Enzimele

Definitie
Ezimele sunt catalizatori ai reactiilor biochimice sau pe scurt biocatalizatori ,catalizand transformarea substratului.
Denumire
Denumirea enzimelor cuprinde :
-denumirea substratului + tipul reactiei catalizate + sufixul -aza
-exemplu : glucozo-6-fosfodefidrogenaza
Clasificare
Dupa tipul reactie tipul reactiei catalizate exista 6 clase de enzime:
1. oxidoreductaze
-catalizeaza reactiile redox
-subclase:
dehidrhogenaze- catalizeaz transferul de hidrogen de la substrat (SH2) pe o coenzim redox
reductaze
oxidaze si peroxidaze
dioxidaze si monoxidaze
2. transferaze
-catalizeaza reactii de transfer de resturi metil-, amino- , fosforil :
X-Y + Z -> X + Y-Z
-subclase
aminotransferaze catalizeaz transferul unei grupri amino ntre un aminoacid i un cetoacid. Coenzima
participant este piridoxal fosfatul
aciltransferazele catalizeaz transferul restului acil de pe compui cu potenial chimic ridicat
metiltransferaze si fosfotransferaze
3. hidrolaze
-catalizeaza scindari de legaturi covalente cu participarea apei
-subclase: esteraze, glicozidaze ,peptidaze, amidaze
4. liaze
-catalizeaza ruperi ale legaturilor C-C , C-S , C-N fara participarea apei
-subclase: fumaraza (catalizeaz hidratarea acidului fumaric la acid malic) , anhidraza carbonica
5. izomeraze
-catalizeaza reactii de izomerizare
-subclase :
racemazele - transform un enantiomer dextrogir n enantiomerul levogir
epimerazele - schimb configuraia unui singur atom de carbon asimetric
izomerazele cis-trans - modific configuraia unei duble legturi
mutarazele - schimb poziia unei grupri n molecul
6. ligaze
-catalizeaza reactii de condensare cuplate cu hidroliza reactiilor macroergice de ex hidroliza ATP
- exemple : carboxilaze , sintetaze( de exemplu sinteza glutaminei catalizat de glutaminsintetaz )
Rol si sediul actiunii
-enzimele asigura descompunerea principiilor nutritive si constituirea elementelor structurale celulare
-enzimele au structura proteica cu exceptia ribozimului
-enzimele actioneaza intracelular sau extracelular

1|Page
 Comparatie enzime catalizatori industriali
1. proprietati asemanatoare cu ale catalizatorilor
- nu modifica eleibrul reactii ci doar grabesc stabilirea echilibrului
- catalizeza reactii posibile din punct de vedere termodinamic
- nu determina directia in care are loc reactia
- nu se consuma si nici nu se produc in timpul reactiei
2. proprietati diferite de ale catalizatorilor industriali
- viteza reactiei este mai mare
-enzimele au specificitate mare si reactia enzimatica nu are produsi secundari
-enzimele prezinta mecanisme de reglare calitativa si cantitative
-pot cataliza reactii exergonice prin cuplare cu reactii endergonice
Structura enzimelor
Din punct de vedere structural enzimele sunt proteine.
Enzimele pot fi:
i. strict proteine = chimotripsina , lizozimul
ii. heteroproteine
- sunt alcatuite din:
o parte proteica = apoenzima care asigura specificitatea enzimei
o parte neproteica = cofactorul care asigura transformarea propriu-zisa
-are urmatoarele caracteristici : se poate asocia cu mai multe tipuri de enzime = sunt
interschimbabili ( pot trece de pe o apoenzima pe o alta in functie de necesitati) si sunt regenerabili
- poate fi reprezentat de :
1. compusi organici
- coenzima reprezinta molecule organice legate prin legaturi slabe de enzima si care
sunt derivati ai vitaminelor
-grupare prostetica sunt molecule care sunt legate prin legaturi puternice de enzima
2. ioni metalici
se leaga prin legaturi ionice sau coordinative de resturi de aa si au rolurile de a stabiliza structura
enzimei si de a participa la legarea substratului si la procesul catalitic
-metaloenzimele sunt enzime care au drept cofactor ioni metalici ( amilaza salivara , citocromii)
Specificitate enzimatica
-exista mai multe tipuri de specificitate enzimatica:
1) specificitate enzimatica de reactie
-o anumita enzima catalizeaza un anumit tip de reactie chimica
- exemplu oxido-reductazele catelizeaza doar reactii de oxido-reducere
2) specificitate enzimatica de substrat
-o anumita enzima recunoaste si leaga un anumit tip de substrat
-este de mai multe feluri:
i. absoluta
- enzima recunoaste si leaga un singur compus chimic
-exemple: ureaza catalizeaz hidroliza ureei ,acetilcolinesteraza catalizeaz hidroliza esterului
colinei cu acidul acetic: si anhidraza carbonic
ii. relativa
-enzima recunoaste ca substrat mai multi compusi cu structura asemanatoare dar pentru care
poate prezenta afinitati diferite

2|Page
 -poate fi : specificitate de grup consta in faptul ca enzima catalizeaz un tip de reacie pentru o
familie de compui ,de exemplu alcooldehidrogenaza sau specificitate larga de exemplu hidrolazele digestive
tripsina si chimotripsina si esterazele
3) specificitate stereochimica
- poate fi :
i. specificitate stereochimica fata de substrat cand enzima recunoaste doar unul dintre stereoizomeri
- exemplu lactat-dehidrogenaza care recunoaste L-lactatul
ii. specificitate stereochimica fata de produsul de reactie cand enzima catalizeaza formarea unui singur
stereoizomer
- exemplu succinat dehidrogenaza care catalizeaza formarea doar a acidului fumaric nu si a acidului
maleic
Proteazele digestive prezinta specificitate larga deoarece pot folosi ca substrat orice proteina alimentare in schimb
recunosc doar legaturile peptidice formate intre anumit aa = specificitate de legatura si de asemenea recunosc doar
legaturile peptidice formate in aa din seria L =specificitate stereochimica
=> deci reprezinta un caz particular de specificitate relativa
Complexe multienzimatice
-definitie :reprezinta asocieri intr-o ordine precisa a enzimelor din aceeasi cale metabolica pe un miez proteic central
astefel ca enzimele succesive in calea metabolica sunt dispuse in locuri vecine in interiorul complexului metabolic
-mecanism de actiune: miezul prezinta un brat mobil care poarta substratul si intermediarii metabolici prin dreptul
fiecarei enzime
-prezinta avantajul ca asigura o viteza foarte mare a functionarii caii metabolice prin sincronizarea activitatii tuturor
enzimelor din acea cale matabolica
Izoenminele si centrul activ
Izoenzimele sunt forme moleculare diferite ale enzimelor care prezinta structura cuaternara si izoenzimele
catalizeaz aceeai reacie n toate esuturile dar difera prin monomeri ,viteza reactiei catalizate si distribuie tisular.
Exemple de izoenzime:
1.Lactatadehidrogenaza LDH are structur cuaternar tetramera alcatuita din doua tipuri de monomeri
M (muscle) si H (heart). LDH are cinci izoenzime formate prin combinarea in diferite proportii a acestor monomeri
LDH1 =H4, LDH2=H3M, LDH3=H2M2, LDH4 =HM3 si LDH5=M4 .
Reactia catalizata : Piruvat + NADH + H -> Lactat + NAD (reversibila)
! Cresterea activitatii plasmatice a unei anumite izoenzime inseamna o afectiune a organelor in care este localizata.
2.Creatinkinaza ( CK) enzim intracelular care are structura de dimer format prin combinarea a dou subuniti :
B (brain) si M (muscle).Are trei izoenzime: MM (n muchi i miocard) BB (n creier i muchi) MB (n miocard).
Reactia catalizata este: Creatin + ATP -> Fosfo-creatin + ADP
! Creterea activitii creatin kinazei-MB n ser, indic lezarea miocardului (infarct de miocard)
Centrul activ este o zona restransa din enzima care participa la fixarea si transformarea chimica a substratului.Centrul
activ leaga slab substratul iar o enzima contine doar un centru activ.Centrul activ contine resturi carboxil,amino,SH
sau hidroxil si prezinta un situs de legare si un situs catalitic
Modul de functionare al centrului activ este explicat prin doua modele:
I. Modelul Fischer = modelul clasic
-exista o potrivire a substratului cu centrul activ de tip lacat-cheie si centrul activ este rigid
-centrul activ preformat este identic cu centrul activ care leaga substratul
II. Modelul Koshland = modelul centrului activ indus
-exista o potrivire a substratului cu centrul activ de tip mana-manusa
- centrul activ nu este rigid substratul induce modificari conformationala ale centrului activ
-centrul activ preformat este diferit de centrul activ care leaga substratul
! Legarea enzima-substrat are loc cu modificari conformationale atat ale enzimei cat si ale substratului
3|Page
 Mecanism de actiune al enzimelor
Reactiile enzimatice decurg in 3 etape:
1 .legarea substratului de enzima cu formarea complexului ES
2. conversia substratului S legat de enzima in produs de reactie P
3. eliberarea produsului de reactie P de pe substrat
Energia de activare faciliteaza trecerea de la starea energetica a substratului (starea 1) la la starea energetica a
produsului (starea 2)
Energia de activare reprezinta energia necesara pentru ca toate moleculele dintr-un mol de reactant sa atinga
starea de tranzitie. Catalizatorii scad energia de activare si astfel cresc viteza de reactie. Viteza de reactie este o
functie exponentiala a enrgiei de activare
Cinetica enzimatica
Viteza de reactie reprezinta variatia in timp a concentratiei substratului sau concentratiei produsului de reactie.
Cinetica enzimatica reprezinta studiul reactiilor din punct de vedere al timpului si factorilor care influenteaza viteza
de reactie.
Activitatea enzimatica reprezinta numarul de molecule de S transformate in P de catre o molecula de enzima intr-
un interval de timp egal cu o secunda.
Factorii care influenteaza activitatea enzimatica:
1. temperatura
-viteza reactiei creste cu temperatura pana la un maxim atins dupa care scade , scaderea vitezei de reactie la
temperaturi inalte se datoreaza fenomenului de denaturare a proteinelor
-temperatura optima a enzimei este acea temperatura la care activitatea enzimei este maxima
(temperatura optima a majoritatii enzimelor din organismul uman este intre 40-50 grade C)
2. pH
-fiecare enzima are un pH optim la care sarcinile electrice existente atat pe enzima cat si pe substrat
favorizeaza legarea E-S iar viteza este maxima iar cresterea sau scaderea pH-ului altereaza incarcatura
electrica a E si S si scade viteza reactiei
-pH-ul optim al majoritatii enzimelor este apropiat de pH-ul fiziologic cu exceptia pepsinei pH optim = 1 -2
apropiat de pH-ul sucului gastric- si tripsina care are pH-ul optim 8 apropiat de pH-ul sucului pancreatic
3. concentratia enzimei
-viteza reactiei variaza direct proportional cu concentratia enzimei in conditiile mentinerii constante a
concentratiei substratului
4. concentratia substratului
- in conditiile mentinerii constante a concentratiei substratului , viteza reactiei variaza in functie de
concentratia substratului conform ecuatiei Michaelis-Menten :

Vmax .[ S ]
v unde v = viteza reactiei in momentul initial ; vmax = viteza maxima a reactiei ,
K M [S ] si Km constanta Michaelis-Menten
-reprezentarea grafica a ecuatiei Michaelis-Menten este o hiperbola
! Semnificatiile constantei KM :
-este o constanta de disociere a complexului de tranzitie ES
-este o masura a afimitatii substratului pentru enzima = reactie de inversa prportionalitate
-este concentratia substratului la care viteza initiala este jumatate din viteza maxima
-are volori de ordinul 10-5 10-6
Ecuatia Lineweaver-Burk este forma reciproca a ecuatiei
1 KM 1 1 -reprezentarea grafica este o dreapta

V Vmax [S ] Vmax -determinarile experimentale sunt mai simple in cazul ecuatiei Lineweaver-Burk decat
in cazul Michaelis-Menten
4|Page
 Inhibitia activitatii enzimelor
-inhibitia enzimatica poate fi:
i. reversibila
-inhibitorul este legat necovalent deci slab de centrul activ al enzimei
-exista mai multe tipuri de inhibitori reversibili , ambele tipuri legandu-se covalent de enzima:
A. competitivi
-are analogie structurala cu substratul
-se leaga in acelasi loc cu substratul deci competitioneaza pentru centrul activ
-scade afinitatea substratului pentru enzima => creste Km
-la concentratii mari ale substratului se inlatura inhibitia
-nu modifica platoul final al curbei Michaelis-Menten dearece la concentratii mari ale S se ilatura inhibitia
-modifica intersectia dreptei Lineweaver-Burk cu abscisa si nu modifica intersectia dreptei cu ordonata
crescand panta dreptei
-exemple : acizii dicarboxilici inhibitori pentru succinatdehidrogenaza ; sulfonamida si metotrexat
B.necompetitivi
- nu are analogie structurala cu substratul
-se leaga in alt loc decat substratul deci nu competitioneaza pentru centrul activ
-nu modifica afinitatea substratului pentru enzima => Km ramane constant
- la concentratii mari ale substratului nu se inlatura inhibitia
- modifica platoul final al curbei Michaelis-Menten dearece nu se poate inlatura inhibitia nici la la concentratii
mari ale S
- modifica intersectia dreptei Lineweaver-Burk cu ordonata si nu modifica intersectia dreptei cu abscisa
crescand panta dreptei
-ioni ale metalelor grele care se leaga de gruparile SH din afara centrului activ al enzimei de ex otravire
C. uncompetitivi
- un astfel de inhibitor modific i KM i Vmax
ii. ireversibila
- inhibitorul este legat covalent deci puternic de centrul activ al enzimei
-inhibitorii ireversibili sunt specifici fiind capabili sa inactiveze doar o anumita enzima
A. Exemple de inhibitori ireversibili care reactioneaza cu gruparile OH ale enzimelor care contin reziduuri de SER
in centrul lor activ :
diizopropilfluorofosfatul
-este un gaz de lupta cu efect paralizant pentru inhibitia ireversibila a acetilcolinesterazei enzima care
degradeaza acetilcolina
penicilina
-este un inhibitor ireversibil al enzimei bacteriene glicopeptid-transpeptidaza
B. .Exemple de inhibitori ireversibili care reactioneaza cu gruparile SH ale enzimelor care contin reziduuri de CIS
in centrul lor activ :
iodoacetamida

5|Page
Reglarea activitatii enzimelor
-reglarea activitatii enzimelor,una dintre caile homeostaziei organismului, poate fi:
a) reglare cantitativa
-reglarea activitatii enzimei se face in functie de turn-over-ul proteinei sau de dinamica raportului
sinteza/degradare:
-enzime inductibile
-enzime represibile
-enzime constitutive (majoritatea enzimelor)
b) reglare calitativa
-poate fi:
A. reglare alosterica = necovalenta
Enzimele alosterice sunt oligomeri , reactiile catalizate sunt exergonice si ireversibile , au rol de pacemake=dau
ritmul caii metabolice, sunt situate la inceputul caii metabolice si nu respecta cinetica Michaelis Menten.
Reglarea alosterica se face prin reglarea efectorului de enzima intr-un loc diferit de centrul activ loc numit centru
alosteric si este o reglare cu consum minim de energie.
Exista doua tipuri de alosterie:
homoalosterie
-aceeasi molecula este substrat si efector alosteric se leaga a centrul activ al enzimei
heteroalosterie
-efectorii alosterici sunt diferiti de substrat se leaga la un loc diferit de centrul activ al enzimei numit
situs alosteric
- efectorii alosterici nu e nevoie sa aiba asemanare structurala cu substratul
- efectorii alosterici exista permanent la locul de actiune al enzimei ,variind doar concentratia lor
-exista doua tipuri de efectori alosterici: activatori alosterici= agenti alosterici pozitivi si inhibitori
alosterici = agenti alosterici negativi
Legarea electorului alosteric la centrul alosteric induce o modificare conformationala a enzimei care implica si
modificarea afinitatii substratului pentru centrul activ.
Reglarea alosterica este multipla si cumulativa.
Cinetica enzimelor alosterice enzimele alosterice spre deosebire de cele michaeliene au multiple subunitati si
multiple centre active iar legarea substratului poate fi cooperativa

B. reglare covalenta
-exista mai multe tipuri de legare covalenta a activitatii enzimatice
reglare covalenta prin fosforilare-defosforilare
-cea mai raspandita forma de reglare covalenta din lumea vie
-asigura alternarea celor doua faze ale metabolismului (catabolica si anabolica) astfel incat sa fie separate dpdv
spatio-temporal
-fosforilarea cu participarea ATP la anumite resturi de aa din structura enzimelor in prezenta unor kinaze specifice
produce simultan activarea unei categorii de enzime si inactivarea categoriei complementare de enzime iar
defosforilarea in prezenta unor fosfataze produce modificarile inverse
-enzimele anabolice sunt active in forma defosforilata si inactive
ATP ADP
proteinkinaze in forma fosforilata iar enzimele catabolice sunt active in forma
fosforilata si inactive in forma defosforilata
Enzim (Ser-OH) Enzim (Ser-OP)
forma defosfo forma fosfo

fosfataze
Pi H 2O

6|Page
 reglare covalenta prin adenilare-deadenilare
-acest tip de reglare se intalneste in cazul glutamin-sintetazei
reglare covalenta de tipul zimogen enzima activa
-se intalneste in cazul enzimelor digestive , factorilor de coagulare
-zimogenii sunt precursori inactivi ai enzimelor iar activarea lor este ireversibila si de obicei se face
printr-o reactie de hidroliza
-zimogenii inactivi sunt depozitati in interiorul celulei sub forma de granule iar depozitarea si secretia
enzimelor digestive in forma de zimogeni inactivi este o modalitate de a proteja glanda exocrina si
mucoasa tubului digestiv
-activarea zimogenilor reprezinta o madalitate rapida de crestere a cantitatii de enzima
Exemplu transformarea chimotripsinogenului in tripsina:
- chimotripsinogenul este un zimogen secretat de sucul pancreatic a carui activare decurge in doua etape:
prima etapa catalizata de tripsina
a doua etapa este catalizata de chimotripsina si in aceasta etapa are loc eliberarea a doua dipeptide
Chimotripsina este formata din 3 lanturi polipeptidice unite prin punti disulfurice

7|Page