7.66. Aspecte radiologiceale cazului Fig. 7.68.

Aspecte ale etapelorde tratament

(Cazuistica Dr. N. Forna)

Fig. 7.67.Aspecteale etapelorde tratament

(Cazuistica Dr. N.Forna)
Fig. 7.69.Aspecte ale etapelor de tratament
(Cazuistica Dr. N.Forna)
Bio-Oss-uleste un substituent
ososnatural,osteoinductiv, ce conduce
la cregterea osoasdcontrolate la nivelul
cAmpurilorproteticecaracterizatede
afectareparodontaldsau pierderide
substantd la nivelosos.Aceastaalegere
terapeuticds-a bazat pe inducerea
cregteriiosoasela nivelulsitusuluiunde
a fost grefat,deciziecorelatecu aplica-
rea membraneimetalicecare va fi un
conformator ce se va adaptaviitorului
volumal crestei(fig.7.68,7.69).
Prolezarea imediatda fost o etapa
importantapost implanto-augmentare,
protezarea finalaredAndarmoniafacialS
gi increderea pacientei
in ea insdgi(fig.
7.70).

Fig. 7.70.Aspectulfinal al cazului

369
 Acestcaz clinicpoatefi considerat
emblematicin ce privegtemodificarea
scoruluinegativce rezultddincuantifica-
rea ce caraclerizeazdparametriifiecdrui
suport?n parte,conferindcazuluiclinic
un prognostic
favorabil.
Un alt caz clinicne va indicain ce
mdsurdo solulieterapeuticd ce conferd
un prognostic mediumodificdscorulin-
dicilorclinico-biologici
ancoratiin terito-
riulpozitival cuantificdrii.
 Bibti$gr*fiu CAF" 1*?

1. Abu Jar*ra NE $larrridaki*MM, MitlerHB, Fvnjuefipn*{tn{qrarth spseet*r implantrestor*iififlsih

edenfu{ous pafienfs:A laboratory technique^ J Prosthodont 9:102-6,!00S.
2" Agagnou-Varelzides A, Kornbrliful,TsamiA* et. el. Psltsrnsf forffi l*ss,in * *e/ecfd popalalianin
Sreece"Gcmmunrty DentOralEpidemiol" tSBfiAsc;I4{S}:349-5*,
3" Anusavise l(1.Ptu?lfp3
$nb'nmof$entafMeter?els. sditor.Fhitadelphia,W.E.$aunders Ccmpany, 199S.
4. Appfegate D. Ifre ratianale of partialdenture:ctwbe" J Frnsthet Dent19S0;10:891-$CI?"
$, ApplegateSC. fssentralsof remavablepiltiel denfursprcstfiesfs.Ist ed. Philadelphia {FA}:W. B.
$aunders Co,;1954.
6. AxellT, CIwallS. Prevalences af remavable denturesand edenfuJousness in an aduft Sw*dishpoputa-
fr'on.$wedDentJ. 1979;3(4):t 29-37.
7. BarryH. Radiatr,gic Anafs$ryof ftle"ieur*.1$S2Edition.Univcf PennFre*s"
8. BaskerFlM,HarrisonA, Darenport JC, et. al. Partiatdenturedesignin generaldentalpractice-tCI
yearsen.Br DenlJ. tPBSOstS;16${7}:245'9. Ns ab$tract available.
9. BasseylE. Ifte prosfhetrcrequiramerrt of partialiyedentulouspaCr'ents d.sseen in LagoslJniversity
Ieacftis##aspital.NigfiuartJ f{aspMed.
10. BeckerOM,KaiserFA, SoldfogelMH. Evolution cf remcva&Je partiatdenluredesrgn.J Fro*thodont.
1994Sap;${3}J5S-6S.
11. BcrgendalT, EnquistS. tffrplants'uffpoffBd overderlt#res" A l*ngitudiaalprn*peclire$tudy.lfit Oral
-l
Maxillofac lmplants13:253-62, 1998"
1?,, E*rgtnanF, Hugosscn. A & Olsson$.S, 6arfes,p,*riadfintalaftdprssttrelrcccndifisrf$ inpa#enfsfired
withr*movablePadralden*/res. A 1fi-yearlongitudinal study.J FrostheiDent.1982,4S;50S-514.
13. BergmanB. AvtegsarpfiNeltplattproties. Klinisktkompendium. Avdelningen f$rprotetilt,Umei univer-
sitet.1981.3:e ed.
14, SissadaN F, fbr*lrim$ | & BarsoumW fiI. Gingivalrcsponsefo rariousfypesof removable partial
denfures" J Feriodonl'1974,45;S51 -659"
15. BjornAL. OwailL Parliatedentulism and its prosthetisfreafrfintA trequencystudywilhina $rsedistr
population. SwedDentJ, 1979;3{1}:15-25. Noabstract available.
1S. BriflN, TrydeG, $tolteeK & El Gh*rnrawryE A" Scu/ogicclunges in theoralcavitycausedby renav-
ablepartialdenftIres.J FrosthetDent.1977,3S:138-148.
17" Sritt{rl.195?:Frcrninensana$saforen og ders anv*ndeJse. Tandlaegebladet 6t :215-?29.
1S. f{.
Sritt 1$$7: Prorninersanafyee landfaegeb}adef 81.94-1,S7.
19, BrudvikJ$, Chigurupatik. Ifre miltedimptantbar:an alternativa to sparkerosion,J CanDentAs$oc
6${8}:485-8- 2002.
90. SurfuiV",FornaN.,lfteniS"" }linieaEi&rapiam'enta{rbipa4ra/e inle4c*Jafe
r*&$e, Editr"rrsApollonia,
2001
21" $urluiV",FornaN. Cllnrcapi terapiaedentatiei Wr|4iale fnfinsq Editura
Apollonia , 40CI4
28, Carlssonfr E" HagnarssonN & AstrandP, Ohengesin height*f the alvealarprocessin sds#lu/err$
seg/??snl$ 0,$venskTandl*kartidning 19S9, 6?:125-13S.
t3. frarranzaFA andNeurrman MG.SthicalFeriadontolsgy, Stheditisn,WBSaundars Qo.,1996.
34. CazacuM",Antohahd.,RaclesC., VladA., FornaN. $ilicane'Sased for
Cornposra Liningof fremova-
ble DantalPrcsfftesis, Journalof Cornposit* Materials, *009'
g$. Cfadt$, Sarnbrnatinnfix*dlremovablainplanf proslhesisusing sparkarosfonfec$nology.lmplant
society 2:1s-I6, 1$91.
t$. Sracil"rnescu A., Fornali.l.lnfelrgen{a ar#fiblelsin reabilttarsa orafd,Editur*Fe#srrnantica, 2009,

371
2V. Ssttune,Terezhafmy,and Molfnari.FracticalJnfsclfonOpnlrolin Oendsfry-tnd editinn,William*&
Wilkins, 1996.
2S. SurtisBA,CurtisTA, WagnildGW-FineenFC"lnsfdencesf nfl{o{rsclassesaf rernoyafrle pa#falden-
filres.J PrasthetBant^1992*IanS7i5):$O*"7. Fleview-
29" *avenportJ.C.,BaskerF.M.,lleathJ.Fl.,RalphJ.F.,GlantzF"O.C/aspdes,ign, SritishDentalJournal,
vol.190"fSSt
ss. **venporfJ. C., BaskerR. fu|.*HeathJ. *., HalphJ, F., GlsntsP. O., Hamrncnd F. Gonnecfors, Erit-
ish Sent*lJournal" vCIl"
t$0, 3001
31. S*venparl,l"C., SaekerFt.M., i{eathJ. R.,RalphJ. P.,GlantzP. 0". Harnmond F" tnftialprasthati*
lreafinon|; FritishF*nlalJcurnal,vcf.190,20S1
*e, ilavenport"1.C., Ba*kerfl. M",FleathJ. fl., FtalphJ. F.,GlanteP, O., Hamrnond P. tndirectrafnffon,
British*entalJournal, vo*.190,?0Sl
S$" ilavenportJ. fi", Besk*rfr. M.,H*athJ. H..ffalphJ. P.,filantr P. O",Hammand P. Iooffi preparafla4
BritishDentalJournal, vol.t90- 90S"1
34. Davenpo*J" C., Fa*kerE. M",HeathJ. Fl.,R#phJ. F.,GlanizP. O., Harnmand P. Eracingand reci^
procation, BritishDntalJournal, vol. 190,2001
S$. fiavh SM.Theroleofimp/anfsin{hefrsafir*nf ofede*ftr&uspafienfs.IntJ ProstllrdontS:42-50,19S.
S$. Davodi A, Nishimura Fl, Feumer ,J"A* lmplant-supparted flxd-removabte pros*resrswith a mitled
fiss$ebar and Hader clrprsfefifions$ a rs$foretive tor
optian tha edentulotls maxlilh.J Pr+stheiDent
7S:?12-17,1997.
Sf. DpnesFS. IAe ,Sp*ecfiGhain.Ifte Pftysicsartd Biotryyof $po*en Languaga,EN Pinssn,2nd Edi-
tion.WtlFreemanandCompany, NY.
3S. Dentrstry,Se*tal Fr*efce and ffm Oammunity, BA 8urk, $A Eklund,5th *dition, W8 $aunder$60.,
1gsg"
gS. DevlinH. tnt*grating p*sfenbrcrossns withpartialdenfure$, Briti$hilentfilJournal,
vol 191.*001
4$. DragoC. frnp{anf Fesl*uration, Elackvvell Munksgaard, 2S07
4'1. Ekanb6ck J" Auf;agbar parlieltplatpratetik. Klinisktkompendiurn. tdr proletik,Karclinska
Institution*n
institutet,Huddinge, 19S1.
48, EkteldtA" Christianssan tJ. et al" A retrospecffr/analysisof factorsassociafedwith multipl*implant
fatluresin maxillae.*linOrallrnplants Rest2{5}:a62-7, 20S1.
43. FarmanAfl*nG., NqrtjeCIhristoffelJ", WoodfrcbertE. Aral andMaxillalacial Fi4gnosticImagrg;Mos-
by,199$
44. FrankRP"Oonlrr#irgrpressuresduringcomplefsde'nfurein4pressians. FSNA1S70,335S-461.
45. Franh WR. tlankbdrfyirt deniis{E'desrgns o{ a removaHemaxillarypartraldanture.J FrosthetDent.
'l97$Feb;P${21\:17A-82. tla abstractavsilable.
4S. FrantaWFl. Vanalionsin a ramavablemaxitlarypartialdanturedesignby dantists.J Prosthetfrent.
1$7$ilec;S4{S}:0?5-33.
47. FsrnaN. Ialescnparea fn Fatamentul edanlfiieipa$ialeln#nse,fiditura"Apollonia" laqi,*001,
48. Forna N.. CIrel&eha$ildafibnbafween fraatity and Faradigm,flevista mediso-chirurgic*1fi, 200$
{Aprilie-lunie) Vol11?,f*r"?
49. FornaN., V" Sur*ui.*linim gi ler4plaSdenfdfeisia Fierderiida$uFsfenfdMaxilp-Fa*iald" Ed.ApoF
lonia,lagi,l998
S0. FnrnaN.,V"Burlui.#linicalGuide- LinesandPrincrples in th*Tharapyof PartialExtended Edentation
- Oursbook fcr FnglishLanguage Student$,*00J
51. FornaN. vaft.r*rsa S{Sdide$5n#fafaAfeoldte #in Fdpnfsfi, Hdituratrerniurg,?007
52. FornaN. Irat*r de Fr*teti& fienta#, Editura",Gr.T.Popa", 2SCI8.
53. FornaN.,Antohetfi. fteabititarea Fiardenforde $ubefan{d, EdituraDemiurg, 2S07,IS$N978-g7g-15t"
03s-3.
54. Ftrller,Jf-andDenehyGE.ConciseAenuiAnatomyandl$orphalagy, Srdedition,SV Mcsby;1999.
55. GartnerP. ffssen#elsof Oralffismlogya;ndEmkoy{qy,3rd edilion,Jen HousePublishing, Saltimore.
1W9.
 56. Glan* F-S& $taffordG S" Ffiee#ssfcf s*me eompana*fson ttrewd$ sf mandibular SiJaferal
free
andsaddlsdentures.Oralfrehablt.1gg0.?:4AS-4SF.
S?. G"Graber.#enrova&fe Padial&eafures. Cofar,4flas rf trenfa/fi/edicine.
TtriemeVertr*g
1$g$
58" HaischL, l{aRs*nC" oenlinaj{pssffrsrestrf{i4gfr*m baltresf ssaf prparafi:ons
rn mandibularca-
nines.J ProEthpdont
1SO3;p:70"8.
S$" HansenCA, Jaarda MJ. Ireafmenfallernafivesfar a medifiedrcmbinatian*yndrarne.*en Dsn
1990.&8:182-137.
60^ Harv*yWL, HoffmanW Jr. I*n-year studyol frendsin remoya&le prosffiodcntfcservlcs.J Fr*sthet
Bent.'l9SSDec;S3{B}:$44-S.
S1. HedegArd B & *inrneff0,Oenf*//abpr*torieteknik.Tandlfrkarf6rlaget, Stnekholm. 1$8"f , S:l4S-pE$.
$8. l"{enderson & $tetfel.&fr#raaksnsFsmovabfeFartiatPrasftisdon#c$. Meshy1$Sg
s3. HindelsGW lsaddisinbufion fn extensicn *addlepartialdentur*s. J FrosthetFentt:g!-1S0,ig$t.
64. ldotxuA?, Al-$hamraniSM. Peffernof toathlCIssi"r a selec{sdpputatianat King Saudl}niversity,
Callegeof Fentistry" *iyadhKSAThe$audiilentalJournal1F$g;7:185-9"
65. lmaiY, $ato T, Mnri$, CIkamoto M" A f*lsforno4pframetricanatysisof &onedynamicsindefit{Jrs${lp-
portingtissueundercanffru;ouspressure. J Oralftehab,?$0p:f9: TZ-T\.
56" JemlToEonkK, et al. Fa#uresand wmplimfionsir #8 consecutivety inser$sd sysridenfirrssswpported
be Brfinernad< imptants rnseverelyresonbed edenfu/ausnaxillae:A studylramprcsfle#cftaatrnent to
firstannuatcheck-ap. IntJ OralMaxillofae lmplanlsi:i 62-7,"lgg2.
*7" JemtT, CarlssonL. et *1.ln vfvc/oadffeasyrementson osseoinfegrrafedlmplanfs supportinE lixador
remorable pr:nsfftesfs:a wmparativep#oisfudg IntJ OralMaxillafac tmplants 6:413-t,1991.
s8. JemtT, ChaiJ. et al. A #-yearprospactivamultieenter {allow-upreporfon averdentures supported by
*sseornfegrated implants.lntJ Ora[Maxitlofac trnplants11:291-S.199S.
$9. JemtT, l-ekholr*U. Implenftrafrnenfin edsnfirousnaxillae:A 6 year toftowup rryn an pefients
withdifferentdegrsp$ ntjaw resarptian.lrt J Sral Maxillofac lmBlants10:303-'t1, 1gg$.
-7n K Anusavice. Fhillip's$cienceot DentalMaterialc, 1Othedition,W.B"Sar:nders So., 1gg$.
Ka*ber8. Atv*alarchanga*in relatianta rernovable pafiialdentures.lnt J Oral$urg. tgTT-S:3SB-3F4,
72. KartsenK. Avtagbare parti*lleptafeprufeser. NordiskKliniskOdontologi, EandV, kap"ZI-LV. 1SI&,
Almquist& Wiksell,Stockholm.
v2 KellerFE, TolrnanSE, ckert$8. Maxifieryantrat-nasalfnkyanfogenous banegraftteoofistrwtionof
a earnpromised naxilla:A t$-y6a(ret$srytfueetudy.lntJ OralMaxillolac lrnplants't4:TS?-E1, 1ggg.
74. KefferE[, TohnanSE, Ec]tertSE. $u4gicafprosthatic rpccnsfrucfionof advancedrnaxiltary banecorn-
promisedwith aut$et.tougon{ayblochbonegraftsand osseointegrafed endosssousirnptants: A 't*
yearstudyaf 32 consecutive patients.Int.JOralMaxillofac lmplants14:197-20$" 1ggg.
KeflyE. Ghangescaussdby a mandibular removablepa{tiafdenturecpposinga maxiltarycampiete
ds'nture.J Prosthet Dantig7g,2I:140-1$0,
?S. KennedyE. Partialdenturecsilstructisn. Brooklyn:Fentalltemscf lntere$tFubliehing Co. tB?B;3-
8.10.lSS;3:47-51.
7v^ KennedyE. Partialdentureconstruction.l st ed.Brooklyn(NY):Sentalltemsof Intsreti 1spg.
7S' K*nnedyE. Partialdenture c#nstruction,?nded.Srooklyn {NY}:Dentalltemsof lflterest;1944.
19. Klausfl., Rateitschak 8"M.,WolfH.F..l-tassE|M. Thomas,P#ricdlont#Wy * CalarAf/asof fiental
Medlicine,?ffiedilicn,ThieryleMedicalPublishers, lnc,newyork, lggg
s0^ KordassS, GaertnerCh. I'hg viftuatarticulator---aoncept anddeval*pmant al Vn-tuatsfc arufysefft*
dysfunctlon o{ dentalacclusion.In: LemkeHU.VannierMV,InernuraK, FarmanAG, Ssi K. editors"
CornpulerAssistedRadlofagy and $urgery:Frccaedingsof the t5th lnternational Gongressand
ExhibiiisnCARS*S01.Amsierdam, TheNetherlands: Elseviar$cience8.V.,20S1;S49-6f3.
*1' Krol A.J,JacobsonTH, Finlsn FC. fieftfi'vablepartialdenlure designoutlinesyttabus.Indent, $an
Rafael,California. 1$90.
8g' Krol,Jacobson andFinaen.Semopable Fartia!frenture fesrgA 7thEdition,lndent,1g$g.

2.'7',r.
*8" Lang*r Y, LauferBZ, frardeshl{$. Jldadatifiss of tr&atmnntfsr ffie uombinsfio*syndronze, J Prss
1995,4:7S-81.
S4. LarsenWJ,ldumanmbryalogy, $rdFdition,Churchill Livingston,Inc.,2001.
BF. LattaG. A technique far preparation of tingualreslseafsin light-cured compasile. J ProsthetCIenl
1988;60:1?7.
S$. Lechner$K, ThamesSA" ffemsyafls Ffirt{fiIdenttrredesrgn:rhrpartarrce sf sJinic*lvariabtes.EurJ
Prosthodont RestorDerit.1994Mar;2(S) :127-9^
SI. Lewls$, $harmaA, NishirnuraR. Traatmentof edentulausmaxillaewffhpssesinfegrstd #rplanfs'J
Prosthal Dent68:503-$, 1g$2.
88. Liebgott,ThaAnafamical Easisaf oentistry,Zrrd Editian,B.c. Decker,2000.
Sg. LikernanF, Ju*z*yk A. An examinatian *f cingulumr6sl s86fsin ircisorandcarinefeeffi.EurJ Pros-
thodont Fleetor Uent 'tSgS; 1:1SS-?1.
s0. iffi;;K;;Cand LanS.GlinicatPeriodontotogy andtmptantDantistry. SrdEdition,;Munksgaard,
1998.
gt . f-VonHH.Resrn-bonded etched-meta, restseafs.J FrosthetDent1985;53:36S-8'
gZ. M K*ele.AnAffasof trenrelEadfrgr4pfiicAnafomy,4th Edition,WBSaunders Co"-1994-
gA. fiiacGregorAR.Mill+rTPG&FarahJW.$tressanalysisufpartinldentures.JDent"l9?S.$:125-13
S4. Mabumoto M & GotoT. Lateralforce distrihrlion inpartialdenture design.J DentRas.19?0,49:359-3#.
g$. McArthurD. Senln*sas removable pa#latdenturea&ufnrenfs.Fart f; Toothrankandcanine incr'
dence. J Prosthet neilt 1986;5S:197'9"
g6. Mcoracksn WL.Parfrldanlure csn$nrction. lst ed,$t. Louis{MO}:C.V.MosbyCo.;19S0.
gZ. Mericshs-Stern fi, OelteriiM, ct fil" A follow-upstudyof maxiltatyimplantssupporfirslan overdenture:
Gtinicalandradisgrqptru resulb.IntJ OralMaxilt*tac lmplant$17:S78-SS,200?'
gS. Mericeke-$tern R.. TaylorTil, S**s*rlJ. Management af theedcnl#taff$ pafie$t 6lin Oral lmplFes
11{Suppl}:1 08-25,2000.
Sg" MeskinLH,SrawnLJ. Freyalenssandpatternsof toothlossin U'S. ernployedad*lfandsenforpopu-
laffons,1SS5-*$. J SentEduc"1988ilec;58{12}:6SS-S1. Noabstractavaitftble.
1$CI.Nasrtl, Giaani$,v*n Steenberghe tr. Rigidty splinted imptantsin thereeorbed maxillafo reftin.4hrng"
ingorardenture:,4 seriesof alinicatraprt* forup fa 4 yaar:s. J FrosthetDent79:156'S4,1998.
1fi1. frfarhiTO,HevingaM, ei al. Maxiltary ovefidenfurs rrtainsdby Wlintsdand unsptintdimplants: A
retraspttiv*study.IntJ OralMaxillofec lmplants16:?59-ES, 2001.
102. NetterFH. Atlasal HurnafiAftatorny,lst or 2nd Edition, Novartie,19$7.
1Sg. Niswonger MH.fiestpositionaf mandible andcentricrelation. J AnrOentAssoc21:1572'82, 1934'
104. OkesonJF" ll,fanagemdnf of Temparamandibular Sfsurdarsand A*fusion, 3rd Edition.Mosby-
Yearbook, 1993.
jCIS. OwalfB, Sudta-J0rgen*en E. *tal. ftamovablepanialdentur*desrgtn: A needlo focuson hygianic
principles? lnt Prosthodont 15:371'78,2ff0?.
-J den{uresgonstrircfsdforpa$ent$it}
1il6. OwallfiE, TaylorFlL.4 surveyal dentitionsandremavabtep*rfial
f{orfftAmenca" .i FrasthetSent.198SApr;SI{4}:4S5-7S.
1OT.Papavasilicu G- Kamposiora, F, Sayne,SC,F$lton,DA. Itreedmension# finiteefem*nlanalysis of
$fress-distnbution aroundsingletooth implantsas a functionat bony supprt, prosthefr'c type, aftd
toadingduringfunctian.J ProsthFent1996;76:633-640^
10g. patel Mg, Bencharit9" A trreafnren{prcfoecf forfiF$fodng acclusalrertisefdtfisn$ionusirryan averlay
remorrafile parfiald*nfureas an alferRafive f* exfpasive frxed restarafons.'aelinicalrepart,OpenOent
J. 200SGct3013:?1S-S.PMID: 19915723 [FubM*d" in proeessJ
10g. Fettecchia lrd,psllecchiaH, Emiiaz5. Fistalexlensrbn mandibularrernovable parlialdenture oonnsslsd to
anfeftsrfrx6dirytant suportedprosflt*srs. A clinicalrarr*t .i FrosihetOentS3:S0F1f,2000.
110. Petsf$onLJ,et al. Contemporary Oral & Maxittofacia! Surgery, SrdHd*tien,tr993"
111, petridigtr*,f*emptonTJ. Pedodanf*lconsiderations in removabte padiald#fitarefrddfi"/tsilfi,4review*{
lntJ Prasthodont
titarature. 64-79,?0S1'
14:'tr
112, PoundE. Esfhaficdentures aN thekphonetic values. J ProsthetDent1:98-'t11, 1951.
113. RangertB, JemtT, JorneusL. Forcesand moments on BrAnemark implants.IntJ OralMaxillofac lm-
plants4:241-7, 1989.
114. Rateitschak KH and EM.HF WolfandTM Hassell.ColarAtlasaf DentalMedicine1, Pertodontology,
2ndedition, Thiemelnc.,1989(available on resery in theHSCLibrary).
115. $afinasTS, FingerlM. et al. Sparkension implant-supprted averdentures: Clinicaland laboratory
techniques. lmplanlDent1:246-51, 1992.
116. SatohY, MatsuzuM, YashiroJ. et. al. Sfiafsfca,obsenrafibns ol removable partialdental
available. '/?,stheses.
J NihonUniv$ch Dant. 1982 Jun;24(2):95-101.No abstract
117. SaundersFIHJr., $olomonES, Handelman SL. Flelationship of ageto toothloss rn a chroniccare
SpecCareDentist.1982Jan-Feb;Z(1):25-30.
tacility. No abstractavailable.
118. $aundersTR, GillisRE, DesjardinsRP. The maxillarycompletedentureopposingthe mandibular
bilateraldistalertension partialdenture: Treatment mnsiderations. J ProsthetDent1979,41:124-128.
119. SchmittSM.Combrhation sydroma:A traatment approach.J ProsthetDent1985,54:664-671.
120. SchwaruRS. Fundamentals of OperativeDentistry-A Contemporary ftpraach,Znd Edilion,et al;
Quintessence Publishing Co., 2000"
121. SchwartzFS et al. Fundamentals of AperativeDentistry- A Cantemporary Approach,2nd edition,
Ouintessence. 2002.
122. SchweikertE.O. Eridges avec extensionsmiltiples- Solutionde remplesement aux implantsden'
fa#es,Lescahiersde prolhese, no. 89, mars,1995
123. ShenK, GoggloffRR.Prevalence of the combination syndromeaffiongdenturepatients.J Froslhet
Dent1989;62:642-il4.
124. Shilfingburg HTJr, GraceCS. Ihrbknessot enamelanddentin,J SouthCalifDentAssoc1973;41:33-
6, passim.
125. $hillingburg HT,Jr.,S Hobo,LD Whitsett,R Jacobi,$E Brackett,Fundamentals of FixedProsthodon'
fics,Chicago:Quintessence, 1997.
126. Shillington GB.Handbook of thefundamentals of Bartialdentureplanning. Ottawa(ON);Queen'sPrin-
ter;1957.
127. SoamsJ.V.,Southan J.C.OralPathology* secondedition, Mosby,1993
128. StarrNL. Thedistalextension case:An alternative restorativedesignfor implantprosfhefib.lnt J Pe-
riodontics Restorative Dent2'l:61-7,2001.
129. SfedmanbCancise MdicalDictionary,lllustrated,24th Edition;WilliamsandWilkinsCo
130. StiphoH D K, MurphyW M & AdamsD. Effocfof oralprosthesis on plaqueaccumulation. BritDentJ
1978,145:47-50.
131. StrattonHJ,WiebeltFJ. An atlasof removable partialdenturedesign.Quintessence PublishingOo.,
lnc.,Ohicago, lllinois,1988.
132. Sturdevant CM. Ifre ArtandScience of Operative Dentisfi,3rdedition,CVMosbyGo.,1985.
133. Swenson 1st
M,TerkloL. Partialdenfure. ed. St.Louis (MO):C.V.MosbyCo.;1955.
134. SykoraO, Calikkocaoglu$. Maxiltary removable pattialdenture designsby commercialdentallabora'
foriss.J ProsthetDent.1970Jun;23(5):633-40. Noabstractavailable.
135. TenCateA. OralHistalogy, Development, StructureandFunction,Sth edition,Mosby,1998.
136. Timoshenko SP,Goodier JN. Iheoryof Elasticig,3rdedition,McGraw Hill,London,1970.
137. TiptonPA. Themilledbar-retained removableimplant-supprted prosfhesis:a treatmentalternativefor
theedentulous maxilla.J EsthelRestorDenl14(4):208-16, 2002.
138. TrydeG & Brantenberg F. Densublinguale barre.Tandlaegebladet 1955,E9:873-885.
139. Van RoekelNB. l'he fixd-remavableimplant prosthesis. A practicalaltemative.Quintessence Dent
Tech49-61,1995.
140. Vermeulen AHBM,KeltjensHMAMet al. Ien-yearevaluation of removable partialdentures:Survival
ralesbasedan retreatment, notwearingand raplaeement J PrtosthetDent 76:267-72, 1996.

375
l4t . WagnerA G & f*rwe ak F C, Camparfson of maior@nnectotsfor mrnauab/eprtial dentures.J Pros'
thetDent.1982,47:242-245.
142. WeberJC. Sheare/sManuatof HumanDisseAion,, 8thEdition,McGraw-Hill, 1999.
143. Whiteand Pharoah.OratRadiotogy - Principtes and lnterpretation, AlhEdition,CV MosbyCompany,
2000.
14{. Wills D J & MandersonR D. Eiamechanicl4speclt of the suport of prtiat derrturos.
J Dent Res
1977,5:310-318.
14S. Za;6 GA, et.al. fuuche1sPrythadonticTreatnwrttbr Edentulaus Fa0eng t'llh Rtition,CV Mosby,
1997
i46. ZiEmannNU, MarinalloCP, ?roatmentoutcf,lmes if lixed ar removablelmptant'supportdprosfheses
in the&entutousmateillaP.anl: Patients'assessments. J ProsthetDnt83:424'38,2000.
1'?.'Zi2mannNU,MarineffoCF. }eatrnenfoutcomesof fixedorremovabtelndant'saryorpdprosfheses
ln he adentuteus Partll: Clinicalfindings"
nna{ina. J ProsthetCIent8&:42s93, 2000'
t#). aaled6 DK, CelebicA,\Ialeji{c-PerzMc M, The effed of removable partial dentres an pdodontal
healtholabu8nenltoe#iandnon-abufmant teetft.J Partodontal79:137-44,2t0?.

27A.
PROTEZATOTATA
 CAPITOLUL
B

DAIE
ltrffiAr0mrE
Glt]trc[$ Hil||locfi0nAH
1AEIITIIIIIU1
I||I[1
Reugitaterapieide restaurare proteti- trebuisd acfionezealternativ, cAndasupra
cd a edentafiilortotaleestelegatdde o cu- !esuturilorvii, cAnd asupra protezei,Tn
noagtereamdnunfitda componentelor gi functiede uzuragi/saudeteriorarea acesto-
structurilorce alcdtuiesccAmpulprotetic. ra. De altfel,valoareaunuiprotetician con-
Acesta cuprinde totalitateaformatiunilor std in a gti mereucAndgi undesd intervi-
anatomicecare vin in contactdirectsau nd:pe tesuturisaupe proteze, fiindcdmari-
indirectcu pieseleproteticegi care contr.i- le problemeale edentatului totalincepdu-
buie la menlinerea, sprijinulgi stabilitatea pd inserarea protezelorgi fin pAndla sfArgi-
lor. tul vietiilui.
Calitateagi particularitdfile
individuale CAmpulproteticedentattotalprezintd
ale tesuturilorcAmpuluiprotetictrebuie zonede sprijin9i zonede ?nchidere mar-
evaluatecorect de la inceput,deoarece ginald.
majoritatea nereugitelor in domeniusunt Zona de sprijineste formatd'dintr-o
consecintaunei examindriinsuficiente gi componentd durd(osoasd),acoperitdde o
superficialea pacientului. Cu timpul,rutina fibromucoasd fixd,de multeori aderentdla
includediagnosticul gi desfdgurarea rapidd substratulosos.Aceastdzondse numegte
a procedurilor clinicedevineaproapeun de sprijin,deoarecepreiamajoritatea pre-
act reflex. siunilordin cursulfunctiilor gi parafuncliilor
Pentruca ,,citireacAmpuluiprotetic" sistemului stomatognat.
sd se facdfdrddificultate 9i intr-untimpcAt intreagazondde sprijinsuportdsolici-
mai redus,este necesarsd facemo incur- tdri verticale,orizontale9i de forfecare,
siunein cAtevadiscipline de bazdca: ana- avAndo capacitate de receptiecu multmai
tizicagi biodinamica.
tomia,fiziologia, redusddecAtsuprafalaligamentard a peri-
Unelenotiuniapa(inde anatomia de- odonfiului dinperioada de dentat.
scriptivd(inserfii,
traiecte);nu vom insista Indiferent de calitateauneiprotezeto-
asupralor decAtin mdsurastabiliriiunor tale, ea are un grad de mobilitatefafd de
interrelatii.
Vom descrieinsd detaliatacele cAmpul protetic.Denumireade protezd
formaliunicare participdla armoniaunui mobildvinede la faptulcd poatefi inseratd
ansamblu intreprotezegi lesuturile vii. gi dezinseratd de pe cdmp(de cdtrepurt5-
in cursulterapieide restaurare prote- torul ei), dar probabilgi de la mobilitatea
ticd a unui edentattotal, practicianulva perpetuda acesteia.

379
 Suprafafazonelorde sprijinla maxilar
este aproapede doudori mai maredecAt
la mandibuld. Estelesnede intelescd, in
cursulfuncfiilor gi parafuncliilor, fo(ele re-
ceplionate de mandibuld suntdublepe uni-
tateade suprafatdfafd de cele primitede
maxilar. $tiindacestlucrune putemexplica
mai ugor atrofiiledramatice,care apar la
cAmpurileproteticemandibulareedentate
total.
Zonade inchideremarginaldeste si-
tuatdla periferia zoneide sprijin,fiindalcd-
tuitdde mucoasacareciptugegtefundurile
de sac vestibulare (la mandibuld 9i lingual)
precumgi dintr-opartea mucoaseimobile
a obrajilor, limbiigi buzelorce vin in con-
tact cu suprafeleleexterneale protezelor.
De subliniatexistenfaunei ,,benzi" de mu-
coasdsituatdla grani[adintremucoasafixd
ce acoperdcrestelereziduale gi cea mobild
a fundurilor de sac,carepoartdnumelede
mucoasdpasivmobilS.La maxilartrebuie
remarcatdzonade trecerede la palatuldur
la palatulmoale,cu o valoaredecisivd pen-
tru inchidereamarginald a protezelor totale
superioare.
De la amprentare gi pAndla macheta-
rea protezelortotale medicultrebuie sd
urmdreascd treiobiective fundamentale:
a. transmiterea cAtmaiselectivda fo(elor
exercitatede bazeleprotezelorpe zo-
nelede sprijin;
b. conformareamarginilorprotezeiin ar-
moniecu formaliunile gi lesuturile de la
periferiacAmpuluiprotetic(zonade ?n-
chideremarginald) cu implicatii in men-
tinereaprotezei;
c. ob[inereaunui aspect esteticfinal al
individuluiprotezat,cAt mai pldcutgi
380
natural,printr-omontarecorespunzd-
toarea dinlilorgi o DVOcorectd.
I. CAMPUL PROTETICMAXILAR
CAmpulproteticmaxilareste alcdtuit
din fesuturiduregi moi,carevin in contact
cu protezatotaldmaxilard:crestelerezidu-
ale,tuberozitdtile
maxilare,boltapalatindgi
fibromucoasa oral5.
A. ZONA DE SPRIJIN
Zonade sprijinla maxilarare in me-
die o suprafafdde 25 cm2,iar cAnd,din
diferitecauze,scadesub 10 - 15 cm2,ea
poatefi augmentatd prindiverseprocedee.
Presiunilepe carele suportdsuntde apro-
ximativ1,6kg/cm2.
SUBSTRATUL OSOS
Substratulososal zoneide sprijines-
te alcdtuitdintr-oserie de formaliuniale
osuluimaxilar.Procesulalveolar,denumit
de Beltrami,,osdentar"(deoarecese dez-
voltd gi dispareodatdcu dintii),se trans-
formd in creastdrezidualdprin pierderea
dintilor,cAnd alveolelerimAn goale (fig.
8.1).De aceea,in literatura de specialitate,
se mai apeleazdgi la termenulde creasti
alveolari reziduali sau creasti edenta-
ti.
La maxilar,datoritddiferenfeidintre
circumferinta corpuluimaxilarelorgi cea a
arcadeialveolare,procesulde resorbtieal
cresteialveolarerezidualeeste centripet
(fis.8.2).
Odatdajunsedentattotal,fiecarepa-
cientprezintdo creastdedentatdcu o mor-
fologieindividuald,
in funcliede cronologia
gi etiologiapierderiidintilor.Modulin care
 igi punegi el pecetea
s-aufdcutextracliile
asupra morfologieicrestei edentate.De
obicei,imediatdupd extractie,indlfimea
cresteloralveolareeste mare iar ulterior,
datoritdatrofiei,
inSltimea lor se diminuea-
zd. Deosebim cresteinalte(13 - 15 mm),
medii(6 - 12 mm) 9i reduse(sub6 mm).
Creastaalveolardrezidualdare o muchie
(saucoamd),un versantintern(oral)9i un
versantextern(vestibular).

creasta alveolard maxilari

Fig. 8.2. Atrofiacentripetda cresteialveolarerezi-

dualela maxilar(schemd)

Versantulextern al crestei edentate

f
fi
h creastaimbracdrar aspectulde ,,muchie
i cutit",de obicei,pe sectiuneavandformd
Fig.8.1. Componentele
dureale cAmpuluiedentat
totalla maxilarulsuperior:A. cAmpproteticrecent
edentat:a - gauraincisivd;b - alveoledentare;c -
os incisiv;d - procesulpalatinal osuluimaxilar;e -
suturapalatindmediand;f - suturapalatind
transversd;g - lamaorizontalda osuluipalatin;h -
gaurapalatindposterioard(mare);i- spinanazald
posterioard.B. componentele dure(schemd):a -
gauraincisivd;b - torusulpalatin;c - creasta
zigomato-alveoIard; d - tuberozitateamaxilard; e -
gaurapalatindposterioard;f - cArligulapofizei
pterigoidiene(76)
poate fi neutru,retentivsau neretentiv.La
maxilar, spre deosebirede mandibuld,
de
ovale,triunghiulard sau pdtratdrotunjitd.
Cele mai apreciatecresteedentate,in
practice,suntceleinalte,lategi neutre,fdrd
deniveldri gi exostoze.Extracfiilecaremena-
jeazdfesuturile din vecindtatea dintelui,
con-
servAnd peretii alveolei gi septul
interradicular, asociereaimplantelor de adi-
[ie, ca gi suturilepdrlilormoi, contribuie la
obtinerea unorcrestefavorabile protezdrii.
Resorbtia 9i atrofiacresteloredentate
la maxilaravanseazd in timp,fiindmai len-
td la nivelulfrenuluilabialsuperiorgi la cel
al frenurilor bucale.Ca gi arcadelenatura-
le, gi cresteleedentatemaxilarepot avea
formediferite(fig.8.3):pentagon, ,,u",,,V",
asimetrice etc. Morfologia diferitda creste-
lor alveolare reziduale (fig.8.4) influenlea-
zd retentivitatea cAmpului proteticmaxilar.
 t.\
til
L- +-J
Fig.8.3. Diferiteformede crestealveolarereziduale:a - pentagon;b- in formdde ,,U";c- semielipsd;
d - in formdde,,V";e - asimetricd.

wry
-t*A
[*r b s
i k

W ffi W c
de l

Fig.8.4. Variantede crestereziduale,privindindltlmeagi ldlimea(schemd):a - inaltd;b - medie;

c - redusd;d - latd;e - medie;f - ingustd.

Este lesne de infeles cd o creastd or). AtAt pentruamprentare, cAt gi pentru

edentatdTngustd gi redusd,cu un gradac-
centuatde resorbtie,oferd un prognostic
nefavorabil protezdrii
totale.
in prelungireacresteloredentatese
afldcAteo proeminenti(stAngd9i dreaptd)
bineconturatd, denumitdtuberozitatema-
xilari. Aceastaeste mai putin palpabild
cAndmolarultrei superioresteprezent(fig.
8.5.A),devenindmult mai evidentddacd
acestalipsegtesau a fost extras.Dinpunct
de vedereprbtetic,fiecaretuberozitate are
distalgi caudal(inferi-
trei poli:vestibular,
inserarea9i dezinserarea protezelor totale,
mai importanfi sunt poliidistaligi vestibu-
lari,care dacd sunt retentivi,pot crea difi-
cultdti,impunAndu-se corectareachirurgi-
cal6a acestora. Polulinferiorpoatefi, une-
ori, foarte apropiatde creasta edentatd
mandibulard, astfelincAt,la o DVOcorec-
td, spatiulproteticsd devindinsuficient.$i
in aceastdsituafie,se apeleazdlao corec-
tie chirurgicald,
astfelincAtsd oblinemun
spatiuproteticminimde 4 mm.
Tuberozitdfile
maxilaretrebuieacope-

382
rite integralde baza protezelortotale.O
tuberozitateresorbitdsau pa(ial distrusd
sau distrusdin totalitate,
in urmaextractiei
laborioase a molaruluidoi gi/sautreisuper-
ior,estelipsitdde valoareprotetice.
s.afilulpudcD.fiarilar
Fig.8.5. Maxilarulsuperior:
a. vederelaterald
(schemd)1. fata orbitard;2. canalulinfraorbitar;3.
procesulzigomatic;4.orificiilealveolare;5. creasta
zigomato-alveolard; 6. tuberozitateamaxilart; 7.
proceselealveolare;8. juga alveolaria;L spina
nazaldanterioard;10.fosacanind;1f . incizura
nazald;12.gaurasuborbitald;13.marginea
suborbitard;14.procesulfrontal.b. maxilarsuperior
stAng(76)
in general,tuberozitdfilemaxilarenu
sufereprocesede atrofiegi resorbfieatAt
de marcante,comparativcu crestelerezi- O altdcomponentd a zoneide sprijin,
duale,de aceeamul[iautorile considerd la maxilar,estebolta palatind,consideratd
zonebiostatice de sprijin.Distalde tubero- gi ea, aldturide tuberozitd[ile
zitdli,estesituatcArligulapofizeipterigoide fiind o zond de sprijinbiostaticd.
383
(hamulus pterygoideus).intre acesta gi
polulposterioral tuberozitdfii
se afldgantul
pterigomaxilar,care trebuieinregistratde
medicAi perceputde tehnician,fiind un
reper importantin realizareainchiderii
marginaleperituberozilare gi distalea pro-
tezeitotale.
lmportanladispunerii9i morfologiei
crestelorreziduale,inclusiva tuberozitdtilor
maxilarepentru retentiaprotezelortotale
superioare esteilustratd
in fig.8.6.
*'*1
,r,---'-**,r-
n"
b
Fig. 8.6. Retentiauneiprotezetotalela maxilareste
datd de direc[iagi configuratiacrestelorgi
tuberozitdtilormaxilare(schemd):a - sectiunein
plan frontal:T-Tdistanladintreproeminentele ma-
xime ale tuberozitdtilormaxilare;Z-M distanladintre
zonelemarginaleale cAmpuluiprotetic.b - sectiu-
ne in plan sagital: T-l distanladintreproeminenta
maximda tuberozitdliigi punctulde retentivitate
maximda cresteirezidualein zona frontald;Z-M
distanladintrezonelema.rginale ale cAmpuluiprote-
trc.
maxilare,
ca
Palatul
dur, suportulosos al boltiipalatine,este
formatdin palatulprimargi cel secundar.
Palatulprimar,la rAndulsdu, este format
din oaseleincisive,iarpalatulsecundar din
proceselepalatineale oaselormaxilaregi
lameleorizontale aleoaselorpalatine.
palatuluidur
in alcdtuirea suntcuprinse:
- doudoaseincisive;
- doud procesepalatineale oaselor
maxilare;
- doui lameorizontale aleoaselorpa-
latine.
Prinunireaoaselorincisivecu proce-
sele palatineale maxilarelor, se formeazd
suturaincisivd,care este o suturdtrans-
versalS,situatdin treimeaanterioard a pa-
latuluidur din dreptulincisivilor
laterali,
din
stAnga9i dreapta.
Unireadintreprocesele palatinemaxi-
suturc p<rlatindtransvers6
spina ncald posterimra
I tcrnE erizontald s osului grlatin
sutum incisivd
Fig. 8.7. Palatul dur (normd inferioard).
Distalde creastarezidualdfrontaldse
afld gaura incisivd.Aceastdzond trebuie
menajatdde presiuni,fiind protejatdprin
foliereamodelului.in resorbliile
accentuate
ale cresteloredentate,gauraincisivdpoate
laregi lameleorizontale ale oaselorpalati-
ne formeazdsuturapalatindtransversald,
care este pozilionatdin dreptul felelor
distaleale molarilorsecunzisuperiori. Pos-
teriorde aceastdsuturdtransversald, este
situatdgaurapalatindposterioard sau gau-
ra palatindmare (foramenpalatinumma-
jor),la bazaproceselor alveolare. Pringau-
ra palatindmaretrecnerviipalatinianteriori
gi pachetulvascularaferent.Localizarea
gduriipalatinemarieste medialde pozilia
pe arcadda molarului trei,la 0,5cm anteri-
or de marginea posterioard a boltiipalatine.
in aceastdzond,baza protezeinu trebuie
sd.exercite presiuniasupracAmpului prote-
tic nefiindimportantd din punctde vedere
protetic.Elocventdpentru cele descrise
anterior estefig.8.7.
pelatin6micd
gcura polotinfi Posterioori
tmsneJ
procesulziganotic
procexul pelatin
osulincisiv
suturq polotin6rnediand
ajungeaproapesauchiarpe muchiacrestei.
Pe margineaposterioard a palatului
dur se afldspinanazaldposterioard,
o pro-
eminen!5osoasdformatdprin unireape
liniamedianda marginilorposterioareale
lamelororizontale ale oaselorpalatine(de osoase,de formdgi pozitievariatd,pe care
formdconcavdgi pe carese inserdapone- Landa(49) le-a sistematizat in functiede
wozapalatind). extinderea gi topografia
lor (fig.8.8).Sunt
Palatuldur estetraversatmedian,pe lipsitede semnificatie patologicd.
toatdintindereasa (Tnplansagital),de su- Prezenfaunui torus palatindetermi-
tura palatind mediand (sutura medio- nd, in cazulacopeririisale de cdtreo pro-
sagital6).Aceastase continud, superiorgi tezd totald,leziunide decubitgi basculdri
anterior,cu suturaintermaxilard,iar poste- ale protezei.Dacdtorusulare dimensiuni
riorcu creastainferioarda vomerului. reduse,foliereamodeluluipoate rezolva
Proceselealveolaredevinascenden- problema,alteorieste necesardcoreclia
te fatd de boltapalatind,observdndu-se la chirurgicald, cu risculaparilieirecidivelor.
imbinarea cu palatuldur o angulaliemode- O foliereexageratdreduceintinderea zonei
ratd. de sprijin.Se acumuleazd, astfel,sub baza
De-a lungul suturii medio-sagitale,protezei,un strat prea gros de salivd,iar
adeseori,se poateevidentiaprezenlaunui mentinereaprotezei pe cdmpul protetic
toruspalatin.Torusurile sunt proeminenle edentattotaldevinedeficitare (67).

U*l;a t T \7

f/\";d [*\,1e {,?U

Fig.8.8. Toruspalatin(variateformedescrisede Landa):a - formagi pozitiafrecvent1;
b - posterior,de formdrotunjitd;c - posteriorextins,de formdalungitd;d- antero-median, de formdelipsoi-
dald voluminosgi proeminent;e - anterior,de formdalungitd,relativfngust;f - antero-posterior,
extins.

Genezatorusurilor palatinenu este, dio-sagitale,factorimecanici(presiunimas-

niciin prezent,clarificatd.
Suntluafiin dis- ticatorii)etc. Cu cAttorusuleste mai distal
cufiefactorigenetici,perioadede hiperacti- gi mai ales cAndintersecteazd liniade re-
vitatea centrilor
de osificareai suturiime- flexiea vdluluipalatin,dificultdfile
de reali-
zare a inchideriimarginaleale protezei
suntmaimari.
Torusurilesunt mici cAnd diametrul
lor nu depdgegte 3 mm,mijlocii(3 - 5 mm)
gi maripeste5 mm.Dupdnumdrpotfi uni-
ce sau multiple.Mucoasacare le acoperd
este frecventsubtire gi ischemiatd,mai
ales dacd modelelenu au fost foliate.
Cicatricizareaei se facemaigreuca in alte
zone. Histologic, torusurilorpalatineli se
poatedescrieo componentd corticald, care
acoperdun centruspongios. in general,pe
o secfiunetransversald,se pot observa
doudstraturicorticale(nazalgi bucal),care
delimiteazd un strat spongios.Radiologic
apare,de obicei,ca o masdradioopacd ce
se suprapune pesteimaginea dintilorgi/sau
maxilare.
a sinusurilor
Torusurilesuntmaifrecvente la unele
populafii.De exemplu, aproapetoatefeme-
iledin populaliaeschimosd prezintd torus.
Bolta palatind cregte suprafafade
sprijina protezei,receplionAnd o seriede
presiuniocluzale.Ea permite realizarea
uneiadeziunimai bunea protezelor totale
maxilarefald de cele mandibulare, unde
suprafafade sprijin este net inferioard
(adeziuneaeste direct proporfionaldcu
mdrimeasuprafelelor aflatein contact).
. Sunt descrisetrei formeclinicede
boltdpalatind:adAncd(ogivald), mediegi
plata(fig.8.9),adAncimea mediefiindde
15 - 17 mm La o boltdpalatindplatd,con-
tinutulde fesutadiposestede obiceimai
maredecAtla o bolti palatindogivald.
FormaadAncd(ogivala)aparlinepa-
cienlilorcare au avut anomaliidento-
maxilare, dublatede obiceiuri vicioasesau
tulburdrifunctionale,in perioada de dentat.
La aceastdcategoriede pacienfi,adeseori
apardificultdliin amprentare.
Boltaogivald
nu ducela imbundtdlirea retenlieiprotezei,
cum s-ar puteapresupune(datoritdadAn-
cimiisale),datoritdfaptuluicd la migcdrile
debascularea protezeiinchidereamarginald
vestibulardgi perituberozitard
devinedefici-
tard.in prezenlabollilorogivale,apardifi-
cultdtide Tnchideremarginalddistalda pro-
lezei,datoritdunui istm buco-faringiande
clasaa treia.
t4 - - - - - .9 - ..- - - - \
Fig. 8.9. Reprezentareschematicd a formeibo$ii
palatine: a - bolta adAncd; b - bolta medie;
c - bolta platd.
Formamediea bolfiipalatine(inter-
mediari,in ,,U")este consideratd cea mai
beneficdprotezdrii, deoareceopunerezis-
tentaoptimdfo(elor verticale9i orizontale,
dislocante ale protezei.
in urmaresorblieiaccentuatea cres-
telor edentate,se modificdgi forma bolfii
palatine,care poatedeveniplatd.Aceasta
este tipicdpersoanelor care au pierdutde
mult unitdliledento-parodontale gi/sauau
purtatprotezenecorespunzdtoare (genera-
toarede atrofiimarcate).Altd cauzdce std
la baza aparitieiboltilorplate este repre-
zentatdde afectareaparodonliului margi-
nal,maialesla pacienlii cdrorali s-aufdcut
extractiica urmarea parodontitei marginale
croniceprofunde.Boltaplatdcontribuiela
menlinereaprotezeitotale,pe cAmpulpro-
tetic,prinfenomenul de adeziune.
D.LJohnson. 9i colab.(38)au efectu-
at mdsurdtori ale bolfiipalatinein sensan-
tero-posterior, gi vertical,gi au
transversal
indicatuneledetermindri ale inclina{iei
ver-
santuluioral al cresteirezidualefrontale.
Parametriiutilizatide autoriTn mdsurdtori
(fig.8.10)au fost:
- linia medio-sagitald LMS (evaluatd
intre papila incisivd Pl gi linia
interhamulard - LlH, pentrulungimea
palatului);
- adAncimea antero-posterioard
- AAP;
- unghiulantero-posterior -UAP;
luiJohnson:a - fn plan sagital;b - in plan frontal.(38)
Fig.8.10.Diagramamdsurdtorilor
Rezultatelepotfi sintetizateastfel:
- lungimea mediea bolfiipalatine este
de 4,8 cm (de la papilaincisivdla linia
interhamulard);
- adAncimeamedie a palatuluieste
de 1,2cm ;
- unghiul de inclinatie antero-
posterioard a versantuluioral al cresteire-
zidualecu palatuldurestede 20,5o;
- ldtimeapalatuluidur,?ntreimeamij-
locie(delimitatdde crestelereziduale), se
cifreazdla o valoaremediede 4,1 cm, iar
ldlimeala nivelintertuberozitarestede cir-
ca 4,5cm.
Crestelezigomato-alveolare; nu inter-
tereazdcu structurilecdmpuluiproteticde-
cAt in unele faze de evolutiea acestuia
(atrofiimarcate).in anumitesitualiiclinice
lilimeain zonamediea palatului -LZMP);
l5limeain zonaposterioard a palatului
-
LZPP
adAncimea dinzonamediea boltiipala-
tine,pe secliunefrontali- AZMP;
adAncimea din zonaposterioard a boltii
palatine,pe sectiunefrontald- AZPP;
unghiuldintreliniamediandgi creasta
reziduald Tnzonamediand - UMCM;
unghiuldintreliniamediandgi creasta
rezidualS in zonaposterioare - UMCP.
LZMP LJPP
de atrofieacceleratia crestelorreziduale,
crestele zigomato-alveolarese situeazd
aproapede muchia cresteloredentategi
impiedicdo bundprotezare. Mucoasaora-
ld, Tnaceastdzond,nu este cdptugitdde
tesut submucosbine reprezentat,astfel
TncAtse recomandd, o mareatenfiela in-
chidereamarginaldin aceastdzondl
SUBSTRATUL MUCOS
Mucoasabucali tapeteazdo multitu-
dine de lesuturigi formaliunianatomice
duregi/saumoi (fig.8.11).Ea estede cu-
loare roz (diferitenuanle),fiind alcdtuitd
dintr-unepiteliupavimentos pluristratificat,
cdptugitde un [esutconjunctiv (laminapro-
pria 9i corion),cu multe variabile:lax,
grdsos,glandular,bogat vascularizat gi
inervat.Stratulsubmucosesterdspunzdlor
de vascularizafiagi inervaliamucoasei,
stabilindgi legdturaacesteiacu periostul.
Epiteliulpavimentosstratificatprezintd:
- strat bazal (germinativ), cu celule
turtitegi nucleimari;
- corpulmucosal lui Malpighi, alcdtuit
din straturimultiplede celulepoliedrice;
- un stratsuperficial,cu celuleaplati-
zale.
Corionulprezintd:
cu prelungiri
- stratreticulo-papilar, Tn
Papila incisiva
Rugilepalatine --
rorusulparatin i/
Creastd alveolar6 --------
Nervuloalatinmare -------
Foveele Dalatine-----
Mugchiulconstrictorsuperior
al faringelui
Lueta ----------- -----
Frenullingual-------
Gauramsntoniert - ---\
Fig.8.11.Structurileduregi moi cantonatein cavitateabucaldgi istmulbuco-faringian,
mucoasdbucaldla edentatultotal.
CAmpului proteticmaxilari se disting
maimultecategorii
de mucoasdbucald:
a. fibromucoasi aderentd,cu un grad
de rezilientdredus (bolta palatind,
cresteedentate,tuberozitdfi).Ea sta-
bilegteun contactdirectcu baza vii- c.
toareiproteze;
b. mucoasaneutri, pasivmobild,cu o
epiteliu;
- un stratconjunctiv, careaderdla periost
sau este separatde acestaprin lesut
submucos laxin celelalte
zone.
Mucoasaoraldfixd (careacoperdzo-
na de sprijin)esterezilientd.Rezilientaes-
te proprietatea de a cedala presiuniexerci-
tate asupracdmpuluiprotetic,in sensver-
se poateaprecia
tical.in clinicd,rezilienla
cu un fuloar,ea variindTnfuncfiede grosi-
mea 9i consistenlafesutului conjunctiv
submucos.
Frenul buzei suoerioare
I
Mugchiulbuccinator
Glande salivare
accesorii oalatinale
-------- Spina nazala posterioara
w--------- Spaliulparatuberozitar
procesului
CArligul pterigoidian
Rafeulpterigomandibular
MuEchiulconstrictorsuperioral faringelui
.'-- Amigdala palatina
."' Mugchiulmaseter
--- - Spaliul retnomilohioidian
------ Mutchiul buccinator
Zona de presiune maxime
Spaliulparalingual
-l+--*ffi---------
--- 4----Y------------ Ductulsalivar
- Spatiulsublingual
:--------------------' Frenulbucal
acoperitede
consistentdmai laxd,situatdla trece-
rea dintremucoasafixd gi mobild;ea
vinein contactcu marginileprotezeigi
inchi-
detineun rol majorin realizarea
deriimarginale;
mucoasa mobili de la periferia
imediati a cAmpului protetic, care
acoperdfrenurilegi bridele.Este o
388
 mucoasA activ-mobild;
d. mucoasa bucali propriu-zisi, care
tapeteazdperetiicavitdtiibucalegi ca-
re vine in raportcu suprafataexterna
a protezeitotale.
Fibromucoasa caretapeteazdcreste-
le reziduale,boltapalatindgi tuberozitdlile
este Tn mod normalputernicaderentdde
periost9i este lipsitdde inse(iimusculare
subiacente. Aspectulei, la nivelulcrestelor
reziduale, se modificdin funcliede timpul
derulatde la ultimeleextracfii,adicd de
vindecarea gingivo-osoas5. Pe
fibromucoasa crestelorrezidualegi cea a
bolfiipalatine,la edentaliitotalneprotezali,
cAt gi la protezaliimai vechi procesulde
cheratinizare este evident.Fenomenul se
datoreazd impactuluialimentar (la cei
neprotezati) 9i presiunilor,
concomitente cu
procesulde frecaredintreprotezdgi cAm-
pul protetic(lacei protezali).
Rezilienla mucoasei este diferitd.
Osborn(69) denumegtesimbolicaceastd
rezilienli,drumulde rezervd"al bazeiprote-
zei inserate pe cAmp.Rezilienta estedepen-
dentdde grosimea gi digitatiile con-
fesutului
junctivsubmucos cAtgi de grosimea epiteliu-
lui.
La un edentatmai vechi, fibromu-
coasa normal5este netedd,aderentd,cu
rezilienldredusd,de culoareroz gi cu tex-
turd normald.Rezilienla medienormalda
fibromucoasei cresteloralveolareeste de
aproximativ 0,2 mm. Desigurcd, pe lAngd
aspectul normal,pot apare gi variante,
normale sau patologice.Mucoasa prea
sublirepoatefi ugorlezald,dispundndde o
rezilienfdscdzutdgi necesitAnd tehnicide
amprentare speciale.
Dupdun numdrde ani, la uniipurte-
tori de protezemobile,fibromucoasa care
acoperdcrestelerezidualese subfiazdgi
se mobilizeazd,sau dimpotrivd devine
hiperplazic5,pierzAndu-giaderenla la
componentaosteo-periostald. Prin aparitia
hiperplaziilor9i hipertrofiilor
mucoase, zona
de sprijindevinedeficitard,iar protezain-
stabild.Aspectul estecunoscut sub numele
de ,,creastdbalantS"(fig. 8.12) gi apare,
maifrecvent,in zonafrontald.
Crestelebalanteapar, de reguld,la
cei care au purtattimp indelungatproteze
instabilegi se pot evidenfiafald de crestele
reziduale (fig.8.13),de carerdmAnlegate
printr-unpediculsau ,,talpd".La nivelul
acestorformafiuni, pot aparefrecventreac-
tii inflamatorii.Constant, apar resorbfii
osoasereprezentative in zoneledin dreptul
crestelorbalante,frecventalor fiind mai
mare la femei iar de multeori evoludnd
asimptomatic.
Fig.8.12.Secliunefrontaldprin cavitateabucalda
edentatuluitotal,in carese obserudraporturile
anatomiceale acesteia.

389
 zafiede tensiune,arsurd,sau chiarpareste-
zie. Rafeul palatin este o bandd de
fibromucoasdcare acoperesutura medio-
sagitald.De obicei,fibromucoasa careaco-
peretorusurile palatineestemaisubfire, fiind
indicatdo foliereselectivdla acestnivel.Tot
median, darspredistal,la limitadintrepalatul
dur 9i moale,se afleceledoudfoveepalati-
Fig.8.13.Creastdbalantd(schemd):a - creastd
ne,carese prezintd ca douemicidepresiuni,
balantdin regiuneafrontald;b - instrumentce per- nesemnificative pentruincepdtori.Ele du,
mite evidenliereaei. insd, un rol foarte importantin delimitarea
dintrepalatuldurgi celmoale.
La nivelulfibromucoasei care acopere Paramedian, in treimeaanterioarda
bolta palatini, se distingcatevaformaliuni palatului dur,se afldrugile(plicile)palatine,
importante Tnprotezarea totald (fig.8.14). foarteevidentela nou ndscut.Acestefor-
matiuniau un rol majorin fonatie.Uneori,
se impunetranspunerea 9i redarealor pe
fala lustruitda bazei protezelortotale,cu
precdderela anumiteprofesii.Existdfolii
de ceardcu rugi standardimpregnate, din
care se macheteazdbaza protzelorla
maxilar.Rezultatele nu suntceleagteptate,
deoareceexistdparticularitdli morfologice
individuale,limba neadaptdndu-se intot-
deaunala rugilestandardizate. AtuncicAnd
rugiletrebuietranspusepe fata externda
bazelorprotezelor,ele vor fi inregistrate
Fig.8.14. Elementeanatomiceevidenliabile pe prinamprentare, caracterul de individualita-
substratulmucosal cAmpuluiproteticedentattotal, te fiindrespectat.
la maxilarulsuperior:a - frenulbuzeisuperioare;b-
papilaincisivd;c- rugilepalatine;d - bridele;e-
Rugilepalatineau un rol important $i
tuberozitateamaxilard; f - gantuI pterigomaxilar, in montareadinfilorartificiali.Zona rugilor
plicapterigomandibulard; g - foveelepalatine prezintdo rezilienfd redusd,de aproximativ
0,1 - 0,2 mm. La purtdtorii vechide prote-
Pe liniamediandse situeazipapilain- ze, aceastdzondestefoartemultsolicitatd,
cisivd,care protejeazegauraincisivd,gi for- in sensulcd receplioneazd presiunimari.
matiunilecare o pdrdsesc.Adeseori,zona De aceea,cAndunuiastfelde pacienttre-
papileiincisivetrebuiefoliatdpe model,de- buie sd i se confeclioneze o protezdtotald
oarecepresiunile pe careo protezele exerci- nou5,inaintede amprentarea finali, este
td, timpindelungat, potprovocadurere,sen- recomandabil ca protezelevechisd nu fie

390
purtatecAtevazile (eventualsd fie folosite
doarin timpulmeselor) sau sd se utilizeze
materialede condilionaretisulard.
Zona de sprijina cAmpuluiprotetic
maxilareste acoperitdde o fibromucoasd
cu rezilientediferite (fig. 8.15). Astfel,
fibromucoasa crestelorreziduale(muchia
cresteiedentategi versantelevestibulare)
este de cele mai multeori, groasd,bine
aderentdla periost.Existd9i
vascularizatd,
excepfiicare aparcu precdderedupd pur-
tareaindelungatda unor protezecu baze
necorespunzdtoare gi pe versantelepa-
latinale.in treimeaanterioarda bolfiipala-
tine, mucoasaaderd bine la periost,dar
fesutul submucoseste slab reprezentat,
avAndo grosimerelativuniformd, fiindbo-
gat in celuleadipoase,motivpentrucare
zonaestecunoscutd gi sub numelede ,,zo-
na grdsoasd".

Fig.8.15.A., B. Zonade sprijintapetatdde o mucoasdbucaldcu rezilienlddiferitd:a. Fibromucoasacreste-

lor reziduale;b. Fibromucoasa rafeuluimedian;c. Zonarugilorpalatine;d.Zonaglanduhrt a fui Schroder;e.
Papilaincisivd;f. depresiuneagduriipalatineposterioare.C. Zona glandelorpalatinese intindede Ia palatul
moale(undeareogrosimede4-6mm),spremolarulprimpermtanent(undegrosimeaestede2-3mm),
sub formdde vArfde munte(41).

Zona fibroasdeste situatdpe rafeul ficatcirca250 de orificiide deschidere ale

mediangi pe versantul palatinal
al crestelor unorglandesalivaremici,caresecretdpre-
reziduale. Rezilienta
acesteizone este mi- ponderent mucind, fiind benefic in
nimd(0,1mm).CAndestesensibild la palpa- protezareatotald,deoarecemucinafavori-
re,foliereamodeluluiesteobligatorie. in tre- zeazdadeziunea protezei la cAmp.
imeadistalda palatului,la nivelulzonelorlui Reddm mai jos catevaschemeale
Schroder,rezilienlaeste crescutddatoritd unor secliunihistologice (fig. 8.16,8.17,
stratuluisubmucos binereprezentat. in gro- 8.18,8.19)din diferitezonetopografice ale
simeamucoasei existdo mullimede glande bolfiipalatinegi de la nivelulcrestelorrezi-
salivare.
Zimmerman si Oesterlund au identi- dualemaxilare (12).

391
 Os
Os oompact
Periost

Submucoasi

Tesut adipos

Submuioasa

Mucoasd
Mucoasa

Fig.8.16.Structurahistologicda mucoaseidepe Fig.8. 17. Structura histologicda mucoasei

muchiacresteirezidualemaxilare(12) bucale din zona rugilor palatine (12)

Oscompact
0s compact

Nervul
givasele
Submucoasd nazo-palatine

Submucoasi

Fig.8.18.Aspecthistological mucoaseiceacoperd Fig.8.19.Structurahistologicda zoneidin vecindta-

suturamedianda palatului(12) teapapilei incisive(12)

B. ZONA DE INCHIDEREMARGI. versat) este legatdde zona de mucoasd

NALA
Pentruca o restaurare proteticetotald
sd fie reugite,nu estesuficientdoarun pa-
ralelismrigurosTntrebazaprotezeigi zona
de sprijin.La menlinereagi stabilitatea
pro-
tezei participddirect o serie de structuri
anatomice, de la periferiacAmpului prote-
tic.
Succiunea.protezei(termencontro-
. Succiune,s.f./succion de la sugere= a sugel- 1.
flat.suctus,
ContactulstrAns9i rezistentla separareintre doud corpuri,
obtinutprincreareaunuispatiuvid sau carecontineaer rarefiat
intre corpurilerespective.Ex.: s. pentruoblinereastabilitetii
pasiv-mobild, situatdla limitadintremu-
coasafixd gi cea mobild.Mucoasapasiv-
mobile,la maxilar,se situeazdpe tot re-
bordulvestibularal cresteireziduale, mai
aproapede fundulde sac vestibular, avand
o l5limede 1 - 3 mm gi o aderen!5slabdla
periost,putandfi mobilizatdde catremedic
sau pacient,atuncicAndexecutdmigcdri
funcfionale.ExistdsitualiicAnd bandade
mucoasepasiv-mobild poatefi evidentiatd
protezelordentaremobile.2. Actiunea
de a aspiraun lichidaflat
in gurainchisi.(dinValeriuRusu- Diclionar
Medical,Ed.Medi-
cal 5.2001).

392
prindiferenta de culoare(mucoasamobild
fiindmai binevascularizatd). Mucoasamo-
bildestecoloratdintens,cea fixdfiindmai
palidd.intre ea gi periostexistdun lesut
conjunctivlax, care-ipermiteo mobilizare
fa[dde planulosos.
Mucoasa pasiv-mobild realizeazd
succiunea internd,iar cea activ-mobild (ca-
re tapeteazdparledin fundulde sac vesti-
Fig.8.21.Delimitareamucoaseipasiv-mobilela
bular gi mucoasa obrazului)realizeazd
maxilar.
succiunea externd(fig.8.20).Printr-oam-
prentarecorespunzdtoare, miodinamicd, se in cadrulzoneide inchideremargina-
poate obline o inchidere de ventil ld,trebuieamintitgi rolulpe care-ljoacd,in
(succiune) eficientd,Kantorowicz fiindunul cadrulefectului de succiune, mucoasamo-
din autoriicare au descrisacestfenomen bild, care tapeteazdbuzelegi obrajii.Ea
(43). este mobilizatd in toatesensurilede cdtre
Apreciereadimensionaldcorectd a formatiunile musculo-tendinoase subiacen-
zonei neutreeste de importantdcapital5 te. De aceea,marginile protezelortotalenu
pentruoblinereauneidiferentede presiune se vor extindeniciodatdTnzonelede mu-
la interfatadintre marginileprotezelorgi coasdmobild(dinfundulganturilor vestibu-
cAmpulprotetic(fig. 8.21).inchidereade lare) ci vor ocoli constantinserfiiteliga-
ventilinterna protezeloreste posibild,de- mentare9i musculare. CAndse procedea-
oarece banda de mucoasdpasiv-mobild zd astfel,rolulmucoaseimobilein asigura-
are o mobilitateproprieredusd (datoritd reasucciunii externeesteasigurat.
tesutuluilax care o cdptugegte), ea nefiind Dacdinregistrarea corectda zoneide
supusdtractiunii musculaturii periprotetice, sprijin,de celemai multeori,nu ridicddifi-
in cursuldesfdgurdrii functii.
diferitelor cultdli, in schimb inregistrareaperiferiei
cAmpului protetic,
in speciala zonelorfunc-
fionale,este o problemdTncare anatomia
indridere clinicdse imbindcu tehnicile de amprenta-
deventilextern re gi cu tehnologia protezelortotale.Vom
descrie zoneletopografice de la periferia
cAmpului proteticmaxilar,in careeste im-
plicatsubstratul mucos(fig.8.22).

Fig. 8.20. inchidereade ventil (interndgi externd),

descrisdde Kantorowitz.(43)
 o partegi de alta a sa, o bund inchidere
marginald.
Nu trebuieomisfaptulcd buzasuper-
ioardse sprijindpe fa[a externdvestibulard
a protezei9i pe dintii frontali.Grosimea
vestibulard,a prolezeitrebuiesd fie in con-
cordanldcu tonusulorbicularului buzelor.
Zona vestibulard laterald incepe Tn
dreptul tuberozitdfilor(gantul pterigo-
d

Fig. 8.22. Zonelefunclionaleale cAmpuluiprotetic maxilar)gi se termindla nivelulfrenurilor

maxilar:a gi b - punga lui Eisenringgi spatiul vesti- bucale(fig.8. 22 a,b).Pereteleinterneste
bularlateral;c - zona vestibulartcentrald;d - zona delimitatde versantulexternal cresteirezi-
distald duale (mucoasdfixd gi pasiv-mobild), iar
cel externde mucoasajugald,careacope-
ZONA VESTIBULARACENTRALA, rd mugchiulbuccinator. La nivelulcrestei
LATERALASI PUNGALUI zigomato-alveolare, mucoasaeste foarte
EISENRING subfire,inchiderea marginald fiindgreude
Zona vestibularA centrald este am- realizat.Margineaprotezeiva ocoli frenul
plasatdde o partegi de alta a frenuluibu- bucal lateral,care
trebuieinregistratde
zei superioare, intre cele doudfrenuribu- amprenta finalS.
cale.Spafiulse poateevidenliaprin tracti- Grosimeaversantuluivestibularal
uneamoderatdabuzeisuperioare. inregis- protezei,la acestnivel,este influentatd de
trareaacesteizoneprinamprentare trebuie resorbfiacresteireziduale,contractiabuc-
sd lind contde catevaobiective:marginea cinatorului gi maseterului, pozitiamandibu-
vestibularia amprentei preliminare trebuie lei gi amplitudinea migcdrilor procesului co-
sd reproducdfundulde sac, iar proteza sd ronoidian.
inlocuiascddefectulde os resorbit,refd- Punga lui Eisenring (spatiul retro-
cAndconturulrelaxatal buzeisuperioare, zigomatic) reprezintdspaliuldintre apofi-
tdrd a modificafunctionalitatea acesteia za zigomato-alveolard gi ganful pterigo-
(fig.8.22c). maxilar.in acestloc,de obicei,fundulgan-
De obicei,frenulbuzeisuperioare nu
tuluivestibularestemai largdecAtin spali-
conlinefibremusculare, neavAnd o acliune ul vestibularlateral.Aceastdzond ampu-
proprie.Frenulcoboardgi se inserdpe lardse nagte,pe de-oparte,datoritdincru-
versantulvestibularal crestei.Uneorieste cigdriifibrelormusculare ale maseterului cu
hipertroficAi se inserdaproapede papila celeale buccinatorului gi, pe de altdparte,
incisivd,cazin careestenecesarecorectia datoritdinclindriicresteialveolarerezidua-
sa chirurgicald. Protezatrebuiesd aibdin le. Ld[imeaacestuispaliucregtepe mdsu-
aceastdzond o incizurdcorespunzdtoare ri ce creastareziduald se resoarbe.Punga
frenului,dar,concomitent, sd realizeze, de lui Eisenringesteo zondstaticiin aparen-

394
te. in realitate,este intr-o permanentedi- realizeazd inchidereamarginaldposterioa-
namicd, datoritd contractiilorcelor doi rd a pieseiproteticemaxilaresau indigui-
mugchi(masetergi buccinator), precumgi rea posterioard, cunoscutdde clasicisub
a excursiilor procesului coronoid. numelede ,,postdam". Greenea fost primul
Pungalui Eisenringse examineazd autor care a introdus termenul de
relativgreu, datoritdsitudriisale distale. ,,posteriordammingf'.Zona situatd la gra-
inSllimeasa reald se poate evidenfiacu nitadintrepalatuldur gi cel moale,nu este
guradeschisd 9i mandibula deplasatd spre de obiceio linie,ci o band5,care incepe
partea examinatd,iar l5limeasa, tot cu intr-unuldintre ganlurilepterigomaxilare,
guradeschisd, dar cu mandibula deplasatd treceprinfoveelepalatinegi ajungein ce-
de parteaopusdexamindrii. ldlaltgan!pterigomaxilar. Anglosaxoniifo-
Spatiulretrozigomatic poatefi repro- losesc termeniide ,,inchidere palatinald
dus destulde greuprinamprentare. Cheia posterioarS", ,,inchidereamarginiiposte-
succesuluireproducerii acesteizone este rioare a protezei", ,,inchidere
amprentareapreliminard,cAnd Tn alara postpalatinald" sau chiar ,,inchidere
materialului de amprentd din portamprentd, palatinald".in literaturafrancezdam gdsit
se depuneseparat,cu ardtdtorul,cAte o gi termenul de ,,inchiderevelo-palatinald".
cantitatede alginatin ampuld,dupd care Spredeosebire de celelaltezonede
se aplicd portamprentacu materialpe inchideremarginald, la care etangeizarea
cAmp.Pe perioadacAt materialul de am- protezeise faceatAtintern,cAtgi extern,in
prentdeste ?n stare plasticS,pacientulva cazulde fa!d,se realizeazd, doaro inchide-
deschidegi inchidegura de cAtevaori, re marginaldinterne(43). Ca punctede
pentruca procesulcoronoidsd modeleze reper,atAtclinic,cAt gi pe model,se pot
recesulpe parteaexternd.Astfel,tehnicia- evidentia ganlurile pterigo-maxilare gi
nul va aveao orientareclardasupragrosi- foveelepalatine.
miiampulei, 9i va puteada o grosimereald Foveele palatine, repere
linguriiindividuale (caremai poatefi adap- paramediane, sunt doud depresiunidin
tatd ulterior).Esteo gregealdsd confectio- zonapalatuluimoale,situatede o partegi
ndm protezetotale ale cdror marginisd altaa rafeului median, carerezultddin coa-
aibd grosimiegale pe toate zonele.De lescenlaunorducteglandulare din mucoa-
asemenea, este inadmisibil ca mediculsd se (88).Acesteatrebuieinclusesub baza
inregistreze diferentiatgrosimeazonelorin protezei.in 75% din cazuri,sunt plasate
disculie,iar tehnicianulin cursul prelu- anteriorde liniade vibrafiegi doarin 25o/"
crdririifinalesd le uniformizeze. chiarla nivelulei (16).Hickeygi Zarb(citali
zoNA DrsrALA(zoNAAH) de 73) considerdcd cele doud fovee pot
Zonafuncfionald distaldreprezintdli- folosi doar ca orientaregeneraldpentru
mita posterioard a cAmpuluiproteticmaxi- localizarea marginiiposterioare a protezei.
lar 9i are o importanfd covArgitoarein res- Boucher(11) sustinecd liniade vibratiese
taurareaedentatiei totale,deoareceaici se situeazd pe liniafoveelor, inainteasauina-
poia lor. Winlandgi Youngafirmdcd, in de fovee;se pot stabilicorelatiiintrepozilia
majoritatea facult5liloramericane,,,posteri-foveelor9i diferitetipuride contururiale
or damming"-ulse traseazd inapoia palatului moale.
foveelorpalatine. M. Chen(16)a fost unul $anturilepterigomaxilare suntrepe-
dintrecei care au oferitdate statisticemai re lateralelimitdale inchideriimarginale
aproapiatede realitate. Din 104 pacienti, posterioare. Neillaratdcd rezilientaacesto-
la 75o/",liniade vibratiese situeazdposte- ra estevariabildpentrufiecareganfin par-
riorde celedoudfovee,la 18 pacienlilinia te, putdndatinge3 mm intr-unul, gi 4 - 5
treceaprin fovee,la8 dintreei foveelenu mm in celdlalt.Se localizeazd prinpalpare
erau decelabile, iar restulpacienlilor pre- cu un instrument in ,,T",dupdSwenson9i
zentauanomaliide pozitiegi de numdra Bouchersau cu un damograph(oglindd
foveelor.PentruChen, doar la 25/" din special5)dupd Neill.Prezentain aceastd
cazuri,foveelecoincidcu liniade vibrafie, zond a ligamentuluipterigomaxilar poate
ceeace inseamndcd ele au doaro valoare dislocaprotezasuperioard, datoritdmobili-
orientativd. Problema a fost ulteriorreluatd tdtii sale la deschiderea gurii.Ligamentul
gi de alli autori:Davis(19),Keng(a5)9i la trebuieocolitde marginea protezeitotale.
noi in lard MihaelaPduna(73),care fac inchidereapalatinaldposterioard tre-
diverseafirmafiipe baza cercetdrilsrlor: buie sd treacdprin centrulgantului, deoa-
distanladintrefoveegi zona de inchidere rece,la acestnivel,nu existdmugchisau
variazdde la cAlivamm la 1 cm; linia de formatiuniligamentare care ar puteadislo-
vibraliese situeazdcu cAlivamm anterior ca piesaproteticd(fig.8.23)

f- 0S MAXILAR-'I
creastarbzidualaalveolard procespalatin

Zonarugilorpalatine
(grasoasa)
zonaglandulari
Schrdder

Fig.8.23.Secliunesagitaldprin peretelesuperioral cavitd[iibucale,la un edentattotal(dupd61)

Rezilientafibromucoasei bol[iipalati- echilibrua vdluluieste menlinutdde un

ne in zonamarginalddistalaestecifratdla grup muscular, cu inserlie craniald
doar0,2- 0,3mm. internigi externi),care sus-
(peristafilinii
Palatulmoalesau vSlulpalatin,for- penddvdlul gi de doi mugchicu inse(ie
mat din mugchiipalato{aringian 9i palato- gi gloso-stafilini),
caudald(faringo-stafilini
palatuluimoale
glos,tensorulgi ridicdtorul care coboard vdlul. Deoarece acegti
gi, pa(ial de mugchiuluvulei,se inseri pe mugchiau o direcfieperpendiculard pe
lameleorizontale ale oaselorpalatine, sub marginea protezei, lor trebuieevi-
inserliile
formaunor fibre aponevrotice. Poziliade tate, Vdlulpalatincoboardin migcareade
flectarea capului.El are o mobilitate deo-
sebitS,participAndla deglutilie,fonafie,
respiralie, cdscat9i vomd.De aceea,vdlul
este o formaliuneanatomicdimportantd in
restaurareaproteticda edentatuluitotal
maxilar,caretrebuieatentcuantificatd.
Am amintitanterior,de mai multeori,
despreliniade vibratie(,,thevibratingline").
Ce esteaceastdlinie?Esteo linieimagina-
r5,caredelimiteazd palatuldurde cel moa-
cAndvdlulse migcd"(71).
le, ,,identificabild
Liniade vibratiese localizeazd pe palatul
moale,caremarcheazd dar nu
delimitarea,
jonctiunea cu celdur.
Liniaeste o noliuneprea exactd,de
aceeaSwenson(88) propunetermenulde
arie de vibratie(83).Directiaarieide vibra-
tie variazdin funcliede formapalatului.
in literaturade specialitate,se vor-
begtechiarde doudliniide vibralie(ante-
rioardgi posterioard), intre care existdo
suprafatdcare ,,vibreazd pe loc",variabild
ca formd gi intindere,unde Silvermann
executdinchiderea (86).
velo-palatine
Fig. 8.24. Diferitedesign-uride inchideremarginalddistald:a - dreaptd;b - arc convexanterior;
c - dubluarc cu convexitd[ianterioare.(33)
?07
Dacdliniade vibraliemarcheazd limi-
ta cea mai posterioarda protezei,o altd
linie,cea de expiratie,situatdmai anterior,
marcheazd joncfiunea dintrepalatuldur gi
moale.Ea poatefi evidenliatdpunAndpa-
cientulsd executemanevraValsalva.
LdsAndla o parteaspecteleteoretice
gi intorcAndu-ne in clinicd,o protezdtotalS
maxilard se va terminadistalde loculunde
se sfArgegte palatuldur,fdrd sd lezezepa-
latul moalesauprotezamaxilardse va ex-
tinde distal,cel pufinTn zona de vibralie,
frecventputAndu-odepdgipe o distanld
variabild.
Totugi,pentrua putea individualiza
aceastdzondstrategicd de inchideremar-
ginald,trebuiesd acceptdmexistenlamai
multor forme anatomicede inchidere
palatinald posterioard. DupdJude (a1) 9i
Hupfauf(33),se pot distingetrei variante:
prima- subformdde liniedreaptd;adoua
- cu concavitatea distald;a treia- o vari-
antd de dublu arc, cu concavitdlidistale
(tis.8.24).
3-5mm
I
I
5-12rnm
I
{ *
 Fig.8.25.Posibilitdlidejonctiuneintrepalatuldur gi moale.Sectiunemedio-sagitald (schemd):
A. Prezentarea joncliuniiin senssagitalgiadAncimearetentiei:a - limitade trecerede la palatuldur la cel
moale,in senssagital;b - adAncimearetenlieiprodusein zonaAh. B. Delimitareaschematicda palatuluidur
de vdlulpalatingi tendintelede extindereale protezeitotalepe aceas6 zond: a - palat plat, cu vdlul orizon-
tal,carepermiteprelungireaprotezeicu5 - 12mm;b - zonade trecereintermediartpermiteprelungirea
distaldaprotezeitotalecu3-5mm;c-zonadetrecereabruptd(caocortind),netd,permiteprelungirea
distaldcu maximum3 mm.

Secretul(codul)oblineriiunei bune 60, 61, 93, 97, 88, 91 etc). Clasificdrile

inchideripalatinaleposterioarenu poatefi seamanemult Tntreele, prezentAnd doar
descifratfdrdcunoagterea in detaliua vari- uneledeosebiri nesemnificative.Unadintre
antelormorfologice de joncliuneintrepala- cele mai vechi clasificdri,conceputeprin
tuldurgi moale(fi1.8.24,8.25). 1920gi publicatd cu 38 de ani mai tArziu,
apartinelui Housecitat de (73). Ea a re-
t,
ti
masde referinld(ti1.8.27).
ClasaI House- esteconsiderate ca
{l
-:'rr
i) n'ot

ill fiindcea mai favorabildsitualie.Curbapa-

i talime
t _ _ i _ _ "t - I
-:i : -
latului moale,in pozilie de repauseste
-\.- i *_---{ I . )nnl
| ? o. sno, destulde lind.Jesuturilefixeau o intindere
1.0nur l.5-r adAncime
relativmare.Se identificd ugor;palatuldur
Fig.8.26.Zonade inchiderepalatinaldposterioard
parea se continua cu cel moale.lesuturile
(postdam)in secliunefrontald:grosimeamaximdse
afldla o treimede limitaei posterioardgi la iumdta- mobile,la nivelulcerorase poate realiza
tea distanteidintreliniamedio-sagitald gi ganlurile inchidereamarginalddistale,reprezinte o
pterigo-maxilare, avAndvaloareade aproximativ1,5 banddmai latdde 5 mm. Marginile poste-
mm.Aceastdgrosimese micAoreazd gradatspre vor fi de 1-2 mm gro-
rioareale protezelor
anterior,posteriorgi lateral,ajungAndIa 1 mmpe
sime, ceea ce poate oferi pacientilorun
liniamedio-sagitald gi la 0,5 mm in ganlurilepterigo-
maxilare(31). oarecareconfort.
Clasaa ll-a House- curbapalatului
Jqnctiunea dintrepalatuldur gi moale moaleestemai maredecAtla clasal, bol-
descrie o curbe: forma istm-uluibuco- ta palatind,,pare"mai adAncd.lesuturile
farinian, sistematizatd de divergiautori(11, disponibile, Tnvederea realizdriiinchiderii

398
marginale,sunt mai slab reprezenta- asigurdo retenliebund protezei.Margi-
te,fiindreprezentate
de o banddcu ldtime nea distalSa protezeitotalepoatefi mai
de 3 - 5 mm. Degimai pulinfavorabild groasddecAtla clasa l, dar mai sublire
estenormalSgi
decAtclasal, configuratia decAtla clasaa lll-a.

\\
)'
il
il

tl
tl
fl

Fig.8.27.llustrareaschematicda celortrei modalitdlidejoncliunedintrepalatuldur gi moale,care influen[eazd

decisivinchidereapalatinaldposteri-oard:a - schemddupdNaglegi Sears; b - claseleHouse(dupd71).

Glasaa lll-a House- palatulmoale indincerte;

cade aproapeca o cortind,lSsAndo zond
redusd(aproximativ 1 mm) pentruinchide-
readistalS. in general,boltaesteadAncdgi
tuberozitifilesunt reduse.Este clasacea
mai nefavorabild protezdrii,
iar retenfiapro-
tezeieste cea mai slabd,margineaprote-
zei putAndu-se facemaigroase(3-5 mm).
Landa(49)a descristrei varianteale
vdluluipalatin,inpozitiede repaus:
a) orizontali,Tnprelungirea palatului dur;
in aceastdsitualie,zonaAh are o ld[i-
me de 2 - 5 mm 9i o rezilientibund
pentruo inchideremarginaldoptim5,
foveelepalatinesuntcuprinsein aceas-
td zond;
b) inclinati abrupt, cdnd palatulmoale
cade ca o perdea;in aceastdsituafie,
limitaposterioard a cAmpului se reduce
la o liniesimpld,foveelepalatinerdmA-
nAndposterior de ea;inchiderea margi-
naldse delimiteazd greu,rezultatele fi-
c) inclinati mediu, situalieintermediard
intreprimeledoud.
Nu putem incheiadescriereazonei
distalede inchideremarginald,fdrd si
amintimde rolulnefastpe care-lpoatejuca
ligamentul pterigo-mandibular. AtuncicAnd
intrd in tensiune(la deschidereagurii),
poatedislocaproteza,dacdaceastadepd-
gegtecentrulganlului pterigo-maxilar.
Pentruelucidarea tuturornecunoscu-
telordin cursulrealizdrii inchideriimargina-
le distale,a cursmultdcerneald. Un profe-
sionistcu experienfdpoate intelegeugor
acestlucru,rememorAnd uneleegecuridin
practicasa.
Un proteticiantAndrtrebuiesd gtiecd
in aceastdzond se hotdrdgtestabilitatea,
menfinerea gi sprijinulunei protezetotale
maxilare.Mentinerea se obfine prin
succiune,atAtin staticd,cAtgi in dinamicd,
stabilitateapalatinaldposterioard se opune

399
forlelorde basculare, iar sprijinulse obline
printr-oextinderemaximdadecvatd.
Pe lAngdobiectivele enunfate,pentru
pacient,o inchideredistaldbund opregte
infiltrareaaeruluigi alimentelor sub prote-
zd, diminudreflexulde vomd,gi face ca
Iranziliadintreprotezd9i palatulmoalesd
fie cAtmaipulinsesizatd de limbi.
in practicd,la maxilar,existdo multi-
tudinede metodeeficientepentrurealiza-
rea inchideriimarginaledistale.in atara
metodeiclasice,existd unele tehnicide
autor: Saizar,Schreinemakers, Lejoyeux,
Silvermann etc.
C. MUCOASAMOBILA DE LA PE.
RIFERIACAMPULUIPROTETIC
Mucoasa bucali mobili (labialdgi
jugald),careciptugegtefundulde sac ves-
tibularsuperiorgi coboardpAndla rogul
buzelor, prezintd un epiteliusublirenekera-
tinizat. Corionuleste reprezentativ, fiind
alcdtuitdin lesut conjunctivlax gi multe
fibreelastice,fiindbinevascularizat gi iner-
vat. Mobilitatea ei marefaceca materialele
de amprentd,in suporturirigidesupradi-
mensionate, sd se extinddmult, putAnd
depdgilimiteleadecvateale fundurilorde
sacvestibulare.
Modelareamarginiloramprenteiprin
migcdriale mucoaseimobile,caresd urme-
ze activitateamusculard naturald,contribuie
la armonizarea viitoarelorversanteexterne
ale protezeicu ld[imeaganluluivestibular.
Mucoasamobil5este,intrerupt5", din loc in
loc,de bridegifrenuri, formaliunicaretrebuie
ocolite.Ele pot deveni,la un momentdat,
indicatoriai graduluide atrofiegi resorblie a
prinapropierea
cresteloralveolare reziduale,
400
inserliei lorde muchiacrestei.
Agadar,,,citirea" corectda unuicdmp
proteticmaxilar,la un edentattotal,presu-
puneevidenlierea a treizone:de extindere
a protezeitotale,de reduceregi ocolire,gi
de foliere.
a) posibilitdfilede extinderea prote-
zeitotalela maxilarsuntlegatede:
- apreciereaadAncimii corectea fun-
durilorde sac;
- utilizarea pungii (recesului) lui
Eisenring;
- cuprinderea gi circumscrierea
tuberozitdtilor maxilare;
- delimitareaexactda zoneidistalede
inchidere marginald.
b) zoneleundeeste necesardredu-
cereaprotezeitotalesunt:
- frenullabialsuperior;
- bridele;
- plicapterigo-mandibulard gi'la nive-
lul linieiAh (delimitare subformdde linie).
c) foliereasau distantareaprotezei
de cAmpapare,uneori,ca o necesitate pe:
- liniamediand a palatului;
- papilaincisivd;
- torusulpalatin.
II. CAUPUI. PROTETICMANDIBU.
LAR
Spredeosebire de cAmpulproteticma-
xilaredentattotal,cel mandibularesteredus
9i dificilde protezat.Suprafafalui este ex-
tremde scdzutd, 15cm2.
aproximativ
Ceea ce influenleazd mult prognosti-
cul protezei totalela mandibuld estelimba,
mai alesin situaliilecrestelorresorbitesau
in edentatiilevechi,cAndea se hipertrofia-
zd, etaldndu-se pAndaproapede mucoasa
jugald.
Spredeosebire de maxilar,mandibula
prezintdun suportdur multdiminuat, con-
stituitdoar din crestelealveolarereziduale
gi tuberculipiriformi.Estecunoscutfaptul
cd mandibulaedentatdse atrofiazdcentri-
fuggi mairapiddecAtmaxilarul.
Atrofia. gi resorbtia.* mai marcate Fig. 8.28. Mandibuleedentate:a - mandibuldeden-
(de aproximativ patruori mai rapideca la tatdtotal,cu fenomeneminimede resorbtiegi atro-
fie; b - mandibuldedentatdtotal,cu atrofiegi re-
maxilar) la mandibuld, suntpusepe seama
sorb{e marcatd;se observdadAncimeamaximda
pierderiimai precocea dinlilordecAt la
concavitdtiiin dreptul fosteialveolea molarului
maxilar,dar gi a uneitroficitdligi vasculari- priminferior(intocmaica gi adAncimeacurbeilui von
zalii mai reduse.La edentatultotal,vasele Spee)ftl).
parodontale, pulpare9i alveolare dispar.
Bradleysugereazdcd, o datdcu vAr- Cu toate cd suprafalade sprijin la
sta, arteraalveolardinferioardse obstru- mandibuld este mult mai redusddecAtla
eazd (blocheazd), ceea ce determindo maxilar,periferiacAmpuluiproteticeste
schimbarein circuitelepatuluivascular, mai mareca a maxilarului. De menlionat
care alimenteazdmandibulaprin ramuri cd, de-a lungulacesteiperiferii,
cu prece-
faciale,bucalegi linguale. dere lingual,existdmugchicare se inserd
Resorbfiagi atrofia mandibulardse perpendicular pe cdmp,ceea ce influen-
fac in specialpe seamaversantului intern teazdpozitiafunduluide sac Ai, Tnultimd
al crestelorreziduale,ceea ce duce la protezei.
instanld,stabilitatea
proeminarea mentonului,determindnd aga
zisa ,,progenie patognomonicd a edentatu- A. ZONA DE SPRIJIN
luitotal"(fig.8.28). Prinpierderea procesul
dintilor, alveo-
lar se transformdin creastdrezidualS.
Creasta edentatdmandibulara,sub
formd de arc, se intindede la un trigon
retromolarla altul 9i face partedin corpul
mandibulei, os impargi mobil.
Suprafalade sprijin mai redusd a
cAmpuluiedentattotal gi prezentalimbii
ridicdproblemedeosebitein stabilizarea gi
.atrofie diminuarea volumuluiunorlesuturisau organe
- mentinerea protezelor totalemandibulare.
(in cazul nostru al cresteloralveolare),drept rezultatal unei
troficegi ?ncetarea
involutii,prin modificdri unorfunctii,datoritd
varsteiinaintate saude ordinpatologic.
-.resorbtie(osoasda maxilarelor) - se manifestiprinre- SUBSTRATULOSOS
ducerealesutuluiosos,prindiminuarea (modificarea
mineralizdrii
schimburilor cationice)9i activarea Esteun feno-
osteoclastelor. Pe fata externea mandibulei,
de la
menprogresiv, caremergepAndla disparitia
ireversibil, aproape
completd a cresteialveolare reziduale,
fiinddeterminatde factori pornegte,
niveluleminenleimentoniere, de
locali9i generali.

401
o partegi de alta,cAteo creastdrotunjitd - prin indllime,ldtime,formdpe sectiunegi
liniaoblicdextern5, careajungela margini- aspectal versan[ilor.
le anterioare ale ramurilor,cu carese con- Resorbtiacresteimandibulareeden-
tinud. Deasupraliniei oblice externe,in tate este centrifugd(fig.8.31),preponde-
dreptulalveolelor celortrei molari,se inse- rentin zonafrontaldgi la mijloculceleilate-
rd mugchiul buccinator (fig.8.29).La fel cu
rale (de obicei ca urmare a extracfiilor
zonasimilardde la maxilar, inserliile
bucci-
vechineprotezate).
natoruluidetermind formareaunuifundde
Uneoricreastase resoarbecomplet,
sac, cunoscutca punga lui Fish (28).
devenind negativd,linia oblicd internd
Creastareziduald,Tn aceastdzond, este,
apropiindu-se de muchie,iar plangeulbu-
de obicei,slab reprezentatd 9i atuncise
puneproblemaextinderiiprotezeipe corti- cal herniindpesteaceasta.in acestesitua-
calavestibulard, insddoarpAndla inserliile tii, sprijinulprotezeiestepreluatde versan-
buccinatorului (26).De-alungulanilor,re- tul external crestei,undeexistdo cortical5
sorbfiacentrifugd a cresteiedentateman- acoperitdde o mucoasddestulde subtire.
dibulareprogreseazd pdnd la nivelulliniei
oblice externe,situaliein care inse(iile
mugchilor incisivinferiorgi mentonier ajung
din pozifielateraldintr-unasuperioard, ce-
ea ce ducela instabilitatea protezelor tota-
le, Tnsitualiacdnd marginile lor se extind
dincolode aceste limite.CAnd resorbfia
este accentuatd,gaura mentonierdse
apropietot mai mult de muchiacrestei,
mdnunchiul vasculo-nervosmentonier
ajungAnd uneorisd fie strivitde gauapro-
tezei.Folierea acesteizonenu rezolvdme-
reu situatia,fiinduneorinevoiede o corec-
landa
sublingualS
tie chirurgicald a poziliei orificiului Mandibula
Milohioidian
Mugchiul
mentonier.
Creastarezidualdmandibulard se in- Fig. 8.29. Secliunefrontald(parliald)prin cele doud
oase maxilare,la nivelulmolarilor;sdgeataindicd
scrie intr-o parabold,cu axa scurtd de
insertiamugchiuluibuccinatorpe versantulvestibu-
55 - 60 mm gi indllimea de 48 - 52 mm.Ea lar alcresteirezidualemandibulare gi a mugchiului
poateprezentaformediferite(fig. 8.30). milohioidianpe linia oblicdinternd.
Creasta edentatd se caraclerizeazd
 Fig.8.30.Formacresteirezidualemandibulare: a - in formdde "U";b - trapez;c - parabold;
d - in formdde ,,V";e - asimetricd

Pe fala internda mandibulei, median, ale trigonuluiretromolar.Anterior,linia

se afle patru proeminenle(cAtedoud de
fiecare parte) care poarte numele de
apofizegenii,gi formeazdimpreundspina
mentoniera $pina mentalis). De la
apofizelegenii pornegte,de o partegi de
alta,cAteo creasterelativrotunjitd- linia
milohioidiand sau oblicdinternd(fig.8.32),
cu traiect ascendent,care se termind
pierdutla nivelulultimuluimolar.Aceastd
linie formeazd impreund cu marginea
anterioarda ramuriiascendente doudlaturi
oblici interndservegtedreptinse(iepentru
mugchiulmilohioidian, iar posteriorpentru
fascicululmilohioidianal constrictorului
superior gi,pa(ial,ligamentului
al faringelui
pterigo-mandibular.Mul[i autori,sustin cd
aripilelingualeale protezelor mandibulare
pot depdgilinia milohioidiand, deoarece
fibreleacestuimugchiau, la o contraclie
maximd,o inse(ieoblicdorientatdinferior
gi nu o insertieorizontald. Noi suntemmai
circumspecfi cu privirela depdgireacrestei

403
milohioidienecu marginea linguald a e).Peceledoudapofizegeniisuperioare
se
protezei,dar ori de cAte ori se poate, inserd mugchiulgenioglos,iar pe cele
procedeultrebuieincercat.De asemenea, geniohioidianul.
inferioare Cu cAt resorbfia
trebuie tatonatd realizarea aripioarelor cresteise accentueazd,
cu atAt mai mult
sublingualein regiunea premolardin cele doud apofizegenii superioarese
spatiuldintrelimbdgi plangeu(fig. 8.33. apropiede creastd.

Fig. 8.32. Fata internda mandibuleigielementelemorfologicecare influenteazdstabilitateaunei proteze

mandibulare:a. zonaanterioartgi hterald:A. apofizelegenii;B. liniaoblicdinternd;C. glandasublinguald;D.
linia de insertiea plangeului.b.linia oblicdinterndare o multitudinede dispozilii,pe care le-a descrisHans
DieterJude: 1. cea mai frecventddispozi[ie;2. trigonulretromolar;3. aripioararetromilohioidiand(30)

Fig. 8.33. Posibilitdlilede extindereale protezeitotalemandibulare,in functiede topografiagi dispozitiaunor

elementemortobgice:a - creastarezidualdin zonafrontaldgifundulde sacpermituneoriextensii;b, e -
aripioaresublinguale;c- aripioardcorespunzdtoare foseiretromilohioidiene;
d - extindereaversantuluilin-
gualeste limitatdde inserlialimbii(30)

Mugchiigenioglogi prezintdtreipozitii minime(esteo pozitieintermediard); pozi-

de bazdin cursulexercitdriifuncfiilor(79):
pozitiaa lll-ade repaus,cAndlimbaare o
localizareposterioari,se aplicdpe plan-
geu gi pierdecontactulcu incisivii;pozifia
a ll-a de repaus,dar cu limbain contact
cu fata oralda incisivilor;
fortelecare se
concentreazd Tnmugchiigenioglogi gi ten-
doanelelor,Tnpozitiaa ll-a,suntnulesau
lia a lll-a poatefi provocatdla pronuntarea
sunetului,,ho"sau cAndfumdtoriiinhalea-
zd fumul.in fig. 8.34bse pot vedeacele
doud pozilii extremeI gi lll ale genio-
glogilor(de protractielingualS). Pozilial-
corespundecontractieimaxime a mug-
chiului,care antreneazdo concentrare
maximdde forldmusculard la nivelulapo-

404
fizelorgeniigi caredetermindmobilizarea
maximda plangeului bucal.Estelesnede
intelescd aripalingualda protezei,
in zo-
na centrald,va fi dislocatdde acegti
mugchi,dacdnu se iau mdsuride precau-
Fi9.8.34.Celedoudpozitii extremeale tendoanelormugchilorgenioglogi:a - pozilia lll de repausgi b - pozi-
[ia I de protracliea limbiicare poate ridicaprotezade pe cAmp(79)
Celetrei pozitiienumerate,precumgi
Tntregulmecanismde dislocarea protezei
mandibulare gi prevenireaaparilieiaceste-
ia, au fost magistral descrise de
J. Schreinemakers in lucrarea,,Logicain
protezareatotald"(79).
Pentru a contrabalansa forfa mare
dezvoltatdde acegtimugchi,marginealin-
gualSa protezeise ingroagdpe o lungime
de 1,5cm de o partegi de altaa linieime-
diane.Astfel se vor realiza,concomitent,
doudlucruri:dispersia forlelorpe o supra-
fa[5 mai mare gi obtinereaunei inchideri
marginale maibune.
Ene gi Popovici(27)discutd,,ra!iona-
mentul"lui Schreinemakers gi afirmdcd
migcareade protracliemaximda limbiise
face extremde rar in cursulfunc[iilorgi cd
aceastdmigcarenu trebuiereprodusdin
timpul amprentdrilor, cAnd ,,migcdrile de
avansare a limbiise pot executamaximum
pAndla mimareaumeziriiroguluibuzelorgi
chiarmaipufin".
Liniaoblicdinternd.care are un tra-
405
lie. Bineinlelescd acliuneagenioglogilor
va fi cu atAtmai ,,dislocant5",
cu cAtcreas-
ta este mai resorbitdgi apofizelegenii
sunt mai aproapede muchiacresteirezi-
duale.
iect ascendent,la extremitatea sa poste-
rioardformeazdcu margineaanterioard a
ramuluiascendent trigonulretromolar. De-
asupralinieiobliceinterne,in dreptulpre-
molarilor,pot fi prezentetorusurile mandi-
bulare, prezenleosoase inconstantede
mdrimidiferite; suntacoperite de o mucoa-
sd sublire.in funcfiede mdrimea, pozilia9i
atrofiacresteiedentatemandibulare, se va
adoptao anumitdatitudinefafd de aceste
formaliuni: ocolire,foliere,corecfiechirur-
gicald.
Torusurilemandibularepot fi unice
sau multiple. Spre deosebirede cele
palatinalepot fi depistategi prin radiografii
retroalveolare sau ocluzale,cAndapar ca
zonede opacitateintensS,binecircumscri-
se. Chiardacdnu au o semnificalie patolo-
gicd,estebineca printr-un examenclinicAi
radiologicsd se facddiagnosticul diferenfial
cu uneleformaliunibenignesau maligne,
abcesesauafecliunialeglandelor salivare.
Resorbliagi atrofiacresteloralveolare
rezidualela mandibuldpoateajungepAnd
la linia oblicd internd,respectivexternd, protetice,odatd cu evoluliaprocesuluide
cAnd,in loc de creste,apare o suprafa[d resorbtiegi atrofie,mucoasadevineglisan-
platd, pe alocuriconcavd,impunAndu-se te, pierzAndaderenla la periost. Zona
Kohlerdescrieun tip de grdsoasdsauglandulard
corectiichirurgicale. lipsegte la mandi-
resorblie preponderentd in zonafrontald. buld. De aceea, amortizareapresiunilor
Tuberculii piriformi sunt zone marinu are loc la fel ca la cAmpulmaxilar.
biostaticecapabile sd suporte presiuni Problemele aparcAndmucoasacare
transmise de protezelemobilemandibula- acoperdzonade sprijinla mandibuldeste
re, la nivelullor realizAndu-se Tnchiderea sublire,igi pierdeelasticitatea,fiindpalidd,
marginalddistalda acestora,intocmaica datoritduneislabevascularizdri.
zonaAh de la maxilar. Degimairar,cAndmucoasanu urmd-
de protezare
Dificultd[ile ale cAmpului regteresorbliasuportului osos,poateapa-
edentattotalmandibular fac necesarddes- re gi la mandibuldaspectulde creastd
coperireaoricireiposibilitalide extinderea balantd.
protezei. La cAmpurilemandibulare cu atrofii
Este mai greu de crezu/.,dar totugi marcate,cAndcreastaedentateabiadepd-
posibil,ca o protezdtotaldmandibulard sd gegteplangeulbucal,mucoasaaderentdse
aibdo retenliela fel de bundca una maxi- rezumdla o banddde cAtivamilimetri. De
lard.Acestdezideratpoatefi atinsdacdse cele mai multe ori, paralelsau oblic cu
cunoagte,,inamdnunt"anatomiaclinicda creasta,se pot vedeao seriede bridemo-
cAmpuluiproteticmandibular gi in cursul bile plicaturate,
care pun problemela am-
amprentdrii se exploaleazd toateposibilitd- prentareacdmpului.Existdautori(27) care
file 9i particularitdfile
individuale ale cazu- sustincd acestepliuritrebuieintinsegi im-
lui . pinsela periferia
cdmpului protetic in timpul
amprentdrii,pentrua nu fi inregistrate, ma-
SUBSTRATUL MUCOS noperdcare nu este intotdeaunaposibild.
Mucoasa care acoperd substratul Mai mult,la cAmpurile cu atrofiemarcatd,
osos la mandibuld (muchiacrestelorrezi- herniazd glandele sublinguale,riscAnd
dualegi cele doud versanteextern9i in- adeseorisd fie prinsegi inregistrate de ma-
tern)estefixd 9i are rezilien!5diferitd,mai terialulde amprentddispusintr-o lingurd
redusdpe muchiacrestelor, augmentAndu- necorespunzdtoare gi cu o tehnicdinadec-
se pe versantulvestibular,pe misurd ce vatd.
ne apropiem de mucoasa pasivmobild. in economia zoneide sprijingi de in-
Zonade trecerede la mucoasafixd la chideremarginald la cdmpulproteticman-
cea pasivmobildse delimiteazimai greu dibular,zonatuberculului piriformjoacdun
la mandibuld decAtla maxilar.Existdsitua- rol principal.O serie de autori lraleazd
tii mai rareinsd,cAndfibromucoasa creste- aceastd zond intr-un subcapitoldenumit
lor edentatela mandibuld are o aderentd ,,zonefuncfionale"ale cAmpuluiprotetic,
bund la periost.La majoritatea cAmpurilor altii in cadrul,,structurilor
anatomicede la

406
periferia
cAmpului protetic". molarddistalda molaruluitrei (sau doi,
Pentrunoi,tuberculul piriformeste o cAnd molarultrei nu existd)de la dentat
zond strategicda suprafeteide sprijin9i (7e).
fiindcdpracticianul
il vedegi palpeazdprin La dentat,distalde ultimulmolar,se
intermediulsubstratului mucosvom vorbi afldpapilaretromolare (fig.8.35),apoi,mai
despreel aici. spredistal,o ariede mucoasdsub carese
Ce este tuberculul piriform?CAndgi gdsegtezona glandulardretromolare(fig.
cum apare?Denumirile lui sinonimesunt: 8.35a).
tuberculalveolaral mandibulei si tubercul Dupdpierderea ultimuluimolar,pere-
mandibular. teledistalal alveolei,se resoarbemaipu[in
Zonatuberculului piriformreprezintd decAtperetelemezial,datoritd,,armdrii"
o pe
combinafiede aspectemorfologice gi func-
care o primegtede la margineaanterioard
[ionale. a ramuluimandibulargi de la inse(iile
Din punctde vederemorfologic, este musculo-ligamentare amintiteanterior.Ca
constituitdin: ligamentul pterigo-mandibu-urmarea acesteideniveldri,ia nagteretu-
lar (careinfluenleazd cu precdderetreimea bercululpiriform.Inifial,are un substrat
lui posterioard),fibretendinoase ale mug- osos,care treptatse resoarbecdpdtAndo
chiuluitemporal,fibre ale buccinatorului,consistenldfibroasdgi o direclieaproape
milohioidianuluigi constrictorului
superioral verticald,in timp ce inse(ia ligamentului
faringelui, glandulare,
formatiuni tesutcon- pterigo-mandibular avanseazS. Pe mdsurd
junctivfibros,periost. ce creastase atrofiazd,pozitiatuberculului
Existdtuberculpiriformdoar la eden- piriformdevinetot maiverticald, iar inse(ia
tat gi nu trebuieconfundatcu papilaretro- ligamentului avanseaza spreanterior(26).

prp$xrretr,ourclurfi
tubersul Firi{.ar{Tt

Fig. 8.35.Zona retromolardmandibulard:a - la dentat,papila retomolardare structurdtipicdde lesutgingi-

val;b - la edentat,tubercutulpiriformesteo zondcomplexdcu inserliimultiplegigtanderetromolare(84).

Vestibularde tubercululpiriformpot prezenta o incizurd(o depresiune),

caresd
aparefibremusculare ale maseterului,pe- eviteinterferenlele
cu acestmugchi,atunci
riculoasepentru stabilitateaprotezei.De cAndeste cazul.
aceea,in aceastdzond,piesaproteticdva

407
 depdgitd, la migcarea de deschidere a gu-
rii, protezava fi dislocatd. Agadar,zonade
sprijindistalda unui cAmp edentattotal
mandibular poate cuprindecel mult cele
doudtreimianterioare ale tubercululuipiri-
form.
Lejoyeux(1973)distingepatrutipuri
de tuberculi piriformi,
din punctulde vedere
al valoriilorprotetice (51):
- Glasa I favorabili,fermi,aderentila
Fiq.8.36.Design-ulunghiuluidisto-vestibular al planul profund,convecgi,acoperilide o
marginiivestibularela protezatotald mandibulard,
mucoasdrelativgroasd;
in functiede activitateagi/sauprezenlafibrelorma-
seterului:a. fibre de maseterla distanldde trigon.b.
- Glasaa ll-a mai pufin favorabili,
maseterhiperactivcu inserliede fibredispersate, ugor convecAi, mai mobiligi mai compri-
aproapede trigon. mabili,darincdaptide a fi utilizati;
Prin migcdride inchidere,presand - Clasaa lll-a de valoare scdzut5,
linguraindividuald(care la periferiese datoritd calitSlii deficitare a lesutului
completeaze cu masetermoplasticd'ramo-submucos, joasegi anterioa-
a uneiinserfii
litd),se va descifraactivitateamugchiului re a ligamentului pterigomandibular sau
maseter.Acesta va decide forma zonei purtdriiindelungate a uneiprotezetotale;
unghiului disto-vestibular al terminatiei pro- - Clasaa lV-a fdrd valoare,aproape
tezeimandibulare (fig.8.36). inexistenti, pentrusprijinul
deci inutilizabili
Tuberculiipiriformi,ca zone biostati- gi stabilitatea protezelor.
ce, suntcomparalicu tuberozitafile maxila- Zonade sprijina protezeitotaleman-
re. La nivelullor,procesele de resorblie 9i dibularese va terminain dreptulinse(iei
atrofiese desfdgoard mai lent decAtla ni- ligamentului pterigomandibular, care im-
velulcrestelor reziduale. Tuberculii piriformi primd o directieascendentdtuberculului
prezintdconsistenfe zonalediferite.Prima (treimea distald).
treime (anterioard), acoperitdde o fibro- Pe fata lingualda corpuluimandibu-
mucoasdfixd,cu o rezilientd bund9i o dis- lar, in zona tuberculului piriform,se afld
pozilieorizontald,poatefi folositdin mod niga linguald retromolard (foveea
curentin protezarea totald.in treimeamij- retromolaris), singurulloc unanim admis
locieincepeschimbarea direclieiformafiu- pentruextensiisuplimentare ale protezelor
nii.Aceastdtreimetrebuieexaminatd atent, la mandibuld, in scopulimbundtSlirii menli-
deciziade includere a ei in zonade sprijin nerii gi stabilitdtii. Cunoscutd9i ca zond
trebuieluatdcu discerndmAnt, deoarecela retromilohioidian5, morfologia ei este indi-
jonctiunea treimiimediicu cea posterioari vidualizatdde constrictorul superioral fa-
incepe insertia ligamentului pterigo- ringelui,palatoglos 9i limbd.Constrictorul
mandibular.Dacd insertiaacestuiaeste superioral faringelui estealcdtuitdin fasci-

408
cule milohioidiene, gi glo- tiveca volumgi ugordeplasabile
buco-faringiene (fig.8.37).
so-faringiene.
Ele suntrelativnesemnifica-

,/ * * * *^ "--"f4
' 13
?." "'
""- 12
4 ^-*-.--".
11
5 ------
6 --"---- 1fi
$
I
Fig. 8.37.Zona de sprijina cAmpuluiproteticedentattotal mandibulargi formaliunileanatomicede la
periferiaacestuia:1 - rafeul(ptica)pterigo-mandibutar;
2 - tuberculutpiriform;3 - inserliilemaseteruluidin
vecindtateatuberculului;4-pungaluiFish;5-plicasublinguald;6-carunculelesublinguale;7-bridd;B-
frenulbuzeiinferioare;9 -frenullingual;10 sublinguald; 11- regiuneaparalinguald;12 -linia
-regiunea
oblicdinternd(milohioidiand);13- zonaretromilohioidiand; 14- plicamiloglosd.

B. ZONA DE INCHIDEREMARGI- 4. ritmulde atrofiegi resorbfiemai ac-

NALA centuatdecAtla maxilar;
Acest subcapitolar fi trebuit,poate, 1. 5. evidenlierea mai dificilda treceriide
intitulat,,Ob!inerea succiuniila protezele la mucoasafixdla cea mobild,carees-
totale- intre vis 9i realitate",cu toate ce te maigreude definitla mandibuld.
Fournetgi Tuller(citalide 92) au afirmatgi Mucoasapasiv-mobila (de succiune)
demonstrat,incd in 1936, ce ,,o proteza la mandibuld este mai greude evidenfiat.
mandibulardpoate avea aceeagiretentie Lejoyeux(51) o denumegtegi ,,zonade
ca gi unamaxilard". in practicd,demonstra- reflexie",iar pentruSchreinemakers (79)
tia lui Fournetgi Tullernu a avut ecoul aceastaconstituie,,limitade acfiune"pen-
scontat,stabilitatea 9i mai ales succiunea tru inchidereamarginalda protezeitotale.
la mandibuld, fiindgi astdzimai multo do- Ea se poateprezentasub formdde bandd
rinli, pentru majoritatea practicienilor. latdde 1 - 3 mm saude linie,avAndimpor-
De ce? tanldin etangeizarea protezelor.
Cauzelesunt multiplegi, am putea La mandibuld, doarpe versantul ves-
spunecd sunt9i cunoscute: tibularal cresteiedentatese poatepunein
1. suprafala redusda cAmpului; evidenldmucoasapasiv-mobild, pe ver-
2. ,,anatomia"complicatd 9i amalgamati santullingualmanevra fiindambigud.
a zonei: de topografiegi structurd,
Dificultdtile
3. prezenlalimbii; ca gi multiplele
interpretdrialeclinicienilorl-

409
 (80)se studie- bucal6,care tapeleazl,cAmpulprotetical
au fecutpe H.E.Schroeder
ze histologicanumitezone de mucoasd edentatuluitotal(fig.8.38).
rfi

{s
{ F: $ E {6 _3 -s
'!3 (';
t4 *
x#
F,fi
ffbramsmes$ ##
rytE
${n
Oo)
:t t-t
s 6derent& x{ 8 {.t :}
ttt *> F'tu
r$
tb

muccas*
px*iv-m*bil*
gifxndd*
*a* llngual
W eplteliu
H$ffifibrep{a*ti**
W nnre*ctag*rr
SSprn- grr*imenepiteliul*^li
1S*pm- in&liimea
papll$crdennice

schematicda topografieigi structuriimucoaseibucaleIa edentatultotal(80).

Fig.8.38.Reprezentarea

Astfel,fibromucoasa aderentda zonei vestibulard. Densitateapapilelordermice

de sprijinse caracterizeazd printr-unepite- este diminuatdla o geptimedin aceeagi
liu gros,cheratinizat,carese intrepdtrunde densitatea fibromucoasei fixe aderente.
intim cu submucoasa. Aceastadin urmd Acesteparticularitdli explici de ce mucoa-
poseddo reteadensdde fibrede colagen, sa subfirede pe versantullingualare o ca-
care penelreazdperiostulcresteialveolare pacitateredusdde amortizare a presiunilor
reziduale.La nivelul mucoasei pasiv- transmisede protezd.De aceea,recepta-
mobilepredomindfibreleelastice(fig. 8. rea gi amortizarea presiunilor estepreluatd
39). Morfologia gi a limiteiepite-
epiteliului de muchiacrestei9i parfialde versantul
liu/submucoasd este asemdndtoare la mu- vestibular, ceeace explicdatrofiagi resorb-
coasafixddin zonavestibulard, fiind sem- fia mai accentuategi rapidea acestorzo-
diferitdin regiunea
nificativ funduluide sac ne.
lingual.La acest nivel,cheratinizarea lip- Reddmin tabelulA cAtevadate inte-
segte,grosimeaepitelirilui este redusdla resantedespregrosimeaepiteliului, inalfi-
un sfert,adAncimea intrepdtrunderii epiteli- meagi densitatea papilelordermicela nive-
uluicu submucoasa este de o gesimefald lul cAmpului proteticedentattotalla mandi-
de mucoasafixd a cresteigi de mucoasa b u le( 6 1 ) .

4' t0
 TabelulA.
Datede mortometriehistologicaale mucoaseibucalela nivelulcAmpuluiprotetic
edentattotalmandibular.
ilririiiiilii 1111111Gfo$imenr1
,,.tnmgimmiiilftpii,l
iitiiiiiiiiiiil
iiiiiin'0ff*ui.i..i
i.,:,1,[*iioiiului
'll'l'liii''i.i
riiriirri iljiir1ffi jlitlili
;ftffil11[
Versantlingualgi fundde saclingual 86 30 16
Fibromucoasa fixi (crestalS) 255 170 119
Fundde sacvestibular 260 165 46
Versantvestibular gi mucoasimobi-
480 340 73
ld vestibulard

Fig.8.39.Zonelefunc[ionale(A)gidelimitareaarieide succiunela edentatultotalmandibular(B) (schemd):

a. zona tubercululuipiriform;b. zona vestibulardlaterald;c. zona vestibulardcentrald;d. zona linguald
laterald;e. zona lingualdcentrald.

ZONA VESTIBULARACENTRALA marginile protezei.Astfel,succiunea nu se

(LABtALA) mai poaterealizain acestesitualii,ceeace
Aceastd zond se intinde intre cele nu este un impediment serios,deoarece
doudfrenuribucale.Fundulde sac(ingust) buzele(prin orbicularullor) exercitdforfe
pretindegrosimiadecvateale linguriiindi- de presareasupraprotezei,etangeizAnd-o
viduale.Zona se afld sub influenlaunor extern. Modelareaamprenteiin aceastd
mugchi, dintrecareorbicularul buzelorcare zondse va face astfelincAtmargineapro-
are fibre orizontale,ajutd la stabilizarea tezeisi fie mai groasd,devenind,in acest
protezeigi la actiuneade ventilextern.Pd- mod, un suportmai bun pentrubuze gi
tratulbdrbieigi mugchiulmentonier se inse- obraji(fig.8.a0).Lungimeamarginiiprote-
ri perpendicular pe periferia cAmpuluipro- zei se realizeazd in functiede adAncimea
tetic, influenldndmobilitatea funduluide funduluide sac vestibular, iar grosimea sa
sac.Intervenlia acestormugchiestecu atAt in functiede tonicitatea orbicularuluigi de
mai insemnatd,cu cAt atrofiacresteieste considerentele f izionomice.
mai accentuatd, inse(ia lor apropiindu-se Frenullabialinferior,prezentdoar la
de creasti. Pentrua evitaacliunealor de- 50% din pacienli,nu are mobilitatea celui
stabilizatoare, practicieniiscurteazdmult superior.El trebuietotugiocolit,adaptarea

411
marginilor protezeifdcAndu-seatent,pen- ra se poateface dupd aplicareaprotezei,
tru a pdstra,,urmelede succiune".Uneori, aceastajucAndrol de conformator
in dirija-
el trebuiesectionat.De multeori,manope- reacicatrizdrii.

c
Fig.8.40.DispoziliamucoaseicAmpuluiproteticdepindede reliefulososgl actiuneamugchilorsubiacenli:a
- mugchiulmentonierin pozitiarelaxatda buzeigi o creastdrezidualdbine reprezentatd; b - mugchiul
mentonierla o creastdresorbitd(negativd);c - mugchiulmentonierin dinamicd;d - pungalui Fishestere-
zultatuldispozilieimugchiuluibuccinatorin regiuneadistalda funduluide sac vestibularmandibular.

ZONA VESTIBULARALATERALA gi fala externda protezei,datoritd,in mare

Zona vestibularilaterald,de o parte
gi de alta,se intindede la frenurilebucale
gi de la muchiacrestei
piriformi
la tuberculii
pdndla liniaoblici externd.Mucoasacare
acopereversantulextern al crestelorgi
chiardin fundulde sac estegroasd,avAnd
papiledermiceinalte.Aceasdzondse afld
sub dominafiamugchiului buccinator,care
permite, spre distal, formarea ,,pungii
(recesului)lui Fish"-un fundde sac vesti-
bularmailarg(fig.LaO.d).
Extindereamarginiiprotezeise face
pAndla liniaoblicdexternd. Acliuneainter-
nd de ventilse oblinedestulde greu,in
schimbactiuneaexterndde ventilesteasi-
guratdde aplicarea obrazului pe marginea
parte,dispozifiei buccinatorului.Practicia-
nul va avea grijdTncursulamprentdrii ca
margineavestibularda protezeisd oco-
leascdfrenurile bucale(uneoripronunfate).
ZONA LINGUALACCNTNNIA
Aceastdzondesteunadificild, datori-
td prezenleimugchilorgenioglogi,a frenului
lingualgi, uneori,a porfiuniianterioarea
glandelorsublinguale, toatefiindacoperite
de o mucoasd sublire(86pm),careprezin-
td papiledermicereduseca indltimegi cu
cea mai micddensitate pe mm (aproxima-
tiv 16).Dacddelimitarea arieide succiune
vestibulardse poaterealizarelativugor,nu
acelagilucruse poatespunedesprezonele

412
pasiv-mobile lingualegi datoritdfaptuluicd nare,care trec prin limitaanterioarda tu-
acesteaprezintdo mobilitate mare. bercululuipiriform9i spaliuldintrecaningi
Zona linguald centrald, dupd premolar. Versantul lingualal cresteio de-
Schreinemakers (79),se intindepe 3 cm: limiteazdextern,spre interiorse afla fata
1,5 cm la dreaptagi 1,5 cm la stAnga externda limbiigi, uneori,glandasublingu-
frenuluilingualea fiindmodificatd de mig- ald,iar inferiorliniaoblicdinternd,plangeul
cdrilefunclionale ale limbii.Protracliasau bucalcu glandasublinguald, sub care se
retraclialimbii creeazdcondifiidiferitede afldmugchiul milohioidian.
etangeizare a protezeitotale,in functiede Mucoasapasiv-mobild se delimiteazd
inse(iaanterioard, intermediardsau poste- anevoios.De aceea,lungimeaprotezeinu
rioarda limbii.EsenlaTnchiderii marginale estedictatdde liniade reflexiea mucoasei
in aceastdzondcheierezidd din faptulcd pasiv-mobile, ci de liniaoblicdinternS. Ji-
margineaprotezeitrebuiesd aibd contact nAnd cont de direcfia ascendentdspre
cu plangeulbucal,atAtin repaus,cAt 9i in distala acesteia,in zona premolarilor se
protraclialimbiigi sd fie conformatd ca un pot realizauneoriaripioare sublinguale.
ruloude o anumitigrosime. Clasiciigi Tncdmulliautorimoderni
Pentruasigurarea uneietangeitdliex- considerd cd marginile protezelor nu trebu-
terne, se realizeazdingrogareamarginii ie sd depdgeascd liniamilohioidiand. Anu-
protezeiin aceastdzond,care se realizea- miteconformalii ale linieiobliceinterne,ca
zd 9i in vedereaoblineriiunui contactcu gi direcfiaoblicd a inserliilormugchiului
plangeulbucalin repausgi funclionalitate. milohioidian (fig.8.41.a)permitexlnderea
Practicianulse va orientaasuprapoziliilor marginilorlingualecu cAlivamm (4 - 6
pe care le prezintdlimba (anterioard sau mm) sub linia oblicdinternd(fig. 8.41).
posterioard). lwao Hayakawa descrieamdnuntitaceastd
posibilitate,
sugerAnd chiarrealizarea unei
ZONA LINGUALAUTCNNIA inchideribune marginalein acestesitualii
Zonalingualdlateraldeste o arie pe- ( 3 1 ) .
reche.Ea poatefi delimitatd de liniiimagi-

Fig.8.41.Marginealingualda protezeipoatefi astfelconformatdincAtsd depdgeascd cu cAlivamm ueasta

milohioidiand,datoritddirectieidescendentea fibrelormugchiuluimilohioidian(a). Se impuneconformarea
concavda versantuluilingualal protezei pentru a oferi sprijinlimbii. (b)

413
 Pe lAngdmobilitateamarea plangeu- Aripioareleretromilohioidiene
crescsupra-
lui, practicianul
va observa,Tn aprecierea fafa uneiprotezetotalemandibulare,dar in
limiteiprotezeiin aceastdzond,prezenla timp,princonformarea mucoaseipe aceste
limbiigi rapoarteleacesteiacu crestelere- aripioaregi prinacomodarea mugchilor cu
ziduale. acesteprelungiri,ariapoatecontribuichiar
la obtinereainchiderii
marginale.
ZONA TUBERCULULUI PIRIFORM
Tubercululpiriformdegi apartinezo-
neide sprijinestegi o zondcheiein asigu-
rarca?nchideriimarginale a protezelor tota-
le mandibulare(zona biostaticda lui
Bandettini).La edentatultotalrecent,el are
o pozitieaproapeorizontald. Esteacoperit,
in aceastdperioadd,de o mucoasdrelativ
fixd,aderentdla periost,cu o rezilienldbu-
nd. La limitadintrecele doudtreimiante-
rioaregi treimeadistaldse poate realiza
Tnchiderea marginald.in timp, tuberculul
suferdmodificdri,luAndo pozilieoblicdsau
verticald.Concomitentinsd, avanseazd Fig.8.42. O partedin conglomeratuldeformaliuni
spre mezialinse(ia ligamentului pterigo- din zona retromilohioidiand:l. - cArligularipii inter-
mandibular, cuprinzAnd treimeamijlociea ne a apofizeipterigoide,2 - mugchiulpatatogtos; 3
tuberculului(uneorichiartreimeaanterioa- - mugchiulbuccinator,4 - mugchiulconstrictor
superioral faringelui,5 - fasciculullingualconstric-
rd). in aceastdsitua[ieclinicS,inchiderea
tor al faringelui,6 - mugchiulstiloglos,7 - mugchiul
marginald se realizeazdmai greu.
hioglos,S - mugchiulmilohioidian (schemddupdun
Tubercululpiriform,la edentatultotal desenrealizatde FishE.W.,dupd3B).
vechi,este acoperitde un epiteliusubtire,
necheratinizat. Submucoasaprezintdun Secretularipioarelor retromilohioidie-
fesutglandular, conjunctiv lax, numeroase ne constdin realizarea unormarginisubliri
fibre musculare (buccinator,constrictor (2 - 3 mm),rotunjite gi lustruite,pentrua
superioral faringelui)9i fibre ligamentare nu perturbamugchiul palatoglos. Mulfipa-
(ligamentul pterigo:mandibular gi terminalii
cienlinu suportdacestearipioare,care,in
ale tendonuluimugchiului temporal).(fig.
primelezile,reprezintd spineiritative,
fiind,
8.42)
atAtca 9i conceplie,cAtgi ca situare,,impo-
Zona retromilohioidiani
triva naturii".Pacien[iise plAngcd nu pot
Zona se aflS situati sub linia oblicd
internd9i nu tine de tubercululpiriform. inghiti,cd au ceva,,inplusin gAt".Uniidin-
Conlineun conglomerat de mugchi(per- tre ei, cu timpul,se pot obignui,cAgtigul
deaua retromilohioidiand), acoperilide o fiindenorm.
mucoasdrelativsubfiregi destulde mobild. in concluzie,inchidereamarginalda
protezelor totalemandibulare nu intrunegte
condiliilemorfo-clinice
de la maxilar.Am chiarfoartegreu.
putea spune cd ne afldm intr-o zond cu in figurile8.43,8.44,8.45,8.46 re-
multestructurimobile,dominatdde mulli ddm schematic structurahistologicia unor
mugchigi de limbd,in care mucoasapa- zonede mucoasdorald,ce intrdTncompo-
siv-mobildse evidenliazdmai greu,uneori nentacAmpului protetic
mandibular (12).

Submucoasi

Submucoas6

Mugchiul
buccinator

Osspongios Os cumpact

Fig.8.43. Structurahistologicda muchieicresteirezidualemandibulare(12)

{- LINGUAL
0s compact

Mugchiul
pterigoidian
medial

SubmucoasS
Mugchiul Rafeul
superior
constrictor pterigomandibular

Mugchiul Mugchiul
superior
constrictor buccinator
Submucoas6
r(E Tendonul
mugchiului
temporal

Oscompacl

Fig 8. 44. Structurahistologicda fundului Fig. 8.45. Structurahistologicd

de sacvestibularinferior(12) a zoneiretromilohioidiene (12)

415
 B
Fig.8.46.Structurahistologicda zoneiposterioarea trigonuluiretromolar(12)

TMPORTANTA MUSCULATURII $l A lazicdrapidd,caracteristicd, undeoboseala

SISTEMULUI STOMATOGNAT iN musculardse instaleazdrapid.Mugchiiro-
PROTEZAREA TOTALA gii sunt implicaliin contracliiletonice,
Stabilitateastructuriifunctionale a SS posturale fiindrezistenfila oboseald.
depindede factoriinterni,externi9i de me- Mugchiistriatiai sistemului stomato-
diu.Sub influenfa lor,SS integruare o sta- gnatsuntalcdtuifi din fibremusculare stria-
bilitaterelativd,in care elementulconstant te de formdcilindricd, cu diametrul de 10 -
este reprezentat detendinfala modificare, 200 micronigi lungimeade 1 - 300 mm,
in sensuladaptdriipermanentela diferite care la extremitdti se continuicu fibreten-
situaliinormalesau patologice. Dintrecele dinoase,care se inserd pe suprafefele
patologice comune,poatecea maimutilan- osoase.
td esteedentaliatotald. Altd categoriede mugchiperiprotetici
La edentaliitotal,musculatura, ca gi suntinseralipe tegumente, pe o aponevro-
componentd dinamicda SS, suferdo serie ze, un rafeu sau au interferentecu alfi
de modificdri, totodatdea influenlAnd deci- mugchi,cumar fi orbicularul buzelor,,sfinc-
siv terapiaprin protezaretotald.De exem- teruloral",carenu are niciorigine,niciin-
plu, cdnd modeldmmachetele gi montdm se(ie osoasd,detinAnd o mobilitaterepre-
dinfii,trebuiesd finemseamade situarea 9i zentativd.Agadar,cAndinserfiamusculard
fo(a modiolus-ului, iar Tncursulamprentd- nu estefixd(osoasd), se creeazdo mobili-
rilornu vomomiteconfiguralia gi fo(a orbi- crescutda acestorgrupe
tate 9i flexibilitate
cularului, buccinatorului,genioglogilor etc., musculare,a cdror acliunela edentatul
pe caretrebuiesd le cunoagtem, sd le ex- totaleste legatdin specialde poziliadinti-
ploatdmsau sd le evitdm. gi de grosimeabazelorprote-
lor artificiali
Mugchiistrialiai sistemuluistomato- zelortotale.
gnat sunt specializali, dupd culoare,Tn Presiunile dezvoltate de fortelede in-
mugchialbigi rogii.Cei albi,cum ar fi ma- fundareale protezeipe unitateade supra-
seterulgi temporalul, prezintdo migcare fald lustruitd suntde circa20 - 30 N. Su-

416
prafatalustruitda protezeitotalemandibu- - coborAtorul comisurii bucale;
lareestede aproximativ 2096mm2gi a ce- - uneori,pielosul gAtului(platisma).
lei mucozalede 1770 mm2.La maxilar, b) in zonalinguali:
suprafalaexternda protezeitotaleestede - mugchiul milohioidian;
3644 mm2. Putem,astfel,presupunegi - mugchiul genioglos;
chiar calcula eficienlaacliunii chingilor - mugchiul palatoglos;
musculareperiprotetice care mentingi sta- - constrictorulsuperior al faringelui.
bilizeazdo piesdproteticd. Dintre mugchiistabilizatori amintim
in protezareatotald este implicatd orbicularul buzelor9i buccinatorul. Mai rar,
musculatura striatd a sistemului sunt amintilimaseterul, longitudinalul,ver-
stomatognat, care,dupdmodulde actiune, ticalulgi transversullimbii(32).
se diferenliazdin doudcategorii: Afectareasistemului muscularare loc
- musculatura caredislocdprotezato- in cursulunor maladiice vizeazdintegrita-
taldde pe cAmpulprotetic; tea fibrei musculare,nivelultransmiterii
- musculaturastabilizaloare. influxuluinervos sau cel de transfer
in general,mugchiiale cdrorfibresunt membranar celular.Dintreacesteaamintim
dispuseparalelcu periferia cAmpului protetic miopatiile(congenitale gi mitocondriale),
lavorizeazdetangeizarea protezei,pe cAnd canalopatiile (afecfiunilemiotonice,boala
cei cu inserlieperpendiculard au o acliune Steinert,paraliziileperiodice familiale),mi-
destabi Iizatoare.Musculatura stabiIizatoarea asteniagravis,distrofiile musculare etc.in
aclioneazdpermanentasupraprotezei,pe acestesitualii,nu putemagteptao ddapta-
cdndceadestabilizatoare doarin cursulunor re a musculaturii din zond la situafiade
funcliialesistemului stomatognat. edentattotal protezal,mai mult , uneori,
La maxilarulsuperiorprotezeletotale pacienliineputAnd protezati.
suntdestabilizate (mobilizate)de o partea Vomtrece,foartepe scurt,in revistd
musculaturii vdluluipalatin:ridicdtorii,co- cAtevadatede anatomieclinicda celormai
borAtorii 9i tensoriivSluluipalatin.Uneori, importantimugchiimplicaliin protezarea
pot aveaefectedestabilizatoare gi ridicdto- totald.
rul comunal buzeisuperioare gi aripiina-
sului,mugchiul canin,mugchiul zigomatic MU$CHilOROFACTALI
maregi mic, mugchiul rizorius. Mugchiiorofacialisunt cunoscutigi
Acliunestabilizatoare prezintdorbi- sub numelede mugchipielogisau ai mimi-
cularulbuzelorgi buccinatorul. cii, pentrucd participdla fizionomie 9i au
La mandibuld,foarte multi mugchi importantd in stabilizarea/destabilizarea
exercitdo acliunede dislocarea protezei, protezelor totale(fig.8.47,8.48).
dintrecareamintim: AtAtsuportuldentarnatural,cAtgi cel
a) in zonavestibulari: artificial(arcadeledentareartificiale)influ-
- mugchii mentonului sauai bdrbiei; enleazdtonicitateanormalda mugchilor
- coborAtorul buzeiinferioare: orofaciali. Multedin inserliile
lor suntapro-
piatede marginileprotezelor, motivpentru Stareade edentattotalprovoacd,ade-
care ele trebuieevitate.Uneori,marginile seori,scurtarea unorfibremusculare, ree-
protezelor trebuiesd eviteo seriede inser- valuareaDVO necesitAnd o redimensiona-
lii mobile,iar, pe de altd parte,suprafelele re a acestora.Mugchiiorofaciali participdla
externeale protezelorvor fi conformate refacereafizionomieiedentatuluitotal, cu
astfelincAtcontracliaunormugchisi favo- precddere la niveluletajuluiinferiorgi mij-
rizezestabilitatealor. lociual figurii.
rM"
ortisJlarulbulebr
a[hrmisuF.
M.ridlciton

M.*zsins
aXsomlsurii
fi*.,ridic*ffi buffile
tul-zbornalici

M"bucci$atsr

w_s M.urutel
hl.tmsoralvdluluipdattn

M.paktsfafingian
palatin
M.ridicils alvfrlului
h{.palabsxo$ M.orbicularulbuzelsr
M"ffientoflier

Fig. 8.47 lnterrelatiiledintreanumiti mugchigi protezatotald:A.Directiade acliunea mugchilormimiciigi a

nodurilorcomisurale:1 - orbicularulbuzelor;2- nodcomisural;3- buccinatorul;4 - zigomaticulmare;5-
ridicdtorulcomisuriibucale; 6 - ridicdtorulbuzeisuperioare;7 buzeiinferioare;8- coborAtorul
- coborAtorul
comisuriibucale;9- rizorius(inconstant). B. lmportanlamodiolusuluiinconformareamacheteigimontarea
dintilor:a.+b - direcliade actiunea mugchiuluiorbicularal buzelor;c.+d - direclia de actiunea mugchilor
ridicdtorigicoborAtoriaicomisurii; maretrage,impreundcu buccinatorul,
e - mugchiulzigomatic comisura
supero-posterior (9.);f - mugchiulrizorius,impreundcu buccinatorul,tage comisuraposterior(9.);g- bucci-
natorul;mugchiulmaseter,care inchidespaliul dintreobraz,tuberozitategi spaliul retromolar.

4
z,
t3
6
12
t1
7

Fig.8.48.Mugchiiorofacialiimplicaliin protezareatotald(dupd,27, 37, 74): 1 - m. ridicdtorcomunal buzei

superioaregi al aripiinasului;2 - m. zigomaticmare;3 - m. zigomaticmic;4 - m. ridicdtoralcomisuriibucale;
5 - m. incisivsuperior;6- m. buccinator;7- m. coborAtoralcomisuriibucale;8 - m. coborAtoral buzeiinfe'
rioare;9 - m.incisivinferior;10- m.mentonier;11- m. orbicularulbuzelor;12- m. rizorius;13- m. maseter.

418
 La nivelul nodului comisural gi o marelibertate de migcare.
(modiolus) are loc o concentrare de fibrea La edentatul total,poziliagi deschide-
mugchilorperiorali,care se intersecteazd rea fantei labialedicteazdpoziliadintilor
in principal cu fibreale orbicularului pe arcadd.
buze- artificiali
lor.Adeseori,la acestnivel,versantulves- Buzasuperioard se sprijindpe cei gase
tibularal protezeitrebuiesubliat,pentruca frontalisuperiorigi, in mod normal,nu pe
spatiuldintreversantgi obrajsd nu fie re- versantul vestibularal protezei.Frontalii su-
striclionat.Dacdgrosimeaversantului ves- perioridepdgesc cu 1 - 2 mm limitainferioa-
tibularal protezeiestepreamare,mugchii rd a buzeisuperioare la pacientiimaitinerigi
care participdla alcdtuireamodiolus-ului cu 0,5mmsaudelocla vArstnici (33,69).
vor fi tensionaficonstantpe parcursulpur- Marginea incizalda frontalilor inferiori
tdrii protezelor.Fiecaremugchicu inse(ie se situeazdla nivelulmarginii superioare a
in submucoasa oraldesteinfluentat de po- buzeiinferioare. CAnddintiisuntin contact,
de grosimeamargini- margineasuperioard
ziliadinlilorartificiali, a buzeiinferioare se
lor protezeigi a versantului siu vestibular. sprijindpe treimeaincizalda frontalilor su-
Fac excepliede la reguldsitualiilede atro- periori.Daci acegtidinli sunt protrudati,
fie marcatda crestelorrezidualedin zona buzainferioard va proeminain timpulcon-
vestibulardcentrald,cAnd deficitulosos tactuluiocluzal.
trebuiecompensat de protezd. Versantul vestibular al protezeimaxi-
Mugchiiorofacialilucreazdin grupe Iaretrebuiesd asiguresprijinbuzeisuper-
antagoniste sau sincrone, cele mai impor- ioare,astfelincAtconturulacesteiasd fie
tante fiind cele antagonice.Primulgrup relaxat,fdrd sd creezeinterferenfe cu di-
antagonisteste constituitdin orbicularul namicanormalda buzei.
buzelorgi buccinator, iar al doileagrupdin Tonusulmugchiului orbicularva fi influ-
ridicdtorulcomisuriibucale(levatoranguli enfat gi de sprijinuloferit de grosimea
ond gi coborAtorul comisuriibucale (de- versantuluii vestibularal protezeila maxilarul
presoranguli oris). superior.Fasciculele musculare orizontale se
Orbicularul buzelorreprezintd sfincte- incrucigeazd,la nivelulmodiolus-ului cu buc-
rul muscular al fanteiorale,fiindalcituitdin cinatorul(fig.8.49),de obiceiamAndoi contri-
fibreconcentrice, dispusein doudstraturi: buindla stabilizarea protezeitotale.Orbicula-
unulin grosimeabuzelor9i altulperiferic. rul contribuie hotdrAtor la etangeizarea exter-
Inse(ia fibrelorlui se face tegumentar, nd (succiunel externi)a protezelor totale.O
muscular gi mucos.Are o structurd compu- marginemai groasda acestorava creatot-
sd (fibrepropriiintrinsecigi fibreextrinseci deaunao inchideremai bund,dar, atenfie,
cu inse(ii pe alli mugchi),neavdndinsd aceastddispoziliese va adoptamai ales la
inserfiidirectepe structuriosoase,ci doar creste frontalecu atrofie,deoarece,la o
prin intermediul altormugchi.Dispozilia lui creastdpozitivd9i retentivd,marginileprea
complexiil facesd aibdo activitate variatd groasepotprovocadeservicii estetice.

4't9
 ridicdtorulprofundal -T
buzeisuperioare

zigomaticmic ----"*tr
\
canin
tl
"i
zigomatic mare.d
\
\ 1,
/;j
\\

buccinator

rizcrius
'*"**:*:*
\ coborAtorulbuzeiinferioare
l*-
'
cobor&torulcomisuriibucale
Fig. 8.a9. Schema orbicularuluibuzelor, dupd Rouviere

Buccinatoruleste un mugchilat, Tn practician, atAtin cursulamprentdrii, cAtgi

grosimeaobrajilor,pe care-itraverseazd in ulterior,in diferiteetapetehnologice, poate
dreptul fefelor vestibulare ale dinlilor contribuidecisivla reugitaprotezdriitotale
cuspidalimandibulari gi maxilari,
de la mo- mandibulare (fig.8.50).
larultreila comisurd. La nivelulinsertiei pe rafeulsau liga-
Mugchiul buccinatorreprezintdsupor- mentul pterigo-mandibular, se realizeazd
tul tesuturilor
carealcdtuiescobrazul,cdru- joncliuneadintrebuccinator 9i constrictorul
ia ii imprimdmobilitatea. I se mai spune superioral faringelui. Inse(iasa pe liga-
mugchiultrompetigtilor. Exploatarea maxi- mentdetermind doudsituatii, careau legS-
md a dispozitieiacestuimugchide cdtre turdcu protezele totale.

S$siggt$aldihutrv

linia ob$ica
exbma

Fig.8.50.Buccinatorulgiprotezatotaldmandibulart:a - directiaorizontalda fibrelorsale,carese incruci-

geazdcu orbicularulbuzelorgi favorizeazdstabilitateaprotezeitotale;b - dacd margineadistaldvestibulard
a protezeimandibulareesteinfraconturatd, pungalui FishrdmAneneocupatdgi mugchiulnupoatecontribui
ta stabilizareaprotezei,mai mult,la acestnivelsepot acumuladetritusurialimentare;c - in atrofiiaccentuate
ale cresteialveolarerezidualemandibulare,extindereamarginiivestibulare a protezeipoateacoperifascicu-
pe
Ie muscularedin buccinator,carese inserd tiniaoblicdexterne.Pl)

420
 CAnd gura este deschisd,mugchiul acoperitde bazaprotezei(fig.8.50.c).
buccinatorse deschideca o perdea(34), Mugchiulmentonier(mentalis) are o
iar cAndse inchidecavitatea oral5,mucoa- inse(iepe mandibuld, pe creastd,in drep-
sa care tapeteazdmugchiulse pliazd,for- tul incisivilor gi o altain tegumentul bdrbiei,
mAndpungalui Eisenring gi pungalui Fish, el fiindun elevator al tegumentului dinzona
care favorizeazdextindereaprotezelorto- mentonierd,rdsturnAnd buza inferioardin
tale. afard.Mugchiul apropiementonul de buza
impreundcu orbicularul buzelor,for- superioard Tn timpulplAnsului. Pentrucd
meazd aga-zisa chingd buccinato-orbi- inserfiasa se extindela un nivelmai inalt
culard,gi are rolul de a stabilizaproteza (superior) decAtfornixulvestibular, contrac-
totald, prin adevdrate,,paturimusculare" tia mugchiului va ridicafundulde sacvesti-
(37,76). bular.Mugchiulmentonier este un mugchi
Buccinatorulintersecteazd distal fi- dislocantal protezeiin zona vestibulard
breleperpendiculare ale mugchiului mase- labiald,maialescAndcreastareziduald are
ter. CAndmaseterulse contractd,impinge dimensiuni redusela nivelulfunduluide
mezialbuccinatorul spre margineaprote- sac frontalvestibular.La edentatulcu re-
zei,in zonatuberculului piriform. Maseterul sorbtiemarcatda componentei dure,inser-
are o fortddislocantd remarcabild. Margini- tia sa se apropiede creastd,diminudnd
le protezelor trebuiesd ocoleascdaceasti zona de inchideremarginaldvestibulard
micd zond de interferenli,prin realizarea frontalainferioard. Deci,mugchiul dicteazd
uneiincizuriin treimeadistalda aripiives- gradulde extinderea marginiivestibulare
tibularea protezeimandibulare (fig,8.50). frontalea geiiprotezei.Se poaterepozitio-
La uniipacien[i vdrstnicigi debilitati,
la care na,uneori,pe calechirurgicald.
tonusulmuscular estediminuatmultsau la Mugchiul coborAtor al buzei infe-
cei cu paraliziifaciale,apareun adevdrat rioare (pdtratulbdrbiei)se inserdla nivelul
,,colaps"al obrazului,situalieTncarebucci- linieiobliceexternegi pe fala profundda
natorulnu ne mai poatefi de folos prea tegumentelor buzeiinferioare,avdndrol de
mult in terapiaedentalieitotale.Un alt rol cobordtor al buzeiinferioare.
majoral acestuimugchi(cAndare tonus Mugchiul cobordtor al comisurii
normal)estede a impingeTnapoi alimente- bucale (triunghiularul buzelor)este anta-
le intre arcadeledentare,cAnd o limbd gonistal ridicdtorilor comisurii.Are inse(ie
hipertond le dirijeazdsprevestibular. pe liniaoblici externda mandibulei 9i pe
intocmaica gi mugchiultemporal, nodululcomisural. Estesituatputinmaijos
buccinatorul este formatdin trei fascicule decAtmugchiulpetratulbdrbieigi tragein
cu inerva[ieseparatd. Cel maiputerniceste jos comisura, pe carese inserd.Estemug-
fascicululmijlociu,in relatiedirectdcu orbi- chiultristetiigi al disprefului.Mugchiul tri-
cularul,in timpce celelalte doui (superior unghiular are o inserliesituatdla distanld
9i inferior)sunt mai pulin active.in acest de cAmpulproteticAifaceposibildextinde-
sens,de multeorifasciculul inferiorpoatefi rea suprafefei de sprijina protezeitotale.in
cazul atrofiilormarcanteale cresteirezi- comisurilor
in timpulfluieratului
sau fuma-
duale, la deschidereagurii, ingusteazd tului.Agadar,de ei trebuielinut cont mai
bucal.(fig.8.51)
vestibulul alesla fumdtori.

Pe lAngiceledescriseanterior, men-
liondmcd toli mugchiiorofaciali, la edenta-
tul total,contribuie
la mentinerea expresiei
facialegi la refacereaplenitudinii etajului
inferior,brdzdatde ganturinaturalegi pliuri
multpreaadAnci(fi9.8.51). Chiarprintr-o
terapieproteticacorectda edentaliei totale,
ganlurile gi unelepliurinu potdisparecom-
plet,devenind doarmaipulinevidente.

MuSchiivdlului palatin
Vdlul palatin(palatulmoale)este o
formafiune musculo-aponevroticd, care
prelungegte distalboltapalatindgi separd
Fig.B.51.Suprapunerea unor ganlurigi pliuriale cdileaeriene(nazale)de cavitateaoraldgi
tegumenteloretajuluiinferior pestemugchii faringe.Are formd patrulaterdgi mdsoard
orofaciali:a - ganllabiomentonier;b- gant
aproximativ 4 cm lungime9i 1 cm in grosi-
comisural;c - gantnazo-labial;d - gantgenian;
e - gantsubmentonier;f - ganlgenianaccesoriu; me. Ldfimeasa pe fata oraldpoateatinge
g - gantsubmentonier accesoriu. 5 cm. Prezintd doudfetegi patrumargini:
- fafa antero-inferioard este concavi
Mugchiiincisivisuperiorgi inferior gi pe ea se prelungegte rafeulmedianal
se inserdpe proceselealveolarela dentat, bolfiipalatine;
gi pe creastarezidualdla edentat(bosa - fafa postero-superioard se continud
canind),in grosimeabuzelorgi la nivelul cu plangeulfoselornazale;
comisuriibucale,avdndtraseeoblicespre - margineaanterioard se continudcu
zonalaterald.Actiunealor pe fornixulves- boltapalatindgi se confunddcu marginea
tibulareste similardmugchiului mentonier. posterioari a acesteia din urmd;
AvAndo inserliela nivelulmucoasei, acegti - Marginilelateralesuntunitein partea
mugchipot puneprobleme de extindere9i inferioardcu aponevroza pterigoidd,inseratd
de reten[ieale protezeitotale.Suntmugchi pe cArligularipiiinternea pterigoidului, con-
dislocantiaiprotezelor
totale,prin actiunea formdndpere[iilaterali ai faringelui;
lorasuprafundurilorde sacvestibulare, dar - Marginea posterioard prezintd:
fiindde dimensiuni reduse,actiunealor in o median,o prelungire cilindro-co-
acestsenseste mai putinpregnantd. Con- -
n ic dd e 1 0 - 1 5 m m lu n g im e
tribuie,prin contractialor, la apropierea luetasauuvula:

422
 o paramedian,doui perechi de
pliuri arcuitede mucoas6,una
anterioardgi alta posterioard-
pilieriipalatului.
Mugchiipalatuluimoale au rol pri-
mordialin deglutifie,fonalie,in actelere-
flexede vomd.lmportanfa lor estedeosebi-
td in delimitarea
distalSa cAmpuluiprotetic
maxilar.Suntpereche,in numdrde zece,
cincide fiecareparte.Ei se clasificd,din
punct de vederefunctional, in ridicdtorii,
tensoriigi coborAtoriivdluluipalatin(fig.
8.52).

cdd,igu!procwxrtui arlsa carstidAinternd

:fterigpid,ian
leeutfibrosqi
te$sofi.llv6fuluf rnembranatubarai
fidicatarutv6lulu,i lui
fr{'rrNpa
Eustacftis
rn. paFatostafrlin m"peristafilinintrern
m. pedstafillnadern

f*. palatrctafilifi
m" pailatogio$
m"mnstr*;tor*tgerbr
psooe*ului
cerN:igrJt
pterigo.idlari
rn"constrbtorsupeirbr
aporlevroza
palati*E
m"glosotatilin
rn,faringostafifin

Fi7.8.52.Mugchiivdlului palatin (scheme)

Mugchiiridicdtorigi tensoriai vdlului ridicdtoriai vdluluipalatin,iarin diferitemig-

palatinsunttreiperechi: cdri mai ample, sunt antrenafimugchii
- mugchiiperistafilini interni(ridicdtoriai palato-glos gi palato{aringian (cu rol in mig-
palatului
moale); cdrileuvulei).Dinsprelateral,radiazdspre
- mugchiiperistafilini externi(tensoriai vdlul palatinmugchiitensoriai acestuia.
palatului
moale); Tracfioneazdorizonlalvilul palatin,gi sunt
- mugchii palatostafilini(azigosai luetei); inseralipe cArligulapofizeipterigoide. Pen-
MugchiicoborAtori ai vdluluipalatin tru pozilionarea marginiiposterioare a pro-
suntdoudperechi: tezeloreste foarte importantddelimitarea
- mugchii glosostafilini(palatoglogi); marginiidistalea cAmpului protetic. Palatul
- mugchii faringostafilinimoalese prindede palatuldur prinapone-
(palatofaringieni). vroza palatind,care este formatddin ten-
Majoritatealor se inserdperpendicu- doanelemugchilor tensoriai vdluluipalatin.
lar pe periferiacAmpuluiproteticmaxilar, Piesaproteticd se va terminadistalde bolta
acestamodificAndu-se princontracfia lor. palatind,
dar in agafel incAtsd nu interfere-
Palatulmoaleesteridicatde mugchii ze cu activitatea mugchilorvdluluipalatin.

423
 Joncliuneadintrepalatuldurgi cel moa-
le nu trebuieconfundatd cu liniade vibraliea MU$CHil MOB|L|ZATOR|Ar MAN-
mucoasei vdlului palatin. Aceastd linie DIBULEI
vibratorieeste o linie imaginard,care mar- A. Ridicitoriimandibulei
cheazddebutulmigcdriipalatuluimoale la Cu excepfia maseterului, acegti
pronuntarea fonemei,,Ah' (67) gi se intinde mugchisuntsitua[imai la distantdde cAm-
intre ganturilepterigo-maxilare gi la 2 mm pul protetic.
Acliunealoresteunasinergicd
posterior de foveele palatine. Porliunea atuncicAndse realizeazdo contracfiebila-
distalda protezeisuperioaretrebuiesi se teraldsimetricd. Legealui Weber- Frick,
extinddcel pulinpdni in zonavibratorie, dar (fo(a de contracfiefiziologicdeste direct
cel mai bineeste sd fie amplasatdposterior proporlionald cu suprafafade secfiunea
de aceasta.La bollilepalatineadAnci,linia fibrelormusculare) nu esterigurosaplicabi-
esteabruptdgi situatdmaianterior.
vibratorie ld la acegtimugchi, faptconfirmat prindife-
rite mdsurdtori. Ca atare,forfa musculard
MU$CHilFARTNGELUI cea mai mare o declangeazdmaseterul,
Dintremugchiifaringelui, intereseazd urmatde temporalgi apoide pterigoidianul
cu precddereconstrictorul superioral farin- medial.Dacdse depdgegte pragulde con-
gelui, cu cele patru fasciculeale sale: tractiemuscularifiziologicd, aparesenza-
pterigoidian, pterigo-maxilar,faringoglos lia dureroasd la nivelulaparatului de susli-
gi milohioidian. Acestultimfasciculvinein nerela dentatgi pe fibromucoasd la eden-
contactcu aripa disto-linguald a protezei tat,ceeace ducela intreruperea contrac[iei
totalemandibulare, deoarecese inserdpe musculare prinmecanism reflex.
portiuneadistalda linieimilohioidiene. Se Maseterulare doud fascicule,unul
recomanddatenliela concepereaaripioa- superficial, altul profund.Margineaante-
relorretromilohioidiene, deoarecefascicu- rioarda fasciculului superficialare implicafii
lul milohioidianpoatesi le disloce. Agadar, in terapiaedentatiei totale,datoriteinserdrii
limitaposterioard a protezeimandibulare unoradintrefibrelesalein zonavestibulard
este datdde palatoglos gi constrictorul
su- a tuberculului piriform.Ea va determina
perioral faringelui. Clinicianultrebuiesd acea incizurdvestibulardin protezaman-
,,tatoneze"zona retromilohioidiand cu o dibulard.CAnd mugchiuleste puternic,
oglindddentard,invitAnd pacientul sd migte margineaprotezeiva prezentao incizurd,
ugor limba.Niciodatd, margineadistalda iar cAndacliuneasa estemai redus6,mar-
aripioarelor nu va depdgi gineaprotezeipoatefi convexS.
retromilohioidiene
2 - 3 mm grosime.Elevor fi binerotunjite Cdnd,in timpulexamenului exobucal
gi lustruite.Cu toateacestea,de multeori, al unui pacient,observdmfasciculalii ale
cAndpacienfii nu le tolereazd,suntemobli- fibrelormuscularemaseterine, gtim sigur
gati sd renunldmla ele, cu toatecd sunt cd avemde-afacecu un bruxoman.
foarteutile pentrumenlinereagi stabiliza- in general,ridicdtorii mandibulei au un rol
reaprotezei totalemandibulare. majorin masticafie, Tndeterminarea relafii-

424
lor intermaxilare, lor fiindremar- cabildin parafunctii.
activitatea (fig.8.53)

Fig. 8.53. Mugchiimobilizatoriai mandibulei(dupd 30):

A.a - mugchiulmaseter;b - mugchiultemporal;f - mugchiulpterigoidianmedial.
B. Sec[iunemedio-sagitaldprin mandibuld:a - mugchiulgenioglos;b - pAnteceleanterioral mugchiului
digastric;c-mugchiulmilohioidian;d-pAnteceleposterioralmugchiuluidigastric;e-osulhioid;f-mugchiul
pterigoidianmedial;g - mugchiulpterigoidianextern;h- mugchiultemporal.

B. Cobordtoriimandibulei
Dintre coborAtoriimandibulei,in
protezarea totald,ne intereseaze cu predi-
lectiemugchiisuprahioidieni. Denumili9i
mugchiiplangeului bucal,ei suntin numdr
de trei: digastricul, stilohioidianul gi
milohioidianul.
Milohioidianuleste mugchiulcare
decide adeseoristabilitateaunei proteze
totalemandibulare.
Mugchiul milohioidianesteun mugchi
pereche, simetric(fig.8.54)care,aldturide
mugchiigenioglogi, formeazdmusculatura
plangeului bucal.Are formdtrapezoidald gi
detineo inse(iefixd9i doudmobile:
- fibreleanterioare pe lina oblicdin- Fig.8.54.Celetreiformaliunianatomiceimplicatein
protezareatotalda maxilaruluiinferior:plangeul
ternda corpului mandibular;
bucal,limbagi mandibula:a - mugchiulgenioglos;b
- fibreleposterioarepe fala anterioard - mugchiulgeniohioidian; c - mugchiulmilohioidian;
a osuluihioid; d - mugchiuldigastric;e - glandasublinguald.(17)
- rafeulaponevrotic - median,pe linia
albdsuprahioidiand. Cei doi mugchi(stAnggi drept)se

425
unescpe liniamediandprintr-un rafeu,degi
pozifiafasciculelor(dreptegi stdngi)este
oblicd9i formeazddiafragmaorald (limita
plangeuluibucal). Dispozi!iafasciculelor
sale descrieun ,,V",cu deschiderea spre
anterior(fig.8.55).
Fig. 8.55. Mugchiul milohioidian.
Fig.8.56.Secliunefrontaldla nivelulmolaruluide
minte,:a - gantlingual;b - cAtevafibreale buccina-
torului;c1-dispozi[iamugchiuluimilohioidianin re-
pauslc2-dispoziliamugchiuluimilohioidianin con-
tracliemaxim1;d1- mugchiulhioglosin repaus;
d2- mugchiulhioglosin contractiemaximd;e -
mandibula;fi- poziliainferioarda hioidului(in repa-
us);f2- pozi[ia superioarda hioidului,corespunzd-
toareuneitensiunimaximea milohioidianului; g-
mucoasabucald;t - limba (78).
426
CAndse contractS, ridicdosul hioid,
iarfasciculele luitindsd se orizontalizeze.
CAnd ia punct fix pe osul hioid,
milohioidianul participdla deschiderea ca-
vitdliibucalegi devineastfelun coborator
al mandibulei. CAndia punctfix pe mandi-
buld,ridicdosulhioidgi plangeul bucal,fapt
ce se petrecein timpuldeglutiliei,la care
mai contribuie gi uniimugchiai limbii.Ac[i-
oneazdsinergiccu mugchiilimbiiimplicati
in protracliaacesteia. Tnrepaus,fasciculele
musculareposterioaresunt oblice sau
aproapeverticalespre inferior,in zona de
inserfiemandibulard, permilAndastfelde
multeori, depdgirea linieimilohioidiene la
amprentare. CAndmugchiul milohioidian se
contracte, fibrelemuscularese indepirtea-
zd de fata internda corpuluimandibular,
avAnd o pozilie aproapeorizontalS(fig.
8.56).intre contracfiamugchilormilohioi-
dienigi geniohioidieni existdun sinironism.
in literatura de specialitate,opiniilecu
privirela inchidereamarginald in aria de
acliunea milohioidianului diferd.Clasicii,gi
?n specialSchreinemakers, susfincd linia
oblici internd,pe carese inserdmilohioidi-
anul, nu poatefi depdgitd,deoarece,in
cursulcontractiei mugchiului, directiafibre-
lor salese apropiede planulorizontal, pro-
tezafiind,,ridicatd"de pe cAmp(76).
Odatd cu resorbliacresteiedentate,
liniaoblicdinterndse apropietot mai mult
de muchiacrestei,fibrelemusculareale
mugchiului milohioidian devenindtot mai
perpendiculare pe marginea campuluipro-
tetic. Acliuneadislocantdasupraprotezei
este,astfel,tot maipregnantd.
Schreinemakers (79),protetician cele-
bru, susfinecd, datoritdpozifieioblicea
mugchiului in repaus,el este gi permite lingualda amprentei mandibulare a fostcea
portamprentei gi materialului de amprentd mai ne?nfeleasd9i mai abuzatd zond in
sd-l impingdin jos, depdgindrelativugor protezareatotaldla mandibuld". Aceastase
liniamilohioidiand. in schimb,in cursulacti- datoreazdparticularitdtilor tesuturilordin
vitaliisale, mugchiulridicdprotezade pe aceastdzond, care manifestdo rezistenfd
cAmp. directdmaiscdzutadecAtzonelevestibulare
Multiautori(11,31,33,95 ) sustincd gi carenu tolereazd supraextensia marginilor
nu toate liniileoblice interneau aceeagi linguale.
conformatie (unelesunt mai gterse,altele
mai aplatizate,

a mugchiului,
iar altelebinereprezentate).
Drepturmare,Tncursulcontracliei
fibreledin apropierea
maxime
inse(iei
s#44
de pe liniaoblicdinterndnu au o direclie
orizontald(perpendiculard pe ea), ci una
oblicd,astfelincAta apdrutconcepfia depd-
giriicresteimilohioidiene cu cAfivamm,care
are deja mulliadepti.Conformarea aripioa-
relorparalinguale in zonamilohioidiand este
determinatd de activitatea mugchiului milo-
Fig. 8.57. lnserlia mugchiuluimilohioidianpe linia
hioidian in timpulfuncliei, darnu gi alfunctii- oblicdinternd,in diferiteregiuniale mandibulei:a.
lor extreme(67).Aceastane face sd cre- zona canind;b.zonapremolarilor;c.zona molard;
dem cd in cursulfunctiilor extreme,proteza d. zonamolaruluideminte(97).
va fi totugidislocatd de pe c6mpgi,deci,ar Mobilitatea marea plangeului faceam-
trebuisd-irecomanddm pacientului evitarea prentarea dificild,datoritddistorsiunilor care
unorasemenea circumstanle. se pot produce.O extensiea protezeipe
Adeptiidepdgiriilinieiobliceinterne termenlung genereazddureregi duce la
susfincd, in situatiacAndaceastaestebi- dislocarea protezei, datoritdmigcdrilor limbii.
ne reprezentatd, grosimea marginilor trebu- Marginealingualda amprentei mandibulare
ie sd fie de 2 - 3 mm,iar dacdesteaplati- treceugorde liniaoblicdinternd,deoarece
zald,marginilepot fi mai groase,adicdde mugchiul milohioidian, in starede repaus,nu
4-5 m m . opunerezistentd amprentdrii. Oricum,exten-
Situafia estemultmaicomplexd, deoa- sia linguald a protezei sub liniamilohioidiand
recetrebuiesd linemcontde inserliamug- nu poatefi toleratdin cursulperioadeide
chiuluimilohioidian in diferiteregiuniale activitatea mugchiului milohioidian, fiindcd
mandibulei (fig.8.57),precumgi de inse(ia acestava mobilizaproleza, provocAnd dure-
(pozilia)limbii.Este instructiv sd-l citim, in re 9i limitarefunclionald. Extensia lingualda
aceastdproblemd, pe CarlO. Boucher(12), protezeiva puteafi toleratddoardacd mar-
pe care G. A. Zarbil considerdun profesor gineaei esteparaleldcu inserliamugchiului
respectatgi un cliniciansuperb:,,Extensia contractat.

427
 Extensiamarginiilingualea protezei
totale mandibularedincolo de marginea
palpabilda linieiobliceinterne,dar nu de-
desubtulei, prezintdinsd uneleavantaje.
Unuldintreacesteaestereprezentat de ab-
senfapresiuniidirecteasupraacesteimar-
gini asculite,eliminAndastfeldiscomfortul.
Dacdmarginile protezeise oprescla nivelul
liniei oblice interne,forfele verticalede
compresiune vorgeneradurere.
Schreinemakers (79),dupdmdsurdtori
exactegi o experientd clinicdconsiderabild,
a schimbatconceptul de elaborare a linguri-
lor de amprentdgi a lansatpropriulset de
portamprente ,,Clan-Ttay", folositein toatd
lumea de cdtre adepfii conceplieisale.

Fig.8.58.Lingurideamprentdpentrucimpurile edentatetotalla mandibuld:a - traditionale;

b - tip Clan- Tray.(79)

ExaminAnd fig.58, se constatd cd lin- delimitatde arcadeledentarenatu-

,,spa!iu"
gurileClan- Trayau un designinversce- rale,plangeugi palat,pe care-locupdpar-
lor tradilionale,
fiindelaborate conformda- lial sau total (fig. 8.60) Limbaexercitd,Tn
telorde anatomie clinicdcu privirela direc- interiorularcadelordentare,forfe dirijate
lia linieiobliceinternegi la inserfiilemug- spreexterior.Dimpotrivd, mugchiiorofaciali
chiuluimilohioidian (fig.8.579i 8.58). exercitd presiuni dinspreexterior spreinter-
ior. Astfel,arcadeledentarereflectdechili-
LIMBA brul sau dezechilibrul celor doud chingi
Limbaesteun organmusculotendinos, musculareantagoniste, fiindsituatein aga-
ovalar,impar,situatin cavitateaorald pro- zisulculoardentar.
priu-zisd, carearein componenld 17 mugchi La edentatultotal neprotezat,lipsind
striali(optperechegi unulnepereche) gi este arcadeledentare,limba se hipertrofiazd,
acoperitd cu o mucoasdsenzitivd gi senzoria- ldtindu-se.Ea acoperdcresteleedentate,
ld, tactildgi gustativa(fig.8.59).Limbaeste uneori ajungdndin contactcu mucoasa
implicatd in suptgi masticalie(prehensiunea jugald.Libertatea de migcareTntr-un peri-
alimentelor,triturareetc.), in deglutiliegi metru mai mare ii oferd o hipermotilitate,
fonalie.De asemenea, aicise percepsenzafii ceeace genereazddificultafi de amprenta-
gustative, tactile,termice9i dureroase.Limba re 9i de adaptarela protezatotald.Un alt
participdla autocur5lire, prinvehicularea sali- aspectinteresant,pe care practicienii tre-
veiin cavitatea bucald. buie sd-l cunoascd,este acela cd limba
La dentat,limba beneficiazd de un poseddun simt tactilextraordinar de dez-

428
voltat.Astfel,propo(iilerealesuntamplifi-
catemult.
Estecunoscutfaptulcd limbaperce-
pe o dehiscenld marginald intreo obturafie
sau incrustalie9i tesuturileduredentareca
pe o adevdratd,,prdpastie". Este lesnede
Tnteles faptulcd o limbdhipertrofiatd,
la un
edentattotal,este,,ingrdditd"de nouapro-
tezdtotald.Dacdsuprafafa lingualdnu este
concavd,atAtin planorizontal,cAt 9i fron-
tal, tolerareaacesteiade cdtrelimbddevi-
ne imposibild.

m. genioglos
m. lingualsuperior
m. palatoglos9i amigdaloglos

m. hioglos
m. stiloglos
m. lingualinferior

artera linguala

m. faringoglos

m. geniohioidian

m. milohioidian

pAnteceleanterioral
mugchiuluidigastric
prin limbdgi plangeu(schemd).
Fig.8.59.Sectiunetransversald
Ca atare,odatd cu protezareatotald, totalemandibulare este conformarea cores-
limbatrebuiereagezatd in spaliulei vital, punzdtoare a versantelor externelingualegi
asemdndtorcu cel din perioadadentat6. vestibulare,
astfelincAtechilibruldintrecele
Asemdndtor, dar nu identic.Unuldintreprin- doudchingimusculare oponentesd fie res-
cipiileelementare ale protezei
de stabilizare pectat,celpulinpatial.( fig.8.59)

Fig. 60. Limba la dentat (a)giedentat (b).

429
 Un parametruutilizatin proteticdeste chiilimbiigi se va sporistabilitatea
protezei.
ecuatorullimbii- zona de separaliedintre La examenul intraoral,
cu limbain re-
fataventraldgi cea dorsalia limbii,carese paus,se poateconstatacd aceastaacope-
va situa,in protezarea total5mandibulard, rd plangeulbucal,ocupAndcurburainter-
la nivelulsuprafelelor cuspidateale dinlilor ioarda arcadelor. La dentat,vArfulei stabi-
lateraliartificiali.
Prinaceastddispozilie,se legte un contactlejer cu fata lingualda
va oblineun ldcagconfortabil pentrumug- f rontalilor
inferiori.

Fig.8.61.Raporturilelimbiifald de aspectulcresteloredentate:a - limbdasociatdunorcresteinalte;b - lim-

be EtiE pestecresteatrofiate.

suprafe[elorlingualealeprotezelortotalemandibulare.
Fig.8.62.Conformarea

In general,la edentatdistingem doud printr-olimbd retrudatd(aproximativ25h

poziliiale limbiiin repaus.(fig. 8.63).in
poziliaanterioard, marginile
limbiise situ-
eazddeasupracrestelorreziduale,iar vAr-
ful acoperdversantullingualal cresteidin
regiuneafrontald.Fundulde sac lingual
esteredus.Aceastdpozitieanterioard este
ideali pentrurealizareauneiinchiderimar-
ginaleexternein zond,mdrindretenliapro-
tezei.
Pozitiaposterioardse caraclerizeazd
din cazuri).Plangeul bucaldevinevizibilpe
o distanfdantero-posterioard de 1.5 - 2
cm. Marginilelimbii se afld in interiorul
crestelor,vArfulocupAndo poziliemai re-
trasd, distalizatd.Fundulde sac lingual
este mai adAncai mai lat in sens antero-
posterior.Aceastddispozitieface mai greu
de realizalinchidereamarginald,favori-
zAndpdtrunderea aeruluisub protezd,in
specialin poziliade repaus.

430
 Tncursulfuncfiilor, fundulde sac lin- mugchimaregi activ,dezvoltdfo(e care se
gual se modificd continuu.in timpul reparlizeazd de-a lungulTntregiilinii oblice
protracliei limbii,la indivizii
cu inserfieante- interne,contracliagenioglosului dezvoltdforfe
rioard,fundulde sac lingualse modificd importante pe o zond restrAnsd. Majoritatea
mai putin,in timpce la cei cu inserliepos- fibrelorsalese rdspAndesc in evantai,Tngro-
terioard,acestase modificdmai mult. in simealimbii,dar uneoriexistdcAtevafascicu-
cursulamprentdrii cAmpuluiproteticman- le ce se inserdchiarpe osulhioid(fig.8.6a).
dibular, trebuie evitatd migcarea de Uneledintrefasciculele saleajungpAndla 1
protractie maximd.La cei cu inse(ieposte- cm de vArfullimbii,de o parte9ide altaa liniei
rioard,estesuficientca in timpulamprentd- mediane,sub mucoasasuprafeleidorsalea
rii sd se mimezeumectarea roguluibuze- acestui organ. Genioglosuleste singurul
lor, iar la cei cu insertieanterioard,ampli- mugchial limbiicare are o inse(ie osoasd
tudineamigcdrilorde avansarea limbii at6tde anterioard. Drepturmare,areo acfiu-
poate cregte, deoarecenu se modificd ne puternicd de protracfie a limbii,fiindimpli-
esentialformafunduluide sac din pozifia cat adeseoriTndestabilizarea protezelor tota-
de repaus.La acegtisubiecti,inchiderea le mandibulare.
externdde ventilse face mult mai bine, limba t1 cm

deoareceplangeulse afldintr-unraportde
contact cu versantullingual al protezei,
printr-oplicd de mucoasdproeminentd,
denumitdde cdtreDevin,,franjsublingual"
gi care nu este altcevadecAtterminalia
glandei sublinguale,care proemindin
submucoasd gi caruncula sublinguald.
Revenindla mugchiilimbii,este ne-
cesarsd ne oprimasupragenioglosului, un
mugchicareconstituie o bundpartea ma-
sei musculare linguale gi carese inserdpe
apofizelegenii superioare. Tntremilohioi-
diangi genioglos existdo diferenfd mare. Pentruaceasta,Schreinemakers (79)
in timpce contraclia milohioidianului,
un recomanddca pe zona centraldlinguald

431
(aproximativ 3 cm, 1,5cm de fiecareparte
a linieimediane) sd se ingroagemarginea
lingualda protezei(aproximativ 3 mm),
pentruca forfeleexercitate de cdtregenio-
glogisd fie repartizatepe o suprafatacAt
mai mare. Aceastdmarginemai groasd
realizeazd,de cele mai multeori gi o inchi-
deremarginald maibund.(fig.8.65).
Existdinsd gi situaliiclinicenefavora-
bile, cdnd creastaedentatddin regiunea
frontaldeste foarteatrofiatd,iar apofizele
genii superioaresunt dure, hipertrofiate,
acoperitede o mucoasdsubliregi aproape
de muchiacrestei.in acestecazuri,indife-
rentde inserlialimbii,margineaprotezeise
poatesprijinipe apofizelorgeniisuperioa-
re, influenfAnd
nefavorabilinchidereamar-
ginald.

Fig.8.65.Zonade acliunedestabilizatoare a mugchiuluigenioglosgi remediulpropusde Schreinemakers: a

-conformareincorectdamarginiilinguale;b-conformarecorectd;c-intrepuncteleA-A,grosimeamargin
protezeiva fi de 3 mm; d - masa termoplasticddispusdin zona lingualdcentrald(3 cm lungimegi 3 mm gro-
sime)a poftamprenteiindividuale(dupd79)

Dinpunctde vedereal sincronismului protezelortotaleau fost dominatede exa-

tensiunilorgenioglosului
gi milohioidianului,minareasuprafefelor mucozale 9i ocluzale
scurtareaascendentd spredistala margini- ale acestora.Cu toateeforturilede optimi-
lor linguale linieiobliceinterne, zare in aceastddirectie,cAmpurileproteti-
in regiunea
elimindinfluenlacontractiilormilohioidia- ce deficitareau continuatsd ridiceproble-
nului,cu influenle
beneficeasuprastabilitd- me terapeuticedeosebite(Tn specialde
!ii protezei
mandibulare. foartemulti pacienfinefolosin-
stabilitate),
du-giprotezele.
zoNA NEUTRALA(SpnTrULPRO- Cheiasuccesului era undevaascun-
TET|C) sd. Loculse numegle,,zonaneutraldsau
Foartemulttimp,clinicagi tehnologia neutrd"gi intereseazd protetic"(23)
,,spatiul

432
gi,legatde acesta,volumulprotezelor.
Zona neutrdsau neutraldeste spafiul
liber dintre obraji gi limbd, rezultatdupd
pierderea dinfilornaturali.
Agacumarcadele
dentarenaturalese afld situatein culoarul
dentar,delimitatoral de limbdgi vestibular
de chingilelabio-geniene, tot aga,protezele
totale(doudarcadeartificiale fixatepe doud
pldci mobile)trebuiesd respecteacelagi
tunelmuscular labio-genio-lingual, modificat
insd prin pierderea dinlilorgi a unei bune
pa(i din procesul alveolar.
Zonaneutralda edentatului totaleste
spafiul poten[ialprotetic,unde presiunile
lingualecentrifugesunt neutralizate prin
opozitiacentripetda musculaturii obrajilor
gi buzelor.
O. Huegi colab.(34)propuneca no-
fiunilede ,,spatiupasiv"sau ,,spatiuneutru
pasivutil"sd fie Tnlocuite cu celede ,,spa!iu
dinamicexploatabil", deoareceel se adap-
teazdla toli stimuliiintra-sauextraorali.
in 1931,E.W.Fish(29)vorbegtede-
spre,,echilibrul de repaus",iar J. H. Lee 9i
A. L. Martonede ,,echilibrul in funcliune".
Ulterior,in literaturdaparo seriede denu-
miri gi conceptede autor, care vizeazd,
propriu-zis,acelagilucru(29,50,55).
O marepartea mugchilor sistemului
stomatognat esteimplicatdatAtactiv,cAtgi
pasiv in retentiagi stabilitateaprotezelor
totale.
Pentrua demonstra contribufia mug-
chilor in menlinereaprotezelor(retenlia
musculardactivd),este suficientsd anes-
teziemzonelede inchideremarginald9i
mucoasa jugaldpentrua obfineo diminua-
re semnificativd(cu aproximativ50%) a
retentiei.
433
in vedereaevidenlierii gi reproducerii
spatiuluiprotetic,ca gi a elabordriiunei
protezecu volumindividualizat corespun-
zdlor,s-audezvoltat tehnicipiezograficede
amprentare. Termenulare la originedoud
cuvintegrecegti:pizein- a comprimagi
graphein - a sculpta,adicdo sculpturd prin
forte. lulianaSdbddugo definegteastfel:
,,rezultatulmodeldrilor cu ajutorullimbiigi
chingiibuccinato-labiale (prinfonafiesau
deglutifie)pe materialeplasatein stare
plasticdin cavitateaorald,carese intdresc
sau polimerizeazd intr-unintervalde timp
scurt"(78).
Tehnicilepiezografice (zeci)se indi-
cd, maialesin situaliaunor cAmpuri dificile,
cu resorbfiiaccentuate, cu limbdvolumi-
noasd,la pacientirdmagimulttimp nepro-
tezafietc.
Metodapiezograficiurmiregte:
- plasareaarcadelordentareaitificiale
in zonade echilbru dintreceledoudgrupuri
musculareantagoniste ;
- respectareaunui volum vestibulo-
oral adecvat,determinatfunclionalpentru
fiecarecaz;
-conservareareliefuluisuprafelelor
lustruiteoblinuteprinpiezografie.
ELEMENTE DE FIZIOLOGIE
osoASA $r NEUROMUSCULARA
Procesulde adaptareal SS la starea
de edentalietotaldse realizeazd pe seama
modificdrilorfunclionale
ale componentelor
dure,moi, gi neuro-musculare. Morfologia
acestorase modificdin conformitatecu
funcliilepe caretrebuiesd le indeplineascd
atAtin urmapierderii dinlilorcAtgi in cazul
receptdriifortelortransmisede protezele
totale. circulatiagi menlintroficitateaproceselor
Scopul acestui subcapitolnu este alveolare.
acelade a prezenta detaliatfiziologiaunor in absenladinfiloracest mecanism
componenteale sistemuluistomatognat. este perturbat,rezultatulfiind transforma-
Totugiconsiderdm cd, pe lAngi nofiunile rea proceselor alveolarein cresteedentate
clinicegi tehniceprezentate, estenecesard careigi reducprogresiv indllimea.Purtarea
gi insugirea unorelementede fiziologie ce uneiprotezetotale,maialesdacdea nu se
vizeazdstareade edentatietotale. adapteazdcorectla cAmpul protetic,grd-
begtegi mai mult procesulireversibil de
FIZIOLOGIE OSOASA atrofie.
Cu toatecd s-aufdcutmultestudiicu Fiziologiacresteloredentatetrebuie
privirela modificdrile
oaselormaxilare dupd inleleasd incddin momentul extracliei
din!i-
pierdereadinfilor,fiziologiacrestelorrezi- lor, vindecarea procesului alveolarpoatefi
dualecare receplioneazd presiuniocluzale comparatdcu cea osoasd consecutivd
prin intermediul protezelor totale,nu este fracturilor gi parcurgeurmdtoarele etape:
nici in prezentpe deplincunoscutd.Cu 1. Formareacheaguluiprimarin al-
siguranldosul este supuspermanentre- veolainvadatdde singe.
modelSrii, fiindunuldintrecelemai instabi- 2. Consolidarea cheaguluigi prolifera-
le lesuturiale organismului. Acest lucru rea de fibroblagti gi celuleendoteliale,
care
este valabilgi in cazulproceseloralveola- vor realizareleauacapilarelorde neofor-
re, care in urma pierderiidintilorsuferd matie,ducAndla instalareacirculalieiin
modificdristructuralemajoretransformAn- interiorul cheagului (ziua2 - 3). PAndin a
du-sein crestereziduale (edentate). Inse- gapteazi acestaeste inlocuitde tesut de
rareaunor protezein cavitateaorali con- granulalie9i incepe o intensdactivitate
tribuiela evolutiaproceselor de remodelare osteoclasticd la margineaalveoleicare va
osoasd,protezeleavdnd de multe ori o iniliaprocesulde resorbtiea crestelorrezi-
actiunepatogendasupraosului. duale.
Crestele reziduale sunt structurile 3. inlocuirealesutuluide granulalie
osoasecele mai afectatede purtareapro- cu tesut conjunctivimatur.Apar primele
tezelortotale.Procesulalveolarreprezintd trabeculede os imaturpe fundulalveolei,
suportulnaturalpentrudinli,fo(ele ocluza- in timp ce la marginilealveoleicontinud
le fiindtransmise de la nivelulacestora c5- procesulde resorbfieosteoclazicd, cu re-
tre os prin intermediul parodonfiului, apoi ducereain indllimea crestei.
de-a lungultraveelortrabeculare pe liniile 4. Dupdaproximativ 35 de zile,cAnd
de rezistenldale oaselormaxilare.in con- volumulalveolei s-a redusla o treime,con-
tinuaresolicitdrilese descompun pe direc- tinutulei estetreptatinlocuitcu fesutfibros
de rezistenldai bazeicraniului. gi continudproliferarea
tia stAlpilor de tesutososima-
Odatdcu transmiterea forfelor,oaselema- tur Tninteriorul alveolei.
xilareprimescstimulifiziologicicareintretin 5. in urmdtoarele sase luniare loc o

434
 remaniere secundar5 a osuluialveolargi o tecturiiinternea oaselormaxilare.J.O.
reducere progresivda indllimii crestei Neufeld(66) a constatato modificarea
edentate, careajungela 1/3 din lungimea releleitrabeculare osoasein urmaaplicdrii
rdddcinii dinteluiextras. presiunilorocluzalepe crestelereziduale
Vindecareaosoasdpostextraclionald prin intermediul protezelor totale.Dispune-
poatefi influenfatd de protezaimediatdsau rea trabeculelor se realizeazdastfelincAt
precoce,careva aveao acfiunemodelantd sd ofere rezistentdmaximdosului gi sd
asupracresteiedentate.Unii autoriinsd, transmitdfo(ele ocluzalecdt mai eficient.
recomanddamAnareatratamentului prote- De asemeneamuchiacresteiedentatesu-
tic cu 6 - 8 sdptdmAni de la extraclie,ar- ferdmodificdristructurale, la nivelulcortica-
gumentdnd cd procesul de proliferare lei externeconstatAndu-se absentaosului
osoasdintraalveolard nu trebuieperturbat lamelar.
de inserarea uneiprotezeprecoce. Ratade atrofieosoasdesteinfluenta-
Remodelarea osoasdeste un proces td in maremdsurdde sex,rasdgi maiales
continuu,care se desfSgoardpe intreg de bolilesistemice. De aceeaestedificilde
parcursul vieliigi cuprindedoudfenomene stabilitun prognostic cu privirela vitezade
antagoniste: apozitiaosoasdrealizatdpe evolutiea atrofieiosoase.Cu toate aces-
seamaosteoblastelor gi resorblia,datd de tea, s-a constatatcd, la indiviziicare pre-
acliuneaosteoclastelor. zintdo ratd acceleratdde resorbfieimediat
Degiprocesul estecontinuu, el nu es- postextraclional gi atrofiaindusdde purta-
te constant. in timpulperioadelor de cregte- rea protezelor va fi maiaccentuatd in com-
re, ralade formareo depdgegte pe cea de paraliecu pacienliila careratade resorblie
distruclie. in cursulviefiiadulte,celedoud osoasdconsecutivd extractieieste mai di-
procesese echilibreazd, pentruca la seni- minuatd.
orisd predomine atrofiaosoasd. Constatdnd cd la unii pacienliatrofia
Structuraosoasd este in continud osoasddepdgegteproceselealveolaregi
transformare, gi ?nstrAnsdrelatiecu solici- observAnd variafiilargiale rateide resorb-
tirile la careestesupusosul.AtuncicAnd tie alveolard,Atwood sustine cd atrofia
dintii naturalisunt inlocuitide protezele crestelorrezidualear trebui consideratd
totalerdspunsulsubstratului osos pe care mai degrabd un proces patologicdecAt
se sprijindnoua restaurareproteticd,este unulfiziologic asociatvArstei (2).
propo(ional cu solicitdrilemecanice la care Vascularizalia osuluialveolarse rea-
este supus.Conformlegii lui Wolf orice lizeazdpe caledubld,derivAnd in principal
modificare a funclieiatragedupdsinemo- din anastomozeale vaselor medulare
dificdristructurale. intraosoase cu cele ale plexuluivascular
in cazulcresteloredentatemecanis- periostal. Arterelemedularetrimitcolatera-
mul de receplionare gi transmitere a fo(e- le cdtreorganulpulpar9i spaliulperiodon-
lorocluzale duceatAtla modificdri ale mor- tal. La edentaliitotalacestecolaterale sunt
fologieiexternecAtgi la perturbdri ale arhi- pierdute,maimult,Bradley(citatde 8) sus-

435
tine cd odatdcu inaintareain vArsti artera perioraldcu inse(ie osoasd. Odatd cu
alveolardinferioard se obstrueazd. Aceasta pierderea dintilor9i a fibrelorperiodontale
ducela transformarea circulalieide tip cen- actiuneastimulatoare a acestoraesteanu-
trifugin unade tip centripet prinmandibulS. lat5, reprezentAnd un alt factorcare duce
Cu alte cuvintefluxulsanguinmandibular la atrofiacrestelorreziduale.
esteasiguratpreponderent pe caleaartere- intr-o oarecaremdsurd, forlele de
lorfaciale,bucalegi linguale gi nu prinarte- tracliuneprodusede musculatura periorald
ra alveolardinferioard. gi masticatoriese pdstreazdla edentatul
in funcfiede tipulfo(elor aplicatepe total. Ele sunt exercitatecu predilectie
suportulosos,rdspunsul tisularpoatefi de asupramentonului, gonionului gi linieiobli-
mai multetipuri.O presiunecontinud, sufi- ce externe,neavAndactiunestimulatoare
cientde puternicd aplicatdtimpindelungat asupracresteloredentate.
inducefenomenede resorblieosoasd.So- lesutul ososrdspunde9i la tulburdri
licitdrileexercitatepe tesuturilede sprijin metabolice gi endocrinesurvenitein pe-
de cdtre o protezdmobildva contribuila rioadasenectutii. Rezultatele sunt modifi-
procesulde resorbliea cresteloredentate. cdri calitativegi cantitativeale structurilor
Faptul a fost constatatcu predilecliela osoase,care uneorise traducprin osteo-
mandibuld, undefo(a gravitationald are o malaciesau, de cele mai multeori, prin
actiunede intensitate redusd,dar continud. osteoporozd.Menopauzaeste una dintre
La aceastase adaugdpresiuneadisconti- cauzelecareducela o pierdere o generali-
nud dar de intensitate multmai maredez- zatd de substanld osoasd, afectAnd9i
voltatdin timpulfuncliilorgi parafunctiilor cresteleedentate.
SS. Acesttip de fortepot perturbacircula- Agadarse poateconstatacd fenome-
lia sanguind periostaldconducAnd la tulbu- nelede resorblieosoasdsuntconstante9i
rdri troficeale osuluirezultatulfiind atrofia domindfiziologia crestelorreziduale in ca-
osoasd.Este unul dintre motivelepentru drul edentatiei totale,chiardacd pacienlii
care se recomandi indepdrtareade pe suntprotezalisau nu.
cAmpa protezelor totalecel putin8 ore din
24. FIZIOLOGIE NEUROMUSCULARA
in cazul pacienlilorcu parafunclii Musculatura orofacialdeste capabild
asociatepurtdriide protezetotales-a con- si se adaptezeschimbdrilor careaparoda-
statat o ratd gi mai mare de resorbtiea te cu pierderea dinlilorsauinserdrii ?ncavi-
cresteloredentate,ajungAndu-se in unele tateabucalda uneiprotezetotale.
situaliila atrofiiimpresionante ale oaselor La bazaactivitdliimuscularestd pro-
maxilare in specialla mandibuld. prietateamugchiului de a-gi scurtafibrele
Fo(ele de tractiuneau proprietatea in urmastimuldrii de cdtreimpulsurile mo-
de a stimulaformarea de os la loculaplicd- toriivenitede la nivelcentral.Controlul ac-
rii lor. Astfelde fo(e sunt exercitatede fi- tivitdliicontractilea mugchilormasticatori
brele periodontale9i de musculatura se realizeazdinmodcongtient, cu toatecd

436
Tn cazul parafunliilorexistd posibilitatea un echilibru?ntresolicitdrile la care este
activdriiincongtientea mugchiului. supus complexuldentoparodontal gi fo(a
Rdspunsulmusculaturii la un stimul de contracliemusculard. in absenladinlilor
propagatpe calea: organ receptor,cale acegtireceptorisuntpierduti,sistemulner-
aferentd(nervsenzitiv), caleeferentd(nerv vos fiindprivatde aferenteimportante de la
motor)este denumitarc reflex,spre deo- nivelendooral. Rezultatul esteo diminuare
sebirede acliuneamusculardvoluntardin a fluxului de impulsuricdtre organele
care contractiase realizeazdpe baza im- efectoare,ceea ce duce gi la perturbarea
pulsurilorvenitede la nivelcentral. activitdliineuro-musculare in cazuledenta-
Odatd activat,mugchiuligi modificd [ilortotal.
bruscproprietdlile:devinedur,tensionat gi La edentatiitotal protezaficontactele
igi modificdforma.EI poateefectualucru dento-dentare sunt receplionateprintr-un
mecanicla o tensiune constantd,prinscur- mecanismindirectde cdtre sistemulner-
tareaaxuluilungal fibrelor,acliuneafiind vos. Acestapercepeo senzalietactildsau
denumitdcontractieizotonicd.Contraclia de presiune,avAndpunctde porniremu-
musculard fdrdmodificarea fibrelor coasa orald gi ATM. Reglareaforfei de
lungimii
se numegtecontractie izometricd.Acesttip presiuneocluzaldse realizeazd pe seama
de contractiedeginu dezvoltdlucrumeca- impulsurilor date de presiuneaexercitatd
nic,esteconsumatoare de energie.Majori- prin baza protezelorasuprafibromucoasei
tatea actiunilormuscularesunt insd o bucale.Cum senzafiade presiunenu este
combinalieintre cele doud tipuride con- individualizatd pentrufiecaredintein parte,
tracfie. Contracliamugchilorridicdtoriai rezultatulva fi o percepliedifuzdpe o su-
mandibuleipAnd in momentul realizdrii prafald mare de fibromucoasd. Controlul
contactelor interdentare este de tip contracfiei musculaturii masticatorii la
izotonic.Dupi ce dinfiiau ajunsin contact, edentatiitotal protezalise realizeazdprin
mugchiise contractdizometric. acesttipde mecanism.
Musculatura mobilizatoare a mandi- Pentrupdstrarea uneifunctiimuscula-
buleiestede tip antagonist. CAndmugchii re optimedupd protezareeste obligatorie
ridicdtoriai mandibulei se contractd,anta- menlinerea spaliuluide inocluzie fiziologicd
gonigtiicoborAtorise alungesc.Alungirea intre cele doud protezetotale in repaus
se faceintre anumitelimitecaredacdsunt muscularin lipsaacestuispa[iuactivitatea
depdgiteaparedurereamusculard. Cu cAt muscularddevine nefiziologicd, mugchii
solicitareaeste mai marecu atAtgi alungi- ridicdtori fiindmenlinuli in poziliealungitd.
rea mugchiului este mai importantd. CAnd Spredeosebire de musculatura mas-
stimululTnceteazdmuschiul revinela forma ticatorie,mugchii limbii,mimicii, suprahioid-
sa iniliald. ieni,ai palatuluimoalegi faringelui nu au
CAttimpexistddinfinaturali, sistemul ambeleinserliipe os. in protezareatotald
neryosprimegteo abundenta de impulsuri acegtimugchisunt implicaliin principal in
parodontali,
de la receptorii mentinAndu-sedeterminarea limiteide extindere a bazelor

437
protetice9i in conformarea conturuluimar- minuareafo(ei de contracliegi la oboseald
ginalal protezelor totale.Trebuieluatemd- musculardcare pe termenlung prezintd
suri de precaulieca in timpulamprentdrii riscuI apariliei disfuncliilor.
acegtimugchisd nu fie pugiin tensiune. Mugchiipdstreazdun anumittonus9i
Transmiterea impulsului nervos,de la in timpulstdriinecontractile, care nu este
nivelulneuronului motorla fibramusculard constantgi depindede activitatea SNC.lm-
se realizeazd prinintermediul pldciimotorii. pulsurilenervoasemotoriide la nivelcentral
Fiecarefibrdeste inervatdde obiceisepa- suntcoordonate cu informatiileprimitede la
rat prin intermediul jonctiuniineuromuscu. fusul neuromuscular. Blocareaimpulsurilor
lare localizatdaproximativ la nivelultreimii eferenteduce la scddereatonusului,mug-
mediia fibrei.Dacdstimululdepdgegte va- chiul devenindflasc.in cazul determindrii
loareaprag de excitalie,de-a lungulfibrei relaliilorintermaxilare acest lucru poate fi
se propagdun potenlialde acliunecareva uneoribenefic,oblinAndu-se prinadministra-
determina scurtarea ei. rea de miorelaxante. Totugi recurgereala
Un aspectde care trebuiesd linem acesttip de medicalieestelimitatddeoarece
seamdin tratamentul edentatieitotaleeste nu poate fi administratd selectiv,rezultatul
proprietatea mugchiului de a-gi modifica fiindrelaxarea intregiimusculaturi scheletale.
dimensiunea fibreiin functiede solicitdrile Contractiaputernicd9i prelungitd duce
la care este supus.Un exempluin acest la obosealdmusculard. Aceastase manifes-
sens il reprezintdposibilitatea scurtdriifi- td prin diminuareaprogresivd a capacitdfii
brelorla pacienliiedentafitotalneprotezali, contractile, in conditiilein care conductivita-
cAnd DVO se reducein urma ,,prdbugirii" tea neuro-musculard gi de membrand rdmA-
etajuluiinferior al felei.De asemenea, exis- ne nemodificatd. Dacdmugchiul nu se poate
ti posibilitatea alungiriifibrelormusculare relaxagi obosealadevine extremd,existd
la pacienlicare recepfioneazd prolezetota- posibilitatea blocdriimugchiului in contraclie.
le bimaxilare in lipsaunuispafiuproteticcu Acestlucruse intAmpldin absenfaunuipo-
dimensiune verticalS adecvatd.Astfelmug- ten[ialde actiune,atuncicAndmugchiuligi
chii igi vor adaptadimensiunea la noua epuizeazi,intreagasa rezervdde energie.
relatieintermaxilard gi igi vor modificafo(a Ne mai avAndrezervede energiepentrua
de contractiepentrua dezvoltafo(e oclu- se relaxa,mugchiulrdmAnecontractat pen-
zale optime.in cazulsuprasolicitdrii prin tru o perioaddde mai multeminute,dupd
intindere,forla musculardinilialva dimi- care,odatdcu dispariliaoboseliigi refacerea
nua, dar dupd o perioaddde adaptare rezervelor de ATP,treptatmugchiul se rela-
mugchii ?givor alungifibrelegi vor dezvolta xeazd.in perioadade adaptarela protezele
forfefiziologice de contraclie. totale,mai ales dacd s-au produserori in
Adaptareamugchiului prin scurtarea determinarea DVO,pot apareastfelde con-
fibrelorse realizeazdin anumitelimite,din- tracturi.Acestesituafiistau la baza discon-
colo de care capacitatea sa estedepdgitd. fortuluipacientului carenu o datd'renunld la
Suprasolicitarea mugchiului va duce la di- proteze.

438
 in determinarea RC prinmetodele de biodinamicATM poatefi consideratdcea
ghidaremanualS a mandibulei, diminuarea mai evoluatddintre toate articulaliile, cu
fo(ei de contraclie a musculaturii mobilitatedubld, in doud etaje, fiind
protruzivese face prin mentinereaunei solicitatdindeosebi in ghidajulmigcdrilor
protruziimaximetimp de cAtevaminute. mandibulei Tndecursulproceselor de mas-
Dupdaceastdmanevrdse ob[inerelaxarea ticafie,deglutilie gi in fonatie.
mugchiului pterigoidianlateral,care nu va 4) Morfologia particulard a suprafetelor
opunerezistenfd in timpulghiddriimandi- articulareopozantegi prezenladisculuiim-
buleide cdtremedic.Trebuieprocedatinsd primdcaracteruI ginglimeaft roidal,permi[And
cu precaulie,sd nu linem pacientulprea realizarea in ATMa doudtipurifundamentale
multtimpcu mandibula in protruzie,
pentru de migcdri:rotatie(specific ginglimoidde gar-
a nu se instalaobosealaextremdcu bloca- nierd)- la nivelulcompartimentului infradiscal
reamugchiului in contrac[ie. - gi translatie(aftroidal)in compartimentul
supradiscal pe panteletuberculilor articulari,
ARTTCULATTATEMPORO-MANDt-ce presupune deplasarea intregului
ansamblu
BULARA condilodiscal,care devineastfelo unitate
Studiul morfologicmacroscopicai funclionald (fig.8.66).
biomecanic al componentelor dure gi moi Structurafibroasdparticulard a discu-
care alcdtuiescarticulatiatemporo-mandi- lui asigurdo adaptareconstantdintre su-
bulardeste necesarin vedereacunoagterii prafeleleosoaseale ATM,fiindsolidarizatd
in condiliifiziologice, dar gi patologice,a cu capsula,deplasdrile lui fiindcorelatecu
particularitdtilor
fald de alte articulafiiale cele ale condiluluiin decursuldinamicii
organismului uman.Conformopinieinoas- funclionale a mandibulei. Capsulaarticula-
tre (13)acestetrdsdturispecificepot fi for- rd de o mare laxitateeste Tnconjuratd de
mulateastfel: ligamentecare pe de o parte o intdresc
1) Estesinguraarticulatie dubli mobi- asigurAnd mentinerea raporturiloranatomi-
ld a craniuluicare stabilegtelegdturaintre ce normale,iar pe de altd parteconstituie
baza acestuiagi mandibulS,fiind inclavatd un frAu pentru musculaturaperifericdin
gi suspendatd in bloculososal extremitdlii timpulmobilitdfii mandibulare.
cefalice prinmijloace ligamentare propriide 5) Cele doud categoriide mobilita[i
fixaregi prinmugchiiridicdtori prin asociere vor realiza o cinematicd
2) Esteo articulalieunicatddeoarece mandibulard combinatd,de coborAregi
detinepropriainse(iemusculard pe disc. ridicare a mandibulei (necesard deschiderii
3) Reprezintd determinantul anatomic gi inchideriicavitdfiiorale),de propulsie-
posterior al ocluziei, pere- retropulsie
fiindo articulafie gi lateropulsie (diduclie).Migcd-
che cranio-bicondilo-ocluzald, fiecare rile se producsincron,fiind coordonate,
avAnd doud compartimente cu sinoviale respectivreglatede cdtre centrii nervogi
separatedisco-temporal gi condilo-discal. superiori, care integreazd mesajelesenziti-
in acestecondilii,atAtconstitulional, cAt gi vo-senzoriale ale receptorilor perifericigi

439
dau comenziierarhizate pentrua satisface racterizatdprin capacitateadeplasdriian-
procesele de masticalie,deglutitie gi sambluluicondilo-discalin toate planurile
fonalie.O astfelde dinamicd estespecificd spaliale,sub acfiuneamugchilor mobiliza-
articulafieide tip diartrozdpluriaxiald,ca- toriai mandibulei.
Ligarlentut c@s.ular
Cor-npartirnenful.sinoviial {sec$llne}
qr rrcrinr \
I
\a
t*a
Froc+suE eigomatic
tt" o {osul iemporal}
Disrcularticutar*
*\\ *a,

Tubercu*ul
articu,lar
Condudul suditilf - *.*- -*
extem Lhafllrftetul
temporonrandfuular

Firsuramkplinroe*ich'

'if
Cornparirnsnt sino'rial
inferior t

r'
Capu}condilEan d
t
{axpua} r,
f t
Procesul siitoid T
T
t
Ligamentul sliilornandbdar

duregi moiale ATM.

Fig.8.66.Componentele

12

Fig.8.67.Structuraschematicaa A.T.M:
1 - compartimentularticularsuperiortemporo-discal;2 - compartimentulinferiorcondilo-discal;3 - discul
articular;4 - fascicululsuperior(discal)al mugchiuluipterigoidianlateral;5 - fascicululinferioral mugchiului
pterigoidianlateral;6-parteaposterioardacapsuleiarticulare;7-conductulauditivextenTS-osul
timpanic9 - tubercululzigomaticposterior;10- tuberculularticularanterior;11- capulcondilului
mandubular;12- Iigamentuldiscal posterior(laminaelasticd).
 6) Dinamica ansambluluicondilo- ei de a refineapa extracelulard cu ajutorul
discaleste'limitatd de contactele interden- forlelorosmotice,se realizeazd un efectde
tare la inchidereacavitaliiorale,raporturile amortizarea solicitdrilor biomecanice de
ocluzaleconditionAnd solicitdrile
transmise compresiune.
componentelor articulare ce tind sd fie re- Ocluziain generalgi cu precddere
ciprocadaptatela volumulATM,care este modificdrile cAmpului ocluzal(uzuradenta-
propo(ionalcu dimensiunilescheletului rd, edentafiile, efectelebruxismului), modi-
uman. ficd permanentatAtmorfologia componen-
7) Articulaliatemporo-mandibulard telor ATM, cAt gi comportamentul lor, la
estesupusdpermanent modeldriisub ac- acest nivelexistAndinsd posibilitati multi-
liuneavariatiilor morfologice gi funcfionale plede remodelare.
de la nivelulcelorlalte componente ale sis- Integritateacomponentelor ATM este
temuluistomatognat. Atunci cAnd aceste esenfiald pentrufuncfionalitatea sistemului
solicitdriadaptativedepdgescposibilitdlile stomatognat. Fiecarecomponentd poatefi
propriide adaptare9i autoapdrare ale arti- comparatd cu un instrument dintr-oorches-
culaliei,se poate instala disfunclia.De trd. O articulalie temporo-mandibulard in-
asemenea, in aceleagicondifiimentionate tegrd din punct de vederemorfologic Ai
mai sus, existentaunor anomaliidento- functional aremenireasi asiguremandibu-
maxilarepoatedetermina tulburdriin cine- lei (careeste un os singular9i mobil)tra-
tica ansamblului condilo-discal sau invers, seenormale.
anumiteafectiuniale ATM suntin staresd Odatdcu pierdereadinlilornaturali,
genereze dezechilibreocluzale. montareape gauaprotezeia dinfilorartifi-
8) Spredeosebire de celelalte articu- cialidetermindmodificiribiomecanice im-
latii sinoviale(cu exceptiacelei sterno- portante. Dinliiartificiali,
aparentficgi,sunt
claviculare)ale cdror suprafelearticulare de fapt atagaliunor baze proteticemobile
sunt tapetatecu cartilagiuhialinmai putin (deplasabile), ceeace imprimdansamblului
rezistent Tndeosebi fafdde acliuneafortelor un caracterinstabil. Gradulde mobilitate a
de forfecare,la ATM existenlalesutului protezelor totaleestediferitin toateplanu-
conjunctiv densfibros,dispusin patrustra- rile.
turisuccesive, asigurdtreicalitdfiimportan- AtAtla dentat,cAtgi la edentatulto-
te: tal, componentele ATM au un rol apartein
- rezistenld de forfecare; ghidajulmandibulei,
la solicitdrile Tn excursiilesale cu
- susceptibilitatemai redusdla feno- sau fdrd contactdentar(35).Acesteasu-
menulde imbdtrAnire; portdo seriede solicitdrinormalesau pato-
- posibilitatemai mare de vindecare logice, avAnd o mare capacitateadap-
in anumiteafecliuni articulare. tativd.in plus,oferdun reperde..bazd, cu-
9) Ca urmarea repartizdrii spafialea antificabiltoatdviafa,care este pozifiade
refelei de mucopolizaharide-colagen in RC a condililorin fosele mandibulare.
discularticular,precumgi prin capacitatea Acestrepernu estecondilionat de prezen-
!a unitdfilor dento-parodontale, fiind nece- ocluzorul, deoareceacestaexecutdpredi-
sar oricdreireabilitdriorale9i, cu atAt mai lect migcdri verticale,de deschidere-
mult,in edentafia totald. inchidere.
Ghidajularticular, cel dento-dentar gi Procedeele de Tnregistrare gi trans-
funclional muscular suntin interdependen-fer (pe articulator) a relaliilorintermaxilare
te totald, modificAndu-se in timp, inilial au cAgtigatterenin restaurarea edentatiei
funcfional gi ulteriormorfologic.La edenta- totale9i generaliile noi de practicieni, din
tul total,modificdrile nu suntin- taranoastrd,trebuiesd le cunoascd.
articulaliei
totdeauna decelabile func-
clinic,tulburdrile Prinpierderea dinlilor,pozitiade pos-
lionalefiinddominante. Degise remaniazd turd a mandibulei esteadeseorimai apro-
in timp,ATMsuferdmaidegrabdmodificdri piatdde maxilarul superiordecAtla dentat.
adapativela o serie de transformdriale
componentelor SS. ASPECTEALE DINAMICIIMANDI-
Ca la orice articulalie,func[iasa de BULARELA EDENTATUL TOTAL
bazd este legatd de mobilizareacompo- La edentatultotal,mandibula prezintd
nentelorosoase.Aiciinsd,dispunemde o o marelibertatede migcaredatoritdabsen-
suprafatdosoasdfixd gi alta mobild,fiind lei,,tamponului ocluzal".in acestecondilii,
de la sineinlelescd dinamicamandibulard dinamicamandibulard este practicdeter-
devineun factoresentialpentruhomeosta- minatdde ATMgi sistemulneuro-muscular.
zia ATM. lmportantpentrureabilitarea ora- Prezenta disculuiarticular permitero-
ld a edentatuluitotal este ca mobilitatea talia 9i translatia condilului in fosd mandi-
articulardsd nu prezintealterdrimajore. bulard.in compartimentul inferiorse pro-
Prinaprecierea unorparametri determina- duce rotatia,iar in cel superiortranslafia
bili pe unelecategoriiale componentelor ansambluluicondilo-discal pe suprafafa
articulare, se pot face evaludriproteticein articulard a foseimandibulare.
domeniul relaliilor
intermaxilare,in absenla Rotatiacondiluluise poate produce
unitdlilordento-parodontale. Cuantificarea dupi trei axe:verticald,transversald gi sa-
traseelorde deplasarea mandibulei este gitald.Toateaxelevor treceprin mijlocul
esenlialdpentrurefacereacorectda arca- condilului mandibular. Pentrurotatiaefec-
delorartificiale. Dateleculesedin migcdrile tuatddupdun centrude rotalieverticalsau
de deschidere, propulsie, lateropulsie (de sagital,axa de rotafieva trecedoarprintr-
parteactivegi inactivd)gi inchiderein RC, un singurcondil,cel controlateral fiindsu-
se pot transpune pe simulatoare, facilitAnd pus translaliei.Rotaliain plan transversal
astfelimitareacAtmaiapropiatd a normalu- trece obligatoriu prin ambiicondili,deter-
lui. Din punctde vedereal reproducerii re- minAndo deplasareaproapesimetricda
laliilorintermaxilare existddoudposibilitafi acestora. Liniaimaginard de unirea mijlo-
tehnologice: pe ocluzorgi pe articulator. culuicelordoi condilipoartddenumirea de
Multavreme,s-a spus cd in restaurarea axdbalama(hingeaxis).(fig. 8.68)
proteticda edentatuluitotal este suficient Migcareapurdde rotatie- pe axa ba-

442
lama,are locintrediscularticular
gi condil, in compartimentul
inferior.

axi sagihal8de rotalb

Fig. 8.68. Reprezentareaschematicda migcdrilorde rotalie a condililormandibulari:a - rotalia condili-

lor in plan sagital,in jurul axei balama;b - migcareacondiluluidupd centrulsagitalde rotalie; c. - rotalia
condiluIui conformunui centru verticalde rotatie.

Deplasareacondiluluiin comparti- coreleazdcu inclinafiapanteiretroincisive

mentulsuperioral articulatiei reprezintd, in a dinlilorartificiali
frontalisau cu angulalia
primulrAnd,o migcarede alunecare, in cuspidiand in zonalaterald.
carecondilulgi disculse deplaseaze ca o Modificdrile articularela edentatulto-
unitatefunclionald. Alunecarea ansamblu- tal neprotezatsunt determinatede lipsa
lui condilo-discalpe pantaarticulardreali- obstacolului dentargi de tendinlade pro-
zeaze migcarea de translatie sau pulsiegi lateralitate orizontald.Contactele
translatorie.Acesteexcursiisunt caracte- prematurela protezatultotal depindde o
ristice deschideriicavitdfiibucale 9i/sau serie de factori,incluz6ndextindereapro-
inchideriiei, dar au implicafii gi in restul tezeirespectiv dispozifia fesuturilorde spri-
deplasdrilormandibulare. Tn majoritatea jin, precumgi intruziacondilului pe discul
migcdrilormandibulare, cele doudcompo- articular. Dupd Rahn 9i Boswell (76),
nentenu se pot diferenlia sau izola. aceastdintruziereprezintdrezultatulcon-
Datoritd complexitdliicelor doui tactelor continuedeterminatemuscular.
ATM,mandibula executddeplasdri in toate Fo(a musculardva invingeforfa de rezis-
celetrei planurispafiale: inchidere-deschi-tentd.Dacddisponibilitatea fesuturilor moi
propulsie-retropu
dere,lateralitate, lsie. din cavitateaorald(fibromucoasa) la presi-
in cazulmigcdrii de propulsie, la care une estemai maredecAtintruzia condilului
predomindcomponenta anterioard de gli- in disc, pe parteainactiv5,contactulpre-
sarea condiluluipe pantaarticulard, foarte maturva imprimao presiunemai mare.in
importantd este evaluareainclinalieiaces- masticalie, consistenla boluluialiinentarva
tei pante. Ea este un reper de bazi la avea o influenldimportantdin direcfiagi
edentatultotal, care poate fi inregistrat magnitudinea migcdrilor mandibulare (76).
(evaluat)9i utilizatprin transpunere pe si- MorfologiaATMdemonstreazi cd, la
mulator.Parametruldevine edificatorin acest nivel,existdo oarecarelibertatea
evaluareastereotipuluimasticatorgi se deplasdrii, dar nu totald.Articulatia are o

443
marecapacitate adaptativd, care esteinsd traducfrecventprin durere,limitareamig-
individualizatd. Migcdrilecomponentelor cdrilorsau mobilitatea asimetricd a mandi-
articulare diferdde la un individla altulgi bulei,cu devierispre parteaafectatd,blo-
ca o variabild a factorului muscular. Unele cajearticulare, anomalii de ocluziedentard
migcdrisunt apanajulstdriide stresgi nu 9i zgomotearticulare.Durereaeste locali-
sunt compatibile cu cele din perioadade zatd Tnjurul oaselormaxilare,ATM gi a
relaxare.Modificdrile articulareale proteza- mugchilorfelei, capuluisau gdtului,fiind
tului totalpot fi favorizategi de contactele frecventasociati cu cefalee,ameteli,tris-
ocluzale deficitare. mus.Algiilearticulare suntmai rar bilatera-
Migcdrile mandibulare potfi clasificate le, fiind surde,profunde,mai accentuate
in deplasdrimasticatorii gi nemasticatorii. dimineafa. Elese accentueazd dupdprime-
Cele masticatorii sunt necesarepentruin- le migcdriale mandibulei gi se exacerbea-
troducerea, prehensiunea, incizia9i fdrAmi- zd la masticalie.
[area alimentelor. Consistenla boluluiali- in SUA, 75/" din populaliaadultda
mentarva avea o influenfdmajordasupra avutcel pufinun simptomde suferintaATM
directieigi amplitudinii deplasdrii mandibu- (76).Disfuncliile temporo-mandibulare sunt
lei (76).in masticalie, migcdrileau drept prezentegi la edentatultotal.Ele pot fi mo-
reperprincipalaxa balama,la deschidere tivatede o dereglareprezentdincd din pe-
9i inchidere.Deplasdrile nemasticatorii in- rioadade dentat,dar pot aparegi ca enti-
clud migcdrile mandibuleidin timpul teti morfo-clinice dupd pierdereadinlilor.
fonaliei,respiraliei, dargi pe celeanormale Merck9i Cohenardtaucd existd'aproape
din bruxismsau alte parafunctii. Timpul ?ntotdeauna o etiologieplurifactorialS,care
afectatmigcdrilor din afaramasticaliei este determind disfunctiileATM.Disconfortul nu
net superiorceluidedicatmigcdrilor masti- este Tntotdeauna diagnosticatsau relatat
catorii. Dacd analizdm comportamentul de pacient.Disfuncliile sunt observatela
protezelortotale,cAnd se interpuneintre examenulclinical sistemului stomatognat
arcadeleartificiale,in zona laterald,un sub formaunei limitdria deschiderii gurii,
obiect rezistent,constatdmapari!iaunei insofiti sau nu de durere.Acestetulburdri
presiunipe fibromucoasd, dar gi pe discul reflectd perturbdriin cinematica mandibula-
articular.Distanlainterocluzald va fi mai rd, mai precisin deplasdrile condilului in
mare,deoarece,pe lAngdrezistenta obiec- fosamandibulard sau,maiales,alterdriale
tului, apare gi intruziabazelorprotetice, funclional itdliiansamblului condilo-discal.
datoritdrezilientei f ibromucoasei. Cercetirilede biomecanicd, fiziolo-
gie neuro-musculard gi reumatologie referi-
TULBURARTLE FUNCTTONALE gl toarela mecanismele dureriigi la patologia
oRGAN|CEALE ARTICULATTEI musculard gi scheleticd, au ardtatcd dis-
TEMPORO.MANDIBULARE funcliileATM sunt de naturd musculo-
Tulburdrile functionale gi/sauorganice scheletald, similarcu celecorespunzdtoare
ale articulalieitemporo-mandibulare se altorarticulatii.

444
 Componentele esentialeale ATM se spre parteaafectatd.Dislocarea estefavo-
modificd, de obicei,prinpresiuniexercitate rizatdde elongafiaatagamentului posterior
asupralor. Prinfenomeneadaptative Tnde- al discului(36);
lungate,ce derivddin solicitdrile aplicate - dislocareaanterioardfdrd reducere
pe disculstrivitintre doud suprafefedure discald(cu blocareadisculuianteriorde
osoase,se ajunge,uneori,la un fenomen condil),apareca o limitarebruscda des-
de subfieretreptatdgi chiar la perforarea chideriigurii.
acestuia (36). CrepitaNiilegi cracmentele(zgomote
Celemaifrecventemodificdri articula- articulare)suntexpresia disfunctieiarticula-
re aparla niveluldisculuiarticular.
Acestea re. Dawsonsuslinecd ele se producmai
fac partedin aganumiteleremodeldri agre- ales in diductie,de partea condilului
sive ale ATM. Pe lAngd fenomenele orbitant,asociateunuighidajcaninabrupt.
persoanelorvArstni-
atrofice(caracteristice Elepotapdrea:
ce), discul mai prezintdgi o mobilizare a) la inceputuldeschideriicavitdlii
anormald,la carese adaugd9i traumatiza- bucalegi coborArii mandibulei, datoritdde-
reapermanentd (fig.8. 69). plasdriidiscului
inainteacondilului ;
b) la sfArgitulcoborArii mandibulei gi
I
.ll la inceputulridicdriiacesteia; disculnu se
\^/ I*
)$f,A
\r{-d

\\1{, ffi -{? rY

1 t? 1 L _ J3
-*.L,l
\ tr
deplaseazd anteriorodatdcu condilul,iar
acestadin urmdtrecepestemargineaan-

qK **
tll
t* {
w nire;
\\ \,
Fig.8.69.
Afectdrile
disculuiarticularsunt ade-
seoriprecedate in perioadade dentat,de o
ocluzietraumatogenS, care poatefi conti-
nuatd gi la edentatultotal protezat.Sunt
cunoscutedoud mari forme de dislocare
discald(36):
- anterioardcu reducereadiscului
(cea mai frecventd)se producela inchide-
rea gurii,cAnddisculestetractionatanteri-
or de condil.Acestadin urmdigi reiapozi-
tia normaldpe disc(reducerea la
dislocdrii)
deschidereagurii, cdnd se percepeun
cracmentinsotit de deviereamandibulei
terioarda discului;primulzgomotdstecel
de trecerepestedisc,iar al doileade reve-
c) la mijloculdeschiderii gi,eventual,
la sfArgitul
inchideriicavitdliibucale;discul
articularse deplaseazd primulinainte,fiind
urmat,apoi,de condil;primulzgomoteste
dat de trecereapestemargineaposterioard
a discului,la revenire,zgomotulnefiind
obligatoriu,dacdtranslalia disculuise face
odatdcu condilul;situatiacAndapar zgo-
motela mijloculdeschiderii, la sfArgitul
co-
borAriimandibulei9i in cursul inchiderii
gurii este tipicd celor cu laxitate
ligamentard.
Ahe componentdarticulardafectatd
relativfrecvent,dar firi manifestdri clinice
evidenteca gi cele ale disculuiarticular,
estesuprafalaarticulard a condiluluiman-

445
dibular.Modificarea acesteiapoatefi evi-
denfiatdatAtradiologic la bolnavi,cdt 9i pe
cadavre.
La nivelulcondilului(fig. 8.70) pot
apdreadupdleremia(36):
- aplatizarepe ambelepante(mediali
gi laterald);
- aplatizarepe o singurdpante;
- aplatizarepe o suprafatdextinsd;
- aplatizareacu subfiere;
- aspectde flacdrdpe partealaterald.
COBORARE
REDUSA $I MAX}MAAMANDIBULEI
Fig.8.70.Diferiteformede adaptareale suprafete-
lor articulareale condiluluimandibular.
lmaginearadiograficitipicd pentru
rezorbfiaosoasd anterioard(marcatd)a
suprafelei articulare
a condiluluimandibu-
lar,esteceade ,,mugtiuc de flaut".
$i fosa mandibulard suferi in timp o
aplatizaregi o modificarea inclindripantei
tuberculului ca fenomenadaptativ
articular,
la stereotipulmasticatorgi la starea de
edentafie vecheneprotezatd.
Diskineziilesau salturilearticulare
(insoliteaproapeconstantde cracmente)
duc la deviereatraseelornormalemandi-
bulare,caredevinsinuoase sau,,inbaione-
te". Cel mai frecvent,ele se daloreazd
asincronismului de contracfiea fasciculelor
mugchiului pterigoidian extern,care dd o
asimetrie a dinamicii gi fac posibi-
condililor
le salturile
articulare.
O categorieapartedin cadruldiskine-
ziilor,cu precdderela edentatultotal,este
apariliauneilaxitdfiligamentare exagerate,
care determindfrecventapariliasubluxalii-
lor. Caracteristicdeste deplasareaexage-
ratd prin translalieanterioarda unuiasau
ambilorcondiliimpreund cu discularticular,
pestetuberculul Estemai eviden-
articular.
td la edentatultotal,datoritdlaxitdliiliga-
mentelor9i capsuleiarticulare, precumgi
absenleiobstacolului dentar.Luxaliaeste
condilionatd de spasmulmugchiului pteri-
goidianlateralgi, cAndesteunilaterald, va
determinahipomobilitatea condiluluide
parteadureroasd gi hipermobilitatea lui de
parteaopusdluxati.
Bruxismuldin perioadade dentatse
continudgi la edentatultotal protezat,cu
efectede autodistrugere gi mai evidentela
nivelulcAmpuluiprotetic.Fenomenele de
limitarea deschiderii cavitdtiibucaleapar
cu precddere in bruxismulnocturn.Com-
plexulde modificdri structurale gi funcfiona-
le poateduce,Tnfinal,la aparitiaunuisin-
dromalgo-disfunclional uni-saubilateral.
Alte patologii articulare asociate
edentalieitotalegi care se inscriuin cate-
goria celor organicesunt: traumatismele,
afecliuniledegenerative (osteoartritele) gi
anchilozatemporo-mandibulard (imobilita-

446
tea saufuziunea componentelor articulare), - oricecomponentd a ATM poatesu-
care fac obiectulstudiuluialtordiscipline. feri modificdri in lranzitarea perioadeispre
Limitareadeschiderii cavitdfiibucaleesteo stareade edentattotalgi ulterior,dar pre-
problemd deosebitd pentrumediculstoma- ponderenteste afectatdiscularticular(le-
tolog,atAt in parcurgerea etapelorclinice ziunipropriu-zise, dar gi mobilizdri
anorma-
de restaurare proteticd(cum ar fi ampren- le ) ;
tarea),cAt gi pentruadaptareapacienlilor - patologiaATM este predominant
purtdtoride protezetotale. funcfionald gi mairarorganicd;
O specificaliedeosebitdmeritdartrita - mobilitatea componentelor ATM es-
reumatoidd, care afecteazdATM, la apro- te dependentide factorulmuscular,iar in
ximativ50 % dintre pacientiicu aceastd mdsurain careacestase readapteaziunei
afec[iune. Ea debuteazdla adultintre20 gi DVO corespunzdtoarerecent,suferinfele
40 de ani,dupdun traumatism sausindrom ATMvorfi minime;
dureros prelungit.Este caracterizatd prin - disfunctia temporo-mandibulard
limitareamigcdrilormandibulei,artralgie poatefi prezentd9i la edentatul total.
unilaterald, redoarearticulard gi crepitafii.
Existdgi o patologie geneticd,carese GLANDELE SALIVARE9I SALIVA
referdla ageneziacondiluluimandibular, Salivaesteo secrelieglandulard care
hipoplazia condiliand, caredacdsuntunila- umecteazd permanent mucoasaorald.Ea
teralegenereazd asimetrie facialdmarcatd. reprezintd rezultatul secrelieiglandelor sa-
Afectareaarticulardaparefrecventgi livaremari (parotidd, submaxilard, sublin-
in boliledifuzeale tesutuluiconjunctiv, in guald)gi a celormici.
inflamalii,infecliiosoase,gutd,tumori,re- Prezen[asalivei este vitalS pentru
umatismnon-articular, tulburdride nutrilie. menfinereastdrii de sdndtatea cavitdtii
Din cele expusese desprindcAteva bucale. Reducereaseverd a cantitdliigi
concluzii: calitdtiisaliveiduce la deteriorarea compo-
- atdt la dentat,dar mai ales la eden- nentelorcAmpuluiproteticedentattotal.
tatul total,unde determinantul dentarlip- Pacientii cu asialieau dificultdliTnformarea
segte, iar functia neuromusculard este boluluialimentar, in deglutitie,
in fonafie,gi
stigmatizatd de absenlareflexelormodula- prezintdalterareagustului,placdbacteria-
toare cu punct de plecare parodontal, nd mai aderentdgiigiend bucalddeficitard.
componentele ATMdelinun rol principal in La edentatul totalcu hiposialie, microtrau-
migcdrile mandibulei; matismelecroniceprovocatede protezele
- pierderea dintilornaturaligi inlocui- totaledetermind frecventeroziuni, ulcerafii,
rea lor cu doudpldcimobileprevdzute cu senzaliide arsurS,infecliimicrobiene gi
dinti artificialidetermini instalareaunor candidoze.
modificdri biomecanice importante, cdrora Polipragmazia duce 9i ea la reduce-
ATM le face fald datoritdunei capacitdli reafluxuluisalivar. O seriede afecliuni me-
adaptative deosebite; tabolicesau debilitante, specificevArsteia
lll-a,cauzeazd adeseorixerostomie irever- reasalivei.Astfel,sublingualele secrete2 -
sibild.Ne intereseazd o serie de date de 4/" din salivatotaldde repaus,parotidele
morfologie,fiziologiegi fiziopatologie a 20 - 25o/",iar submandibularele 50 - 70%.
glandelorsalivare,deoarecesaliva este Oesterlunda evaluat cantitateade
pro-
implicatdatAtin retenliagi stabilitatea salivdsecretatdin funcfiede sex gi a ajuns
tezelortotale,cAtgi in menfinerea homeos- la concluziacd femeilesecretdmai multd
tazieicavitdfiibucalein general,9i cu atAt salivddecAtbdrbatii(propo(iafiind de 3/2
maimultla edentafiitotalvArstnici. intre20 9i 50 de ani gi 3/1 intre60 9i 80 de
ani).
DATE DE ANATOMTE9t HTSTOLO- Glandele salivaresuntformatedintr-o
GIEA GLANDELOR SALIVARE stromd (conjunctivo-vasculo-nervoasd), Tn
Glandelesalivaremarisuntsituatein care este inclusparenchimul alcdtuitdin
afaracavitdliibucale,iar cele miciin inter- acinisecretori - grupdride celulece repre-
iorulacesteia.Glandelesalivaremici (la- zintdunitateafunctionald a lesutuluiglan-
biale, jugale, palatine,linguale)secretd dularsalivar.Un acin grupeazdcelulede
aproximativ400ml de salivd. formdpiramidal6, fie seroase, fie mucoase,
Glandelesalivaremari (parotidele, fie o combinalie a acestora, caresecretdin
submandibularele 9i sublingualele- glande canalicululintercalarBoll - continuarea
pereche) au o contribulieinegaldla forma- lumenului acinului (fig.8.71).

Fig.8.71.Schemauneiglandesalivare(dupd76):a - acinseros,secliuneorizontald;a'- acin seros,

secliunetransversald;b - semiluneseroase(Gianuzzi),sectiuneorizontald;b'- semiluneseroase,sectiune
transversald;c - acinmL)cos,sec[iuneorizontald;c'- acinmucos,secliunetransversald; d - ductintercalar
Boll,secliuneorizontald;d'- ductintercalarBoll,sectiunetransversale; e - ductstriat,secliuneorizontald;e'
- duct striat,secliunetransversald;f - duct excretorterminal.

448
 Din unireamai multorcanaliculi inter- consistenld apoasd.
calarise formeazdun canalmai larg- ca- Aciniimucogiau o structurd tubularS,
nal excretor-secretor (striatPflugefl.Prin cu un lumenfoartelarg,suntovalarigi mai
confluarea canalelorPfluger,se formeazd voluminogi decAtcei serogi.Nucleulcelule-
canale situate Tn lesutul conjunctiv lor mucoaseapareplat,fiindsituatla polul
interlobular, numite canale interlobulare. lor bazal.La microscopul electronic, se ob-
Acesteadin urmd 'fuzioneazd gi formeazd servdin interiorul celuleinumeroase vezi-
canaleleinterlobare,care dau nagtereca- cule de mucus.Celulelemucoaseau un
naluluicolectorprincipal, prin care se eli- conlinutscdzutde proteinegi crescutde
mindsalivain cavitateaorald.O astfelde glucidegi secretdun produsnumitmucind.
structurdexcretoare complexdestevalabi- CAndmucinase amestecd cu fluideleorale
ld doar pentruglandelesalivaremari,in apoase,devinemucoasd,determinAnd o
cazul glandelorsalivare mici eliminarea salivdgroasd9i vAscoasd.
produsului fdcAndu-se la nivelulcanalelor Al treileatip de acini(micati), prezenli
excretoare. in glandelemixte,conlincelulemucoase
Bazacelulelorpiramidale ce participd de-alungulcanalului terminal, acoperite cu
la formareaunei unitdfisecretorii (acinul) un strat de celule seroase,ce formeazd
este inconjuratdde tesut conjunctiv,iar semiluneleGianuzzi.Acegti acini se nu-
fiecareacinsecretorin parte,esteinconju- mesc sero-mucogigi sunt responsabili
rat pa(ial de celulemioepiteliale - celule atAt de secre[iamucoasd,cAt gi de cea
cu proiecliifilamentare lungi,care,atunci seroasd.
cAndse contractd,provoacdexcreliasali- Glandele buzelor, obrajilorgi plangeu-
vard.La nivelulacinilorse afldtreitipuride lui bucalproducun amesteclichidde se-
celule: seroase,mucoasegi sero-mu- cretieseroasigi mucoasd,in timpce glan-
coase. deleposterioare de la nivelulpalatului,fa-
AtAtglandelesalivaremari,cAt9i cele ringeluigi limbiisecretdo salivdmucoasd,
mici sunt alcdtuitedin mai multiacini.La vAscoasd,care protejeazdmucoasa in
nivelulglandelorsalivaremari, mai multi aceste regiuni,avAndun rol deosebitin
acini formeazdlobuli,care, la rAndullor, retenfiaprotezelortotalepe cAmpulprote-
suntgrupaliin lobi. tic.
Aciniiserogiau un lumenfoartein- Parotida, cea maimareglanddsaliva-
gust,celuleleau formdpiramidald iar nu- rd, are o structuri tubulo-acinoasd gi se-
cleul rotundestesituatla bazd.Acestece- cretd o salivd de tip seros, submaxilara
lule au un conlinutcrescutde proteinegi este glandi mixtd sero-mucoasd(in care
scdzutde glucide,ele secretAnd o cantitate predomindacinii serogi),iar sublinguala
mai mare de proteine9i o cantitatemai este tot o glanddmixtd,insd predominant
micdde glucide.Secrefia confinegi vezicu- mucoasd.
le de zimogen,precursorul amilazeisaliva- Glandasublinguald, degiconline15-
re, cu rol in digestiaglucidelor, avAndo 30 acinigi aredoar30 g, are uneoridimen-

449
siuni mari, depSginddimensiunea crestei mediulcaldgi izolatde subprotezd.
rezidualemandibulare. Dacd alginatuldin
portamprentd estemai moale,iar glandele SALIVA
sublinguale mai mari, ele se imprimdin in salivdse intAlnescdoudtipurimajore
amprentd. De aceea,glandelesublinguale, de secrefiiproteice:una seroas5,conlinAnd
care sunt moi gi ugordeplasabile, trebuie ptialina(o alfa-amilazd),careesteo enzimd
evitate,insinuAndportamprenta cu mate- ce digerdamidonulgi alta mucoasd,confi-
rialulde amprentd intreversantul lingualal nAndmucinecu rol de lubrifiere. Salivaare
cresteigi mucoasacareacoperdglandele. un pH cuprinsintre6,0 9i7,4,domeniufavo-
Glandelesalivaremicisecretio sali- rabilacliuniidigestive a ptialinei.
vd mixtd,iar cele palatinale gi tonsilareo Secretiasalivarda unuiadultnormal
salivdpur mucoasd. in 24 ore poate ajungela o cantitatede
Zimmermann gi Oesterlund (citatide 1000- 1200ml salivd.Volumulsaliveise-
61) considerd cd pe boltapalatindse afld cretatezilnicdepindede ritmulcircadian gi
aproximativ 250de aciniglandulari gi apro- estedificilde determinat, existAnd perioade
ximativ100 pe palatulmoale,care dever- de stimulare sau repaus.Astfel,Jenkinsgi
seazdo salivdpur mucoasd.Acesteglan- Schneyeroferd urmdtoareledate: 500 -
de mici secretdaproape400 ml de salivi 600 mll24ore (16 ore de veghe,din care
mucoasS, carecregteconsiderabil retenfia 2,5 ore de alimentare, cu un debit de 2
protezeitotalela maxilar.Salivasecretatd ml/mingi 13,5ore de repausalimentar, cu
de acesteglandemici este una vAscoasd, un debitde 0,5ml/min, plus8 orede somn,
capabildsd inducdfenomenul de adeziune cu un debitde 0,05ml/min).DupdColeA.
a protezeila mucoasacAmpuluiprotetic S. gi EastoeJ. E. (1994),fluxulsalivarme-
maxilar.Estecunoscutdprezenfaorificiilor diu este de circa0,5 ml/min,putAndvaria
de deschidere aleglandelor salivaremicila intre 0,05 - 1,8 ml/min.Loty 9i Hue (53)
nivelul zonei distale a palatului.Chiar susfincd volumultotalde salivdemisin 24
foveelepalatine,carese acoperdobligato- de ore, de un pacientsdndtos,este de
riu cu protezatotald,reprezintdtot orificii aproximativ 500 - 600 ml. Jindndcont de
de deschidereale unor glande salivare acestedate gi de faptulcd, in timpulsom-
mici.in 1932,Brincha studiatcomporta- nului,secrefiaeste neglijabild, cantitatea
mentullesutuluiglandularpalatinde sub de salivdprodusdzilnicse poateestimala
protezele totale9i pa(iale.Studiulsdu his- 700- 800ml (52).
tologic,pe subiecliintre25 gi 55 de ani,a Salivaeste un lichid incolor,filant,
evidenliatfaptulcd glandelepalatineau opalescent,care contine 99,5% ape gi
prezentat,la cei protezatio degenerescen- 0,5/" reziduuuscat (substanleorganice
!d grdsoasd,fapt pus pe seamafactorilor 60% gi restulminerale). Dintrecomponen-
mecaniciiritativicare au traumatizat epite- teleorganice, celemaiimportante suntpro-
liul gi l-au modificatin profunzime, aldturi teinele9i glicoproteinele, ureea9i urmele
de fermentaliile chimico-toxice apdrutein de amoniu,aciduluric,glucozagi lipidele.

450
Salivaconline mai puline proteinedecAt lizozomale 9i albuminice.
Vdscozitateasa-
sAngele,dintrecare majoritardeste amila- liveise datoreazdprezenteimucinei,care
za. Ea este prezentdin glandaparotiddgi esteun amestecde glicoproteine.Compo-
in propo(ie mult mai redusdin glanda nenteleanorganicemai importantesunt
submandibulard (20o/").Nu este prezentd potasiul,calciul,magneziul,
fosforul,
cloru-
in glandasublinguald
gi nici?ncelesalivare ra de sodiugi bicarbonatul
de sodiu(89).
minore. Saliva contine gi proteine

saliveiin funcliede glandacare o secretd.

TabelulB. Caracteristicile
-li' .1i.r
iiil i ...ffil*..1.'
i;::i:.i
..#*;;:..
.,.tfitl#;n1
iiiiiiiiiiiiiiiii:ii:..iilii,,iiiiiiiiii,,"'*o
i.iNa.,.i,'i.i.,iiii
...,:'.
Ca'.....i
.,,Ki,'::',.,'i' F0* ,'
.:iiiiiji.iiiiilir,r0"liiiiiiiiul
0,230
l::::l:ll:llllll
,r 7 ,2 1,7 17,0 25,0 0,9 | 24,6 3,6
rutir ll:lg UA|auliliil:t::: 0 ,0 0 6 7,3 1,8 7,5 12,8 1,9 10,0 3,7
s bulaif, 0,230 6,8 1,3 10,0 23,0 1,5 27,0 6,0
..r.,ili,li 0 ,2 1 0
:,,Falatinq,t,.ttl,,' 7,4 2,1 16,0 25,0 0,5 25,5 4,7

Odatdcu inaintareain vArst5,saliva nazal6,conjunctivald gi in granulaliilegra-

devine mai vAscoasS.La edenta[iitotal gi macrofagelor.
nulocitelor Rolulsdu este
protezalisalivalubrefiazdsuprafataprote- de a distrugecomplexelemucopeptidice
zelortotale,permilAnd joculpd(ilor moi de din peretelebacterian,realizAnd liza aces-
la periferiacAmpuluiprotetic.Este intere- tora. Lactoferinafixeazd fierul din mediul
santcd un obiectlucios(de exempluo bi- bucal,impiedicAnd multiplicarea bacteriilor
ld), introdusin cavitateaorald,determind ferodependente.
cregtereasecrefieisalivare,in timpce unul Factoriide cregteredin salivdasigurd
rugoso diminud.De aceeaestefoarteim- menlinereatroficitdliinormalea unor for-
portantca suprafefele externeale proteze- mafiunicantonate in cavitateabucald:
lor sd fie prelucrate
corespunzdtor.
- NGF - asiguri dezvoltarea normalda
Mucusulaglutineazdparticuleleali-
lesutuluinervos;favorizeazd eruptiadin-
mentare,carealunecdmai ugorpe supra-
tilor;
fefelemucoase.Mucusulestemai rezistent
- favorizeazd eruptiadinlilor;
in cursuldigestiei,fiindcapabilsd
- EGF- favorizeazd erupliadintilor;
neutralizeze cantitSliredusede acizigi ba-
- faciliteazd vindecarea pldgilor
din
ze (capacitate tampon).
cavitateabucald;
Salivacontineceluleepiteliale, leu-
- lGFs - rol mitogenpentrufibroblaste,
cocitedin gingiacervicalS gi limfocitedin
stimuleazd fibrelegi cicatrizeazd
pldgile.
amigdale. Ultimeledoudsuntcunoscute ca
gi corpusculisalivari.Lizozimuleste o pro- La edentatultotal ne intereseazd in
modspeciallGFs.
teind bazicdprezentdin secrefiasalivard,
in timpulmasticaliei, evacuareasa-

451
liveieste predominant pe par-
unilateralS, bucal(fluidul oral), care, pe lAngdsaliva
tea activd.in timpuldeglutiliei,evacuarea mixtdtotald,mai contine:fluidulcrevicular
maximdgi
are loc princontracliabilaterald, (sulcular),leucocite,resturi alimentare,
simetricda mugchilorperiglandulari. in imunoglobuline gi aproximativ
750 milioane
condifiinormale,in cavitateaorald existd de germeni/ml (fig.8.72).
aproximativ 1 ml de salivd.Cantitatea mi- La edentaliitotal,nu doarcalitatea,ci
nimdde salivdcaredeclangeazd deglutilia gi cantitateade salivdare o importanfd co-
estede 1,1 ml. Dupdepuizarea deglutiliei, vArgitoare. Inspecfiamacroscopicd a sali-
rdmAnTncavitateaorald0,8 ml, deci prin vei are caractererelevante,mai ales in
deglutiliese elimind0,3 ml de salivd.Sali- hipo- gi asialie.Ea apare mai vAscoasi,
va parotidiand este o salivdde masticalie, mai opalescentd, pe lAngdcantitateainsu-
clard,apoasd,iar cea submandibulard gi ficientd.
sublinguald estemaivAscoasS, mai bogatd Factoriicareafecteazd compozitia sa-
in mucindgi se numegtesalivdde degluti- liveisunt:
!ie. Existdo salivdpurd parotidiand, sub- - naturastimulului (compozilie
calita-
mandibulard 9i sublinguald. Salivamixtd tivdgi cantitativd,consistenfd)
;
totaldesteun amestecal tuturorsecretiilor - regimulalimentar;
glandelor salivaremari9i mici.Trebuief5- - duratastimulului;
cutd deosebireaintre nofiunilede salivd - ritmulcircadian;
mixtd totald (amestecultuturorsecretiilor -hormonii(parathormonul, hormonii
glandelorsalivaremari gi mici)gi mediul locali- physalaemina saueledoisina).
amilaze,cistatine, anhidrazacarbonicS,
histamine,mucine, histamine
peroxidaze

Antibacterian
amilaze,
mucine
Antivirale

Antifungice Mineralizare cistatine,

histamine.
histamine proteinebogate
in prolini
Acoperirea Umectareqi
mucoaselor
staterine

mucine,proteinebogate rrruurrre'
-
in Prolini,staterine staterine

ale principalelorcomponentesalivare(51)
multifunclionale
Fig.8.72.Caracteristicile

452
 Proteinele salivare au actiune
antimicrobiand, lubrifiantd,
funcliidigestive,
rol in modularea colonizdriimicrobiene, de
barieri pentrutoxine,substantecarcinoge-
ne 9i rol Tnechilibrul calciuluigi fosfafilor.
Ele participdla formareaunei peliculepe
mucoasd,care devineprotectoare 9i neu-
lralizeazdpH-ul acid. Astfel,contribuiela
conservarea eutroficitdtii
mucoaseibucale,
situatdla zonade impactcu diferitiagenti
iritanliexterni.Filmulcreatde mucineare
in structurdmulteproteineglobulare serice.
in cazulmucinelor, se parecd moleculele
au o tendinldde a fi asimetrice, cu o des-
chidereliberd(constAnd intr-o polipeptidd
de bazdcu un lantde carbohidrali). Aceas-
ta se termindcu o gruparenegativd,ca
acidulsialicai leagdsulfalii,care fac ca
mucinasd aderede bacterii. Astfelde mo-
leculesunthidrofile. Elerezistddeshidratd-
rii 9i continudlubrefierea gi menlinerea
normalda suprafelelor de mucoasdorald
prinaderenlala aceasta.Mucineleau patru
funcliide bazd:
- lubrifiere;
- agregare a celulelorbacteriene;
- formareaunui film protectorcare
impiedicdaderareabacteriilorla mucoasa
bucald;
- secrefiede imunoglobuline.
Fluxulsalivarare o ratddiferitddiurnd
gi nocturnd,mai mare primdvaradecAt
toamna.Valorilenormaleale fluxuluisali-
var suntde 0,3ml/minla salivanestimulatd
9i de 1,5 - 2 ml/minla cea stimulatd. Pe zi
se poateajungela o secrefiede aproxima-
tiv 1 - 1,5 | de salivd,din care25 % provi-
ne de la glandasubmaxilard gi 66 "/"de la
parotidi.Pe perioada de somn,ratafluxu-
453
luisalivaresteneglijabild.
Fluxulsalivareste stimulatde alimen-
te, senzatiiolfactive,senzaliade corpstrd-
in creatde inserfiaprotezelor totalenoi,sau
de diferitestdripsihice.Multemedicamente
utilizatecurent sunt capabilesd reducd
fluxulsalivar,pe cAndalteleil stimuleazd.
Factoriicare influenleazd fluxulsali-
var normal,nestimulat, sunt:gradulde hi-
dratarea organismului, vArsta,glandapusd
in discu[ie,pozitiacorpului(mai mareor-
tostaticdecAtgezAnd),expunereala lumi-
nd (scadecu 30 - 40%la intuneric), greu-
tateacorpului,ritmulcircadian, ritmulanu-
al, medicamentele, stdrilepsihice(legate
de alimentafie, stresulmental),gradulde
funclionalitatea glandelor.
Salivastimulatdeste determinatd de
procesulmasticator, de stimularea senzatii-
lor gustative,de activareaunorcentriner-
vogi (al vomei,de exemplu).Factcirii care
afecteazdfluxul salivar sunt: mecanici
(protezeletotalein primelezile),gustativi,
prehensiunea alimentului, voma, durerea
(legatdde o leziunede mucoasd), fumatul,
vArsta,situareaglandei,mirosul, stdrifizio-
logice(sarcina).
Prinsialometrie se poatemdsurarata
fluxuluisalivar.Inhibifiasecretieisalivare,
datd de medicamente. este unanimrecu-
noscutd.
PATOLOGTA SECRETT Er SALTVARE
Asialia (absentasalivei)sau hipo-
sialia (o cantitatemai micdde salivddecAt
este normal)suntentitdlipatologice de ca-
re trebuiesd linemseamdgi Tnprotezarea
totald.
Xerostomia(senzaliade uscdciune a
guriidatoritduneisecreliisalivareinsufici- mai mulli factori incriminaliin apari[ia
entemaimicdde 0,1ml/min)esteprezentd xerostomiilor,
carese asociazdfrecventcu
la circa10%din populafie gi devinepreg- candidozele.Acegtiasunt reprezentafi
de
nantdo datd cu fenomenele de imbdtrAni- tratamentelemedicamentoase de lungd
re. Cauzelecare genereazdxerostomiile duratS,maladiilesistemice,radioterapia
suntmultiplegi adeseori se intricd.
in litera- pentrutumoriledin sfera cervico-faciald,
tura de specialitate,
se apreciazdcd existd afecliunile
endocrine (tabelul
C).

TabelulC.
Factoricare pot determinadiminuareasecre[ieigi fluxuluisalivar
iPiFr$9ri
i.i:rii id6: iiiriiiiiiiiiiiri..
iap6iis,l Interferen}ei$ilsaui;ibIo.c.a:ieiffi iIc#ileii
iiiiiiiiAle,ctiHfi,i.rarul9pnuel.0'rlll
iiriiriiii:i
l..,i iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii.
ii.rmetffilittliiiiilii ::.:':],,1''l.l: .i..,.......,.de
itfansm.lte.fe.,nen/oae6iii
.ll,1':,,SAtivaiei:.itii:ilti:::i:i:::l.::::li
i Iit riii..i

Deshidratdri: lradierea terapeuticd a - Medicatie/droguri;

- ingestiede apdin can- zoneicervicale gi a - Neuropatiiganglionare;
titili insuficiente; extremitilii cefalice; - AfecliuniSNC(boala
- pierderide api prin Afec[iunile autoimune Alzheime0;
piele(febri,sudoratie); (sindromSjogren,lupus - psihice(depresie,
Afectiuni
- hemoragie; eritematos sistemic, anxietate);
- vomS; artritdreumatoidi); - Traumatisme;
- diaree; lnfec[iacu HlV. - Tulburirimasticatorii.
- afecliunirenale:poliu-
rie (diabetinsipid)sau
diureziosmoticd(dia-
betmellitus).
Xerostomiile potfi de maimultetipuri: Existddoudformeclinicede manifes-
tranzitorii, permanente sau cronice. tare:primardgi secundard.
Xerostomiile se pot datorafuma-
tranzitorii Primacategorie - cea primard- de-
tuluisau efectelor secundare ale unorme- numitdsica, defineca simptomede bazd
dicamente(tabelulD.). Xerostomiile per- xerostomia9i xeroftalmia.Este mai frec-
manentesunt consecinla abla[ieichirurgi- ventd la femei decdt la bdrbati,raportul
calea glandelor salivare, Tn fiindde 9:1, predomindnd
a radioterapiei in 90 % din si-
sfera oro-facialdsau a degenerescenlei tualiixerostomia.
glandulare senilecu pierderea functieise- Cea de a douaformd- secundard -
cretorii.Xerostomiile cronicesuntasociate se caracterizeazd prinfaptulcd simptomele
in principalsindromului Sjogren-Howers-precedente suntinsofiteuneoride o cola-
Gougerot,maladieautoimund,caracleriza- genozd,delinAndo frecvenfdmai mare
td prininfiltratia
limfocitarda glandelorsali- decAtcea primard(213fald de 1/3).Entita-
varegi lacrimale. tea morbiddesteadeseoriasociatdcu artri-
Aceastdafecliunese caracterizeazd ta reumatoidd.Aproapejumdtate dintre
prin triada:xerostomie, keratoconjunctivitdpacienliicare suferdde acestsindromau
uscategi poliartriticronicdevolutivd. xerostomie.Afectiunica: lupusuleritema-

454
tos,sclerodermia, boalalui Raynaudpot fi - buze uscate, uneori fisurate, cu
de asemeneaasociatecu formasecundard scuame(cheilita);
a sindromului Gougerot-Houwers-Sjogren - senzaliede uscdciunepermanentd
(elefiindcolagenoze majore). a ,,gAtului",mucoaseinazale,cu formarea
Pe lAngdbolileamintite,s-a constatat de crustegi diminuarea acuitdtiiolfactive;
cd ,,usciciunea gurii"se poateasociacu o - glosodiniegi glosopirozis, senzalii
patologieasociatd:eirozabiliardprimard, de arsurddureroasd a mucoasei bucale;
gastritaatroficd,insuficienfa
pancreaticd gi - salivdmaivAscoasd si maidiminua-
stareade hiperproteinemie, anxietateade td calitativ;
lungdduratd.Principala modificarehistopa- - masticaliedificild,cu frecventelezi-
tologicda glandelor salivareeste leziunea uni traumatice ale mucoasei bucale.evita-
(37).
limfoepiteliala reaalimentelor acide;
in fazeleinifialeaparprocesede pro- - disfagiegi modificdriale gustului da-
liferarecelulardlimfocitard,
metaplazii vas- toratelipseide umectarea mucoaseibuca-
cularegi hiperplazii. in etapeleavansate le ;
predomindobliterareavaselorsanguine, - constipafie frecventS;
degenerarea acinilorglandularicu atrofia - oboseali,pierderiin greutate,de-
lor. Aceste metamorfozesunt in esenld presie;
ireversibilegi constituiecauza reducerii - dureriarticulare;
salivaliei. - candidoze bucalefrecvente;
in exocrinopatiigeneralizatepe lAngd - dificultdtiin menlinereaprdtezelor
xerostomieexistd modificdrigi la nivelul totale.
glandelorlacrimale, interesAnd de aseme- Aproximativ 40o/"dintrevArstnicipre-
nea cele din mucoasaarboreluirespirator, zintd,,gurduscatd",fdrd sd reclameacest
inclusivdin segmentul gastrointestinal.
Al- simptom.Putemspunelinigtiti cd, cel putin
terdrileacestorglandeexocrineconducela 40 % dintrestomatologi ignordxerostomii-
uscareaconjunctivei oculare,a mucoasei le, caretrebuieevidenliate 9i diagnosticate
nazale9i chiara celeivaginale. ?ncursulanamnezei edentalilortotal.
in sindromul Gougerot-Houwers- in condifiileedentafiei totalebimaxi-
Sjdgrenglandelesalivaresecundarepre- lare, la senioriiprotezafisau neprotezafi,
zintdmetamorfozdri asemdndtoare cu cele pentrua puteavalidaexistenlaxerostomiei
din formelecliniceprimare,biopsiaconsti- in scopuleluciddrii factorilor
de riscetiolo-
tuind unul din indicatoriicei mai buni ai gici9i al adoptiriiunormdsuride acordare
prezenlei sauabsentei sindromului. a uneiterapiicorespunzdtoare princolabo-
in practicdeste necesarsd cunoag- rarecu mediculde medicindgenerald, noi
tem celemai importante simptome asocia- am elaboratun chestionarcombinatcu
te xerostomieila edentatultotal: finalinchisgi deschisde validarea acestei
- tegumente uscate; stdrimorbide. intrebirilesunturmdtoarele:

455
 l Simtitici vi se usucdgurain permanentd ? NU DA
2 Vd trezilinoapteasd beti apd? NU DA
3 Avetiproblemela inghilireaalimentelor ? NU DA
4 Avelitulburdride vorbire? NU DA
5 Evitafisd mAncalialimentedurepentrucd nu ave[isalivdsuficientd
NU DA
necesariinmuierii lor ?
6 Avetidurerisausenzafiede arsurdin limbd? NU DA
7 limbii?
Avefidificultdlilegatede migcdrile NU DA
I Avefitulburdri in percepereagustuluialimentelor? NU DA
I Suferifide unasaumaimulteboli?(enumerali-le)
NU DA

1 Luafimedicamente (enumerafi-le)
Tnmodregulat?
0
NU DA

Mentiune:
La ultimeledoudintrebirienumerali de caresuferiti,
afecliunile confirmate
de cdtrespecialig-
tii carevd trateazi,precizafi aferentifiecdreiboliin parte.
gi medicalia

Aproapetoli vArstniciisunt mari con- 6,65+0,43la martori;

sumatoride medicamente, indicatesau ne-
indicate.Esteetateala carese ingerdo me-
dicafieaproapestandard,adaptatila o pato-
intr-osocietate
logiespecificd, stresantd.
Psihotropele gi analgezicelesuntgru-
pelefolositecu predilectie.
Lauferspunecd
psihotropele produ-
sunt ,,ceimai veritabili
cdtoride guri uscate".Parametriiorali la
consumatorii de psihotrope sunt:
- debitsalivarde repaus'.0,37 ml/min
fa!5de 1 ml/minla martori;
la bolnavi,
- proteineletotale:2,08mg/mlla bol-
navi,faldde 1,3mg/mlla martori;
- lgA: 11,3 mg/100ml la bolnavi,fafd
de 11,183mg/100ml la martori;
- pH: 6,22 +0,63 la bolnavi,fafd de
- levuri:84'/. la bolnavi,fald de 46h
la martori;
Asociatiapsihotrope- diureticeagra-
veazd considerabilxerostomiagi apare in
specialla pacienfii indelungate
cu spitalizdri
19 % din pacienti (38) Intensitatea
xerostomiei estecorelatdcel maifrecventcu
efectulanticolinergic, maialesganglioplegic.
in practicdsuntem,adeseori, confrun-
ta[i cu edentalitotalce prezintdneoplazii.
Acegti bolnavi urmeazddiferite scheme
terapeutice. Chimioterapia esteunuldintre
procedeele terapeutice, carepoateinfluen-
ta terapiaedentalieitotale,prin efecteleei:
leucopenii, neutropenii cu anemietranzito-
rie gi reducereaconcentratiei salivarea

456
lgA, cu diminuarea consecutivd a puterii
tampona salivei. -Principalele complicalii
oralealechimioterapiei sunt:
- citotoxicitatea
prin acliuneantimito-
ticd (atingerea celulelorcu dezvoltarerapi-
d5, cu ciclumitoticscurt);
- lezareacelulelorepitelialeale glan-
delorsalivareare drepturmarehiposialia
gi,consecutiv, xerostomia;
- lezarea epiteliilormucoaseiorale
gi
ducela atrofialor, cu aparifiaulceratiilor
stomatitelorrepetate,datoritdmultiplicdrii
germenilor in absentaactiuniiprotectoarea
salivei;
- atingereacelulelorsugehematopo-
ieticeeste urmatdde trombopenie (hemo-
ragie),leucolimfopenie (imunodepresie, cu
multiplicarea secundarda agenlilorpato-
geni),anemie(cupaloarea mucoasei).
in tabelulD. reddmo seriede medica-
mentecare pot provocahipo- sau asialie.
Estebineca in cursulanamnezei sd intre-
bdm pacienfiidacd li s-a administrat unul
dintremedicamentele enumerate maijos.
Tratamentelecu doze antitumorale
pot ducela atrofiadegenerativd ireversibild
a parenchimului glandelor salivare.
Dacd pacientulurmeazda fi protezat
inaintede incepereacurelorde chimiote-
rapie,momentul protezdriise amAnd.Dacd
pacientulcare urmeazdsd efectuezeo
chimioterapieestepurtdtorde protezetota-
le, el va fi atenlionatasupra instaldrii
hiposialiei
secundare gi a posibilelor
leziuni
ale mucoaseiorale.Acegtibolnavitrebuie
dispensariza!i.

TabelulD.
carepot provocahipo-sau asialie
CAtevaclasede medicamente
Antihistaminice:
lbuprofen Etanolamine
Morphini Etilendiamine
Codeini Antihipertensive:
Anorexice: Captopril
Amfetamine Reserpine
Non-amfetamine Propranolol
Antiartritice Antihipertensive9i diuretice:
Piroxicam PropranololHCI+ hidrochlorotiazide
Anticolinergice,antispasticeale tractului Antiparkinsoniene:
urinar: Benztropine mesilate
FlavoxateHCI Biperiden HCI
Oxibutinin
HCI Diuretice:
Anticolinergice,antispasticeale tractului Furosemid
gastro-intestinal: Psihotrope:
Atropini Diazepam
Scopolamini Antipsihotice:
Antidiareice: Promazine
Loperamide Haloperidol
Antiemetice Agentiantimaniacali

457
 Nu trebuiesd uitdmcd bolnavii cu neo- acesteasuntcontraindicate pentrupurtdto-
plaziisuportdadeseorigedinfede radiotera- rii de protezetotale.Concomitent, pacientii
pie in sferacervico{aciald.Radiomucozita, pot facebdi bucalealcaline.Uniiautorire-
factoragravantmajor,este un handicapal comanddconsumul repetatde lichide, care
pacienlilorsupugiterapieicu radiafii. Mdrirea sd menlindumectarea mucoaselor, cumar
semnificativda numdrului de colonii fi: apd,ceaiuri,solufiisalineetc. Diabeticii
candidozice pe suprafa\a limbii,in salivato- edentafitotalvor alegealimentecare con-
taldgi pe bazaprotezeitotaleexplicddezvol- !in preponderent acidcitric.
tareacandidozelor oralela acegtipacienfi.in in cazulhiposialiilor agravatetrebuie
Franfa,suntdepistate10.000de cazurinoi inceputun tratament medicamentos menit
pe an de cancerebucofaringiene care sunt sd stimulezeactivitatea salivard.Cele mai
supuseradioterapiei. rdspAnditesunt substanlelesialogogede
Probleme maridin punctde vedereal tipul pilocarpinei. S-au obtinut rezultate
debituluigi calitdtiisaliveiridicdgi pacientii bune,la pacienfiiiradia[i,cu administarea
cu diabet zaharal,cu sindromGougerot- de pilocarpind (solutie2,5- 3 o/o,
cAte6 - 8
Houwers-Sjdgren (xerostomie, xeroftalmie, picdturi,de treioripe zi).
artralgii),
sindromHeertfordt gi sarcoidozd. Recent,a fost testatun spraycu acid
citricin concentratie de 2,5 o/",care este
TRATAMENTUL XEROSTOMIILOR saturatcu fosfatde calciu9i careare urmd-
LA EDENTATUL TOTAL toarele denumiri comerciale:ProFlow,
Purtitorii de proteze totale cu ProFlowCorp;Amitryville, NY; Optimoist,
xerostomiese prezinti adeseorila medic ColgateCo.
pentrua fi ajuta[i.in funcliede etiologia Existd 9i dispozitiveelectronicede
xerostomiei, terapia este diferitd.De cele stimulare a glandelor salivare.Au fost reali-
mai multeori tratamentul este simptomatic zale aparate,careaplicatepe limbdgi palat,
gi se bazeazdpe stimulareasalivatieiprin stimuleazd fluxulsalivarla pacienliicu sin-
stimulichimici,produsemedicamentoasedrom Sjogren.Unul dintre acesteaeste
sauaparaturd electronicS. Salitron(BionicsInc. Philadelphia, PA). El
Se impunmetodeprofilactice de sti- stimuleazd fluxulsalivarprinmdrirea fluxului
mularea secrelieisalivareincd de la apari- salivarfiziologicnormal.Acesteaparatenu
lia primelorsemnede hiposialie. in acest suntutilizate inci pe scardlargd.
scoppacientii suntsfdtuilisd consumeali- InstitutulNationalde Cercetaredin
menteconsistentesau uscate,care stimu- SUAarein vedereo terapiea xerostomiilor
leazdsecreliasalivard.La mese,vor con- care vizeazdcontrolulproliferdrii acinilor
sumaalimentecu mai multecalorii,iar in- salivari gi ingineria geneticd.
tre mese,alimentesdracein calorii(mor- Nu in ultimulrAndtrebuieamintitdgi
covi).Se vor asociafrecventcitricele, chiar acupunctura ca metoddde stimulare a de-
guma de mestecatfdrd zahdr,pentrusti- bituluisalivar(4,10).
mulareasalivaliei. Din pdcateuneledintre in xerostomiileireversibilegrave se

458
maiapeleazd gi la: esenliald. Pentrua fi eficienti,substituenlii
- ingestiarepetatede apd,similarci- salivari trebuie sd aibd proprietdtide
cligtilor; umectabilitate 9i capacitatea de a formaun
- umidificarea incdperilor; biofilm,caresd se mentindun timpcAtmai
- utilizarea de salivdartificiald cu apd, indelungatla nivelulmucoaselor. De ase-
electroliti cu adaosde micro-gi macromo- menea,trebuiesd fie biocompatibili, sd
lecule; prezinteproprietSli biologicecAt mai apro-
- folosireade pansamente gastricede piatede celeale saliveigi sd reducdla ma-
genulSucralphat, pentrulavajeorale,de 4 ximumsimptomele cliniceale xerostomiei,
- 5 ori pe zi. in specialsenzalia de uscdciune a gurii.
Prognosticul secrelieisalivarela bol- Indicatiile substituen[ilor salivari
naviicu xerostomie secundard radioterapiei vizeazdhipo-gi asialiile secundare:
variazd.La valoride 50 Gy/sxgi sub aceas- - senescenfei;
td valoare,hiposialia estereversibild gi pro- - sindromu luiGougerot-Houwers-
gnosticulfavorabil.PAndla 70 Gy/s,pro- Sjogren;
gnosticuleste incert,hiposialia fiindpractic - ablafieichirurgicalea glandelor sali-
ireversibild, dar cu o oarecarecapacitate vare;
functionaldrestantd.Peste70 Gy/s,diag- - radioterapieidin sferaoro-faciald;
nosticuleste de xerostomieireversibild, - tratamentului medicamentos antide-
prognosticul fiindcompletdefavorabil. presivindelungat.
Compozitiasubstituentilorsalivari
SUBST|TUENT! SAL|VAR|,SALTVA Cel mai simplu substituentsalivar
ARTIFICIALA poatefi realizatdintr-osolufiede bicarbo-
Dacd s-a instalatperturbareairever- nat de sodiugi/sauclorurdde sodiu,dar
sibilda funcfieisalivare, cu alterarea orga- are dezavantajul necesitdlii
aplicdrilorrepe-
nicda glandelor, tratamentele medicamen- tate. Unii practicieni recomande bei orale
toasesunt ineficiente gi trebuiesd ne ori- cu soluliide glicerinddiluatdin apd, sau
entdmcdtreterapialocaldprin substituenli aplicafiile de unt sau margarind pe mucoa-
salivarisausalivi artificiald. se.
Aparitiasubstituentilor salivarigi a sa- Soluliilemai complexetind sd se
liveiartificiale a schimbatviziuneaasupra apropiecAt mai multde compozi[ia 9i pro-
tratamentului xerostomiilor. Acegtiaau ofe- prietdlile saliveinaturale. Eleau un pH ne-
rit o alternativd viabildmultorpacienlicare utru gi continin principalo substanfdvAs-
se adreseazd cu disperare medicului. coasd,un corectorde gust,electroli[i, un
Un astfelde tratamenttrebuiecorelat conservant gi apd.(tabelulE.)
cu gravitateaxerostomiei, cooperareapa-
cientului,igiena bucald riguroasdfiind

- Gy/s= gray/secundi
- unitatede mdsuri pentrudozade ra-
diatiiabsorbitd.

459
 TabelulE.
Principalelecomponenteale substituenlilorsalivarigirolul lor
Compozitie Rol
ionianorganici:
- Na* mineralizare
-K * tampon
_ PO4' proprietdliionice
- Mg*
substanlevAscoase:
lubrifiant
- polimeri
hidratant
- mucine
protectie
- glicoproteine
corectoride
aromd gust
- Sorbitol pentru
hidratant
- Xylitol mucoase

Modulde utilizarepoate fi subformdde selorprintr-ometoddcAtse poatede prac-

bdi bucalee,atomizoare intraorale,pulberi,ticd9i simpld.
tabletesauprotezecu rezervorde salivd. in interiorulbazei acrilicea protezei
in funcliede componentaprincipali maxilarese realizeazd o cavitatein carese
salivaripotfi:
substituenlii introduce,cu ajutorulunei seringi,saliva
- pe bazdde polimeri (celulozd); printr-unorificiusituatla nivelul
artificiald,
- pe bazdde mucine; fetei mucozalea protezei(fig.8.73).Porfi-
- pe bazdde glicoproteine. unea centralda intradosuluiprotezeise
realizeazddintr-oplacdmetalicdde Cr - Co
PROTEZATOTALACU REZERVOR sau titancare poatefi detagatdpentrua se
DE SALIVAIRNTICIALA puteaigieniza rezervorul.
Indiferent
de compozitia gi proprietiti- La nivelulzonei centralea suprafelei
le inlocuitorilorde salivd, dezavantajul lustruite se gdsegteo membrand de cauciuc,
acestora rdmAne necesitateaaplicdrilor in care se realizeazdun orificiu,care actio-
repetatela nivelulmucoaselor. Din aceste neazdca un ventilgi permiteeliberareade
considerente a fost conceputeo protezd salivd,prin succiunecu ajutorullimbii.Re-
totaldprevdzuticu un rezervorcare sd sto- zervorulpoatestocaaproximativ I - 10 ml de
cheze9i sd eliberezesalivd,ori de cAteori salivdgi areo autonomie de funclionarede 3
pacientuldoregte.Prin acest conceptse - 4 ore,dupdcaretrebuiereincdrcat.
prelungegte duratade lubrifiere a mucoa-

460
 placi dincobalt-crorn
sautltan

Fig. 8.73. Schemauneiprotezetotale maxilarecu rezervorde salivd (94).

Mareledezavantajal sistemuluiil re- cdtrepacienta uneipompelegatela rezer-

prezintdgabaritulmai mare al restaurdrii
protetice,care nu poatefi inseratla orice
pacientgi la carese adapteazemaigreu.
GLANDELESALIVAREARTIFICIA.
LE
Un alt remediuterapeutical xero-
stomieiesteposibilitatea
prelungiriitimpului
de acfiuneal saliveiartificialeasupramu-
coaselor.Sistemuleste compusdintr-un
rezervorextracorporalconectatla cavitatea
bucalSprintr-uncatetersubcutanat(87).
Saliva se elibereazdprin aclionareade
vor. Astfel debitulsalivarpoate fi precis
dozalprinacfiuneamecanicda edentatului
total,care propulseazdcdtrecavitateaora-
ld, salivadepozitatdla nivelulrezervorului.
in funclie de capacitateaacestuia(10 -
100 ml) autonomia de funcfionare a siste-
muluipoatevariaintre8 ore 9i 4 zilepAnd
la o noudincdrcare.
Dezavantajulsistemuluieste volumul
9i complexitatea sa, motivpentrucare nu
se utilizeazdin modcurentci doarin cazuri
extreme,la pacientiicu xerostomiisevere
secundare radioterapiei.

461
 CAPITOLUL9

TTAPT i
GIIIIIGO.TIHilIGT
TIIHII I I||IA1T
PROTTTIRTA
Practicieniicare restaureazd protetic deste,procedeul fiindrarutilizat.
edentalitotalse confruntdde obiceicu trei Un alt aspectasupracdruiameritdsd
categoriide pacienli: ne oprimestecontrolultransmiterii infectii-
1. vechipurtdtoride protezetotaleca- lorincrucigate, careare treicomponente:
re solicitdo noudprotezare; a) interfala cabineVlaboratorul de
2. purtdtorivechiale cdrorprotezegi- tehnicddentard;
au pierdutstabilitatea, trebuieoptimizate, b) materialele de amprentd;
reparatesau inlocuitecu protezepe im- c) contaminarea materialelordinstoc.
plante;
3. edentalitotalde datd recentdcare Interfafacabinet/laborator
solicitdproteze. Tehnicianuldentar face parte inte-
Calitateaactuluimedicalde restaura- grantddin echipd,iar laboratorul de tehnicd
re proteticda pacienliloredentafitotalde- dentardeste partea ,,institutiei" in care se
pinde mult de valoarea echipei me- desfdgoardasistentade specialitate.De
dic/tehnician 9i mai ales de comunicarea aceea, prevenireainfectiilorincrucigate
dintre acegtia, respectivde perceperea trebuieinleleasd de ambelepati (9).
mutualdegalda obiectivelor concretepen- Cheiaimpiedicdrii infeclii-
transmiterii
trufiecareetapdclinico-tehnicd. lor incrucigate intrecele doudarii de inte-
Basker(2) atrageatenfiaasupraco- res este reprezentatd de o ,,barierd"dezin-
municdrii dintremedicigi tehnicieniiden- fectantd,pe caretrebuiesd o treacdtoate
tari,care lasd deseoride dorit.Un studiu materialele gi dispozitivele implicate.Se
efectuatde Barsby(1) demonstreazd cd recomandd,in general,ca dezinfecliasd
indicatiilemedicilornu sunt receplionate fie executatdmaidegrabdde cel caretrimi-
corectde cdtretehnicieni: de exempludin te materialul saudispozitivul,decAtde ace-
101 cazuride precizdriasuprapozifieiin- la careil receptioneazd.
chideriimarginale in zonaAh, doar65 au Infecliileincrucigatepot constituio
fostrespectate. problemdgi in laboratorul de tehnicdden-
Kippax(7) analizAndcalitateaprote- tard. S-a decelato prevalenfdridicatda
zelor duplicat sugereazi cd obiectivele infecliilor ocularela tehnicienii dentari,da-
acestuiprocedeunu suntcorectpercepute toritd utilizdriipietreiponce contaminate.
nici de cdtre medici9i nici de tehnicieni, Din acestemotive,se recomandd mdsuri
ceeace are dreptrezultatnigte,,copii" mo- de protectiespecifice,cu utilizareadezin-

462
fectantelorcorespunzdloare. Contaminarea materialelordin stoc
Manipularea materialelor 9i dispoziti-
Materialelede amprentd velor stomatologice necesitddezvoltarea
Mediculstomatolog trebuiesd aleagdo unor protocoale,caresd evitecontamina-
combinalie material de amprentd - dezinfec- rea stocurilor sau risipa.ldealdar fi o pla-
tant,caresd fie eficientd, dar sd nu afecteze nificareminutioasda fiecdreigedinlede
stabilitatea dimensionald gi acuratefeasu- tratament,astfelincAttoate materialele gi
perficialda amprentei (9). dispozitivele
necesaresd fie adunateina-
Utilizareamaterialelorde amprentd intede incepereaprocedurilor la pacientul
termoplastice gi a unorhidrocoloizireversibili respectiv,pentru a evita contaminarea
ridicdincd problemedatoritdcontamindrii stocurilor prinprelevarea ulterioardde ma-
bdilortermostatate in momentulintroducerii terialeadilionale. Totugi,estefoartedificil
amprentelorrespective pentru corecturi. sd se prevaddprofilulexactal fiecdreige-
Dezinfectarea acestordispozitiveeste ane- dinlede tratament, condifiicAndde multe
voioasdgi incomodd, de aceeaestemaipo- ori sunt necesarematerialegi dispozitive
trivitdutilizarea unorboluriumplutecu apd adifionale, carese folosesec in cursultra-
fierbinte,
careulterior suntautoclavate. tamentelor.
TabelulA. Etapeclinicolehnice de realizarea protezelortotalecu ajutorulmachetelorde octuziegi
ocluzoarelor
...ll.
..,,,,.i:i. ,,,,,,,:r
,.,..........:::
',..,'ETAPE-.CijiNiCF ET,,'ffEiiiDFir[ABOHATOR,,.,,t,,
..l.'''l.'........................iiiiiii.i;iii.i, .r,.i
1.Anamneza, examinarea pacientului
gi evaluarea
costuri-
lor.Eventuale preprotetice
tratamente
2. Amprentapreliminard
3. Modelul
oreliminar
portamprentei
4. Confeclionarea individuale
5. Verificarea,
adaptareagi modelarea
marginalia
portamprentei individuale.
6. Amorenta finald
7. Model ul fi nal
gabloanelor
8. Confectionarea de ocluzie
9. Determinarea
relatiilor
intermaxilare
cu ajutorulgabloa-
nelorde ocluzie
10. Machetaprotezeitotale
11.Probamachetei
cu dinti
12. Realizareatiparelor
13.Prepararea, inserarea, presareagi polimerizarea
acrilicepentrurealizarea
rSginilor bazelorprotezelor
14.Prelucrarea gi lustruirea
protezelortotale
15. Inser[iagi adaptareaprotezelortotalein cavitatea
bucald.

TabelulB. Etapeclinicoiehnice de realizarea protezelortotalepe un articulatorprogramabilindividuat

(partialprogramabil,dupd K6rber)
r,r',,::::::i.,:::r'i'iiiiii
:',:;...',,' ETAPE.DE,tABORATOR
:.ETAPE;.C-LiNlGfi'". , ,,., , ii,ii
iiiii,ii,,ii,,,,
1. Anamneza, examinareapacientului
gi evaluarea
costu-
preprotetice
rilor.Tratamente

463
 preliminari
2. Amprenta
3. Realizarea
modelului
oreliminar
4. Confeclionareaportamprenteiindividuale
5. Verificarea,adaptareagi modelareamarginalda
portamorenteiindividuale
6. Amprenta
final6
7. Realizareamodeluluifinal
8. Confectionareagabloanelorde ocluzie
9. Determinarea DVO qi a reperelorpentru montarea
din[ilorartificiali;
alegerea (formd,dimen-
dinlilorartificiali
siune,culoare).
10. Inregistrareagraficdintraoralda RC
gi inregistrarea
11.Determinarea axeibalamaarbitrarecu
un arcfacial
pe baza
12. Montareamodeluluimaxilarin articulator
inreqistrdrii
cu arcfacial
13. Montareamodeluluiinferiorpe baza inreoistrdrii
graficeintraorale
a RG
14. Determinarea gi inregistrareagraficdintraorald
a pozi-
tiilorexcentrice
de protruziegi lateralitate
15. Programarea reglabilindividual
articulatorului
16.Montareadintilor
17. Verificareastaticdgi dinamicdin articulatora mon-
tdri i di nti l or
lS.Verificareaintraoralda machetelorcu dinti: formd.
culoare,mirimegi pozitie
gi inregistrarea
l9.Verificarea cu,ajutorulunor chei de
ceard a RC 9i a poziliilorexcentricede protruziegi
lateralitate
20. Definitivareatehnicda protezelor
21.Remontarea protezelorfinitein articulator
22. Echilibrareaocluzalda protezelor prin
in articulator,
glefuiriselective
23. Inserarea
Drotezelorfinitein cavitatea
bucali
RC gi a ocluzieicu balansgenerala prote-
24.Yerilicarea
zelor
25. Controlulfunclionalitd[iiprotezelordupd cAtevazile

TabelulC. Etapeclinicolehnicede realizarea protezelortotaleconformprincipiuluibiofunclionalprotetic

lvoclar(dupdBi)chel)
.,,,:,,.
,:,,:....,,,,...i.i.i...i:...1..t.,
liiiiiiliiiiFTAPE',ALlNlCE,lr',...,rii.,;,, , EtaPEDE.:uABonnron..........t+..........t..l.'.''
r,u.ril:i,..,i.
1.Analiza cdmpului protetic
2. Amprenta preliminard
3. Determinarea giinregistrarea
arbitrard a DVO
4. Realizareamodeluluioreliminar
5. Montareamodelelorpreliminare intr-unsimulator
simolu(ocluzor)
6. Confeclionarea
lingurilor
individuale
cu bordurdde
ocluzie(lingurd-gablon)
7. Verificarea, adaptarea gi modelarea marginald a
portamprentelorindividuale
8. Determinarea
reali a DVO
9. Amorentafinald
10. Realizareamodeluluifinal
 11. Inregistrareagraficdreali a RC
12. Determinareagi inregistrareaaxei balama arbitrare
cu un arc facial
13. Montarea modeluluimaxilarin articulator
oe baza
inreoistrdrii
cu arcfacial
14.Montarea inferiorpe bazainregistrdrii
modelului RC
15.Determinarea gi inregistrarea graficda ghidajelor
(protruzie
condiliene gi lateralitate)
gi a reperelor
pentru
montareadintilorartificiali;
alegerea dintilor(formi,di-
mensiune,culoare)
16. Programarea reglabilindividua
articulatorului
17.Montareadintilor
18. Verificareastaticd gi dinamicdin articulatora mon-
tdriidintilor
l9.Verificareaintraoralda machetelorcu dinti: formd.
culoare,mdrimeqi pozitie
giinregistrarea
2O.Verificarea cu ajutorulunorcheide cearda
RCgia pozi$ibrexcentrice
de protruzie
gilateralitate
tehnicda protezelor
21.Definitivarea
22. Remontarea protezelor
finitein articulator
ocluzalda protezelor
23. Echilibrarea prin
in articulator,
selective
Qlefuiri
24. Inserareaprotezelorfinitein cavitateabucald
25. VerificareaRC gi a ocluzieicu balansgenerala pro-
tezelor
26.Controlul protezelor
func$onalitSlii dupdcAteva
zile

Din raliunieconomice, esteimportan-

td limitarearisipei.Prelevarea de materiale ETAPEALE TERAPIEIPRIN PRO-
consumabilein cantiteticAt mai potrivite TEZETOTALE:AMPRENTAREA 9I
pentrunecesitetile specificeunei singure MODELUL
utilizdridetermindreducereadegeurilor gi Conformdictionarului englezOxfordo
limitarea pierderilor. amprentereprezinte prinpre-
inregistrarea
Protezarea totaldse realizeaze printr- siunecu un material in stareplasticd
a unui
o succesiune de etapeclinico-tehnice, care obiectsausuprafete.
se desfdgoard intr-ocolaborare profesiona- Dupd etapele de diagnostic Ai
ld dintremediculstomatolog gi tehnicianul preproteticeurmeaze etapa amprentArii
dentar. cAmpului protetic.
Aga cum reiesedin tabeleleA, B, C, Amprentanu se ia ci se execute
etapeleclinico-tehnice de restaurare a unei (,,impressionsare made,not taken"),spune
edentaliitotalediferdgi in funcfiede modul Mc Cord9i Grant(86).
in carese inregislreazd gi reproducrelafiile Amprentarea campuluiproteticeden-
intermaxilare.De celemai multeori,ele se tat totalse realizeazecu o portamprentegi
inregistreazdprin intermediulgabloanelor un materialin stareplasticd,care urmeaze
de ocluzie,dar pot fi inregistrate gi grafic, se se intdreascd. Se amprenteazd zonade
situatiein carese reproducpe articulatoare sprijingi fesuturile
de la periferia
cAmpului
programabile. protetic.

465
 Scopul esenfialal amprentdriieste respectalesuturilerestante.
realizareaunei protezecu o bazd cAt mai Pentruarealizacu succesamprenta-
extinsd,in limitelefunclionalitdtiiformatiu- rea cAmpuluiproteticedentattotal este
nilorde la periferia
cAmpului protetic. nevoiede cel pulindoudetapealeampren-
Amprentarea cAmpului edentattotala terii:amprentapreliminard gi amprentafi-
urmatin timp mai multeetape:inifialea a nal5.Cele doudfaze sunt distincteatAtin
redat doar suprafafade sprijin,ulteriorgi ceeace privegteobiectivele urmdritecAtgi
zoneleperifericegi in sfArgitchiargi volu- tehnicilede realizare (86).
mulprotezei gi dimensiunile vestibulo-orale Amprentapreliminard are dreptscop
ale dinfilorartificiali,incadratein spaliul realizarea modelului preliminar gi a
neutral. portamprentei individuale.Amprentafinald
Primul obiectival unei amprentea este necesardoblineriimodelului final,pe
cAmpuluiproteticedentattotaleste realiza- carese va realizaproteza(fig.9.1).
rea unei baze proteticecare va fi stabild,
retentivd,confortabild, esteticdgi care va

Fig.9.1.AmprentaunuicAmpproteticedentattotalimplicdde regulSdoudetapedistincte:amprenta
mucostaticd(a) carepermiteobtinereaunuimodelpreliminar(b),pe carese va confeclionao portamprentd
individuald(c). Zona Ah gi celelaltezone func[ionalevor fi modelatela nivelullinguriiindividualegi apoi re-
produsecu exactitatede cdtreamprentafinald- O amprentdcorectdpermiteconfectionareaunei baze sta-
bile a protezei,dar oricAtde stabildar fi aceasta,dacdrelaliileintermaxilare suntnecorespunzdtoare, in
scurt timp stabilitateaprotezeise pierde. Atenlia trebuie
clinicianului direclionatdspre oblinereaunei am-
prentecorectegidin considerentulcd pe modelelerezultatedin amprentenecorespunzdtoare,instabilita-
tea gabloanelorde ocluziefaceimposibildo determinarecorectda relaliilorintermaxilare(11,45, 52).

466
 Amprentarea cAmpurilor edentateto- mucostatice, care neglijeazd rolulde ventil
tal a suscitatgi suscitdTncdmultecontro- external musculaturii gi au propusampren-
verselegatede lingurile(portamprentele) gi telemucodinamice careinregistreazdmobi-
materialele de amprentare, presiunea care litatealesuturilorde la periferiacAmpului.
se exercitdpe lesuturiin timpulamprentd- Cu acesteamprentese obtinprotezeal cd-
rii,gradulde fidelitate a reproduceriidetalii- rorprincipal
de menlinere estesucciunea.
lor inregistrate etc. Dacdin protezarea fixd inregistrarea
efectuluidiferitelor
func-
elementelece compun cAmpulprotetic lii ale SS asupracAmpuluiproteticedentat
sunt fixe, in protezareatotald,acesteele- total prin intermediulprotezelora inspirat
menteprezintdun gradde mobilitate varia- divergiautori,care au conceputdiferiteti-
bil de la o zond la alta. De aceea,dacd puri de amprente funclionale.Astfel,
pacientulesteun purtdtorvechide proteze, Spreng(126)a lansatamprentamastica-
inaintede o noudamprentare se recoman- torie (Kauabformung), Hromatka(51)
dd ca cel pu[in cAtevaore sd nu poarte amprentade deglutifie,iar Devin (27) -
protezele vechi(105). amprenta foneticd.
Problema amprentdr,iicAmpului prote- Amprentele de despovdrare apeleazd
tic edentattotalrdmAneaceeaa inregistrd- la folosireaunor presiuniminimecare sd
rii luiintr-osingurdpozilie- aceeadin mo- nu deplaseze Argumentul
fesuturile. major
mentulamprentdrii. Amprentarea cAmpului al adepliloracestortehnicieste acela cd
proteticla edentatultotalse deosebegte de protezele se gdsescsub presiune ocluzald
amprentareadin cadrul protezdrilor fixe doarcAtevaore pe zi. in rest,ele se spriji-
prinaceeacd mucoasabucaldestemobild ni pe tesuturirelaxate.
9i rezilientd. Opusulacestuitip de amprentesunt
Pornindde la ideeacuprinderii unei amprentele compresive (presiunea manua-
zonecAtmaiintinsedin suprafafa de sprijin ld a operatorului sau inchidereagurii de
gi a inregistrerii unuiechilibru intretonusul cdtrepacient). ldeeade presiuneselectivd
tisularin repausgi consistenta materialului rezidddin faptulcd mucoasanu poatefi
de amprentdau apdrutamprentele muco- comprimatdverticalfdrd a se deformain
statice.Autoriiacestuitip de amprenteur- sensorizontal. Presiunea crescutdexerci-
mdreauca nu cumvacAmpulproteticsd se tatdde protezelerealizateprinacesttip de
modificein cursulamprentdrii. Amprenta amprentarea fost incriminatdin resorbtii
se menlinepe cAmpfdrd nici o presiune, osoaserapidegi uneoriiritaliitisulare.
inregistrarea limiteide reflexiea mucoasei Conceptele de amprentare compresi-
depindede materialul de amprentd. Prote- vd, necompresivd gi selectivcompresivd au
zele finite realizaleprin acest tip de am- fostdescriseca entitSfiseparate, dar e difi-
prentetrebuiemultretugate, deoarece, de cil pentruun cliniciansd realizezeo am-
cele mai multe ori prezintd margini prentdcaresd nu aibdcAtecevadin fieca-
supraextinse (96). re (52).
Alti autori nu acceptd amprentele Dorinlade a rezolvacAt mai multe

467
probleme a determinat autoriisd elaboreze Deplasarea mucoaseibucalegi grosi-
amprentele unimaxilare gi celeale ambelor mea corionuluicare variazdtopografic, pe
maxilare?nregistratesimultan, amprente de o parte,dar gi fo(a aplicatdde operator,
simplegi amprente compuse(majoritatea). pe de altd parte,fac ca amprentarea cAm-
Amprentarea cAmpurilor protetice puluiproteticedentattotalsd fie o problemi
edentatetotalbeneficiazdde o gamdvaria- controversatd. Este un domeniuin care
ti de materiale, carese preteazdla diferite opiniilese mai infruntd,pdrerilese contra-
studiiclinicein cadrulanumitorprocedee zic. Un incepitorcare consultdmai multe
de amprentare.Astfel,cu toate cd este lucrdriigipunefiresccAtevaintrebdri:
considerat depdgitgi astdzi,gipsulde am- - Ce portamprentd gi ce materialde
prentdeste preferatde mullispecialigti cu amprentdsd folosesc?
experienld.Pastele ZOE gi materialele - Cat de importantdsd fie presiunea
elasticeireversibile (siliconi,
polieterietc.) pe care trebuie sd o exercit asupra
au cAgtigatmultteren.Alginatele gi materi- portamprentei?
aleletermoplastice (Kerr,Stent,3N, etc.) - Amprentase va executacu gurain-
suntpreferatepentruanumitecAmpuri. chisdsaudeschisd?
in 1948,Slackfolosegte Mucoseal-ul, - Cum este mai bine?Pacientul sd-gi
iar ?n 1956 Franz Herbst(48), cu ocazia modelezemarginileprotezei,mediculsd
unei manifestdrigtiinlificela Strasbourg, facdacestlucrusau delimitarea sd se facd
aducemari speranleclinicienilor, lansAnd arbitrar?
Adheseal-ul, fiind o ceard bucoplasticd. SocietateaBritanicdde Prciteticda
Produsuldeschideo erd noudin amprenta- recomandatrecentcAtevalinii directoare
re. El nu are gustgi nu provoacdarsurisau cu privirela amprentarea cAmpului protetic
iritafiila nivelulmucoaseibucale.Zonele edentattotal(86):
marginalese pot retugala nesfArgit, in ori- - Obiectivulde bazd al amprentdrii
ce momental amprentdrii (72). preliminareeste inregistrareazonei de
Materialele bucoplastice s-au diver- sprijin.Al doileaobiectiveste acelade a
sificatmult gi au dat o noudorientareteh- oblineun modelpreliminar pe care se va
nicilorde amprentare. confecliona linguraindividuald.
Dintr-omultitudine de tehnici,materi- - Se recomandd unor linguri
utilizarea
ale gi procedee,clinicianultrebuie sd (portamprente) rigide,de formegi dimensi-
aleagdcel mai potrivitsistem.Un sistem uniadecvate, dacdestecazulpen-
modificate
de amprentare constddintr-unanumitgen trua se adaptadesign-ului zoneide sprijin.
de amprentdpreliminard9i un material - Trebuieevitatelingurileprea mari,
corespunzdtor, o anumitd portamprente pentrua reducedisconfortul pacientului9i
individuald gi materialul care se preteazd a evita incorporareapliurilorde lesut in
la tehnicaaleasdin funcliede particulari- aceststadiu.Lingurile standardsubextinse
tdfilecAmpuluiprotetic,facilitAnd execulia vor createhnicianului probleme la confecfi-
gi confortul pacientului. onarealingurilorindividuale pe un model

468
preliminar
subdimensionat. rea edentaliei
totale.Acestematerialedife-
- Gu privirela alegereamaterialului rd in ceeace privegtecapacitatea
de a de-
de amprentdTntabelulD sunt prezentate plasalesuturile.
principalele
materialeutilizate
in amprenta-
TabelulD.
Materialede amprentdutilizatein amprentareaedentalieitotale

itffiEH ## iirm
..,.t.,.,''....I.consistetiffi=...................
......
i# #ilrlri
,m.n..agffireffi1.rt{:
v Cbe:, medie tluidi ntr*fffieu1a+
Sat'::.:,,,,,,,,,,
materialtermoplastic metalici sau din mase 1 (superior gi inferioQ
X X plastice,individualidin
rigini
hidrocoloidireversibil X X standard sauindividuald 1,2in special superior
hidrocoloidmodificat metalici sau din mase 1 superior gi inferior
X X
(sistembifazic) plastice
polivinil
xiloxan standardpentrumateria- 1 dacde chitos,
X X le chitoase,individuald2 pentrumediugifluid
pentrufluidesaumedii
polieter X individuald 2
polisulfuri X X individuald 2
gips X individuali 2 (superior)
pasti de ZOE X individualS 2 (in specialinferior)

Au fost omigihidrocoloizii reversibili zonade spijinse delimiteazd cu un marker

din motivede evitarea risculuiinfec[iilor
incrucigate (86).
Existdo multitudinede tehnicide am-
prentare preliminari, atAt conven!ionale
cAtgi moderne.
Dintreultimeletehnici,amintim o teh-
nicd de amprentarepreliminard propusd
recentde Hayakawa(46),ce utilizeazdlin-
guride aluminiucarese adapteazd la cAm-
pul proteticprinsecfionare cu foarfeca,ma-
terialul
de amprentd folositfiindalginatul.
O altd tehnicdfolosegteun hidro-
coloid bifazic (Acudent Research and
Development). Gelul fazei mai fluide se
aplicdcu seringala nivelulfunduluide sac,
iar hidrocoloidul cu vAscozitate mai mare
este aplicatin lingurd.in ambele cazl,ui,
la nivelulamprentei, pentrua ajutatehnici-
anulla confeclionarea lingurii
individuale.
Existdsituatiiin carepacientulsolicitd
o protezdduplicatsau mediculdoregteo
copiea suprafelei lustruitea vechiiproteze,
pentrua ajutapacientulsd se acomodeze
mai ugor cu noua protezd.Materialul in
care se ambaleazd proteza poate fi
hidrocoloidireversibilsau siliconchitos.
Dupdindepdrtarea protezei,se toarndrd-
gind autopolimerizabild in tiparul inchis
pentrua umplebazaprotezeigi se realizea-
zd duplicatulprotezeiinaintede amprenta
finald.
Amprenta finaldtrebuiesd inregistre-
ze intreagazond de sprijin,pentrua asigu-
ra maximum de suport,retentiegi stabilita-

469
te viitoareiprotezein timpulfuncliilor. alese diverse materiale.Dupd pdrerea
Scopulprimordial al amprentei finale noastrd,este importantdasigurareaunei
este de a inregistracu acuratetetesuturile inchiderimarginale optime,asigurarea unui
zoneide sprijin,precumgi adAncimea func- spaliu necesarmaterialului de amprentd,
lionalda fundurilor de sac.Estenecesarca alegereaacestuia fiindmaipulinimportantd.
mediculsd deciddasupratipuluide am- in cazul crestelorbalante,a fibro-
prentdadecvatpentrufiecarepacient.Cali- mucoasei deplasabiledin zona distald
tatea lesuturilorde sprijin gi a celor mandibulard saua uneicrestemandibulare
periprotetice influenleazd alegereatehnicii acoperitecu o mucoasdatroficdeste ne-
de amprentd. cesarsd se utilizezetehnicicu presiune
$i in cadrulamprentdrii finaleexistd selectivd.Exsitd trei situatiiclinice care
tehniciconvenlionale gi tehnicimoderne. necesitdamprentare printehnicide presiu-
Toate tehnicilepresupunadaptarea ne selectivd:
linguriiindividuale gi modelarea marginald. 1. creastdbalantaanterioard;
Dacdlinguraprezintdo retenliebund,va fi 2. creastamandibulard posterioard fi-
o dovaddde incredereTnplus atAtpentru broasdnefavorabild;
medic,cAtgi pentrupacient. 3. creastd mandibulardaplatizatd,
in funcfiede prezenla, numdrutgi po- acoperitd cu mucoasdatroficd.
zilia retentivitdtilor, medicultrebuiesd de- Amprentele pentrutehnicile de cdptu-
ciddcAtspafiuestenecesarTntrelingurdgi giregi rebazarefolosescsiliconicu reactie
modelulpreliminar (de exemplu,cAndsunt de adifie,polieteri saupolisulfuri.
prezenteretentivitdti mari9i amprentase ia AmprentacAmpuluiproteticedentat
cu hidrocoloizi ireversibili este necesarun total este o etapd importantd, care poate
spatiude circa3mm). contribuila o reugitd,dar in acelagitimp
Majoritatea clinicienilor lasdin seama poatecompromite restaurarea.
tehnicianului alegereamaterialului pentru
confeclionarea linguriiindividuale, ceeace AMPRENTA PRELIMINARA
nu esteintotdeauna indicat.Nu se vor per- Amprenta prelminard este copia
foralingurile inaintede a realizainchiderea negativda cdmpuluiprotetic,inregistratcu
marginald, iar mAnerul nu trebuiesd distor- un materialTntr-oportamprentd standard,
sionezebuzele(47). cu migciri efectuatede medicai pacient,
Dupd finalizarea adaptdriimarginale, reproducAnd cu fidelitateelementeledin
se poate trece la perforarealingurii(atAt zonade sprijingi conturAnd cu aproximalie
pentru cregterearetenfieimaterialuluide marginile acestuia.
amprentd,cAtgi pentruevitareaincorpord- Scopulamprentei preliminareeste
rii bulelorde aer,prezente la nivelulpalatu- de realizareamodeluluipreliminargi de
lu i ). confeclionarea lingurii(portamprentei)indi-
in funcliede particularitdlile cAmpului viduale.Pentrurealizarea unei linguriindi-
proteticAi de preferinlele medicului,pot fi viduale,cAt mai bine adaptatdcAmpului

470
 protetic,amprentapreliminard trebuiesd 0 Retentia
indeplineascd anumiteobiective,care se De foartemulteori acestuiparametru
desprinddin cadrulobiectivelor generale i se dd o importanld preamare.Dacdcele-
aleamprentdrii. lalteobiectivesuntindeplinite gi retenliava
fi adecvatd.Reten[iaeste influenlatdde
Obiectiveleamprenteipreliminare presiuneaatmosfericS, de adeziune,coe-
Principaleleobiectivepe care trebuie ziune,retentivitdfi anatomice,musculatura
sd le indeplineascdo amprentd in perifericd gi toleranlapacientului.
protezareaedentafieitotale sunt asigura- A. Presiuneaatmosfericddepinde de
reasprijinului,stabilitdlii,
retenfiei, mentine- inchidereamarginalS. Pentrua asigu-
rii cresteirezidualegi obtinereaunei este- ra aceastdinchidere,marginileprote-
ticicorespunzdtoare. zei trebuiesd se extinddcorect,fdrd
sd distorsioneze lesuturileperiferice
0 Sprijinul mobile.
Prinasigurarea sprijinuluise intelege B. Adeziunea la edentatultotalse obline
acoperireamaximd de cdtre amprentd graliepeliculei de salivddintreprotezd
(respectivprotezd)a intregiisuprafefea 9i cAmp.
cAmpuluiprotetic,ceea ce va determina C. Coeziunea se realizeazdprinatraclia
distributia forfelorpe o zond cAt mai intin- moleculelor de salivdintreele.
sd. Acestfapt are relevanldasupramenfi- D. Retentivitdtileanatomice creeazd
neriicresteireziduale, gi reten-
a stabilitefii uneoridificultdlila inserfialdezinserlia
!ieiprotezei. protezei9i de multeori nu pot fi tole-
rate de pacienfi.Jesuturilemoi sunt
0 Stabilitatea adeseoritraumatizate in timpulintro-
Stabilitateareprezintdrezisten[ala ducerii9i indepdrtdriiprotezeide pe
deplasdriorizontale,care scadeodati cu cAmpulprotetic.
pierdereaindlfimiicresteirezidualesau cu E. Musculatura perifericd,precumgi to-
cregtereagraduluide mobilitatea mucoa- leranlapacientului au de foartemulte
sei. O adaptareintimdla nivelulunei mu- ori o importanldcovArgitoare. prote-
coasenedistorsionate estefoarteimportan- zele au adesea o retentiebund gi
te. Rezolvareaproblemelorde stabilitate sunt satisfdcdtoare nu numaidatoritd
prin amprentarepresupuneutilizareala acurateliiconformdriibazei protezei,
maximuma tuturorretentivitdlilor anatomi- ci 9i datoritdadaptabilitdlii mugchilor
ce. Deoarecela stabilitateaunei proteze buzelor,limbiigi obrajilor,respectiv
concurdgi alli factori(tipuldinlilorartificiali, toleranlei pacientu lui.
montarealor, relafiileintermaxilare), o bu- in absenfaunei conformafii cores-
ni amprentdpoate rezolvadoar parlial punzdtoare a marginilor gi a suprafelelor
problemele de stabilitate. exterioareale protezei,tonicitateamuscu-
lardnu poatecontribui eficientla menfine-

471
reaprotezei.
O Menfinereacresteireziduale
Odatd cu pierdereastimulilorparo-
dontaliin urma extractieidinfilor,creasta
rezidualdincepe sd sufereun procesde
resorbfiegi atrofie.Acest proces variazd
individual.El poatefi incetinit
sauaccelerat
de factorilocali.Pe lAngdfactoriiextremde
importanli cum ar fi DVO,RC in armonie
cu lM, clinicianultrebuiesd fie congtient
de
consecinla pe careo au tehnicagi materia-
lul de amprentdasuprabazeiprotezeigi de
efectulpe care baza protezeiTl va avea
asuprasdndta[ii duregi moi,din
lesuturilor
cadrulzonelorde sprijin.Presiunea exerci-
tatd in amprentarese reflectdasuprabazei
protezeigi poatedeterminalezareatesutu-
rilormoi gi resorbliaosoasd.Cu toateteh-
nicilegi materialele cele mai performante
nu s-a pututoblineo transmitere judicioasd
gi uniformda presiunilorasupraintregii
suprafefede sprijin,datoritdrezilienleiva-
riatea mucoaseicareacoperdcAmpulpro-
tetic(80).
O amprentdcorecti va trebuisd per-
mitd realizareaunei protezecare sd nu
exercitepresiuninocivein anumitezone
ale cAmpului protetic.Presiunile preamari
ar avea dreptconsecinldleziuniale mu-
coasei, resorbfiigi atrofii accelerateale
osului(65).
O Estetica
Rezolvareaproblemelor de estetica
Tncepedinfazade amprentare gi continud
cu alegerea,montareadintilorgi confor-
marea corectda felelor vestibulareale
protezei.Grosimeamarginiloramprentei,
472
respectivale protezei,estein conformitate
cu gradulde atrofieal cresteireziduale.
Pentrua restaura conturulfacial,fundulde
sac vestibularnu trebuie supra- sau
infraconturat.
Marginileamprentei,respectivale
protezei,nu trebuiesd fie supraextinse ci
corect conformatela nivelulvestibulului
bucal,pentrua satisfaceprincipiulestetic.
Se poate apreciacd amprentatrebuiegi
chiarpoaterezolvapartial9i uneleaspecte
legatede fizionomie.
Amprentapreliminard va trebuisd
satisfacdurmdtoarele cerinfe:
- sd inregistrezeintreaga zond de
sprijina protezei,pentrua se puteaconfec-
fionalingura(portamprenta) individuald;
- marginileamprenteitrebuiesd fie
cAt mai fideleca inSllimegi grosime,in
armoniecu limiteleanatomice gi fiziologice
alestructurilor orale.
Amprentapreliminard trebuiesd re-
zolveintegralproblemasprijinului corect9i
parlialproblemelede stabilitateale prote-
zei. Zonade sprijin9i retentivitSlile anato-
micetrebuieredateintegral,iar materialul
gi tehnicafolositdnu trebuiesd deformeze
cAmpulprotetic.Orice deformareapdrutd
in aceastdfazdva fi preluatdgi perpetuatd
in fazeleurmdtoare,ceea ce va duce la
confecfionarea uneiprotezece va transmi-
te presiuninefiziologice asupraosuluigi
mucoasei.
Amprentapreliminard va rezolvadoar
uneleproblemelegatede menlinerea pro-
Iezei, neputAndsolulionaaspecteprivind
fizionomia gi fonafia.
Obiectivulfinal al fazeide amprenta-
 re preliminareeste furnizareadatelorne- - sd asigureo grosimecAt mai unifor-
cesarepentruconfecfionarea unei linguri md a materialului de amprent5pe caresd il
individualecare sd permitdrealizareain retentioneze;
bunecondifiia amprentei finale,gi conse- - sd aibdo compatibilitate cu materia-
cutiva unuimodelpe care tehnicianul sd lulde amprentd gi cu mediulbucal;
poatdconstruio protezdstabild,cu o bund - sd fie prevdzutd cu mAner,stopurigi
mentinere, gi care sd refacdfunctiilesiste- punctede repernecesareuneicentrdrico-
muluistomatognat. recte;
Amprentelese realizeazdcu diferite - sd poatdfi sterilizatdpentrua putea
materiale gi tehnici.Unelesunt mai fluide, fi refolositd(cu excepliacelorde unicdfo-
avAndproprietateade a deplasain mai losinfd).
micd mdsuri fesuturilemoi. Varietatea Alegerea portamprenteiuniversale
proprietdtilor de manipulare a acestorma- este dictatdde reliefulosos, de forma gi
terialea dus la aparitiamultortehnicicare indllimeacresteiedentate.Existdo mare
pot controlapoziliagi formalesuturilor ora- varietatede portamprente. Criteriilede se-
le. Alegereatehniciidepindede medic,in Iectarea unei linguristandardadecvate
funcliede situatia clinicdindividuald. sunt:
De corectitudinea amprenteiprelimi- - forma jgheabuluiportamprentei sd
naredepindetimpulnecesaradaptdriilin- corespundd formei,mirimiicresteigi bollii
guriiindividuale (111). palatine;sd cuprinddtuberozitalile gi res-
Sub aspecttehnic,amprentaprelimi- pectivtuberculul piriform;
nardimplicdalegerea lingurii,
a materialului - Tndllimea jgheabului sd corespundd
gi a tehniciide amprentare. indltimiicresteiedentategi sd existe un
spaliude 2 - 3 mm pentrumaterialulde
Portamprentele amprentd;
in protezarea totaldse folosescdiver- - mAnerul linguriisd nu jenezepozitia
se portamprente (linguride amprentd), de normalda buzei9i contraclia orbicularilor;
diferiteforme9i dimensiuni. Existdlinguri - in regiunealingualdcentraldsd
pentrumaxilar,pentrumandibuligi unele permitdcontracfia genioglosului
;
care pot inregistraconcomitent cAmpurile - in regiunea lingualdlateraldsd nu
protetice aleambelormaxilare. jenezecontraclia milohioidianului.
Amprentapreliminardse practicdde ComparAnd modulele de elasticitate
obiceicu o lingurdstandard, carein mod ale diferitelor materialedin carese confec-
ideal trebuiesd prezinteurmdtoareleca- fioneazdlingurile, se oblinurmdtoarele va-
racteristici: lori:olel inoxidabil/alamd/materiale plastice
- sd fie rigidd; = 7013511.
- sd poatdfi modificatd ugorla nevoie Portamprentele din anumite mase
in funcliede particularitdlile cAmpului pro- plasticeprezintdo deformabilitate crescutd,
tetic: perefiilor se destindin timpulexercitdrii
presiunilor gi revin
din cursulamprentdrii din maseplastice,
b) se confecfioneazd olel
dimensiunilenormaledupddezinse(ie. inoxidabil,
alamdcromatd, din aluminiu
sau
Portamprentelestandard(fig.9.2 a 9 l aluminiuplacatcu rdginiepoxidice.

Fig.9.2. Linguristandardmetalice:maxilare(a) gi mandibulare- b (128)

Wh
-f/ Jtr
)l'
,orl

Fig.9.3.Alegerealinguriicu ajutorulcompasului:a- la maxilar,b- la mandibuld(128).

Alegereaportamprentei standardse
face obligatoriu cu ajutorulunui compas
(fig.9.3 a gi b). Estetotalcontraindicat
pro-
cedeulde a incercain cavitateabucalSmai
multelinguri(pAndcAndse gdsegtecea
potrivitd)gi de a le returnaTntrusd.
La maxilarse mdsoarddistanladintre
poliiexterniai celordoudtuberozitdli maxi-
Fig.9.4.Mdsurareadistanleidintrepolii externiai
lare(fig.9.4). celordoudtuberozitd[imaxilare(128).
 Portamprenta standardtrebuiesd fie reperpentrua permitecontracliamilohioi-
ugor slrpradimensionatd fald de cAmpul giimplicit
dianului a genioglosului.
proteticce urmeazdsd fie amprentatcu
aproximativ 3 mm,pentrua asiguraspaliul
necesarmaterialului de amprentd, iar mar-
ginileei nu trebuiesd interfere cu frenurile
bucale,labialegi/saulinguale.
Portamprenta superioardtrebuie sd
se extindd posterior pentru a acoperi
tuberozitdlilemaxilarepAnd in ganlurile Fiq.9.6.Lingurdmandibulardvdzutddinsprevesti-
pterigomaxilare,in timpce in zonafrontald bular. Se vededistinct cregtereamarginiilinguatela
este menfinutdin pozifiecorectdfatd de niveluI glandeisublinguale.
creastaalveolardrezidualS (fig.g.S). Din multitudineaseturilorde port-
amprente,o atenliedeosebitimeritdsorti-
mentulimaginatde cdtre Schreinemakers,
comercializat sub denumirea de Clan-Tray
(fig.9.7).Acestelinguriau un versantlin-
gualcaredescregte ca indlfimespredistal,
corespunzdtor traiectuluiascendentspre
Fi7.9.5. Relatiaidealda uneitinguristandardfald
de fundurilede sacAi mucoasadin zona de sprijin distalal linieiobliceinterne(119).
(120). Cu ajutorulcompasului, inclusin tru-
Pentruamprentarea sd, se alege lportamprenta adecvatdca
preliminard,port-
pot fi modificate mdrime.
amprentele fie prinadiuga-
re de materialtermoplastic in scopul verificdriiportamprentei
sauceard,fie prin
scurtare (uneleportamprente standardse controleazdTn primul rAnd
dinaluminiu).
dimensiunea portamprentei in sens ante-
Cele mai multe seturi de port-
ro-posterior. Portamprenta finutdde mA-
amprentemandibulare sunt incorectcon-
fecfionate ner cu mAnadreaptdse introduce in cavi-
in regiunealingualdlaterald, un-
de prezintdo cregtereprogresivd tatea bucald,impingAndugor comisura
a Tndllimii
versantului stdrngd. Apoicu ajutoruloglinziise tracfio-
lingualspredistal(aganumitele
aripioare), jgheabului neazd comisuradreaptd a pacientului,
in loc ca adAncimea
linguriisd descreascdtreptat,aga cum o introducAndu-se gi cealaltdjumdtate a
portamprentei. Odatdinseratiin cavitatea
ceredireclialinieiobliceinterne(fig.9.6).
bucaldse apreciazdcorespondenla port-
Aceastaconstituiein mareamajorita-
te a cazurilor amprentei cu formagi mdrimeacrestei.Se
limitaperiferiei
cAmpului pro-
tetic. Ea are un traiect ascendentspre aplicdmarginea posterioarda portampren-
distal, deci versantul lingual al port- tei dincolode tuberozitdli 9i de liniaAh gi
apoi se pozitioneazd anterior,astfelincAt
amprenteitrebuie sd urmdreascdacest
sd fie cuprinsdcreastafrontaleaproape

475
de fundulde sacvestibular.

Fig. 9.7. Setulde linguriClan-Tray-Schreinemakers

In senstransversal portamprenta tre- milohioidianului.

buie sd cuprinddcrestelereziduale, astfel Pentrusituatiile in carenu o gdsimin
incAtintre perefiisai gi versantulcrestelor setul de portamprente disponibilpe cea
sd existeun spafiude 3 - 5 mm. corespunzdtoare, se inregislreazdo am-
La mandibuld,se verificddacd port- prentd preliminard, se confecfioneazd o
amprentaacoperdin sensantero-posterior portamprentd in laboratorgi cu aceastase
tot cAmpulgi celedoudtreimianterioare ale executdo noudamprentdpreliminard. Cu
tubercululuipiriform.in senstransversal se rezultate bune,in loculportamprentei stan-
verificddacdlinguracorespunde cu direclia dard se poatefolosi9i vecheaprotezda
crestelorreziduale caretrebuiesd se situe- pacientului, cu toatecd procedeul nu este
ze in mijloculjgheabuluiportamprentei.acceptatde mulliautori.
Uneoriportamprenta poate cuprindemu- Pentruamprentacu materialtermo-
coasajugald,limbasau glandasublinguald plasticse pot utilizaportamprente de di-
herniatd,ceea ce demonstreazd fie o di- mensiunimai redusegi cu un profilmai
mensiune preamarea lingurii, fie faptulcd pulinevidenliat (fig.9.8).Acesteavor per-
angulatia celordoudramurinu corespunde miterealizarea Tnacelagitimpa unorveri-
formeicresteimandibulare. in regiunea lin- tabileportamprente individuale.Materialul
gualdcentraldportamprenta nu trebuiesd de amprentd trebuiesd aibdplastici-
utilizat
jenezecontraclia genioglosului, iar posterior tate gi ulterioro rigiditatecorespunzdtoare
sd nu depdgeascd in sensverticalinse(ia pentrua nu se deformadupd prizd.in tre-

476
cut, cel mai indicat(dupdcum suslinea
Jahnin 1966)era cel preconizat de Herbst
gi Meist,in anii50, fiindcompusdin rdgind
gi ceard.Este vorba de materialultermo-
plastic,HM", care prezintdexcelentepro-
prietdfide fluiditategi de plasticitatela
temperatura cavitdfiibucale(72).
Existd seturi de portamprentecare
pot inregistraconcomitent atAtcdmpulpro-
tetic maxilar,cAt gi cel mandibular
precum
gi relafiileintermaxilare.
Descriem setulde
portamprente SR-lvotrayal firmeilvoclar.
Se mdsoardcu compasuldistanla
dintretuberozitdtila maxilar;respectiv tu-
bercululpiriformla mandibuld.pe baza
acestormdsurdtori se alegportamprentele
pentrumaxilar,respectivla mandibuldgi
se verificdadaptarealor in cavitateabuca-
le.

Fig. I'8. a - portamprentespecialereglabitepentrumaterialtermoplasticde tip Meist:sus- pentru

crestefoarteplate gi inguste,la stAnga- pentru crestemedii,ta dreapta- pentru crestebine profitate,in
formdde rulou;b - compara[iefntreportamprenta pentruatginatgi portamprentapentrumaterialtermoplas-
tic,,HM".Profilulportamprentei pentruatginat(tip Schreinemakers) destinatcazurilor,,normale,',
nu este
adaptatformeiunoradintrecreste(44).
Portamprentele SR-lvotrayselectate pozilierelaxatdgi se cere pacientuluisd
pentruceledoui arcadese potrivescai se inchiddgura pAndcAndbuzeleatingrela-
asambleazd cu ajutorulinelelor de cauciuc. xatemAnerul portamprentei(fig.g.gb).
Relafiileintermaxilare
suntconsiderate co- Pentrudeterminarea gi inregistrarea
recteatuncicAndtijeiprezentepe fata infe- DVO se utilizeazdrelaliadintre punctele
rioard a portamprentei maxilareii cores- antropometrice pogonion-subnazalegi
pundesantuldin mijlocul feleisuperioare a subnazale-nasion. Se marcheazd cele trei
portamprentei mandibulare (fig.9.9a). punctepe fafapacientului gi se efectueazd
Portamprentele astfel asamblatese mdsurdtorile corespunzdtoare. Dimensiu-
introducin cavitateabucalS.Se pozifio- neaverticaldde ocluziepoatefi determina-
neazd ansamblulformat din cele doui td 9i prinaltemetode.in timpulamprentdrii
portamprente pe mandibuld, limbafiindin nu trebuiedepdgitd aceastddimensiune.
 Fig. 9.9. SistemulSR-lvotray- lvoclar:a - celedoudlinguriselectionate pentrumaxilargi mandibuld
unite cu ajutorutineletorde cauciuc,b - ansamblulcelor doud linguriintrodusein cavitateabucalda pacien-
tului;buzeleatingrelaxatemAnerullingurilor,c - ansamblulcelordoudamprente(13).

Se prepardmaterialul de amprente, elementelor cAmpuluiproteticce trebuie

alginatde consistentdmai crescutdgi se reproduse, de tehnicautilizatd gi de scopul
incarcd ambele portamprente, se pentrucarese efectueazd amprenta.
premodeleaze cu degetele,dupd care se Un materialse alegepentruproprietd-
introducin cavitateabucald gi pacientul tile salein situaliispecifice9i pentrucd se
inchidelent gura pAndla atingereaDVO. manipuleazd mai ugor ca altele.
Dupdprizd,se indepdrleaze ansamblulde dintreviitoareabazd proteticd
lnterrelatiile
portamprente din cavitateabucaldfdrd a gi lesuturilede sprijinprecumgi gradulde
modifica dintreele (fig.9.9.c).
raporturile rezilientda lesuturilormoi sunt alte ele-
mentede caretrebuiesd linemcont.
ALEGEREAMATERIALULUI DE Nu ?ntotdeauna mucoasace acopere
AMPRENTA cAmpulproteticesteatagatdferm de !esu-
Alegereamaterialuluide amprentd turiledure.Zonede mucoasdinstabild pot
gi dispozilia fi deplasatede materialul
este dictatdde caracteristicile de amprentdgi

478
 inregistrateca atare.Acest lucru nu este scurt9i reproducerea cu acuratefea zone-
de dorit. lor retentive.
Utilizarea unui materialde amprentd Dezavantajele sunt:detaliilenu sunt
maifluid,carecurge,va permitetesuturilor fidelinregistrate, alginatele se deterioreazd
sd igi regdseascd pozifianedeplasatd (ne- rapid la temperaturiridicate,sunt supuse
distorsionatd)inaintede prizamaterialului. procesuluide sinerezd (prin pierderea
Dupdtimpulde prizd,materialul trebuiesd apei),pot afectaduritateade suprafalda
rdmAnistabildimensional pAndla turnarea gipsului.Pentrua contracaraacestincon-
modelului. venient,amprentelese pot imersaintr-o
Mucoasace acoperdpalatulmoalegi soluliede sulfatde potasiu2o/"timpde 15
fornixulvestibularare o submucoasdata- minute(totmai rarin condiliile materialelor
gatdpulinaderentd.CAndaceastdmucoa- moderne).
sd estedeplasatd, printehnicide presiune
selectivd,solicitdrile
nu se transmitlesutu- GIPSUL
luiososde sprijin. Gipsulde Paris,utilizatin trecutin
Astdziin amprentarea preliminarda amprentarea cAmpurilor proteticeedentate
cAmpurilor proteticeedentatetotalse folo- total, gi-a pierdutastdzi din popularitate.
sesc cu precdderehidrocoloizii ireversibili GipsulrdmAnematerialul caredeformeazd
(alginatele)
gi mai rar gipsurile.Materialele cel mai pu[in supratalacAmpuluiprotetic,
termoplastice au pierdutteren,iar elasto- reproducAnd-o cu maximde fidelitate.Se
meriide sintezdsunt prea scumpipentru indicdla amprentarea cAmpurilor protetice
acestgende amprentare. moi,cu reliefurianatomice binereprezenta-
te, dar neretentive.in amprentarea prelimi-
HIDROCOLOIZII IREVERSIBILT nardgipsulse folosegte in tehnicade spd-
Alginatelese prezintdsub formd de lare,in asociere cu un material de ampren-
pulberecu un puterniccaracterhidrofil, td termoplastic.
care se amestecdin apd, rezultAnd un sol Avantajele gipsuluisunt:dis-
utilizdrii
ce se aplicdin portamprentd. Transforma- torsionarea minimda tesuturilor, redarea
rea soluluiin gel (reacfiade prizd) este cu acuratefea detaliilor,absorbtiasecre{ii-
rezultatuluneireacfiichimice.Ulterior, ma- lor palatinalein timpulprizei,manevrare
terialulnu mai poatefi readusin starede rapidd,proprietatea de a curge.
sol.Gelificarea are locin cursulcontactului Dezavantajele sunt: posibilitateade
cu lesuturile.Tipul I de alginatesunt cu a curgesprepalatulmoale(dacde utilizat
gelificarerapidd,iar tipul ll cu gelificare intr-olingurdce nu permitegipsuluisd se
normald (10). extinddin zonelemarginale), estecasant,
Avantajele amprentdriicu alginat nepermilAnd reinserarea in cavitateabu-
sunt: simplitatea echipamentului necesar, cald pentru a verificaamprenta.Saliva
prelulde costscdzut,ugurinta in manipula- poatespdlamaterialulgi poatedistorsio-
r, confortulpacientului,timpul de prizd na suprafalaprin deshidratarea lesuturi-
lor. Separarcaamprenteide modeleste sd se executeceltArziudupdo ord(137).
dificildgi Tndelungatd9i nu se pot am- Materialul trebuieramolitprincdldurd
prentacdmpurileretentivedeoareceam- uscatd.CAndse folosegteflacdra(proce-
prentase fractureazd in momentuldezin- deu considerat incorectde uniipracticieni),
serlieidin cavitateabucald.Tehnicaam- estenevoiede multdprecauliepentrua nu
prentiriicu gipsnecesitdexperientd. supraincdlzi materialul,ceeace ar ducela
modificdriale proprietdtilorprin pierderea
MATERIALE TERMOPLASTICE unorconstituenli importanfi.
(coMPouND-uRt, STENTS) ExistdcAtevadezavantaje ale acestor
Existddoudtipuride materialetermo- materiale: dupd o incilzireprelungitd, ele
plastice,pentruportamprentd, sub formd devincasante9i existdposibilitatea ca in
de pldcigi pentrumodelare marginald,sub timpulmanipuldrii materialului
sd se incor-
formdde batoane.Specificatia ADA consi- porezeo cantitatede apd, ceea ce ar de-
derdnecesarun procentde curgerede 6% terminacregterea capacitdtii
de curgere.
in timpulamprentdrii pentrumaterialulde Avantajelesunt:posibilitatea de a fa-
modelaremarginaldgi de 2o/opentrucel ce corecturiale suprafefei(prinramoliregi
pentruportamprentd. reaplicarein cavitateabucald),cofrarea
DupdSkinnergi Phillips (124),,fluajuleste ugoard,iar batoanelede materialter-
sau curgereamaselortermoplastice poate moplasticsunt ugorde manevratgi vor re-
fi un avantajsau o sursdde eroare.Dupi producecu acuratetemarginile.
ce s-a ramolitgi in timp ce materialuleste
presatasupralesuturilor, acestatrebuiesd TEHNICAAMPRENTARII PRELIMI.
prezinteo capacitatecrescutdde fluaj, NARE
pentrua puteainregistra detaliilecAmpului Dupdalegerealingurii9i a materialu-
protetic.Dupdce s-a rdcit,chiar9i cea mai luide amprentd, se opteazdpentruo tehni-
micd deformareulterioardtrebuie sd fie cd de amprentare.Diferiteleconceptece
completelasticd,pentruca amprentasi se vizeazdamprentarea de sprijin,
lesuturilor
poatAdezinserafdrd sd se deformeze.De ca gi dorinlade a folosio tehnicdmaiugoa-
fapt materialeletemoplasticenu prezintd rd, rapidd9i ieftindstau la baza majoritdtii
aceastdproprietate de deformareelasticd, procedeelor.
iar dacd amprentanu s-a rdcit complet9i ,,Citirea"cAmpuluiproteticva ajuta
uniformpot aparedeformdriin momentul operatorulsd-gi trasezesuficienterepere
dezinsertiei,in specialla nivelulzonelor care sd permitdinregistrarea limitelorco-
retentive. recteale acestuia.
Maseletermoplastice sunt materiale DacdcreastarezidualS esteconside-
supusedistorsiunii in timpul9i dupi aplica- ratdadecvatica ldlimegi inSllimepentrua
rea in cavitateabucald.Pentrua diminua puteada stabilitategi retenliebazeiprote-
eroarea produsd prin absenta stabilitSlii zei, origineamugchilor prezintd
oro-faciali
dimensionale, turnareamodeluluitrebuie rareorio problemdin cazulextinderii mar-

480
ginilor.Odatdcu pierderea din[ilor,acegtia 3. Frenulbucalesteun pliude membrand
devin mai intim implicatiin pozilionarea mucoasdcare variazdca mdrimegi
marginilor. pozifiegi se extindede la zonade re-
Insertiamugchilormimiciidistal de flexie vestibulard,pAnd la muchia
marginilecomisurii, la nivelulmodiolusului creasteireziduale.
gi pozitiagi acliuneaorbicularului au o in- 4. Zona vestibulardlaterald gi spaliul
fluenlddeosebitdin amprentare. Pacientul retrozigomatic sunt situate distal de
trebuieinstruitsd deschidd gura9i sd rela- fren.Ea estemdrginitd externde obraji
xezebuzelegi obrajiipentrua evitatensio- gi internde creastareziduald. La capd-
narealor. Dacdbuzelesunttensionate, va tul distalal cresteirezidualese afldtu-
apare distorsionareacomisurilorbucale berozitatea maxilard.
saua materialului de amprentd. 5. Ligamentul pterigo-maxilarestesituat
BuccinatorulintAlnegteconstrictorul distalde tuberozitate.
superioral faringeluila nivelulrafeului, 6. Zona palatinalddistald,sau zona Ah,
distalde tuberculul prirform.Vestibular de estezonade inchideremarginald pos-
acestdzond,prin acfiuneamaseterului se terioarda uneiprotezemaxilare.
impingebuccinatorul spre tubercululpiri- 7. Foveelepalatine,de obiceidoud la
form.Amprenta va inregistra o depresiune, numdr,se gdsesccAteuna de fiecare
incizura maseterind. partea linieimediane,ugordistalfatd
Dacdaripadisto-vestibulard a bazei de joncfiunea dintrepalatuldur gi cel
mandibularenu este conturatdpentru a moale.
permitelibertatede acliunemarginiiante- 8. Suturapalatindmediandeste zonace
rioarea maseterului, atunciprotezase va se extindede la papilaincisivdspre
mobiliza. capdtuldistalal palatuluidur.
Existdo mare varietatede cAmpuri 9. Rugile sunt arii de tesut conjunctiv
protetice,practicnu suntdoudidentice.De densce pleacdde la nivelulsuturiime-
aceea,repereleanatomicenu au acelagi dianein treimeaanterioard a palatului.
aspectatuncicAndse comparddoud am- 10. Papilaincisivd esteo zondde fesutcon-
prentela doudcAmpuriprotetice diferite. junctivfibrosce acoperdorificiulcanalului
nazo-palatin.
La nivelul cAmpuluiprotetic maxi-
lar avemurmdtoarele repereanatomice: La nivelulcdmpuluiproteticmandi-
1. Frenullabial,unic sau multiplu,apare bular distingemurmitoarelerepereana-
ca un pliu de membrandmucoasdce tomice:
se extindede la buzasuperioard pAnd 1. Frenullabialesteun pliude membrand
la creastarezidualdin zonavestibula- mucoasd,similardin punctde vedere
rd. histologic Aifunctional
celuimaxilar.
2. Vestibulul labialse extindepe ambele 2. Zona vestibulardlabialdeste spaliul
parfide la frenullabialla frenulbucal. existent intrefrenullabial9i cel bucal.

481
3. Frenulbucal este un pliu unic sau
multiplude membrandmucoasd,care
se extindedistalde bosacanind.
4. Zonavestibulard lateraldeste mdrgini-
td vestibular de liniaoblicdexterndgi
lingualde creastaalveolard reziduald.
5. Liniaoblicdexterndeste o creastdde
os dens,care se extindeaproapede
gauramentonierd, continuAndu-se pos-
teriorcu marginea anterioard a ramului
ascendent mandibular.
6. Tuberculul piriformeste o depresiune
ce conlinelesut glandular, tesutcon-
junctiv dens, margineainferioarda
rafeuluipterigo-mandibular, fibre ale
buccinatorului gi constrictoruluisuper-
impreundcu fibreale
ior al faringelui,
tendonului temporalului. Frenultingual
se punein evidentdcAndse ridicdvAr-
ful limbii,fiind un pliu de membrand
mucoasdce se suprapune pestemug-
chiulgenioglos.
7. Pliulsublingual se intindede la limbd
sprecreastareziduald.
8. Mugchiulmilohioidian formeazdplan-
geulbucal.
9. Spafiul retromilohioidian este situat
spre capdtuldistalal ganluluialveolo-
lingual.
Echipamentulnecesar amprentirii mandibulare
preliminare 1. Se alegeo lingurdde amprentdstan-
Pentruamprentarea preliminard
sunt
de amprentd,ceard,cro-
necesare:linguri
nometru,alginat,apd la 24 0C dispozitive
de dozarea apeigi pulberii,
bolde cauciuc,
spatuld. 2. Hayakawa(46)propuneutilizareaunor
Pregdtireapacientuluiin vederea
amprentdrii
482
Pacientul trebuiesd steaintr-opozitie
confortabild,cu occiputul pe tetierd,
sprijinit
cAt mai aproapede verticald.Gravita[ia
influenteazdpoziliatesuturilor.Deoarece,
in majoritateatimpuluipacientulpurtdtorde
protezetotale se afld in pozilieverticald,
lesuturilear trebuiinregistratein aceastd
pozi!ie.
CAndse executdamprentainferioard,
cavitateabucalda pacientului se va situala
nivelulumerilormedicului. Mediculva sta
in fa[a 9i in dreaptapacientului.La am-
prentasuperioard, cavitateabucaldva fi la
nivelulcotuluimedicului, iar scaunulincli-
nat pu[inin spate.Practicianul va adoptao
poziliein spatele9i Tndreaptapacientului.
Pentrua-gi asiguracolaborareabol-
navului,medicultrebuiesd Tiexplicegi sd
exersezetoate manoperele din cursulam-
prentdrii.
inaintede amprentarepacientuleste
solicitatsd-gicldteascdguracu apd sau cu
o solutieastringentd pentrua reducevAs-
cozitateasalivei.Jesuturilelabialegi buca-
le umedepermito modelare marginald prin
manipuldrimanuale.Dacd acesteasunt
uscate,alginatuladerdla mucoasegi ma-
nipularea devinedificild.
Tehnicaamprentirii preliminare
dardpotrivitd.Dacdestecazul,lingura
se va prelungigi se va adaptaposteri-
or, utilizAndo ceardconformatoare (fig.
9 . 1 0a ) .
linguridin aluminiu,caredatoritdfaptu-
se pot conforma
lui cd suntflexibile, in
 funcfiede situatiaclinicdindividuald 9i 7. Lingurase aplicdin zona anterioard
- dacdestenecesar- se pot rdscroicu
ajutorulunuifoarfece (fig. 9.10 b). Se
va malaxaalginatulconforminstrucliu-
nilorfabricantului.
in acesttimpopera-
tor, temperaturaapei gi cantitateade
pulberesuntcritice.
3. inainte de amprentare,pacientulva
cldti gura cu apd sau o solulieastrin-
gentd.
4. Se incarcdlinguracu materialde am-
prentd,depdgind pulinmarginile.
5. UtilizAndoglinda,se aplicdo cantitate
micdde materialde amprentdin stAn-
ga gi dreapta, la nivelul spa[iului
retromilohioidian.
6. Se aplicdlinguracu materialul de am- 8. Marginile
prentd pe cAmpul protetic. Se
pacientulsd igi ri-
instruiegteinstruieste
dicelimbagi si o lasesd aluneceugor
inainte,pentruca aceastasd se insere
in zonaretromilohioidiand (fig.9.11a)
printr-ougoardmigcarede rotalie.MA-
nerultrebuiesd fie pozitionat pe linia
medianda felei.Exprimarea materialu-
lui de amprentdin exces se face la
marginile vestibulareale lingurii.
Se vi-
breazdugorlingurapentruca materia-
lul sd se aplicepe toatezonelede re-
flexievestibulare. inainteca alginatul
sd se gelifice,pacientului i se solicitd
sd scoatdugor limba9i sd umecteze
buzainferioard dintr-opartein cealaltd.
Aceastdmigcareajutd la impingerea
alginatuluicare s-a colectatin afara
gantuluilingualgi la conformarea co-
rectda marginii linguale(fig.9.11b).
vestibulare
se vor modelade
cdtremedic(fig.9.11c). Pentrua avea
timpulnecesar, maialesin cazulincepd-
torilor,se recomandd utilizareaapeireci,
careintdrzieprizaalginatului.

Fig. 9.10.Posibilitdlide modificarea lingurilorstandard:a - portamprentd

perforatdcare necesitdmo-
dificdri;la nivelulmarginilors-aaplicatceardce permiteindepdrtareaobrajilorgi curgereamaterialuluide
amprentdin zona de interferen[dmaseterindgi in spatiulretromilohioidian.b - dacd marginealinguriidin
aluminiuesteprea lungdse va scurtacu o foartecd,apoi margineaseclionatdse va netezicu o pild sau o
piatrdmontatdla piesadreaptd(46).

483
 Fig. 9.11.Tehnicaamprentdrii:a - se introducelingurain cavitateabucalda pacientuluigi se solicitdridica-
rea limbii;b - mAnerullinguriitrebuiesd fie pozilionatpe linia medianda fetei;pacientulva scoate ugorlimba
gi o va deplasade la un obrazla celdlalt;c.- modelareamarginalda zonelorlabialegi bucalesa va facede
cdtremedic,prin migcdriugoare;d- marcareape amprentda repereloranatomicecu ajutorulunuicreion
chimic(46).

9. Se mentinelingurain pozitietimp de fundulde sac. Conturultrasatcu cre-

trei minute.Se indepdrteazddin gure, ionul includetuberculiipiriformi,se
se cldtegtecu apdgise dezinfecteazd suprapune cu traiectulliniilor
oblicein-
Apoi,pe amprente
cu solufiispecifice. terne 9i externe, ocolegtebridele,
se traseazdcu ajutorulcreionuluicu buzeigi limbii.
frenurile
anilindrepereleanatomice(fig. 9.11 Cu cAt delimitarea este mai precisd,
d). Procedeuleste esentialpentrua cu atAt timpul necesarulterioradaptdrii
furnizatehnicianului informafiiasupra lingurii
zoneide sprijin.Fdrdtrasareaacestor va fi maiscurt.
limite,tehnicianulnu poateconfectio- DupdSchreinemakers (119),delimita-
na corectlinguraindividuald.
Trasarea reamarginilor linguriindividuale
viitoarei pe
limitelorse va face din aproapein amprentapreliminard a cAmpuluiprotetic
aproape.Medicul!ine amprentain mandibular se faceastfel:
mAndgi examineazdpe zonerestrAn- - se marcheazd pe amprentdliniamedi-
se limitamucoasei fixe urmdrinddis- andin zonalinguald centrald;
tanla de la mijloculcresteipAnd la - se traseazdmarginea linguald de o par-

484
 te gi de altaa linieimediane, pe o dis-
tan!5de cdte1,5cm, plimbAnd creionul
cu anilindpe aceastdmargine.Limita
va fi gravatdulteriorpe modelcu un es-
cavator,chiuretdsau o frezdglobulard
mare,pentruca linguraindividuald sa
fie maigroasdla acestnivel;
- se marcheazdmijloculcresteiin regiu-
nile laterale,!inAndcreionulinclinatla
45ocdtrevestibular;
- pe marginealingualdse traseazdo linie
paralelS cu mijloculcrestei,liniece co-
respundeaproximativ linieiobliceinter-
ne.Se continudtrasareapdndce ajunge
in dreptultuberculului piriform,pe careil
intersecteazd la unireatreimiimijlociicu
ceaposterioard.
in cazuride resoblieosoasdseverd,
este dificil si adaptdmlingurastandard,
uneorichiarimposibil. in acestesitualiivom
utilizao metodS, caredegiparemaicompli-
catd,fiindcronofagd,poaterezolvaaceastd
problemd.in principiu,metodaconstdin
modelarea unuistratde material termoplas-
tic,carese va interpune intrelingurametali-
cd gi alginat.
Materialul termoplastic (de tip
Stent)se va ramoliin baietermostaticd, se
va modelasub formi de cilindrugi se va
aplicain lingurd.El trebuiesi se extindd
lingualpAndla creastamilohioidiand, iar
vestibular pAndla liniaoblicdexternd. Apoi,
se va incdlzila flacard,pentrua se ramoli
pe ?ntreagasuprafafd,iar inaintede a se
introduce in cavitateabucaldse va tempe-
ra in apdcald5.
Pacientul estesolicitatsd ridicelimba,
iar linguraastfelpregdtitdse introduce, prin
migcdride rotalie,in cavitateabucald.Apoi
485
se centreazd,mdnerulfiindpe liniamedia-
nd a fefei,gi se aplicdblAndpe cAmpul
protetic.
Portamprentatrebuie mentinutdin
poziliecu ajutorulindexuluide la ambele
mAini,iar cu ajutorulpoliceluise sprijind
mandibula.Pacientuleste instruitsd Tgi
deplasezelimbain stdngagi in dreapta,
pentru impingerea materialuluicolectat
lingualin afarasulcusului.Modelarea labia-
ld se va realizafie de cdtremedic,fie prin
migcdriale buzelorexecutate de pacient.
Estefoarteimportantca amprentasd
acopereintreagazondde sprijin(fig.9.12).
in conformitate cu repereleanatomi-
ce, zonelesupraextinse se vor seclionacu
un cufit Ulterior,toats marginilese vor
scurtacu 2 - 3 mm. Apoi,din intreagasu-
prafaldmucozaldse va indepdrtaun strat
de 1 - 2 mm grosime,pentrua creaspatiu
suficient materialului de amprentd
(alginatului).
Astfel,masatermoplastici a fost
transformatd intr-o,,linguri"cu o adaptare
multTmbunitalita.
Fig.9.12. Amprentacu materialtermoplasticva
acoperiintreagazondde sprijin(45).
Se prepardapoialginatde consisten-
!d maifluiddgi se aplicdpe intreagasupra-
falda,,lingurii", gi a mode-
tehnicainserdrii
ldriifiindsimilard
cu ceadescrisd anterior.
Fig.9.13.Amprentdpreliminardcu alginatefectuatd
(45).
cu linguramodificatdcu materialtermoplastic Fiq.9.14.TrasarealinieiAhcu ajutorul
unui creionchimic(45).
Dacdnu se aplicdpe suprafafa,,lingu-
rii"din material termoplastic un adezivpen-
Se alegeo lingurdpotrivitd,caredepd-
2,
tru alginat,dezinserlia amprenteise va fa-
gegteliniavibratorie9i permiteun spa-
ce cu precautie, pentruca materialul sd nu
tiu de 5 mmintrelingurdgi tesuturi.Es-
se disloce.Buzelegi obrajiise vor indepdr-
te de preferatsd se utilizezeo lingurd
ta astfelincAt sd se intrerupdinchiderea
din aluminiu,carepoatefi conformatd
marginalduneori necesardintroducerea
cu un clegtecramponsau se va secfi-
unuijet de apd-aercu sonda.
ona cu ajutorul(fig.9.15a). Lingurile
Amprentaastfelfinalizati(fig. 9.13)
ClanTrayau indiguiri posterioare.
se spald, se dezinfecleazd, se traseazd
3.
Se recomandd indiguireamarginiipos-
marginile gi apoise trimitein laboratorpen-
terioarea linguriicu ceard perifericd
tru a fi turnatd
(fig.9.15 b). Dacdboltaeste adAncd,
se indicdutilizareaceriiperiferice,
pen-
Tehnicaamprentirii preliminare
tru a prevenirefluareaposterioarda
maxilare
alginatului.Axa de inserliegi dezinser-
1. Se palpeazd cu oglinda ganlul
tie a linguriitrebuiesd fie aceeagiin
pterigomaxilargi se marcheazdaceas-
timpulmanoperelor de modelare.
ta zond cu un creioncu anilind(fig.
4. Se malaxeazdalginatulcu apd la tem-
9.14).Se cere pacientului sd spund
peraturade 22 t. Recomanddm folo-
,,Ah" gi se noteazd zona vibratorie.
sireauneicantiteti de apd cu 10%mai
Pentrua facilitaacestmarcaj,se usucd
micdfatd de recomandirile fabricantu-
mucoasacu o compresd.Trebuiesd
lu i.
!inemcont de faptulcd liniavibratorie 5. Se incarcdportamprenta in maximum
nu coincidecu joncliuneadintrepalatul
un minut.
dur 9i moale,cu excepfiazoneiAh de
6. Dacdpalatuleste adAnc,se aplicdpu-
clasaa lll-aHouse.
lin alginatin centrullui cu ajutorulin-
dexului(fig.9.16a). La fel se proce-
deazdgi dacd tuberozitdlile sunt mari

486
 gi inalte,introducAndu-secu degetul ga luiEisenring.
ardtetoro cantitatede materialin pun-

Fig. 9.15.Portamprente standarddin aluminiu:a - zonelelinguriidin aluminiucaresuntprea lungise

pot scurtacu ajutorulunei foarfeci;b - indiguireaposterioarda linguriicu ceard;aplicareaceriipe marginea
posterioarda lingurii va ac[ionaca un staper ce permitepozitionareacorecE a linguriipe cAmpulprotetic
(45).

Fig.9.16a - aplicareaalginatuluicu ajutoruldegetelorla niveluluneibollipalatineadAnci;b - introdu-

cerearotatda linguriiin cavitateabucald;c- lingurase centreazdgi se aplicdinlial distal,apoi se ridicd ugor
in fatdastfelinc1talginatulsd curgdanterior.O alternativdde pozitionareesteinilialdistalgi apoianterior.
Dacdprocedurase realizeazdprea repede,existdrisculinglobdriide aer in materialulde amprentd(4s).

487
7. Se inserdlinguracu materialul
de am-
prentdin cavitatea bucald(fig.9.16b).
Dupd efectuareamigcdriide rotaliea
acesteia,portamprenta se centreazdgi
se aplicdinifialdistal(fig.9.16c). Apoi
lingurase aplicdcu o ugoardpresiune
gi pe zonaanterioard a cAmpului, astfel
Tncdtmajoritateaexcesuluide alginat
sd ,,curgd"spre vestibularSe opregte
manopera de presiunein momentul in
care se vede alginatulde-a lungul
marginiidistale(fig.9.17a). Dacdlin-
gura a fost supraincdrcatd cu material
de amprentS,se poate incercainde-
pdrtareaugoarda excesuluide materi-
al cu ajutorulindexuluisaual oglinzii.
8. Amprentase modeleazd marginal, du-
pd aproximativ un minutde la aplicare,
prin masajulrotatival obrajilorgi buze-
lor (fig.9.17b). Acestemanevrese re-
petdpAndlaprizaalginatului.
9. Se intrerupe inchiderea marginald prin
ridicareabuzeisau acfionareaunuijet
de api -aerla limitadintreamprentd gi
fundul de sac. Apoi se indepirteazd
amprentafdrda tracfionainferiorbuza.
Se inspecleazd in specialpentruidenti-
ficarearepereloranatomicegi corecta-
reaextensiilor.
10. Se traseazdliniilede demarcare a lin-
guriiindividualecu ajutorulunuimarker
(fig.9.17c). Acesteasuntplasatela 1
- 2 mm fafdde adAncimea funduluide
sac vestibulargi la 1mmdistalde linia
vibratorie gi in5e(ia ligamentului
pterigomandibular.

Fig. 9.17a - aplicareade presiunese stopeazdatuncicAndse obserudalginatde-alungulintregiimargini

posterioare;lingurase menline nemigcatd pAndla cc)mpleta gelificare;b - marginilevestibularevor fi modelate
de cdtremedic;c - trasarealimitelorviitoareilinguriindividuale,in funcliede repereleanatomicecu ajutorul
unuicreioncu anilind(45).

488
 Trasarease face urmdrinddistanla
de la mijloculcresteipAndla fundulde sac,
ocolindbridelelateralegi frenurile. Apoise
traseazdconturulce cuprindetuberozitdlile 2 .
gi caretrecela 1 - 2 mm posterior de linia
Ah.
Schreinemakers (120)recomanddca
pe modeldelimitarea linguriiindividuale sd
se facdTnfelulurmdtor:
- se marcheazdcu creionulchimic
poziliafoveelorpalatine ; refluezeanteriorin vestibul.Dacd to-
- se ocolesccu o linie tuberozitdtile
maxilare;
- se unescreperelede mai sus cu
doudarcuride cercdeschise posterior;
- cu ajutorulunuiescavatorse gravea-
zd limitadistald,pentruca linguraindivjduald
sd prezinteo nervurdcaresd comprimezo-
na Ah. Pentrudelimitarea exactda linieiAh,
ea se poatetrasacu un creioncu anilindpe
cAmp(fovee,ganturipterigomaxilare), dupd
carese va reintroduce amprentain cavitatea
bucald.Conturulrespectivva aparetransfe-
ratpe amprentd gi ulterior pe model.
Dupdtrasarea pe amprentd a limitelor
viitoareilinguriindividuale, ea se trimitein 4.
laborator pentrua fi turnatdimediat.
Amprentele vorfiinsofitede instructiuni
privindconfeclionarea lingurii individuale
: Se cere pacientului
- materialuldincarese va confectiona;
- realizareasa in contact direct cu
modelul saula distantd;
- confeclionarea lingurii cu mAner
gi/saubutonide presiunegi pozilionarea
acestora.
Pentruevitareareflexuluide vomi
1. Se aplicdceardde-a lungulmarginii
489
posterioare a lingurii,realizAnd
o indi-
guirece nu va permiterefluarea mate-
rialuluide amprentd spredistal.
Se utilizeazdapdputinmai calddpen-
tru ca alginatulsd facdprizdmai repe-
de. Se aplicdlinguracu alginatinilial?n
zona posterioard, cu fermitate,pentru
ca materialul si nu refluezein aceastd
directie.Se inserdapoilinguraanterior
gi se ridicdbuzapentruca alginatul si
tugi materialul reflueazd spredistal,el
se va indepdrtacu ajutorulindexului
saual uneioglinzi.
3. Reflexulde vomddetermindo salivatie
excesivd,agadartrebuiesd pozifiondm
capulpacientului cAtmaiverticalgi pu-
[in inainte.Se utilizeaziaspiratorulde
salivdgi se indepdrteazd toateurmele
de salivdce ar puteasd se prelingd
spre istmul buco-faringian. in cazul
unuireflexde vomdexageratse agea-
zd cAtevacristalede sarede bucdtdrie
pe vArfullimbii,chiarinaintede a inse-
ra lingurain cavitateabucald.
De mareajutorestedistragerea atenli-
ei pacientului,vorbindu-i constantpAnd
in momentulprizeifinalea alginatului.
sd respireritmic,
adAncAi rar pe nas, astfelcentrulre-
spirator,situataproapede centrulvo-
meiil va inhibape acestadin urmdprin
mecanismcompetitiv. De multeori, la
auzulacestorcuvintese poateinitiare-
flexul.
5. Amprentase va indepdrtala 1 minut
de la gelificare(nu se mai agteaptdtrei
minute).
 metalicddevenitdarmdtura.Excesulde
Manevrareaamprentei dupi inde- materialse indeparleazd cu un bisturiufin
pirtarea din cavitateabucali sau cu o frezdde acrilat.Astfelrdscroitd,
1. Amprenta se spaldcu apd,fdrda folosi amprentase verificdin cavitateabucald,se
temperaturiextreme(prea rece, prea fac migcdrimoderate alevdrfuluilimbiipes-
caldd) pentru a evita modificdriledi- te buza inferioardgi spre cei doi obraji.
mensionale. Marginileamprenteise modeleazd cu un
2. Daci mucinaeste prezentdpe supra- siliconspecial(Function), dupdcareareloc
fala amprentei ea se indepdrteazd cu o amprentareade corecturdcu alt material
solufiede gips9i apd. (Mandisil). Aceastd amprentd
3. Se indepdrleazd oriceexcesde alginat prefunclionald servegtetehnicianuluila
nesustinut cu un cutit ascufitsau cu o confeclionarca unui modelpe care se va
foarfecd. realizaceamaiexactdlingurdindividuald.
4. Amprenta se va turnain maxim15 mi-
nute. PAnd in momentulturndriise
pdstreazdacoperitdcu o compresd Procedeulall - oral Hofmann
umezitd. Hofmann "
ProfesorulHofmanndin Erlangen-
Amprentareaprin tehnicaLudwig Germaniaa conceputo desfdgurare dina-
in elaborareaacesteimetodeautorul micd,rapidd9i eficientda terapieiedenta-
pleacdde la o realitateclinicdpotrivitcdre- tului total bimaxilar. Ampirentarea
ia amprenta preliminard cu alginatoferdde prefuncfionald nu este realizatdca o etapd
cele mai multeori un modelcu funduride de sinestdtdtoare, ci incadratdaltormano-
sac adAncigi late,ce conducela confeclio- pere: determinarea provizoriea relafiiilor
narea unei linguriindividuale cu margini intermaxilare, stabilirea planuluide ocluzie,
supraextinse sau inexacte.Aceastaimplicd alegerea formei,dimensiunii, culoriigi tipu-
gedinteprelungite (9).
de adaptarea ei. Autorul luidinlilorartificiali
a conceputnu numaitehnicade lucru,dar Se alegeo portamprentd mandibulard
9i materialelesiliconice(S 1-90, S-4, (prevdzutd cu gablonpalatinal)gi se stabi-
Function, Mandisil,Perfect)gi instrumenta- legte DVO, ca 9i in cazul amprentiriicu
rul ajutdtor. gura inchisd. Ansamblulportamprentd-
MaterialulS1-90 se incarcdintr-o gablonse verificdin cavitateabucald.Apoi
lingurdin strat de 1 - 1,5 mm grosime. portamprentase detageazdde gablonul
Pesteacestase aplicdo gindmetalicd, iar palatinal, se prepard alginat gi se
deasupra un noustratde silicon.Dupdpri- amprenteazdcAmpulproteticmandibular.
zd se indeparteazd amprentadin gurd,se Dupd priza alginatului,se indepdrteazd
schileaza limitele
cdmpului proteticAilingu- excesulde materialgi se reintroduce am-
ra metalicdse detageazd. Amprentardma- prentala cares-a anexatgablonulpalatinal
sd fard linguri estesuslinutdse cdtregina in care s-a aplicatmaterialde amprentd

490
(siliconsaualginat). inchidegura
Pacientul
pAndla atingereaDVO gi se agteaptepri-
za. S-a realizataga numitadeterminare
provizoriea relaliilorintermaxilare.
Amprentareamaxilard urmdregte
concomitent gi orientarea acesteiain raport
cu axa balamagi un planasemdndtor pla-
nuluiCamper.De aceealinguraeste pre-
vdzutdcu un sistemde conectarela un arc
facial, care permite9i transferulpozifiei
maxilaruluifala de planulCampergi axa
balamaTnarticulator.
Controlulamprenteipreliminare
Dupdindepdrtarea amprenteidin ca-
vitateabucaldse va efectuaun controlmi-
nufios,pentrua verifcadacd este corectd
gi poatefi trimisdin laboratorpentrureali-
zareamodelului preliminar.
Controlulamprenteipreliminare
maxilare
La amprentapreliminard maxilardse
apreciazdinregistrarea:
- crestelorreziduale;
- zonei vibratorii9i a ganturilorpte-
rigomaxilare;
bucalgi labial.
- vestibulului
in zona retrozigomaticd indllimeagi
ldlimeamarginilor amprentei vor fi aproxi-
mativegalecu cele ale funduluide sac.
Estezonacea maiinaltda amprentei. Am-
prentatrebuiesd redeajocul procesului
coronoid.
in zonavestibulard laterald,marginile
amprenteisunt mai groasedecAtin zona
labiald.Se apreciazdadAncimeaincizurii
ldsatede frenulbucal.
Margineaamprentei are o grosimede
491
2 - 3 mm in zonalabiald.Se observdadAn-
cimeaincizuriifrenului
buzeisuperioare.
Distal,amprentatrebuiesd redeazo-
na vibratorie,undealginatul
incepede obi-
cei si se incovoaie,,,sdcadd"in ganlurile
pterigomaxilare. Margineaamprenteiva
prezenta incizura rafeului pterigo-
mandibular. Foveelepalatinetrebuiesd fie
inclusein amprenta preliminard.
Controlulamprenteipreliminare
mandibulare
La amprenta preliminard mandibulard
se apreciazddacd au fostinregistrate:
- ganfulformatde creastaoblicdin-
ternd;
- depresiuneacratd de mugchiul
milohioidiancontractat;.
- tubercululpiriform;
- incizuralinguald,labialdgi bucald
pentrufrenuri;
- zonaretromilohioidiand.
lncizura maseterindrealizeazdun
unghide circa45ocu marginea vestibulard
lateralda amprenteiin zonadisto-vestibu-
larda tuberculului piriform.
Margineavestibulard lateralda am-
prenteise gdsegtein zonalinieiobliceex-
terne. Margineaeste paraleldcu creasta
reziduald gi prezintdincizurafrenuluibucal.
Margineavestibulardlabialdva avea
o grosimede 2 - 3 mm gi prezintdincizura
frenuluilabial.
La nivelulzoneiretromilohioidiene gi
a tubercululuipiriform putemevidenfia:
1. Marginea dinspre perdeaua
palatoglosului, care pornegtein linie
dreaptddinsprezonadistalda tubercu-
luluipiriform.
2. Grosimeamarginilor estede aproxima- Deficientein amprentareaprelimi-
tiv 3 mm. nari maxilari
3. Limitadistalda tuberculului piriform, Urmdtoarele eroriimpunrepetarea fa-
marcatdde rafeulpterigo-mandibular. zei de amprentarepreliminardmaxilard
margineaam-
in zona milohioidianS, (86):
prenteiva depdgicreastamilohioidiand gi - inregistrarea a palatului;
insuficientd
va ajungein fundulde saclingual. materialulde amprentea fost insuficient
in zona lingualdcentraldgi cea a sau s-a gelificatpreadevreme.
frenuluilingualmargineaamprentei trebuie - deficienfe in regiunearetrozigoma-
sd fie cAtmailungdgi maigroasd. ticd;la amprentare, cavitateabucalSa fost
prea deschisd.Procesulcoronoida avan-
sat, impiedicAnd pdtrunderea materialului
DEFICIENTE iN AMPRENTAREA in fundulde sac.
PRELIMINARA - deficiente in vestibulullabial.Buza
Dacd in urma controlului amprentei nu a fostridicatd inaintede inserarea lingu-
preliminare se constatduneleerori inac- rii. Guraa fost preadeschisd9i buzas-a
ceptabile, amprentase va repeta. lipitde creastareziduald frontald.
Existdpatrucategoriide defecteale
amprentei(86): Deficienfein amprentareaprelimi-
1. Acoperirea incompletd a cAmpului nari mandibulari
protetic:linguraestepreamicd,linguranu Urmdtoarele gregeliimpunrepetarea
a fostcorectatdcu ceardsau nu s-a utilizat fazei de amprentarepreliminardmandibu-
suficientalginat. lard:
2. Zonein caretransparemetalullin- - Excesde materialin zonalingualS, care
gurii:s-a folosito presiune excesivdla am- limiteazd migcdrilelimbii.
prentare,linguraeste prea maresau prea - Extindereinsuficientd in zona linguald,
micd;poriiprezenli in zonalinguald eviden- deoarece:
liazdfaptulcd limbaa fostprinsdsub mar- - pacientul nu a ridicatlimbala insera-
ginealingualS a linguriipentrucd nu a fost realingurii;
ridicatd in momentul introduceriiport- - materialulde amprentarea fost in-
amprentei in cavitateabucald. suficientsau incorectaplicatin lin-
3. Porozitdtimultiplela nivelulalgina- gurd;
tului,din cauzaincorectei malaxdria aces- - linguraaleasda fostpreascurtd;
tuia. - extindereinsuficientd in vestibulul labi-
4. Aspectgranulatal amprentei: nu s- al. Buzaa fostprearigidddeoarecepa-
a amestecatsuficientmaterialulde am- cientulnu a inchisgura;
prentd,raporlulapd-pulbere a fost incorect, - prinderea obrajilorsub amprentd.
apaa fostpreacaldd.

492
 MODELUL PRELIMINAR
Turnareamodelului preliminar este o Elementelecomponentealemode-
etapdde laborator. in anumitecondifii,se lului preliminar
poateinsd realizagi in cabinet,fiindo fazd Modelulturnatestecompusdin: mo-
tehnicdsimpldcarenu necesitd cunogtin[e delpropriu-zis gi soclu(fig.9.18).
saudotarespeciald. Modelulpreliminareste bine sd se
toarnedin gips,de regulddur saude clasa
Definifie.Obiective a lll-a (alfa-semihidratat), pentrucd acest
Turnareamodeluluipreliminareste tip de materialrigidindeplinegte conditiile
operatiunea de transpunere a negativului necesareactivitdfiide precizieTnlaborator
cAmpului protetic(oblinutprinamprentare) gi are de cele mai multeori proprietdfi fizi-
in pozitivulacestuia. co-chimice gi mecanice compatibile cu ma-
Modeluleste copiafideldpozitivda terialulamprentei preliminare.
cdmpuluiprotetic.
reliefului Aceastdrepro-
ducereeste obtinutdprin turnareain am- Dupd Newmangi Williammodelele
prentaTnregistratd in prealabil,a unuima- vor indepliniunelecondiliiesenfiale, cum
terialin stare plasticd,care dupd ce face ar fi:
prizddevinerigidgi reddmorfologia cAm- - exactitate tridimensionald;
puluiprotetic.Modelulpoatefi utilizatca - capacitatede reproducere fideld a
ataresau poatefi asamblatgi pozifionat in detaliilor;
simulator,Tncddin acestdfazdde lucru. - rezistenfd la ruperegi la abrazie;
Scopulconfectiondrii modeluluipreli- - criteriiutilede folosintd,ce constauin:
minareste reproducerea pozitivda cAmpul - manipulare ugoard;
proteticmaxilargi/saumandibular, in vede- - confectionare rapidda modelului;
rea realizdriiportamprentei (lingurii)indivi- - compatibilitate chimicdgi fizicdcu
duale,utilizatdpentruamprentarea finald. materialele de amprentare.

Fig.9.18.Modelpreliminarpropriu-zis(a)gi soclulmodelului(b) Ia maxilargi la mandibule@5).

493
 Instrumente,aparaturi 9i materiale mai mari,este necesardreluareaampren-
necesareturnirii msdelului tei;
Pentruturnareamodelului(55, 64, - conturarea marginilor cAmpului pro-
108, 140) sunt necesareun bol curatde teticcu creionul chimic.
cauciuc,o spatulddin metalinoxidabil sau De multeori,in practicd,acestcontur
din materialplastic, gips,apdgi catalizatori, nu este realizalde cdtre medicin cabinet,
un vacuum-malaxor mecanic,o masd vi- ci se face de tehnicianin laborator.in
bratoaregi un soclator. aceastdsitualie,tehnicianulva trebui sd
,,citeascd" modelulde gips gi sd contureze
Tehnologiaturnirii modeluluipre- marginileastfelincAtacesteasd nu depd-
liminar geascdlimitelereale.Pozitiacreionului va
A. PREGAflREAAMPRENTEI: fi oblicd,indreptatd spreinteriorul ampren-
Tehnologiaturndriimodeluluipresu- tei funduluide sac vestibular, pentrua re-
pune ca primd fazd pregdtiriamprentei, producecorectacestreper.
dupdcumurmeaz6:
- examinareacalitdlii gi integritdtii B. IZOLAREA AMPRENTEI
amprenteipreliminarein laborator(mai lzolareaamprentdipreliminare consti-
ales la cele din gips,cAndeste necesard tuie o fazdtehnicdajutdtoare, carepermite
asamblarea f ragmentelor) ; separareafacilda amprenteide pe model
- evaluarea eventualelor posibilitdli
de fdrd modificarea sau deteriorarea acestuia
deformarea amprentei(la transport)in si- ( 10 , 11, 2 2 , 5 5 ,5 6 ,7 1, 1 0 8 ) .
tualiarealizdriiei din materiale termoplasti- CAnd amprentapreliminarda fost
ce; executatdcu gips (situatiemai rar intAlnitd
- aprecierea timpuluiscursde la am- azi) izolareaeste o operaliuneobligatorie,
prentare,in cazulutilizdriimaterialelor de deoarecematerialuldin care se confeclio-
tipulhidrocoloizilor gtiutfiindcd neazdmodeluleste similarcu cel al am-
ireversibili,
acegtianecesitdo turnareimediatda mo- prenteigi prezintdporozitd[i, care impiedi-
delu lu i; cd separarea modelului de amprentd.
- aspectulamprentei in zonelenesus- lzolareaamprenteidin gips se poate
tinutede lingurastandard,mai ales zona realizacu:
distaldmandibulard; - ape (10 minutepdnd la saturarea
- reconstituirea amprentelor(in cazul gipsului);
celor din gips) se executdtotdeaunape - ape saponatd(15 minute)care pd-
lingurastandard,fragmentele fiindperfect trundein poriigipsuluigi formeazio com-
asamblate gi lipitecu ceard; ponentechimicdinsolubildcare inchide
- reconstituirea amprenteiin zone cu poriigipsului;
lipsdde substanld, carese poaterealizacu -solufie de carbonatde calciu (15
ceard,dacdlipsesczonereduse,in ariide minute)carecristalizeazd in poriigipsului;
sprijin neesenliale; cAnd apar deficiente - silicatde sodiu2 "h, dupdsaturare

494
cu ape.
, Amprenteleizolatecu apd saponate
sau,carbonatde calciuse vor spdlacu apd
curatdinaintede turnareamodelului, pen-
tru indepdrtareasubstanfelordepuse in
exces,carear puteainfluenlanegativfide-
litateamodelului.
C. REALIZAREA MODELULUI PRE.
LIMINAR
Confeclionarea modeluluipreliminar
are loc prin turnareain amprentda unei
pastede gipsde consistenld smAntAnoasi
(rezultatd din malaxarea gipsuluicirca 20 ora actuald,pentrusoclarese folosescdi-
de secunde), carese vibreazdcontinuude
cdtretehnician(prinloviriugoareale am-
prenteide masd,aceastadin urmd fiind
suslinutd de mAnerul linguriistandard)
sau
prin plasareaamprenteipe o masdvibra-
toare.Scopulvibrdriieste de a obtineun
model compact,fdrd lipsd de substanld,
decifdrdbulede aer.Utilizarea unuivacu- modelului inifial,
um-malaxor mecanicconferdo calitatesu-
perioardmaterialului printr-oomogenizare
optimd,fdrdincluziuni de aer.
Inilialse va acoperitoatd suprafafa
mucozalda amprenteicu un strat uniform
de gips de cel pulin 0,5- 1 cm grosime.
Apoise incarcdmai multgipsgi se agteap-
td prizaacestuia. Pe masade lucruse de-
poziteazdo movilddin pastdde gips,care
va devenisoclulmodelului gi pestecare,
cAtincd estein stareplasticd,se va depu-
ne amprentacu stratulde gips orientatin
jos. in situaliacAndse folosescconforma-
toaredin cauciucpentruobfinerea socluri-
lor,pastade gipsse va depunein interiorul
acestora.
495
D. SOCLAREA
Soclul(cAndnu s-a apelatla confor-
matoare)se poatefasonamanualsau me-
canic cu ajutorulsoclatorului. Acesta va
aveacel putin2 cm grosimegi va cuprinde
in interiorulsdu tot ansamblul lingurdstan-
dard - materialde amprentd- modelpro-
priu-zis.Conturulmarginalal socluluiare
formdpentagonald la maxilargi trapezoida-
ld la mandibuld. Distantasoclu- liniede
conturestede circa3 - 4 mm,iargrosimea
modelului va aveacirca16 mm,cu margini
perpendiculare pe bazd (63, 71, 107).La
verseconformatoare prefabricate.Acestea
permitchiarrealizarea unuisocluprimargi
a unui soclusecundar,"de control,atAtde
necesarepentru montareamodelelorin
simulatoare, dar mai ales pentrudesprin-
derealorfacild.
De reguld,pentrua evitadeformarea
soclulse toarnddinacelagi
material din careesterealizatgi modelul(cu
coeficientredusde dilatareliniardde prizd).
in situaliilimitd,soclulmodelului preliminar
se poate oblinegi dintr-ungips de clasd
inferioard, dupd realizarea unor retentii.in
acestesitualii,soclulse toarndla 20 de mi-
nute dupd turnareamodeluluipropriu-zis
(dupdprizagipsului dinmodelul propriu-zis).
Finisarea socluluise executdcu aparatulde
soclat9i cu spatulade ceard,pentruinde-
pdrtareaeventualelorsurplusurirezultate
dintr-oturnaredefectuoasd.
E. DEMULAREA
Demulareaesteprocedeul
de separa-
re a amprentei
de model.Momentul 9i teh-
depindde prizacompletda
nicademuldrii
materialului din careesteconfectionat mo- tareainilialda linguriistandard,urmatdde
delul.Amprentase poatedesprinde de pe lovireaugoarda suprafetei amprenteicu un
modella circa30 - 60 de minutedupdtur- ciocan de corn 9i dezlipireamarginilor
narealui (in niciun cazinaintede 30 minu- acesteiacu ajutorulspatuleide ceardsau a
te), deci dupd prizacompletda gipsului. unui alt instrument,realizAndastfel un
Procedeul de demulare se executdcu cea efectde pArghiegi eliberAnd modeluldin
mai mare precaufie,pentrua nu deteriora amprentd.Dacdgipsulde amprentare este
modelulpropriu-zis, faptce poateducela o diferitcoloratde cel de pe modeloperatiu-
repetarea amprentdrii. neaestemultuguratd.
in general,amprentase deterioreazd Odatdmodelulobfinut,se vor aprecia
ireversibil
in aceastdfazd. limitelecAmpuluiprotetic,care apar trans-
1. Demularea modeluluirealizatpe puse pe modelgi care trebuieaccentuate
amprentedin alginat:este o operaliune pentrua putea confecfionalinguraindivi-
simpld,obfinAndu-se prindegajarea margi- duald,in etapaurmdtoare de laborator.
niloramprentei gi simplatracliunea mAne-
rului portamprentei standard.Este reco-
mandabilca aceastdoperaliune sd se rea- EROR|9r DEFTCENTE CE POT
lizezeimediatdupd priza gipsului,pentru APAREPE MODELULPRELIMINAR
cd este mai ugorde executatgi nu prejudi- Deficientelece pot apareprin turna-
ciazdcalitdfilegipsuluiprin fenomenulde reamodelului 9i demularea amprentei sunt:
imbibitie. 1. Deformarea modelului,care apa-
2. Demularea modeluluirealizatpe re in cazuluneidemuldriprecipitate, inain-
amprentedin materiale termoplastice con- te de termen,situa[ie?ncare materialul de
std in introducerea in apd caldda ansam- amprentd este desprins de pe
bluluimodel-amprentd (70- 80 t) pAndla portamprenta universald, amprenta
plastifiereamaterialului termoplastic, urma- mobilizAndu-se de pe modelinaintede pri-
td de detagareaamprenteiprin tractiunea za gipsului.O altd variantderonatdar fi
mAnerului lingurii
standard simultan cu ma- turnareamodelului gi a socluluiin acelagi
sa de amprentd.Se poate procedagi in timp, cu rdsturnareadefectuoasda an-
sensulsepaririiinilialea linguriistandard sambluluiamprentd-lingurd standard.De
9i apoi a amprenteipropriu-zise. in acest multe ori amprentele efectuate cu
caz, se Tndepdrteazd cu un instrument mai hidrocoloiziireversibilise prelucreazdin
intAimarginile amprentei plastifiategi ulte- cabinet.Dacd nu se agteaptiprizamate-
rior se indepdrteazd restulmaterialului de de model(gidoarulteriorsd se con-
rialului
amprentare. lmportanteste ca ansamblul feclionezesoclul)riscdmaparitiaunorde-
model- amprentd sd fie in prealabilumezit formdri alemodelului.
circa5 minute. 2. Suprafalamodeluluiprezintdgo-
3. Demulareamodeluluiconfectio- luri,carerezultdin urmamalaxdrii manuale
nat pe amprentedin gipsconstd in indepdr- a gipsului,din prezenta pe amprentd a sali-
vei gi/sauapei,printr-ovibrareinsuficientd. 6. Obfinerea unuimodelfragilprovi-
3. Suprafataasprd,rugoasda mo- ne din nerespectarea proporlieipulbe-
deluluiaparein situalianerespectdrii pro- relapdin prepararea gipsului.
porfiei pulbere/apdla alginate,prezenla Remediile pentrusituafiile de maisus
apei in amprentd,utilizarea unui material sunt legatede respectarea principiilor
de
expiratsaudacdamestecul pulberii
de gips turnarea modelelor, iar in caz de egecuri
cu apa nu a respectat rapoartelecerute. este binesd se reiafazade amprentare 9i
4. Suprafafamodeluluimoale,cre- de turnarea modelului preliminar.
toasdse datoreazdprezenfei apeisau sali-
vei in amprentS, incompatibilitetii Fixareamodelelorpreliminarein
alginaVgips,consistentei necorespunzdtoa- articulator- aprecierearelatiilor
re a gipsului,
turndriigi demuldrii
tardive. intermaxilare
5. Plusurilepe suprafalamodelului CAnd amprentareaambelorcAmpuri
derivddintr-osecretieabundentd de salivd edentatetotal se realizeazdcu linguriSR-
in zonaglandulard a bolfiipalatine,
incluzi- lvotraysimultancu determinarea relaliilor
uni de aer la malaxarea alginatului,
dintr-o intermaxilare,
modelele preliminare obfinute
vibrare insuficientda gipsuluigi aparilia potfi montatein articulator (fig.9.19).
unorincluziunide aerla turnarea modelului.

Fig.9.19.Montareamodelelorin articulatorin cursulprocedeuluide amprentarepreliminardcu linguri

SR-lvotray:a - turnareamodeluluimandibulargi fixareala bratulinferioral simulatorulu|b - turnareamode-
lului maxilargi fixareala bralul superioral articulatorului.c - modelelemontatein articulator.

497
 Relaliileintermaxilare Tnregistrate
cu
ajutorullingurilor
suntconsiderate fiziologice
atuncicAndtijei prezentepe fala inferioard
a linguriimaxilareii corespunde gantuldin
mijloculfefeisuperioare a linguriimandibu-
lare.PacientulTnchide gura,dupdinserarea
in cavitateabucalda lingurilorTncdrcatecu
materialde amprentdpAnd,cAnd buzele
atingrelaxatemAnerul portamprentelor.
in cadrulprocedurii de turnarea mo-
delelortrebuiesd se menlindcu atenliere-
laliadintrelinguramandibulardgi maxilard.
Se toarndmodelulmandibular gi se
fixeazd, de exemplu, in articulatorul
Biokop.Tija de orientareanterioarda arti-
culatoruluiBiokoptrebuiesd treacd prin
orificiulexistentin mAnerullingurilorSR-
lvotray
Urmeazdturnareagi fixareain articu-
latora modeluluimaxilar.in aceastdetapd
se transferdpe articulatorgi DVO a cdrei
valoaretrebuiesd rdmAndnemodificatd.
Raportuldintre cele doui modele
montatein articulatorva corespunde rela[i-
ei de posturS.
Portamprenta sau linguraindividu-
ald
Portamprenta individuald,cunoscutd
gi sub numelede lingurdindividuald, este
de unicdfolo-
un suportrigidindividualizat,
sintd,utilizatpentruamprentarea finalda
cAmpuluiproteticedentattotal.Aceastase
confeclioneazd pe modelulpreliminargi
este adaptatdpe toatdsuprafalade sprijin
a viitoareiproteze.Confectionarea lingurii
individualeesteconsideratd o etapdtehni-
cd de laborator,dar se poateexecutagi in
498
cabinetul dentar.
Scopulconfectiondriilinguriiindividu-
ale esteacelade a aveaun suportpentru
materialulde amprentarefinaldgide a
realizamodelareamarginaldoptimdpen-
tru obfinerea Tnchiderii
marginale gi ade-
ziunii viitoareiprotezetotale pe cAmpul
protetic.
Elementelecomponenteale
portamprentelorindividuale
Linguraindividualdse poate realiza
din diferitemateriale, care influenteazd la
rAndullor de confeclionare. intotdeauna,
insd, elementele sale componente princi-
pale(fig.9.20)suntaceleagi gi anume:
- baza;
- accesoriile.
Bazalinguriiindividuale se muleazd,
acoperi suprafafade sprijin a cAmpului
protetic ai urmdregteconturul marginal
marcatpe modelulpreliminar, ocolindfor-
maliunilemobilede mucoasdde la perife-
ria cAmpuluiprotetic.Are o grosimede
aproximativ 1,5 - 2 mm,careii conferdre-
zisten!5mecanicd.
Accesoriile portamprentei individuale
sunt necesaremanevrdrii linguriiin timpul
inserlieigi dezinsertiei ansamblului lingurd
- material de amprentd, centrdrii,pozitiond-
gi aplicdrii
rii, mentinerii de presiuniin tim-
pul amprentdrii (pe perioadain care mate-
rialulde amprentd faceprizd).Alt rol,deloc
de neglijat,pe care-lau accesoriile estecel
de sporirea rezistenfei mecanice a lingurii.
Accesoriile portamprentei individuale
sunt:mdnerul, butoniide presiune, intdritu-
rile gi bordurilede ocluzie(in funcliede
tehnicade amprentare finald).
 . MAnerullinguriiesteaplicatatAtla ( f is .e . 2 1 ) .
portamprentele maxilarecAt gi la cele Similar,la maxilarinclinatia mdnerului
mandibulare. El va aveaforma,dimensiuni- variazdde la 0 la 15o,in funcliede profilul
le gi pozifia unei perechi de incisivi feteigi gradulde resorblieosoasd.
centraligiva fi solidarizal
de fala externda o Butoniide presiunereprezintd blo-
bazeilingurii,pe liniamediand,respectAnd curi paralelipipedice, dispuse in zona
libertatea de migcarea musculaturii Rolul premolarda portamprentei mandibulare,
sdu este de a optimizacentrareagi mani- care au rolul de a permiteaplicareade
pularealinguriiindividuale, cu ocaziaam- presiunidigitaleuniformpe materialul de
prentdriifinale,fdrda interacfiona cu mar- amprentare (in cursulprizei),prininterme-
ginileacesteia.Lejoyeux(77) menlioneazd diul linguriiindividuale. De asemenea,ei
importanla inclinalieivestibulo-orale
a mA- permitmodelarea marginald corectda ma-
neruluilingurii. Acestaestepozitionat per- terialului de amprentd, fdrd a existariscul
pendicular pe creastareziduald mandibula- deformdriiacestuiaprin distantarea dege-
rd, cAnd indltimeaei este mare gi oblic telormedicului de marginileportamprentei
sprevestibular cAndaceastaesteresorbitd individuale.

a
Fig.9.20.Portamprente
individuale:a - la maxilar;b- Ia mandibuld

Fig. 9.21. PozitiamAneruluiportamprenteiindividualein funcliede gradul de atrofiea cresteireziduale

mandibulare:a - mAnerdrept= creastdinaltd;b - mAneroblic= creastdresorbitd.

. Ranforsdrile
din sdrmdse utilizea- zd, de reguld,la portamprentele
individuale

499
mandibulare confectionate din placdde ba- intruneascd o seriede criteriigenerale :
zd, careau dimensiuni vestibulo-orale redu- 1. se confectioneazd pe modelulprelimi-
se (datoritdresorbtieigi atrofieicrestelor nar dupdtrasareain prealabil a limite-
reziduale) gi, ca atare,au o rezistenfd me- lor;
canicdscdzutd.Utilizarea unormateriale de 2. indiferent de materialRA, RDC,even-
amprentaremai consistenteimpune de tualplacddebazd,trebuiesd fie rigidd,
asemenea prezentaunorarmdturi. Sporirea pentruca amprenta finaldsd nu se de-
rezistenleimecanicea linguriise realizeazd formeze;
prininsertia uneisArme(1 - 1,5mm diame- 3. grosimeamarginilor trebuiesd fie influ-
tru gi 8 - 10 cm lungime) cudatedupdcur- entatdde dimensiunea fundurilorde
buracrestei,pe suprafala externdlingualda sac vestibulare, iar marginilesd fie ro-
bazeiportamprentei. Uniitehnicieni dentari tunjitegi rdscroitein dreptulformaliuni-
realizeazddin aceastdintdriturdgi o bucld lor mobile(bridegi frenuri)de la perife-
adilionaldmediand,cu rol de mAner.in ca- riacAmpului protetic(fi1.9.22);
zul confecliondrii linguriiindividuale din RA, 4. in majoritarea tehnicilorde amprentare
Tntdritura se poaterealizadin acelagimate- lingurilevor avea un contactintimcu
rial,sub formauneinervuridispusepe fafa suprafatacAmpuluiuprotetic ;
externda bazei- la nivelulmuchieicrestei 5. distantarea de cAmpse recomandd Tn
sauoral(28,55,56). zonelede cAmpacoperitede mucoasd
. Bordurile de ocluziese utilizeazdTn subliregi sensibild prinfoliereamode-
tehnicilede amprentaresub presiune lului (se poate practicagi p6rforarea
ocluzali9i in cele piezografice (3, 8, 34, pentrudespovdrare);
53,7 7 , 1 0 5 ,112,115,139).E l e s e p o t f i 6. sd nu interfereaze cu traiecteleproce-
confecfionate din materiale diferitede baza sului coronoid Tn cursul miscdrilor
portamprentei (cear5,Stent),fiind atagate mandibulei;
dupi conformareabazei, sau pot fi realiza- 7. sd nu lasematerialul de amprentdne-
te dintr-unmaterialasemdndtor cu cel din sustinutin zonelemarginale 9i acesta
care este realizatdbazaportamprentei (RA sd aderela lingurd(fizicai/sauchimic)
cu initierechimicd,RA fotopolimerizabile). 8. mdnerulsd nu interfereze cu acliunea
Se aplicd pe fafa externd a bazei orbicularuluibuzeisau cu mugchiilim-
portamprentei individuale,imitAndaspectul bii, iar portamprenta mandibulard sd
arcadelor dentare. prezinte butonide presiune;
Caracteristicilegenerale ale port- Verificareacalitdtilor portamprentei
amprenteiindividuale individualeTncepe de la examinarea aces-
Despre confeclionareaportampren- teia pe modelgi constdin rdsturnarea mo-
telorindividuale s-ascrisdestulde mult.(8, deluluicu portamprenta plasatdpe el, iar
12,1 7 ,3 45, 3 ,56,94,108) portamprenta nu trebuiesd cadd, dacd a
Portamprentele individuale trebuiesd fostcorectefectuatd. (139)

500
 Fig. 9.22. Limitelemarginaleale portamprenteiindividualela maxilargi mandibuld(dupdGerber):
tuberozitdlile liniaAh;plicapterigo-mandibulard;bride;frenuri
maxilare;tuberculiipiriformi; labiale;frenlin-
gual; linia milohioidiand
; tubercululpiilform.
Evaluarea stabilitdlii portamprentei a) Dupdmaterialuldin caresuntcon-
individuale pe modelse poateface gi prin feclionate portamprentele individuale,
aplicarea de presiunidigitalealternativepe acesteapot fi:
fafa externdabazei,Tnzonapremolare, in - RAauto9i/sautermopolimerizabile
dreptulmuchieicresteiedentate. Dacdlin- - placdde bazd,Stents,ebonitS,po-
guraindividualiare menlinere gi stabilitate listiren(materialecare la ora actualdse
optimdpe model,atuncigi in cavitateabu- utilizeazd doardin ratiunieconomice);
caldexistdpremizeleuneiadaptdrioptime, - poliesteri,
copoliesteri;
fird preamultecorecturi. - RDC(fotopolimerizabile);
in concluzie,o portamprentd individu- - metale.
ald corectdva fi stabildpe cAmp,nu va b) Dupeprocedeul de execufie:
interfera cu formaliunilemobilede la perife- - polimerizare (auto-,termosau foto-
ria cAmpului proteticin momentulaplicirii fotopolimerizare)
in pozitiefinald9i nu va provocadureripa- - termoformare
cientului,la inserfie
saudezinsertie. - plastifiere
- turnare
CLASIFICAREAPORTAMPRENTE. Metodele de lucrucelemaiutilizatein
LORINDIVIDUALE laborator suntcelesimplegi rapide.
Portamprentele pot fi cla-
individuale c) in funcliede contactulcu modelul
sificatein funcfiede materialuldin care preliminar, se distingurmdtoareletipuride
sunt confecfionate (3, 10, 137 etc.),dupd portamprente individuale
:
procedeul de executie(tehnologie) gi con- - in contacttotalcu modelul(adaptare
tactulcu modelulpreliminar: intimi- cazuriobignuite);

501
 - cu distanfdriparfiale,pe anumite
zonesau perforatii(zonece trebuiedespo-
vdrate,fie cu mucoasdpreasubtiregi ade-
rentd,fie mucoasdcu rezilientd prea ma-
re);
- distanlatein totalitatefali de model
(in caz de utilizarea materialelor de am-
prentaretermoplastice sau in situafiacres-
telor exageratde retentivesau a celorcu
mucoasdbalantd);
- cu contactmarginal(variantda celor
distanlate total,cdndse urmdregte un efect
mdritde ventilintern).
tic edentattotalconstdin faptulcd mucoasa
bucalSesterezilientd 9i de multeori depla-
sabild.Gradulde deplasare variazdin func-
tie de grosimea zonatopograficd
tesuturilor,
gi forfacarese aplicdpe portamprentd. Aga-
dar,cu toatecd se exercitdaceleagiforlepe
toatdsuprafalacAmpuluiprotetic,rdspunsul
tisularvariazdde la o zondla alta.
Forleletransmiselesuturilorde sprijin
pot fi determinate de: vAscozitateagi fluajul
materialelor de amprentd,tipul de port-
amprentd,gi nu in ultimulrAndde insdgi
presiunea exercitatd de operator.

AMPRENTA FINALA Obiectiveleamprenteifinale

Amprentafinald,funclionald, definiti- Inca din anul 1910,frafiiGreenau
vd, secundard sau de precizieesteo etapd formulatprincipalele obiectivepe care tre-
clinicda protezdriitotalecare se inregis- buie si le indeplineascio amprentd
lreazdcu materialede inaltdfidelitate, atAt edentafia totald,acesteafiindurmdtoarele:
suprafata de sprijincAtgijoculformatiunilor - oblinereaunei indllimi corectea
de la periferia cAmpului protetic. marginilorgi o extinderemaximd'abazei
Termenulde amprentdfinaldsuge- protezei;
reazd completarea,finalizAndrezultatele - repartizarea de presiuniegaleasu-
amprenteipreliminare, pAnd la atingerea prapd(ilormoi9i dure;
obiectivelor impuse. - respectarea libertatii contractiilor
Termenulde functionald i s-a atribuit musculare gi realizareainchiderii
marginale
deoarecein cursulamprentdrii trebuiein- a protezei.
registrate dinamicmigcdrile funclionale ale Amprentafinald completeazdsau
formafiunilor de la periferiacAmpului prote- perfecteazdunele dintre obiectiveleam-
tic. prenteipreliminare,in scopulrealizdriiunei
Termenulde secundardprecizeazd baze definitivecAt mai intim adaptatdpe
faptulcd in ordinecronologicd ea estepre- cAmpulprotetic.
cedatdde amprenta preliminard. Termenul Obiectivele generaleale amprentdrii
de funcfionald gi secundard nu sunt potri- finale sunt rezolvareaproblemelorde:
vi!i, fiindcdnu toateamprentele finalese mentinere (adeziunea, succiunea, tonicita-
obtinprin mobilizare funclionald (veziteh- tea musculard), stabilitate,
transmitere ju-
nicilemucostatice) 9i nu toateamprentele dicioasda presiunilor masticatorii,fiziono-
secundare suntneaparat finale. miegi fonatie.
Dificultatea
amprentirii cdmpului prote-
 1. Mentinerea
A. Adeziuneatrebuierealizatdinte-
gral in aceastdfazd a terapiei.Eficienla
adeziuniieste determinatd de preciziaam-
prentdriisuprafeteide sprijin,respectivde
asigurarea unuicontactintimintrebazapro-
tezeigi mucoasafixd gi de extinderea ma-
ximd a suprafetelor orizontale cu carevine
in contact.in felulacestase creeazdpremi-
se pentruaparitiatuturorfactorilor fizicicare
contribu ie la r ealizarea
menlineri i.
B. Succiunease rezolvdde aseme-
nea integralin aceastdfazd.Pentruaceas-
ta, modelajulmarginiloramprenteieste
decisiv.Marginile uneiamprente corespun-
zdloaretrebuiesd prezintedoud calitdfi:
primaeste ca fafa internda marginilorsd
se opreascdexact in zona de mucoasd
pasiv mobildcapabild sd asigureo bund
inchideremarginaldinternda protezei;a
douaesteca grosimeamarginilor
ampren-
tei sd fie perfectcompatibildcu design-ul
funduluide sac vestibular,astfelincAtsd
permitdetangeizarea externi a protezei.
Dacdacestedoudcondifiisuntindeplinite,
succiunea va fi puternicd,prinefectulei de
ventil9i protezase va mentinecAndasupra
ei vor aclionafortede dislocare.
G. Tonicitateamusculard este cel
de-altreileafactorcarecontribuiela menfi-
nereaprotezelor. Rolulei estedeosebitde
importantgi cregtetreptatodatdcu purta-
rea protezelor. Mentinerea se realizeazdin
egaldmdsurdprincalitatea tonicitdtii
mus-
cularegi prin conformarea felelorlustruite
ale protezelor. Modelajulacestorsuprafefe
se realizeazdprin amprentareafinald.in
afardde modelareamarginiloreste nece-
sar sd se conformezeadecvatversantele
externeale protezei,pe care pacientulle
automodeleazd in cursulamprentdrii. Dacd
acestease realizeazd in mod arbitrar,nu
vor constituiun suportadecvat,iar tonicita-
tea musculard nu poatecontribui eficientIa
menlinerea protezei.Rolultonicitdliimus-
cularetrebuiesd fie cu atAtmai important
cu cAtcrestele suntmairesorbite. Tonicita-
tea musculard contribuie nu numaila men-
linereaprotezeici gi la stabilitatea
ei.
2. Stabilitatea
Contracarareadeplasdrilorprotezei
incepe incd din faza de amprentare.
Aceastase realizeazdprin cuprinderea in
amprentia tuturorretentivitdfilor anatomi-
ce (creste,tuberozitdti, bolta palatind,tu-
berculipiriformi),care.prin conturullor
abrupt,oblic sau chiar vertical,se opun
alunecdriibazeiprotezei.in absenlaaces-
tor obstacole, tendinfade glisarea pldcii
cregte,fiind necesardintervenliamuscula-
turiiperiprotetice,caresd limiteze deplasd-
rileorizontale.
intrucAtdeplasdrile orizontalese pro-
duc mai ales in timpulcontactelor dento-
dentare,factorulhotdrAtorin asigurarea
stabilitdtiiprotezeloril constituiemontarea
dinfilorgi corespondenla OC cu lM.
3. Transmitereajudicioasi a presi-
unilor masticatorii asupracAmpului prote-
tic esteo problemdcontroversatd.
O teoriemai vechesuslineacd ar fi
de doritca suprafafa mucozald a bazeipro-
teticesd transmitduniformpresiunilepe
toatd suprafalade sprijinosos. Aceastd
cerinldar fi posibilddacds-arputearealiza
un paralelism intrebazdgi reliefulososal
cAmpului protetic.Deoarecemucoasafixd
prezintd diferitegradede rezilienld,?nfunc-
lie de zone,se producdeformdriale mu-
coasei.Dacd se incearcdamprentecom- amprentarefolositeexistd anumiteetape
presivecu materiale de vAscozitate crescu- comunecare suntvalabileoricdreitehnici
td pe un cAmpproteticmoalese oblineo de amprentare:
deformare a mucoasei in sensorizontal(nu - folosireaunei portamprente indivi-
o comprimare a sa). Dacdnu esteposibild duale;
comprimarea mucoasei, trebuieluatemd- - adaptarea portamprentei individuale;
suri pentrurealizarea uneiprotezecare sd - executarea anumitormigcdride mo-
nu exercite presiuni
nocivein anumitezone delaremarginald gi exercitareade presiuni
ale cAmpului protetic.Cerinla de transmite- in timpulamprentdrii;
re uniformd a presiunilors-a transformat in unuiasau mai multorma-
- utilizarea
aceeade transmitere judicioasd a presiuni-
terialede amprentare.
lor asuprazoneide sprijin.Aceastase poa-
1. Folosireaunei portamprentein-
te realizaprintr-oamprentarecare sd nu
dividualedreptportamprentd este obliga-
deformezemucoasagi prin despovdrarea
torie.
anumitorzone.
2. Adaptareaportamprenteiindivi-
4. Rezolvarea problemelor de fizio-
duale este faza clinicd de perfectarea
nomieincepedejadin fazade amprentare.
marginiloracesteiain cavitateabucald,
Amprentatrebuiesd realizezeo astfelde
pAndla realizarea unei concordante depli-
grosimea marginilor incAtsd contribuie la
ne intremarginigi periferia cAmpului prote-
ameliorarea armonieifaciale,printr-opozi-
tic. Adaptareamarginilortrebuieinleleasd
tionarecorectda buzelorgi obrajilor.Reda- grosi-
in dublusens:adaptarea lungimii'gi
rea armonieifacialedevinehotdrAtoare in
mii lor.Lungimea marginilorva fi delimitatd
fazeleulterioare ale protezdriitotale.
in funcliede conceplia tehniciide ampren-
5. in cursulamprenterii finale,rezol'
tare,fiindde obiceisituatdpAndin zonade
varea problemelorfoneticese realizeazd
mucoasdpasivmoblidgi nu va depdgi,in
doarparlial,mai ales prin asigurarea unei
niciun caz,zonainse(iilormusculare, ten-
lungimigi grosimicorectea marginilor am-
dinoasegi a frenurilor.Grosimea marginilor
prentei,caresd nu interfere cu formaliunile
depindede mirimeafundului de sac.
anatomice angrenate in fonalie.
3. Migcirile de modelaremarginali

Conceptiicomuneale tehnicilorde 9i presiunile ce se exerciti in timpul

amprentiriidepindde tehnicd.
amprentarefinali
Presiunea aplicatdin timpulampren-
Existdo marevarietatede tehnicigi
tdrii are rolulde a reproducecAt mai fidel
procedeede amprentare. Conceptele care
suprafalade sprijin,fdrd a deformamu-
vizeazdpozitialesuturilorde sprijindin
coasafixd.
cursulamprentdrii, ca gi dorinlade a bene-
Pentru realizarea acestor cerinle,
ficia de o metoddugoardgi rapiddstau la
presiuneape care o exercitdmtrebuiesd
bazam$orititii tehnicilor.
fie foartebinedozatdca intensitate gi timp.
in toatd diversitateametodelorde
Intensitatea depindede consistenlamate-

504
 rialuluide amprentd gi de calitatea
mucoa- modelarearegiuniilinguale.In general,
sei fixe.Aplicarea uneipresiunipreaputer- primacategoriede migcdrieste recoman-
niceprovoacd deformdri ale mucoasei. Ast- datd in cazulunor pacienticu care nu se
fel, aparzonein care portamprenta va rd- poatecooperasau cAndse utilizeazdma-
mAnetotal neacoperitd de materialulde terialecu vAscozitate mare.
amprentd. Migcdricomandatede medic care
Timpulnecesaraplicdriipresiunii tre- vor fi executatede pacient,dupd ce in
buie de asemeneabine dozat.Presiunea prealabila fost instruit.Ele pot fi sistemati-
se exercitdcontinuuin primafazd a am- zate astfel:gura semideschisd, gura larg
prentdrii (centrarea gi ,,infundarea" deschisd, balansarea mandibulei la dreap-
portamprentei pe cAmpulprotetic),dupd ta gi la stAnga,zAmbetul, protractia limbii,
carese exercitdpAndla terminareamigcd- mobilizarea limbii.Herbst,cel carea siste-
rilorfunctionale. Esteimportant ca presiu- matizatacestemigcdri,a indicatgi zona
nea sd incetezeinainteainceperiiprizei precisdcarese modeleazd in urmamigcd-
materialului de amprentS, pentrua da po- rii respective.
sibilitateamucoaseideformatesd revindla Migcdrilefunctionale automatizate se
stareainitiald(presiunea exageratdimpin- referdla acelemigcdrileuzualepe care le
ge lichidele tisularedin mucoasdla perife- face oriceindividzilnicin timpulfuncliilor,
riacAmpului protetic). cu precddere in timpulfona[iei,cAndsunt
Presiuneace se exercitdin timpul antrenatetoateformaliunilei de la periferia
amprentdriiinfluenteazddirect calitatea cAmpuluiprotetic.Astfels-auimaginatam-
amprentei de sprijin. prentelefonetice.
de la nivelulsuprafetei
in funcliede tehnicafolositd,presiunea se La nivelulmandibulei, culoarulneutral
va exercitade cdtremedicsau de muscu- se inscriein zonade echilibru functional ?n-
laturaridicdtoare a mandibulei pacientului, tre musculaturalimbii,respectiv a obrajilorgi
prinintermediul unorborduride ocluziecu musculatura buzelor.Pornindde la ideeacd
care sunt prevdzuteportamprentele indivi- tonicitatea
musculard joacdun rolesenlialin
duale. mentinerea gi stabilitatea
protezeimandibu-
Migcdrile de modelaremarginaldse lare existdo tehnicdde amprentare care
impartin trei grupe:migcdriexecutatede urmdregte plasareadinlilorartificialiin zona
medic,migcdricomandate de medic,mig- neutrald (metodapiezograf icd).
cdrifunclionale involuntare(automatizate). Tot in aceastdcategoriede migcdri
Din primacategoriede migcdri,cele se Tnscriu gi cele realizateprintehnicade
executatede medicfac parte:masajerota- amprentarecu materialede vAscozitate
toriiprinintemediul obrazuluipe toatdperi- lentprogresivd. Metodaurmdregte modela-
feriavestibulard a cAmpuluiprotetic;tracti- rea lentda amprentei(48, 72 de ore) cu
uni gi rotalii ale modiolusului. Migcdrile ajutorulmigcdrilor funcfionaleautomatizate
executatede medictrebuiecompletatecu efectuatede pacient.in acelagitimp se
alte migcdriefectuatede pacient,pentru urmdregte gi impingerealesuturilor de la

505
periferiacAmpuluiproteticpAnd la pozilia de sprijin(vezitehnica
fideli a suprafefei
pe care au ocupat-oinitialgi prin aceasta, amprentdriicu Xantopren
function).
extinderea suprafetei de sprijina cAmpului
protetic(protezade extensie). Glasificareatehnicilorde
4. Utilizareaunuia sau mai multor amprentarefinali
materialede amprenti Diferenfelemajoreintre tehnicilede
Alegereamaterialului de amprentd se amprentarefinald se referd la faptul cd
face Tnfuncliede calitateamucoaseifixe. uneleinregistreazd tesuturilecAmpuluiin
Sunt tehnicide amprentare care folosesc poziliefunclionald,dinamicdiar altele le
un singurmaterial,cu condiliaca lingura reproducintr-opoziliestaticd,de repaus.
individualdsd fie foartebine adaptatdpe in funcliede concepliacarestd la ba-
cAmpulproteticrespectiv.Cele mai multe za tehnicilorde amprentare ele se pot cla-
tehnicirecomanddutilizareamai multor sificain urmdtoarelecategoriide amprente:
materiale de amprentd, cu scopulde a re- - mucostatice;
zolvacAt mai multesau toate obiectivele - mucodinamice;
amprenteifinale.in principiu,materialul - cu guradeschisd;
mai consistent se folosegtein primafazda - cu gurainchisd;
amprentdriipentru a realiza inchiderea - compresive;
marginald, iar materialulmai fluid se utili- - de despovdrare;
zeazdin final,pentruamprentarea cAt mai - simplegi compuse.

TabelulE.
Tipuride concepte
Amprente
Tip de am- Amprente Amprente Amprente cu gura
cu Amprente
de despo-
prenti mucostatice mucodinamice guradeschisi tnchisi
virare
Green-Supplee- Pendelton,
Granger, PedroSaizar,
Schreinemakers Clap,Max Stansbery,
Sustinitori Page,Slack Herbst,
Herbst Spreng,Fripp, Lejoyeux
Peutsch Hromatka
Schreinemakers Page

Amprentemucostatice majoral acestortehnicieste acelade nu

Tehnicilede amprentare mucostatice, deformadeloc cdmpulproteticin timpul
descrise de Page(96)9i Peutschsuntgreu amprentdrii, carese realizeazdtdrdpresiu-
fiinddiferite.in ne gi fdrdefectuarea
de definit,pdrerileautorilor migcdrilor
functionale.
general,se urmdregte atingerea unuiechi- in acestscop,pe modelulpreliminar se vor
libruintretonusultisularde repausgi con- foliazonelepe carenu trebuiesd se exer-
sistenlamaterialuluide amprentS. Mucoa- cite vreo presiunesau se vor practicaorifi-
sa ce acoperi crestelerezidualegi palatul cii de degajare(despovdrare) la nivelullin-
dur nu are o grosimeuniformd. Obiectivul gurii individuale(in zona torusului,liniei

506
obliceexterne, exostozelor). migcdrile utilizate pentru delimitarea
Linguraindividuald se scurteazd mult portamprentei individuale.
Se indicdmate-
gi Tnregistrarea limiteide reflexiea mucoa- rialecu doudconsistenfe (Adhesealrogu-
sei se face de cdtrematerialul de ampren- Subrofix, Permlastic light bodied
td, careestefoartefluid. Permlastic regularbodied,kerr- pastdde
Amprentase menfinepe cAmpfdrd ZOE).Materialulmai dur este utilizatpen-
nici o presiune,lesuturilesunt in repaus tru realizarea inchideriimarginale Tnanumi-
complet,iar pacientul 9i mediculnu execu- te zoneale cAmpului protetic,iar materialul
td de obicei,nicio migcare de modelare. mai fluidcompleteazd amprenta.Avantajul
Protezeleconfectionate dupeastfelde acestormetodeestecd solicitdrile ocluzale
amprente se retugeazd multmarginal, pentru sunt mai eficientdispersate asuprafesutu-
a se adaptacAtmaibinela periferia cAmpu- rilor, in schimb retenliaviitoareiproteze
lui protetic.Dinacestmotiv,aceastdtehnicd poatefi mai scdzutddecAtcea oblinuti cu
nu s-a impus.in general,metodaeste mai ajutorul tehnicilor
mucostatice (fig.9.23).
dificild9i genereazd amprente extinse,rezul- intrebareace se punefirescestecum
tatuldepinzAnd multde consistenta materia- trebuiesd inregistrdmmucoasa,?npozilie
luluide amprentd. DupdLanda(73),o omi- de repaussau distorsionatd? in mareama-
siuneimportantd in tehnicamucostaticd este joritatea cazurilorestebinesd inregistrdm
neglijarea aportuluimugchilor la stabilitatea fesuturilein starede repaus,deci sd utili-
gi menlinerea protezelor. zdm tehnicimucostatice, sd reducemla
Protezele confectionate dupdaceastd minimpresiunea aplicatdasupralesuturilor
conceptie au marginiscurte,subfiri,pe ca- gi sd folosimmaterialecu vAscozitate cAt
re mugchiinu pot gdsi sprijinulnecesar mairedusS: gipsul,pastadeZOE,alginate
pentrua acfiona,iar baza redusda prote- fluide.La anumitipacienli,existdo variafie
zei traumalizeazd suprafatade sprijin. moderatda rezilienleimucoasei,iar am-
prentelemucostatice, in specialin cazul
Amprentemucodinamice cAmpului proteticmandibular, vor duce la
Amprentele mucodinamice se efectu- confeclionarea unor protezecare nu vor
eazdcu o portamprentd individualSadapta- distribui corespunzdtor solicitdrile
ocluzale,
td cu grijd,in conformitate cu limitade re- ducAndla leziuniale mucoaseigi discon-
flexiea mucoaseimobile,dupd anumite fort. in acestesitua[ii,este de preferatsd
criteriianatomo-funclionale (119) sau prin se Tnregislreze mucoasain staredeplasatd
migcdritest (48).Ele urmdrescreproduce- prin utilizareaunui materialcu vAscozitate
reajoculuiformaliunilor mobilede la perife- crescutd,forla aplicatdfiindcea corespun-
ria cdmpuluiprotetic,pentru rezolvarea zdloaresolicitdrilor functionale.O tehnicd
succiunii. ce indeplinegteaceste deziderateeste
in timpulamprentdrii finalese rrepetd tehnicaamprentdrii funclionale.
 r...,,Foffi,.mucfia$ei,,,
$tAre,
.:::..,::,,indq:rePeUs
;..F0 e., * $ei,l
,,:,:,:,:,,diS
i$nfitp:r.,.:.:ii,.

Fig. 9.23.Tehnicide amprentaremucodinamice: a - diferenlade formda suprafe[eimucozalereproduseprin

tehnici mucostatice (tiniapunctatd)gi mucodinamice(linia
continud);b - suprafalade amprentare,oblinutd
prin tehnicamucodinamicd,se adapteazdintimpe mucoasddacdprotezase afld sub actiuneafortelor
ocluzale:c - dacdnu se mai afldsub acliuneasolicitdrilorocluzale, mucoasarevinela formade repausiar
protezanu se va mai adaptaperfect.

Amprentecu gura deschisi taje: la insertiagi dezinsertiaprotezeipot

Tehnicilede amprentare cu gurades-
chisd,descrisede mai mulliautori,printre
care Pedro Saizar (116), Herbst (48),
Hromatka (51),presupun prezenfa degete-
lor mediculuicaremenlinamprentain cavi-
tateabucaldgi o seriede migciriexecutate
de pacientsau de cdtre medicin scopul
modeldrii marginale.
Aceste tehnici implicd extinderea
marginilor portamprentei la nivelulretenti-
vitdtilortreimii disto-lingualea cAmpului
proteticmandibular 9i disto-vestibularea
celuimaxilar.Extinderea la nivelulacestor
anatomiceprezintdgi dezavan-
retentivitdli
apareleziunialemucoasei.
De multeori retenliaprotezelor fiind
exagerata, diferiteacte masticatorii(mug-
careaunui mdr,consumulalimentelor lipi-
cioase)pot determinaadeseoriafectarea
lesuturilormoiale zoneide sprijin.
Criticilece se aduc acesteimetode
suntlegatede faptulcd presiunea exercita-
td de cdtredegeteleoperatorului nu poate
fi uniformdgi continudpe ambelehemi-
arcade.Cu toateacestea,tehnicile de am-
prentarecu guradeschisdau o largdrds-
pAndire, deoarecepermito bundmodelare
functionald a amprentei.

508
 Amprentacu gurainchisi cu gurainchisdcu manevrede deschidere
Tehnicilede amprentare cu gura ?n- largda guriigi migcdri de protracfiea limbii,
chisd descrise de Green, Spreng, in timpulcdroraoperatorul menfinecu de-
Schreinemakers,necesitd portamprente geteleamprentele in pozi[iecorectd(119).
individuale prevdzute cu borduride ocluzie
9i o determinare prealabild
a DVO.Presiu- Amprentecompresive
neain timpulamprentdrii esteexercitatd de Multtimps-a considerat cd acestgen
pacient,careinchidegurain OC. de amprentecomprimdmucoasa,iar pre-
Autorii acestortehniciconsiderdcd siunilese distribuie egalasuprasubstratu-
presiunileocluzaledin timpulamprentdrii lui osos. Aceastdidee are astdzitot mai
sunt aceleagicu cele masticatorii de dupd putiniadepti,deoareces-a doveditcd mu-
inserfiaprotezeiin cavitateabucald.Aces- coasanu poatefi comprimatd verticalfdrd
te metodenu sunt indicatela pacienfii a atragedeformdriin sensorizontalcu al-
vechi purtdtoride protezecare prezintd terareaconsecutivd a suprafefeide sprijin.
dizarmoniiocluzale,deoarece reflexele Materialele ,,compresive" (Stent9i unii
patologicedobAndite, care au dus la trau- elastomeride sintezd)folositein aceste
malizareasuprafelei de sprijinvor continua tehnicitrebuierezervatsdoar pentrucAm-
sd aclionezedacdamprentase va efectua purileproteticedure,la care mucoasafiind
sub presiunemasticatorie. Dacd se evitd aderentd de periostgi pulinrezilientd, peri-
purtareaprotezelorvechi timp de cdteva colulde deformareal suprafeleieste mult
zile, reflexelerespectivese pot suprima, diminuat.Presiuneacrescutdar duce la
musculatura se decontractd, tehnica compresiuni tisularepestelimitade tole-
putAndu-se incerca. rantdbiologicd, ceeace are ca rezultatiri-
Dezavantajele acestortehnicise refe- talia tisulard9i resorbliaosoasdmai rapi-
rd la faptulcd pacientulnu poateface de- de.
cAt migcdrimoderateale limbiigi de des-
chiderea gurii.PedroSaizar(116)afirmd: Amprentede despovirare
,,este infeleptsd ne gAndimcd argumentele Dacdactiuneade comprimare selec-
propusede apdrdtoriiacesteimetodesunt tivd a suprafeleide sprijineste aproape
valabile,dar cd o mare parte din functii imposibilS 9i chiarddundtoare, in schimb
presupuno deschidere mai maresau mai despovirarea anumitorzoneale cAmpului
micda gurii.Estecazul,in specialal urmd- proteticesteposibildgi foarteutild.
toareloracliunicurente:introducerea unui Pendelton (99)practicdun orificiude
alimentin cavitateabucald,vorbitul,cdnta- 2 mm diametru in centrullinguriiindividuale
tul etc. Amprentelecu gura inchisdau superioare pentruca materialul de ampren-
marginicevamailungi,carein timpulfunc- td sd poatdrefluacu ugurinld,iar suprafata
!iiloramintiteprovoacdinstabilitatea prote- de sprijinsd fie cAtmaipulincomprimatd 9i
zelor." deformatd.
Schreinemakers combind amprenta Costa(23) recomanddca acesteori-

509
ficiisd se practiceselectivTndreptulzone-
lor ce trebuiesd beneficieze de o presiune
mairedusd.
Lejoyeux(75) 9i Page (96) sunt de
pdrerecd zoneleincapabile de a suporta
presiuni sd fie foliatepe modelulpreliminar,
deoareceportamprenta individualdfiind la
distanldla acestnivel,va asigurao presiu-
ne maimicdTntimpulamprentdrii.
Pedro Saizar (116) recomanddca
toatdportamprenta (cuexcepliaunorpunc-
te de sprijin)sd fie confecfionatd
la distantd
de cAmpulproteticdeoarecematerialulde
amprentare,fiind intr-un strat mai gros,
atenueazdpresiuniletransmisezonei de
sprijin.
Amprentesimplegi compuse'
Aproapetoate metodelede ampren-
tare folositein prezentsunt compuse,de-
oareceapeleazdla diferitemateriale sau la
acelagitip de materialelaboratin consis-
tenlediferite.
in literaturade specialitate,TncepAnd
cu secolulal XIX-lea,suntdescriseo serie
de principiigi tehnicide amprentare, multe
dinelefiindaplicate gi astdzicu succes.
Principalacaracteristicd a unei am-
prentecompuseo constituieprezentamai
multorobiective.Lejoyeux(77) recomandd
ca amprentareasd decurgdin tot atAtea
etapegi cu tot atdteamaterialecdte pro-
blemeare de rezolvat,aga cum se proce-
deazdcAndse urmdregteoblinereaurmd-
toarelordeziderate: amprentarea suprafetei
de spijin,succiunea, fonafia,
fizionomia.
Fiecarematerial trebuiesd corespun-
dd etapei9i scopuluiurmdrit.De exemplu,
funclionalizarea marginalda portamprentei
510
individuale se realizeazd cu un material
de
vAscozitate crescutd(Kerrverde)iar supra-
fafa mucozalda portamprentei se acoperd
cu Adhesealsau pasteZOE.Un alt exem-
plu este metoda amprenteide spdlare,
cAnd se practicdamprentareacdmpului
proteticcu un materialvAscos,pestecare
se aplicdun materialfluidpentrureprodu-
cereadetaliilor de finele.
AnalizAnd amprentele simplegi com-
puseprinprismanumdrului de materiale
de
amprentdqi a categoriilor de tehnicide
amprentareutilizate,astdzi putem spune
cd practicnu mai existdamprentefinale
simple.Chiardacd se utilizeazdun singur
materialde amprentd,fiecaretehnicdde
autor utilizeazddoud Sau mai multeetape
de amprentare.
TEHNICIDEAUTOR
Mulfi autori,pe baza experlenteilor
clinice,din dorinlade a contribui
la reugita
uneiprotezdri totale,au imaginat
saucom-
pletato tehnicd.Astfelau apdruto multitu-
dine de procedee.Vom reda cAteva,cu
ajutorulcdroranoi am obtinutfrecventsuc-
cese.
METODAJ. SCHREINEMAKERS
Dupd amprentareapreliminardcu
alginat,in portamprentele standardimagi-
natede autor(ClanTray),se trecela con-
feclionarealingurilorindividuale,pe baza
principiului
cd limitalingualda linguriiur-
mdregtetraseulascendentspre distal al
linieimilohioidiene.
Delimitarea linguriiva
[ine cont de morfologia gi funclionalitatea
mugchilor mobilizatori
ai mandibulei 9i de
mugchiiorofaciali.Linguramandibulard se
va ingrogain regiunealingualdcentral5,
pentrua se asigurao cAtmaibundetangei-
tateprotezei.
Tnacelagitimp,forfeleexerci-
tatede genioglosse vor dispersape o su-
prafatdcAt mai mare gi se inldturdriscul
Fiq.9.24.Modelulpreliminargi portamprenta(ingura)individualdconfectionatd
Schreinemakers (120).
Se controleazd adaptarea port-
amprenteimandibulare. Se verificddacd
marginea linguald nu depdgegtelinia
milohioidiand gi dacdin zonalinguald cen-
traldportamprenta vineTncontactcu plan-
geul gi in repaus gi in migcareade
protracliea limbii.Se urmdregteca versan-
telelingualeale portamprentei sd fie sime-
trice.Amprentafinaldse ?nregistreazd cu
siliconcu vAscozitate medie,initialla nive-
lul arcadeiinferioare.Portamprenta maxila-
rd prevdzutdcu bordurdde ocluzie,dar
fdri materialde amprentdesteintrodusd ?n
cavitateaoraldgi pacientuleste invitatsd
inchidi gura, iar dacd raporturile
intermaxilare sunt corecte,este rugat sd
strAngdmoderatgi sd contracteorbicularii
buzelor;in al doileatimp,deschide gura9i
face migcdride protractiea limbii.Se inde-
pdrteazdamprentadin gurd,se retugeazi
eventualele zone de suprapresiune 9i se
acoperddin nou intreagasuprafataa am-
aparifieiunor zone de decubit(fig.9.24).
Portamprentele sunt prevdzule
individuale
cu borduride ocluziecareimpunstabilirea
DVOinaintede amprentare.
conformmetodeilui
prenteicu siliconfluid,repetAndu-se migcd-
riledescrise.
Amprentainferioard se lasdin cavita-
tea bucaldgi portamprenta superioard este
acoperitdcu siliconfluid. Pacientuleste
invitatsd strAngdmoderatgi sd luguieze
buzele.Se controleazd, gi dacdestecazul,
se adaugdun al doileastratde Permlastic
,,lightbodied'.
Pe lAngdnumeroasele meritecareau
impus-oin timp, metodaSchreinemakers
are 9i o seriede neajunsuri, cumar fi: exe-
cutareamigcdrii de protracliemaximda lim-
bii (in variantaoriginald)
ducela modelarea
unuiversantlingualal amprentei mai scurt,
cu posibilitatea afecteriisucciuniiprotezei
mandibulare in repaus.Estesupraapreciat
rolul materialului de amprentd,adaptarea
portamprentei nefdcAndu-se pAndla limita
de reflexiea mucoasei inaintede amprenta-
re, iar delimitareaportamprentei individuale
se face pe exclusivbaza datelorfurnizate
 preliminard.
de amprenta
TEHNICALEJOYEUX
Autorul recomanddca amprentarea
sd decurgdin cincietapedistincte: verifica-
rea gi adaptareaportamprentei individuale,
verificareamarginilor, amprentarea supra-
fefei de sprijin, refacereaesteticii9i a
fonatiei(52).
Portamprentele individuale suntpre-
vdzutecu borduride ocluzie,iar DVO gi
RCtrebuieinregistrate in prealabil.
A. La maxilar amprentarea decurge
in patrutimpi.
Timpul l. Se verificdexactitateamar-
ginilorgi se etangeizeazd portamprenta.
in acestscop se aplicdpe marginile
portamprentei pastdZOE gi se fac urmd-
toarelemigcdri: guralargdeschisd,balan-
sarea mandibulei(stAnga- dreapta),ma-
nevraValsalva, fluierat,
sugere,surAs.
Timpul ll. Se amprenteazd suprafata
de sprijincu pastdZOE,pacientul inchide
intAigura,dupi care repetdtesteleprece-
dente.
Timpul lll. Se rezolvdproblemele es-
teticegi dinamice.Se Tndepdrteazi pasta
ZOE de pe marginilegi felele anterioare
ale linguriigi se aplicdla acest nivel un
strat de ceardbucoplasticd. Printr-unma-
saj corectal buzelorgi obrajilorse cautd
restabilireaaspectului estetical pacientului,
dupd care se repetdmigcirileanterioare,
insistAndu-se asuorabalansdrii mandibulei
stAnga- dreapta.
Timpul lV. Pacientuleste invitatsd
citeascdun text sau sd poarteo conversa-
tie cu medicul,urmdrindu-se o relaxare
totald,caresd determine gi un rAsspontan.
512
in cazul portamprentei mandibulare
se modeleazd bordurade ocluziein regiu-
nea frontaldgi a premolarilor, pentrua nu
jena contracfia orbicularuluigi a modiolu-
sului,utilizAnd diferitetestefonetice.Apoi
se aplicdtesteleHerbstpentruverificarea
marginilor portamprentei individuale.
Cu ajutorulmaterialelor termoplastice
de tip Kerr,se va extindeport\mprenta in
zona vestibulardanterioard,vestibulard
laterald(pungalui Fish),zonasublinguald,
zona milohioidiand gi cea a tuberculului
piriform.
B. Amprentareacdmpului protetic
mandibulardecurgetotin patrutimpi.
Timpul L Verificareamarginilorse
realizeazdcu pastdZ@ErepetAndu-se ur-
mdtoarele migcdri:guralargdeschisd, de-
glutitie,umezireabuzei,gurainchisdpAnd
laprizapastei.
Timpulll. Pentruamprentarda supra-
fefeide sprijinse fac aceleagimigcdri,insd
in final,pAndla intdrireapastei,vArfullimbii
se aplicdpe bordurade ocluzie.
Timpul lll. Pentrurezolvareaproble-
melor esteticegi dinamicese scurteazd
marginileportamprentei cu 1,5 mm gi se
aplicdmaterialebucoplastice, practicAndu-
se masajeale obrajilorgi buzeiinferioare,
dupdcarepacientulva executaurmdtoare-
le migcdri:deschiderea mediegi apoilargd
a gurii,deglutiliirepetate,umezireabuzei,
sugeregi fluierat.
Timpul lV. Problemele foneticese
solutioneazd printestefoneticeadecvate.
Aceastd tehnicd de amprentare
mucodinamicd, combindmetodelede am-
prentare cu guradeschisd, cu gurainchisd
gi pe cele fonetice,fiindinruditdcu cea a
lui Herbst,de la care a preluattestelede ca versantulsdu lingualsd coboareaproa-
verificarea portamprentei mandibulare gi pe verticalin prelungireafetelororaleale
materialulbucoplastic. pAndatingeplangeul,
dinfilor, dupdcarese
insinueazdintre fala verticalda limbii gi
AMPRENTA DE DEGLUTITIE plangeu in unghide 90" cu planulorizontal.
HROMATKA
Printehnicasa, Hromatka(51) a ur- TEHNICAFRANZHERBST
mdritoblinereaunei protezemandibulare Herbst(in 1956)estecel care a inlo-
extinsein mod deosebitTnzona linguald. cuit ceara bucoplasticdMuco-seala lui
Astfel,protezava avea o bazd mai largd, Slackcu Adheseal, carerdmAneplasticcAt
care permitemusculaturii un sprijinmai timpdoregtemediculgi permiteastfelinre-
bun, pentru a-i imbundtd[istabilitateagi gistrareaamplda tuturormigcdrilor perife-
menlinerea. rieicAmpului protetic(35).
Metodanu poatefi utilizatdin oricesi- Meritullui Herbstesteacelacd a reu-
tuafieclinicd.in prealabil,se confeclionea- git nu numaicontrolullungimiimarginilor
zd prolezasuperioard.Pacientulcu gura amprentei, ci gi modelarea lor functionald.
deschisdtrebuiesd ducd vArfullimbiila Portamprentele individrfale,realizatedin
fala palatinald a dinlilorfrontalisuperiori. pldcide bazdspeciale,suntintimadaptate
Dacdin aceastdpoziliea limbiiapareun pe modelpAndla limitade reflexiea mu-
gant intre creastdgi limb5,este posibild coasei,marcatdde medic.
realizarea uneiprotezeextinse.Dacdglan- Controlul adaptdrii portampientelor
dele sublingualese ridicd peste nivelul individuale se facecu ajutorulunormigcdri
crestelor,nu se poate realizao amprentd funclionaleschematizate in gase migcdri
de deglutilie. test pentrumandibuld(fig. 9.25)gi patru
Dupd adaptareaportamprentei indivi- migcdritestpentrumaxilar(fig.9.26).
duale mandibulare, se umplein excescu Nu trebuieconfundate testelefunclio-
gipsde consistenld cdt mai fluidd,dar care nale ale lui Herbst,care permitadaptarea
se va aplicain cavitateabucalda pacientului portamprentei individualecu amprentacu
numaiatuncicAndnu mai curgedin port- Adheseal, lansatdde FranzHerbstin 1956
amprentd. PacientulTnchide gurapAndcAnd la Strasbourg (35).
degetelemediculuicare menfin portam- Migcdrile test pentrumandibuld sunt
prentavin in contactcu maxilarul superiorgi urmdtoarele:
executd2 - 3 deglutilii,
apoiumezegte buza 1. deschiderea mediea gurii;mobi-
inferioardcu o migcarede la dreaptala stAn- lizareaportamprentei reflectdo margine
ga. in a douaetapd,se fac migcdride des- prea lungdla nivelulpungiilui Fish (mai
chiderea guriigi migcdrimoderate ale limbii. alesporliunea meziald);
Nu intotdeauna timpulde prizdal gipsului 2. deschiderea largda gurii- dacd
permiteefectuarea tuturormigcdrilor. portamprentase deplaseazd,ea se va
La modelarea macheteise va urmdri scurtain regiuneadistalda tuberculului

513
piriform, unde se inserd ligamentul
pterigomandibular;
3. umezireabuzelor,dacde nevoie
se reduceportamprenta la nivelulfundului
de saclingualposterior;
4. aplicarea alternativda vArfului
limbiipe mucoasa jugalSinapoiacomisuri-
lor;la nevoie,portamprenta se va reducela
nivelul glandelorsublinguale(portiunea
anterioarda zoneilinguale laterale);
5. vArfullimbiicautdsd atingdvArful
nasului; dacdestecazul,lingurase reduce
la nivelulzoneilingualecentrale, respectiv
al frenului
lingual;
6. mimareafluieratului; modeleazd
zonavestibulard labialdincisivo-canind;
7. deglutitia,are valoarenumaiin
timpulamprentdrii, ca migcarepentrumo-
delareamarginalda regiuniiretromilohioi-
diene.

t. deschideremedie buzelor
umezirea limbalnobraz
2. deschiderclargfr

protn"lzialimbii

1. desclrideremedie buzelor
umezirea limbalnobraz
2- deschiderelargt

protruzialimbii
Fiq.9.25.Schema linguriiindividuale
adaptdrii dupdHerbst(32).
mandibulare

514
 gura larg deschisd
Fig. 9.26.Schemaadaptdriiportamprenteiindividuale
Migcdriletestpentrumaxilarsunt:
1. gi 2. deschiderea lentda guriipA-
nd la maximum; dacdportamprenta cade,
se retugeazdzonavestibulard de la al doi-
lea molar la tuberozitate (spatiul
retrozigomatic)gi/saumargineadistalddin
dreptulligamentelor pterigo-mandibulare;
3. mimareasurAsului forfatcu inten-
lia de a trac[ionacomisurileinapoi;cdde-
reaportamprentei implicdretugurila nivelul
molarului primgi al premolarilor
(zonaves-
tibularilaterald);
4. mimareafluieratului, sugerea;re-
tugurilese practicdin zona vestibulardla-
bialdincisivo-canind;
5. pacientultugegte;dacd portam-
prentacade,se corecteazdlanivelulzonei
A h.
Autorulrecomandd ca acestetestesd
se executein ordineadescrisd.lent si in
modrepetat.
inainte de a trece la amprentarea
E1 F
maxilaredupdHefhst(32).
propriu-zisd,se perfecteazdadaptarea
marginal6a portamprentelor individuale.
Pentruportamprenta mandibulard se ada-
uge un rulou semilunar de ' ceard
bucoplasticd, de exemplu Subrofix,pe
marginea portamprenteiin regiunea
frenuluilingual,pacientulfdcAndmigcarea
de protractieanterioarda limbii gi de
lateralitate,stAngd gi dreaptd. Pentru
portamprenta maxilardceara bucoplasticd
se adaugdin regiunea posterioa-
inchiderii
re, pe fala mucozalda portamprentei,pe o
ldlimede aproximativ4 mm.
Amprentafinald se inregistreazd cu
Adheseal 15verdegi rogu.
TehnicaHerbstare doudmaricalitdfi:
cele datoratematerialuluiAdheseal9i fap-
tul cd sintetizeazdmigcdrilefuncfionale
cheie,caredetermind modelarea periferiei
cAmpului protetic.
 TEHNTcAFoNETTcAoEvlt't
Devin (27) a prezentatin 1961 la
Lyon o metodefoneticdde amprentare.
Autorul a evidentiatvaloareafonafieiin
modelareamarginalda amprentelor.O
simpldconversalie prelungitdpoatefi utili-
zatd pentrumodelarea marginald,prin in-
trareaTnacfiunea tuturorgrupelormuscu-
in fonafie.Pe bazastudiilor
lare interesate
fonetice,Devina redusulteriorconversalia
la emitereaunorfoneme,caretrebuiepro-
nuntateferm 9i cu claritate.Existddoud
metodede amprentarefoneticd:integrald
gi semiintegrald.
Amprentareafonetice integrali es-
te recomandatdpentru cdptugireaunor
protezea cdrorstabilitate gi menlineresunt
deficitare.
Se incepecu amprentainferioard; pe
portamprentdse aplicd un strat de
Adheseal 15 verde in zonele pasive
Opotow(fundurile de sacjugalegi regiunea
sublinguald, exceptAnd zonafrenuluilingu-
al). Restulsuprafetei amprentei se acoperd
cu Adhesealrogu.Se aplicdpe cAmp9i
dupdce materialul devinesuficientde plas-
tic, iar pacientula executatcAtevamigcdri
de deglutitie,se practicdtestelefonetice,
prinpronunfarea unorvocale9i consoane,
sau a unorcuvintespecialalese,care sd
conlindtoate fonemelecu importanldin
modelarea marginali.
Modelulinferiorse monteazdin arti-
culatorimpreundcu machetasuperioard gi
dupdretugurile montdriidinfilorse confec-
tioneazd protezainferioard. Numaidupdce
protezainferioard a fost terminatdgi adap-
tatd in cavitateabucald,se poatetrece la
516
amprentarea cAmpului proteticmaxilar.Se
utilizeazdAdhesealverde in fundurilede
sac jugalegi Adhesealrogupe restulsu-
prafetei,modelareamaterialului realizAndu-
se prin testefonetice.Dupdmodelare, se
perfecteazd inchidereadistalS,addugAndu-
se Adhesealverdegi rugAndpacientulsd
pronunle fonemele A gi O.
Amprentarea fonetici semi-inte-
grali presupuneutilizareaunor portam-
prenteindividuale din acrilatprevdzute cu
borduride ocluzie.Se determindo DVO
corectdgi se controleazd cu ajutorulunei
paste de amprentare daci baza
portamprentei nu exercitdpresiuniexage-
ratein anumitezone.Portamprentele vor fi
cu 2 mm maiscurtedecAtlimitade'reflexie
a mucoasei.
Amprentarea finaldincepela mandi-
bulS la fel ca gi la tehnica ihtegrale.
Portamprenta pe cares-a aplicatAdheseal
rogu gi verde este menlinutdin cavitatea
bucaldtimp de 3 minute,in care bolnavul
executi zecedeglutiliirapide.in continua-
re, se trece la aplicareatestelorfonetice.
Modelulinferiorse toarndrapid9i se mon-
leazd?narticulator cu o cheiede gips,care
sd redeapoziliaborduriide ocluziesuper-
ioare. Portamprenta mandibulard, de pe
cares-a Tndepdrtat materialultermoplastic,
estecdptugitdpe modelcu pastdZOE.Se
treceapoila amprentarea cAmpului protetic
maxilar.
Menlinereaprotezelorconfeclionate
dupdo amprentdfoneticise imbundtaleg-
te continuu,pacientuldescriindincd din
primelemomente o senzatie de confort.
 Amprentafonetici Herve seamdnd
cu tehnicaDevin(27).Esteindicatd in ca-
zul prolezelorvechi,la care mentinereaa
devenitnesatisfdcdtoare.
METODAEX.3N
Tehnica Ex-3N a fost propusdde
Meist,pe baza principiilor lui Tracksdorf.
Este o metodd de amprentaremuco-
dinamicdcu gura deschisdcare folosegte
pldcide bazdspecialegroasede 3 mm gi
un materialde amprentare bucoplasticEX-
3N. Acestase prepardprinincdlzireacutiei
in care este livrat pe un radiatorspecial
construit.Cu un flaconde diluantse poate
modificavAscozitatea materialului.
Metoda
EX-3N se folosegteatdt in amprentarea
finald(in asocierecu portamprenta indivi-
duald),cAtgi in procedeelede condilionare
gi reoptimizare,cdndin loculportamprentei
se utilizeazdprotezele.Dupd plastifiere,
care are loc in aproximativ 10 minute,se
pensuleazdin totalitatesuprafafaportam-
prenteiadaptate.Portamprentele individua-
le au o grosimede 2- 3 mm gi nu necesitd
Fig.9.27.Schemaadaptdriilinguriiindividuale
Dacdportamprenta se mobilizeazila
unuldin teste,scurtarea
marginilor
ei se va
517
modelare marginald prealabildcu Kerrver-
de sau rogu.Lingurade amprentdtrebuie
adaptatd,astfelincAtsd permitdjocul for-
matiunilor moide la periferia cAmpului pro-
tetic;trebuiescurtateacelezone ale mar-
ginii lingurii(sau protezei)care impiedicd
aceastdlibertatede migcdri.
Adaptarealingurii mandibularese
controleazd princinci teste:
- deschiderea 9i inchiderea gurii(fi1.9.27
a);
- umezirearoguluibuzeiinferioare gi su-
perioare gi deglutitia pentru zona
retromilohioidiand (fig.9.27b);
- aplicareavArfuluilimbii pe mucoasa
obrazuluiimediatinapoiacomisurilor,
pentruregiunealingualSlaterald(fig.
9.27c);
- incercareade a atingevArfulnasuluicu
limba,pentruregiunealinguald centrald
(fig.e.27d);
- mimarea fluieratuluisau sugereamAne-
ruluiuneioglinzipentruzonavestibula-
rd labialS (fig.9.27e).
mandibularedupdtehnicaEx-3N(32).
faceconformschemeialdturate.
Cutiade metalin carese livreazdma-
terialulse incdlzegte pe un radiatorelectric Tnmomentul indepdrtdriiamprentei din ca-
special.Acestaprezintdun sistemde re- vitateabucald.
glaretermicd,care previnesupraincdlzirea MetodaEX-3Neste indicatdgi in ca-
materialului, ce poateavea loc cdndTnlo- zuridificilede cAmpuriproteticecu atrofiigi
cul radiatoruluise folosegteflacdra.Cu resorbfiiintinse,cAnddupdconfeclionarea
pensulelelivratede firmaproducdtoare se protezelorse recomanddreoptimizdri gi
acoperdintreagasuprafafda linguriigi/sau readaptdriocluzalepe articulator. in astfel
a protezei, inclusiv3 - 4 mm de pe supra- de cazuri,amprentase executdsub presi-
feteleexterneale acestora.Portamprenta uneocluzald, pacientulputAndefectuachi-
incdrcatdcu materialse aplicdpe cAmp, ar ciclurimasticatorii. Se recomanddin
exercitAndu-se o presiunetimp de aproxi- prealabil despovdrarea anumitorzone.
mativ60 secunde. Apoise incepemodela-
rea marginald, ce poateduracirca10 mi- TEHNICAPEDROSAIZAR
nute.Dacdin cursulamprentdrii apar su- Autoruldescrietrei tehnicide am-
prafeleale portamprentei sau ale protezei prentare cu guradeschisd
functionald gi cu
neacoperite de material,ele se retugeazd migcdride modelaremarginaldexecutate
(scurteazd) gi se acoperdcu un nou strat de medic:cu Stent,cu"pasteZOE gi com-
de EX-3N. Portamprenta se reaplicdpe binatd.
cAmp. Pacientuleste rugat sd execute 1. Amprenta functionali cu Stent
migcdrile functionale cunoscutecu buzele urmdregtesd extinddsuprafatade sprijin.
gi limba. Portamprenta individualdse confectionea-
in zoneleundematerialul prezintdne- zd la distanldde cAmpulprotetic,cu excep-
regularitdfi,inseamndcd nu s-a realizato fia zoneicareasigurdinchiderea margina-
modelarecorespunzdtoare, sau materialul ld. Dupdadaptareaportamprentei se aplicd
a fost prearece.Dupdefectuarea corectu- un stratuniformde Stentbine ramolitpe
rilor, amprentase rdcegtegi modelulse toatd suprafafaportamprentei, care se in-
toarndimediat. troducein cavitateabucaldurmdrindu-se
La maxilarse poatecompletainchi- ca amprentasd fie corectcentratd,sd se
dereamarginald distalicu o ceardcu ada- infundeuniformgi sd inregistreze detaliile
os de aluminiu. Prentrucontrolulamprentei mucoasei.
superioare se recomandd urmdtoarele tes- in a doua fazd, se indepdrteazdex-
te: deschiderea gi inchidereagurii,migcdri cesul de Stent gi se incdlzegtepe zone
de mimicd,sugeregi deglutitie. pentrumodelareamarginald.Mediculva
inaintede a indepdrtaamprentadin mobilizaobrajiiin jos gi in afard pentru
cavitateabucald,aceastase rdcegtecu amprentamaxilardgi in sus gi in afardpen-
spray-ulde apd. Se va trimitein laborator tru amprentamandibulari. Pentruaceasta
intr-unvas cu apd recegi se va turnaime- se executdgi migcdride protraclie a limbii
diat modelul.Un deficitmajoral acestei 9i de ridicare spreboltapalatind.
tehniciconstdin risculdeformdrii marginilor

518
 2. Amprentacu pasti ZOEestetot o
amprentdcu gura deschisd,recomandatd
de autorin situafiilecAndmucoasanu tre-
buie deformatd.Portamprenta individuald
din acrilat se confeclioneazd in contact
intimcu modelul.Dupdadaptarea ei in ca-
vitatea bucal5 se aplicd marginalmasd
termoplasticdgi se efectueazdaceleagi
migcdride modelaremenlionatela am-
prentafuncfionaldcu Stent.Se aplicdapoi
pastaZOE in portamprenta, care se cen-
lreazd gi dupd un minut mediculrepetd
mobilizarea obrajilorgi buzelor.Dupdpriza
completda pastei,se reducgrosimile exa-
gerategi prelungirileposterioarecu un culit
bineascufit.
3. Amprentafunctionali combinati
este indicatdcAndamprentacu Stent nu
are o retenliesuficientd.Se scurteazdin
bizoumarginile amprentei gi se aplicdpes-
te toatdamprentaun stratde pastdZOE.
telorde ocluzieprivindstabilitatea gi extin-
dereamarginilor;
- Verificarea montdrii dinlilorfrontali;
- Determinarea gi inregistrareadefini-
tivd a relaliilorintermaxilare cu un sistem
de inregistrare intraorald McGrane;
Etapa a lll-a: - Controlul machetei
cu dinti;
- Amprentafinaldse executdfolosind
bazele machetelorca portamprente, sub
presiune ocluzaldgi realizAnd migcdrifunc-
lionale de modelare marginald; se
amprenteazd intAi un cAmpprotetic,apoi
celSlalt;
Etapaa lV-a:- Inserareaprotezelor
finite in cavitateabucali.
Aceastdtehnicd necesitdtrusa All-
Oral (Dentax), care contine:portamprente
Si-Plast, arc facialgi dispozitive de inregis-
trarea relaliilorintermaxilare McGrane.

TEHNICA,,ALL-ORAL'' SISTEMUL BTOFUNCTTONAL PRO-

Aceastdtehnicddescrisdde Hofmann TETIC- IVOCLAR
(49) este o metoddde amprentare combi- Acestsistemestepracticat de Buchel,
natd (cu gura inchisd gi deschisd), Frick,Heinenberg (13) cercetdtoriai firmei
mucodinamicd, care prezintdurmdtoarele lvoclar.Metodase bazeazdpe sistemede
nice:
etapeclinico-teh amprentare bimaxilare,un articulatorergo-
Etapal:- Amprentapreliminard(pe nomic,complex,capabilsd satisfacdatAt
care Hofmanno denumegte,,prefunclio- ,,amatorii", cAtgi profesionigtii.
nal5")superioardgi inferioardse executd Amprentapreliminard se obtine cu
utilizAndportamprente speciale,,Si-Plast"portamprente universale speciale
(Detax);portamprenta superioardpoatefi bimaxilare, glisabileprintr-ogarnierd, care
conectatdla un arc facial,iar cea inferioard prezintdun mAneranterior,median,astfel
la un gablonpalatinal, care permitedeter- conformat incAtsd nu stAnjeneascd orbicu-
minareapovizorie intermaxilare; larul buzelor.Lingurilesunt realizatedin
a relatiilor
- Alegereadinlilorartificiali (tip,for- RA sterilizabileprin autoclavare gi poartd
md,dimensiune, culoare); denumirea SR-lvotray.
Etapaa ll-a: - Controlulbazeimache- Pe modelelepreliminare se vor con-

519
feclionamachetede ocluziede tip clasic Portamprentele individualese reali-
sau portamprente individuale cu bordura zeazd in laboratorulde tehnicd dentard
de ocluziescurtatd.Acestease confecfio- prinprocedeegi din materiale diferite.Re-
neazd din SR-lvolen,o rdgind acrilicd tenfiagi stabilitatea amprentei finaledepin-
autopolimerizabild. CAndpolimerizarea rd- de in maremdsurdgi de calitateagi adap-
giniiincd nu estecompletd, pe bordurilede tarea portamprentei individuale,procedeu
ocluziese atageazd,,Gnathometer M", o pe care-lvom descrieseparatla maxilargi
piesd a sistemuluiSR-lvoclarnecesard mandibuld.
determindrii relatiilor
intermaxilareprinsis- Prima etapd constd in verificarea
temede inregistrare graficdintraorald. corectitudinii de realizarea portamprentei
Bordurilecu sistemulde inregistrare in laborator.
trebuiesi asigureo presiune constantd pe Medicul va urmdripe model:
suprafafade sprijina cdmpuluiproteticAi - cuprindereaintregiizone de sprijin
sd existeun contactocluzaluniform. inain- gi adaptarea intimdla aceasta(facexceptie
te gi dupdamprentarea finaldpropriu-zisd zoneleretentive,cele care vor fi despovd-
rate, cAnd lingurase situeazdla distanld
se realizeazd determinarea relaliilor
de acestea); '"
intermaxilare: DVO relativd,verificatdan-
RC prininscrierea arculuigotic - dacdfrenurile9i bridelesuntocolite;
tropometric,
gi ulterior - dacd marginilesunt rotunjitegi
fixareastiletului
inscriptor.
groase(- 2 mm)gi nu atingfundulde sac
Amprentafinaldse realizeazd cu gura
vestibular;
inchisd, cu un material siliconicSR-
- marginilesd se opreascdde-a lun-
lvoseal. Initial se va realizainchiderea
gul conturului insemnatcu creionulchimic
marginaldcu materialulcu consisten[5
pe model,care corespunde zoneide mu-
crescutd,iar ulterioramprentarea suprafe-
coasdpasivmobild;
fei de sprijincu acelagimaterial, de consis-
in zona centraldlin-
- la mandibuld,
tenldfluidd.
guald,portamprenta va aveao grosimede
Dupd oblinereaamprenteifinalea
3 mm, careva scddeainsprecaninipAnd
fiecdruimaxilar, verificatdin condiliile
unor
la 1 , 5m m ;
relalii intermaxilareprestabilite,se injec-
- mAnerulsituatpe linia mediandsd
teazdin vestibulgips fluid, care retlueazd corespundd gabaritului gi pozilieicelordoi
printrebuzelepacientului, conturAnd orbi- incisivi (10 mm indllime9i 10 - 18
centrali
cularulbuzelorgi fanta labiald(in timpul mm ld!ime),pentrua ldsalibertate de mig-
acestei proceduri, celedoudamprente so- carepdrtilormoiintocmaica gi in cavitatea
lidarizate se gdsescpe cAmpurile protetice, bucald(fig.9.28);
pacientul avAndgurainchisd). - butonii de presiune (aplicafipe
portamprentamandibulard ?nzonacea mai
Verificarea9i adaptarea declivd)nu vor depdgildtimeacrestei,iar
portamprentelorindividuale pentrutehnicilede amprentarecu gurain-
chisd bordurilede ocluziese vor realiza asemdndtor
cu celede la machete.

'GX\rE
Fig. 9.28. PozitionareamAneruluiportamprenteiindividuale:a - verticaldla crestecu resorbliemedie;
b - inclinatdspre vestibular,la crestecu resorblieaccentuatd(77).

Verificareagi adaptareaintraorali mobile.

a portamprentelorindividuale C. Verificareagrosimii portampren-
Verificarea intraoralda portamprentei tei este importantddeoarecegrosimea
presupune parcurgerea catorvatimpi,dupd marginilor viitoareiprotezeare impactasu-
cumurmeazS: prafizionomiei gi a Tnchiderii
marginale. Se
A. Verificareasprijinului,stabilititii verificdgrosimeaatAtin zonelevestibulare
gi adeziuniiconstdin examinarea cuprin- centrale,cAtgi in celelaterale.Un cAmpcu
deriide cdtreportamprentd a intregiizone atrofie accentuatda crestelor necesitd
de sprijina cAmpuluiprotetic.Exercitarea marginimaigroase.
de presiuniasupralingurii trebuiesd fie ne- D. Verificareaaccesoriilor(anexe-
dureroasd. De asemenea, se va urmdrida- lor) portamprentei
cd portamprenta basculeazd prin aplicarea Se apreciazi corectitudinearealizdrii
de presiunialternative stanga-dreapta. Ur- acestorelementegi adaptarealor la parti-
meazdverificareaadeziuniiprin aplicarea cularitdlile cazuluiclinic.Dacdbutoniisunt
portamprentei pe cAmp,urmatdde tracliuni prea lafi gi interferdcu jocul musculaturii
verticaleexercitatepe mAner.Verificarea obrazului, se va reducedin grosimealor.
adeziuniise poatefaceinsd gi dupdrealiza- Un mdnercorectmodelat trebuiesd ia con-
reainchideriimarginale interne. tactcu reliefulconvexal buzelor.
B. Verificarealungimii portampren- E. Realizareainchiderii marginale
tei individualese executdin funcliede interne(a succiunii)
tehnicade amprentare. in tehnicilemuco- Realizarea inchiderii
marginale trebu-
dinamice(cu guradeschisd), portamprenta ie inceputdTnfazade verificare a lingurii.
va ajungepAndTndreptulmucoaseipasiv Pe lAngdsucciune,inchidereamarginald
mobile;dimpotrivd, in tehnicilecu gurain- interndva diminua,,fugalichidelor" spre
chisd,marginile portamprentei vorfi situate exterior,evitAndastfeldeformarea mucoa-
la 1,5 - 2 mm sub limitamucoasei pasiv sei ce poateaparein cursulexercitdrii pre-

521
siunilorasupraportamprentei. Orificiile
de Tona vestibulari labiali. Marginea
despovarare,din baza portamprentei se portamprentei va fi adaptatdastfelincAtsd
realizeazd doar dupd verificareainchiderii nu existe interferentemusculare sau
marginale mucozale.Ea va fi plasatdla o distantdde
Zonelecheiede Tnchidere marginald 2 mm de fundulde sac cAndbuza este
diferdla maxilar(zonapalatinaldposterioa- ugorrdsfrAntd. Se creeazdincizurapentru
rd) fafa de mandibuld (zonalingualS cen- frenulbuzei la o manipulare manualdin
trald,tubercululpiriform,zona vestibulard direcliefunctionald.
labiald).
Vom descrie in continuareseparat
pentru mandibuldgi maxilar adaptarea
portamprentelor individualegi modelarea
marginald.

Adaptareaportamprenteiindividua-
le la mandibuli
Zoneleundeportamprenta individuald
mandibulard necesitdadaptdrisunt: Fig.9.29 .Testareaportamprenteiincavitateabuca-
ld. Zonelesupraextinsese vor reducecu ajutorul
Incizuramaseterini reflectdcontrac-
uneifrezede acrilat(45).
fia mugchiului maseter.De obicei,ea for-
meazdun unghide 45ocu zonavestibulard Zonele retromilohioidiene gi milo-
laterald.Formava fi ugorconcavdgi rotun- hioidiene.Pacientul va executao protruzie
jita gi va permitejoculmugchiului masestermaximda limbiiin timpce clinicianul men-
la acestnivel. fine lingurape cAmp.Se adapteazdzona
Tona distali, portamprenta va aco-retromilohioidiand pAnd cAnd forlele de
perijumitatepAndla doudtreimianterioa- dislocarepar sd fie ceva mai slabe in
re, pe cdt posibilportiunea fixddin suprafa-
aceastd zond decAt in regiunea milo-
!a tubercululuipiriform. hioidiand. Se plaseazddegeteleardtdtoare
Zona vestibulari laterali. Marginea in acesteregiunipentrua simtitensiunea
portamprentei va fi paralelScu creastaal- plangeului bucal.
veolardrezidualdla distanldde 2 - 3 mm in zonaretromilohioidiand, protezava
de liniaoblicdexternd.Testarearaporturi- fi subtire9i conturatdastfelincdtsd permi-
lor se facedigital,palpAndsimultanmargi- td migcarealiberda limbii.Pacientul va fi
nea portamprentei gi linia oblicd externd
instruitsd migtelimbain vestibulul opus,ca
(fis.e.2e). 9i cAndar Tndepdrta resturile alimentarede
Dacdlinguraestesupraextinsd trebu- la acest nivel. Este o migcarepe care
ie scurtatdcu ajutoruluneifrezede acrilat. protezatultotal o executdzilnicin timpul
Se creeazdastfelspatiugi pentrujocul li- mesei.
beral frenuluibucal. Suprafalaexternda portamprentei va

522
fi concavdTnambeleregiuni,pentrua per-prentaindividuald este astfeladaptatdin-
mite limbiiin repaussd stabilizeze port-
cAtmarginile sd fie cu circa2mmmaiscur-
amprenta in timpulamprentdrii. te, in raportcu fundulde sac. Bizotarea
Scurtareamarginiilingualepoate fimarginiiva permiteaplicarearulouluide
necesard dupdaplicarea materialtermoplastic
maseitermoplas- incdlzit.Adaptarea se
ticein cursulmodeldrii marginale. va facepe zone.
Extinde-
rea prea mare a portamprentei in acesteZona de inchidere marginalddis-
zone devine evidentd prin vizualizareatali. Portamprenta individuald se va extin-
marginilor prinmasatermoplasticd. de pAndla,,zona vibratorie",liniaimaginard
Zona linguali cenlrali. Pacientulcareindicdinceputul
es- zoneimobilepalatului
te invitatsd apliceugorvdrfullimbiipe mA-
moale.Marcarease va face cu un creion
nerulportamprentei, care reprezintdspecialin momentulpronun!5rii
pozilia fonemei
marginilor incizalealedinfilor ,,Ah"(fig.9.30).
frontali.
Se adapteazd portamprentapAnd Se continudliniain ganturile pterigo-
cAndmargineaei se va gdsi la 1 mm de maxilarede fiecareparte.
plangeuin conditiilein care limba este Tona retrozigomatici. Marginea
menlinutd in pozitiadescrisd portamprenteiva
anterior. aveagrosimea ceamaima-
Frenul lingual se vizualizeazdcu re, Tnfuncliede gabaritulpungiiEisenring,
oglinda bucald cAnd pacientulexecutd deoarecemasatermoplasticd trebuiesd fie
protractia limbii gi face migcdri de modelatd nu numaiin indlfime, ci 9i in ldfime.
lateralitate. Portamprenta La confectionarea
va fi adaptatdla portamprentei individuale
acestemigcdri funclionale adesease omiteacestaspect.
ale limbii.
Multeportamprente individuale maxi-
Adaptareaportamprenteiindividua- lare sunt confecfionate cu marginisubtiri,
le la maxilar carenu vor puteamenlinegi susfinemate-
portam- rialulde amprentare
in tehnicilemucodinamice, marginald.

Fig. 9.30.a - atuncicAndse inserdportamprenta,IiniaAh marcatdin cavitateabucaldse va imprimape

suprafalainternda portamprenteiiindicAndu-secAttrebuiesd a scurtdm;b - margineaposterioarda
portamprenteise reducepAndla aproximativ2 mm distal de linia vibratorie(45).

523
 Profunzimeafunduluide sac se Modelarea marginalS a portamprentei
apreciazdpalpatorcu vArfulindexului,cu individualeeste un pas importantin am-
gurainchisd,procesulcoronoidfiindsituat prentare.Degieste adeseaconsideratdo
posterior. Marginealinguriiva fi cu 1 - 2 manoperdcare dureazdprea mult timp gi
mm maiscurtddecAtfundulde sac. carepoatefi omisd,niciunuldin concepte-
Zonaprocesuluicoronoid.Adaptarea le de elaborarea protezelor totalenu pot fi
portamprentei se va faceastfelincAtsd ofere transpusein realitatefdrd o inchideremar-
suficientspatiu procesuluicoronoidc6nd ginaldcorectd,bazatdpe cunogtinlele de
mandibula executdmigcdri de lateralitate. anatomiefunclionald a zoneiperiferice.
Zona vestibulari laterali, Marginea Pentrurealizarea inchideriimarginale
portamprentei va fi mai sublire decAtin se folosescdiversematerialegi tehnici.
zonaretrozigomaticd 9i va fi scurtaldcu 2 - Celemai folositemateriale sunt:maseter-
3 mm in raportcu fundulde sac. Vizualiza- moplastice;polimeriacrilici;elastomeri de
rea marginiiportamprentei in aceastdzond sintezd;ceruri.
se faceprinindepdrtarea obrazului.
Zona vestibulari labiali, Marginile . Maseletermoplastice
portamprentei vor fi mai sub[iridecAtcele Maseletermoplastice de amprentare
din zoneleprecedente, au fost introdusein practicastomatologicd
fdrda fi insd ascufi-
te. Margineava fi rotunjitS, de frafiiGreen(1910).Folosirea
avAndo grosi- lor a fost
me mediede 2 mm. recomandatdde proteticieni,printrecare
Prindeflectareabuzeise vizualizeazdBoucher (6), Schreinemakers(119),
raportulmarginilor portamprentei Hayakawa(46)etc.
cu fundul
de sac. Prin palpareaexternda buzeise Batoanele de masdtermoplasticd sunt
apreciazddacd lungimeagi grosimeanu avantajoase deoarecese ramolesccu ugu-
suntexagerate. Marginile rinld gi devindure la temperatura
groaseafecteazd camerei
aspectulestetic,prin proeminarea sau a cavitdtiibucale. Astfel, modelarea
tesuturi-
lormoi. marginilorperiferieise poateface pe etape,
Se creeazdincizura fdrda producedistorsionarea
carepermitemobi- zonelormode-
litateafrenuluilabialla manipuldri late Tnprealabil.Aceastaproprietaterepre-
manuale.
zintdun avantajgi ?ntimpulamprentarii fina-
Modelareamarginali le,cofrdriigiturndriimodelului.
Modelarea marginald constdin contu- Timpulde lucrugi consistenfa pot fi
rarea zonelor periferice ale unei variatefolosinddiversetipuride materiale.
portamprente cu materialde amprent5,prin Corecturile gi addugirile
se fac cu ugurinld.
manevrefuncfionale sau manualealetesu- Batoanele termoplasticeale firmeiKerr
turiloradiacente pentrua repro- (SUA)se prezinti,in funcliede temperatura
marginilor,
duce conturulgi forma vestibulului care de ramolire, in maimulteculori.Batonulma-
delimiteazdcreastaalveolard reziduald. ro are cea mai maretemperaturd de lucru

524
(55,5- 56,1C), estemairigidla temperatu- tomerulcu vAscozitate micd,de consisten-
ra camereigi esteindicatpentruprelungirea ta fluida.
marginilor
linguriiindividuale.
Batonulverde Smithgi Toolson(125)au descriso
are cea mai scdzutdtemperaturdde lucru tehnicdde modelaremarginaldsimultand
(50- 5'1,5t), se scurgeugorgi se manipu- cu gume polietericepe toatd periferia
leazd cu ugurintd.Este cel mai folosit gi portamprentei.
agreat dintre batoaneletermoplasticede Materialul,dupd prizd,poatefi corec-
modelaremarginald. Hayakawa, de exem- tat cu ajutorulunuicufitsau al frezei.Este
plu,preferdbatonulmaro(33). posibild9i corectareacu ajutorulcerii sau
al maselortermoplastice.
. Polimeriiacrilici Folosireaacestormaterialeimpuneo
Dacd portamprentaindividualdeste anumitddexteritate, pentrua evitamargini-
confecfionatd din acrilat,materialul preferat le supraextinse. in plus, materialelepoli-
pentruadaptarea ei estepolimetacrilatul de etericesuntrelativcostisitoare.
metil(ex. Duralay). in cadruledentaliei to- Adaptareaportamprentei trebuiesd
tale prezintdun interesmai mare rdginile se efectuzezcu grijd,pentrua nu se pro-
acrilice cu vAscozitatelent progresiva. ducedistorsiondri periferice.
alelesuturilor
Acestease prezintisub formaunuisistem
bicomponent, pulberegi lichid,in carepul- o Materialelebucoplastice
bereaeste un copolimeral metacrilatului Acestematerialeincdlzitela 37 - 40
de metilcu metacrilat de etil gi particulecu t devino pastdomogend,care se poate
greutatemoleculardridicatd,iar lichidul pensulape parteamucozalda marginilor
esteun esterde acidcarboxilic, cu un plas- portamprentei. Nu se recomandd Tncdlzirea
tifiant gi alcool etilic. Acest materialare lor pAndla punctulde topire,care estein-
proprietatea de a rdmAnemulttimp(72 de tre 50 - 60 f.
ore) Tnstareplasticd,in final constistenla Modelarea marginald se poaterealiza
fiindremitentd, avAndun gradde elasticita- pe regiuni,similarmodeldrii cu maseter-
te care dureazd2 - 3 sdptdmAni. moplastice.Posibilitateareaplicdriiam-
prenteipe cAmpori de cAteori estenevoie
o Elastomeriide sintezi permite realizareatuturor dezideratelor
Elastomerii de sintezdse livreazdla funcfionale.
vAscozitdli diferite,scdzute(fluide), mediigi Portamprenta individualdtrebuie sd
mari. fie rigiddgi cAt mai corectadaptatdmargi-
Elastomerii cu vAscozitate marepot fi nal,deoarece cerurilenu se menlinin gro-
folositi pentru realizarea modeldrii margina- simimaimaride 2 mm.
le,deoarece consistenla lor le permiterula- inaintede a fi indepdrtatddin cavita-
rea gi adaptareala marginea portam- tea bucald,amprentatrebuiesd fie bine
prentei. rdcitd,deoarececontactulcu buzelesau
Amprentafinaldse executdcu elas- obrajiipoatesd determine deformarea ei.

525
 Uneleceruribucoplastice (Adheseal,
Adaptol-Jelenko) prezintitemperaturi
dife-
rite de ramolire,ugurAndastfelpensularea
unuistratnou,fdrd a-l deformape cel pre-
existent.

Tehnicamodelirii marginalecu
Kerr verde sau rogu
Se incepecu incdlzireabatonuluide
Kerr deasuprafldcdriiunui bec Bunsen. Fig. 9.31.Materialultermoplastic (batonulde Ken)
trebuieaplicatcontinuupe tubercululpirirformpAnd
Apoiacestase ruleazdintre degetegi cAnd
in zona vestibularddistald. Va trebuisd se extindd
apareun luciu,se indepdrleazd din dreptul pulin pestelinia oblicdexternd,neregularitdlile
fldcdriitimp de 30 de secunde,pentrua modelAndu-secu degetele(45).
transferacilduradin exteriorspreinterior. Deschiderea largd activeazdmugchii
Manevrase repetdpAndcAndbatonul rafeuluipterigo-mandibular, care se va Tn-
se indoaie.Kerr-ulse aplicdpe marginea tinde,imprimAndu-se in masatermoplasti-
uscatd a portamprentei individualegi se
cd gi delimitdndzonadistalda amprentei.
modeleazd cu un degetumed.Apoimargi- Modelarea va asiguraacoperirea tubercu-
neaportamprentei pe cares-a aplicatKerr-
luluipiriformpAndin zonamobild,carese
ul se incdlzegte9i se tempereazdTnapi gdsegtedistal.Se asigurdastfelsprijinma-
cdldu[d. ximgi o inchideremarginale (fig.9.31).
Ordineaconformdrii marginilordiferd Se aplicdmasdtermoplasticd ramoli-
de la o gcoaldla alta.Esenlialesteca ma-ti in zonaincizurii
maseterine, pe o singu-
sa termoplasticd sd inregislreze
fidelspalii-
rd parte gi se introduceportamprenta in
le 9i formatiunileanatomice de la periferia
cavitateabucald.Se menlinecu o mAnd,Tn
cAmpuluiprotetic.Tnacelagitimpse obline timpce cu cealaltdse trageobrazulin sus
o ugoardcompresiune, pentrua perfectagi excesulde Kerrse adundpe fata exter-
efectul de ,,ventilintern",componentda nd a portamprentei. Astfelse manipuleazd
inchideriimarginale.
lesutuladiposjugal,care se va sprijinipe
suprafalaexternda marginiiprotezei.
Modelareamarginalila mandibuli La Tnchidereaforlatda guriiimpotriva
1. Zoneledistali gi maseterini,Du- uneirezistenle opusede degeteleclinicia-
pd aplicareabatonuluide Kerr ramolitpe nului gi mAnerulportamprentei, mugchiul
portamprentdin acestezone,aceastaeste maseterse contractdgi impingebuccinato-
menlinutdcu degetelede cdtre medicpe rul medialspre
lesuturilemoi 9i masater-
cAmpulprotetic.Pacientulva efectua o moplasticdramolitd.Astfelse asigurdin-
migcarede deschidelargda gurii urmatd chiderea marginaldgi stabilizareaprotezei.
de migcareade inchiderefortatS. Dacd margineaportamprentei(res-

czo
pectiva viitoareiproteze)este subextinsd Margineagi versantulportamprentei
in aceastdzond,va apareun spaliuintre pestecare s-a aplicatmasatermoplasticd
aceastagi fascicululinferioral buccinatoru- va atingemucoasa funduluide sacvestibu-
lui, rezultAnd
acumularea de mAncare?n lar gi va avea suficientdgrosimepentrua
pungaluiFish. restaurapoziliaesteticda buzeiinferioare.
Pacientul poatefi instruitsd rdsfrAngd
2. Zona vestibulari laterali gi a buza inferioard sau sd o umectezecu lim-
frenului bucal. Modelareamarginaldse ba. in acest fel se activeazdmugchiul
face prin masareaobrazuluicu o ugoard mentonier gi mugchiibuzeiinferioare.
presiunemanuald,antero-posterioard. Pentrufrenulbuzei inferioareimpri-
Prin migcdrilede masajfibrelebucci- marease faceprinridicareabuzeigi masa-
natorului jugalesunt orientate rea ei de la un capdtla altul.Se asigurd
gi tesuturile
astfelin direcfialorfunctionald. astfel o libertatede migcarefrenuluigi
Vizualse verificddacdreliefulobrazu- menlinerea contactului funclional al margi-
lui nu este modificatgi dacd tesuturilese nilorportamprentei cu lesuturile adiacente.
sprijindneforfatpe suprafa[aexternd a
portamprentei individuale. 4. Tona retromitohioidiand. in
Digital se verificd raporturiledintre aceastdzond,masatermoplasticd ramolitd
margineaportamprentei 9i creastaoblicd se aplicdbilateral.Cu portamprenta pozi[i-
externd.Aceastadin urmdnu va fi depSgi- onatdin gurdgi mentinutd bilateral,pacien-
td, cu excepliacazurilorde atrofiiaccen- tul este invitatsi atingd cu vArfUllimbii
tuate ale crestelorreziduale,cAndmargi- mAnerul portamprentei.
nea vestibularda protezeipoate acoperi Se reincdlzegte masatermoplasticd gi
fasciculelemuscularedin buccinator. care pacientulva atingecu limbaobrazuldin
se inserdpe liniaoblicdexternd. dreaptagi din stAnga.Acestemigcdripre-
Joculfrenuluibucalse imprimdprin supuncontracfiamugchilorconstrictorsu-
ridicareaacestuia gi tracliuneaantero- perioral faringelui gi palatoglos, iar lesutu-
posterioard a obrazului.in masa termo- rilesupradiacente se imprimdin masater-
plasticd incdlzitdse imprimdincizuranece- moplasticd ramolitd.
sard.in acelagitimp,se menfineinchide- Migcdrilelimbiimodeleazd Kerr-ulde
reamarginald. pe marginileportamprentei. Viitoareapro-
tezdnu se va mobilizala migcdrile func[io-
3. Zona vestibulard centrali 9i a nalealelimbii.
frenului labial. Portamprenta se menfine
cu o mAndin cavitateabucalda pacientu- 5. Zona milohioidiani. Dacdmargi-
lui, iar cu cealaltdse maseazdbuzade la nea protezeieste scurtdla nivelulcrestei
un colfal guriila cel5lalt.
Astfel,va fi mobi- milohioidiene, ea va presape aceastdmu-
lizatmugchiul orbicularal buzei,precumgi chieosoasdgi va generadurere(fig.9.32).
mugchii asociatiai mimicii. Se aplicdo cantitatede masdtermo-

527
plastici (Kerr) ramolitd pe marginea
portamprentei. Portamprentase menfinein
poziliecu ambelemAini.Pacientul va pozi-
fionavArfullimbiiin vestibulul
bucalsuper-
de ambelepati.
iorgi inferior,
bilateralgi pa-
Kerr-ulse reincdlzegte
cientulva facedeglutiliede douS-treiori in
succesiunerapidd.Migcdrilelimbii, prin
contractiamuschiuluimilohioidian, atrag
plangeului
ridicarea bucal.
Gradul de deplasarea plangeului
poatefi mai marein cursulmigcdrilor
limbii
decAtin timpul deglutifiei.Deglutiliava
permiteca protezasd se extinddTnprofun-
zimeaplangeului, in vederearealizdriiin-
chideriimarginale.De aceea ea trebuie
executatdrepetitiv.

Fig. 9.32. a - o linie milohioidiandasculitdnecesitddespovdrareazonei; b - modelareamarginaldin zona

milohioidiandva depdgicu 4 - 5 mm creastamilohioidiand, mugchiului(45).
in acordcu funclionalitatea

Aripioara va fi conturatd
milohioidiand Dacd margineaportamprentei indivi-
astfelincAtsd treacdsub limbd,inferiorgi duale este prea scurtd in zona milo-
medialde creastamilohioidiand. Limbava hioidiand, iar lungimeamaterialului termo-
imbundtdtistabilitateaprotezeidacd se plastic este crescutd,Kerr-ulva deveni
sprijindpe aripagi marginea
ei. preasubliredatoritdpresiuniiexercitate de
limbd(fig.9.34a). O marginesublirese va
ingrogaprin addugareaunui nou strat de
Kerr(fig.9.34b). in cazcontrarpot apare
distorsiuniin timpul indepdrtdriiportam-
prentei.
Extinderea marginilorprotezeisub li-
nia milohioidiand ajutd la imbundtdtirea
retenlieigi stabilitdliiacesteia,respectiv
posibildin unelesituatiiclinice.Nu tofi pa-
Fig. 9.33.Dacdmugchiulmilohioidian se deplasea' cienliitolereazdinsd aceastdextinderein
chiardacdse contractdmaxim,
zd antero-inferior,
zona milohioidiand, fdcAndu-ne uneorisd
va permiteextensiamarginilorprotezeipestecreas-
ta milohioidiand
ftS).
renuntdm la acesteextensii,chiarin situatii
clinicefunclionalecarele permit.

528
 6. Zonasublingualigi frenul lingu- bii 9i va umectabuzele.Acestemigcdri
al funclionaleau menireasi producdo ugoa-
Portamprentarealizatddin masd ter- rd contracfie a mugchiuluigenioglos,care
moplasticd aplicatdin exces,in zonasub- impinge[esuturile supradiacente.
Prelungi-
linguald,gi incdlzitdse introducein cavita- rea din zonalingualdse va reducetreptat
tea bucaldcu fermitate.Mediculva impin- pAndcAndse obtinenivelulcel maifavora-
ge materialul cu degetele, iar pacientulva bil,atAtpentruinchiderea cAtgi
marginald,
atingemAnerul portamprentei cu vArfullim- pentrumigcdrilelimbii.

Fig. 9.34.a - verificareamarginiiinregiuneamilohiodiand; dacdmargineaportamprenteiesteprea scurtd,

Kerr-ulse va sublia datoritdpresiunilorexercitatede limbd, fiind necesarsd se adaugeun nou stratde Kerr;
b - aplicareabatonuluide Kerr ramolitin zona sublinguald;dacd se executdmigcdriexagerateale limbii,
marginilevor fi subextinse(45).

in aceastdzond,prelungireapoatefi Marginea portamprentei trebuieextin-

unori scurtd,cu compromiterea inchiderii sd pesteapofizele genii.in timpulmodeldrii
marginale in repausdatoritdacestormigcdri marginaletrebuie inregistratdcontraclia
funclionale. in principiu,trebuieasiguratun genioglosului gi deplasarea frenuluilingual.
contactmaximcu tesuturile moifdrdsd pre- inchiderea marginald in zona sublin-
judiciemmigcdrile limbiigi confortulpacien- gualdeste hotdrAtoare pentrumentinerea
tului.in acelagitimp,trebuieavutin vedere intregiiproteze.Pozifialimbiiare importan-
cd oricescurtareexageratdpoatecompro- td pentruconformarea anatomicda acestei
miteinchiderea marginald gi retenfia. regiuni.
Retenlia portamprenteise verificd Un rol deosebitin men[inereil are gi
prin mobilizarea limbiiin toatedirecliile,in poziliafesutului adiposde la nivelulobraji-
limitefunclionale, gi prinsolicitarea mAne- lor gi inchidereamarginaldce o realizeaze
rului. pe suprafalaexternda protezei,Tn zona
Dacdlinguranu esteretentivd, se ve- maseterind.
rificdzonelerespectivegi se compleleazd
modelarea marginald.

529
 Fig. 9.35.a - dacdmargineaportamprenteiiestescurtdpentrua ocoliglandasublinguald,va apareun spa-
liu intre margineaacesteiagi mucoasdin timpce mugchiulmilohioidianestein repaus,iar inchidereamargi-
nald se va pierde;b - gtandasublingualdare rol de pernd de spiiin,nu ridicdproteza,nici nu determindtra-
umatizareamucoaseidecdtreprotezd(45).

Dupdfinalizareamodeldrii marginale, Modelareamarginali la maxilar

portamprenta individualemandibulard tre-
buiesd prezintemargininetede9i rotunjite
pentrufrenuritre-
(fig.9.36).Depresiunile
buiesd fie bineevidenfiate. Dacdmodela-
rea marginaldestecorectrealizate,va apd-
rea o zone in care se poate observa
schimbareade directiein margineadin
materialul termoplastic intre zona
milohiodiandgi zonasublinguald. Prezenfa
acesteiaeste un indicatoral calitdliimode-
ldriimarginaledinzonelelinguale.
I unei portamprenteindividuale
Fig. 9.36. Aspectu
mandibularedupd finalizareamodeldriimarginale
(45).
'1.Zona retrozigomatici gi a proce-
sului coronoid. Dupd ramolireamasei
termoplastice gi aplicareaei pe marginea
portamprentei, se introduceportamprenta
in apd calde,la temperatura de ramolirea
maseitermoplastice. Este o fazd care se
repetddupd fiecareincdlzirecu'flacdra,
pentrua evitatraumatizarea termicda mu-
coasei.
Portamprenta se introduce in cavita-
tea bucald(gurafiindsemi-inchisd), pentru
ca materialulde amprentesd poati pd-
trundein spaliulpotenlialfdrda fi impiedi-
cat de procesele coronoide.
Deoarecein aceastdzond adeseori
marginilebazeiprotezeisunt scurte,medi-
cul va impingecu indexulmasa de am-
prentarein fundulde sac inaintede mane-
vrele de modelaremarginald.Extinderea
functionaldin aceasti zondare importanld
deosebitd pentruretenliaprotezei.
Ca primdmanevrdde modelaremar-
ginald,pacientul va deschidecavitatea bu-
caldla maximum, apoiclinicianul va tracli-
onaobrazulantero-posterior.

530
 masareabuzeigi exercitarea concomitentd
de presiunidigitalepentrua controlagro-
simeamarginilor.Se ridicdbuzasuperioard
gi se mobilizeazd
frenulin directieverticald
modelAnd materialulramolit(fig.9.38a).

4. Zona palatinali posterioari. Pa-

cientulva deschidelarg gura gi va face
Fig.9.37.Dacdmodelareamarginaldin zona
retrozigomaticdesteinadecvatd,protezava pierde
migcarea'de protruziea mandibulei pentru
inchidereamarginalddeoareceva intraaer sub a amprentarafeul pterigomandibular gi
baza ei atuncicAndpacientuldeschidegura larg marginea anterioarea ramuluiascendent.
(rAs,cdscat). Se localizeazdgi se marcheazd,,zona
Prinmigcarea de lateralitate
a mandi- vibratorie",invitAndpacientulsd pronunle
bulei,cu gura intredeschisd, se Tnregis- ,,Ah".Apoise adaugdmaterialul termoplas-
lreazdactivitateaproceselorcoronoidegi tic incdlzit,se tempereazd in apd calddgi
se modeleaze grosimea aripiivestibulare
a se introduceportamprenta Tncavitateabu-
portamprentei(fig.9.37). cald, mobilizAnd zonavibratorie(prinpro-
nunfareafonemei,,Ah"sau prin manevra
2. Tona vestibulari laterali gi a Valsalva).
frenului bucal, Dupd insertia portam- in caz de prognostic favorabil,condi-
prenteiindividualein cavitateabucaldse lionat de pozilia palatului moalb, port-
maseazdmanualobrazulin direclieantero- amprentava avea menlinere9i stabilitate
posterioaracu ugoare presiuni digitale bund.Mentinerea poatefi imbundtdtitiprin
pe Kerr-ulramolit.
exercitate adaosulunuinou stratde masdtermoplas-
Se incdlzegtemasa termoplasticd in ticd in zonade inchideremarginaldposte-
zonafrenuluibucalpe o parte.Se mobili- rioari.
zeazdobrazulinilialin jos, apoiin direclie
antero-posterioard.
Se repetdmanevrade Dupd modelareamarginald,port-
parteaopusd.Dacdmaterialul termoplastic amprentaindividuald maxilardtrebuiesd
estecorectmodelatin contactcu fesuturi- prezintemargininetede 9i rotunjite(fig.
le,va aveao suprafatdmatd. 9.38 b). Dacd portamprentanu prezintd
menfinere nu se va trece
corespunzdtoare,
3. Zona labiali gi a frenului labial, la amprentarea
finald.
Modelareamarginaldse realizeazdprin

531
 Fig. 9.38 a - aspectulmodeldriimarginalein zona frenului;b - linguraindividualdmaxilard
dupd finalizareamodeldriimarginale(45).
Tehnicamodelirii marginalecu
XANTOPREN function
Pentru a depdgi dificultateade a
realizamodelareamarginaldcu elasto-
mericareau timpscurtde polimerizare s-
au creatmaterialecu vdscozitate maregi
intervalde prizi prelungit.Un astfelde
materialesteXantopren function.
XANTOPRENFUNCTION(Bayer
Dental, Leverkusen)este un produs
siliconic pentru modelareamarginald
functionald.Fazade plasticitate
in cavita-
tea bucalddepindede tipulactivatoruluigi
proporfiilede dozare.
Uzualse folosegteactivatorulOptosil
Xantopren cAndmodelarea marginald func-
tionaldse facecu guradeschisd.Timpulde
prizdestede 5 minutegijumdtate, dincare
532
4 minutein cavitateabucalS.
Retenfiamaterialului la nivelulmar-
giniiportamprentei individuale se facecu
ajutorulunui adezivspecialpentrusili-
coni.
Pentru modelareamarginaldse
efectueazd unelemanevrecomandate de
medicAialteleexecutate de acesta.
Portamprenta individuald se confec-
fioneazdastfelincAtsd fie in contactintim
cu suprafalamucozalda cAmpuluiprote-
tic. MarginiletrebuieadaptateastfelincAt
sd menlindmaterialul folositin amprenta-
re, dar sd nu impiedicemigcdrile functio-
nalede la periferia cAmpului protetic(fig.
9.39).Consistenfa, plasticitateagi timpul
de lucru relativlung permitmodelarea
marginald intr-unsingurtimp.
 Fig. 9.39.Modelareamarginaldcu XantoprenFunctiongi amprentafinald cu siliconIa maxilar:a - modelul
preliminar;b -portamprentaindividualdintim adaptatddin rdgindacrilicd;c - aplicarearulouluide material
siliconic(XantoprenFunction)la nivelulmarginilorportamprentei;d - dupd finalizareapolimerizdriimaterialu-
luide modelaremarginaldse aplicdmaterialulfluidla nivelulsuprafeleimucozalea bazei;e - amprenta
finaldcu silicon(71).

Avantajelesunt evidente:reducerea grade temperaturaoptimd,ceara devine

timpuluiclinic,disconfort reduspentrupa- prea moale,dificilde manevrat. Adaptolul
cient,gi efortredusdinparteamedicului. este un materialugor vAscos,de aceea
migcdrilede modelaremarginaldtrebuie
Tehnicamodelariimarginalecu ce- executatecu blAndete, dar cu fermitate.
ruri bucoplastice inaintede folosire,tubul de Adaptol
in ultimultimp au aperutmateriale estementinutin baiede apd incdlzitdtimp
bucoplasticepentru realizareainchiderii de 10 minutepentrua oblineo ramolire
marginalecare se aplicdintr-ofAgieunicd uniformd.
la periferiaportamprentei gi se modeleaze Adaptareaprealabilda portamprentei
in cavitateabucaldprinmigcdrifuncfionale. individuale se face in manieraobignuitd.
Un astfelde materialpentrumodelare Dacd portamprentaare marginileprea
marginaldsimultandpe toatd suprafata lungi se scurteazdcu o frezd de acrilat,
portamprentei, a fost prezentatde Knap dacd este prea scurtd se adaugd masd
(1979).Este produsulAdaptolal firmei termoplasticd.
J.F.Jelenko et Co. Modelareamarginaldse poate face
Ceara pentru inchidere marginald de cdtre medic sau de cdtre pacientcu
Adaptol este fabricatdsub doud forme: migcdricomandatede medic.Unii autori
bastonagegi tuburi.Manipularea se face considerdcd migcdrile de modelare execu-
diferit,in functiede formade prezentare. tate de medicsunt mai eficiente.Pacientul
Cearadin tuburieste de culoaregalben trebuiesolicitatsd executemigcdrifunclio-
deschisgi se ramolegtela temperatura de nale pentru modelarea marginii
46,1 t. Aplicareauniformdpe marginea portamprentei 9i pentru degajareazonei
portamprentei individualese face cu ugu- dindreptulfrenuluilingual.
rinfd. Modelareamarginaldcu material
Controlul temperaturiiestecritic.Da- bucoplasticEx-3Na fost descrisdin cadrul
cd temperatura depdgegte de autor.
doar cu cAteva tehnicilor

533

Verificareaportamprenteiindividu-
ale dupi modelareamarginali
Dupdadaptareagi modelareamargi-
nald se trece la verificareaportamprentei
la maxilargi la mandibuld.
indiviuale,
Verificareaportamprenteiindividu-
ale maxilare
1. Cu portamprenta corectpozifionatiin
cavitateabucald,se cerepacientului sd
deschiddgura larg. Dacd la aceastd
migcareportamprenase va deplasa
inseamndcd e supraextinsd fn zonali-
gamentu luipterigo-mandibular.
2. Cu guradeschisd, se solicitdpacientu-
lui sd executemigcareade protruziegi
lateralitate.Dacd la aceste migcdri
portamprenta se desprindeinseamnd
ca apareo interferen!5 intre grosimea
portamprentei la niveldistalde tubero-
zitateamaxilardgi muchiaanterioard a 3. Se solicitdpacientului
ramuriiascendente mandibulare. Des-
prinderea portamprentei la migcarea de
indicdo grosimepreamare
lateralitate
a versantului vestibular al portampren-
tei ?nspatiulretrozigomatic, care inter-
ferdcu mobilitatea procesului coronoid. 4. Pacientul
3. Prin inspecliavestibululuibucal se
poateevidentiadacdportamprenta es-
te situatdla 2 - 3 mm de liniade refle-
xie muco-gingivald.
4. Se tractioneazdugor obrazulantero-
posteriorpentrua observaraportullin-
guriicu insertiafrenurilorbucale.
5. Prin indepdrtareabuzei superioare 6. Cu buza inferioardrelaxatdse tractio-
(tractiuneTnainte), se observdraportul
lingurii cu frenul buzei superioare.
Marginile vestibulare labialetrebuiesi
534
fie situatecu 2 - 3 mm inferiorde re-
flexiamembranei mucozale.
Verificareaportamprenteimandi-
bulare
1. Cu linguracorectpozifionatd se solicitd
pacientuluisd deschidi larg gura.
CAndpacientulva inchidegura se va
exercitao presiuneugoardin jos pe
lingurdgi se verificdzonade depresiu-
ne a maseterului. La acestnivelse va
reduce lingurapentru a asiguraun
spatiude 2 - 3 mm pentruacliunea
mugchiului maseter.
Se verificdmarginilevestibularepentrua
vedeadacd sunt situatela nivelulliniei
obliceexterne.Dacdmarginea externda
portamprentei se va ridicaatuncicAnd
degetulse deplaseazd ugorde la margi-
nea inferioardin sus, acestaeste un
semnal supraextinderii marginilbr.
sd igi plaseze
limbain vestibulul bucaldrept.Disloca-
rea linguriiva indicamarginiprealungi
in regiunealingualdstAngd(in treimea
posterioard). Se repetdmanevragi de
cealaltdparte.
plaseazdlimbain palatgi la
nivelulobrajilorpentrua verificamargi-
nile la nivelulcelordoud treimiante-
rioarealezoneilinguale.
5. Se solicitdpacientului sd deschiddgu-
ra 9i sd plasezelimbape marginea bu-
zei superioare. Se verificdastfellingura
la nivelulinsertiei
frenuluilingual.
neazdugor buza cdtreinainte(cu in-
dexul gi cu degetul mare). Aceastd
manevrdverificdinsertiafrenuluilabial
 gi marginile
la nivelulvestibulului
labial.
7. Se va tracfionaugor obrazulantero-
posteriorpentru a observa incizura
pentrufrenurilebucale.
Materialefolositela amprentarea
finali
Din 1756,timp de un secol (pAne
cAndCh. Stent a realizalmaterialulce ii
poartdnumele)au fost folositeceara de
albine,gutaperca gi gipsulca materialede
amprentare finald.
RdspAndirea materialelortermoplasti-
ce se daloreazdfirmeiS.S.Whitegi fratilor
Green.
RupertHall perfeclioneazd materiale-
le termoplasticepentru realizareaportam-
prentelorindividuale.Ulteriorau apdrut
pasteleZOE gi elastomerii
hidrocoloizii, de
sintezd.
ln amprentarea final6,de la caz la
caz se folosescurmdtoarele materiale:
- pasteleZOE;
- elastomerii
de sintezd;
- materialecu vAscozitatelent pro-
gresivd;
- ceruribucoplastice.
A. Pastade zinc oxid eugenol.
Compozitiade bazd este reprezenla-
td de oxid de zinc Ai eugenol,la care se
adaugdagentide plastifiere,materialde
umpluturdgi alli aditivipentrua modifica
anumiteproprietdti.
PasteleZOEse indicd:
- in edentaliatotald pentrufinisarea
amprentelorluate cu materialeter-
moplastice (tehnicade spdlare)gi ca
materialunic in amprentafinaldin
4QA
linguriindividuale bineadaptate;
- in toate tehnicilede amprentare
mucostaticd;
- amprentepentrurebazdriale prote-
zelortotale;
- pentru stabilizareabazelorgabloa-
nelorin etapade inregistrare a rela-
[iilorintermaxilare.
Avantajeleutilizdriiacestormateriale
sunt reprezentate de fluiditate(ce permite
inregistrarea cu acuratefea detaliilor),dis-
torsionare minimda tesuturilor (prinfaptul
cd Tnmomentulaplicdriiuneipresiunimi-
nimecurg),rapiditate in manipulare, ugu-
rinldin turnare/cofrare/demularea ampren-
tei gi stabilitatedimensionald dupdprizd.
Se utilizeazdca rhaterialde spdlare
in combinafie cu altemateriale.
Dezavantajelepastelorpe bazd de
ZOEsunt:timpulde prizdce depindede
temperaturd gi umiditate9i nu poatefi co-
rect controlatde un practicianfdrd experi-
en[d;nu absorbsecrefiile din palat(iarda-
cd acesteasunt abundente, pot aparedis-
torsiuniale amprentei). Suntgreu de ma-
nevrat,amprentase poatedeformacAnd
se indepirleazdde la nivelulretentivitdtilor
cAmpului.
B. Elastomeride sintezi
Existdtrei categoriide materialedin
aceasti clasd: polisulfurile, siliconii gi
polieterii.
Siliconiise clasificd
in funcliede reac-
fia chimicdde polimerizare in siliconicu re-
actiede de condensare, respectiv de aditie.
Siliconii
cu reactiede condensare de
consistentd chitoasdse indicdla amprenta-
rea preliminard sau la modelarea margina-
ld a portamprentei individuale. Cei cu vAs- Polieteriis-au impusca materiale in
cozitatecrescutdse indicd la adaptarea amprentarea finald,avAndo fidelitatedeo-
linguriiindividuale, cei cu vAscozitate me- sebitd gi stabilitatedimensionald bund.
die la amprentareafinald a cAmpurilor Spredeosebirede polisulfuri gi majoritatea
normale,iar cei cu vAscozitate redusdla siliconilor, polieteriisuntmateriale hidrofile.
amprentarea finalda cAmpurilor ,,moi"sau Cei cu vAscozitate mediese folosesc
in amprentede spdlare. pentrucorectdrimarginale ale linguriiindi-
Acestematerialereproduccu acura- viduale,iar polieterii cu vAscozitate scdzutd
tele lesuturiledure, prezentAnd stabilitate la amprentefinale.Acesteatrebuiepdstra-
dimensionald timp de o ord, neafectAnd te foartebineuscatepAndla turnaredatori-
duritateade suprafalda gipsuluigi fiind td hidrofiliei lor, la fel ca gi celecu siliconi
ugorde manevrat.Prezintdculoare,miros cu reactiede condensare hidrofili.
gi gustpldcut.
Un dezavantajeste reprezentatde C. Materialecu vdscozitatelent
faptul cd portamprenta trebuiementinutd progresivi
fixd timp de 8 - 12 minutepAnd la priza Acestematerialese indicddreptmij-
finald.Dacdmixareanu este corectd,am- loc de ,,condifionare tisulatd"a tesuturilor
prentase va distorsiona. in cazulcAndnu cdmpuluiprotetic,atunci cAnd mucoasa
se pdstreazd un raport adecvat bazd- este dezinserati9i mobildspre muchia
catalizator,proprietdtilemecanicese pot crestei,asociatdcu micgorareaadAncimii
modifica.Amprentatrebuieturnatddupi fundurilorde sac sau cAndmucodsaeste
cel tArziuo ord de la indepdrtarea din cavi- lezatdprin traumatisme sau infeclii.O altd
tateabucald. indicalie
este,,conditionarea" cAmpului pro-
Siliconiicu reacliede adilieprezintd teticedentattotalin vedereaadaptdriicu o
aceleagiindicaliica gi cei cu reacliede protezdimediatdsau cdptugirea temporard
condensare, dar au proprietdti mai avanta- a protezelorinstabile9i netolerate de paci-
joase(precizie, dimensionald). ent. Uniiautorile indicdpentruamprenta-
stabilitate
Polisulfurile,pe lAngdmirosulnepld- rea in vederearebazdriiprotezelortotale.
cut, prezintdgi dezavantajul unei manipu- Dintrecele mai cunoscuteproduseamin-
ldrimaidificile. Ca avantajeputemenume- tim: Coe Comfort(Coe),Fitt (Kerr),Visco-
ra: timpulde lucrumaiindelungat, ce per- Gel (De Trey), Hidro Cast (Kay See
mite modelareamarginald, stabilitatea di- Dental), lvoseal.
mensionald gi precizieTnredareadetaliilor.
Consistenla mediegi ceafluiddse uti- D. Materialebucoplastice
lizeazdin edentatiatotaldla amprentafina- Sunt livratein tuburi sau recipiente
ld in tehnicaSchreinemakers. La mandibu- metalice,in diferitevariantede duritate:
le se aplicd in lingura individualS foartedure,dure,moi gi foartemoi.Denu-
Permlastic,,regulaf'gi apoi ,,lightbodied', miri comerciale: Dentiplast (Spofa),
iar la maxilardoarPermlastic ,,lightbodied'. Adhesealrogugi verde(RobertLachner),

E.?A
KerrKorectaWax (Carmenyl), Ex-3NGold mandibulard. Dupi ce marginileau fost
(Meist).Celede consistentd foartedurdse modelate,suprafalamucozalda portam-
indicdla extinderea 9i modelarea margini- prenteise va prelucracu o frezdde acrilat
lor linguriiindividuale,
inainteaaplicdrii
ma- la o adAncime aproximativ egalScu gradul
terialuluicerosfluid pe toatesuprafalalin- de mobilitate tisulard.
gurii.Pentrurebazarese indicdmateriale Se aplicdvaselindpe buzelepacien-
dure. Pentrucorectiriminoreale lingurii tului,deoarece materialulde amprentd este
individuale gi pentrucdptugiriin vederea aderentgi greude ?ndepirtat. Se amestecd
stabilizdriiacesteiase folosescmateriale materialul conforminstructiunilor fabrican-
moi. Cerurilefoarte moi se utilizeazdla tului gi apoi se incarcd portamprenta 9i
amprentareafinald,in strat sublirede 2 marginile ei la o grosimeuniformd.
mm intr-oportamprentd individuald
acrilici Se inserdportamprenta incdrcatdin
bine adaptatd,spatiatddoar cu 0,6 mm
cavitateabucalSa pacientului gi se exercitd
spaliufald de cAmp.
o ugoardpresiunepAndcAndmaterialul de
amprentdreflueazdla nivelul marginilor.
Amprentafinali cu materialepe
Pacientul va fi instruitsd scoatdugorlimba
bazdde zinc-oxideugenol
Amprentarea finald,indiferent 9i sd respirepe nas. Apoi nu se va mai
de teh-
exercitanicio presiune. Mediculva execu-
nicd trebuiesd respecteanumiteprincipii
generale. ta migcdriugoarede masarela nivelulbu-
zelorgi obrajilor. in momentul in carepasta
Echipamentul necesaramprentdrii fi-
nalese compune din: de ZOE incepesd se intdreascdpacientul
va fi instruitsd igi deplasezelimbastAnga-
- baiede apdcu vas de ceardatagat;
dreapta,apoi migcareade protraclieugoa-
- flacdrd(spirtierd,
becBunsen);
'creionpentrumarcaje pe mucoase; rd a limbiipentruamprentarea zoneidin
- placdde sticld; dreptulfrenuluilingual.Aceste manevre
- portamprentd individuald; contracareazdcurgerea materialuluide
- batoanede Kerr (materialtermo- amprentdspre plangeu.Cu toateacestea,
plastic) verde gi gri, pentru modelarea cAndse examineazd amprentafinaldman-
marginald; dibulard,adeseorise observi supraexten-
- cufitpentrureducerea marginilor; siila nivelul marginilor.
- ogindd,spatuld; La nivelulportamprentei individuale
- ape rece(cugheatd); maxilare, pe lAngdcreareaspafiului pentru
- pasteZOE; materialul de amprentd, se vor realizatrei
- ceardbucoplasticd; orificiide refluare,unul localizat in porfiu-
- vaselind. neaanterioard a rugilorpalatinegi doudin
in continuare,se presupune cd mode- zona posterioard,inainte de zona de
lareamarginald s-a efectuatdeja. inchideremarginalddistald.Acesteorificii
Se incepe?ntotdeauna cu amprenta impiedici pdtrundereaaeruluila nivelul

537
boltiipalatine.
in cazulexistenleiunor secreliimu-
coase,e necesarca inaintede amprentare
sd se gteargdcu compreseboltapalatind,
iar dacdsecreliilesuntfoarteabundente se
va luaamprenta cu gips.
Dupdce materialul de amprentda
facut prizd, se indepirteazd amprenta
din cavitateabucald,se spald,se usucd
(fig.9.40).Dacdeste necesar,amprenta
poatefi repozilionatd pe cAmpgi se tes-
leazdmenfinerea gi stabilitatea.
in situa-
[ia cAndin 1/3 posterioard a bolliipalati-
ne pe amprentdpersistdo peliculdgroa-
sd gi aderentdde salivd mucoasd,se
depunecu o pensuldo cantitatede pul-
berede gips,careulteriorse va indepdr-
ta prinspdlare.
Tehnicile de realizare pa-
a Tnchiderii
latine posterioarese impart in trei mari
grupe:
- tehnicide gravarea modelului;
- tehnicifuncfionale;
- tehnicimixte.
Tehnicilede inregistrarefuncfionald
au apdrutdatoritdempirismului tehniciide
gravarea modelului,care are consecinle
nedorite(comprimareexcesivda mucoa-
sei, leziunide decubit,afectarea circulatiei
capilarecu pierderihidricela nivelulmu-
coaseigi disparifia efectuluide succiune).
Autoriiincearcdo inregistrarea pozifiei
inaltesau joasea vdluluiprin modificarea
amprentei finaleTnaintede turnareamode-
luluifinal.

Fig. 9.40.a - Amprentafinaldmandibulardcu pastdZOE;b - lncdrcareaportamprentei individualemaxilare

cu pastdZOE, evitAndexcesulcarear generamarginiprea groase; c - Amprenta finaldmaxilard.Cu ajutorul
unuimarkerse accentueazdlinia,,Ah"cares-a transferatin timpulamprentdrii(45)

538
 Tehnicilesunt similare,diferdinsd nal.
materialele utilizate. Lejoyeux(1976)folosegteKerrverde
A. Tehnicicare utilizeazd, pasteZOE pe fala interioarda zonei de inchidere
- amprentafinald se executdcu pastd palatinald posterioard a linguriiindividuale,
ZOE,dupdcare se marcheazd in cavi- cu grosimeminimdin centrugi la extremi-
tateaoraldliniaanterioard de vibratiegi td!i. Se aplicdputerniclingurape cAmpul
se transferdpe amprentd; protetic,iar pacientulexecutdmigcdride
- se depunepasteZOEin cavitateaorald deschidere amplda gurii.Se verificdvaloa-
in zonainchideriipalatineposterioare 9i rea inchideriidistale prin tracfiunioro-
se agteaptdsd atingdstadiulde plastici- vestibulare exercitatepe mdnerullingurii.
tatedorit; Amprentafinaldse executdcu ZOE fluid
- se reinserdamprentape maxilargi se sau cu elastomer de sintezd.Se reducgro-
mentinefdrdpresiune; capulpacientului simeagi l5fimeamarginilor 9i se aplicdla
esteinclinatcu 30" fald de bust,iar lim- acestnivelmaterialbucoplastic sau RA cu
ba preseazdzonaretroincisivd a mAne- vAscozitatelent progresivd.Se reinseri
rului. amprentape cAmp9i se modeleazd funcfi-
- in cazulunui vdl lung gi orizontalse onalzonade inchidere marginald.
pdstreazdinchiderealargdoblinuti, in Begin(1982)adapteazd linguraindivi-
cazulunui vdl scurt gi verticalse taie duali in zonaposterioard cu Kerrverdegi
depdgirilelinieiAh gi se poategrava inregistreazd amprentafinaldcu slliconde
aceastd linie la adAncimeade 1 - consistenld medie,Thiocolfluid sau pastd
2 mm. ZOE.in cavitateaoraldse marcheazd cu un
B. Tehnici care utilizeazi mase creionliniade vibrafieanterioard gi poste-
bucoplasticesau termoplastice rioardiar amprentase reinserdpe cAmp
Meist (1963)folosegteamprentarea pentruca marcajelesd fie transferatepe
finaldcu Ex 3N Goldcu agentde inmuiere. amprentd. Pe amprentd, intreacestelinii,se
in zona inchideriidistalepe 1 cm ldlime pensuleazd Adhesealrogu,se reinserdam-
pensuleazd pe fata mucozalda amprentei prentape cAmpgi pacientul ducevArfullim-
acelagimaterialfdrd agentde inmuieregi bii pe fala oralda mAnerului lingurii.Am-
reinserd amprentape cAmp, efectuAnd prentase rdcegtecu apd,se dezinserd, se
manevraValsalva. transportdintr-unvascu apdgi gheald9i nu
Lejoyeux(1963)amprenteazd static se cofreazd posterior.
cAmpulproteticcu ZOE,reducegrosimea in 1982,Dhirgi Jonejaau studiatefici-
9i ldtimeamarginilor cu 1 mm gi aplicdpe enlainchiderii distaleoblinuteprinampren-
toatd periferiaamprenteimaterialbuco- tarefuncfionald comparativ cu cea obfinutd
plastic(Carmenyl, Adheseal, Ex 3N Gold). prin gravareamodelului.Concluziaa fost
Amprenta se reinserdpe cAmp,iarzonade ceaa superioritdlii metodeifunclionale dato-
inchideremarginald estemodelatd func[io- ritd adaptdriiexactea materialului pe zona

539
 posterioard.
de inchiderepalatinald tul aduce vArfullimbiipe fata orald a
mAneruluilingurii;
3. Tehnicile mixte (Begin, 1982) - se cofreazdamprenta9i se toarndmo-
presupun: delulde lucru,se realizeazd gablonul
- amprenta preliminardcu giPs; de ocluziesuperior;
- linguraindividuald din RA cu bordurd - se verificd eficacitatea inchiderii
din Stentadaptatdfunclionalprin mig- palatinaleposterioareprinpresiuneoro-
cdrilelui Herbst; vestibulardexercitati pe gablonulde
- inchidere marginaldcu Kerrverde; ocluziesuperiorgi prin pronuntiaunui
- amprentd finald; Ah prelungit;
- trasareain cavitateaoral6 a liniilorde - in cazulinchideriipalatinale posterioare
vibrafie anter:ioardgi posterioard9i deficitarese recurgela gravareamode-
transferullor pe amprentdprinreinsera- luluide lucruin zonaAh.
reaacesteiape cAmp; Amprentafinaldcu materialecu vAs-
- eliminareamaterialuluide amprentd cozitatelent progresivdgi tehnicazonei
care depdgegtelinia de vibralieposte- neutrale
rioard; Tehnicilede amprentare descrisemai
- determinarearezilien[eimucoaseiin sus sunt,,neambulatorii", adicdse executd
zonainchideriipalatineposterioare ; la scaunuldentar.Materialele cu vAscozita-
- alegereaunuimaterialde inregistrare a te lent progresivd(rezilientetemporare)
zoneide inchiderepalatindposterioard oferdgi posibilitatea unoramprent,,ambu-
compatibil cu materialulde amprenti9i latorii".
cu rezilienlamucoasei(rezilienfdcres- Amprentafinald,,ambulatorie" folo-
cutd - materialmai fluid,rezilienldre- segte proteza veche a pacientuluica
dusd- materialmaivAscos): portamprentdpentru materialulrezilient
o amprentdcu ZOE:Adhesealro- temporar. Tehnicade lucruesteasemdnd-
gu,Ex3N Gold; toarecu cea descrisdla conditionarea tisu-
o amprenti cu Thiocol fluid: lard. Amprentarea se considerdincheiatd
Thiocolmediu,Adhesealrogu, la24 h de la finalizarea gelificdrii,
moment
Ex3N Gold; cAndmaterialul suficientd
are o elasticitate
o amprentdcu siliconicu reacfie pentrua nu se deformala dezinsertiasa
de adilie:siliconde consistenfd din cavitateabucald.in schimb,in acest
crescutd,Adhesealrogu,Ex 3N intervalde timp se evapordalcooluletilic
Gold; din compozifia materialului.Pentrua com-
- se depunematerialul alespe amprentd pensamodificdrile dimensionale consecuti-
intre cele doud linii de vibrafie,grosi- ve, majoritatea practicienilor
iau o ampren-
mea sa fiindaleasdTnfunctiede rezili- td de ,,spdlare" cu un siliconsau o gumd
enfamucoasei; polisulfidicdde consistenldfluidd,in strat
- amprentase reinserdpe cAmp,pacien- sublire,pestematerialul inaintede
rezilient

540
a trimiteamprenta,,ambulatorie" in labora-
tor(fig.9.41).
Amprentafinald,,neambulatorie" cu
acestematerialenecesiti o portamprentd
realizatddintr-unmaterialcare nu se de-
formeazdla temperatura cavitdfiibucale.
Amprenta finald cu materiale
rezilientetemporareoferdgi indicatiiprivind
conformarea corectda suprafeteilustruite
a protezei, care intervine in esteticd,
protezeirealizatdde
fonatiegi stabilizarea
musculatura.
in cazul cAmpurilorproteticedefici-
tare se folosegte,cu precdderetehnica
zoneineutrale.Zona neutraldeste aria in
careapareun echilibruintreforleleexerci-
tate de buze 9i obraji,pe de o parte,res-
pectivlimbd,pe de altdparte.Aceastaeste
zonain caretrebuiesd se pozilioneze dintii
Pentrulocalizarea
artificiali. ei se folosegte
Fig.9.41.Protezamandibulardvecheesteutilizatdca gi portamprentd(a)pentruamprentafinald,,ambulato-
rie" cu materialrezilienttemporarde tip Hydrocast- b (76)
541
tehnicazoneineutrale.
Dupdamprentarea preliminard gi tur-
narea modelului se va confeclionao
portamprentd individuald specialddin rdgi-
nd acrilicS,fdrd mdner,prevdzutdcu pin-
teni de sdrmdcu rol de retenliea materia-
luluide amprentd.
Superiorse confeclioneazd un ga-
blon de ocluziecu borduridin cear5.La
nivelullinguriiinferioare se aplicdmaterial
termoplastic (Kerrverde)care are rolulde
a stabiliDVO.
Apoise prepardmaterialcu vdscozitate
lentprogresivd (Visco-Gel),carese aplicdpe
fala mucozald gi de jur imprejurullinguriiin-
ferioare,distalgi mezialde stAlpii
ocluzali din
materialtermoplastic. Pacientul esterugatsd
vorbeascd, sd inghitd,sd beaapd.Dupd5 -
10 minuteamprentase va irudepdrta din
cavitatea bucald9i se va examina.
Fig. 9.42. Materialulrezilienttemporaraplicat ugorin excespe fala mucozalda protezeimaxilarevechiper-
mite modelareamarginaldgi cea a versantuluiprotetic externin timpulfuncliilorSS (76)

Citirearepereloranatomicepe am- vestibulard a amprenteiva fi conturatd

prentafinali de margineaanterioarda procesului
LA MAXILAR(fig.9.43A) coronoid (f).
1. Frenurile aparca nigtedepresiuni (a). 7. Foveeapalatind(g) formeazdde obicei
2. Reflexiamembraneimucoase(b) in doud reliefuripunctiformela nivelul
zonavestibulard labialdgi lateraldde- amprentei
pinde de felul in care amprentaeste 8. La jonctiuneapalatuluidur cu palatul
conformatdla exteriorde obraji,buze moale,amprentaaparede obiceine-
gi limbd.Reflexiile
suntnetede. tedd (h). Oricum,in aceastd zond
3. Creastarezidualdformeazdnigaalveo- amprentaevidenliazdinfluenlaglan-
lard(c). delorpalatine.Suprafatanu va fi ne-
4. Tuberozitatea maxilardproduceo de- tedi ci neregulatd, iar secreliileglan-
presiune(d) la capdtuldistalal crestei dulare vor adera de materialulde
reziduale. amprentd.
5. Dacdse executdo deschiderelargda 9. Suturamediandiormeazdo depresiune
gurii in timpulamprentdrii, ligamentul neregulatd antero-posterioard,aproape
pterigo-madibular va formao nigdante- de mijloculv5luluipalatin(i).
ro-posterioard(e), distalde tuberozita- 1 0 . Rugileaparca micidepresiuni ce plea-
tea maxilard. cd lateraldintr-unacentrald,ca 9i ra-
6. Dacdpacientul va deschidelarggura, murileunuicopac(j).
va efectuao migcarede protruziegi 11. Papilaincisivdapareca o depresiune
migcdride lateralitate,margineadisto- micdgi rotundd(k).

542
 Fig. 9.43A - amprentafinaldmaxilard:depresiuneafrenului(a); reflexiamembraneimucoase(b); de-
presiuneaalveolard(c); depresiuneatuberozitdtii(d); depresiuneareflexieiligamentuluipterigo-mandibular
(f); foveeapalatind(g);joncliuneapalatuluidur cu cel moale(h);sutura
(e);conturularipiidisto-vestibulare
mediand(i); rugilepalatine(j); papila incisivd(k);
B - amprentafinald mandibulart:incizurilereflexieifrenului(a);zona vestibulardlaterald(b); depresiunea
maseterind(c); depresiuneatubercululuipiriform(d); reflexiapliului sublingual(e); zona mugchiului
milohioidian(f); eminentain spa[iulretromilohioidian(g).

LA MANDTBULA (fis.e.a3B) membraneimucoase (e). Reflexiile

1. in amprentamandibularS, frenurilesunt suntuniforme gi netede.
inregistrate
ca depresiuni (a),creastare- 8. Zonainserfiei milohioidieneJormeazd
o
zidualSformAnd depresiunea alveolard. depresiune, lAngdcare se situeazdo
2. Reflexiamembraneimucoasein vesti- (f).
retentivitate
bul estemai activi decAtin cazulcelei 9. Spafiulretromilohioidian apare ca o
de la maxilar,apdrAndmiciliniiin ma- eminentd (g).
terialul
de amprentd.
3. Liniaoblicdexterndapareca un gant Controlulamprenteifinale
ugorevidenfiat. Controlulamprentei incepeinaintede
4. Zonavestibulard lateraldesteaplatiza- indepdrtareaei din cavitateabucald.Se va
td gi largd,extinzAndu-se de la linia controladacd aspectulfizionomiceste re-
oblicdexterndpAndla muchiacrestei fdcut, dacd marginilesunt de grosime
reziduale (b). adecvatd.
5. Zona disto-vestibulard a amprentei Dupdindepdrtarea amprenteidin ca-
apareaddncitdsau pliatespreexterior; vitateabucali vom urmdridacd marginile
aici se situeazddepresiuneamasete- suntmodelatein conformitate cu modelajul
rind, rezultatulcontractieimugchiului portamprentei,fdrd incluziunide aer sau
masetercdtrebuccinator (c). cute9i dacdgrosimea marginii estein con-
Tuberculul piriformva apereaca o de- cordanfdcu ldrgimea funduluide sac.Dacd
presiune la capituldistalal depresiunii marginileportamprentei apar neacoperite
alveolare (d). de material, inseamnd cd adaptarea
7. Pliulsublingualaparesimilarreflexiei portamprenteinu s-a realizatcorect.Este

543
necesarsa se retugezezonelecare sunt
prealungi9i sd se refacdamprenta.
Dupd verificareamarginilorse va
examinazonade sprijin.Oriceneregulari-
tate de la acest nivelva fi confruntatd cu
corespondentul ei din cavitateabucald,
pentrua apreciadacdreliefulrespectives-
te cel realsau esteo eroare.Micileincluzi-
uni de aer (2 - 3 mm Tndiametru)pot fi
retugate.Dacd sunt mai mari se impune
repetarea amprentei.
Fig. 9.44.Pregdtireaamprenteifinale
Dacdamprentaestecorectd,se spa-
superioarepentru turnareamodeluluifunctional:
ld, se dezinfecteazd gi se trimitein labora- a - indiguirea;
tor. b - cofrarea.
in concluzie,trebuiesd subliniem cd
.?
amprentareacontribuiela realizareainte- a) tndtgutrea
graldabazeiprotezei.Agadar,de calitatea Constd in adaptareape marginea
ei depindecea a bazeiprotezei.O ampren- amprenteia unui ruloude ceardcare are
td corectdtrebuiesd urmdreascdrealiza- doudroluri:
rea tuturorobiectivelor specifice.lndiferent dirijeazd turnarea ghipsuluidur;
de metodade lucrufolositd,respectivde constituie un indicator precisal"limitelor
tehnicaaplicatd, se impuneparcurgerea cu pAndla careva fi redussoclulmodelu-
minuliozitate gi congtiinciozitate a tuturor lu i.
fazelor.
se ramolegte la flacdrdo placdde ceard
roz, pe toatdlungimeaei, din care se
TURNAREA MODELULUI confeclioneazd un rulou cu o grosime
FUNCTTONAL de 3-4mm;
Pregitirea amprentei in vederea se usucdamprenta;
turnirii modelului ruloulse incSlzegte ugorla flacdrdpen-
Pentruca modelulfunclionalsd re- tru a deveniplasticai se fixeazdcu un
producdfoarte exact zona de succiune capdt la exteriorulamprenteila limita
amprentatrebuiein prealabilpregdtitdprin distald,in dreptultuberozitafii;
doud manopere:?ndiguire gi cofrare(fig. ruloul urmdregteun traseu paralelcu
9.44)Acestemanoperesunt obligatoriiTn margineaamprenteila o distanlade 3 -
cazul in care laboratorulnu dispunede 4 mm de ea pdndla cealaltituberozita-
conformatoare pentruturnareamodelelor. te;

544
 ruloulse lipegtede amprentdtrecAnd
cu spatulafierbinte de-alungulparliilui
inferioare(opusdmarginii amprentei);
la limitadistaldindiguirease facelipind
de linguraindividual5 o banddde ceard
roz caredepdgegte limitadistalda am-
prenteicu aproximativ3-4 mm (fig.
9.45).
va inconjuraamprenta de jur imprejurrea-
lizAndun conformator (o cutieal cdreifund
estereprezentatde amprentd)
Cofrareaaredoudroluri:
- permiteo vibrareenergicittdrd riscul
prelingerii
ghipsuluipestepere[iiexteri-
ori ai amprentei;
- permiteob[inereaunui modelgata fa-
sonatgi corectdimensionat.

Amprentele luatecu pasteZOE pot fi

gi cofrate.
indiguite
Pentruamprentelecu elatomeride
sintezdesteindicatdfolosireaunuiconfor-
mator.

lzolareaamprentei
PentrupasteleZOE gi elatomeriide
sintezdestesuficientS,
dar absolutobliga-
torie,spdlarea cu apdrece.
amprentei

Turnareamodeluluifunctional
Modelulfunctional se ob[inedin ghips
durde tip Moldano@-Heraeus Kulzerprepa-
rat cu ajutorulvacuum malaxorului sau
Fiq.9.45. manual.
GhipsulMoldano@ se aplicdin am-
prentd in cantitd[imici, din aprope in
- ruloulva inconjuraamprenta in intregi- aproape.La maxilaraplicareaincepe la
me,atAtvestibular cAtgi lingual; nivelulbolfiipalatine,
iar la mandibuld de la
- scobituradin dreptul plangeuluise nivelul piriformi.
tuberculilor
completeazd cu o placdde ceardroz. in tot timpulaplicdriighipsuluise face
vibrarecontinudde preferintape mdsuta
b) Cofrarea vibratorie.
Constdin adaptarea9i fixareala ex- Dupdumplerea completd a amprentei
ruloului
teriorul de indiguirea uneibenzide se agteaptdincepereaprizei,momentcAnd
ceardrozorientatd a cdreiinaltime incepsd fie realizate
vertical, retenliilepentrusoclul
trebuiesd depdgeascd cu 15 mm punctul modelului subformaunorgan[uri longitudi-
cel maiinaltal amprentei. Bandade ceard

545
 nale gi transversale sau sub forma unor c) Demularea amprentelor luate cu
mici"mo[uri". materiale bucopl astice
Dupa30-45minutese toarndsoclul - se introduce complexul model-lingurdin
dinghipsobignuit. apdrecetimpde 10-15minute. Modelul
esteastfelizolat.
Demularea - se introduce complexul model-lingurdin
Presupune desprinderea linguriiindi- apd calddla 40eC timpde 5-6 minute.
vidualegi a materialului de amprentd func- Materialulbucuplastic se inmoaie.
fionaldpentrua degajamodelul funclional. - se trac[ioneazd ugorde mAnerul lingurii
Demularea se facela o ord dupdtur- 9i linguracu materialul de amprentdse
nareasocluluimodeluluifuncfional, dupd desprind de model.
prizacompleta a ghipsului. - eventualelefragmentecare rdmAnpe
Tehnicademuldrii estespecificipen- modelse indepdrleazd prinreintroduce-
tru fiecarematerialde amprentare. rea in apd calddsau cu ajutorulunui
a) Demularea amprentelorluate cu fragment mai mare de material
pasteZOE bucoplasticcare se "aga[d" aceste
- se scoateplacade cofraregi ruloulde fragmente
Tndiguire.
- se introduce complexul model-lingurd in Foliereamodeluluifinal *
apdrecetimpde 10-15minute. Modelul Dupd demulareaamprenteirezultd
esteastfelizolat. modelulfinal realizatdin gips dur care
- se introduce complexul model-lingurd Tn insi nu redi rezilientamucoaseibucale.
apdcalddla 50qC timpde 5-10minute. De aceease va efectuadin nou o exami-
PastaZOEse inmoaie. nare.Estebinesd se examineze concomi-
- se tractioneazd ugorde mAnerul lingurii tent cAmpulproteticcu modelulpe masd.
9i linguracu materialulde amprentdse Trebuieluatemdsurispecialede echivala-
desprind de model. re a situa[iei
cAmpului cu ceade pe model.
- eventualelefragmentede pasta ZOE Constatdrile depindatAtde materialul cAtgi
care rdmAnpe modelse indepdrteazd de tehnicade amprentarefolositS.Cum
prinreincdlzire. tehnicade amprentare utilizatdpe scard
b) Demularea amprentelorluate cu largdin practicd este cea necompresivd,
elastomeride sintezd anumitezone necesitdfoliere.Folierea
- se scoateplacade cofraregi ruloulde modelului(55, 56) este o proceduri de
indiguire. despovirarea unor zone ale cdmpului
- se trac[ioneazd de mAnertatonAndaxul protetic realizatdprin distanlarealor de
de dezinsertie al lingurii. viitoareaprolezd.Foliereava fi executatd
- fragmentele re[inutede modelse scot selectivin funcfiede gradulde rezilientd al
farddificultate. fibromucoasei. Prinfolierese evitdaparifia
leziunilor,presiunilor dureroase pe anumite
zoneale cAmpuluiproteticai se imbundtd- b) se marcheazd primaliniedintrepalatul
legte stabilitatea protezei,inldturAndposi- dur9i palatulmoale;
biIitateaaparilieibasculdrilor. c) se marcheazd liniade flexiea vdlului(pe
Gravareazonei Ah, care permitein- machetd)care prin inserareamacheteise
chidereapalatinaldposterioard esteo pro- imprimdpe fala mucozaldgi ulteriorpe
blemdcarea fostmultdezbdtutd in literatu- model;
ra de specialitate. in alegerea d) liniaa douavariazdin funcliede pozilia
Dificultatea
unei tehnici(gravareamodelului,tehnici vdlului:
functionalegi mixte)constd?n aprecierea - orizontali - la 3 - 4 mm de liniade
realda rezilienfei inconvenientul flexiea vdlului;se recomandd
fesuturilor, o gravare
fiindeliminatdoarde cdtretehnicile funcli- maiputinprofundd;
onale(98). - verticali (perdea)- la 0 - 1 mm de
Deoarece o bundpartedin tehnicieni liniade flexiea vdlului;se recomandd o
folosescgravareamodelului de lucru,vom gravaremaiadAncd.
trece pe scurt in revistdaici tehnicilede - intermediari- la 1 - 3 mm de liniade
gravare,degi manoperase face de multe flexiea vdlului;pentrupozifiainterme-
ori inainteamachetdrii protezei. diardprofunzimea gravdriiva avea:
o 1 mm la fovee;
A. Tehnicaclasici o 1,5 mm in dreptul zonelor
a) se repereazd ganlurilepterigomaxilare gi Schroder;
foveelepalatine; o 0,5 mm Tn dreptulligamentelor
pterigomandibulare (fig.9.a6);

I
ln
----L-t
-- dsm
---iT-r-
ill
It{
fl
t ""-'.1
t*-
I'Sunm
"
| ? *.s* letime
1,Omm l " Srnm
adincirns
Fig. 9.46.Gravareaclasicda zoneiAh pentruun vdl cu pozilieintermediard:
ldtimeavariazdintre 1 gi 5 mm,iar adAncimeavariazdintre0,5gi 1,5mm (45)

547
 Limitaanterioardse traseazdpe mu-
B. Tehnica inchiderii palatinale coasapalatindconformrezilienleifesuturi-
posterioaregeometrice lorgi inclinaliei
vdlului.
Are un caracterarbitrar,estevechegi Ldrgimeasuprafetei de gravajestede
din picate folositdincd des. Tehnicapre- circa2 mm la nivelulfoveelorsi ganlurilor
supunetrasareape modela trei repere9i pterigomaxilare gi de 5-6 mm la nivelulzo-
doudlinii: nelorSchrdder.
- punct situatposteriorde tuberozitatea Testareaeficientei gravajului
se poate
stAngd; face incdlzind treimea posterioard a
- punct situat posteriorde tuberozitatea sablonuluicare se modeleazdpe zona
dreaptd; gravati,verificAnd in cavitateaoraldmen-
- foveelepalatine. [inereapldcii.
Liniilesunt situatela circa 2 mm
paratuberozilar 9i la aproximativ1,5 mm D. Tehnicide autor
anteriorgi posteriorde fovee.Gravarease 1. TehnicaSaizar
executdla o adAncime de 1,5 mm in drep- Limitaposterioard se traseazain ca-
tul foveelor9i descregtespre tuberozit5li vitateaoraldcu creionufl chimic,se imprimd
pAndla disparilie. pe baza gablonului de ocluziegi apoi pe
model.
C. Tehnicaclasici modificati Limitaanterioardse traseazdpe mo-
Procedeul necesitica in timpulam- delTnfuncfiede rezilienfa lesuturilor.
prentdriifunctionalesd se realizezeinchi- Pe modelse traseazdapoio liniein-
dereaposterioard cu materialtermoplastic. termediard, situatdla 1,5 mm anteriorde
Se executdin cursuldetermindrii relaliilor linia posterioard.La nivelul acesteiase
intermaxilare de cdtremedic,care gravea- graveazdun gantde 1 mm adAncime care
zd modelulfolosindbazagablonului stabili- se va continualin spre limitaanterioardgi
zatdin prealabilcu ZOE. cea posterioard.
Dupd marcarea ganturilor inaintea limitei anterioarese poate
pterigomaxilare se contureazd in cavitatea gravaun gan!suplimentar.
oralSlimitaposterioard prinpronun!5rirepe- 2. TehnicaSchreinemakers
tate a fonemei,,Ah".$ablonulse inserdpe Se verificdTn cavitateaorald cu un
cAmp,pacientul scoatelimba,iar liniatrasa- fuloarzonade infundarea mucoasei(la 2-
td anteriorse imprimdpe gablon.Se scur- 3 mm in spatelefoveelorpalatinegi lateral
teazdbazagablonului pAndla linie,se re- in spateletuberozitdtilo|.Amprentapreli-
punegablonulpe model9i se graveazdcu minardtransmiteaceastdzondpe modelul
un instrument potrivitmodelulconformlimi- preliminar.Gravarease face pe modelul
teigablonului. preliminarcu un escavatorcu diametrul
pdrfiiactivede 2-2,5mm.

548
 Linguraindividuald va fi realizatdpe Gravarease faceastfel:
modelulpreliminar in contactcu zonagra- - liniaintermediard: 2 mm pentrudispozi-
vatd, retenliaei in cavitateaorald verifi- !ia verticalda vdluluivertical,1 mm
cAndcorectitudinea gravdrii.Amprentafi- pentruceaorizontald;
nalSse ia cu un elastomer de sintezd. - liniaposterioarS: 1 mm dispozifia verti-
3. TehnicaLejoyeux cald a v5luluivertical,0,5 mm cea ori-
Gravarease face pe zona de 2 - 5 zontald;
mmdintreliniade flexiune a vSlului gi pala- - liniaanterioard estefoartepulingrava-
tuld u r : td;
- in cazulunuipalatmoaleorizontallimita - unireacelortrei liniise face prin doud
distalda protezeipoateajungela 4 mm curbe.
distalde foveelepalatine.Gravarease 5. TehnicaNaylor-Stephens
face pe o suprafafdingustamedian(1 Recurgela transferul linieiAh prinin-
mm),mailatdlateral(3 mm)gi ingustatd termediul bazeigablonului de ocluziereali-
din nou in zona gan[urilor zatin zonadistalddin RAtransparentd:
pterigomaxilare (1 - 2 mm) la o profun- - se traseazd cu creionul chimicin cavita-
zim ed e 1 mm; tea oral5limitadistal5a cAmpului prote-
- in cazul unui palat moale vertiial (in tic;
perdea)gravarease face strictpe linia - se inserdgablonulde ocluzie9i se co-
de flexiea palatului; piazdaceastdlimitdpe fa[a externda
- Tncazurileintermediare limitadistalda bazei sale transparenteprin retrasare
protezeipoateajungela maxim3 mm cu creionul;
distalde foveelepalatine. - se verificd trasarealiniei;
Suprafafa comprimatd nu trebuiesd - se scurteazdgablonulpAnd la limita
fie mai lati de 3 mm in zonasa cea mai trasatdgi se verificdin cavitateaoralS;
largd. - se traseazdpe modellimitadistalSa ga-
4. TehnicaSilverman blonuluigi se graveazdcorespunzitor
La amprentareafinalS se ulilizeazd aceastdlimitd.
manevraNelson(pacientul apleacdanteri- Alta modalitate de obtinerea inchide-
or capulpentruca pozitiav5luluisd fie joa- rii palatinaleposterioare a protezeirecurge
sa). in cavitateaoraldse traseazdcu cre- la tehnicifuncfionale de amprentare gi la
ionulchimicAanfurile pterigomaxilare, linia tehnicimixte.
de vibra[ieanterioardgi linia de vibratie in cazulin caremodelulde lucrupre-
posterioard. Amprenta finalSse reinserd pe zinld zoneretentivecare vor impiedicain-
cAmp9i prinintermediul ei liniiletrasatese serareape cAmp a bazei gablonului de
vortransmite pe model. ocluzie,tehnicianul va obturacu ceardpe
La jumdtateadistan[eidintreliniade modelacestezoneinaintede confecfiona-
vibra[ieanterioardgi cea posterioardse reagabloanelor de ocluzie.
traseazd o linieintermediard.

549
 frontald,in funcliede particularitdfile
con-
ETAPEALE TERAPIEIPRINPRO. stitufionale va fi situatla 1,
ale bolnavului
TEZETOTALE: DETERMINAR EA 5-2 mm sub margineainferioarda buzei
RELATil LORTNTERMAXT LARE superioare.
Proba macheteloreste prima etapd
de tratamentin care pacientulia act de
materializarea datelorculese in etapele
anterioare,iar mediculpoatecontrolaco-
rectitudineamanoperelor gi a executiei
de
laborator.
Este totodatdo etapdin care se pot
remediagregeliletazeloranterioare,dacd
suntdepistate in acestmoment.
Tehnicianul va trimiteTncabinetma-
cheteleagezatepe modelelefunctionale.

CONTROLUL EXTRAORAL AL
MACHETELOR DE OCLUZIE
Se facein absenlapacientului, pentru
a verificacorectitudinea Tnlabora-
realizdrii
tor a machetelor, conformindica[iilordate
pringabloane gi prinfigade laborator.
Adaptarea9i individu alizareamache- Fi7.9.47. Etape ale adaptdrii machetei maxilare

telor constauintr-o succesiune de etape

careau ca scop:determinarea gi a
nivelului
planuluide ocluzie,determinarea rela[iei
de posturdgi asigurareareperelorpentru
determinarea rela[ieicentrice.Metodologia
clinicdde determinare a obiectivelormai
sus amintite,cuprindemai multeproceduri
care se suprapunin realizareascopului
propus.
Determinarea nivelului planului de
ocluziese va realizape bordurade ocluzie
a macheteimaxilaresau mandibulare Se
va face diferen{iatpentruzona frontalda
arcadeigi pentruzonalaterald(fig.9,47).
Nivelulplanuluide ocluzie?n zona
Aspecte ale adaptarii machetei
maxilare
La pacienfiicu hipotoniegeneraliza-
te, margineaborduriide ocluziein zona
frontaldva puteafi plasatdgi mai sus de
reperulamintit.
Acelagilucruaparenecesar
gi Tncazulunorbolnavila caretrebuiere-
datdmorfologiasecundard dentardpe care
acegtiao prezentau Bol-
anterioredentdrii.
naviicu parezegi paralizii
vor necesitade
asemenea planuluide
corectiiale nivelului
ocluzieurmdrindobfinereaunui efectcAt
maifizionomic.
Pentruzonelelaterale,nivelulplanului
de ocluziese va fixa la mijloculdistanlei
dintrecele doudcresteedentate.ln cazul
atrofieigi resorbtieiexageratela nivelul
unuimaxilar, planulde ocluziese va apro-
piade cAmpulprotetic deficitar.

Orientarea planului de ocluzie se

la nivelfrontal9i la nivel
face diferentiat
lateral.
in zonafrontald,planulde ocluzieare
o orientare paraleldcu liniabipupilara
con-
sideratd de paralelism
in condi[ii liniasolu-
lui(fig.e.48).

Fi7.9.49.

Fi7.9.48.

in zonelelaterale,orientarea se reali-
zeazdraportAndu-se la planullui Camper,
plan realizatprin unireapunctelor cranio-
metrice: subnazale-porion.Se poateprelua
la nivelultegumentelor prinunireamarginii
inferioare a aripiinasuluicu tragusul(fig.
e.4e). Fig. 9.50. Pldcula Fox
Pentru ugurinlain determinarese
poateutilizaplaculaFox(fig.9.50).Placuta Existasitua[iide excepfiein careori-
Foxestereprezentatd de o foliede plastic entareaplanului
de ocluzienu se maiface
care permiteverificareaconcomitentd in paralelcu planulCampergi anume?n
zonaanterioard gi in zonelelateralea ori- dismorfii grave, malrelatiimandibulo-
entdriiplanului
de ocluzie. craniene, accentuatein sen antero-
posterior,
decelareafdcAndu-se in functie
de profilul bolnavului. Existdo anumitd par- Stabilirea gi a orientarii
nivelului pla-
ticularitate antropologica privindorientarea nuluide ocluziese poaterealizagi prinme-
planuluide ocluziein zonelelateralegi toda disocierii
analiticeLejoyeux, pe baza
an u m e( fig 9
. .5 1): de profil.Po(iuneaan-
uneiteleradiografii
- profiluldrept reprezintdprototipulnor- terioarda planului
de ocluzieva trecedintr-
mal gi va aveaparalelism perfectintre un punctplasatla 2 mm submarginea infe-
planulde ocluzie gi planulluiCamper; rioarda buzeisuperioare, materializatpe
- profilulconvexcu mentonulretras,la teleradiografie
ca o ugoardopacitate. Por-
bolnavii careau avutocluzieclasaa ll-a tiuneposterioarda planuluide ocluzietre-
Angle,vor avea planulocluzalconver- ce printr-unpunct X situatla intersectia
gentcu planulCamper; punctelormedieneale laturilorformatede
- profilulconcav,la bolnaviice au fost marginileramuluiascendent mandibular.
posesorii unor ocluziide clasaa lll-a
Angle,vor aveaplanulde ocluziediver- Adaptareamacheteide ocluzieman-
gent fatd de planulCamper,sau des- dibularese realizeazd dinpunctulde vede-
cendentdistal. re al niveluluigi orientdriiplanuluide oclu-
zie plecAnd de la dateleobtinute prinadap-
tarea macheteimaxilare.Din necesitatea
cooptdriiperfectea celordoud borduride
ocluzie,orientarea planuluide ocluziepe
machetamandibulard se facein raportde
determinareaanterio r r ealizald.
Nivelulplanului de ocluziepe mache-
ta mandibulardeste hotdrAtpe baza de-
termindrii(asigurdrii)dimensiunii verticale
a
etajuluiinferior,
indepartAnd sau addugAnd
ceardpe borduramandibulard pandcAnd
dimensiunea verticaldcorectdeste asigu-
rat5.

Determinarea di mensiunii verticale

Fig. 9.51. Utilizareaplacu[ei Fox
in relalie centricd gi in relalie de
posturd
Dimensiunea verticalda etajuluiinfe-
riorse oblineprinmdsurarca distanfeidin-
tre un reperfix maxilar(subnazal) 9i un
repermobilmandibular (gna[ion)gi compa-
rareaacesteidistantecu un segmenteta-

552
lon. Dimensiunea verticald (fig.9.52)re- ei centricela edentatultotal utilizeazddi-
prezintdunuldin reperele comunerelatiei versemijloacede simularea ocluzieiprin
gi rela[iei
centrice de posturS. machetelede ocluziecu bordurisau cu
ajutorul
Fig. 9.52.lnregistrareaDVO- caz clinic
Trebuiede la inceputsubliniat cd di-
mensiuneaverticalda etajuluiinferiorin
relatiecentricdesteunicdgi trebuierepro-
dusdexactitate. Diferentadintredimensiu-
nea verticaldin posturd9i cea in rela[ie
centricd este de aproximativ2-4 ffiffi,
reprezintAnd fiziologicd.
spa[iulde inocluzie
Se cunosc nenumdratemetodede
determinare a relatieicentricela edentatul
total, incepAndcu cele mai simple gi
teminAnd cu cele mai complicate. in totali-
tatealor,metodele de determinare a rela[i-
diverselormijloacemecanice.
Modificarile permanente ale ocluziei,
pozitieide repausgi distanteiinterocluzale,
ca de altfelgi lipsapunctelorde referintd
determinate cliniccu precizieconducdupa
pierderea din[ilorla determinarea
cu dificul-
tate a distan[eiverticalea maxilarelor la
pacientuledentat.Din acestmotivratdrile
suntfrecvente gi potconducela egecuriale
tratamentului protetic.
Edentatultotal neprotezatdepune
eforturiin gdsireaunor stereotipurimasti-
catoriicare si-i ofere posibilitatea unei
mastica[iipe crestelereziduale.Aceste
migcdrireprezintd combinatiiparticulare
de
ridicare-coborAre, gi
propulsie-retropulsie
lateralitatecu o coordonaregi precizie
amendate de absenlareceptorilorparodon-
tali,dar 9i a unorprotezeprincare sd se
valorificemai binereflexelede modulare a
migcdrilor cu punct de plecaremucozal.
Fragmentarea alimentelorintre crestele
edentatese realizeazdla o dimensiune
vertical5nefiziologicd pentrufunc[ionalita-
tea musculard, cu eficientaredusdgi din
acestpunctde vedere.Dimensiunea verti-
cald la edentatultotalbimaxilareste mult
diminuatd datoritd pierderii stopurilor
ocluzale,a rezorbtiei cresteisau a uzurii
din[ilor
artificiali.
La edentatul total disparitia
din parodontiuduce la
proprioceptorilor
de controlai pozifieide
stimulilor
disparitia
relatie centricd. Pe baza reflexelor
proprioceptive
remanente precumgi a im-
pulsurilorcu punctde plecaredin ATM,se
ajungela situa[iaprotezdrii,la formarea
unornoi reflexede pozi[ionare cu punctde
plecarein parodonfiul de sus[inere sau in
mucoasa gingivald. La edentatul to-
tal,rapoartele dentare lipsesc,ele fiind
simultate cu ajutorulmachetelor de ocluzie.
Metodele de determinare a dimensiu-
nii verticalea etajuluiinferiordiferddupd
metodologie gi scop.Ele pot fi grupatein
doud maricategorii: metodeantropometri-
ce gi metodefuncfionale.
Metodeantropometrice
in funclie de prezenfasau absenla
reperelorpreextracfionale,metodeleantro-
pometricepot fi clasificatein: metodean-
tropometricecu reperepreextraclionale
9i
metode antropometrice tdrd repere
preextrac[ionale.
l. Metode antropometrice cu repe-
re preextractionale:
- preluareadimensiuniiverticalea
etajuluiinferiordin figa bolnavului
completatdin perioadadentatd,in
caredimensiunea vertical5
a etajului
inferiora fostnotatdin milimetri;
- mdsurareaetajului inferior pe o
sdrmd de contur ce a fost confor-
matd urmdrindprofilul bolnavului
cAnd nu intervenisestarea de
edentafie totald.Similaracesteime-
tode este utilizareaprofilometrului
Sears,
- mdsurarea exactda etajuluiinferior
pe radiografii cefalometrice practi-
cate anterior,in perioadadentatd;
Dimensiunea verticalda etajuluiin-
feriorin acestcaz, se mdsoardpe
radiografieintre punctecefalometri-
ce (subnazale-gna[ion) gi se transfe-
rd pe machetele de ocluzieurmdnd
a se verificacorectitudinea determ,-
ndriiprin una din metodelefunclio-
nale.
Swensonrecomandd utilizarea
unor
mdgtifacialedin polistiren
sau celu-
careaplicatepe fa-
loidtransparent,
ciesulbolnavuluimaterializeazdfos-
ta dimensiuneverticalda etajuluiin-
ferior;
Silvermann recomanddmetodata-
tudriiin perioadadentatda tuturor
pacientilorla nivelulunorreperefixe
(intre incisivullateral gi canin pe
mucoasdfixd) situatela nivel maxi-
lar gi mandibular, urmatdde notarea
in figa a acesteidimensiuni. CAnd
pacientulrevine,edentatparfialin-
tins,cu pierderea reperelorocluzale,
se mdsoarddistanfadintrepunctele
tatuate.Metodaare un anumitgrad
de relativitateintretinutde resorb[ia
ce aparela niveluloaseloralveolare.
metoda Wright utilizeazdfotografii
din perioada dentatdpe carese md-
soard urmdtoarele dimensiuni: dis-
tan[a interpupilard(dr) gi distan[a
ofrion-gnalion (dz). Raportdnddis-
tan[ele6, gi dz mdsuratepe fotogra-
fie cu Dr mdsuratdintre aceleagi
punctepe pacient,putem afla Dz
dupdformula:

$n-**
mr m3
ll. Metode antropometrice fdrd re-
pere preextraclionale
Metodeleantropometrice fdri repere
preextracfionale reprezintdeventualitatea
cea maifrecventd de determinare a dimen-
siuniiverticalea etajuluiinferior,bolnavul
prezentAndu-se la medicpentruprimaoard
Tnfazade edentat,cAndnu mai existdsto-
puri coluzale.Cele mai frecventemetode
antropometrice, fdrd repere
preextraclionale sunturmdtoarele :
- MetodaLeonardoDa Vincicompa-
rd dimensiuneaetalon mdsuratd
nasion-subnazale cu dimensiunea
modificatdsubnazale-gnalion: intre
acestedimensiuni trebuiesi existe
egalitateperfectd.
- MetodaLeonardo Da Vinci modifi-
catd adaugdla dimensiunea etalon
un centimetru, sau impunemdsura-
reade la ofrionla subnazale:
- Metoda Boianov considerd seg-
mentuletalonreprezentat de distan-
ta intercomisuraldcare se raportea-
zd la distanlamdsuratdintrepunctul
plasatla intersecfialiniei mediane
cu linia cutaneomucoasd a rogului
buzelorgi gnalion.DatoritdmodificS-
rilorsurveniteprinedenta[ieextinsd,
materializateprindiminuarea rogului
buzelor,invaginarea acestora,rela-
xareafanteiin ansamblu.caretoate
555
fac ca metodaBoianovsd devind
impracticabild,in Clinicade Proteti-
cd din lagiutilizdmmetodaBoianov
modificatdTn cadrulcdreia reperul
etaloncomisurd-comisurd a fost in-
locuitcu distanlainterpupilard.
MetodaWillis considerdsegmentul
etalonca fiind distanfaintre fanta
labialdgi unghiulexternal ochiului.
Acest segmentetalonse compard
cu segmentul variabilreprezentatde
distanlagnalion-subnazale utilizAnd
un instrument special,ocluzometrul
Willis.
Metoda planuluj de la Frankfurt
(metodaLanda)urmdregteegalita-
tea perfectdintre segmentulsuper-
ior mdsuratdin vertexiL planullui
Frankfurtgi segmentulinferiormd-
surat de la planullui Frankfurtla
planuI bazilarmandibular;
Metoda compasului de aur
Appenrodt utilizeazd un compas
specialconstruitcare materializeazd
distanlaoptimda etajuluiinferiorca-
re, dupd acestautor,reprezintd3/5
din distanfasubnazale-gnalion md-
suratdcAndbolnavulfine gurades-
chisd.
Metodeleantropometrice se cer com-
pletatetotdeauna prin metodefuncfionale.
in cazulTncare metodeleantropologice nu
se verificdprin metodefunclionalese ia
dreptcriteriude referintdmetodafuncliona-
ld sau se realizeazdun compromisintre
celedouddetermindri. pdndla obfinerea
linieiizoelectrice.

Alte metodeutilizatein cadrulmeto-

|il. Metodelefunclionale delorfunctionale substituie relaliade pos-
Metodelefuncfionale de determinare turdcu relaliimandibulo - cranienede di-
a dimensiunii verticalefac apella relafiade namici funclionali fonetici. in acestcaz
posturd.MaiintAise inducerelafiade pos- nu se maiinregistreazd spaliulde inocluzie
turd prin relaxareacorespunzdtoare a bol- fiziologicd ci cu ajutorulunortestefonetice
navuluigi se verificdapoi reperelerelatiei se inregislreazd spafiulminimde vorbire.
de posturd(osos,articulat, muscular, labial
9i Donders).Dintrereperelerelalieide pos- - Metoda Wild utilizeazdpentru de-
turd se relinca semnificative pentrutehni- terminarea spafiului minimde articu-
ce determindrii relalieicentricegi a relafiei lare foneticdfonema,,me",prin pro-
de ocluzie., dimensiunea verticald de pos- nunfiaunorcuvintede tipul],,mama",
turd (subnazale-gnalion) care este in mod ,,ema",,,ohaio; deoarecela sfArgitul
normalmai mare cu 2-4 mm fatd de di- pronun[Srilor intre arcadeaparspalii
mensiunea verticaldde relaliecentricd(cu minim de articularefoneticd.Dacd
borduriocluzalein contact).Se verificdde bordurile de ocluziesuntpreainalte,
asemeneamdrimeaspaliuluide inocluzie buzelese unesccu difionltate, fibre-
creeatin posturdintre feteleocluzaleale le muscularese contractideci vom
celordoudborduricaretrebuiesd fie egal facediminudrile necesare relaxdriigi
cu diferenta Tntredimensiunea verticald de poziliondriicorecte.Dacddimensiu-
posturdgi dimensiunea verticaldcentricd neaverticald estediminuatd sunetul
(2-4mm). ?gipierdeclaritatea,caz Tncare se
in raportde situalieclinicdse poate procedeazdla completarea necesa-
tolerala bolnaviiin vArsti, datoritdhipoto- rd la nivelulbordurii.
niei musculareun spafiuugor mdrit,dar
niciintr-uncaz nu se tolereazd diminuarea - MetodaSilvermann utilizeazdteste
dimensiunii spaliuluide inocluzie. foneticece confin fonema ,,esse",
in scopuldetermindrii dimensiunii ver- terminaldin cuvinte cum sunt.
ticaleprin metodefunc[ionale se poateuti- etc.
,,tgndrgssg",,,caresse",,,liesse",
liza metoda electromiograficd care oferd
criteriiobiectiveprivindoblinerearelaliei - Metoda Robinson utilizeazdpentru
posturale prininregistrarea linieiizoelectri- determinarea spaliuluiminimde ar-
ce (de repausmuscular) caracteristice rela- ticularefonetica:,,fe","ve",plasatela
sfArgitulcuvintelor.
liei de posturd. in utilizarea metodei
electromiografice se poateaplicagi metoda
bio-feed-back-ului in cadrulcdruiabolnavul in practicdutilizdmtoate acesteme-
igi controleazdsingurstareade relaxare todeTnsuccesiunea Wild-Silvermann, de-
oarece prima metodeobline o coborAre nivelului, planuluide ocluziepre-
orientdrii
mai mare a mandibulei dar gi o relaxare cum gi a dimensiunii verticale(reperosos
musculardcorespunzdtoare in timp ce a anterioral relalieicentrice).in scopulde-
douametoddaducemandibula la o dimen- termindriiacestorultime repere,trebuie
siuneverticaldfunclionald convenabild. asiguratecondiliilenecesareacesteietape
in mod facultativutilizareain practicd prinindepdrtareaposibilitdlilor
de derapare
a acestormetodese poate realizanumai ce pot apare intre cele doui borduride
dupdverificarea antropometricd (dimensiu- ocluzie,caretrebuiesd permitdstabilizarea
nea verticald centricd) gi funclionald mandibulei in relaliacentricd.
(posturaldsau foneticd)a determindrilor Derapajuleste definitca o alunecare
realizate.Esen[ialdpentru determinarea a suprafeleiocluzaleale unei borduripe
dimensiuniiverticalegi a spaliuluifuncfio- suprafalaocluzalda celeilaltegi poate fi
nal ocluzal,este utilizareamai intAia me- favorizatde aparifiaunor neconcordante
todelorantropometrice gi mai apoia meto- intre poate
celedoudsuprafele.Deraparea
dei posturalesaua celeifonetice. avea loc spre interiorsau posterior,in
acestecazuriexistAndcontactepremature
simetriceopusedirectiei de glisajnumitd9i
Determinarea relatieicentrice derapare simetricd. Derapajulasimetric
Etapaclinicdimpropriu denumitd,,de rezultddin existentaunuicontdctprematur
determinare o pe o hemiarcadd
a relalieicentrice"reprezintd 9i se materializeazd prin
etapdcomplexdde determinarea relaliei neconcordanla liniilormediane.
de posturd,a relalieicentricegi a relatiei indepdrtarea posibilitdlilor
de derapa-
de ocluzie. re constituieo condilieobligatoriecdci ast-
in fazade adaptaregi individualizare fel nu se va mai inregistrarelafiacentricd
a machetelor de ocluzieam realizatpe corect6.Se vor indepdrtacontactelepre-
rAnd:stabilirea nivelului gi a orientdriipla- maturecu nivelareaperfectda bordurilor
nuluide ocluziela nivelmaxilargi in functie de ocluzie,contacteprematurecare tot-
de acesta,la nivelmandibular; determina- deaunatrebuiecdutatepe direcliaopusd
rea dimensiunii verticaleal etajuluiinferior glisdrii.
in relatiacentricdgi de posturd. Determinarea propriu-zisda relaliei
in etapaimediaturmdtoarese proce- centricereprezintdetapafinaldspre care
deazd la stabilizareamandibuleiin plan convergtoate pregdtirileanterioare,ffi?-
orizontal9i in plan medio-sagital prin pla- chetelede ocluziefiind deci adaptategi
sareaacesteiaastfelincAtliniasa mediand individualizate incAtcu ajutorullor mandi-
sd corespundd cu linia medio-sagitalda bulase poatdfi condusdin relaliacentricd.
fefei,iar condiliisd fie centraliin cavitdlile Datoritd hiperlaxitdtiiligamentare,
glenoide. Acesteultimereperecompletea- uzuriiosoasearticulare, gtergerii
reflexelor
zd procedurile anterioare de determinare a

557
de pozitionarecentricd,la edentatultotal
se inregislreazdo instabilitate marcatea
mandibulei ceeace facedificiladetermina-
rea relalieicentrice.Esteabsolutnecesard
verificarearelatieicentriceoblinutdpe ba-
za mai multormetodede determinaregi
dacd acesteacoincid.determinarea este
corectd.
Existddoudgrupemaride metodede
determinarea relaliei centrice: metode
simplegi metodecomplexe.
Metodesimplede determinarea re-
lafieicentrice:
- Metoda "homotropismului lingo-
mandibular"se bazeazdpe reflexul
homotropismuluilingo-mandibular,
conformcdreiamandibulaurmeazd
limbain periplulsdu staticsau di-
namic.in scopulvalorificdriiacestui
reflex,Walchoffplaseazdo bobifd
de ceard pe bolta palatinda bazei
macheteisuperioarecAt mai poste-
rior pe linia mediani. Bolnavulva
inchideguracu vArfullimbiipe bobi- nu pot fi utilizate
t5. Datoritdhomotropismului, man- binafiecu altemetodepentruverificare.
dibulava urmalimbagi va cdpdtao
pozifieapropiatdde relaliacentricS.
- Metoda compresiunii pe menton
constdin dirijareamandibulei in po-
zitia sa centricdprin compresiunea
postero- superioard a mentonului
(metodd derivatd din metoda
Lauritzan- Barrelle).
Aceastdmeto-
dd este riscantddeoarececonduce
mandibulaintr-o pozitie incorectd
mult mai retrudatddecAt relalia
centricd.
- Metodadeglutiliei se utilizeazdda-
toritdfaptuluicunoscutcd acestre-
flex se producecu mandibula cen-
trati. Utilizdmaceastdmetoddprin
invitareabolnavuluisd mimezein
goldeglutitia.Machetelesuntsolida-
rizate cu adezivi care nu riscd si
modificecu nimic rapoarteleoclu-
zalecentricecreate.
- Metoda ftexiei forBte a capului
urmdregte prin compresiuneareali-
zatd de p5(ile moi prevertebrale
asupra mandibulei, conducerea
acesteiain relafiacentricd.
- Metodaextensieiforlate urmdregte
ca prin tracliuneacdffe posterior
exercitatdde mugchiisubhioidieni
sd se determineo pozifiea mandi-
bulei cAt mai apropiatdde relalia
centricd.
Ambelemetodesuntdoarfacultative gi
singularci numaiin com-
- Manevracondiliald urmdregteob!i-
nerea poziliei corecte a relaliei
centricdprinugoarapresiuneexerci-
tatdTntimpulmigcdrii de deschidere
inchiderede amplitudinemicd
(pentrua se obline axa de rotalie
purd) practicaticu indexulin con-
ductul auditiv intern gi policele
pretragian. S-ar puteaverificaastfel
simetric pozitiacentricda condililor.
Manevra maseterind Gysi constd
in compresiunea maseterului
bilate-
ral, Tn timp ce bolnavulrealizeazd
inchidereagurii cu scopuloblinerii
de contracfii
echilibrate.
bulei.Metodaare un maredezavan-
taj:dacdbordurilenu suntbineindi-
vidualizategi fasonateetapa din
etapaanterioard,se oblin relaliiex-
centriceprinderapajDevin.

Manevratemporald Greenare ace-

lagi scop, obfinereade contraclii
Metodecomplexede determinarea
musculare simetricegi se realizeazd
relafieicentrice
prin compresiunea fascicoluluipos-
terioral temporalului cu palpareaTn Metodele complexe de determinarea
paralela condilililor
mandibulari. relatieicentricenecesitdo aparaturdspe-
cial construitd destinatd acestui scop,
Stimularea reflexului de ocluzie aceste metodede determinarea relaliei
molard reprezintdo metoddsimpld centricesuntdiferiteca principii gi metodo-
princarecdutdmredegteptarea vechi- logiepracticdde realizare.
lor reflexeparodonto-muscularede Metodainscrieriigraficeconstdin in-
pozilionarecentricd.in acest scop
registrarea traiectoriilor
de migcaremandi-
agezdmpulpadegetelorpe bordurile bulard in migcdritest de propulsie
de ocluzieTndreptulmolarilor gi invi- protruziegi lateralitate
dreapta- stAnga.
tdm bolnavulsd inchiddgura.Pulpa inregistrareaunor pldcule de inscriere
degetului indeplinegterolulunuiresort acoperitecu negrude fum sau cu ceardde
elastic ce va stimula reflexele inlay,in dreptulcirora sunt fixatepe cea-
vestigeale de pozilionarecentricd. laltd machetdde ocluzieace inscriitoare
astfelca acesteasd vindin contactcu pld-
Metoda Patterson utilizeazdin sco-
eutele.
pulstimuldrii
reflexelorvestigealede
pozitionarecentricd, machete de in raportde fixareasistemelorde in-
ocluziespecialpregdtite.Astfelfie- registrare, inscrierea graficd poate fi
carebordurdde ocluzie,maxilarigi extraoraldsau intraorald. Aspectulinregis-
mandibulard,se scurteazd cu 2 mm, trdriiva fi diferitdupdcumsuntplasatesis-
dupd care Tngrosimeaacestorase temelede inregistrare, respectivpldcutape
sapdun gan!retentivcarese umple maxilargi acul pe mandibuldsau invers.
cu material abraziv (corindor). Cel mai frecventmod de inregistrare este
Bolavulva executamigcdritest de de fixareaa pldcuteipe mandibuldgi a
propulsiegi lateralitatedreapta acului pe maxilar.Pacientulva executa
stAnga.Se va produceabraziacelor migcdride propulsieurmatede retropulsii
doud suprafefe,ce Tnlesnegte pozi- maxime.in acestcaz,extremitatea cea mai
tionareacentricdspontanda mandi- anterioard a segmentului (retropulsie
ma-
ximd)estereprezentatd de relaliacentricd.

440
Pentru cazurile simple este suficientd lizareaunordinlianatomorfi cu un cuspidaj
aceastiinregistrare. corespunzdtor celortrei stereotipede mas-
De celemai multeori insd se inregis- ticatie,in aceastdfazdde determinare.
lreazd doud trasee prin migcdrile de
dreaptdgi stAngi.Noileliniitra-
lateralitate Urmeazd,in continuareadetermindrii,
sate prin migcdride lateralitate vor porni introducerea machetelor in cavitateaorald.
din punctulde relatiecentricigi vor delimi- CAndrelatiacentricdcorespunde cu refle-
ta intre ele un unghide 1200numitgi arc xulde ocluziemolard,arcadele se vorpozi-
gotic,vArfularculuigoticfiindcorespondent
liona corect,iar vArfulinscritorva coincide
cu relaliacentricd. cu vdrfularculuigotic.
in cazulTncare apareo necorespon-
Memoriaocluzali Lejoyeauxrepre- denldintre acestedoud elemente,cu aju-
zintdo metoddcomplexdde inregistrare a torul unei pastilede ceardvom stabiliza
relalieicentralefolosindmetodainscrierii cele doud machetede ocluzieTn pozilia
graficegi verificAnd
in aceeagigedinfdrela- rezultatdprinstimularea
reflexului
de oclu-
tia centricdoblinutdprinstimularea
reflexe- zie molardchiardacd'nu coincidecu in-
lor vestigealeparadonto-musculare de po- scriereagraficdpracticatianterior.
zitionarecentricd.
Machetele de ocluzievor fi astfelpre- AutoocluzorulLendese bazeazdpe
gdtiteca Tntreipuncte,doudlateralegi unul un principiuoriginalde determinarea rela-
frontal,sd fie plasatetrei platouriacoperite
liei centrice.Lendeconsiderd cd oriceob-
cu ceardinlaype mandibuld gi trei ace in- stacol agezat pe traectoriade inchidere
scriitoarefixatepe gablonulmaxilar.Se va mandibulard, determind glisareamandibu-
practicain continuareo inscrieregraficd lei spreo pozitieexcentricS.
intraoralda migcdrilor test mandibulare ce
vor stabilizain trei punctediferiterelalia Dispozitivul
de inregistrareesteformat
din doudpldcule:una mandibulard fixatdpe
centricdobfinutd.in scopulstimuliriirefle-
xelor de pozilionarecentricdLejoyeaux, baza macheteide ocluzie(fdrd bordurdde
monteazdlAngdpldculelede inregistrare ocluzie) gi unamaxilard, ce suntuniteprintr-
molare,planurigeometricede trei forme: un dispozitiv verticalcu pozitieretroincisivd
ce are posibilitatea
plate,medii,inalte,prininclindridiferiteale de a fi indllatsau cobo-
pantelor. rAt dupddimensiunea verticalda pacientu-
Cu acesteformegeometrice se va
cdutareflexul vestigealdispdrut. lui. Pldcutamaxilardse articuleazd cu tija
verticald,ceea ce-i oferdposibilitatea de a
unuiplangeometric
Utilizarea strictin basculaTnjurulaxeiverticale. Sistemulpoa-
acestscop,limiteazdposibilitdtile
prin sla- te fi fixatintr-oanumitdpoziliecarecoincide
ba asemdnare cu reliefulocluzalnatural. cu dimensiunea verticald
optimd.
Dinacest motiv,
mai logicdni s-a pdrututi-
 Determinarea se realizeazdin felul vArfuride stabilizare plasatein zonelelate-
urmdtor:Tn primul rAnd se monteazdpe rale. VArfulTnscriitor din zona frontaldse
borduramandibulard pldcutamandibulard: fixeazdpe un platouplasatanteriorgi Tn-
se elibereazdarliculafia 9i se introduccele cdrcatcu ceardde inlay.CeledoudvArfuri
doud bazein cavitateaoralda bolnavului lateralevor fi plasatein ldcagece se gd-
avAndprestabilitd o dimensiune verticald sescin plSculamandibulard. in zonelela-
corectdpe tija.Machetele in acestcaz ser- terale ale pldcufeimandibulare,aparatul
vescdoarla nivelarea planului gi practicnu prezintdsistemede fixareale unorresorturi
au bordurS.Pacientul esterugatsd inchidd elastice(jumdtatede sferdpe un arc elas-
gura. in acest moment,pldcufamaxilard tic fixatpe placd).Platoulorizontalse poa-
care este basculantdse muleazdperfect te prelungianteriorsau posteriorin raport
pe maxilarla dimensiunea verticalddeter- de situaliiextreme.
minatdanterior.Se transcrieconturulpld- in scopul realizdriidetermindriise
cutei pe borduramaxilard,se blocheazd procedeazila montareapldculeimandibu-
gi se indepdrteazd
articulaliile dispozitivele lare,apoia celeimaxilaregi se indepdrtea-
din cavitateaorald.Celedoudbazese vor zd piesaintermediard. Machetele de oclu-
solidarizacu ceardtopitd.Urmeazdmonta- zie astfelpregdtitesunt apoi introdusein
reain simulator.
cavitateaorald. Se trece la inregistrarea
Metodaestefoarteprecisdgi de regu- unei inscrierigrafice,dupd cdre se mon-
ld se practicein paralelcu metodade in- teazdresorturileelastice,caresuntfabrica-
scrieregraficd,verificAndu-se reciprocfoar- te in trei sortu'i in raport de forta
te bine. Datoritdneutilizdrii bordurilorde masticatoriea bolnavului. in contactulcu
ocluzie,metoda are dezavantajulcd nu aceste resorturi,se declangeazdreflexul
poatetransmitelaboratorului reperelepen- de inchideredistald.Pozilionarea celor
trualegerea (liniamediand,
dinlilorartificiali doud pldcufeTn zona anterioardse face
liniasurAsului,liniacaninului) gi nivelulgi similarmetodeiLandedupdun planbascu-
orientareaplanuluide ocluzie,date nece- lant.
sarerealizdrii
uneiocluziicorecte. Dacd relalia centricdse verificdin
urmaaplicdriiresorturilorcu cea inregistra-
grafic,vom aplica masd termoplasticd
CentrocordulOptow este reprezentat td
formatdindoud sau ceard intre cele doud vArfuridistale
de un sistemde inregistrare
pldcufe: gi unamandibulard. pentrua stabilizapoziliaobtinutd.
unamaxilard
intre cele doud pldcufese mai utili- Noi am modificataparatulOptowprin
zeazdgi o a treia pldculd,ca intermediar aplicareaunuiplatouglisantin zonaante-
ajutAndla fixare. rioard,de inscrieregraficdcare permite
adaptarea sistemului la diverse linii
Pldcufamaxilardposeddun vArf de interalveolare.
inscrieregraficd plasat anteriorgi doud

561
 Metodastimulirii electricebilatera- - Utilizareaunor anse de sArmdin
le Jenkelson se bazeazdpe aplicarea formdde ,,U"care,incdlziteTnprea-
unor stimulielectricipreauricularvizAnd labilsuntintrodusein masade cea-
emergenlatrigemenului dincutiacraniand. rd a ambelormachetesolidarizAndu-
le ;
StimululintAlnegteramul motor al
acestuinervgi determind stimularea refle- - Practicareaunorldcagesau ancoge
xelorde pozifionare centricd.Stimuliiutili- in celedoudvalurila nivelulprimilor
zalipotfi unicisau subformdde trenuride premolar.Cu ajutorulunei mase
impulsuri.Rezultatuleste contractiemus- termoplasticeplastifiate
9i apoi rdci-
culardechilibratdgi simetricdgi oblinerea te, introdusi in ancogdse stabili-
relalieicentrice. zeazdmachetele;
Dupd inregistrarearelatiei centrice - Folosirea de gtifturi de
prin una din metodelede mai sus se pro- intre cele doud ma-
interpozitionare
cedeazdla verificarearelatieiobtinute,prin chete;
verificareareperelorrelatieicentrice.Se
- de materialtip Repinsau
Utilizarea
urmdregteastfeldacd s-a obtinut:pozilia
ceardtopitd;
musculare
contractiile
centricda condiliilor,
liniilemedienecorespondente,
echilibrate, - Practicareaunorliniiobliceintersec-
dimensiunea optimd,contactintim
verticald tate la nivelulzonelorlateralein
ocluzalpe toatd suprafalamachetelorde de ocluzie.
cearabordurilor
ocluzie.
Indiferent de modalitateade solidari-
zare utilizatd,trebuiesd nu pierdemdin
Dificultatea determindrii relaliei vederescopulesenlial:solidarizarea si se
centricela edentatultotal rezultddin pier- facdin poziliecorectdde relaliecentricdgi
dereadeterminantului anteriorgi prin lipsa sd fie perfectd,fdrd a existajoc intre cele
reperelorpreextractionale la majoritatea doudmachete,ceeace antreneazd eroriin
in schimb,
cazurilor. rdmAne determinantul montarea in ocluzor.
posterior,cu ajutorulcdreiase poate de-
termina relatia centricS,singurulraport inainte de a transmitelaboratorului
mandibulo-maxilar relativ constantgi re- machetelesolidarizate, mai este necesari
productibil vielii.
in timpul stabilireaanumitorreperenecesare in ale-
gereadinfilorartificiali.

Solidarizareamachetelorde ocluzie
Solidarizarea celordoud machetede
ocluziein relaliacentricdse poaterealiza
prinmaimulteprocedee (fig.9.53):
 - linia mediand,va reprezentapla-
nul medio-sagital al fetei,
apreciindu-sein func[ie de
frenurilebuzelorsuperioard
gi in-
filtrupiramida
ferioard, nazald;

- linia caninilormaterializeazd fata

distalda caninilor,iarspa[iulrezul
tat intre liniamediandgi liniacra-
niuluireprezintd latimeacelortrei
dintifrontali-superiori.
Fa[adistala
a caninuluicorespunde la majori-
tateapacien[ilor cu nivelulcomisu-
ral bucalesau cu intersec[ia per-
pendicularei coborAtedin pupila
cu planul de ocluzie. VArful
cuspidului caninuluise afldpe bi-
Fig. 9.53. Solidarizareamachetelor de ocluzie sectoarea unghiuluiformatde ari-
pa nasuluicu ganlullabio-genial,
acolo unde bisectoarea intersec-
Stabilireareperelorpentrualegerea
leazdplanulde ocluzie.
gi montareadintilorartificiali
Volumul, formagi pozi[iaborduriima- - liniasurAsului reprezintd limitade
cheteide ocluzieau fost de aga manierd maximdvizibilitate a grupuluifron-
adaptategi individualizate incAtsd repre- tal superior,fiind totodatdnivelul
zintevolumul, formagi pozitiaarcadeiden- la care se plaseazdr liniacoletelor
tare artificiale.
Astfelmarginile incizaleale dentare.Pentrutrasareaacestui
dinlilorfrontalivor fi la nivelulplanuluide reperse poatelua conturulbuzei
ocluziefrontal,fefele lor vestibulare vor superioaregi inferioarein timpul
descrieo curbdidentica cu ceadescriside surAsului.
bordurade ocluziece va redaplenitudinea
obrajilorgi buzelorgi va compensa eventua- in finalulgedinfei,in urmatrasdriire-
leleresorbtiiosoaseasemitrice. MairdmAne perelornecesarealegeriidinlilorartificiali,
sd indicdm tehnicianuluilungimea 9i lalimea se va practicaindepartarea cu grijd din
indicatiipe care le vom cavitatea
dintilorartificiali, oraldale celordoudmachetede
apreciain functiede o seriede repere. ocluzie,fdcAndgi o ultimaevaluarea de-
termindrii
anterioarepe modelele de lucru.
Principalele reperenecesarealegeriii Principaleleinconveniente ale deter-
din[ilorartificiali
sunturmdtoarele: mindriirelalieicentricela edentatultotal
derivddin mobilitatea mandibulei in toate

qA?
direcfiilespafiului,gtergereareflexelor, chiarpe mijloculcrestei.Din analizacom-
schimbarea continuda stdriide tonicitateaparativda modelelorde pacien[identatigi
mugchilor mobilizatori
ai mandibulei gi im-edentatis-a putut releva micgorareape
bibitia tisulard postedenta[ie. Relaxarea secfiunesagitalSa cresteireziduale fa[dde
musculard gi indepdrtareadurerii,a spas- procesulalveolar(fig.9.54),odatdcu re-
melorgi contractieireprezentat o condi- sorb[iatesutuluiosos. Prin secfionarea
tie sine-qua-non ?n determinarea imaginard
relaliei transversald a mijloculuipapilei,
centricemandibulo-craniene. vom puteaafla pozifiamarginilor oraleale
coletelorincisivilor
centralisuperiori.Aceg-
tia se vor situatangentla transversala pa-
ANALIZAMODELULUI DUPASIS. pileide o parte9i de altaa linieimediane.
TEMULBTOFUNCTTONAL PROTE- Odatd cu atrofia cresteloralveolare,di-
Trc iN VEDEREAMONTARilDrNTr- mensiunilevestibulo-orale ale coletelor
LORFRONTALI gi caninilorsuperioriscadTnpa-
incisivilor
Analizamodelelor poateTncepe incd ralelcu dimensiunile crestelorgi anume:de
de pe modelele preliminare.
Analizamode- la 7 mm la 6 mm pentruincisivul centralgi
lelorfinalese faceseparatpentrumodelul de la 9 mm la7,5mm pbntrucanin.VArfuri-
maxilar9i pentrucel mandibular.Modelele le caninilorse pozitioneazd pe intersectia
pot fi montateulteriorin simulatorgi exa- transversalei papileiincisivecU prelungirea
minateastfeldinfafdgi profil. muchieicrestelorrezidualelaterale(fig.
Reperele de analizda modelelor ma- e.55).
xilaresunt:

7,5mm

Fig.9.54.Analizamodeluluimaxilargi modificarea
atroficda crestelor,secliunecomparatdla dentat
(a) fala de edentat- b (13).
Fig.9.55.Amplasareafrontalilorsuperioriin funclie
Papilaincisivi este un reperimpor- de reperelede analizdale modelului:a - transver-
tant din punctde vederetopografic pentru sala papilei incisive;b - reperulvArtufuicaninului;
c- primarugdpalatind;d- liniamediosagitald; e-
montarea Aparela
dintilorfrontalisuperiori.
tuberozitate
a maxi Iard; f - mij
locuI i
creste alveolare
maxilaruledentatintr-opozifieanterioard, maxilare(50).
progresdndin aceastddireclieodatd cu
Sutura medio-palatini stabilegte
atrofiacrestei.Ea poate ajungefrecvent
mijloculmodeluluigi constituieo axd de
simetriea arculuivestibular frontal,in plan
medio-sagital. Pe aceastdaxd se gdsegte
de reguldfrenulbuzeisuperioare Tnzona
vestibulardgi foveele palatine la limita
distalda cAmpului protetic.Papilaincisivd
va fi sectionatdimaginar9i de acestreper
se fine seamala pozilionarea celordoi in-
cisivicentrali.inillimea incisivilor centrali
se considerda fi 114din lungimeasuturii
medio-palatine, mdsuratdin linie dreaptd
de la mijloculpapileiincisivela foveelepa-
latine.
Prima perechede rugi palatinese
identificd gi se contureazd pe model.Elese
folosescdrept reper pentru pozifionarea
marginiicoletuluioral al caninilormaxilari.
Aceastdamplasare se facela o distanldde
circa2mmde marginea liberda primeirugi
palatine.Existdsitualiiin care poziliarugi-
lor palatinenu estesimetricd, faptcarede-
termindo montareasimetricd a caninilor,
obfinAndu-se astfelo individualizare a res-
pectivelorcazuriclinice.CunoscAnd aceste
repereesteclarcd montareafrontalilor su-
perioriva urma un tipic Ai anume:primul
dintemontatesteincisivul central,al doilea
este caninul,spaliul frontal restantfiind
ocupatde incisivul lateral.
Unghiul format de direcfia primei
rugi palatinecu planulmedio-sagitaleste
alt repercarene indicdsistemulde montare
al frontalilorsuperioriadecvatformeiarca-
dei gi stereotipului masticator. in funcfiede
unghiulcreatintreacestelinii,se monteazd
dinliiin liniedreaptd,in formdde ,,V"saude
arc (normal) gi se vor realiza treme,
diastemd sauinghesuiri frontale(fig.9.56).
Mijlocul crestei reziduale maxilare
se marcheazdde citre clasiciin zonele
laterale ale cresteloredentate.Anterior
estedelimitatde punctelede pozilionare a
caninilorgi posteriorse continud
vdrfurilor
cu marcajulmijloculuituberozitdlii. Acest
reperse prelungegte de obiceigi pe soclu,
permifAnd tehnicianuluidentarsd monteze
corectdinliilateralipe mijloculcresteirezi-
duale.
-b
Fig.9.56.Unghiulformatde direcliarugiipalatine
cu linia mediosagitald:a - transversalapapilei inci-
sive; b - direcliaprimeirugi palatine;c - unghiul
formatintre prima rugd palatindgi linia
mediosagitald ; d. linia mediosagitad(50).
Tuberozitateamaxilari este conti-
nuareaposterioaria cresteirezidualeca-
re, fiind zondbiostaticd,nu se atrofiazdin
acelagiritm cu crestele.Aceastase mar-
cheazdprinincercuire, fiindfolositddoarla
confeclionareabazei protezeigi esteocoli-
td de montarea dinfilorartificiali.
Liniilestaticede analizi a modelu-
lui maxilarsunt urmitoarele:
Formacrestelorreziduale.Clasic,la
maxilareste o semielipsd, dar poatelua
forme pentagonalein atrofiile marcate.
Existdmultipleformeale cresteloredentate
careau aspectde litere:M, V, O, dictatede
anomaliilepe care pacientuledentatle-a
delinutin perioadadentatd(gi care se pot
perpetuain montareadinlilor,dacdgi paci-
entulestede acord).
Tangentapremolari la maxilar (fig.
9.57)constituie reperulpoziliondrii
suprafe-
Tntrepro-
ale premolarilor
telorvestibulare
eminenlavestibulardcanind gi cuspidul
meziovestibular Aceastdlinie
al molarului.
delimiteazavestibularplasareapremolari-
lor superioriin armoniecu restularcadei.
Motivatiaeste pur esteticdpentruca sd se
evite aspectulde ,,guri plini cu dinti"
(culoaruldentarsd fie estetic).
Fig. 9.57. Tangentapremolardla maxilar(50).
Reperele de analizi mandibulare
ale modeluluiedentatsunt urmitoarele:
Tuberculul piriform este o zond
biostaticdimportantd,carese utilizeazdca
reperpe modelpentruinterferenla unorlinii Fi7.9.58.Reperede analizdale modeluluimandi-
staticegi anume:
- o liniestaticdmarcAnd secfiunea sagitald
simetricd piriform,
a tuberculului ce se con-
tinudcu marcajulmijlocului cresteirezidua-
pe soclu;
le 9i se prelungegte
- o linierezultatddin sectionareala jumd-
tate a tubercululuipiriform(in planvertical)
cu planulde orientareocluzald.Obfinem
Tndllimea aproximativd (reperulocluzal)la
carese pozifioneazd dinliilateraliinferiori.
Aceastdsecfiunetransversald se situeazd
la mijlocul
distanlei intermaxilare.
Punctulsimfizarestesituatla mijlo-
cul cresteireziduale in planmediosagital gi
determindsituareapunctuluiinterincisiv.
Unindpunctulsimfizarcu mijloculspafiului
retromolar bilateralse formeazdun triunghi
careservegteca repertehnicianului pentru
pozilionarea corectda modelelor.
Punctelecanine ale mandibulei se
situeazdacoloundese deceleazdtrecerea
de la zonafrontalede curburda arcadei,la
cea laterald,aproximativ liniard.La edenta-
tul maivechise poateidentifica ugordatori-
td modificdrilorformei arcadeiin trapez.
Unind linia caninilorin zona vestibulard
obfinemmijloculcresteiedentatein spaliul
vestibularfrontal(fig.9.58).
bular:a - pozilia caninilor;b - mijloculcresteialveo-
lare; c - tubercululpiriform(50).
Liniilestaticela mandibuli
Formaobignuitd a arcadeimandibu-
lareestecea de parabol5sau potcoavd,iar
566
in atrofiidevinetrapezoidal6. berculului piriform.
Mijloculcresteirezidua-
Tangenta premolard la mandibuld le mandibulare corespunde in zonalateralS
realizeazd dupdBonwillunitateadinfilorfron- cu gan[ulmezio-distal gi premo-
al molarilor
tali cu primiipremolari. Aceastase ob[ine larilorinferiori.
dintr-un cerc, care cuprinde marginile Estede remarcatgi faptulca Tnzona
incizalealefrontalilorinferiori,
cuspidul canin molaruluide 6 ani apareo depresiune a
gi cuspidulvestibular al primuluipremolar. mandibulei, careva corespunde la monta-
Tangentala acestcerc aflatdla nivelulpri- rea dinfilor,cu realizareaunei curbe de
muluipremolar, treceprincuspiziivestibulari compensalie sagitald(curbalui von Spee).
ai dinfilorlateraligi sec[ioneazd marginea Aceastdzond declivda profiluluicrestei
vestibulard a tubercululuipiriform
(fig.9.59). reziduale estefolositain fixareaunordate
Prelungind acestdtangentddistalpu- la unelesimulatoare.
temdetermina mijlocul condilului
articular. Liniaganturilor mezio-distale este si-
Pozifionarea din[ilorlateraliestelega- tuati corespunzdtormijloculuicrestelor
td de urmdtoarele liniiajutdtoare. reziduale ale mandibulei.
Mijlocul cresteirezidualeeste un reper Curburasagitalda cresteireziduale
importantpentrumontareacorectda din[i- mandibularedin zonalateraldse marchea-
lor artificiali pe careacegtiatrebuie
laterali, zd gi ea pe socluprin liniiparalelecu mu-
sd se plaseze.Limitaanterioarda acestui chia crestelor,oferinddate pentruob[ine-
marcajestedati de punctelecanine9i cea reacurbeide compensatie sagitalS.
posterioardde sectionareasagitalda tu-

Fig.9.59.Amplasareadinlilorcuspidaliin funcliede cerculBonwillgi tangentapremolardmandibulard: a-

mijloculcresteimandibularecoincidecu ganlurile -
mezio-distaleale dinlilorcuspidali;b cuspidulvestibular
al premolaruluiprim dicteazdpozilionareacuspizilorvestibulariai dinlilor cuspidali;c - limitaorald a suprafe-
lelor ocluzale- regulalui Pound(50).
Liniilelui Poundsunt: din[ilorlateralispre oral (pentruobfinerea
- una care unegtefala mezialda ca- stabilitatiiprotezeiinferioare);
ninuluicu limitalingualS piri-
a tuberculului - verticala ridicatd de pe linia
formgi carenu se depdgegte la montarea milohioidiand, care nu va fi depdgitdde

567
cdtresuprafata
oralea dinlilorlaterali. ETAPEALE TERAPIEIPRINPRO.
TEZETOTALE.PROBAMACHETE.
Analizamodelelorasamblate LOR
Dupace modeleleau fost analizate Este bine sd fie fdcutd in prezenla
separat,ele se apreciazdin ansamblu, tehnicianului gi,dacdestecaztl,Tnprezen-
montate in simulator. [a uneipersoane din anturajul pacientului.
Analizain normdfrontald9i din profil
va permitedecelarea urmdtoarelor repere:
Vestibululoral (fornixvestibuli)este CONTROLUL EXTRAORAL AL
un reperimportantatdt la maxilarcAt gi la MACHETELOR
mandibuldpentruzonafrontald,deoarece Se facein absenfapacientului, pentru
fefelevestibulare suntsituate a verificacorectitudinea
ale incisivilor realizdrii
in labora-
pe arculfrontalvestibular. tor a machetelor, conformindicafiilor date
Punctelefixe din vestibululbucal,in prin gabloane9i prin figa de laborator(fig.
zona frontald,necesarerealizdriiarcului e.60).
frontalvestibularsuntplasatede o partegi
de alta a frenuluibuzeisuperioare gi infe-
rioare,undevestibulul are adAncimea cea
mai mare.Acestepuncteunitepermitob!i-
nereauneiliniiinteralveolare,carene oferd
date despreaspectulnormal,progensau
prognatal pacientului gi profilulfrontalilor.
Coarda acestei linii maxilo-mandibulare
frontalepoartddenumirea de arculfrontal
vestibular,in interiorulacestuiase pozi[io-
neazddin[iifrontalisuperiori, oferindu-li-se
inclinareavestibulo-orald corectd.Arcul
frontalvestibulareste distan[atin direc[ie Fi7.9.60.
sagitaldde papilaincisivacu aproximativ 7
mm.in situaliamodelului maxilar, Tndllimea Controlulocluzoruluigi al modele-
ansamblului bazeiplusdintiiartificiali este lor:
mdsuratd de la punctulcel maiinaltal ves- ocluzorul sd nu aibaniciun fel de joc in
tibululuiparamedian,lAngd frenul buzei balama;
superioare, pAndla fantalabialS9i esteTn contrapiuli[a si fie fixatd;
mediede 20-22 mm. planulmedianal celordoudmodelesi
coincidd cu planul median al
ocluzorului;
pe modelesd fie trasateurmdtoarele
liniide referintS:
 . l i n iamedi and dintiilateralisd nu fie montalipe tube-
. l i n iacani ni l or rozitatesau tuberculul piriform;
distalfi-
. liniaplanului de ocluzie ecaremachetdtrebuiesd aibiio po(iu-
. liniasurAsului ne de minimum1 cm neacoperitd de
. mijlocul crestelor d in t i;
. curburasagitalda cresteieden- dintiilateralitrebuiesd fie montalipe
tatemandibulare mijloculcrestei- liniaimaginard care
Se scot machetele de pe modelegi trece mezio-distal prin mijloculfetelor
se repungabloanele (machetele de oclu- ocluzale laterali
aledinlilor trebuie
sd se
zie)pentrua verificadacddateletransmise continue cu liniace reprezinta mijlocul
pringabloane au fostrespectate. crestelor trasatdpe soclulmodelelor;
sd respecteregula
din[iilateraliinferiori
lu iP O UND;
Controlul propriu-zisal machete- directiacurburiisagitalesd fie paraleld
lor: cu muchiacresteimandibulare;
a) Controlularcadelorartificiale: in regiunealateraldmontareadintilor
- dintii trebuiesd respecteculoarea9i (normaldsau inversa)sa respecteaxul
formanotatein figa; interalveolar(fig.9.61).
- cuspidarea dintilorlateralisd respecte a+
indicaliadinfigade laborator;
- linia mediandinterincisivd trebuiesd
l
l
corespundd cu ceade pe model; :':i
: ,: ,a:a;

- cei 6 dintifrontalitrebuiesd ocupespa- i

!iuldintreceledoudliniialecaninilor;
- curburavestibulard realizatdde cei 6
frontali
trebuie sd fiesimetricd;
- indl[imeafrontalilor trebuies6 se inca-
drezeintreplanulde ocluziegi liniasu-
rAsu lu i;
- curbura incizaldtrebuie sd respecte
indicatiadatdin figa(cuconvexitatea in
jos saudreaptd)
- supraocluzia frontaldgi inocluziasagita-
ld sd respecte datepe figade
indicaliile
laborator;
- dinfiitrebuiesd realizezeunitdtimasti-
Fi7.9.61
catoriide cAtetreidinti(dinratiunieste-
tice,nu mecanice);

569
b) Controlulbazelordin ceari:
- sd respectelimitelefunc[ionaleale
cAmpului protetic:
. sd intrepAndin fundurile de sac
alemodelelor funcfionale;
. Sd acopere213anterioareale tu-
piriform;
berculului
. sd cuprindd ganfurile
pterigomaxilare gi restulzoneide
inchiderepalatinaldposterioard.
- papileleinterdentare sd fie modelate
convex;
- versantelevestibulareale machetelor
sd fie modelateconvex;
- versantullingualal macheteiinferioare
sd fie modelatconcav.
Cearaestebinesd aibdo culoarecAt - bazamacheteisuperioare
maiapropiatd de culoareanaturald a gingi-
ei, pentrua creapacientului o impresie fa-
vorabildgi pentrua nu denaturauneleob- - machetatrebuiesd aibdo menfinere
servafii care se vor face la controlul
intrabucal al machetelor.
Dacdse considerdcd sunt necesare
modificdriale machetelor,acesteavor fi
fdcuteTnainte de venireapacientului pentru
a nu-icrea suspiciuni cu privirela corecti-
tudineatratamentul ui.
CONTROLULINTRAORALAL MA.
GHETELOR
AvAnd multipleobiectivede atins,
presupunemai multeetape care trebuie
parcurse in modobligatoriu.
Pentrua evitadeformarea machetelor
se vor lua uneleprecaulii.Machetele ageza- - controlul extinderii bazei machetei
te pe modelese rdcesccu un jet de apd.
Pacientulcldtegte guracu apd rece.Contro-
lulse va faceminufios,dar la fiecare2 minu-
te machetele spdlatede salivdgi repusepe
modelevor fi rdcitedin nou,iar pacientulse
va cldtidin nou cu apd rece.Pacientul este
instruitsd nu facdmigcdribrugtegi sd urmd-
primite.
reascdcu atentieindicaliile
Gontrolul extinderii, mentinerii gi
stabilitifii
a) Controlul machetei superioare
- baza macheteisuperioaretrebuie sd
aibdo lungimegi o grosimeconcordan-
te cu celealefundurilor de sac Aitrebu-
ie sd ocoleascd frenulbuzeisuperioare
gi bridele.La migcdrile funclionale ale
buzelorgi obrajilor,baza macheteinu
trebuiesd fie dislocatd;
trebuiesd se
extinddposterior,cuprinzAndintreaga
zondde inchidere palatind posterioard;
mi-
nimd:sd steape cAmpatuncicAndpaci-
entuldeschidegura.Dacdacestdezide-
rat nu esteindeplinit,fazeleulterioare ale
probeimachetelor vor fi multingreunate
de tendin[ade dislocarea macheteisu-
perioare.
- stabilitateamacheteisuperioare se veri-
ficd prin apdsdrialternative cudegetele
ardtdtoaredreapta- stAngape fetele
ocluzaleale premolarilor 9i molarilor.
Dacd apar tendintede basculare,in-
seamndcd dinfiilateraliau fost montafi
in afaracrestei.decivor fi remontati.
b) Controlul machetei inferioare
mandibulare se face cu guraTntredes-
chisd,pentrua nu pune in tensiune
 musculatura de la periferie.Dupd ce
machetaesteagezatdpe cAmp,se con-
troleazdlungimeamarginilorprin in-
specliegi palpare.
Dacd se bdnuiegteo supraextensie
pe o anumitdzond,se poatefolosipentru
verificaretestul lui HERBSTpentru zona
respectivd.Dacd machetaeste mobilizatd,
se va radiadin ceardatAtcAtse considerd
necesar.
- mentinereamacheteimandibulare este
mai greu de verificat,in aceastdfazd
rolul principaljucAndu-lgravitafia.To-
tugi, pozilia anterioarda limbii poate
aveao contribu[ie in men-
semnificativd
!inere.
- stabilitatea se verificdprin presiunial-
ternativecu degeteleardtdtoare la nive-
lul premolarilor inferiori.Dacd apare
bascularea, dintiilateralivor fi remon-
tafi.
CAnd pacientulare limba in pozilie
posterioard,se poate face reeducarea
funcfionalda acestuia.O metoddextrem
de simpldgi de eficientdeste addugarea
uneiemisfere de ceardcu diametrul de 3-4
mm pe liniamediand, lingual,la nivelulco-
letuluiincisivilor
centraliinferiori.Aceastd
emisferdva apdreadupd polimerizare pe
protezafinitdgi va obligapacientulsd find
limba intr-o pozifieanterioard,favorabild
menlinerii.DupdcAtevasdptdmAni, plusul
de acrilatse indepdrteazd prin frezaregi
protezaesterelustruitd.
AtuncicAndmen[inerea machetei su-
perioareestedeficitard, este bineca la ur-
mdtoarelefaze ale controlului, care presu-
pun prezenlaambelormachetein gurd,sd
se introducd intdi machetamandibulard 9i
571
apoi cea maxilard.Dacd se procedeazd
invers,existdrisculca in timp ce medicul
inserdmachetamandibulard, machetama-
xilardaflatddejain gurdsd cadd,ceeace
produceo impresienegativdpacientului,
chiardacdi se explicdfaptulcd in aceastd
fazdmentinerea nu esteoptimd.
Controlulestetic:
in acestscooceledoudmachetesunt
inseratein cavitateabucaldgi se observd
aspectulfacialal pacientului
din fatd gi din
profil.Examinarea se facecu gurainchisd
gi cu gurasemi-deschisd.
Examinareapacientuluicu gura in-
chisi - se facedinfalagi din profilgi se au
in vedereurmdtoarele aspecte:
Examinareapacientuluidin fa[d:
Se controleazd dacd machetele oferd
un suportcorespunzdtor buzelorgi obraji-
lor,adic5:
- ganturilenazo-labiale gi paralabialetre-
buie si prezinteadAnciturimai gterse
decAtinainte,dar corespunzdtoare vAr-
steipacientului.
- buzasuperioard trebuiesd fie simetricd
in ceeace privegte plenitudineaei.
- rogulbuzelorsd aibd un aspectaccep-
tabil.
Dacd in relatiecentricdbuzelesunt
rdsfrAnte gi proeminentesau rogulbuzelor
este diminuat,inseamndcd D.V.O.este
preamicd.
Dacd buzelenu se ating,inseamni
cd D.V.O.estepreamare.
Examinareapacientuluidin profil:
Raportulbuzeloreste in funclie de
tehnicade montarea dinlilorin regiunea te, reunindnofiunile "defilozofie a frumosu-
frontald, adicd: lui"cu principiileartei.
- buzasuperioard trebuiesd fie cevamai Rezultatul finalestedeterminat de li-
proeminentddecAtbuza inferioard,la nii, culori,forme,propo(ii.Este imposibil
pacientiila careTnregiuneafrontalds-a
de definitregulistricte,gtiinfificede alegere
realizatmontareacu supraocluzie fron-
a dinfilorartificiali.
tald(celmaidesfolositd). Dinliiartificiali
se realizeazd de culoa-
- buzeletrebuiesd fie Tnacelagiplanda- rea, formagi volumuldorit.Se pot realiza
cd montareas-afdcutcap la cap. anomaliipentruredareaaspectuluide na-
- in modexcepfional, buzainferioard turalefe.Falsagingiecompleteazd
este gi com-
mai proeminentd penseazdfizionomic
cAndsitualiaclinicda asimetriilede resorb-
impus o montare frontald inversd lie osoasd,constituind Tnacelagitimp un
(prognatie mandibulard). suporteficient pentrupa(ilemoiperiorale.
Margineavestibulard a macheteisu- Refacereafunctiei fizionomiceeste
perioaresd nu bombezepreamultsub pra- guvernatdde 4 principiiesentiale, de im-
gul narinarrealizAnd portanfdegaldin obtinerearezultatelor
o treaptd,ceeace con- es-
ferdun aspectneplicutbuzeisuperioare. teticeindividualizate (Palla,1999).
Dacdcearaeste suficientde groasd, Autorul recomanddprivirea in an-
se va radiapdndla obfinereaefectuluido- samblua faciesului pacientului gi nu evalu-
rit. Dacdcearaar rdmAneexageratde sub- area singulard a dinlilor.Montareadinlilor
tire, este preferabilca modificareasd se poate fi apreciatdca mullumitoaredacd
faci pe protezafinitd.in acestscopse va atentia este focalizatdla nivelul cavitdlii
indicape figdtehnicianului sd subtieze por-
orale, insd integratdin ansamblulfacial
tiuneavestibulard esteposibilsd conducdla rezultatedezas-
a protezeiin limitelere-
zistenlei acrilatului. truoase.Estefoarteimportantd vizibilitatea
Dacdniciin acestecondiliinu se es-arcadelormaxilaregi mandibulare, nivelul
timeazdcd s-aroblineun aspectfizionomic marginilor incizale ale dinfiloranteriori,fdrd
acceptabil,inseamndcd situafiaclinicd a eludaarmoniaindltimii9i orientdrii planu-
(creastavestibulard proeminentd) lui de referintdocluzalla planulfrontalgi
ar fi im-
pus o corecfiechirurgicald inaintede ince-
sagital,alegAndu-se cu multdatenliecu-
pereatratamentului protetic. loareagingieiartificiale.
Pallaconsiderd deosebit de importan-
Protezareatotald trebuie sd redea te analizafaciesuluipacientului Tnpicioare
expresianaturalda faciesuluipacientului, in timpuluneiconversafii purtate, ce permi-
creAnd iluzia unei danturi naturale, te aprecierea armoniei dento-faciale.
pacientului
redAndu-i individualitatea. Un alt principiupromovatde cercetd-
Estetica,acest teritoriucomplex,nu torulfrancezeste reprezentat de faptulcd
poaterdmdnenumaiin sferagtiinfeiexac- pieseleproteticetotalamovibilenu trebuie
sd fie introduse in cavitateaoralda pacien-

572
tuluidecAtin momentul in carepracticianul nalitate, de vArstd, elemente ce
este pe deplinsatisfdcut de aspectulfinal influienleazd alegerea finaldgi staulabaza
al acestora. credriiiluzieide natural.
Esteimportant de realizalgi de discu-
tat cu pacientul in timpulprobeimachetei
in ceardcu dinfi.AceastdIazd terapeuticd
nu trebuieefectuatdniciodatiin vitezdde-
oareceestefundamentald pentruatingerea
succesului final.Pacientul trebuiesd aibi
timp suficientpentrua apreciadiferenfa
dintrepieseleprotetice vechigi noilesub-
stituteproteticela careimpresiade natura-
lefeesteesenfiald.
Un ultimaspectabordatca traiectorie
certdin refacereaesteticiidento-faciale la
pacientuledentattotal de cdtre Pallaeste
reprezentat ce suntnecesarea
de artificiile
fi efectuate in scopulobfinerii iluzieinatura-
lului.in acestsens,marginileincizalepot
simulaabrazianaturalS fiziologicdodatdcu Fi7.9.62. Dupd Palla (1999)
innaintarea in vArstd, disimulAnd artificiul.
Forma9i conturuldinfilortrebuiesd Feminitatea sau personalitatea deli-
fie in deplinacordcu aspectele conturului catd trebuiesd fie caracterizald de forma
gingival. rotundd,lind, conturAndaspectulfluid al
in vedereaoblineriiunor bune rezul- danturiice prezintdacesteatribute.Pe de
tate estetice,practicianul igi va concentra altd parte,pentruconturarea fo(ei mascu-
atenfiaasupraaspectuluibuzelor.La o linese alegdin[ifrontalicu liniiclare,vigu-
primdimpresie, dacdun pacientesteeden- roase,cu unghiuribineconturate. Percep-
tat sau dacd aspectularcadelorartificiale fia vizualdesterezultatul artificiilorde mon-
nu este corect,ne putemda seamadupa tarein armoniecu formageneralda facie-
aspectul buzelor(fig.9.62). suluipacientului. Taliadinfiloranteriori este
Un rol esen[ialTnconturarea aspectu- uneorimai importantd decAtforma,condu-
lui final al refacerilor dentarela pacienlii cAndin anumitecazurila aspectulde ar-
purtdtoride constructii proteticetotaleil are caddfoartelargd,conturAnd imagineade
alegerea formeigi aspectului dintilor(Sergl, coridororalinestetic.
1994).Astfel,formaincisivilor centralitre- Diferen[a intrelalimeafacialdgi cea a
buiesd reflecteconturulchipuluipacientu- arcadeidentareproduceintotdeaunaim-
lui,sd fie in armoniecu sexulpacientului, presiaabsenfeinaturalului gi certitudinea
selectareaacestora[inAndcont de perso- protezdrii (fig.9.63).

\7'.L

Fi7.9.63. Dupd Palla (1999)
Industria dentardare ca obiectivprin-
cipalfurnizarea de garnituride dinlice tre-
buie sd permitdinlocuirearealistda sub-
structurilorpierdute.Un fapt demnde re-
marcatesteci cea mai marepartea dinfi-
lor artificiali
au dimensiuni multmai reduse
gi tentdmultpreaclardcomparativ cu dinfii
naturali.
Din nefericireefortulesteticestelimi-
tat la niveluldinliloranteriorimaxilariin
majoritatea cazurilor,in timp ce aspectul
din[ilormandibulari estela fel de important
Tn conturarearezultatuluifinal (Palla,
19 97).
O eroaregrosierd,frecventintdlnitdin
practicastomatologici estesimetriaextrem
de riguroasdintAlnitdla nivelulincisivilor
Fig.9.64.Sistemulproteticlvoclar,lvoclar AG (Buchel, Frick, 1990)
Aspectulesteticpoatefi ameliorat
inferiori.
prin artificiile
de culoarece pot fi realizate
la niveluldinlilorfrontali,precum9i prin
modificdrile intdlnitela nivelulmarginilor
incisivilor.
Un rol extremde important il are
Tnclinarea axelordintilor,oferindaspectul
de ocluziehabituald.
Influentamodelajului gingivalasupra
expresieifacialefinaleeste hotdrAtoare in
realizareaarmonieicu vArstapacientului,
factordeterminant in alegereadetaliilorde
contur.
Accentuarea aspectuluide tinere[ees-
te posibilS prin modelajulalungital papile-
lor gingivale cu acoperireacoletelor denta-
re in deplinacordcu aspectulscurt,plat gi
neutrual dinfilor.
PentruvArstade mijlocacoperirea co-
letuluidentarde cdtregingietrebuiesd se
opreascdla limita coronarda smalfului.
Formadinlilorin aceastdsitualieimbracd
formelungigi cu volumaccentuat.
La pacienliide vArstaa lll-amodelajul
gingivalva oferiimaginea coletelor dentare
denudate, aspect caracteristicretracfiei
fiziologice geriatric
in teritoriul (fig.9.64).
 Examinareapacientuluicu gura in-
tredeschisi - trebuieluatein considerare
urmdtoarele aspecte:
- linia mediandinterincisivd superioard
trebuiesd se suprapund pe planulme-
dio-sagital al fetei;
- ldlimeacelor 6 frontalisuperiorisd se
incadrezeintre cele doud comisuribu-
cale;
- curburavestibulard sd fie simetric5;
- curburaincizaldsd se incadrezein ar-
moniafefeigi sd fie aproximativ parale-
ld cu marginea liberda buzeiinferioare;
- in surAs,vizibilitatea dinlilorfrontalisd
fie in raportcu vArsta;
- Tntrefelelevestibulareale premolarilor
gi obrajisd existeun spaliu- coridorul
bucal;
- fafa ocluzalda dinlilorlateralisuperiori
nu trebuiesd fie preavizibilS (planulde
ocluzie"sdnu atArne");
- garniturade dinfi aleasdsd se potri-
veascddin punctde vedereal formei,
mdrimiigi culoriicu fala pacientului
(armoniedento-faciald), cAt gi cu as-
pectulsomaticgeneral(armonie dento-
somato-faciald).
Dupd ce mediculexamineazdtoate
acesteaspecte,esterdndulpacientului sd-
gi exprimeopinia.in acestscopva fi folosi-
td o oglinddsuficientde mare pentruca
pacientul sd se poatestudia.
ldealeste ca in acestmomentmedi-
cul sd steain spatelepacientului pentrua
vedeaamAndoiin oglinddacelagilucrugi
pentruevitareaneinlelegerilor.
Trebuiesd se find seama de toate
observatiile justeale pacientului, pentrua
575
oblineun efectesteticcAtmaibun,ceeace
va contribuisubstanfial
la integrarea prote-
zei de cdtrepacient.
Dacdin laborators-a realizat,la cere-
reapacientului,o montareindividualizatdin
urmaunorindicafii clare(fotografii,
modele
de studiu din faza de dentat),in aceastd
fazdse fac doarmicimodificdri de pozitii.
Dacdtehnicianul a realizato montare
standard,in cabinetpot fi fdcutemodificdri.
Aceastdoperafienu este deloc simpldgi
poatefi fdcutdnumaide un mediccu multd
experienld saude cdtretehnician.
Gontrolulocluzief
Cel mai importantmomental iontro-
luluiintraoralal macheteloresteverificarea
ocluziei.
Se recomandd pacientului
sd'inchidd
incet gura oprindu-se la primulcontactgi
tdrda exercitapresiunimari.in acesttimp
operatorulconduce pacientulde bdrbie
apisAndmandibula spreposterior.
Prezenladegetelorin cavitateabuca-
ld in acestmomentesteutildpentrumenti-
nerea machetelorin pozitiecorectS,dar
poateprovocauneoridevieriale mandibu-
lei, deoarecepacientuleste influentatde
existentadegetelorla nivelulcomisurilor.
Dupdinchiderea guriicele doud machete
vor fi examinatecu multdatentieindepdr-
tAndbuzelepentrua vedeadaci rapoarte-
le suntidentice cu celedinocluzor.
a) Controlulcomponenteiverticalea
ocluziei
PentrucontrolulD.V.O.la probama-
cheteipot fi utilizatetoatemetodeledescri- spaliude inocluziepreamaregi implicit
se la determinarea relatiilorintermaxilare. o D.V.O.preamicd;
La probamachetelor primacorelatietrebu- - cearapoartdvizibilsemnede imprimare
ie fdcutdcu aspectulfizionomic. a cuspizilorantagonigtilor, ceea ce
DacdD.V.O.estemicAoratd: semnificdo D.V.O.corectd;
- aspectulfeleiesteimbdtrAnit; - ceara a fost indepdrtatdde la nivelul
- ganturile peribucale suntaccentuate; contactelorcu antagonigtii,ceea ce in-
- rogulbuzelorestediminuat. seamndcd spafiulde inocluzieeste
DacdD.V.O.estemdritd: preamicai D.V.O.preamare.
- pacientul are un faciescrispat;
- buzelenu intrdin contactsau intrd in
contactcu efort; coREcTAREAGRE$ELTLOR
- dinliisuntpreavizibili. D.V.O.preamicdse poatecorectain
Dacdmachetele se menlinpe cAmpul felulurmdtor: se lipescdoudbenzide cea-
protetic, poate fi utilizat testul lui rd mai groasedecAtdiferenfade inillime
SILVERMAN, folosindcuvintecare conlin pe feteleocluzaleale premolarilor gi mola-
litera"S", de exemplu"Mississippi". Dinlii rilormacheteiinferioarg. Cearaesteinmu-
trebuiesd se apropiefdrd sd se ciocneas- iatdcu spatulacaldd.Se introducmachete-
cd intreei. le in cavitateabucaldgi se determind din
- dacd?ntredintirdmAneun spaliumare, nou relatiaintermaxilard. Dupdindepdrta-
esteposibilca D.V.O.sd fie micd,dacd rea machetelorsolidarizateprin fAgiade
gi aspectulesteticinclindspre aceastd ceard,machetainferioardeste repusdpe
constatare. model. Modelulsuperioreste scos din
- dacdintre dinli rdmAneun spaliumare ocluzorprinciocdnire pe bratulsuperiorin
dar efectulesteticeste corespunzdtor, vedereareghipsdrii lui in nouapozifie.Du-
este posibilca pacientulsd fi avut spa- pd reghipsarea modelului superior,fAgiade
fiu minimde vorbiremai maregi in pe- ceard este indepdrtatdgi se remonteazd
rioadade dentat. dinliila nouadimensiune verticald
de oclu-
- dacddintiise atingintreei, D.V.O.este zie.
preamare. Cearade corectarese lipegtenumai
Se poatefolosigi testulBUCHMAN- in regiuneamolardgi premolardspre a
lSMAlL,adaptatacesteitaze.Pe suprafala permite vizibilitateain regiuneadintilor
ocluzalda dinfilorlateraliinferiori se picurd frontalia modificdrilor
necesare, altfeleroa-
ceardmoale9i pacientuleste invitatsd ci- rea inilialdpoatefi repetatd.
teascdun text scurtcare ?l obligdsd facd D.V.O.preamareridicdprobleme mai
cAtevadeglutiliinormale.in urmatestului dificiledeoarecetrebuiescogi din ceard
pot apdrea3 situatii: dinfiimachetei inferioarecarese inlocuiesc
- cearanu poartdurmeledinlilorantago- cu un val de ceard.Urmeazd determinarea
nigti,ceea ce semnificdexistenlaunui D.V.O.corectefolosindtehnicauzuali.in
laboratormodelelese ghipseazdin noua
pozifiegi se remonteazadinfiiin raportul
intermaxilar
corect.
CAndD.V.O.este prea mare se re-
comanddde asemeneareluareafazei de
determinarea relafiilorintermaxilarecu
ajutorul
machetelorde ocluzie.
b) Controlulcomponenteiorizontalea
ocluziei
Ambelemachetefiind inseratein ca-
vitatea bucald,pacientuleste instruitsd
Tnchidd gura cu dinlii lateraliin contactgi
mandibula in pozilieretrudate.
in aceastdpoziliese observdangre-
najuldinfilorlaterali.Dintiitrebuiesd fie Tn
intercuspidare maximd,identicdcu cea a
machetelor examinatein ocluzor/ articula-
tor. Dacd acest deziderateste indeplinit,
inseamndcd angrenajularcadeloreste
corect,cu l.M.in R.C.
Acest angrenajpoate fi real (atunci
cAndbazelesuntbineaplicatepe suprafe-
[elede sprijin)saufals(cAndbazelesuntla
distanfdde suprafefele de sprijin).
Pentrua diferen[iaacestedoudsitua-
[ii, se folosegteprobaspatulei:se incearcd
introducerea unei spatuleintre dinlii din
zonelelaterale,intAi pe o parte,apoi pe
cealaltd.
De obiceispatulanu poateintraintre
cuspiziimolarilor- "probaspatuleinegati-
vd"- ceeace inseamndcd angrenajul din-
tre dinfiilateraliestereal9i corect.
Uneoripacientulrelaxeazdmuscula-
tura ridicdtoare9i spatulapoate pdtrunde
provocAnd depdrtarea celordoudmachete,
de aceeapacientulva fi din nou atenlionat
sd menfinadinfiiin contact:"!inedinliiTn
577
contactdar fdrdsd strAngifoartetare".
in cazulin carespatulapoatefi intro-
dusd- "probaspatuleipozitivd"- inseam-
nd cd relatiileintermaxilarenu au fost co-
rect determinate, deci angrenajuleste fals
gi trebuierefdcut.
CAndprobaspatuleiestepozitivduni-
lateral, spatiul dintre arcade poate fi
amprentatcu o pandde ceardmoale.Mo-
delulsuperiorestedesprinsdin ocluzor(in
vedereareghipsdrii in nouarelalie)gi an-
samblulocluzor- modele- machete- pa-
nd de ceardestetrimisin laboratorin ve-
derearemontdrii.
CAndprobaspatuleieste pozitivdbi-
lateral, cea mai realisti solulie este
redeterminarea relafiilmintermaxilarecu
ajutorulgabloanelor de ocluzie.Modelul
superioreste desprinsdin ocluzorgi an-
samblulocluzor- modele- $abloane este
trimisin laboratorin vederearemoriterii.
in privinla rapoartelormandibulo-
maxilarein planulorizontal, de reguldpot
apdrea3 situatii:
1) Situafiaideald- coincidenfd intre
pozifiade l.M. gi R.C. Pacientulinchide
gura singur sau este dirijatcdtre pozilia
retrudatda mandibulei, momentin care
dinliilaterali
vin simultanin contactferm.
2) Nu existdo coincidentiperfectd,
diferenlafiindin jur de 1 mm. in aceastd
situatiese poateoptapentruunadin urmd-
toarelesolufii:
- perfectarearelatiilorocluzalese poate
facepe protezele finite;
- perfectarea relaliilorocluzalese face la
macheteprin glefuiriselective dupdce
 obstacolele au fost identificate
cu hArtie
de articulalie
sauceardde ocluzie;
- machetele pot fi finutein gurdun timp
ceva mai indelungatgi prin inmuierea
ceriiau loc micirepozitiondrialedinlilor,
discrepantele dintre pozilia del.M. gi
R.C.fiindcorectate. Esteo metodddes-
tul de riscantd,pe care nu o recoman-
ddm.
3) intre l.lr/.9i R.C.diferenlaestefla-
grante.Se impuneo nouddeterminare a Tehnicaeste identicdcu cea din ca-
relafiilorintermaxilare.
Cea mai frecventdgregealdin deter-
minarearelafiilor intermaxilare esteinregis-
trareauneipozitiicu mandibula in propul-
sie. Aceastdgregealddevineevidentdin
momentul in care i se cere pacientului sd
inchiddgura av6ndmacheteleinseratein
cavitateabucald,in timp ce operatorulil
conducecu mAnape bdrbie.Existenla din-
filor provoacdun reflex (se redegteaptd
"memoriaocluzald") gi pacientuleste ca-
pabil sd inchidi intr-o pozitie corectd,
distald.in acestmomentse poateconstata
o inocluziesagitaldfrontalScare poateva-
riade la 2 mm la 6-7mm.
Acestlucrueste alarmantin situatiile
in cares-a solicitatlaboratorului o montare
cu inocluziesagitaldstandardde 1-1,5
mm, nu gi in situaliilein care o inocluzie
sagitaldmare a fost solicitatdin mod ex-
pres(de exemplu:in cazurilede propulsie
marea mandibulei in fonatiesau de asoci-
erecu o supraocuzie frontaldmare).
Se repetdde cdtevaori manevrade
inchideregi deschidere pentrua constata
dacdnouapozitieestecea reald,dacd nu
cumvamachetamandibulard s-a deplasat
de pe cAmpulprotetic(mai ales Tncazul
unorcAmpuriproteticefoarteatrofiate)sau
dacd pacientulnu prezintdo laxitatepato-
logicda A.T.M.care permiteo distalizare
forfatda mandibulei. in acestdin urmi caz
se retragemAnade pe mentongi se cere
pacientului sd inchiddsingur,observAndu-
se raportulfrontalde ocluzie.Dacdtotugi
se constatdpersistenfainocluzieisagitale
frontalede cel pulin2 mm, se trecela co-
rectare.
zul unei dimensiuniverticalede ocluzie
subevaluate,lipindu-seceard pe fe[ele
ocluzaleale dinlilormandibulari, dupdcare
pacientuleste ajutatsd inchiddin pozifia
corectd.
De multeori pozitionarea mandibulei
mai spre posteriorprovoacdun contact
prematur a cuspizilor molarilor careducela
mdrireadimensiunii verticale.Din aceastd
cauzdeste necesarsd se demontezemo-
larii,premolarii 9i uneorichiarcaninii.Dintii
mandibulari se inlocuiesccu un val de
ocluzie din ceard moale gi se
reinregistreazd nouapozitie.
Ori de cAteori se solicitdremontare
modelulsuperiorse scoatedin ocluzorin
cabinetpentrua obligatehnicianul sd il
reghipseze in pozitiacorectatd.
in situaliilefoartedificilein carepaci-
entul nu colaboreazdsau persistdincerti-
tudinicu privirela corectitudinea angrendrii
dinlilorartificialise va procedaTnfelulur-
mdtor:
- protezamaxilard(dacdse considerdcd
ar corespunde tuturorexigenfelor fizio-
nomice)esteterminatd.
- cu protezatotalesuperioard inseratdin
 cavitateabucaldgi cu machetade oclu- Controlulfonetic
zie inferiordse redetermindrela[iile Controlulfoneticpoatefi ficut numai
mandibulo-maxilare in conditiimultmai Tn condifiilein care macheteleprotezelor
siguredeoarece: se men[inpe cAmpulprotetic.
,/ menfinerea protezeisuperioare Trebuiecontrolatdacdse respectdli-
e mult mai bundfatd de cea a gablonului bertatea mandibulei in timpulfona[iei.
superior; Pacientul numdrdde la 55 la 65. Da-
,/ suprafefelor ocluzaleale din[i- cd la montarea din[ilorsupraocluzia fronta-
lor maxilariprinreliefullor oferdreperemai ld gi inocluzia sagitaldau fost corelateco-
siguredecAtsuprafalanetedda machetei respunzdtor:
de ocluzie. - dintiifrontaliinferiorinu trebuiesd atin-
Aceastdmetoddare inconvenientul ga falapalatinalS a frontalilor
superiori.
lungiriitratamentuluiprinaparifiaunorfaze - muchiileincizaleale incisivilor inferiori
suplimentare atAtin cabinetcAt 9i in labo- trebuiesd ajungdcel multcap la capcu
rator. muchiileincizalealeincisivilorsuperiori.
La controlulfoneti,p pot apdreaurmS-
toarelesituatii:

Fonemi Problema Explicatia

S guieratd
emisiune
S emisiunecaunzdzdil
V seamdndcu F
F seamindcu V
T se aude ca D
D se audeca T
K se aude modificat
intrevArfullimbiigi regiunearetroincisivd
existdun spatiupreamare:
. frontalii superiori sunt prea
vestibularizati
sau
. frontaliiinferioriprealingualizali
intrevArfullimbiigi regiunearetroincisivd
esteun spatiupreamic:
. frontalisuperiorioralizati
. dintisuperiori suntpreascurti
. dintisuperiori suntprealungi
. dintisuperiori oralizati
. dintisuperiorivestibularizalisau
protezaestepreagroasi in zonarugilor
oalatine
machetasuperioardeste prea extinsd
saupreagroasdin regiunea posterioard

Modalitatea cea maibundde preveni- evaluarea esteticd(Mariani,1997).Foneti-

re,de controlal valoriifoneticea restaurdrii
proteticese facein cursulprobeimachetei
Tnceard.in aceststadiual tratamentului se
vor facetestelefonetice, in acelagitimpcu
ca qi esteticasunttestatesimultan(Devin,
1958).Modificdrilece intervin
in corectarea
uneia din acestefunctiio pot afecta pe
cealaltd.Arcadelesuperioarefoarte largi

579
allereazd emisia palato-lingualelor, de Prinaddugare sau eliminarede ceard
aceeacorelafia stabilita
Tntreformd- contur suprafa[aexternda macheteiestemodela-
- montareeste foartestrAnsd,cu impact td pAndin momentulreveldriiuneipalato-
asuprarefacerii func{ieifizionomice gi fone- grameidenticecu cea obtinutdla nivelul
tice. vechilorproteze,bineinlelesin cazul in
O modalitatede controlfoneticeste care aceastaestecorectd.in cazulaosen-
aceeade a-i da pacientului un textsprea fi tei vechilorproteze,practicianul
se referd
citit, invitAndu-lpe acestasd pdrdseasci la o palatogramd teoreticda cdreiconfigu-
fotoliuldentarin favoareaunuibirousau a raliene oferdo fonaliecorectd.
s6liide agteptare, ambientmai putinstre- Din nefericire,
soluliispecificeuniver-
sant,stabilindcu acestaun dialogdespre sale pentrurezolvarea tulburdrilorfonetice
probleme diverse. sunt imposibilde recomandat, fiecarecaz
in fa[a unei reabilitdri
foneticeaprox- fiindabordatin modindividual.
imativeestenecesardrealizarea uneipala- in timpulprobeimacheteipot fi nece-
togramea fonemelorin cauzd.in acest sare unele modificdriminore,care pot fi
scop supralalaexternda macheteimax- fdcutein cabinetde cdtre medic sau cu
ilare este pudratdcu talc, pacientuleste concursul tehnicianului.
rugat sd emitd fonemadoritd (fig. 9.65)
(Makzoum6, 1998). AtuncicAndsuntnecesaremodificdri
importante, machetelevorfi returnatelabo-
Contactullimbiicu suprafa[aexternd ratoruluipentruremontare cu indicafiipre-
a protezei deseneazd o imaginecaracteris- cisepe figdsau/gi?nsemnate pe model.
ticd fiecdreifonemecare este comparatd
cu palatograma aceleiagifonemerealizatd
pe vechileprotezealepacientului.
DATETRANSMISE LABORATORU.
LUI PENTRUREALIZAREA PRO.
TEZELORFINITE
Datetransmisepe model:
a) formagi profunzimea zoneide in-
chiderepalatinaldposterioard;
b) zonelede despovdrare;
c) zoneleretentivecare pot crea pro-
blemela inserliaprotezei.

a/ Pentru realizarea inchiderii pala-

Fiq.9.65. Dupd Makzoum6(1998) tinaleposterioare,se realizeazdgravarea
modelului.
Gravareava fi facutd de medic ?n
prezenta pacientului.Niciintr-uncaz nu va nivelullimiteiposterioare
palatinale
pentru
fi ldsatdla latitudinea
tehnicianului. a scddeaprogresivpAnd la disparitiela
nivelullimiteianterioare.
$anlurilepterigo-maxilare
sunt repe-
ratein cavitateaoraldgi marcatecu creion Gravarease face cu ajutorul unui
de anilind.Pacientulestepus sd pronunfe bisturiumicsaucu un excavator
bineascu-
"AH-uri"claregi prelungite(SILVERMAN) [it,radiind dinghipsulmodelului
functional.
pentrua determinagi marcalimitaposte- Cu cAt ceara macheteiare culoare
rioardcareva fi unitdcu ganturile
pterigo- mai deschisd mai mare,
sau transparenfd
maxilare. cu atAtmanoperelesuntmai ugorde reali-
Machetaesteaplicatdpe boltapalati- zal.
n5, pacientulface migcareade protracliea
Iimbii(valulesteatunciin pozifiejoasd)gi b) Zonelede despovdrare suntzonele
liniatrasatdanteriorcu creionulde anilina unde baza protezeinu trebuiesd vind in
estereprodusd pe fafa internda machetei. contactintimcu mucoasa.Acestezonede
Se scurteazdcearala aceasti linie,se re- regulSsunt:
punemachetape modelgi cu ajutorulunei - suturaintermaxilard;'
spatulese graveazdlimitaposterioardpe - torusulpalatin;
ghipsul modelului. - torusulmandibular;
papilaincisivd;
Se determindlimitaanterioardcare -
- exostozele;
corespunde linieide flexiea vSlului,invi-
gauramentonierd;
tAnd pacientulsd sufle pe nas cu ndrile -
pensatesau sd pronun[escurtgi viguros - crestelemilohioidiene asculite (cAnd
"AH".Aceastdlimitdeste materializatd cu situatiaclinicdimpuneca acesteasd fie
creionulcu anilind,apoiin acelagifel ca gi acoperite de protezd).
limitaposterioard estetrasatdpe modelcu Medicultrebuiesd stabileascd locali-
zareagi grosimeazoneide despovdrare,
ajutoruI bazeimachetei.
carepoatevariade la 0,25mm la 1 mm.
Formainchideriifiindtrasatdpe mo-
profunzimea Localizarea prindesena-
va fi stabilitd
del,trebuiestabilitd sa.
rea zoneirespective pe model.
Profunzimea gravdriitrebuiesd fie
Grosimea poatefi transmisd laborato-
egaldcu 213dindepresibilitatea [esuturilor.
rului prin hagurarepe model(existAnd o
Profunzimeagravdrii variazd 9i in convenlie intremedicAitehnician) sau prin
funcfiede Tnclinarea vdlului: notareape figade laborator.
- profunzimea estemai marepentruvdlu-
rileverticale Gradulde foliereal torusuluipalatin
- mediepentruvdlurileintermediare trebuiecorelatcu diferenfa dintrerezilien[a
- maimicdpentruvdlurileorizontale.
mucoasei de pe cresteleedentategi rezili-
Profunzimea maximdse situeazdla entamucoasei careacoperdtorusul,in aga

581
fel ca sub presiunile protezasd
funcfionale fiindpAnriin fundulde sac.
extinderea
se infundeuniformdreapta-stAnga. Dacd
3) Marginileprotezeicare depdgesc
foliereape toruseste micegi rezilienfa
pe
retentivitdtile
vor fi realizatedin material
crestemare,protezabasculeazd.
rezilient.
Niciunadin cele3 soluliinu dd rezul-
c) Zonele retentivecare pot crea pro- tatulideal.
blemela inserliaprotezei.
Modelulsuperiorgi cel inferiortrebuie Datetransmiseprin figa de labora-
examinate pentrua decelazoneleretentive tor:
care pot impiedica inserfia protezelor. a)Materialuldin care se va realizaba-
CAndse constatdprezentaretentivitdlilor, za protezei.
trebuieapreciatintraoral dacdsuntimplica- - acrilat termopolimerizabil roz sau
te tesuturimoisaudure(osoase). transparent sauo combinatie a lor;
CAndporliunile retentive suntin veci- - acrilattermopolimerizabil Tn combi-
ndtateafesuturilormoi, acesteade cele natiecu materiale reziliente;
maimulteori permitprindepresibilitatea lor - acrilattermopolirerizabilin combi-
inserfia protezei. nalie cu fibre de sticld,fibrd de carbon,
plasdmetalicd.
Problemespecialela insertieapar
b/ Detaliiasupralocaliz6riigi grosimii
atunci cAnd retentivitateaare substrat
zonelorde foliere,care compleleazddese-
osos. CAnd retentivitatea este unilaterald
nulde pe model.
(de exemplutuberozitatea dreaptdretenti-
vd vestibularasociatd cu tuberozitatea c) Anumitemodificdriale suprafelelor
stAnganeretentivivestibular), axul de in- lustruiteale protezer.De exemplu,mdrirea
sertieal protezeipoatefi tatonat. grosimiibazeiin unelezoneundese pre-
supunecd in momentul inser[iei
va fi nece-
in situaliain care retentivitdlile
osoa-
sar sd se reducddin suprafa[ainternda
se suntbilaterale sau multiplegi depSgesc protezei pentrua depdgizonelede maximd
1 mm,GRANTgi JOHNSON propunurmd-
retentivitate.Prinaceastdreducerear exis-
toarelesolufii:
ta risculca protezasd devindpreasublire
1) Din retentivitatea existentdse va la acel niveldacd nu ar existao grosime
pdstradoar 1 mm pentrua ajutamen[ine- suplimentard.
reaprotezei, restulretentivitd[ii
fiinddesfiin-
lat pe modelprinaddugare de ghips.Mar-
gineaprotezeise va terminaTnfundulde
sac.

2) Margineaprotezeiva fi extinsd
numai pAna la limita unde retentivitatea
estede 1 mm pe o parte,pe cealaltdparte
 vERTFTCAREA$t ADAPTAREA cubitaparin specialin urmdtoarele zone:
PROTEZELOR MOBILE - zonade lnchidere marginald posterioa-
Proceduriclinice: rd (cAndgravareaa creato nervurdas-
Primulcontrolesteindicatsd se facd cufitdsau gravareaa fost fdcutdprea
la 24 ore dupd inserareaprotezelor. Evi- accentuatdepdgindcompresibilitatea
denlierealeziunilor se poatefacedoarda- mucoasei);
cd protezeleau fost purtatepermanentin - vestibular, la nivelultuberozitdfilor
maxi-
acestinterval de timp. laresaucresteiedentateretentive;
Dac5,din diferitemotive,pacientul nu - la nivelulfrenuluibuzeisuperioare sau
poatefi rechematla 24 ore ci abiala cAte- al frenurilor
laterale.
va zile,acestava fi instruitsd indepdrleze La mandibuld leziunile
aparin special
protezeledacddisconfortul estefoartema- la nivelulurmdtoarelor zone:
re gi sd le tindintr-unrecipient cu apd,dar - torusulmandibular (acoperitcu mucoa-
sd le poartecel pufin6 - 8 oreinaintede a sd subfire,sensibild);
venila control. - tuberculul piriform(acoperit cu mucoa-
Retugarea protezelorse face respec- sd rezilientd,
deplasabila) ;
tAndurmdtoarele reguli
: - zoneleretentive ale cresteloredentate;
- se identificdzonelede disconfort,hi- - bridelevestibulare laterale.
peremiesauulcera{ie; Mugcareaobrazuluieste cauzatdde
- se marcheazd zonelelezatecu creion montarea incorectd, cap-la-capa dinlilorin
chimicsaudermatograf ; regiunea laterald(fig.9.66).
- protezaeste aplicatdin cavitatebucald
gi urma creionuluieste transferatd pe
bazaprotezei;
Se recomandd marcarea zoneiperile-
zionalegi nu a leziunii in sine,precumgi
Tndepdrtarea riguroasade pe mucoasda
urmelorde anilindcu o buletdumectatd cu
alcoolodatdretugul terminat.
- retugulse face cu freze sau pietrede
mdrimicorespunzdtoare la piesi dreaptS;
Fi7.9.66.Montare Fig.9.67.Corectare prin
- daci retugulafecteazdnumaifa[a in-
incorectd,cap-la-cap, glefuireafelei
ternd a protezei nu este necesard a dinlilor laterali vestibularea dintelui
relustruirea; inferior
- dacdretugulintereseazd gi fefeleexter-
ne protezaeste netezitdcu gumespe- Se recomandd mdrireatrepteidintre
cialesau estetrimisdin laborator pen- fefelevestibulare ale dintilorlateraliprin
tru relustruire. glefuireafefei vestibulare pozitionatemai
La maxilarul superiorleziunile de de- oral- a dinteluiinferiorin montareanorma-
le (fig.9.67)sau a dinteluisuperiorin mon-
tarealateraldinversd. Pacientiiedenta[iprotezafivor fi dis-
de ocluzie. pensarizali.
Se verificddin nourelafiile Controalele se fac la
obligatorii
Se recomanddpacientului unorprotezenoi,apoi
revenirea 3 lunide la aplicarea
la controlpentrumiciretuguri. o datdla 6 luni.

ATITUDINEA FATADE PROBLEMELE CAREAPARIN PRIMELEZILE

DUPAAPLICAREA PROTEZELOR
Problemi Cauzaposibili Tratament
Ulceratiasau in- Zoneundeprotezapreseazd Se utilizeazdpasti indicatoare,
flamatiatesuturilor excesiv zonagi se retugea-
se identificd
subiacente zd
Contactprematur Echilibrareocluzald
marginilor
Supraextensia Reducerea
lungimii+lustruire
ale bazeiprote- Marcare
lmperfecliuni cu creionchi-
zei mic+retugare
Corpstriin subprotezd Spilareaprotezei+instrui
rea
pacientului
DVOpreamare Echilibrareocluzald
szu remon-
pro-
tareadintilorsaurefacerea
tezei
Ulceraliasau in- Ticuri Educareapacientului
giingrijire
flamatiatesuturilor medicald
subiacente lgiendoralddeficitard pacientului
Educarea
Alimentatie 9i avi-
deficitard Educareapacientului
giingrijire
taminoze medicald
Bolisistemice Consultmedical
Reactiialergice Consultmedical
Perturbdri
endocrine Consultmedical
Lipsamentinerii Inchidereperifericd
inadecva- Tatonareacu lmpression
com-
te pound@- Kerrverde
Cdptugire
marginal6
l.P.P.inadecvatd Tatonarea
cu kerrverde
marginald
Cdptugire
marginilor
Supraextinderea Reducerea gi/saugro-
lungimii
protezei simii+lustruire
Bazdperforatd prinaddugare
Reparatie de acri-
lat
 Problemd Cauzaposibili Tratament
Lipsastabilitilii preascurte
Margini Tatonarecu lmpression
compo-
und@- KerrverdeCdptugire
marginald
DVOpreamare Echilibrare sauremon-
ocluzald
pro-
tareadinlilorsaurefacerea
tezei
DVOpreamicd Remontarea dinlilorsaureface-
rea protezei.
Plasareaincorectd protezei
a planului Refacerea
de ocluzie

CONTROLUL EXTRAORAL AL
PROTEZELOR
inaintede sosireapacientuluise rea-
lizeazdverificareaextraoralda protezelor
pentrua verificadaca(fig.9.68):
- dinfii sunt pozifiona[icorect gi bine
in bazaprotezei;
retentiona[i
- fa[a externda protezeieste corect gi
fdrdimperfecliuni;
uniformlustruit6,
Fig.9.68.
- fafainternda protezeinu prezintdurme
de ghipssauplumbde la zonelefoliate; in cazulin care se constatdmargini
- fafa internda protezenu prezintdplu- asculite,asperitd[isau plusuri(fig. 9.69),
surisauasperitdti; acestease glefuiesccu treze sau pietre
- marginileprotezeisunt rotunjite,tdrdt adecvate.
muchiiasculite; Se angreneazd cele doudprotezein
- fimitaposterioard a prolezeimaxilarese mAnamediculuigi se examineazd corecti-
termindpierdutin grosime; tudineaintercuspiddrii.
- protezele suntcurate.

Fig.9.69.lmpertecliuniale bazeiprotezei:1. mar-

gini asculite;2. asperitdti;3.plusuridematerial
 prapresiune aparca zonede acrilatde pe
se spaldgi se lin intr-unvas
Protezele care pastaindicatoares-a gtersin totalita-
cu apdpAndla aplicarea
in cavitatea bucald. te;
- se indepdrleazdo cantitatefoarte
APLTCAREA gr CONTROLUL micdde acrilatdin acestezonecu pietrede
INTRAORAL AL PROTEZELOR mdrimipotrivite.
inainte de aplicare,protezelesunt
spdlatecu peria9i cu sdpunin fatapacien- e) CournoluLsrABrLrATr pRorEzEl
tuluicarecu aceastdocazieesteinstruitin - se verificdabsenlabasculdrii trans-
legdturdcu Tntretinerea igienei pieselor versalea protezeiprin presiunidigitaleal-
protetice. ternativepe feleleocluzaleale premolari-
lor.
Aplicareaprotezeimandibulare Cauzelebasculdrii transversale potfi:
Se incepe cu proteza mandibulard - montareadintilor lateraliin atara
care este mai bine toleratd,risculaparifiei crestei;
reflexului de vomdfindmaimic. - atrofiiaccentuate aleosuluialveolar;
Protezase umezegtegi se introduce - rezilienlacrescutd a mucoasei fixe.
in cavitateabucalS. - se controleazd extinderea corectda
protezeipe tubercululpiriform,pe cele213
n) coREcTAREA PoRTTUNILoRcARE anterioare ale acestuia,pAndla limitain-
PRODUC DISCONFORT LA APLICAREA PROTEZEI sertiei ligamentului pterigomandibular.
Dacd pacientulacuzdzone dureroa- Acoperireacorectda tuberculuipiriform
se, la nivelulcAmpului protetic,se identificd contribuiela impiedicarea deplasdriispre
acestezonegi se marcheazdpe mucoasd distala protezei mandibulare.
cu creionulchimicAi se inserdprotezain - se verificddispunerea arcadelor arti-
cavitateabucald.Dupdindepdrtarea ei rd- ficialein culoarulneutral,de echilibru mus-
mAn marcatepe protezdporliunilecare cular.
trebuieretugate.Acestease adapteazdcu
lrezesaupietrede mdrimipotrivite. c) CorurnoLUL MENTTNERT PRorEzEl
Zonelede suprapresiune se pot iden- - se verificdin primulrAndmenlinerea
tificacu ajutorulunuisiliconde control(Fitt- protezeiin pozi[iade repaus.Dacdapare
cheker@- GC) sau a uneipasteindicatoare ridicareaei de pe cAmpulprotetic,atunci
de presiune procedAnd in felulurmdtor: se controleazdprin inspectiegi palpare
- pe fa[a internda protezeise aplicd lungimea gi grosimeamarginilor, precumgi
pastaindicatoare; degajarea frenurilorbucalegi lingual.
- protezaeste inseratdin gurd gi se Marginile prealungisau preagroase
exercitd o presiune moderatd; vor fi retugatecu frezede acrilatde mdrimi
- se indepdrleazd protezadin gurd gi potrivite.
se examin eazdfala internd.Zonelede su- Frenurilevor fi degajate cu freze
cilindro-conice.Dacdva fi necesaroroteza
la finalulgedinleide aplica-
va fi relustruitd
re a protezelor;
- se verificdmenlinereaprotezeiin
timpul diferitelormigcdrifunclionale.in
acest scop se cere pacientuluisd zAm-
beascS,sd vorbeascd,sd rildd,sd inghitd
gi se urmdregte dacdprotezase mobilizea-
26. Pentru identificarea zonelor
supraextinsese pot utiliza testele lui
Herbst,apoise glefuiesc acestezone;
- se aplicdtestelede succiune:
pozifieanterioard a limbii,cu vArfulei spri-
jinit fdrd presiunepe parteainterioarda
protezeigi pe dinliifrontaliinferiori.
Aceas-
td pozilieare o contribulieimportantdin
menlinere.
D) CorurnoLUL FrzroNoMrEl
- se observdconturulbuzeiinferioare,
forma,culoareagi pozifiadintilorinferiori.
Dupd incheiereaacestuicontrolse
scoateprotezainferioardgi se aplicdcea
superioard.

fata lingualda incisivilorcen- Aplicareaprotezeimaxilare

trali(controlul
inchideriila nive- Se umezegteproteza9i se introduce
piriformi)
lultuberculilor ; in cavitateabucald.
in cazulexistenleiunor zoneretentive
!a vestibularda incisivilorinfe- (tuberozitatea maxilard,versantulvestibu-
inchideriiin zo- lar al creasteiedentate)protezase va apli-
riori(controlul
na lingualdcentrald); ca intAipe acestezone9i apbipe celelalte
- se va tatonaaxulde inse(ie.
sondi care agald spaliul de Dacdinserliaeste imposibildse iden-
sub punctelede contactdintre tificdzonele-problemi 9i se reducedin fata
incisiviicentrali(se apreciazd internda protezeistrictulnecesar(fig.9.70
inchiderea totalS). a 9i b).
pacientulsd pdstrezeo
Se instruiegte

b)
por[iunilorcareimpiedicdinsertiaprotezeisuperioare
Fi7.9.70.ldentificarea

587
 A) CoRECTAREA
PoRTruNrLoR
GARE bascularea
dispare.
PRODUC
DISCONFORT
LA APLICAREA
PROTEZEI c) GoHrnoLUL MENTTNERT PRorEzEl
- se realizeazemici retuguri,dupd Se verificdmenfinerea la deschiderea
identificarea zonelordureroase gi Tnsemna- ugoarda gurii.Dacddesprinderea se dato-
realorcu creionul chimic; reazdinterferenlei marginilor cu pd(ilemoi
- se gi
identificd se desfiinleazd zone- periprotetice:
le de suprapresiune; - se degajeazd frenulbuzeisuperioa-
- pentrudiminuarea senzafieide vo- re gi/saufrenurilelateralecu frezecilindro-
md se recomanddldsareafo(atd Tnjos a conice;
umerilorsau tragereagenunchiului flectat - se subliazdgi/sauscurteazdmargi-
cu amAndoudmAinilecdtre piept. Dacd nilela nivelul zonelor luiEisenring;
acestemanevrenu sunteficientese poate La deschiderea maximda gurii,des-
folosi un anestezicde contactaplicatpe prindereaprotezeipoate provocatd
fi de
boltapalatind. punerea in tensiune a ligamentului
pterigomaxilar gi de modificarea fundului
e) CorurnoluLsrABrLrrATil pRorEzEl
de sac vestibular in zonelelaterale.Corec-
Se verificdabsenfabasculdriitrans-
tarease face prin deghjarealigamentelor,
versalea protezeiprin presiunidigitalepe
subliereagi/sauscurtarea marginilor;
fala ocluzalda premolarului. Cauzelebas-
potfi: Se controleazd adeziunea prinpensa-
culdriitransversale
rea protezeiintre policegi indexla nivelul
- montareadinlilor lateraliin alara
crestei; fefelorvestibulare ale premolarilor gi exer-
- eroride amprentare; citareauneitractiuniverticale.Cauzele ab-
- atrofiaexageratd a cresteialveolare; senteiadeziunii potfi:
- rezilienfacrescutda mucoaseifixe - xerostomia,
de pe creste; - necorespondenlaintre suprafala
- nefoliereasau foliereainsuficientd a cAmpului proteticAifatainternda protezei.
torusului palatin. Pentru tratamentul xerostomiei se
in cazulin care nefolierea torusului poateadministraurmdtorulpreparat,care
palatinreprezintdcauza basculdriitrans- are efectlubrifiant 9i ugorstimulativ : 50 ml
versalea protezei,se poate procedain apd + 45 ml glicerol+ 5 ml suc de ldmAie.
felulurmdtor: De asemenease indica medicamente
- se coloreazdsuprafalatorusuluicu sialogoge de tipulpilocarpinei (tincturade
creionul chimic; jaborandi 2,5 - 3o/",80- 100picdturide 3 -
- se aplicdproteza in cavitateabucalS 4 ori pe zi) sau colereticede tipul
gi se fac presiunidigitalealternative pe fala sulfarenului. in cazurilegrave se poate
ocluzalda premolarului; creionulchimic administra salivdartificiald.
trecepe fatainternda protezei; Dacdnecorespondenta intre suprafa-
- se glefuiegtedin baza protezei cu o ta cAmpuluiproteticAi fafa internda prote-
piatrdde mdrimecorespunzdtoare; zei este cauzadesprinderii protezeigi toti
- operafiunea se repetd pAnd cAnd ceilalliparametrisuntsatisfacdtori, se poa-