Producerea cpunilor i

Managementul Integrat al
Duntorilor

Surendra Dara PhD, DAIT

Consultant n creterea cpunilor i a legumelor
Universitatea din California, Serviciile de Extensiune
2156 Sierra Way, Ste. C
San Luis Obispo, CA 93401 USA
Adresa electronica: skdara@ucdavis.edu
Blog: ucanr.org/blogs/strawberries_vegetables

1
 Planta de cpuni aparine familiei Rosaceae. Se nmulete prin stoloni. Frunzele sunt trifoliate
i cresc din rizom. Cpunii se auto-polinizeaz. Sistemul radicular la cpun este adventiv care crete
din esutul rizomului. Este important ca cea mai mare parte a rizomului s fie n contact cu solul care
este umed. n caz contrar rdcinile cresc la un nivel mai nalt al rizomului i atunci este afectat
productivitatea. Rdcinile primare sunt de asemenea denumite structurale care sunt de obicei n numr
de 20-30 pe plant. Durata vieii lor este de 1 la 2 ani. Rdcinile secundare sunt subiri care se dezvolt
din rdcinile primari i sunt numite rdcini hrnitoare sau albe. Ele triesc numai cteva zile sau cteva
sptmni. n timp ce rdcinile primari colecteaz amidonul produs de plant, rdcinile secundare
absorb apa i substanele nutritive din sol.

2
 Sistemul radicular se formeaz n decursul primelor 2-3 luni dup plantare. O cretere rapid are
o o
loc la temperatura de 13 C (55 F). Mare parte a sistemului radicular se afl n partea de sus a solului la
nivel de 15 cm (6 inch).

Tulpina: Tulpina cpunului este o tulpin

scurt. Din tulpin cresc frunze i conuri de
cretere. Mugurii auxiliari sunt esuturi
embrionice dintre tulpin i frunz. Ei se pot
dezvolta n stoloni pe timp cnd durata zilei
este lung (durata zilei >14 ore) i temperaturi
o o
calde (>15 C sau 59 F). nlturarea stolonilor
determin formarea ramificaiilor din rizom care
seamn cu tulpina principal i produc
inflorescene. Durata zilei de <14 ore i
o
temperaturi mai mici de < 15 C sunt
stimulente pentru dezvoltarea inflorescenelor.
Numrul optim de inflorescene ofer fructe cu
forma adecvat. Creterea i dezvoltarea
o o
tulpinii sunt optime la > 10 C (50 C).

Floarea i fructul: Flori albe cu 25-30

stamine galbene i 50-500 pistiluri galbene pe
un receptacul ridicat. Se autofertile (nu
necesit polenizare) i nu are nevoie de albine
de miere. Receptacolul i esutul ovarian se
dezvolt n fruct. Adevratul fruct botanic este
semina care se numete achen.

Cpunii de California: Aproximativ 87% din cpunii produi n SUA provin din California cu o valoare
de aproximativ $1.8 trilioane conforma datelor din anul 2010. Aproximativ 75% din aceste fructe sunt
destinate pentru piaa produselor proaspete i restul pentru procesare ceea ce include fructele ngheate,
conservate i alte forme de fructe procesate. Cpunii din California sunt exportai spre Australia,
Canada, Hong Kong, Japonia, Mexic, Marea Britanie i alte ri. n anul 2010, cpunii au fost crescui
pe o suprafa de 15,225 ha cu o producie medie de 78.8 tone/ha. Producia de cpuni este un proces
care necesit management intensiv la fiecare etap de la selecia sortimentelor pn la recoltare i
comercializarea fructelor. Costul estimativ mediu de producie este de aproape $110,000-120,000/ha

3
care cuprinde $54,000-62,000 de costuri fr recoltare i $57,000 de costuri pentru recoltare. n funcie
de volumele de producie i valoare pe pia, profitul poate fi estimat la aproximativ $50,000/ha.

Cpunii din California sunt cultivai n special n regiunile centrale i de sud. Iar cultivarea difer
de la cea timpurie n regiunile mai calde din sud i mai reci din nord. Cultivarea sortimentelor ce
reacioneaz la perioada scurt de lumin a zilei i sortimente remontante pe parcursul a dou sezoane
de plantare contribuie la disponibilitatea cpunilor pe durata ntregului an. Plantarea pe timp de toamn
ncepe la sfrit de septembrie pn la mijloc de noiembrie i plantarea pe timp de var are loc de la
sfritul lui mai pn la nceputul lui august.

Marea parte a sortimentelor cultivate n California sunt elaborate la pepinierele de la

Universitatea din California. Cpunii au dou tipuri de sortimente zi scurt (timpurii) sau cu fructificare
n iunie i remontante sau neutre la lumina zilei. Sortimentele timpurii necesit zile scurte de 14 ore sau
mai puin. Ele produc fructe pe durata iernilor calzi din California. Benicia, Camarosa, Camino Real,
Chandler, Mojave, Palomar, i Ventana sunt exemple de sortimente timpurii de la Universitatea din
California. Sortimentele neutre la lumina zilei nu sunt sensibile la lungimea zilei i produc fructe pe
ntreaga durat a anului cu temperaturi favorabile. Albion, Aromas, Diamante, Montrey, Portola, San
Andreas, i Seascape sunt unele exemple de sortimente neutre la lumina zilei.

nmulirea cpunului: Cpunii sunt nmulii prin stoloni. Producerea de rsad de cpuni este o
procedur efectuat cu atenie care este mbuntit n fiecare an. Aceast procedur ine de
producerea a milioane de rsaduri pentru cmpurile de producie din cteva plante curate din pepinier.
Rsadul de cpuni are nevoie trebuie s fie ntrite prin rcire (sau expunerea la temperaturi reci) pn
a fi gata de plantare n cmpul de producere. Temperaturile reci din pepinierele cu nivel de stocare nalt
ncetinesc creterea plantei, transfer substanele nutritive (carbohidraii) din frunze i tulpin spre rizom
si rdcin. Odat rsadul plantat n cmpul de producie acolo unde temperaturile cresc pe msur ce
sezonul avanseaz, carbohidraii stocai vor promova dezvoltarea nou. Pepinierele cu nivel nalt din
California de nord ofer rcirea adecvat a plantei n cmp pn a le ngropa pentru cmpurile de
producie.

Rcirea adecvat este foarte important pentru creterea optim a plantei. Rcirea excesiv
duce la o vigoare crescut a plantei (cretere vegetal) i ramificaii pentru flori reduse, ceea ce
nseamn fructe mai puine. Rcirea insuficient sau lipsa rcirii reduce din vigoare, producerea fructului
i calitate redus. De asemenea, crete sensibilitatea la boli i duntori.

Schema de mai jos ne prezint diferitele etape ale producerii plantelor n pepinier.

4
Selecia cmpului: Alegerea unui cmp ideal cu caracteristicile dorite i cu minim potenial de probleme
de duntori este important pentru a reduce costurile de management. Pentru productia de cpsuni
sunt preferate solurile adnci bine drenate si argilo-nisipoase, deoarece este mai usoar pregtirea
cmpului , dezinfectarea cu fum este mai eficace, acumularea de sruri este mai mic, drenarea este mai
bun, solul este mai potrivit pentru irigarea frecvent si lucrrile de cmp de care au nevoie cpsunii.
Alegeti cmpurile care au o pant bun si au o drenare bun a aerului n asa fel nct aerul rece nu se
stabileste n cmp. Evitati solurile ce nu sunt drenate bine pentru a minimaliza problemele cu bolile de
rdcini si cele acoperite cu buruieni ncptinate. Asigurati o aprovizionare adecvat de ap de calitate
bun.

Testati solul si apa pentru salinitate si sruri. Dac furnizarea de ap are mai mult de 900 la 1000
de ppm de sruri totale, va fi nevoie de atentie special pentru a evita acumularea de sruri care pot fi
duntoare. Dac nivelurile de sare sunt prea nalte, ar trebui s evitai plantarea cpsunilor sau
planificati instalarea sistemelor de irigare suplimentare pentru a spla srurile n exces de la rdcina
cpsunului. Irigarea solului pentru a reduce salinitatea din sol sunt indicate nainte de pregtirea
cmpului pentru dezinfectia cu fum si plantare si poate dura ani ntregi pn se vor mbuntti conditiile
semnificativ.

5
Asolamentul culturilor: Asolamentul cpsunilor cu ajutorul unei culturi asa cum este secara sau un
amestec de orz si fasole poate creste controlul asupra duntorilor si ajut la mbunttirea structurii
solului. O plantatie puternic de secar sau orz ofer control suplimentar mpotriva buruienilor deoarece
aceste culturi sunt foarte puternice n competitia cu buruienii si pot fi folosite erbicide frunze late pot fi
folosite pentru controlul buruienilor care pot aduce probleme mari cpsunilor. n plus, secara si orzul nu
atrag duntorii care s atace cpsunii si pot ajuta la reducerea excrescenta rdcinii, populatiile de
nematode si nivelurile de sol cu ofilirea Verticillium. Mustarul de obicei sunt cele mai bune pentru buruieni
printre alte culturi utilizate pentru asolament, reziduurile sale se descompun mai repede dect alte
cereale. n plus, reziduurile de mustar folosit ca mulci reduce viabilitatea manei comune (Phytophtora) n
sol.

Dezinfectarea cu fum: Cmpurile sunt dezinfectate cu fum pentru a tine sub control buruienii, bolile si
duntorii din sol.

Configuraia biloanelor:
Dimensiunile bilonului i
plasarea fertilizantului
recomandat pentru biloane
cu 2 sau 4 rnduri de
cpuni. Amplasarea
biloanelor de la centru la
centru este de 40 la 50 inch
pentru biloane cu dou
rnduri (a) i 60 la 68 inch
pentru biloane cu patru
rnduri (b). Distana dintre
rnduri (c) este de 12 la 16
inch i distana dintre plante
n cadrul unui rnd este de
12 la 18 inch. Fertilizani ce
sunt eliberai lent sau
fertilizani de tipul fosfailor
de monoamoniu pot fi
plasai la 1 pn la 1 1/2
inch mai jos de nivelul
rdcinii rsadului.
Fertilizantul poate de

6
asemenea s fie plasat la o parte a deschizturii plantrii i un pic deasupra nivelului rdcinii rsadului
(x) sau sub linia de irigare (y), poziionat n aa fel nct irigarea va muta substanele nutritive n regiunea
rdcinii. Plasarea fertilizantului n deschiztura plantrii micoreaz riscul de ardere a fertilizantului, pe
cnd plasarea fertilizantului mai sus n bilon crete probabilitatea de probleme de salinitate. Fertilizantul
poate fi mprtiat i incorporat n bilon.
Densitatea plantrii: 22,000 pn la 28,000/acre pentru biloane de 4-rnduri (se obinuiete 24,000/acru)
i 16,000-20,000/acru pentru biloane de 2-rnduri.

Pregtirea biloanelor: de obicei sunt utilizate dou sau patru biloane.

7
Mulciul din plastic: Cpsunii sunt cultivati pe biloane ridicate acoperite cu mulci din polietilen. Mulciul
pstreaz umezeala din sol, reduce buruienii, regleaz temperatura solului, astfel influenteaz cresterea
plantei si productia de fructe si reduce acumularea de sare. Mulciul de asemenea pstreaz fructele
curate prin evitarea contactului cu solul si apa de irigatie. n plus, ele ajut la dizinfectarea cu fum a
biloanelor pn la plantare. Mulciul este disponibil n mai multe culori si sunt potrivite pentru mai multe
situatii.

Transparente: nclzeste solul prin aceea c permite razelor solare s ptrund. Sunt utile n timpul
sezonul mai rece a anului sau n regiuni mai reci. Temperaturile calzi de la nceputul sezonului ajut la
stimularea dezvoltrii risomului si cresc volumul de productie. Cresterea buruienilor poate fi o problem n
cazul acestor mulciuri.

Albe: Rceste solul semnificativ. ncetineste cresterea timpurie dar ajut la producerea pructelor mai
mari si extinde sezonul de crestere la unele sortimente. Nu inhib cresterea buruienilor. Reflect
insectele ca musca alb.

Verzi, cafenii si negre: nclzesc solul, dar mai putin dect cele transparente. Controleaz cresterea
buruienilor. Fructele pot arde pe vreme fierbinte cu mulci negru.

Albe la mijloc si negri pe laturi: Rceste solul, dar poate controla cresterea buruienilor. Partea cea alb
reflect insectele.

Transparente la mijloc si negri prin prti: Prin permiterea razelor soarelui s ptrund, partea de mijloc
promoveaz cresterea timpurie. Apoi,, frunzisul si partrea neagr functioneaz mai mult ca mulciul
negru.

Argintie: Rceste solul. Reflect insectele.

8
Plantarea rsadului: Pentru plantarea de toamn este utilizat rsad proaspt dezgropat din pepinierele
cu nivel nalt care, dup necesitate, este rcit. Plantele din pepinierele cu nivel jos sunt dezfropate n
o
decembrie sau ianuarie si sunt puse n frigidere la -2 C, care vor fi folosite vara la plantare. Plantarea
rsadului se face manual. Este important de a avea rdcinile drepte (evitati rdcinile n form de J) n
timp ce sditi planta pentru a asigura o stabilire adecvat i crestere bun a plantei.

Managementul fertilizantului: managementul adecvat al fertilizantului este important pentru cresterea

sntoas a plantei si pentru o road bogat. Este ideal dac se face aplicarea azot, fosfor si caliu n
cantitate de 100, 44 si respectiv 72 kg/ha.. Dup plantare, se aplic fertilizanti dup necesitate.
Micronutrientii sunt oferiti prin aplicare foliar la intervale de o sptmn. Absorbtia pe sezon si zilnic de
nutrienti este urmtoarea:

Absorbtia pe sezon
Plant Fruit Total
Azot 144 kg/ha 100 kg/ha 244 kg/ha
Fosfor 22 kg/ha 22 kg/ha 44 kg/ha
Caliu 100 kg/ha 155 kg/ha 255 kg/ha
Absorbtia zilnic
Azot 1.3 kg/ha
Fosfor 1.3 kg/ha
Caliu 0.2 kg/ha

Managementul irigatiei: calitatea bun a apei de irigat este important deoarece salinitatea nalt poate
aduce daune cresterii plantei. Este necesar o distant adecvat dintre liniile de irigare si regimul de
irigare bun pentru a furniza apa pentru plante si pentru a evita depozitarea de sare n regiunea rdcinii.

9
Dup sdirea rsadului, este asigurat irigarea prin aspersiune pe o durat de 4-6 sptmni pentru a
ajuta la stabilirea plantei si pentru a misca sarea mai departe de regiunea rdcinii. Acest lucru se
obisnuieste mai mult n regiunile calde. Totusi, cercetrile recente sugereaz doar irigarea eficace prin
picurare. Irigarea prin picurare este de obicei asigurat 1-3 ori pe sptmn n funcie de necesitile
culturii.

Practicile ce tin de cultur: Este foarte important monitorizarea cu regularitate a cmpurilor pentru a
detecta boala i problemele cu duntorii sau pentru a examina cresterea plantei. nlturarea plantelor
moarte si a fructelor descompuse va minimaliza problemele cu bolile. n California, drumurile n jurul
cmpului sunt mproscate cu ap pentru a mpiedica acumularea prafului pe plante. La marginea
biloanelor este semnat orz sau alte culturi similare pentru a fi garduri vii mpotriva prafului. Acest lucru
va ajuta la mentinerea fructelor curate precum si va reduce infestrile cu acarieni care devin serioase n
conditii de praf. Plantele cu flori asa ca mustarul slbatic, ridichea slbatic si albisoare (ciuculite) sunt
crescute lng cmpuri pentru a atrage si sustine populatiile de inamici naturali. Acolo unde avem
probleme ce tin de eroziunea solului, anumite plante ca orzul sunt crescute n brazde.

Recoltarea si manevrarea post-recoltare: Trei factori majori care influenteaz recolatrea si calitatea
post-recoltare a cpsunilor sunt etapa de coacere a fructului, curtenia si temperatura.

Fructul: Cpsunii nu se coc dup recoltare. Ei trebuie s fie recoltati cnd sunt copti, rosii si proaspeti.
Timpul de recoltare depinde de roseata fructului si cererea pe piata. Nutritia plantei poate contribui la
fermitatea si calitatea de pstrare a fructului.

Curtenia: Pstrati fructul curat ct mai mult posibil. Udati cu ap drumul pentru a mpiedica depunerea
prafului pe fruct si minimalizati expunerea la microorganismele din sol. Mnuiti fructul cu minile curate

10
sau folositi mnusi pentru a minimaliza contaminarea cu microbi. Educati muncitorii de la recoltare cu
privire la sursele de contaminare, implicatiile potentiale (probleme de sntate, dauna reputatiei, pierderi
de venit, etc.), si msurile de minimalizare a contaminatiei.

Temperatura: Temperatura joac un rol major n ceea ce priveste durata valabilittii fructelor. Pstrati
fructele la temperaturi optime ct mai mult posibil. Dac este posibil, culegeti fructele dimineata pn la
ridicarea temperaturii. Pstrati fructele la umbr pn a le duce la frigider. Utilizati sistemul de rcire cu
aer fortat pentru a pune n miscare aerul rece si coborti temperatura fructelor pn la nivelul optim.
Transportati n containere adecvate si n conditii optime.

Alti factori: Ambalati fructele n containere adecvate. Minimalizati dauna din cauza vibratiei n timpul
transportrii. Minimalizati timpul de expunere la conditii nefavorabile.

Recoltarea tipic de cpsuni n California unde cpsunii sunt culesi cu mna examinati pn a fi transportati cu tava (a se
vedea mai sus). Tavele cu cpsuni cntresc 1 funt (0,453gr) boxes (jos stnga) sau patru cutii de 2 funti (jos dreapta).

11
Recoltarea cpsunilor pentru piata de procesare. Fructele sunt culese, vrful este tiat si sunt transportate
n cutii mari din plastic.

o
Pstrarea: Cpsunii proaspeti de la piat sunt rciti la 0 C si de obicei transportati n camioane frigorifice
n timp de 24 ore de la stocare. Rcirea cu aer fortat din tunele (a se vedea mai jos) permite rcirea
uniform a tuturor fructelor din tav.

12
Afectiuni abiotice: Dezechilibre nutritionale, conditii nefavorabile de crestere si fitotoxicitatea
chimicalelor determin anumite boli.

Deficienta de azot: Frunzele mai btrne sunt afectate la nceput. Culoare uniform glbie sau rosu
portocaliu. Poate reduce mrimea florii si a fructului. Fructul poate fi prea dulce.

Deficienta de fosfor:Frunzele mai btrne se transform n culoarea verde nchis cu o suprafat

lucitoare, suprafata de jos este violet si cu nervuri albastre. Dimensiunea fructului este redus.

Deficienta de caliu: Frunzele mai btrne devin violete cu aspect ars. Distanta ntre frunze este
decolorat. Frunzele mai tinere nu sunt afectate. Fructul este lipsit de gust si nu are culoare bine
dezvoltat.

Deficienta de zinc: Frunzele tinere devin galbui si anormal de nguste cu nervuri verzi si margini verzi.
Dimensiunea fructului si numrul lor este redus.

Deficient de fier: Frunzele tinere devin galbene cu nervuri verzi deschise. Frunzele albii cu margini
cafenii arat o deficient mare. Fructele arat normal, dar roada este redus.

13
Deficient de bor: Frunzele tinere sunt ondulate cu vrf galben si ars. Florile mici produc fructe mici cu
noduli si putine seminte. Rdcini scurte, groase si ntunecate.

Dauna cauzat de sare:Frunzele devin fragile cu margini cafenii si uscate. Cauzele sunt continutul mare
de sare din apa de irigare sau sol (daunele sunt uniforme n cmp), drenare slab (daune n arii
restrnse), si fertilizare excesiv (daune n anumite locuri). Pentru a remedia aceast problem,
mbunttiti drenarea solului si utilizati irigarea prin picurare pentru a dilua srurile si evita stersul cu
umiditate.

Daune ale temperaturii joase: temperaturile reci si uscate afecteaz dezvoltarea florii si duc la fructe
diforme cu achene mici sau lips. Gerul n timpul nfloririi sau dezvoltrii fructelor de asemenea provoac
malformatii ale fructelor.

Vrf alb: Expunerea la temperaturi joase la nceputul sezonului provoac vrful alb.

Oprirea de soare: temperaturile nalte sau contactul cu mulciul care este prea fierbinte poate provoca
arsuri de soare.

Bolile: Cpsunii pot suferi din mai multe boli. Este important pentru a controla bolile s alegem
sortimente rezistente, obtinerea rsadului din surse curate, irigatia adecvat, detectarea la timp si
tratarea.

Ptarea frunzei n form de unghi: Cauzat de bacteria Xanthomonas fragariae. Poate fi o problem pe
timp ploios. Rsadul infectat este prima surs de infectare. Pe partea de sus a frunzelor ntre nervuri
apar pete de culoare brun roscata, pline cu ap. Din aceste pete iese lichid dens si cnd se usuc lucesc.

Antracnoza: Apar ca leziuni cafenii nchise pe petiol si pe stoloni, deformeaz si nglbenesc frunzele,
rizom rosu cafeniu atunci cnd este tiat, putregai pe rdcina si rizom cu ofilirea plantei. Este cauzat de
Colletotrichum acutatum. Poate fi o problem serioas n cmpurile de productie atunci cnd sunt folosite
plante infectate.

Mucegaiul sur sau putregaiul Botrytis: Cauzat de Botrytis cinerea si este o boal obisnuit si serioas.
Au loc la orice etape de dezvoltare a fructului si la pstrare. Simptomele apar ca niste leziuni mici brune
lng caliciu si pe msur ce infectia se rspndeste, se observ miceliul sur pe tot fructul. Florile pot si
ele s fie infectate atunci cnd miceliul este ajutat de temperaturi joase si de ap. Ciuperca poate s
dormiteze n tesutul florii, n sol i n substanta organic ce se descompune.

Mana comun: Cauzat de cteva specii de Phytophthora. Provoac frunze mici si plante mici. Atunci
cnd este tiat tulpina se observ o decolorare cafenie n tesut. Irigarea excesiv sau solul ru drenat
nruttesc problema.

Putregaiul alb: Podosphaera aphanis este agentul ce cauzeaz afectiunea frunzelor, florilor si fructelor ce
duc la pierderea de road. Simptomele includ miceliu alb cu aspect de praf pe partea de jos a frunzei,
ndoirea n sus a marginilor plantei, pete uscate violete pe parte de sus a frunzelor bolnave. Suprafetele
uscate ale frunzelor, temperaturile reci spre calde si umiditatea nalt favorizeaz infectarea.

Vestejirea Verticilioza: Cauzat de Verticillium dahliae. De obicei dup producerea fructului apare
culoarea brun si ncepe uscarea frunzelor uscate. Frunzele tinere rmn verzi, dar infectia puternic
duce la moartea plantei.

14
Putregaiul de crbune: Cauzat de Macrophomina phaseolina. Simptomele apar ca vestejirea si cderea
plantei. Atunci cnd este tiat tesutul tulpinii este de culoare rosie cafenie. Rdcinile devin brun
nchise. Poate fi o problem la stresul cu ap cnd temperaturile sunt nalte.

15
Managementul Integrat al duntorilor: Managementul Integrat al duntorilor sau MID este o strategie
unde toate optiunile disponibile de management sunt utilizate pentru a controla duntorii ntr-un mod
economicos si durabil din punct de vedere ecologic. Utilizarea de sortimente rezistente, practici adecvate
ce tin de cultur, practici biologice si chimice de control al duntorilor sunt unele din practicile MID.

Practic ce tin de cultur:

Selectarea sortimentelor rezistente si a unui material sditor de calitate.
Controlul buruienilor i altor gazde care adpostesc duntori si boli.
Oferirea refugiului pentru populatiile slbatice pentru a reduce rezistenta la pesticide.
Igiena cmpului.
Rcirea adecvat a rsadului pentru o crestere robust.
Irigarea si managementul nutritiv pentru a promova cresterea sntoas si pentru a evita
problemele cu bolile.

Controlul chimic:
Alegerea chimicalelor corecte
Rotatia diferitor moduri de actiune pentru a reduce riscul de rezistent.

Controlul biologicl:
Conservarea inamicilor naturali.
Oferirea refugiului pentru inamicii naturali.
Utilizarea chimicalelor care sunt mai putin distructive pentru inamicii naturali.

16