LUPU SIMONA

Clasa II A

REFERAT GASTROENTEROLOGIE

PARAZITOZELE INTESTINALE

DEFINITIE:

Parazitozele intestinale sunt afectiuni ale aparatului digestiv provocate de prezenta

unor paraziti in intestin, care pot determina tulburari locale sau la distanta. Bolile parazitare
sunt foarte raspandite. in orase este infestata circa 10% din populatie, iar infestarea rurala
este si mai mare.
Parazitii intestinali patogeni pentru om fac parte fie din grupa protozoarelor, fie a helmintilor
("viermi intestinali).

Se intalnesc frecvent la copii indifferent de varsta. Intrucat sugarul este alaptat, el nu

are posibilitatea de a se contamina in mod direct, ceea ce determina o scadere a incidentei
parazitozelor intestinale in primele luni de viata.
Parazitozele intestinale sunt boli cauzate de prezenta in organism a diversi paraziti.
Cele mai frecvente boli intalnite la copil sunt: Giardioza, Oxiuroza, Ascaridioza.
De asemenea se intalnesc si alte parazitoze, dar cu o incidenta mult mai scazuta, precum:
tenia, toxoplasmoza, trichocefaloza, toxocaroza, himenolepidoza, hidadidoza etc.

METODE DE DEPISTARE:

Agentii cauzatori ai acestor afectiuni intestinale provoaca numeroase tulburari si de

gravitate variata. De regula copilul parazitat manifesta o simptomatologie complexa: diaree,
greata, varsaturi, inapetenta (scaderea poftei de mancare), balonari, dureri abdominale acute,
anemie cu paloare intense, somn agitate, scadere in greutate si stoparea cresterii copilului (in
cazul in care parazitarea este de lunga durata si netratata), prurit anal (mancarimi intense) in
cazul oxiurilor.

Afectiunile nu pot fi diagnosticate doar prin simpla prezenta a unora dintre semnele
enumerate mai sus. Diagnosticul pozitiv se pune prin examenul coproparazitologic, atunci
cand parazitii adulti, fragmente ale acestora (proglote), ouale sau chisturile lor sunt eliminate
spontan sau in scaun. In cazul oxiurozei, manifestata prin prurit anal si perianal se
recomanda efectuarea amprentei anale luata pe o banda adeziva, urmata de examenul
microscopic.
Vindecarea se poate afirma numai dupa efectuarea a minim 3 examinari consecutive
cu rezultat negativ al scaunului, la interval de 7-10 zile intre probe. Este necesara repetarea
examenului coproparazitologic deoarece exista un timp de latenta intre momentul infectarii si
momentul in care acesta incepe sa elimine oua sau chisturi si pentru ca eliminarea parazitului
in materii fecale este inconstanta, functie de ciclul sau biologic.
Exista paraziti care nu elimina oua sau chisturi in materii fecale (toxoplasma, trichinela,
toxocara etc) sau aparitia de oua in materii fecale se face accidental. In aceasta situatie, se
recomanda identificarea antigenelor specifice parazitare sau/ si a anticorpilor parazitari prin
metode imunoenzimatice, cu sensibilitate si specificitate foarte ridicata.
MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE:

Constau in masuri generale de igiena: curatenie, aierisirea incaperilor, folosirerea de

olite individuale si dezinfectia regulata a acestora si a toaletelor, transportul, pastrarea si
prepararea alimentelor in conditii de stricta igiena, spalarea fructelor si zarzavaturilor (pe care
se pot depune paraziti, chisturi, oua) inainte de consumare sau refrigerare. Trebuie acordata
o importanta deosebita si lenjeriei de corp si pat a copiilor bolnavi; acestea vor fi spalate prin
fierbere si calcate. Se iau masuri de igiena corporala precum spalatul mainilor de cate ori este
nevoie (in mod obligatoriu inainte de fiecare masa), taierea regulate a unghiilor etc.

Pentru o evolutie buna este necesara tratarea corecta atat a copilului bolnav, a celor din
anturajul lui, cat si din colectivitate (cresa, gradinita sau scoala), indiferent daca prezinta
simptome sau nu.

Bolile parazitare cunosc o incidenta crescuta pe intreg mapamondul, dar variaza de la o zona
geografica la alta.
Caracteristica primordiala a parazitilor intestinali intalniti la om este ca NU confera imunitate
totala sterilizanta, individual putand fi infestat in orice moment.

O parazitoza poate dezvolta o simptomatologie banala sau poate fi chiar asimptomatica.

Prezenta parazitilor manifesta adesea o influenta negativa asupra chilibrului nutritional, ceea
ce va determina pierderi in greutate asupra organismului gazdei.
Parazitii incriminati in boala vor coloniza aparatul digestive, ceea ce va da nastere la diverse
tulburari digestive precum: scaderea apetitului alimenatr; astfel are loc diminuarea ingestiei
de alimente ce va determina aparitia ANOREXIEI.

Principii generale de tratament al parazitozelor intestinale:

1. va fi ales medicamentul cel mai eficace si cel mai putin toxic pentru bolnavul respectiv.
Doza va fi calculata in functie de varsta reala, greutate si nu in functie de varsta
calendaristica;
2. nu va fi tratata o parazitoza in timpul unei boli acute sau in zilele care urmeaza
vaccinarii antipoliomielitice pe cale orala;
3. nu vor fi administrate in zilele respective alte medicamente, cu exceptia vitaminelor;
4. in cazul bolnavilor pluriinfestati, se va trata intai infestarea cu ascarizi (in absenta
acestora se va tine seama de patogenitate, posibilitatea administrarii medicamentelor
cu spectru larg, necesitatea reintegrarii in colectivitate);
5. materiile fecale vor fi analizate in continuare pentru a aprecia eficacitatea
tratamentului.

Obligatoriu, tratamentul parazitozelor intestinale va fi precedat de:

anamneza (depistarea afectiunilor care ar contraindica unele medicamente sau ar fi

necesare unele precautii, informatii referitoare la tratamente anterioare pentru
parazitoze, cat si rezultatele acestora);
examen clinic general;
 examene de laborator necesare identificarii parazitului, cat si unele examene impuse
de medicamentul ce ar urma sa fie administrat (probe de disproteinemie, sumar de
urina, hemograma).

Tratamentul va fi administrat de urgenta in infestatiile cu:

Tenia Solium (pericol de cisticercoza);

Ascarizi (risc de ocluzie, accidente prin eratism etc.);
Strongyloides (toxinele pot determina tulburari grave);
Oxyurus si Hymenolepis (se inmultesc in organism).

De retinut! Referitor la colectivitate, cei infestati cu Giardia, oxiuri, Hymenolepis si

Strongyloides sunt si mai contaminanti in timpul tratamentului.

Oxiuriaza este o parazitoz frecvent mai ales la copii. Este determinat de

viermi nematozi intestinali denumii oxiuri {Enterobius vermicularis). Este un vierme mic, alb,
a crui femel are lungimea de 8-13 mm, iar masculul de 2-5 mm). Adultul triete n partea
terminal a intestinului subire. Femelele fecundate migreaz n intestinul gros, ies la
suprafa prin anus, se fixeaz n jurul anusului unde depun oule. Oule le provoac prurit
anal copiilor, acetia se scarpin ncrcndu-i minile cu ou pe care le duc la gur,
ingernd oule embrionate ale paraziilor care elibereaz larvele n stomac (autoinfestare).
Este o boal a minilor murdare, afectnd uneori o ntreag familie sau o colectivitate.

Semne i simptome. n majoritatea cazurilor, parazitoz este asimptomatic i este

depistat prin examen de laborator sau de ctre mam, care observ viermii aduli la
suprafaa scaunului sau anusului. Oule fiind iritante, copilul infestat acuz prurit anal.
Pruritul este responsabil de producerea unor leziuni de grataj n regiunea anal, leziuni care
se pot suprainfecta. La fetie a fost observat i vulvovaginita. Aceast simptomatologie
determin uneori insomnie sau somn agitat, instabilitate, agitaie.

Diagnostic pozitiv. Examenul coproparazitologic obinuit este negativ, astfel nct

pentru diagnostic se recurge la scotch test sau testul cu celofan adeziv care const n
aplicarea unor benzi adezive transparente n regiunea anal i apoi examinarea lor la
microscop pentru a identifica oulele de parazit. Testul se efectueaz dimineaa i se repet
cteva zile la rnd.

Tratament.

- pamoat de pirviniu (Vermigal, Povanyl) 5 mg/ kg n doza unic repetat dup un interval de
dou sptmni; medicamentul coloreaz scaunele n rou;

- pamoat de pyrantel (Combantrin) 10 mg/kg n doz unic repetat dup dou sptmni;

- mebendazol (Vermox) cp. a 100 mg, cte 2 cp./ zi timp de 3 zile;

- piperazina (hidrat sau adipat de piperazina -Nematocton) n doz de 50 75 mg/kg/zi

- flubendazol (Fluvermal) 100 mg n doz unica.

 Ascaridiaza Parazitul se numete Ascaris umbricoides i este un nematod,
un vierme rotund, alb-roz, lung de 15-35 cm, cu extremiti efilate.

Ciclul parazitului. Adultul triete n intestinul subire al gazdei (omul), unde depune oule.
Oule sunt eliminate o dat cu scaunul, sunt neembrionate, nefiind posibil autoinfestarea.
Embrionul se formeaz n mediul extern (n interval de 30-40 de zile) i oul devine infestant.
Oule de ascarid embrionate de pe sol sunt ingerate de copil o dat cu alimentele nesplate
(salat) i larvele sunt eliberate n intestinul subire iar dup un traseu prin ficat, inim i
plmni, ajung i se stabilesc tot n intestinului subire unde se transform n adult.

Semne i simptome. Parazitoz poate fi asimptomatic, mai ales la adult, fiind depistat cu
ocazia unui examen coproparazitologic (efectuat pentru a afla cauza unei hipereozinofilii).

Se disting dou tipuri de manifestri clinice:

1. Manifestrile clinice infuza larvara a parazitului sunt cunoscute sub denumirea de sindrom
Loffler. Dup cteva zile de la ingestia oulor apare tuse, uneori cu expectoraie, rar dureri
toracice i n mod excepional hemoptizie, febr. Examenul fizic nu relev nimic patologic, iar
radiografia pulmonar evideniaz opaciti sistematizate sau nesistematizate, foarte labile
dispar spontan n cteva zile. Hiper-eozinofilia este tipic n aceast perioad (30-60%),
parazitul fiind ntr-un stadiu tisular de evoluie.

2. Manifestrile clinice n faza adult a parazitului cuprind:

- tulburri digestive: anorexie, dureri abdominale, vrsturi antrennd uneori eliminare de

ascarizi prin gur, scaune diareice n care de asemenea se elimin ascarizi;

- tulburri psihice: ticuri, prurit nazal, iritabilitate, tulburri ale somnului (agitaie nocturn,
comaruri);

- manifestri alergice: prurit, urticarie, edem Quincke, tuse spasmodic, sindrom Loffler tardiv.

Au fost descrise i complicaii severe (ascaridiaza chirurgical) care survin n infestrile

masive:

- ocluzie intestinal prin: obstrucie determinat de pachet de ascarizi, volvulus (al unei anse
ngreunate de numeroi parazii), invaginaie intestinal;

- perforaie intestinal;

- ptrunderea ascarizilor n lumenul apendicular determinnd apendicita acut; n cile biliare

determinnd icter obstructiv; n canalele pancre-atice determinnd pancreatita acut.

Examene paraclinic

In stadiul larvar al parazitului se constat:

- hipereozinofilie 15-30%;
- examenul coproparazitologic este negativ (aparent paradoxal);

n stadiul adult al parazitului apar:

- eozinofilia este moderat: 5-10% sau poate lipsi;

- examenul coproparazitologic evideniaz ou de parazii, dac infestarea s-a fcut cu

femele;

tranzitul baritat evideniaz uneori viermii care apar n negativ dnd imagini n panglic.

Tratament. Exist mai multe preparate medicamentoase eficiente:

- Levotetramisol (Decaris) -3-4 mg/kg n doz unic;

- Piperazina sub form de hidrat de piperazin (Nematocton sirop 10-20%) sau adipat de
piperazin (Nematocton cp.) n doz de 50-75 mg/kg/zi timp de 5 zile;

- Pamoat de Pyrantel (Combantrin) 10 mg/kg n doz unic;

- Mebendazol (Vermox) lOOmg de 2 ori zi, 2-3 zile;

- Flubendazol (Fluvermal) 200mg/zi 3 zile.