Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SPORTULUI
INDRUMATOR, ELEV,
PROF. GHEORGHIU ROSITA INBREA IONELA
BUCURESTI 2012
1
TEMA :
2
CUPRINS
Argument
CAP.V
5.1 Anexe
5.2 Bibliografie
3
ARGUMENT
Activitatea turistica in general este activitate complexa care presupune un contact direct
si permanent cu diferite categorii de turisti.O componenta deosebit de importanta a calitatii
serviciilor turistice este reprezentata prin compententa personalului ce este implicat aceasta
activitate.
Personalul care creaza in final multumirea si satisfacerea turistilor.Compententa
intregului personal angazat in activitatea turistica este dobandita in timp.Acesta fiind rezultatul
insusirii,respectarea normelor si regulilor specifice.
Intregul personal intruneste o serie de calitatii,iar reactiile acestora la diferite sarcini
personale din activitatea turistica contureaza compententa profesionala care influenteaza direct
succesul activitatii intregii unitatii turistice.
4
CAPITOLUL I :
Organizarea activitatii in cadrul unitatii Hotelului Lido
Situat in centru capitalei,in cea mai buna locatie posibila,la doar cativa pasi de
magazine,centre de afaceri,muzee si distractii,hotelul prin decorul sau,atmosfera si servicile
sale,este o oaza de relaxare,hotelul fiind in acceasi cladire cu un hotel modern ,intr-o cladire
istorica,o structura cu un echilibru perfect intre tehnologie,confort si decoratiuni ce incearca sa
reconstituie atmosfera vechiului Bucuresti.Hotelul avand sali de conferinte:capacitate intre 20-
150 de locuri perfect pentru oamenii de afacerii.
5
Guvernanta generala
Profilul
Studii liceale
Calificare de camerista hotel sau receptioner hotel
Experienta de minim 2 ani in hotel,la receptie sau la compartimentul etaj
Cunoasterea a cel putin unei limbi de circulatii internationale
Cunostinte de operare pe calculator
Prezenta placuta,ingrijita
Ascendent asupra altor persoane,talent de liber
Simt organizatoric
Spirit metodic
Simt al detaliului,simt estetic,bun gust
Initiativa,adaptabilitate,putere de decizie
Responsabilitate,simt al prevederii
Eficenta in munca,bun gestionar
Intergritate,generozitate
Perseverenta
Atentie distributiva
Memorie buna
Acuitate vizuala
Atributii si competente
6
Obiective in activitatea guvernantei:
O guvernanta trebuie :
7
Camerista
Profilul :
Studii gimnaziale
Calificare in meseria de camerista hotel
Cunostinte minime dintr-o limba straina de circulatie internationala
Aspect ingrijit
Simt gospodaresc,metodic
Simt al detaliului
Dexteritate manuala
Acuitate vizuala
Cinste
Corectitudine
Discretie
Atentie distributiva,memorie buna
Persevernenta
Resposanbilitate
Atributii si competente
Asigura curatenia si igiena,amenajeaza spatiile de cazare si spatiile comnue aferente.
Verifica inventarul si functionalitatea elementelor din dotare si raporteaza defectiunile.
Preda/preia lenjeria/de la spalatorie.
Efectueaza servicii suplimentare specifice.
Asigura sanatatea si securitatea clientului prin respectarea normelor de igiena,de
protectie a munci , de prevenire si stingere a incendiilor si protejare a mediului.
Profilul:
Studii gimnaziale
Aspect ingrijit
Simt gospodaresc,metodic
Simt al detaliului
Dexteritate manuala
Acuitate vizuala
Cinste
Corectitudine
Discretie
Atentie distributiva,memorie buna
Persevernenta
Resposanbilitate
8
Atributii si competente :
Asigura desfasurarea activitatilor de curatenie in spatiile comune ale hotelului,atat in cele pentru
clienti,exterioare si interioare cat si in cele personale.
Verifica si functionalitatea elementelor din dotarea spatiilor comune ale hotelului si raporteaza
defectiunile.
Lenjereasa
Profilul :
Studii gimnaziale
Aspect ingrijit
Simt gospodaresc,metodic
Simt al detaliului
Dexteritate manuala
Acuitate vizuala
Cinste
Corectitudine
Discretie
Atentie distributiva,memorie buna
Persevernenta
Resposanbilitate
Atributii si competente:
Gestioneaza lenjeria hotelului-inventarul (cazare si restaurant inclusive uniformele)
Preia lenjeria folosita ( numara,controleaza, sorteaza)
Preda la spalatorie lenjeria folosita.
Preia lenejeria curata si o sorteaza dupa gradul de uzura.
Preda lenjeria uzata sau deteriorata la croitorie spre transformare,reparare.
Sorteaza lenjeria curata pe sortimente.
Preda lenjeria curata si uniformele catre diferitele sectoare de activitate.
Gestioneaza lenjeria si imbracamintea clientilor date la spalat/curatat.
Spalator textile
Profilul:
Studii gimnaziale
Aspect ingrijit
Simt gospodaresc,metodic
Simt al detaliului
Dexteritate manuala
Acuitate vizuala
Cinste
9
Corectitudine
Discretie
Atentie distributiva,memorie buna
Persevernenta
Resposanbilitate
Atributii si competente:
Decorator floral
Profilul:
Studii gimnaziale
Aspect ingrijit
Simt al culorilor
Dexteritate manuala
Acuitate vizuala
Resposanbilitate
Atributii si competente:
Valetul
Valetul exista doar in hotelurile de lux.Munca lui implica grija fata de clientii hotelului,el
ocupandu-se de lucrurile date de client la spalatorie,curatat,de curatarea pantofilor,de mici
10
reparatii,de mutarea bagajelor clientului,cand este nevoie impacheteaza si despacheteaza
lucrurile clientului.
Valetul poate fi angajat cu norma intreaga sau cu jumatate de norma,In unele hoteluri
munca lui poate fi o combinatie intre ceea ce face de obicei si un ajutor pentru
cameriste,executand muncile mai grele pe parcursul transportului lenjeriei,mutarea
mobilierului,intoarcerea saltelelor,curatarea obiectelor aflate la inaltime.
Personalul compartimentului de housekeeping este cel care se afla cel mai aproape de
client pe timpul sejurului acestuia in hotel si este bine sa se aminteasca mereu imporatanta pe
care o are pentru client,si implicit pt organizatie :
-face curatenie si intretine cladirea si echipamentele necesare pentru sejurul clientului ;
-raspunde direct la cerintele individuale ale clientilor,contribuind la starea de multumire a
acestora ;
-observa direct si poate oferii informatii celorlalte compartimente decat de multumiti sau ne
multumiti sunt clientii cu serviciile sau facilitatile puse la dispozitie pentru ca acestea sa poate fi
ridicate la nivelul cerintelor clientilor.
Fiind constient de importanta rolului sau in cadrul organizatiei personalului housekeeping
nu trebuie sa se rezume doar la efectuarea curateniei,intretinerii spatiilor de cazare si
comune,considerandu-se subordonat tuturor ci sa depisteze toate situatiile si posibilitatile prin
care poate contribui la satisfacerea cerintelor clientilor,prin cunoasterea tuturor serviciilor si
facilitatilor puse la dispozitia clientilor.Este semnificativ modul in care o camerista poate
raspunde la intrebarea unui client care vrea sa stie daca restaurantul hotelului poate gasi si un
meniu dietetic : ea poate spune ca este doar o camerista si nu stie ce meniuri se servesc la
restaurant ; poate indica politicos clientului sa intrebe receptionerul care este competent sa ofere
informatii ; sau poate stii si raspunde ca la restaurant se servesc ,la cerere meniuri dietetice.In
acest mod,camerista ascutit clientul de un deranj informandu-l pe loc si a contribuit la realizarea
unei bune imagini a hotelui.Tot astfel,chiar in cadrul propiului compartimet,camerista are
nenumarate posibilitati de a depista situatii prin care sa contribue la satisfactia clientului astfel la
reevaluare propriului rol in organizatie : poate oferi informatii prin magazine sau facilitati de
distractie in hotel sau imprejurimile hotelului,poate tine cont de dorintele clientile privind orele a
care se face curatenia in camera unor anumiti clienti(de exemplu : oameni de afceri care nu
doresc sa fie deranjati la numite ore),poate oferi pront anumite servicii cerute (calcat,spalat
lenjerie in regim expres),poate sa ajute persoane cu nevoi speciale la despachetat,aranjat hainele
in dulap,completarea unor formulare,liste).Fiind astfel direct implicata,prin intelegerea rolului
propriei persoane,organizatie,camerista va avea mai multa incredere in sine si va muncii cu mai
multa satisfactie,spre benficiul tuturor.
11
1.3.Norme de protectia muncii si P.S.I.
12
CAPITOLUL II
ACTIVITATILE DE CAZARE IN CADRUL UNITATII HOTELIERE
LIDO
14
2.2 Personalul compartimentului de cazare
Director hotel
Departament Departament
alimentatie tehnic
publica
15
2.3 Promovarea servicilor turistice oferite turistilor
-publicitatea ;
-promovarea vanzarilor ;
-relatii publice ;
-fortele de vanzare,promovarea prin marca,sponzorizarea,promovarea prin salarizari
profesionale si promovarea prin marketingul direct.
In general promovarea se face prin publicitatea prin intermediul televiziunii,folosind o serie
de pliante,cataloage,reviste,brosuri.
In general este prezentat prin intermediul unei agentii de turism sau direct de unitatea
hoteliera.
Cele mai deosebite oferte turistice sunt prezentate cu ocazia unor manifestatii speciale sau
sezonul de vara precum si in timpul sarbatoilor.
Cei mai multi clienti intra in posesia informatiilor momentul prezentarii lor la sediul
agentiilor de turism.
Agentia de turism promoveaza ofertele turistice chiar si pe suporti magnetici.
Cu ocazia targurilor de turism nationale si internationale sunt promovate cele mai noi
produse hoteliere la tarife foarte avantajoase.
Dupa etapa lansarii hotelului pe piata sa trece la etapa de promovare a vanzarilor.Cresterea
vanzarilor este influentata in principal de nivelul tarifelor practicante pentru fiecare produs in
parte.
Cu ocazia sporturilor de iarna se pot promova o serie de produse hoteliere oferind turistilor
sub forma uor cadouri speciale o serie de echipamente sportive.In sezonul cald o serie de produse
hoteliere prin includerea unor servicii gratuite.
16
CAPITOLUL III
Activitatile de servire in cadrul unitatii hoteliere Lido
Sistemul de servire direct deoarece deschide apetitul consumatorului , este mai rapid,este un
serviciu elegant si nu necesita spatiu prea mare pentru practicarea lui,iar dezavantaje ar fi ca se
deranjeaza clienti prin solicitarea permisiuni de servire,nu ofera posibilitatea consumatorilor sa-
si aleaga ceea ce doresc si cat doresc,prezinta riscuri sa se pateze cu mancarea fata de masa sau
imbracamintea clientilor.
Se mai foloseste(la bufeturi) auto-servirea totala acest sistem de servire se foloseste cel mai
mult la bufeturi,receptii,conferinte,seminarii,cocktail-uri.
17
-cu ajutorul clestelui:se foloseste cand sortimentul gustarilor este mai simplu,sunt
preluate de la sectie pe platou,se transporta pe antebratul si palma stanga(ancarul impaturit)
clestele se aseaza pe marginea dreapta a platoului,furculita cu dinti in jos,iar lingura cu causul in
jos peste furculita maneurile se aseaza spre chelner,se vine pe partea stanga a clientului,cu mana
dreapta indoita la spatese prezinta platoul ca sa fie vazut de toata lumea.
Farfuria(platoul) se apropie de marginea farfuriei clientului, cu piciorul stang putin
fandat,cu ajutorul clestelui se trec preparatele in farfuria clientului clestele se pune la loc,se trece
prin spatele clientului si se serveste cealalta persoana.
a).Servirea la farfurie:
-se foloseste la mesele comandate,numarul clientilor mai mare (de obicei gustarile sunt
reci),clientul se serveste pe partea dreapta,servirea se incepe cu persoanele oficiale sau
persoanele sarbatorite,se transporta cu mana stanga pe suporturi speciale.
b).Servirea indirecta:
-se foloseste cand numarul clientilor este mai restrans si cand sortimentul gustarilor
diversificat,
-se ofera pe partea stanga a consumatorilor,clestele indreptat spre consumatorilor,daca a mai
ramas gustari se aseaza pe mijlocul mesei in cazul in care au mai ramas.
18
Tehnica servirii preparatelor lichide:
-Ciorbe,supe,consommeuri,crme si borsuri etc.
19
Tehnica Servirii Preparatelor din peste:
20
Debarasarea obiectelor de inventar folosit la servire:in acest caz se va face la 2 farfurii
dupa ce toate preparatele de la masa au fost consumate.
Pentru debarasarea mesei de farfuria folosita pentru oase se va folosi tava de serviciu aflata
pe antebratul si palma stanga acoperite cu ancarul desfasurat.
Debarasarea se face pe partea stanga,farfurioarele pentru oase fiind asezate cu mana dreapta
pe tava incepand cu marginea tavii si continuand pe antebratul mainii stangi.
Dupa debarasarea meselor de farfurii vor fi ridicate de la masa paharele folosite pentru
servirea bauturilor alcoolice si nealcoolice.
Paharele sunt ridicate cu ajutorul tavii de serviciu de catre ospatar.
Ultimele obiecte de servire care vor fi ridicate de la mese sunt cosulete pentru
paine,oliviera,suportul pentru servetele,scrumiera.
Vecinatatea admisa reprezinta respectarea spatiului de miscare a clientului in timpul in care
serveste preparatul culinar,servirea preparatului considerat. Se va avea in vedere pastrarea
distantei dintre clienti in cazul in care numarul acestora este foarte mare.
In cadrul unui meniu comandat preparatul din peste este considerat ca fiind preparat culinar
de felul doi,dupa ce au fost servite preparatele calde,si inaintea acestora gustarile,iar ultimul fel
este considerat desertul.
Tehnica Servirii Preparatelor cu sos:
Aceste preparate se preiau de la sectie in legumiera pe platou sau farfurie intinsa mare
insotite de sosiera.
Sisteme de servire folosite:servirea din legumiera-legumiera se aduce pe o farfurie mare
intinsa,clestele format din lingura si furculita se aseaza pe legumiera.
Servirea se face pe partea stanga a consumatorului trecandu-se cu ajutorul clestelui carnea
in farfuria clientului,carnea se aseaza in farfurie in spre consumatorului iar legumele cu sos pe
farfurie spre centru mesei.
21
Tehnica Servirii garniturilor:
Acestea sunt preparate culinare realizate din legume,cartofi,ciuperci etc care se servesc si
se consuma impreuna cu preparate din carne,acestea se adauga de la sectie pe aceleasi obiect de
inventar pe care s-au dus friptura.
Se face cu ajutorul clestelui(lingura si furculita),pe partea stanga a clientului.
22
Tehnica Servirii desertului:
Servirea bauturilor:
Servirea ceaiului in ceainic se preia numai apa fiarta iar pe farfurioare ceaiul si zaharul
ambulate in ambalaje speciale.
Farfurioarele pentru ceai se preiau pe o tava iar ceainicul cu apa fierbinte se preiau cu o
farfurie suport.
Tava cu farfurioarele pentru ceai se preia pe antebrat stang si mana stanga,iar pe
farfurioara suport cu ceainicul se apuca pe mana stanga.
In sala farfurioara cu ceainic se lasa pe consola sau este preluata de un alt lucrator.
Foarte indicat este ca mai intai sa fie adusa tava cu farfurioarele pentru ceai si apoi farfuria
suport cu ceainicul in care se afla apa fierbinte.
Farfurioarele cu zahar si ceai se aseaza la o distanta care sa nu puna clientul intr-o situatie
incomoda in cestile pentru ceai se va turna apa fiarta,apoi zaharul cantitate si in final ceaiul
preambalat acesta lasandu-se o anumita perioada de timp in functie de dorinta fiecarui client de a
servi ceaiul concentrat sau mai putin concentrat.
Vinul alb este servit pe partea dreapta a clientului avand grija,ca obiectele
de servire sa fie bine utilizate astfel incat san u apara momente neplacute.
Dupa debarasarea meselor de farfurii vor fi ridicate de la masa paharele folosite pentru
servirea bauturii alcoolice si nealcoolice.
Paharele sunt ridicate cu ajutorul tavii de serviciu de catre ospatar.
Servirea coniacului este considerat o bautura desert sau o bautura ce poate fi servita
intre mesele principale.
Se poate face impreuna cu produsele de cofetarie,patiserie,impreuna cu cafeaua.
Se face in baloane,respective,pahare,coniacul fiind portionat in sectia bar, paharele fiind
aduse pe tava sau pe farfurioara suport cand se transporta un singur pahar,se mai face in boluri
acesta se toarna numai pe fundul paharului respective.
24
Paharul in care este servit coniacul trebuie sa fie cald.
Servirea cafelei in ceea ce priveste cafeaua in cazul in care aceasta este
pregatita,asezata pe o tava.
Farfurioarele suport sunt asezate teanc in zona antebratului stang,iar cestile
sunt asezate spre dreapta cu toartele indreptate spre dreapta.
Fiecare ceasca va fi pusa pe farfurioare suport pe care o aseaza in fata clientului avand
grija ca aceasta sa aiba toarta indreptata spre dreapta,iar emblema farfuriei sa fie indreptata spre
mijlocul blatului mesei.
Ospatarul se va retrage prin partea stanga trecand astfel la servirea celuilalt client.
In cazul in care farfurioara suport este mai mare decat ceasca trebuie sa asezam pe
aceasta pe un servetel pentru a se evita alunecarea cestii pe farfurioara respectiva.
Cafeaua mai poate fi servita tinand cont de modul de preparare si ca o cafea la filtru.
Pe tava se va afla cafetiera cu apa fierbinte,cestile de cafea bine incalzita,farfurioarele
suport asezate in teanc,linguritele si zaharnita.
Lingurita va fi asezata pe marginea farfurioarei suport cu partea concave in sus.
Tava cu serviciul filtru se va aseza pe blatul mesei in partea dreapta a clientului.
Ospatarul cu ajutorul manii drepte toarna apa clocotita din cafetiera peste cafea pusa in
filtru.Apoi cu mana dreapta toarna cafeaua rezultata in ceasca clientului.
Ceasca se lasa putin goala pentru a se permite clientului.Filtrul este lasat pe masa
ospatarului avand operatie la dorinta clientilor.
Cafeaua la filtru poate fi servita cu frisca care este adusa la masa in cremiera.
Intotdeauna cafeaua se serveste cu apa minerala ospatarul avand grija sa umple paharele
cu apa minerala.
Servirea apei minerale - se serveste atunci cand clientul solicita acest lucru.
Apa minerala este servita din sticle cu asezate in frapiera cu gheata la sectia bar.
Ospatarul acopera frapiera cu un servet de ambele toarte si o transporta in sala pentru
servirea clientului.
Frapiera este asezata pe un suport.
Suporturile se aseaza pe partea dreapta a clientului.
Ospatarul ridica sticla din frapiera cu mana stanga cu ancarul,trece ancarul pe antebratul
stang,iar sticla o fixeaza bine in palma stanga.
Cu mana dreapta i-a din buzunarul cheia si desface capsula.
25
Atat cheia cat si capsula se va introduce in acelasi buzunar.In acest timp sticla va fi tinuta
cu mana stanga.
Din mana stanga sticla e trecuta in palma dreapta,se prinde de la mijloc iar pe partea
dreapta,se prinde de la mijloc iar pe partea dreapta a clientului se va face servirea acestuia.
Fiecare pahar destinat apei minerale va ramane neumplut circa 1,3 cm.
La servirea apei minerale se mai poate folosi sistemul de infasurare a sticlei cu ancarul.
Astfel ospatarul apuca cu mana stanga gatul sticlei si o ridica din frapiera.Introduce cu
mana dreapta un colt a ancarului sub degetul mare a manii stangii,iar cu mana dreapta prinde
mijlocul sticlei,se apropie de client si toarna in pahar.
CAPITOLUL IV
Documente aferente activitatii desfasurate in cadrul unitatii hoteliere LIDO
Hotelier : Agent :
27
Pentru turisti romani,cazarea are loc in camera dubla cu mic dejun inclus 500 de mii lei/
zi
Nota:pentru aceasta categorie de turisti se pot acorda service de masa in tichete valorice
la barem de minim 200 de mii lei/zi de persoana.
Act aditional la contractul de prestari servici nr.5/17.
Anexa nr.1 la prezentul contract.
Pentru turisti straini :
Un grup de minim 10 persoane tariful va fi pentru o cazare completa 100 euro/zi din care micul-
dejun 10 euro,dejunul in valoare de 20 de euro /zi si cina 30 de euro/zi.
Nota : se face minim cu un serviciu de masa.
Pentru turisti straini veniti pe cont propriu tariful va fi de 70 euro/zi de persoana
incluzand servici de cazare + masa.
Partile se obliga sa respecte in totalitate prezentate modificate si celelalte clauze stipulate
in contract mai sus mentionat.
Prezentul act aditional este parte integranta a contractului de prestari servicii nr.2/15
aprilie 2008.
Prestator : Beneficiar :
28
ANEXE
FISA POSTULUI
Denumirea : Camerista
Compartimetul de muca Compartimetul de etaj
Numar persoane/post .......................................
Rolul Efectuarea curateniei,intretinerii,igienizarii spatiilor hoteliere
Formare profesionale Scoala generala 8 clase
Experienta profesionala .
Capacitate profesionala
Abilitati profesionale Simt gospodaresc
Rigurozitate
Onestitate
Bun simt
Responsabilitati Efectueaza curatenia,intretinerea,igienizare si amenajarea spatiilor de cazare
Verifica starea echipamentelor si a dotariilor din camera
Presteaza servicii suplimentare specifice pentru clienti
Respecta normele de igiena si securitate
Pozitia in organigrama-relatii a)ierarhice-este subordonata guvernantei
b)de colaborare-cu personalul tehnic
c)de reperzentare fat de clienti
Prespectica profesionala ...............................................
Conditii de muca Se detaliaza prin contractul colectiv de muca
Limte decizionale ................................
29
Hotel................
Nume schimb luni marti Mierc. joi vineri sambata duminica total Ore
suplimentare
Hotel................
Numele................... Data.....................
Etajul.................... Total camere.................
30
Hotel................
Raportul cameristei
Data.
Oraetajul..
31
BIBLIOGRAFIE
Aislabie, C.J.- Tourism issues in developing countries, P.J. Stanton Edition, University of Newcastle,
USA, 1988
Baker, S., Bradley, P., Hayton,J. - Principles of Hotel Front Office Operations, Cassell, Londra, 1998
Basno, C., Dardac, N. - Operatiuni bancare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996
Beamish, P.W. Multinational Joint Ventures In Developing Countries, Routledge, Londra, 1998
Caraiani, G., Stancu, I Transportul Feroviar, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998
Casson, M.C. The firm and the market, Basil Blackwell Edition, Oxford, 1987
Cazes, G. Le Tourisme International, Mirage ou stratgie davenir ?, Hatier, Paris, 1989
Collin, P.H. Dictionary of hotels, tourism and catering management, Peter Collin Publishing,
Teddington, Middlesex, 1994
Cristureanu, C. Economia si politica turismului international, Editura Abeona, Bucuresti, 1992
Davidson, R. Business Travel, Pitman Publishing, Londra, 1994
Drucker, P. Managing the Non-Profit Organizations. Principles and Practices, Harper Business,
New York, 1992
Dunning, J.H., Queen, M. The role of transnational corporations in international tourism; a
preliminary survey, United Nations, 1997
Emilian, R. Managementul serviciilor, Editura Expert, Bucuresti, 2000
Ferguson, R.W. Joint Ventures: The Nature of Joint Ventures in the American Manufacturing
Sector, the Final Report Submitted on the Federal Trade Commission, Macmillan Press Ltd., Londra,
1981
Florea,C. Indrumar pentru unitatile de alimentatie publica,Editura Tehnica,Bucuresti,1998
Fotea,S. Marketing in transportul calatorilor,vol.II,Centrul de Perfectionare,Documentare si
Editura al Cailor Ferate,Bucuresti,1993
Gordon,Mary Yield Management in Small and Medium Sized Entrepises in the Tourism
Industry,Half Halt Press,Londra,1997
Harrigan,K.R. Joint Ventures and Global Strategies,Colombia Journal of World Business,New
York,1984
Ivascu,D. Contract de prestari servicii catering,Contract de calatorie,Conventie standard pentru
handling la sol,Vouchere Studii de caz
Lanquar,R. Leconomie du tourisme,3eme Edition,PUF,Paris,1992
32
Milcu,M. Contracte in sfera comercializarii produsului turistic,Capitol elaborat in intregime in
lucrarea Tehnica operatiunilor de turism,Editura ALL,Bucuresti,1995
Mill,R.C. Tourism The international business,Prentice-Hall Edition,New Jersey,1990
Murphy,P.E. Tourism: A Community Aproach,Methuen Edition,New York,1985
Nixon,R.C. Organisation Chart,Gole Group,New York,1994
Pasqualini,J.P. Tourismes,PUF,Paris,1992
Pasqualini,J.P.,Jacquot,B. Tourisme en Europe,Dunod,Paris,1992
Phatak,A.V. International dimensions of management,PWS KENT,Boston,1992
Py,P. Le tourisme,un phenomene economigue,La Documentation Francaise,Paris,1996
Sinclair,M.T.,Stabler,M. The economics of tourism,Routledge Edition,Londra,1997
Simth,A. Imperfect competition and international trade,D.Greenway Edition,Oxford,1904
Stan,V.S. Coerente si corelatii in evaluarea intreprinderii,IROVAL,Bucuresti,2001
Stan,V.S. Evaluarea intreprinderilor,metode si uzante,Editia a II-a,Editura Teora,Bucuresti,2001
Stan,V.S.,Anghel,I. Evaluarea activelor necorporale,IROVAL,Bucuresti,2000
Stanciulescu,G. Tehnica operatiunilor de turism,Editura ALL,Bucuresti,1998
Stanciulescu,G.,Lupu,N.,Tigu,G. Dictionar poliglot de termeni utilizati in turism,Editura
ALL,Bucuresti,1998
Tinard,Y. Le tourisme economie et management,2eme Edition,Ediscience
Internationale,Paris,1994
Vellas,F. Turismul Tendinte si previziuni,Editura Walforth,Bucuresti,1995
Vellas,F.,Becherel,L. International tourism,Macmillan Press Ltd.,Londra,1995
Witt,S.F.,Mountinho,L. Tourism management and Marketing Handbook,Prentice-
Hall,Londra,1994
Wolf,T. Managing the Non-Profit Organization,Simon & Schuster Inc.,New York,1990
*Air Transport World Review,ICAO,February,1994
*Air Transport World Review,ICAO,January,1995
*Air Transport World Review,ICAO,October,1995
*Tourism Panorama,UE,1991
*Tourism in Europe,EUROSTAT 1991-1999
33