Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 7 Strat Didactice PDF
Curs 7 Strat Didactice PDF
Oana Constantinescu
Cuprins
1 Introducere 1
2 Expunerea 4
3 Conversatia 7
4 Problematizarea si invatarea prin descoperire 10
1 Introducere
Pentru a face o alegere informata asupra strategiilor de invatare, pentru a
pregatit pentru proiectarea lectiilor, profesorul trebuie sa stie:
1
memorate de elevi dupa aplicarea diferitelor activitati de invatare sau metode
de predare-invatare.
solicita celor care invata sa aplice in mod activ ceea ce au invatat, mai
degraba decat sa recepteze in mod pasiv;
Uneori metodele pasive sunt si ele utile, dar nu suciente. De exemplu, pro-
fesorul demonstreaza o teorema complicata iar apoi elevii o aplica pentru re-
zolvarea unei probleme.
2
De exemplu, pentru predarea conceptului de procent, se pot alege reprezen-
tari vizuale cu bucati de tort, analogii de tipul 25% este egal cu 25 bani dintr-un
leu, activitati practice de genul la ghiseu, exemple concrete, etc. Aceste ex-
periente diverse il ajuta pe cel care invata sa-si reprezinte mental conceptul de
procent in forme diverse si sa-l proceseze in parti diferite ale creierului.
Stilurile de invatare ale elevilor se pot clasica in diverse moduri, dar con-
cluzia specialistilor este ca ecare elev poate invata in toate stilurile existente,
si va invata cu atat mai bine cu cat acestea sunt mai variate.
Clasicarea se face dupa:
input-ul senzorial:
3. kinestezic sau tactil (cand ideile sunt intalnite prin actiune si prin atin-
gere);
stilul de procesare:
3
2 Expunerea
Prelegerea - povestirea - explicatia
Expunerea reprezinta comunicarea de catre profesor a unor cunostinte noi,
sistematic, in forma unei prezentari orale inchegata si sustinuta.
Ea poate lua trei forme: prelegerea, povestirea si explicatia. Dintre acestea,
in predarea matematicii se foloseste mai ales explicatia.
Prezentam totusi anumite caracteristici ale prelegerii, chiar daca ea se in-
talneste mai des in liceu, deoarece sfaturile date in continuare pentru a ecientiza
aceasta metoda se pot aplica si perioadelor mai scurte in care profesorul explica
elevilor anumite notiuni sau expune o metoda de demonstratie.
Prelegerea consta in discursul profesorului in fata clasei si este una din cele
mai putin folosite metode in gimnaziu. Este o metoda centrata pe profesor.
Avantaje:
este o metoda convenabila pentru a transmite explicatii;
poate inspiratoare;
Dezavantaje:
nu exista feedback daca intelegerea s-a petrecut sau nu;
nivelul de memorare este foarte scazut, deci necesita si o alta forma pentru
asigurarea intelegerii si memorarii informatiei;
poate plictisitoare;
4
Una dintre capcanele discursului este viteza mare a vorbirii. Cei mai multi
oameni vorbesc cu 100-200 cuvinte pe minut. Deci o prelegere de o ora ar putea
contine pana la 1200 de cuvinte, cat o carte mica! Chiar cu un ritm moderat,
un profesor poate citi o anumita cantitate de informatii de 20 ori mai repede
decat o pot invata elevii.
Un alt factor de care trebuie tinut cont este perioada de concentrare a
elevilor, care difera de la 5 la 20 minute. Memoria pe termen scurt se umple
destul de repede, iar materialul nou il inlocuieste pe cel vechi. Chiar daca
prezentarea este moderata, profesorul nu poate garanta concentrarea tuturor
membrilor clasei pe toata durata ei.
Cum ne putem imbunatati prelegerea? Vom prezenta cateva sugestii:
umorul este binevenit, dar numai daca tinta lui nu sunt elevii;
Expunerea sub forma de povestire apare doar pentru prezentarea unor elemente
de istoria matematicii. Aceste incursiuni istorice sunt bine venite pentru marirea
motivatiei invatarii unor capitole (se pot prezenta intamplari amuzante care au
dus la descoperirea unor notiuni). Se pot introduce prin povestire unele pro-
bleme celebre (cum ar teorema lui Pitagora) cat si datele biograce ale mate-
maticienilor care s-au ocupat de studiul lor.
5
invata elevul cum trebuie sa gandeasca rezolvarea problemei respective. Pentru
a contracara pasivitatea elevilor, profesorul trebuie sa-i stimuleze sa gandeasca
odata cu el. E foarte important ca profesorul sa gandeasca expunerea prin
prisma cunostintelor elevilor si a mijloacelor acestora de gandire. Toate obser-
vatiile prezentate in cazul prelegerii se pot aplica si aici.
Accentul se pune pe modul de gandire, pe argumente, aratand insa si cum
nu e bine sa se gandeasca. Daca o notiune se poate introduce pe mai multe cai,
e recomandabil sa se indice aceste cai, sa se compare, evidentiind-o pe cea mai
rationala. Suntem nevoiti sa recurgem la explicatie pentru intelegerea anumitor
notiuni matematice ori a unor rationamente matematice.
6
sa contina reprezentari vizuale ale conceptelor expuse, diagrame, grace,
tot ce poate ajuta intelegerea;
3 Conversatia
Extrem de mult folosita in matematica, metoda conversatiei consta in dialogul
dintre profesor si elevi, in care profesorul este un partener care nu doar intreaba
dar si raspunde intrebarilor elevilor. Ea determina o participare activa a elevilor.
Este recomandabil a deprinde elevii sa adreseze intrebari profesorului atunci
cand nu inteleg ceva. Se obtine astfel un ritm de munca in care sunt atrasi si
elevii neatenti sau mai putin disciplinati.
Formele de conversatie pot clasicate dupa mai multe criterii.
7
Conversatia trebuie sa e dirijata de catre profesor, incat sa se contureze bine
o idee inainte de a trece la altele, realizandu-se in acelasi timp unitatea lectiei.
pot aparea confuzii intre realitati vecine (inaltime, mediana) ori de-
numiri asemanatoare (mediana, mediatoare); profesorul trebuie sa
atraga atentia asupra notiunii pe care o foloseste.
8
Un alt aspect important este faptul ca orice elev are nevoie sa stie ca in-
vatarea lui este un succes. Nimic nu motiveaza mai mult un elev decat lauda
imediat primita de la profesor, dupa un raspuns corect. Psihologii care au
studiat invatarea pe baza de stimul si raspuns au descoperit ca o recompensa
imediata incurajeaza invatarea.
ofera feed-back imediat daca invatarea s-a produs, atat profesorului cat si
elevului;
Dezavantajele conversatiei:
9
Incurajati raspunsurile, incepand cu intrebari simple. Intotdeauna laudati
raspunsurile corecte. Daca se primeste un raspuns cu voce slaba, e bine ca
el sa e repetat de profesor astfel incat toti elevii sa -l auda. Nu ridiculizati
raspunsurile incorecte, ci aratati rationamentul care ar duce la raspunsul corect.
Cand puneti intrebari unei clase, incercati sa le distribuiti cat de larg posibil.
(Ce-ar sa raspunda cineva din ultima banca? Tu ce parere ai, ....? Ce-ar
sa raspunda cineva care nu a mai raspuns pana acum?) Incercati sa includeti
cat mai multi elevi in conversatie, fara a-i ignora pe cei tacuti din spatele clasei.
Daca o intrebare duce la o conversatie intre profesor si un elev, profesorul ar
trebui sa foloseasca contactul vizual si pozitia trupului pentru a-i include si pe
ceilalti din clasa.
Evitati intrebarile inchise, la care se raspunde numai prin da sau nu, caci
elevii pot usor ghici raspunsul dupa mimica profesorului.
Daca elevii sunt retinuti in a raspunde, profesorul trebuie sa se asigure ca
intrebarile sunt sucient de simple, ca a asteptat destul timp si ca a laudat
raspunsurile bune. Daca totusi elevii nu raspund, se recomanda lucrul pe perechi.
Profesorul pune intrebarea si o scrie pe tabla, apoi roaga elevii sa o discute
pe perechi, intr-o limita xata de timp, 1-2 minute. Apoi lauda raspunsurile
reusite. Aceasta activitate da timp de gandire elevilor, le permite sa-si compare
raspunsul cu cel al partenerului, marindu-le increderea in fortele proprii cat si
gradul de reactie la intrebarile profesorului.
Sa revenim la conversatia catihetica si cea euristica. Intrebarile ce solicita
doar memoria elevilor ajuta la xarea invatarii anterioare, la exersarea memoriei,
la sublinierea celor mai importante idei intr-un subiect. Dar invatarea este
mai mult decat memorare. Intrebarile ce vizeaza rationamentul sunt cele de
rang inalt, cele care cer unele ipoteze speculative, argumentari, o evaluare sau
rezolvarea unei probleme. In timp ce faptele sunt adesea uitate, capacitatile de
gandire de rang inalt sunt retinute deoarece ele au o aplicabilitate mai generala
si deci sunt mai des folosite.
10
elevul e nevoit sa integreze cunostintele pe care le-a selectat intr-un sis-
tem si sa constientizeze ca acesta este inecient operational deci va trebui
completat;
Exemple:
1) Intr-o urna se aa bile de trei culori: 4 galbene, 5 rosii si 3 albastre. Care
este numarul cel mai mic de bile ce trebuie extrase pentru a siguri ca am
extras cel putin 3 bile de aceeasi culoare? (clasa a VI-a)
Elevul nu se poate baza pe o experienta la care sa recurga. El formuleaza trei
ipoteze de extragere pana la a ajunge la solutie. De asemenea isi reactualizeaza
notiunile cel mai mic, cel putin.
2) Cate gaste sunt pe un lac daca, in cazul in care ar mai inca pe atatea,
inca jumatate, inca un sfert si inca una, ar 100? (clasa a IV-a)
Problema se rezolva prin metoda falsei ipoteze (pornind de la 4) sau prin
metoda graca.
3) Presupunem ca s-a denit aria unui triunghi (clasa a VII-a), s-a demon-
strat corectitudinea denitiei si o proprietate de aditivitate. Elevii au rezolvat
probleme ce presupun cunoasterea celor de mai sus, cat si faptul ca doua tri-
unghiuri congruente au arii egale.
11
Pentru descoperirea de catre elevi a formulelor de calcul a ariilor pentru
patrulatere se poate formula o problema concreta.
Peretele unei sere trebuie facut dintr-un material rezistent vantului. Exista
mai multe materiale cu preturi diferite: 20 lei, 30 lei si 50 lei pentru ecare
m2 . Suma maxima care poate cheltuita este 1800 lei. Ce material trebuie
cumparat pentru a alege unul cat mai rezistent si sa ne incadram in aceasta
suma? Peretele are forma unui trapez isoscel cu un triunghi isoscel deasupra.
Dimensiunile acestora sunt date.
Elevii vor observa ca nu cunosc formula ariei pentru trapez si profesorul le
cere sa incerce sa calculeze aria trapezului cu ceea ce cunosc pana atunci. Se per-
mite colaborarea intre elevi. Dupa ce gasesc solutia, se scrie calea de rezolvare
pe tabla, elevii o transcriu. Apoi profesorul discuta procedeul si pentru un drep-
tunghi, intrebandu-i pe elevi cum au procedat in cazul anterior, cand trapezul
a fost impartit intr-un dreptunghi si doua triunghiuri dreptunghice congruente.
Acest procedeu merge la un dreptunghi oarecare, de laturi l si L? Elevii rezolva,
ducand o diagonala. Dar daca am dus cealalta diagonala? (caci nu toti elevii
au facut aceeasi alegere). Se obtine acelasi rezultat. Se scrie formula pe tabla.
La fel se procedeaza cu un trapez oarecare, formula ariei obtinandu-se in moduri
diferite. Analog pentru paralelogram.
Multe capitole din programa scolara se pot preda astfel, dar aplicarea metodei
cu succes necesita urmatoarele conditii:
12
sa cunoasca problema in toate articulatiile ei, inclusiv raspantiile unde elevii se
pot rataci. Tehnica este de a plasa unele sugestii minime in clipele de dezori-
entare ale elevilor. Este vital ca profesorul sa corecteze eventualele rationamente
eronate.
Exista trei modalitati de invatare prin descoperire:
1) descoperirea inductiva, cand elevii analizeaza o serie de cazuri particulare,
deducand de aici o regula generala care apoi ete demonstrata atunci cand cunos-
tintele elevilor o permit; in clasele mici se prefera folosirea intuitiei si evitarea
demonstratiilor; de exemplu, in clasa a V-a, inductia incompleta este utilizata in
predarea proprietatilor numerelor naturale (comutativitatea, asociativitatea, el-
ementul neutru 0); de abea la liceu, folosindu-se metoda inductiei complete, s-ar
putea demonstra aceste proprietati, dar si atunci ar necesita denirea riguroasa
a numarului natural, care presupune un grad mare de abstractizare (aceasta
constructie a multimii numerelor naturale se face in general in facultate);
2) descoperirea deductiva, cand elevii descopera rezultate noi cu ajutorul
rationamentelor asupra cunostintelor anterioare, combinandu-le intre ele sau cu
noi informatii; de exemplu, folosind denitia derivatei unei functii se descopera
regulile de derivare ale functiilor elementare; sau relatiile metrice in triunghiul
dreptunghic se obtin aplicand cunostinte legate de triunghiurile asemenea;
3) descoperirea prin analogie, consta in transpunerea unor relatii, algoritmi
la contexte diferite dar analoage intr-un mod bine precizat.
Analogiile pot de continut sau de rationament. De exemplu analogiile din-
tre aritmetica si algebra, intre geometria plana si cea in spatiu.
Demonstratia
Metoda exercitiului
Modelarea
Munca cu manualul
Jocuri didactice
Instruirea programata
13
Tema si studiul individual
References
[An] M. Anastasiei, Metodica predarii matematicii, Ed. Univ. AL. I. Cuza,
Iasi, 1985;
[Ba] H. Banea, Metodica predarii matematicii, Ed. Paralela 45, Pitesti, 1998;
[Pe] Geo Petty, Profesorul azi, Metode moderne de predare, Ed. Atelier Di-
dactic, Bucuresti, 2007.
14