vedere juridic. La baza acestei tranzacii a stat o cauz imoral
susceptibil de a atrage nulitatea absolut a oricrei convenii: drepturile referitoare la statutul unei persoane
fizice-cum este cetenia-fiind inalienabile. Pe lng aspectul menionat mai sus arat apelanta c prima
instan trebuia s aib n vedre i dispoziiile art.30 Codul familiei care sancioneaz cu nulitatea absolut orice
convenie ncheiate de soi cu privire la bunurile comune.
n ceea ce privete atribuirea bunului imobil, apelanta solicit ca acesta s i fie atribuit i drept urmare solicit
i respingerea cererii de intervenie n interes propriu formulat de intervenienta R G. n drept a invocat
dispoziiile art.282-298 Cod procedur civil. n apel nu au fost administrate probe noi.
Analiznd actele i lucrrile dosarului prin prisma motivelor de apel invocate de reclamanta-prt M N, prtul-
reclamant S D i raportat la dispoziiile legale incidente n cauz, tribunalul constat c apelurile sunt
ntemeiate pentru considerentele ce vor fi expuse n continuare:
Apelul formulat de reclamanta-prt M N:
Primul motiv al apelului invocat de apelant se refer la nemotivarea hotrrii primei instane. Ori, examinnd
cuprinsul hotrrii apelate, considerentele acesteia, nu se poate reine c acesta nu este motivat i nu
cuprinde motivele n fapt i n drept, dup cum n mod greit a susinut apelanta. Faptul c reinerea situaiei de
fapt s-a fcut numai din perspectiva probelor administrate de prtul-reclamant, n mod exclusiv fr a avea n
vedere i probele administrate de aceasta, sau c nu indicat din ce cauz le-a reinut numai pe acelea i de ce
le-a nlturat pe ale apelantei reprezint o greit apreciere a probelor ca operaie pe care instana trebuie s o
fac pentru a determina puterea probant i valoarea fiecrei probe n parte.
Al doilea motiv al apelului vizeaz de fapt cota de contribuie de 100% la dobndirea bunurilor comune reinut
n favoarea prtului-reclamant. Bunurile dobndite de soi n timpul cstoriei constituie patrimoniul comun al
acestora i prin natura lor implic dreptul de proprietate n devlmie fr o determinare de la nceput a unei
anume cote pentru fiecare.
Astfel, potrivit art. 30 i urmt. din Codul familiei, bunurile dobndite de oricare dintre soi n timpul cstoriei
sunt bunuri comune de la data dobndirii lor, iar la desfacerea cstoriei se mpart potrivit nvoielii sau, n caz
contrar prin hotrre judectoreasc, n raport de partea de contribuie a fiecruia. O parte din acestea, anume
cele prevzute n art.31 din acelai cod, dei dobndite n timpul cstoriei, sunt, prin excepie bunuri proprii
acest caracter urmnd a fi ns dovedit.
De regul n aceste situaii opereaz prezumia c ambii soi au contribuit deopotriv n mod egal la dobndirea
bunurilor. ns, aceast prezumie poate fi rsturnat cu ajutorul unor probe convingtoare din care s rezulte
c aportul unuia din soi a fost mai mare dect al celuilalt.
n cauza de fa soii s-au cstorit la data de 28.08.2003 i au divorat n anul 2006, prin sentina civil nr.1021
din 27.09.2006 a Judectoriei Iai. Din reexaminarea materialului probator administart n faa primei instane
tribunalul reine c prtul-reclamant are o contribuie major, dar nu total la dobndirea bunurilor comune.
Astfel, Tribunalul reine urmtoarele: la data de 26.04.2004 soii au ncheiat contractul de vnzare-cumprare
pentru apartamentul bun comun, achiziionat cu preul de 280.000.000 lei. Prinii acestuia au vndut n aceeai
perioad, respectiv la data de 23.04.2004 un apartament cu preul de 320.000.000 lei. Fa de perioada scurt
de timp ce a trecut ntre cele dou momente i avnd n vedere i declaraiile martorilor audiai se poate reine
faptul c banii pentru cumprarea apartamentului bun comun au fost obinui de prtul-reclamant ca ajutor de
la prinii acestuia. Susinerea apelantei potrivit creia n cauz s-ar face aplicarea dispoz art.31 lit.b Codul
familiei, partea final banii constituind un ajutor acordat soilor, iar intenia prinilor prtului-reclamant a
fost de a gratifica ambii soi nu este corect. Practica judectoreasc este n sensul c darurile de nunt fcute
de prinii unuia dintre soi, care sunt donaii, devin bunuri comune, n timp ce donaiile fcute tot de prinii
unuia dintre soi, dar n timpul cstoriei, i nu cu ocazia serbrii nunii, nu pot fi considerate ca fiind acordate
n favoarea ambilor, ntruct n acest caz nu se poate presupune intenia gratificrii ambilor soi, trebuind s se
fac proba voinei dispuntorului n acest sens, prob care se poate face cu orice mijloc de prob.
Ori n acest caz, apelanta nu a fcut o asemenea prob. Componena masei bunurilor comune nu a fost
contestat de niciunul din soi. Au fost reinute ca bunuri comune de prima instan:apartamentul n valoare de
27.400 lei, o main de splat Indesit n valoare de 1630 lei, un ciocan rotopercutor i dou bormaini. Cota
fiecrui so se determin n funcie de aportul pe care l-a avut fiecare n tot timpul cstoriei la dobndirea
bunurilor comune, n contribuia soiei cuprinzndu-se i munca n gospodrie.
Reinndu-se c apartamentul este bun comun, ajutorul dat de prinii prtului-reclamant la cumprarea
acestuia reprezint un aport al acestuia la dobndirea bunurilor comune, ce trebuie avut n vedere la stabilirea
cotei de contribuie, ns nu trebuie absolutizat. Reinerea unei cote de 100% n favoarea prtului-reclamant
avndu-se n vedere acest aport i faptul c apelanta a recunoscut n cuprinsul declaraiei c nu a contribuit la
achiziionarea apartamentului este nelegal. Dup cum am artat mai sus, masa bunurilor comune nu este
constituit doar din apartament, iar contribuia soilor nu este stabilit difereniat pentru fiecare bun n parte.
Chiar dac din punct de vedere material apelanta nu a contribuit la dobndirea apartamentului, totui nu poate
fi ignorat faptul c prile au fost cstorite timp de trei ani, c acest cstorie a fost real, c apelanta i-a
ndeplinit sarcinile obinuite ale cstoriei, c a muncit n gospodrie (gtea, fcea menaj), c l-a ajutat pe
prtul-reclamant la administrarea societii chiar dac nu a avut contract de munc, c acesta a fost sprijinit
de sora sa, aspecte care rezult din declaraiile martorilor propui de apelant (DA i I O). Fa de cele expuse
mai sus, tribunalul constat c reclamanta-prt a avut o contribuie la dobndirea bunurilor comune prin
munca n gospodrie, prin faptul c a fost ajutat de sora sa financiar, prin ajutorul acordat prtului-reclamant
la administrarea societii, dar instana apreciaz c aceast contribuie este de 5% i nu 50% cum a solicitat
apelanta, contribuia exclusiv a prtului-reclamant fiind nelegal i netemeinic.
n ceea ce privete declaraiile notariale autentificate, tribunalul constat cele ce succed:
n primul rnd nu poate fi reinut interpretarea apelantei c toate acestea formeaz un tot unitar, acestea
formnd o tranzacie, un contract lovit de nulitate absolut din dou considerente:pe de o parte existena unei
cauze ilicite, iar pe de alt parte cazul de nulitate prevzut de art.30 Codul Familiei.
Aceste nscrisuri sunt independente unele de altele, fiecare din acestea cuprinznd manifestri de voin
distincte i care produc efecte juridice, de asemenea, diferite. Referitor la cauza ilicit potrivit art.968 Cod civil
cauza este nelicit "cnd este prohibit de legi, cnd este contrarie bunelor moravuri i ordinii publice" .Pe de
alt parte art.967 Cod civil instituie prezumia de valabilitate a cauzei, sarcina probei n dovedirea cauzei ilicite
revenind celui care o invoc. Ori n cauz apelanta nu a probat acest lucru.
n ceea ce privete aplicarea art.30 Codul Familiei, tribunalul constat c este incident doar n cazul declaraiei
autentificate sub nr.2300/19.04.2006 prin care apelanta recunoate calitatea de bun propriu a apartamentului.
Prin aceast declaraie practic se instituie un alt regim matrimonial asupra bunurilor dobndite n timpul
cstoriei, avnd ca urmare micorarea comunitii de bunuri, fapt ce este sancionat cu nulitatea absolut.
Critica apelantei privitoare la atribuirea apartamentului nu poate fi reinut n cauz avndu-se n vedere pe de
o parte cota stabilit n favoarea prtului-reclamant, iar pe de alt parte neputnd fi ignorat ajutorul acordat
acestuia de ctre prini la cumprarea acestuia.
Apelul declarat de prtul-reclamant S D:
Singura critic formulat de apelant vizeaz soluionarea cererii de intervenie n interes propriu formulat de R
G.
Pentru admiterea unei asemenea aciuni, reclamanta, n spe intervenienta trebuia s fac dovada c i-a
ndeplinit propriile obligaii, iar prtul refuz s i le ndeplineasc pe ale sale. Ori n cazul de fa nu poate fi
pronunat o hotrre care s in loc de contract de vnzare-cumprare att timp ct intervenienta nu a fcut
dovada ndeplinirii obligaiei de plat a preului ctre prt. Simpla existen a banilor n contul su nu face
dovada acestui fapt. n consecin, n mod greit prima instan a admis aceast cerere.
Fa de cele expuse mai sus, tribunalul reine c parte din criticile apelanilor sunt de natur a demonstra
nelegalitatea i netemeinicia sentinei civile apelate i n consecin toate aspectele reinute de ctre tribunal
ca fiind ntemeiate impun admiterea apelurilor i schimbarea n parte hotrrii n sensul i limitele artate.
n ceea ce privete cererea apelantului privind acordarea cheltuielilor de judecat avansate n apel, acesta
urmeaz a fi respins ntruct nu au fost dovedite.
Pentru aceste motive Tribunalul a admis apelul declarat de reclamanta prt M N i apelul declarat de prtul-
reclamant S D mpotriva sentinei civile nr. 2366 din 18.02.2009 pronunat de Judectoria Iai, sentin pe care
o schimb n parte n sensul c: A admis n parte aciunea formulat de reclamanta prt M N n contradictoriu
cu prtul reclamant S D.
A constatat nulitatea absolut a declaraiei autentificat sub numrul 2300 din 19.04.2006 la BNP Stela Bdru.
Respinge cererea privind constatarea nulitii absolute a declaraiei autentificate sub nr. 2298 i nr. 2299 din 19
aprilie 2006.
A admis n parte cererea reconvenional formulat de prtul-reclamant n contradictoriu cu reclamanta prt

i n consecin:
A constatat cota de contribuie de 95 % a prtului - reclamant i de 5 % a reclamantei-prte la dobndirea

bunurilor comune.
A obligat pe prtul reclamant S D s plteasc reclamantei prt M N suma de 12822 cu titlu de sult aferente
cotei reinut n favoarea sa.
A respins cererea de intervenie n interes propriu formulat de intervenienta R G n contradictoriu cu

reclamanta prt M N i prtul reclamant S D.
A pstrat celelalte dispoziii ale sentinei apelate care nu contravin prezentei decizii
http://www.partaje-avocati.ro/partaje/partaj-bunuri-comune/cota-fiecarui-sot-se-determina-in-functie-
de-aportul-pe-care-l-a-avut-fiecare-in-tot-timpul-casatoriei-la-dobandirea-bunurilor-comune-
cuprinzandu-se-si-munca-in-gospodarie.htm
..................................................................................................
Contributie de 70 % pentru sotie si de 30 % pentru sot.
Credit datorie comuna - pasiv succesoral. Cheltuielile
de judecata se acorda proportional cu ceea ce s-a
incuviintat.
Dosar nr(...) (2541/2008)
CURTEA DE A P E L B U C U R E T I
SECIA A III-A CIVILA I PENTRU CAUZE CU MINORI I DE FAMILIE
Decizia civil nr. 389 edina public de la 25.02.2009
Pe rol soluionarea cererilor de recurs formulate de recurenta reclamant prt E. O. i de
recurentul prt reclamant E. N., mpotriva deciziei civile nr. 1043/A/18.09.2008, pronunat de
T r i b u n a l u l B u c u r e t i Secia a III-a Civil,n dosarul nr(...).
Obiectul cauzei partaj bunuri comune.
Dezbaterile cauzei au avut loc n edina public de la 11.02.2009, susinerile prilor fiind
consemnate n ncheierea de la acea dat, care face parte integrant din prezenta decizie i cnd
curtea pentru a da posibilitate prilor s depun note scrise i n vederea deliberrii a amnat
pronunarea cauzei la 18.02.2009 i apoi la 25.02.2009, hotrnd urmtoarele:
C U R TEA,
Delibernd asupra recursului civil de fa, constat urmtoarele:
Prin cererea nregistrat pe rolul Judectoriei sectorului 3 B la data de 13.12.2004, sub
nr.15545/2004, reclamanta E. O. a chemat n judecat pe prtul E. N., solicitnd desfacerea
cstoriei din culpa prtului, pstrarea de ctre reclamant a numelui din cstorie i
partajarea bunurilor comune.
n motivarea cererii, pe captul de cerere privitor la partajarea bunurilor comune, reclamanta a
artat c n timpul cstoriei a fost dobndit apartamentul nr.3 situat n B,(...), (...)A, .1, sector
3 (prin contractul de vnzare-cumprare nr.33/1994 ncheiat cu B.N.R. nsoit de contractul de
credit nr.401/1994 ncheiat cu aceeai instituie) n valoare de 60.000 Euro (2.280.000.000
lei). Imobilul este achitat n proporie de 50%, iar contractul de vnzare-cumprare a fost ncheiat
n consideraia persoanei reclamantei i n condiii foarte avantajoase. Prile au mai dobndit
locul de parcare nr.16, n suprafa de 12,28 mp. situat n subsolul imobilului J. (prin contractul
de vnzare-cumprare nr.20/1998 ncheiat cu B.N.R.) n valoare de 5.000 Euro (190.000.000 lei)
i autoturismul Cielo ELE M/TP/S, E. canter prin factura nr.972/1996 emis de F. B SRL (acest
ultim bun fiind avariat de prt n proporie de 60% aflndu-se n service) n valoare de 3.000
Euro (114.000.000 lei).
Cota de contribuie la dobndirea acestor bunuri este de 100% pentru reclamant. Solicit s-i fie
atribuite n deplin proprietate i fr plata vreunei sulte apartamentul i locul de parcare, fiind
de acord ca autoturismul Cielo s revin prtului, dei nu a avut vreo contribuie la dobndirea
lui. n timpul cstoriei, prtul a avut venituri deosebit de mici, care au fost risipite pentru
cheltuieli personale, n timp ce reclamanta a avut venituri substaniale, n mod constant i a
acoperit singur toate cheltuielile gospodriei, ct i sumele necesare achiziionrii bunurilor sus-
menionate.
Prin ntmpinare i cererea reconvenional, prtul-reclamant a solicitat respingerea ca
nentemeiat a cererii principale imprirea bunurilor comune n cote de 50% pentru fiecare
dintre soi. Bunurile comune sunt: imobilul apartament situat n B,(...), bI.C 3 A, .1, .3, sector 3;
garajul n suprafa de 12,28 mp. de la aceeai adres, autoturismul marca Cielo i autoturismul
marca Volkswagen nmatriculat sub nr.B-97817.
http://www.partaje-avocati.ro/partaje/partaj-bunuri-comune/contributie-de-70-pentru-sotie-si-de-30-
pentru-sot-credit-datorie-comune---pasiv-succesoral-cheltuielile-de-judecata-se-acorda-proprotional-
cu-ceea-ce-s-a-incuviintat.htm
........................................................................................................................................
IMPORTANT
http://www.consultantavocat.ro/divortul-desfacerea-casatoriei-procedura-divortului/

Jurisprudenta Divort Partaj Evacuare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Jurisprudenta Divort Partaj Evacuare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

- data incheierii casatoriei Object 7

- data achizitionarii casei

- pretul de achizitie al casei

- implicarea in munca in perioada efectuarii amenajarilor locuintei: supraveghere

- tolerarea socrilor in locuinta: perioada: sfarsit 2012

L ocuinte. Cerere pentru evacuarea unor persoane tolerate

Curtea de Apel Craiova

In motivarea actiunii, s-a aratat ca la data de 29.10.2007, in baza titlului de proprietate

Pentru a se pronunta in acest sens, instanta a retinut ca prin precizarea actiunii,

Impotriva acestei sentinte au declarat apel reclamantii.

In motivarea apelului, acestia au aratat ca instanta a interpretat gresit probele si nu a

Intimatii au depus intampinare, solicitand respingerea apelului.

In ceea ce priveste absenta raporturilor locative intre parti, Judecatoria a apreciat ca

Neintelegerile dintre parti au generat si procesul de impartire a bunurilor coachizite

S-a apreciat ca ingaduinta si toleranta reclamantilor fata de parati de a locui in imobilul

Au sustinut ca probele dovedesc vinovatia reclamantilor la crearea starii conflictuale, iar

Desi apelantii au sustinut ca prima instanta nu a motivat respingerea cererilor lor, nu au

Motivul de apel referitor la propria culpa a reclamantilor in crearea imposibilitatii de

Chiar paratii au recunoscut la prima judecata ca nu au un titlu locativ, fiind numai

Aceste sustineri ale paratilor nu au fost primite, in conditiile in care probele nu au

Cea de a doua critica a vizat solutionarea cererii de suspendare a judecatii in temeiul

Recurentii au solicitat desfiintarea incheierii si suspendarea judecatii cauzei, precum si

Recursul nu este fondat si urmeaza a fi respins pentru urmatoarele considerente.

Potrivit art. 167 c.p.c., instanta incuviinteaza administrarea probelor pe care le

Analizarea probelor constituie atributul primei instante si al celei de apel, care se

In speta, referirile facute de recurenti la probele administrate si la concluziile derivate

Ca atare, recurentii, avand calitatea de tolerati in locuinta, sunt obligati sa evacueze

Prin modul in care au solutionat actiunea, instantele au respectat dreptul reclamantilor

Apreciind ca hotararea atacata este legala si ca nu sunt fondate motivele de

Domnule Preedinte, [1]

c) martori - pe acelai aspect vizat i de interogatoriu.

n concordanta cu prevederile art. 1040 C.pr.civ., daca locatorul sau

Domnule Preedinte, [1]

Subsemnatul [2] . domiciliat n_, n calitate de reclamant, n contradictoriu cu [3]_,

a) nscrisuri - obligatoriu hotrrea de divor, dac divorul s-a pronunat anterior

Domnule Preedinte, [1]

[9] Instana competent:

Domnule Preedinte, [1]

[9] Instana competent:

Datorii comune ale soilor. Rate achitate exclusiv de

Cota de contributie majorata numai cu privire la

Necesitatea stabilirii prealabile vanzarii bunului prin

Prin ncheierea pronunat de Judectoria Sectorului 6 Bucureti la data de 30.06.2006 n dosar

Partaj, analizarea pasivului. Bunuri comune.

Relatii de concubinaj anterioare casatoriei. Dovada

PENTRU ACESTE MOTIVE

Cota fiecrui so se determin n funcie de aportul

Admite cererea reconvenional formulat de prtul - reclamant n contradictoriu cu reclamanta prt.

Constat cota de contribuie de 100% a prtului - reclamant la dobndirea bunurilor comune.

Atribuie ntreaga mas de bunuri prtului reclamant.

Admite cererea de intervenie n interes alturat prtului - reclamant S D formulat de intervenienta R G cu

Admite cererea de intervenie n interes propriu formulat de intervenienta R G n contradictoriu cu reclamanta

Pentru a se pronuna n acest mod, prima instan a reinut c:

Cu privire la solicitarea reclamantei instana reine urmtoarele:

Va reine instana cu privire la componena masei se mprit urmtoarele:

Nu a probat reclamanta n nici un fel existena bunurilor mobile solicitate a fi partajate.

Declaraiile martorilor audiai la solicitarea reclamantei nu se coroboreaz cu nscrisurile aflate la dosar, n ce

Reclamanta prt declar i ea c nu a contribuit la achiziionarea apartamentului, fiind de acord cu

Imediat dup ncheierea antecontractului intervenienta a intrat n posesia apartamentului, efectund

Apelul formulat de reclamanta-prt M N:

n ceea ce privete declaraiile notariale autentificate, tribunalul constat cele ce succed:

Apelul declarat de prtul-reclamant S D:

A admis n parte cererea reconvenional formulat de prtul-reclamant n contradictoriu cu reclamanta prt

A constatat cota de contribuie de 95 % a prtului - reclamant i de 5 % a reclamantei-prte la dobndirea