Predic la instalarea unui preot

Luati Duh Sfnt; carora veti ierta pacatele, le vor fi iertate si carora le veti tine, tinute vor fi!
(Ioan XX, 22-23).

Prea Cucernice Parinte Protopop,

Prea Cucernici Parinti,

Domnule primar

Iubiti credinciosi,

Cuvintele pe care le-am evocat au fost rostite de Mntuitorul Iisus Hristos catre apostolii alesi
de El, dupa ce mainainte le poruncise Precum M-a trimis pe Mine Tatal, va trimit si Eu pe
voi! (Ioan XX, 21). Dupa cum se stie, sfintii apostoli, la rndul lor, au rnduit episcopi,
preoti si diaconi n cetatile n care au propovaduit. Slujirea apostoleasca deplina a fost
continuata, apoi, pna n zilele noastre, de cinstitii episcopi, care, dupa cuvenita cercetare,
hirotonesc si trimit preoti n parohii spre mplinirea ntreitei misiuni de nvatator, sfintitor si
ndrumator pe calea mntuirii. Asa s-au petrecut lucrurile, cu voia Domnului, si n parohia
aceasta, iubiti credinciosi, n care mi s-a daruit bucuria sa va fiu trimis pastor. pe temeiul
poruncii date de Mntuitorul: Oricte veti lega pe pamnt, vor fi legate si n ceruri, si oricte
veti dezlega pe pamnt, vor fi dezlegate si n ceruri (Matei XVIII, 18). Ma simt coplesit de
greaua raspundere ce mi s-a ncredintat, dar si de bucuria adnca pe care o traiesc din clipa
hirotoniei. Dau slava si multumire lui Dumnezeu pentru darurile revarsate asupra mea si ma
rog Lui sa-mi ajute a-mi mplini misiunea dupa cuviinta. Cuvntul meu de multumire se
ndreapta, apoi, catre toti cei alesi de Dumnezeu sa-mi ndrume pasii spre aceasta sfnta
slujire. Mai nti catre iubitii mei parinti, aici de fata, care prin jertfelnicia lor m-au crescut si
m-au ndemnat sa urmez teologia si pe care i rog ca si de acum nainte sa-mi fie aproape cu
rugaciunile lor. n acelasi timp datorez multumiri parintilor mei sufletesti, profesorii de la
Seminar si de la Facultate, care cu timp si fara timp mi-au sadit n suflet sfintele nvataturi
si deprinderi teologice, spre a le pune n slujba d-voastra, iubiti credinciosi. n chip deosebit
adresez recunostinta mea nalt Prea Sfintitului Parinte Episcop care m-a hirotonit si mi-a dat
binecuvntarea sa fiu preotul d-voastra. Totodata, multumesc din toata inima parintelui
protopop, care a avut si dragostea sa vina aici, spre a da marturie asupra naltei hotarri de a fi
numit n aceasta parohie. i multumesc, de asemenea, pentru cuvintele calde si ncurajatoare
rostite cu acest prilej. Cu aceast ocazie i mulumesc i l felicit pe printele care cu ajutorul
dumneavoastr, a reuit s fac attea lucruri minunate n parohie. i-a ndeplinit misiunea
cum se cuvine avnd mpliniri duhovniceti drept dovad fiind prezena dumneavoastr ntr-
un numr att de mare n biseric, dar i pe plan administrativ bisericesc, dovad fiind
frumuseea acestui sfnt loca. ngaduiti-mi acum sa multumesc si celorlalti oaspeti, aici de
fata, pentru gestul prietenesc de a fi alaturi de noi n aceasta binecuvntata zi.

Iubiti credinciosi ai parohiei

Dumneavoastra va multumesc n chip aparte, pentru caldura sufleteasca ce mi-ati aratat-o din
clipa n care am sosit aici. Cu ajutorul Domnului, vom lucra de acum mpreuna n ogorul Lui.
Ne vom ruga mpreuna, n aceasta prea frumoasa biserica si pe la casele fiecaruia. Dar vom fi
alaturi si n ostenelile gospodaresti, mai ales n cele ce tin de buna rnduiala a sfntului lacas,
a cimitirului, a troitelor s.a. De aceea va rog dintru nceput sa fiti lnga mine, cu rugaciunile,
cu sfaturile si cu celelalte osteneli, pentru ca fara sprijin nu voi putea mplini juramntul pe
care l-am rostit la hirotonie, n fata sf. altar. Am jurat ntre altele ca n misiunea mea nu am n
vedere dect a lucra cu osrdie pentru mntuirea sufleteasca a turmei duhovnicesti mie
ncredintata... Slujirea preotului are n vedere, asa cum am pomenit la nceput, trei laturi:
nvatatoreasca, sfintitoare si pastorala. Ca nvatator ma voi stradui sa plinesc angajamentul
rostit n cadrul aceluiasi juramnt, ca voi conforma nencetat viata mea cu nvatatura sfintei
evanghelii, a sfintilor apostoli, si cu toate canoanele si nvataturile sfintilor parinti ai Bisericii
ortodoxe.

Iubiti credinciosi,

Cunoastem sfinti parinti care au fugit de preotie, nu spre a se eschiva de slujire, ci din aceasta
constiinta a naltei raspunderi. n cele din urma au consimtit, numai dupa ndelungi insistente
ale celor din jur, si vaznd cta nevoie au crestinii de pastori. Asa s-a ntmplat, spre exemplu
cu sfntul Grigorie de Nazianz, traitor n secolul al IV-lea, de la care ne-au ramas astfel de
marturii ntr-un Tratat despre preotie. Grija de a nu gresi, framntarile si gndurile asupra
nfricosatei raspunderi, l-au facut sa faca marturisiri care se potrivesc ntocmai si noua,
preotilor de azi: Cu aceste gnduri, spunea Sf. Grigorie, traiesc ziua si noaptea. Acestea-mi
topesc maduva, acestea-mi macina trupul si nu ma lasa sa fiu ndraznet si sa privesc n sus.
Acestea-mi smeresc sufletul, mi ngenuncheaza mintea, mi pun lant limbii... Trebuie mai
nti sa fiu eu mai nti curat si apoi sa curat pe altii; sa fiu eu lumina, ca sa luminez pe altii;
sa fiu eu sfnt, ca sa sfintesc pe altii; sa fiu eu aproape de Dumnezeu, ca sa apropii pe altii;
Iubiti ascultatori,

Cu aceasta constiinta si responsabilitate a sfintilor parinti, pe care i avem pretioase modele,

nchei cuvntul meu, multumindu-va nca odata, tuturor, pentru dragostea de a fi alaturi de
mine. Socotesc potrivit ca acum, la nceput de drum, sa rostesc mpreuna cu d-voastra
Rugaciunea la nceperea lucrului: Doamne Iisuse Hristoase, Fiule, Unule-Nascut al Tatalui
celui fara de nceput, Tu esti Cel ce prin gura proorocului Tau David ai zis: iesi-va omul la
lucrul sau si la lucrarea sa pna seara. Tu ai zis si prin gura fericitului Pavel apostolul ; cel ce
nu vrea sa lucreze, nici sa nu mannce. Si iarasi Tu ai zis cu preacurata gura Ta: Fara de Mine
nu puteti face nimic. Doamne, Doamne, ascult din tot sufletul si din toata inima
dumnezeiestile Tale cuvinte si cu umilinta alerg la bunatatea Ta: ajuta-mi mie, pacatosului, cu
darul Tau, sa savrsesc lucrul ce ncep acum. AMIN.