Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Ioan G Coman - Geniul SF Grigorie de Nazianz PDF

    Încărcat de

    Succurro Sergiu Nicolae
    16 vizualizări28 pagini

    Titlu original

    Ioan G Coman - Geniul Sf Grigorie de Nazianz.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    16 vizualizări28 pagini

    Ioan G Coman - Geniul SF Grigorie de Nazianz PDF

    Încărcat de

    Succurro Sergiu Nicolae

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 28
    ALMOST INSTITUTUL ROMAN DE BIZANTINOLOGIE No. 5 girs Asuit 2D. |» F t i ‘Me : Geniul iSfantului Grigorie din Nazianz BUCURESTI EDITURA INSTITUTULUI ROMAN DE BIZANTINOLOGIE Strada Banu Mardcine No. 1 1957 PREFATA Istoria culsurii bicantine este una dintre cele mai bogate si interesante. Mostenitoare ave lor comori clasice si amplificata cu numeroase ele- mente eterogene mijlocite prin. pozifia geograficd si situatia politict a capitalei_ imperiului, Constantinopolul, aceastd cultura a trecut prin numeroase faze de fuming $i umbra. Aceste faze, fie izolate, fie in total. au format gi formeazd mereu obiect de studi asidue din partea unor autorii{i notorii si competenfe consacrate. Lucrdrile D-lui Profesor lorga, acclea ale Ini Krumbacher, Heisenberg, Maas, Diebl, ‘Uspenski, Vasiliev, Grégoire §. a. sunt prea cunoscuie pentru a fi nevoe sd insist. Se pare insd cd prima jazd, accca a procesului de trecere de la for- mele vechii culturi clasice decadente la acelea care incep sd imbrace noua spiritualitate a Bizanjului, desi corcetatd, nu_¢ ined destul de ldmuritd. Faptul se explicd prin greutatea fireased de a surprinde momentele. gi modalitazile nouilor formatii ce isi tau sborul discret, fragmentar si de multe ori capricios din vechia mated, pentru a incepe calea unor realitdgi deosebite, de sine statdtoare, cu alt rol sicu alt destin. Pentru a avea insa o privire sinteticd asupra acestei faze, ¢ trebuingd de studii speciale — ca pretutindeni — asupra personalitajilor, crenimentelor si problemelor cu- prinse in intervalul de timp al fazei. Grigorie de Nazianz, supranumit si Teologut, arbiepiscop al Cons- ‘tantinopolului, mare invazat, mare misionar si mare poet al veaculyi al patnulea, este una din puterni le personalitati ale fazei de trecere de la ‘ spiritul Athenei la acela al Bizantului. Un studiu profund asupra diferitelor aspecte ale operii sale, precum si asupra celor mai de seama reprezentanti pdgani si crestini ai spi tului veacurilor IV, V si VI d. “Chr. va fi in mdsurd sd desprindd mai clar, sd determine mai precis specificul si elementele componente proprii acestei faze. Studiul de faya este 0 modestd schifd a unor incercdri mai ample | asupra operii Sf. Grigorie din Nazianz si a valorii ei crestine si uni- 4 Prefar versale. Din pleiada marilor mingi si inimi ale veacului al patrulea, se pare cd niciunul nu reprezintd mai clar ca Sf. Grigoric mijirile lunei celei noui a Bizanjului, Stiinfa sa, pictatea sa, lupta sa in interiornt ca si in afara Bisericii, arta sa literund, prefatcazd noul spirit al cul- turii_ bizantine. Modestele pagini ce urmeazd nu dau decdt un vag reflex a ceoa ce a fost aceasta mare columnd a Bisericii crestine ortodoxe de rasdrit. Ele au constituit, la inceput, o simpld conferinté ce nu ambifiona decit o sintezd usoard si cdteva sugestii avultdtorilor, in deosebi tinerctu care nu cunoaste, uitd sau neglijeazd. spre paguba lui, pe mari clasici ai literaturii_ universale. Amplificatd in uncle parti, in deoschi la sfarsit, conferinta initiald se infafiseazd astdzi cetitorilor cu fagsiduinfa unor urmasi mai bogati : Sf. Grigorie de Nazianz despre Imparatul Tulian si Anthologie poetica proto-bizantina. GENIUL SFANTULUI GRIGORIE DIN NAZIANZ (RESUME FRANGAIS EN APPENDICE) : INTRODUCERE sunt din ce in ce mai putini joart si de inalt& talie spiritual’. Qameni cu adeviral mari astazi. Oameni de zonii sup. OTE TE ERECT EN TE PE TT Coneluzia cuprinde unele aprofund.iri care-i dau infdgisarea de stu : Oameni in intelesul si de proportiile umanismului antic greco- diu in sine. La fel si rezumatul francez. Lucrul se explicd prin grija | latin, sau de factura stcelor impresionante columne ale cre- ca cetitorul, odatd cu vederea rezultarclor, sd-si dea seama si de am- dintii si min{ii_ cresline din primele veacuri. Nu ci ast&zi ploarea si dinamismul faptelor din care avclea au iegit. nar fi Oameni capabili de eforturi considerabile si mar putea Textul de care ne-am servit e acela din Patrologiae Cursus Com- ' straluci prin spirittl si realiz&rile Tor. Sliintele si lechnica pletus, Series Graeca t. XXXV—XXNVIII. editat de abatele J. P. Migne, modern’. pertectionate incontinuu, dau impresia ci om actual Paris, 1857-1862. Pentru pasagiile din Necrologul in cinstea Marelui va atinge accle culmi ale desavarsirii, unde el’ se va aulo- ; Vasile, Episcopul Cezareei Cappadociei, im avut la indemand sitextul diviniza, isgonind din tronul s%u august pe Dumnezeu insusi. ‘ editat de F. Boulenger in colectia Textes ct Documents pour Tetude Numai ci realizirile technicii noastre sunt wi cdstig obfinut historique du Christianisme, publicatd de H. Hemmer si P. Lejay, wide “i, printr’o munci meticuloasi de laborator, pe baza Paris (Picard), 1908. Asteptam cu mult interes edigia operelor Sf. Gri- | anor experiente si eforturi ce dureazi de mii de ani. Prin ur- gorie, pe care de multi ani o pregdteste Academia din Cracovia. | mare, opera rafiunii umane ia modelarea materici si victoriile Traducerile ne apartin in intregime, afard de indicayie contrard. + ef asupra mullora din tainele firii ¢ zidilA in veacuri si mi- i. In afard lenii, nu [Agnil intr’o clip de iluminare a islor de aceasta, realiztrile techaice sunt imbuchetarea stiriduinfelor Tin sd multumesc aci cu cea mai addncd recunostinta Domnului ! : Profesor N. lorga, Directorul Institutului roman de Bizantinologie, pentru | Bey incurajarea incontinud si sprijinul cald pe care totdeauna ni la dat, { a-sute si mii de oameni, nu izbuenirea yulcanict a unui singur i ou cubdntul si cu fapta, in aceste studi, | ates. sau infiptuirea — decdt rareori — in decursul unei vieti 1. Coman. | omenesti. Ce si mai zicam de valul culropitor al demoeratici : ; | Sremurilor noaslre. mai ales de acela al false democral} care cloroformizeazii lumea cu iluziile cele mai extravagante $i periculoase; in deosebi cu aceea cx toate vietX{ile umane pot si trebue si fie geniale. Cei mai mulli dintre partizanii acestei la toate colfurile cX universalilatea geniului i ale posturilor de condu- lor si epavelor. i | | democratii st rf f : trebue si deschid& porfile onoarsi ie | cere, tuturor nepregilifilor, lenes j | Mwah BS 6 Introducere Geniul adevirat este o pulere uriasi care intueste o rea- litate etern4 si o {nfiptueste. El apare rar si la momente cru- ciale din istoria omenirii. Opera sa ests un bua al intresii lumi si serveste de bazt pentru lucrul generatiilor: viitoa Sfantul Grigorie din Nazianz, supranumit si Tcologul. este un asemenea geniu. Calitatea sa de sfint nu exclude tntru nimic pe aceea de geniu. O inentatitate si o concsptie curi ale vremurilor noastre vid in cei mai multi dintre stintii Bisericii crestine aproape totdeauna exchisiv nisie tiinte a edrer bu. nitate gi puritate le-au conferit bealifi iu desehis portile imp&rXfici lui Dumnexen. Aceastii conceplie vede in sfinti numai niste impunilori erei mtorali, ce trebue si ne stea In veci ca pild’. Dar sfinfii ce sXlisluese in preajma ‘Ta- télui Atotziditorul sfnt cu malt mai ‘imiull decit al cel putin cea mai mare parte din ei gi in deosebi Sfintii PA rinti. Sfintii mari si adeviirafti nu sant decal rareori numai instrumente pasive ale planului dumnezeiose. Ei sunt uriasi ai actiunii. Neobosit{i realizatori. Agen{ii neintreruptei indumne- zeiri a lumii. Sfintii sunt poate singurii si marii creatori pe p&méant. : Creafiunile sfinfilor se deosebese de acelea ule marilor lor colegi profani prin dow caractere specifice. Intdi prin aceea ci inf&ptuirile sfintilor vizeazi si tind s% realizeze in lume idealurile pure ale crcedintii si ale dumnezeirii. Geniile profane intuesc si incep realizare» unor imanente superioare $i eterne ce decurg, in ultim% analiz%, tot din idealul suprem. dar caré au ca mijloace de infitigave si de infptuire elemente mai mult umane si Imateriale, Creatiunile sfintilor tind la supri marea réuluj materiel, cici cle ies sau dintr’o negare sau din- trun dispret al acesteia. Negarea si dispretul f% de materic deschid drumul larg si luminos al spiritului citre idealul pur " Sunt fericit a mi gasi de acord, asupra acestui punct, dupa redactarea acestor pagini, cu reputatul invatat catolic Gustave Purdy: En lisant les Péres ~ La penséc et la vie chrétiennes aux premiers siécles, Nouvelle édition revue et augmentée, Paris (Bloud et Gay), 1933, p. 51: C'est 1a vertu du génie de savoir s'élever au-dessus des contingences temporelles ou ‘ocales pour exprimer les idées et les sentitnents communs 4 Vhumanité cout ~ntiére. Au-dessus de la foule qui tampe, absorbée par les soucis de la vie quotidienne, les esprits lumineux découvrent I'éternel sous les apparences passigéres et le proclament bien haut, tout en gtant forcés de le recouvrir de vétements d'emprunt cone ee RR Ra NSO OY RS eR NORA TR CEE AREAY EC A OO ESE EE ARTO SI oe enter mre Geniul Sfantului Grigorie din Nazianz deosebire dintre creatiunile si suprem. cXtre dumnezeire. \ dou’ ‘ Ms sfinfilor si acelea ale geniilor profane sti in chipul special in care stintii isi pecethiese opera cu vieala lor, Un S pera taesiur. Jew! Laplace, ud Mexandru-cel-Mare, un Caesar, un Newton, un Lapl ce, wa Pasteur sian tuchinat, d operei lor! maximum! de ruil si vieafa alunci cand a fost ca mul, Dar a dur vizau. de cele mai multe ori, Impreju- ne ds elorturi sii striduintele si op: mp {ori dorinti contingente ale vielii, inlerese sau ambi{ii pe i sonule, probleme de moment uochiar mai generale, ao profundi scolea idealul gi-l Infigea puternic in materie ma. Viziunea genial a idealului se re: pe v persoane’ geniului, Vieala mana aproape lol- a. Vieala pentru totd dbasupra si de multe ori impolr ; si lori profani

    S-ar putea să vă placă și