In esenta alimentatia bolnavului nu se deosebeste de a unui om sanatos care

se hraneste rational
(I. Gontea)

Nevoia de a bea si manca

Definitie
Oricarui organism ii este necesar sa ingere si sa absoarba alimente de buna calitate si in
cantitate suficienta , pentru a-si asigura dezvoltarea , intretinerea tesuturilor si pentru a-si
mentine energia indinspensabila unei bune functionari .

I. INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII .

Organismul are nevoie de alimentatie adecvata calitativ si cantitativ . Alimentatia trebuie sa
cuprinda toti factorii necesari pentru mentinerea vietii si asigurarea functiilor organismului :
glucide , proteine , lipide , vitamine, apa , saruri minerale .
Glucidele sau hidratii de carbon reprezinta sursa principala energetica a organismului.
Digerarea si asimilarea lor nu solicita organismul prea mult , de aceea este bine ca 50% din
necesitatile calorice ale organismului sa se asigure prin hidrati de carbon , daca nu exista o
contraindicatie in ceea ce priveste aportul lor (diabetul zaharat, obezitate , colita de fermentatie )

1
 Aportul de glucide trebuie marit in boli febrile , casexie (stare extrema de slabire), denutritie ,
afectiuni hepatice , renale .
Necesarul zilnic de hidrati de carbon = 4-6g/kg corp/24 h
Proteinele reprezinta materialele plastice (de formare) ale organismului , ele inlocuind
substantele distruse prin uzura fiziologica sau patologica . Reprezinta sursa importanta de energie
si constituie material prima a fermentilor si a hormonilor .
Cresterea cantitatii de proteine este indicata in sarcina , alaptare , arsuri , anemii , postoperator ,
evacuari pleurale si abdominale .
Scaderea cantitatii de proteine este indicata in boli renale , afectiuni febrile .
Necesarul de proteine = 1-2g/kg corp/24 h
Lipidele au valoare calorica mare si calitati energetice mari intr-un volum mic. Ele au rol
energetic , structural , adica intra in compozitia sistemului nervos si a eritrocitului (globulul
rosu), au rol de sustinere pentru organele interne , rol de depozit pentru rezervele de energie .
Necesarul de lipide = 1-2g/kg corp/24 h
, boli hepatice , insuficienta pancreatica , insuficienta renala , diabet zaharat , obezitate ; si va
creste in malnutritie , hipertiroidism (datorita arderilor exagerate).
Aportul de lipide trebuie sa fie de origine animala (unt , smantana , sunca) si vegetala (ulei).
Vitaminele sunt necesare mentinerii metabolismului normal al organismului. Necesarul
de vitamine se asigura prin consumarea fructelor , legumelor , salatelor , sucurilor de fructe.
Vitaminele pot fi clasificate in :
- vitamine hidrosolubile
- vitamine liposolubile
Necesitatile normale de vitamine pot ajunge pana la
- 150mg vitaminaC;
- 25mg B1; 6mgB6;
- 8mgPP;
- 20mg vitK
5)Apa si sarurile minerale. In apa se petrec toate reactiile biochimice din organism , au rol
structural si catalizator.
Necesarul zilnic de apa este de 2000-2500 ml , ele se acopera prin lichidele ingerate si arderea
hidratilor de carbon si a grasimilore .
Necesarul de saruri minerale : 4g de Na/zi , 3-4g K/zi , 2g Ca/zi , 6g Cl/zi , 18mg Fe/zi , 0,15g
Mg/zi .
Necesitatile de apa si saruri minerale cresc in boli febrile , diaree , varsaturi , hemoragii
abundente , arsuri intinse ; si scad in insuficienta cardiaca , in ciroza hepatica, etc.
Ratia echilibrata la adult va cuprinde: 400 g glucide/24h; 70 g lipide/24h; 70g proteine/24h

Factori care influenteaza satisfacerea nevoii .

1) Factori bilogici :

2
- varsta si dezvoltarea nevoile alimentare sunt variabile in functie de perioada de crestere si
dezvoltare : copil , adolescent , adult , varstnic.
- activitati fizice cu cat activitatea musculara este mai mare cu atat creste si aportul alimentar
- orarul si repartizarea meselor un program regulat al meselor este recomandat tuturor
indivizilor , intervalul dintre mese fiind in functie de varsta
2)Factori psihologici :
- emotiile- influenteaza consumul de hrana (unii isi pierd apetitul , iar altii consuma mai multe
alimente) .
- anxietatea hranirea este strans legata de satisfacerea unei nevoi de securitate , de dragoste si
de bunastare
3) Factori sociologici :
- climatul iarna , indivizii au nevoie de mai multe calorii , iar vara , sunt preferabile mesele
usoare si o cantitate crescuta de lichide
- statutul socio-economic saracia influenteaza negative satisfacerea nevoii
- religia in functie de apartenenta lor religioasa , indivizii au anumite ritualuri alimentare : post
urmat de sarbatori mari , interzicerea consumului unor alimente (carne de porc , cafea , alcool ) ,
dar si prepararea si servirea alimentelor dupa un anumit ritual
- cultura alimentatia este strans legata de traditiile si superstitiile fiecarei culturi.
Manifestari de independenta :
- cavitatea bucala dentitia trebuie sa fie buna , proteza dentara (daca este cazul) trebuie sa fie
adaptata si in stare buna , mucoasa bucala roza si umeda , limba roz , gingiile de culoare roz si
aderente dintilor .
- masticatia trebuie sa fie usoara , eficace , cu gura inchisa .
- reflexul de deglutitie (inghitire) trebuie sa fie prezent
-digestia trebuie sa fie usoara , lenta .
- deprinderile alimentare- orarul meselor (3 mese si 2 gustari cu 10 ore de repaus nocturn).
- apetitul trebuie sa fie prezent.
- satietatea (senzatia de satul) trebuie sa fie prezenta
- hidratarea reprezinta consumul de lichide in functie de varsta
- simtul gustativ trebuie sa fie prezent.
Interventiile nursei pentru mentinerea independentei :
asistenta calculeaza necesarul de calorii pe 24 h , in functie de activitate , varsta si
starea fiziologica
Necesarul caloric este de 2500-3000 cal/zi .
Necesarul caloric pe 24 h in functie de activitate :
- in repaus 25 cal/kg corp/zi
- efort fizic usor -35-40 cal/kg corp/zi
- efort mediu 40 45 cal/kg corp/zi
- efort mare 45-60 cal/kg corp/zi
Necesarul caloric pe 24 h in functie de varsta :

3
- se creste necesarul caloric cu 20-30% pentru copii
- se scade cu 10-15% pentru varstnici
asigura echilibrul intre alimentele energetice si cele neenergetice (apa , vitamine , saruri
minerale) .
asigura echilibrul intre principiile nutritive fundamentale astfel:
- 50-55% glucide
- 10-15% proteine
- 30-40% lipide
asigura echilibrul intre produsele de origine animala si vegetala :
- a) 40% proteine de origine animala
- b) 60% proteine de origine vegetala
- c) 35% lipide de origine animala
- d) 65% lipide de origine vegetala
calculeaza numarul de calorii/kg corp/24h in stari fiziologice
- la sportivi , in sarcina , alaptare se creste necesarul caloric cu 30%
- in starile febrile necesarul caloric este marit cu 13% pentru fiecare grad ce depaseste
37grade C
asistenta cantareste pacientul si urmareste evolutia greutatii
ratia alimentara sa cuprinda alimente din toate grupele alimentare ,cunoscand valoarea a
principiilor alimentare :
- glucide 4,1cal prin metabolizarea unui gram
- lipide 9,3 cal prin metabolizarea unui gram
- proteine 4,1cal prin metabolizarea unui gram
cerceteaza gusturile si deprinderile alimentare ale individului
alege alimente tinand seama de preferintele, deprinderile si nevoile pacientului
inlocuieste, la nevoie , un aliment cu altul , conform echivalentelor cantitative si calitative
ale diferitelor principii alimentare

II. DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

Probleme de dependenta :
1) Alimentatie inadecvata prin deficit
2) Alimentatie inadecvata prin exces sau surplus
3) Dificultate de a se alimenta si/sau hidrata
4) Dificultate de a urma dieta
5) Greturi si varsaturi
6) Refuz de a se alimenta si hidrata
Surse de dificultate :
1) de ordin fizic :

4
- alterarea mucoasei bucale , tubului digestiv
- afectiuni ale ficatului si ale cailor biliare
- tubajul gastric : intoxicatii alcoolice , abuz de medicamente , afectiuni endocrine
- obstructii sau strangulari intestinale
2)de ordin psihologic :
- tulburari de gandire
- anxietate
- stress
- stari de criza
3)de ordin sociologic :
- insalubritatea
- religia
4)lipsa cunoasterii de sine , a mediului inconjurator .

1.Alimentatia inadecvata prin deficit aport insuficient de alimente .
Manifestari de dependenta :
- ANOREXIE = lipsa poftei de mancare
- INAPETENTA = apetit scazut
- DISFAGIE = dificultate de inghitire
- ODINOFAGIE=deglutitie dureroasa
- GINGIVITE = inflamatia gingiilor
- Ulceratii ale mucosei bucale , buzelor
- GLOSITA =inflamatia limbii
- Dificultate in masticatie
- Hidratare necorespunzatoare
- La nivelul tegumentelor : tegumente uscate , deshidratate , lipsite de elasticitate , stare de
slabiciune
- Greturi
- Varsaturi
- Scaderea in greutate
- Greseli in alegerea si prepararea alimentelor
- REGURGITATII = intoarcerea alimentelor din stomac la nivelul cavitatii bucale
-aerofagie
-gust si valoare acordate mancarii-dezordonat,mananca in picioare sau in pat,obiceiuri
gresite(consuma numai un fel,numai rece,etc)

Interventiile asistentei
Pacient cu alimentatie inadecvata(deficit)

5
 Obiective Interventii autonome si delegate
Pacientul sa aiba o- aseaza pacientul in pozitie semisezand sau in decubit dorsal cu capul
stare de bine , fara intr-o parte
greturi si varsaturi - protejeaza lenjeria de corp si de pat a pacientului cu musama , aleza ,
prosop
- ajuta pacientul in timpul varsaturilor sprijinindu-l
- invata pacientul sa inspire profound
-administreaza medicatia prescrisa de medic (antiemetice , vitamine ,
saruri minerale)
-opreste sau reduce aportul de lichide sau alimente
Pacientul sa fie- alimenteaza pacientul parenteral , daca nu poate singur , instituind
echilibrat perfuzii cu glucoza 5% , 10% , 20% , 33% , 40% la indicatia medicului
hidroelectrolitic - calculeaza indicele ponderal , necesarul caloric in functie de starea
patologica (febra , varsaturi , diaree)
- in caz de febra asistenta adauga la necesarul caloric 13% pentru fiecare
grad de temperatura peste 37 grade C si 20-30% pentru agitatie ,
convulsii , arsuri
- dupa incetarea varsaturilor asistenta hidrateaza pacientul cu cantitati mici
de lichide reci la intervale egale de timp
- exploreaza gusturile si obiceiurile alimentare ale pacientului
valorificandu-le
-educa pacientul asupra importantei dietei alimentare
- face bilantul lichidelor ingerate si eliminate
Pacientul sa fie - exploreaza preferintele pacientului
echilibrat nutritional - serveste pacientul cu alimente la temperatura moderata
- respecta orarul meselor , acorda atentie modului de preparare
- alimentele sa fie prezentate cat mai atragator
- educa pacientul asupra regimului alimentar pe care trebuie sa-l urmeze
- colaboreaza cu pacientul in scopul alegerii alimentelor preferate ,
contraindicatiile regimului
- invata pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar si
echivalentele cantitative si calitative ale principiilor alimentare in vederea
inlocuirii unui aliment cu altul:
-100g glucide sunt cuprinse 100g zahar;120g orez; 135 g taitei;200 g
paine, 450g fructe uscate;200 g legume uscate; 500 g cartofi;650 g fructe
proaspete
-100 g proteine sunt cuprinse in:3000ml lapte;450g carne alba;650 g
peste;400 g branza
-100 g lipide sunt cuprinse in aceeasi cantitate de ulei,unt ,untura de porc
Pacientul sa fie- asigura climat cald , confortabil

6
echilibrat psihic - incurajeaza pacientul
- explica scopul interventiilor

2.Alimentatia si hidratarea inadecvata prin surplus aport alimentar exagerat
cantitativ si calitativ .
Manifestari de dependenta :
-indice ponderal:+15-20%
-greutatea corporala cu 15-20% mai mare decat greutatea ideala; greutatea ideala se calculeaza
astfel: 50+0,75(Tcm -150) + Vani -20:4 x 0,9 (la femei)
Tcm=tali, exprimata in cm
V =varsta
0,9-factor de corectie care se aplica numai la fefemei
-greturi , varsaturi
- POLIFAGIE = nevoie exagerata de a manca cu absenta sentimentului de satietate
- BULIMIE = sezantie exagerata de foame,mananca fara control
- Greturi si varsaturi
Surse de dificultate :
- stres , anxietate
- singuratate
- tulburari psihice
- dezechilibre endocrine sau organice
Interventiile asistentei-pacient cu alimentatie inadecvata(surplus)
Obiective Interventii autonome si delegate
Pacientul sa aiba - asistenta calculeaza indicele ponderal
greutatea cat mai aproape - invata pacientul valoarea energetica a alimentelor si necesarul in
de cea ideala in functie de functie de activitatile fizice si varsta
varsta , sex , fiziologie - alcatuieste un regim alimentar hipocaloric
- urmareste orarul si distributia meselor
- urmareste periodic greutatea corporala
Pacientul sa desfasoare - educa pacientul asupra necesitatii efectuarii exercitiilor fizice
activitate fizica crescuta moderate
- stabileste un program de activitate fizica in functie de capacitatile si
preferintele pacientului
Pacientul sa fie echilibrat- stimuleaza pacientul sa-si exprime emotiile
psihic - il invata metode de relaxare
- administreaza medicatia prescrisa de medic
Tehnici de evaluare si ingrijiri asociate nevoii de a bea si manca
Alimentatia bolnavului

7
Alimentatia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii:
-inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului-cele necesare cresterii la copii sau
cele necesare refacerii peirderilor prin consum la adult
-asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare metabolismului normal,cresterii la
copii si celorlalte functii
-favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave
-prevenirea evolutiei nefavorabile in bolile latente,transformarea bolilor acute in boli cronice si
aparitia recidivelor
-consolidarea rezultatelor terapeutice
Regimurile dietetice
Regimurile dietetic=regimul alimentar al unui bolnav satabilit in functie de boala si de
necesitatile sale.
Regimurile dietetice sunt variate,in funcie de cantitatea si calitatea alimentelor ce o compun :
Din punct de vedere cantitativ regimurile dietetice pot fi :
- hipocalorice
-hipercalorice
Din punct de vedere calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de imbolnaviri.
Regimurile dietetice urmaresc:
punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme:
- regim de crutare a intestinului gros in dizenterie
- regim de crutare a mucoasei bucale stomatita
- regim de crutare a stomacului gastrita, ulcer gastric
- regim de crutare a ficatului hepatita, ciroza
- regim de crutare a rinichiului nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renala acuta;
echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului:
- in colita de fermentatie regim bogat in proteine;
- in colita de putrefactie regim bogat in carbohidrati;
- in insuficienta cardiaca restrictie de lichide
compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine:
- se va stabili toleranta la glucide in diabetul zaharat; regimul va corespunde acestei
tolerante;
satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:
- in boli infectioase regim bogat in vitamine;
- afectiuni osoase regim bogat in calciu;
- in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali regim bogat in proteine;
indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali:
mucus, puroi, se pot indeparta cu ajutorul regimului de mere rase sau morcovi;

Regimurile alimentare

8
Hidric Indicatii:postoperator,diaree acuta,gastrita acuta
Alimente permise:supe limpezi de legume,ceaiuri,zeama de orez,supe diluate si
degresate din carne,apa fiarta si racita
Hidro- Indicatii:perioada de debut a hepatitei epidemice,insuficienta renala
zaharat acuta,insuficienta hepatica acuta,,colecistita acuta,in perioada febrila a bolilor
infectioase
Alimente permise:suc de fructe indulcite,ceaiuri indulcite,zeama de
compot,zeama de orez
Semilichid Indicatii:colecistita subacuta,perioada icterica a hepatitei epidemice,ciroza
hepatica,varice esofagiene,dupa primele zile ale infarctului de miocard
Alimente permise:supe de fainoase,supe de legume,piureuri de legume,fructe
coapte,fainoase,sufleuri de branza de vaci-mese mici cantitativ si frecvente
lactat Indicatii:in primele 3-5zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase,in primele zile
dupa hemoragie digestiva superioara; alimente permise:1000-2000ml
lapte,eventual imbogatit cu frisca sau smantana
Lacto-fainos Indicatii:dupa puseul acut al ulcerului in remisiune,dupa operatii pe stomac
vegetarian Alimente permise:branza de vaci,oua moi,cas,lapte,piureuri de
legume,smantana,frisca,fainoase
Hepatic Indicatii:hepatita cronica agresiva,ciroza hepatica decompensata,neoplasm
hepatic
Alimente permise:branza de vaci,cas,urda,iaurt,carne slaba fiarta,paine alba
prajita,legume,fainoase,fructe coapte,biscuiti,supe de fainoase,unt1og/zi,ulei20-
30g/zi
Renal Indicatii:glomerulonefrita acuta difuza,insuficienta renala
Alimente permise:salata de cruditati cu untdelemn,fructe crude
coapte,compot,supe de legume si fainoase,prajituri cu mere,cas,branza de
vaci,urda,galbenus de ou,frisca,paine fara sare
Cardio- Indicatii:cardiopatii decompensate,hipertensiune arteriala,infarct miocardic acu
vascular in a doua saptamana de boala;.
alimente permise:lapte,iaurt,branzeturi,carne slaba fiarta,salata de sfecla,fructe
crude sau coapte,compot,aluat de tarta,dulceata,,unt10g,ulei30g
Diabet Indicatii:diabet zaharat:alimente in functie de toleranta la glucude;
alimente cantarite:paine,lapte,cartofi,fainoase,legume uscate,fructe;
necantarite:peste,carne,mezeluri oua,supe de carne,sosuri fara faina,ulei
Hipocaloric Indicatii obezitate,hipertensiune arteriala
Alimente permise:240cal-300g branza de vaci ;400cal-lapte,branza de
vaci,carne alba,legume,mere; 600cal din aceleasi alimente

Intocmirea foii de alimentatie zilnica

9
 Foaia de alimentatie zilnica=document in care se centralizeaza regimurile alimentare zilnice
prescrise de medic fiecarui bolnav in scop terapeutic.
Intocmirea foii de alimentatie revine asistentei sefe ;asistentele de salon raporteaza numarul de
regimuri dietetice si de suplimente prescrise de medic.
Asistenta sefa totalizeaza numarul de regimuri dietetic pe clinica si trimite foaia de alimentatie
la blocul alimentar pentru efectuarea si livrarea regimurilor.
Foaia de alimentatie se intocmeste in fiecare zi.
Exemplu de foaie de masa
Clinica CHIRURGIE
FOAIE DE MASA
Ziua.luna.anul
Regim Nr.portii Observatii referitoare la
hrana din ziua precedenta
Hidric 10
Hidrozaharat 10
Semilichid 3
Renal 5
Cardiovascular 5
Diabet 5
Mixt 20
1000calorii 2
Total 60
Medic Asistenta sefa .

Alimentatia pacientului

In legatura cu servirea meselor se vatine seama de:

-orarul si servirea meselor
-pregatirea servirii meselor
-distribuirea alimentelor
- ordinea de servire a mesei:
- se va distribui intai regimul comun apoi regimurile tip si la urma se va dispune
aducerea regimurilor individuale,pentru pacientii a caror alimentative nu se incadreaza in
regimul tip.
-vor lua masa intai pacientii ce se pot alimenta singuri,apoi cei care necesita ajutor
-alimentatia artificial se face in afara programului obisnuit

Modurile de alimentatie a bolnavului

n funcie de starea pacientului, alimentarea se face:

- activ pacienta mnnc singur n sala de mese sau n salon
- pasiv necesita ajutor

10
 - artificial alimentele sunt introduse n organism pe cale artificiala.

Alimentatia activa si pasiva

Obiective
Asigurarea necesitatilor calorice si calitative in functie de varsta si starea organismului
Favorizarea procesului de vindecare, consolidarea rezultatelor terapeutice si prevenirea
cronicizarii unor imbolnaviri
Pregatirea materialelor
- vesela si tacamuri
- cana simpla
- cana speciala cu cioc sau in functie de starea pacientului, tub pentru administrarea lichidelor
- tava, carucior pentru alimente
- alimente conform regimului recomandat
- servetele de masa
- 2 prosoape (servete) pentru protectia lenjeriei de corp si pat
Pregatirea pacientului
Culegera datelor
- afectiune, regim, orarul meselor, repartizarea alimentelor pe mese
- posibilitatile de mobilizare, daca pacientul este imobilizat, daca are indicatie de repaus
- posibilitatea de a-si folosi membrele superioare si nivelul de autonomie (se poate alimenta
singur-activ, sau este alimentat de alta persoana- pasiv)
- efectuarea unor examene care impun un anumit regim sau restrictii alimentare inainte sau dupa
acestea
- administrarea unor medicamente inainte, in timpul mesei sau dupa masa
- preferintele alimentare ale pacientului
psihica
- se stimueaza autonomia
- se explica pacientului importanta alimentatiei si a respectarii regimului pentru evolutia
favorabila a bolii
fizica
- se respecta recomandarile cu privire la mobilizarea lui,se asigura pacientul de ajutor
- se ajuta pacientul sa se spele pe maini
-se aseza pacientul intr-o pozitie confortabila in raport cu starea sa generala:
-sezand la masa in salon sau in pat
-semisezand pentru pacientul care se poate ridica putin
-in decubit lateral stang daca pacientul este dreptaci, cu capul usor ridicat
Efectuare:
- se verifica daca sunt indeplinite conditiile pentru servirea mesei: salonul este aerisit, au fost
indepartate plostile si urinarele, nu se fac tratamente, nu se face curat in salon

11
-se identifica pacientul si regimul alimentar recomandat
- se ajuta pacientul sa-si spele mainile
-poriile aranjate estetic sunt aezate pe mese mici (4 persoane-in sala de mese).
-se invit pacientii la mas,
-felurile de mncare se servesc pe rnd, vesela folosit se ridic imediat.
- nu se ating alimentele cu mna.
-se pregatesc alimentele pe o tava acordand atentie aspectului esthetic pentru alimentarea in
salon
-se imbraca un halat curat si manusi
Alimentarea activ se poate face:
- in sala de mese,
- n salon;
- la mas sau la pat.
n salon la mas:
-se ndeprteaz tot ce ar putea influena negativ apetitul pacientului (tvi,scuiptori, plosc).
-se invit pacientul s se spele pe mini, se ajut s se aeze la mas;
servirea mesei se face ca si n sala de mese.
n salon, la pat:
-se pregtete salonul ca pentru alimentarea n salon la mas.
-se aseaza pacientul in pozitie confortabila sezand sau semisezand
-se Protejeaza enjeria pacientului cu ajutorul unui prosop daca este cazul
-se aseza tava cu alimente in fata pacientului sau se adapteaza o masuta speciala
-se ajuta pacientul sa taie alimentele daca este necesar
-se observa daca pacientul consum toate alimentele
La pat in decubit lateral stang(daca pacientul este dreptaci) :
-se aseaza bolnavul in decubit lateral stang ,cu capul sprijinit pe o perna
-se spala pe maini
- se protejeaza lenjeria de pat cu o aleza iar a bolnavului cu un prosop curat
-se aseaza tava la marginea patului sau pe un taburet la inaltimea patului
-se servesc alimentele pe rand,se taie cele solide
-lichidele se servesc in cani special cu cioc sau cu paiul
Alimentarea pasiv
Cnd starea general a bolnavilor nu le permite s se alimenteze singuri, trebuie s fie ajutai.
Scop:
vor fi hrnii bolnavii
- imobilizai
- paralizai
- epuizai , adinamici
- n stare grav
- cu uoare tulburri de deglutiie
Efectuare
12
- se asezapacientul in pozitie sezand (daca are membrele superioare afectate) sau semisezand
(daca este imobilizat, adinamic, epuizat, in stare grava)
- se protejaza lenjeria de pat si de corp folosind prosoape curate
- se plaseaza tava cu alimente pe noptiera, pe un taburet sau pe o masuta adaptabila la pat
- asezare in partea dreapta a pacientului (de regula) pe un scaun, si se verifica temperatura
alimentelor
- se ridica cu o mana (stanga) capul bolnavului cu perna si se administreaza supa cu lingura pe
jumatate plina
- se asigura ca pacientul a inghitit inainte de a administra o noua cantitate
- se rezerva suficient timp pentru a putea face mici pauze daca este nevoie
- se taie alimentele in bucati mici fara a le atinge cu mana
- se incurajeaza pacientul sa consume alimentele purtand o discutie agreabila
- se foloseste lingurita sau o pipeta daca pacientul este in stare foarte grava sau are tulburari de
deglutitie
- se bserva permanent faciesul pacientului
Ingrijiri dupa tehnica
- se aseza pacientul in pozitie comoda daca nu poate singur
- se reface patul, se indeparteaza eventualele firmituri sau se schimba lenjeria daca este necesar
- se verifica daca prezinta senzatie de greata
- se ajuta pacientul sa-si faca toaleta cavitatii bucale
Reorganizare
- se indeparteaza vasele muradare si resturile alimentare
- se aeriseste salonul
Notarea procedurii in dosarul de ingrijire
- notare in dosarul de ingrijire cantitatea de alimente si lichide ingerate
- modificarile de apetit: disparitia, diminuarea, exagerarea, refuzul alimentelor, nu-i place
mancarea, respecta restrictiile religioase, refuza anumite alimente
- prezinta sete exagerata
- acuza senzatie de greata, de rau in timpul mesei sau dupa masa
- acuza senzatia de plenitudine
- refuza regimul recomandat, consuma alimente nepermis
- recomandari speciale care trebuie comunicate turei urmatoare: mese mici si dese, in timpul
noptii, restrictie alimentare pentru examinarile din zilele urmatoare

13
 Evaluarea eficacitatii procedurii
Rezultate asteptate/dorite:
- pacientul consuma intreaga cantitate de alimente si se hidrateaza corespunzator
- exprima stare de confort
- respecta regimul alimentar, o parte din simptome au disparut
Rezultate nedorite / Ce faceti
- acientul nu consuma intreaga cantitate de alimente
- cercetati cauzele: apetit diminuat, conditii necorespunzatoare de servire a mesei, nu-i plac
alimentele, consuma alimente aduse de apartinatori, isi respecta religia
- pacientul refuza anumite alimente, acuza greata
- se consemneaza observatiile si se anunta medicul

Alimentarea artificiala

Alimentatia artificial= introducerea alimentelor n organismul pacientului prin mijloace

artificiale.
Se realizeaza prin urmtoarele procedee:
sond gastric sau intestinal
gastrostom
clism
parenteral
Scop:
-hrnirea pacienilor incontieni
-cu tulburri de deglutiie
-cu intoleran sau hemoragii digestive
-operai pe tubul digestiv i glandele anexe
-cu stricturi esofagiene sau ale cardiei
-n stare grav; negativism alimentar

Alimentarea prin sond gastrica

14
Materiale
- de protecie: alez, prosoape
- sterile : sond naso-gastric, seringi de 5-10 cm, pens hemostatic
- nesterile : plnie, tvi renal
- bulion alimentar : s nu prezinte grunji, s fie la temperatura corpului, s aib valoare
calorica
Pregatirea pacientului ( vezi sondaj gastric)
Execuie
- n caz de staz gastric , se aspir coninutul i se efectueaz spltur gastric
- se ataeaz plnia la captul sondei i se toarn lichidul alimentar 200-400 ml pn la 500 ml,
nclzit la temperatura corpului
- se introduc apoi 200-300 ml ap i o cantitate mic de aer pentru a goli sonda
- se nchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor n faringe de unde ar putea
fi aspirate determinnd pneumonia de aspiraie complicaie grav
- se extrage sonda cu atenie
la pacienii incontieni cu tulburri de deglutiie sau care trebuie alimentai mai mult
timp pe aceast cale , sonda se introduce endonazal.
sondele de polietilen se menin mai mult de 4-6 zile , cele de cauciuc maximum 2-3 zile
fiind traumatizante (produc escare ale mucoaselor)
raia zinic se administreaz n 4-6 doze foarte ncet, de preferin cu aparatul de perfuzat
utiliznd vase izoterme

Alimentarea prin gastrostom

Gastrostoma =deschiderea i fixarea operatorie a stomacului la piele n scopul alimentrii

printr-o sond n cazul n care cale esofagian este ntrerupt
-n cazul stricturilor esofagiene , dup arsuri sau intoxicaii cu substane caustice , cnd
alimentaia artificial ia un caracter de durat i nu se poate utiliza sonda gastric , alimentele
vor fi introduse n organism prin gastrostom
-n stom, este fixat o sond prin intermediul creia alimentele sunt introduse cu ajutorul unei
seringi sau prin plnie

-respectndu-se aceleai principii se introduc i aceleai amestecuri alimentare ca n cazul

alimentaiei prin sond gastric
-alimentele vor fi introduse n doze fracionate la intervale obinuite , dup orarul de alimentaie
al pacienilor , nclzite la temperatura corpului
15
-cantitatea introdus o dat nu va depi 500 ml
-dup introducerea alimentelor sonda se nchide pentru a mpiedica refularea acestora
-tegumentele din jurul stomei se pot irita sub aciunea sucului gastric care se prlinge adesea pe
lng sond , provocnd uneori leziuni apreciabile
-de aceea , regiunea din jurul fistulei se va pstra uscat, acoperit cu un unguent protector i
antimicrobian, pansat steril cu pansament absorbant
Alimentarea prin clism
-se poate asigura hidratarea i alimentarea pe o perioad scurt de timp
-deoarece n rect nu sunt fermeni pentru digestie, iar mucoasa absoarbe numai soluii izotonice,
substanele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefacie
alimentarea se face prin clisme pictur cu pictur cu soluie Ringer, glucoz 47 cu rol
hidratant.

Alimentarea parenteral-perfuzia iv.

Materile necesare
-de protecie-pern elastic pentru sprijinirea braului, muama, alez;
-pentru dezinfecia tegumentului tip I
-instrumentar i materiale sterile - seringi i ace de unic folosin(se verific integritatea
ambalajului, valabilitatea, lungimea i diametrul acelor) - n funcie de scop; pense, mnui ,
tampoane
-alte materiale-garou sau band Esmarch, fiole cu soluii medicamentoase, soluii perfuzabile,
tvi renal
perfuzor = trus de perfuzie
pomp de perfuzie automat-cu reglare programat a volumului i ratei de flux
robinete cu dou sau mai multe ci
branul(cateter i.v.)
flutura
benzi de leucoplast pentru fixarea acului(canulei) i a tubului perfuzorului de pielea
bolnavului
Se face cu substane care:
-au valoare caloric ridicat
-pot fi utilizate direct de esuturi
-nu au proprieti antigenice
-nu au aciune iritant sau necrozant asupra esuturilor
16
Pe cale i.v. pot fi introduse soluii izotone- sau hipertone : glucoz 10-20-33-40% , fructoz
20% , hidrolizate proteice
Planul de alimentare se face dup calcularea necesarului de calorii / 24h i a raiei de lichide n
care pot fi dizolvate principiile nutritive
Nevoia de lichide este completatcu ser fiziologic sau solutii glucozate i proteice
Ritmul de administrare difer dup natura i concentraia preparatului, starea pacientului, de la
50ml/h la 500ml/h

HIDRATAREA SI MINERALIZAREA ORGANISMULUI.
Apa :
- reprezinta 70% din greutatea organismului si se repartizeaza astfel:
-50%-in interiorul celulelor-lichid intracelular
-15% in spatiile lacunare-lichit interstitial
- 5% circula in vase-licid plasmatic
- este lichidul solvent al tuturor substantelor organice , chimice si anorganice ,
necesare bunei functionari a organismului
- nevoia de apa a adultului este de 2000-2500 ml/24h
- la copil nevoia de apa este mai mare , in raport cu greutatea corporala astfel:
a) 180ml apa/kg corp/zi in primele 6 luni
b) 150ml apa/kg corp/zi intre 6-9 luni
c) 120ml apa/kg corp/zi intre 9-12 luni
d) 100ml apa/kg corp/zi peste 1 an
- eliminarea apei din organism se face pe mai multe cai , astfel :
a) 1000-1500 ml prin urina
b) 350-500 ml prin transpiratie
c) 350-500 ml prin respiratie
d) 100-200 ml prin scaun
- in mod natural, este un echilibru intre lichidele itroduse in organism si pierderile fiziologice
- in situatii patologice se produce dezechilibrul ce duce la dezhidratare sau hiperhidratare.
Se deosebesc mai multe sindroame de dezhidratare :
1) deshidratare izotona cand pierderile intereseaza atat apa cat si electrolitii in aceeasi
proportie (varsaturi , diaree , hemoragii masive , paracentezele repetate) .
2) deshidratare hipertona se elimina apa in proportie mai mare (transpiratie exagerata,
polipnee)
3) deshidratare hipotona se elimina sarurile minerale in proportie mai mare(in poliuriile
patologice sau provocate de diuretice)

Deshidratarea

17
Cauzele deshidratarii sunt :
- de ordin fizic : diaree , transpiratii abundente , tulburari endocrine , aport insuficient de lichide ,
climat cald
- de ordin psihologic : stres , stari de criza
- de ordin sociologic : pauperitate , insalubritate , conflicte sociale , posturile
- lipsa cunoasterii de sine , notiuni de educatie sanitara
Manifestari de dependenta :
- tegumente uscate
- pliu cutanat persistent
- buze uscate
- senzatie de sete
- astenie fizica si intelectuala
- cefalee
- ameteli
- tendinta la hipotensiune
- modificari de puls (tahicardic)
- scaderea eliminarilor urinare
- cresterea ureei sanguine
- urini concentrate cu densitate mare

Interventiile asistentei.

Obiective Interventii autonome si delegate

Pacientul sa-masoara si noteaza zilnic ingestia si eliminarea
fie hidratat-cantareste zilnic bolnavul(face bilantul ingesta-excreta -bilantul hidric)
corespunzator -monitorizeaza semnele vitale,nivelul de constienta,rezultatele de laborator
-mentine integritatea mucoaselor prin igiena riguroasa
-asigura aport de lichide 2500ml/zi din care 1500 ml peros
- asistenta hidrateaza pacientul care nu se poate hidrata
- pacientul cu reflex de deglutitie scazut va fi hidratat de asistenta cu cescuta cu
pai sau cu o lingurita
- in starile febrile asistenta administreaza
limonade , apa fiarta si racita , compoturi in functie de necesitatile fiziologice si
patologice
-inspecteaza zilnic zonele de presiune de pozitie
-mentine igiena tegumentelor

Caile de hidratare ale organismului :

18
1) Orala
2) Perfuzie intravenoasa introducerea pe cale parenterala , picatura cu picatura , a solutiilor
medicamentoase
3) Subcutanata se face prin perfuzie, dar resorbtia este lenta . Accidente : flegmoane , necroza
tesutului prin compresiune , complicatii septice.
4) Duodenala administrarea lichidelor se face prin sonda duodenala
5) Rectala se face prin clisma , picatura cu picatura.

Excesul de volum lichidian

Manifestari :
-crestere acuta in greutate
-edem periferic
-pleoape edematiate
-cresterea presiunii venoase centrale
-hipertensiune arteriala,puls puternic
-dispnee,raluri crepitante
-turgescenta jugularelot
-scaderea hemoglobinei si a hematocritului
-scaderea densitatii urinare
Interventii
-educa pacientul si familia asupra consumului redus de apa si sodiu
-masoara zilnic ingestia si eliminarea
-cantareste zilnic bolnavul
-masoara functiile vitale
-observa edemul periferic
-evalueaza semnele si simptomele de edem pulmonar
-stabileste cantitatea de lichide pentru fiecare tura
-educa pacientul privind efectul diureticelor asupra echilibrului hidroelectrolitic
-invata pacientul care sunt lichidele si alimentele cu continut crescut de sodiu
-schimba conceptia de preparare a alimentelo
VALORILE NUTRITIONALE ALE ALIMENTELOR

Valori nutritionale fainoase

Aliment (100 g) Kilocalorii Proteine Lipide Glucide Apa %
Paine de grau alba 282 10,3 2 54 32,1
Paine de grau intermediara 255 8,3 0,8 52,2 37,2
Paine de grau neagra 245 8,4 1,2 48,5 33,5
Paine de secara 239 7,8 1,3 47,5 40,2
Paine de graham 256 9,1 1 51 -
Cornuri, chifle 269 10,5 0,6 53,5 33,5
Orez decortificat 355 5,6 1 75,8 14
19
Gris 354 11,2 0,8 73,3 14
Fulgi de ovaz 382 13,6 6,3 65,3 12
Paste fainoase obisnuite 360 5,6 1 75,9 12,5
Paste fainoase cu ou 366 10,2 2,2 79,1 11,8
Biscuiti 337 8,2 9,5 74 6

Valori nutritionale lactate

Aliment (100 g) Kilocalorii Proteine Lipide Glucide Apa %

Lapte de vaca integral 67 3,5 3,6 4,8 87
Lapte de vaca partial
53 3,5 2 4,9 88
degresat II
Lapte de vaca batut
64 3,5 3,6 3,9 88
integral
Iaurt gras 55 3,2 3,2 3 90
Iaurt slab 30 3,3 0,1 3,9 92
Branza grasa de vaci 156 13 9 4,5 70
Branza slaba de vaci 97 17 1,2 4 75
Branza de burduf 337 28 28 0,5 39
Branza telemea de oaie 270 17 20 1 55
Branza telemea de vaca 243 17 17,2 1 57
Cascaval 283 25 19 1 50
Branza topita grasa 271 20 20,3 1 55

Valori nutritionale carne si preparate de carne

Aliment (100 g) Kilocalorii Proteine Lipide Glucide Apa %
Carne de vaca slaba 118 21 3 - 74
Carne de vitel slaba 226 18,3 16,3 - 64,3
Carne de vaca grasa 401 22 35 - 74
Carne de porc slaba 143 20,4 6,3 - 72
Carne de porc semigrasa 268 16,5 21,5 - 60,9
Carne de porc grasa 388 15 35 - 49
Carne de oaie slaba 144 20 6,5 - 72
Carne de oaie semigrasa 331 17 28 - 54
Carne de miel 260 18 20 - 62
Carne de gaina slaba 128 20 5 - 73
Carne de gaina grasa 167 19 9,5 - 70
Carne de curca slaba 179 24,5 8,5 - 65,8
Carne de rata 136 19,6 6 - 75
Carne de caprioara 100 20 1,9 - 76

20
Carne de iepure 98 22 1 - 75
Carne de mistret 114 22 2,4 - 74
Ficat de bovine 146 20 5 4 72
Ficat de porc 146 19 6 3 72
Limba de bovine 207 16 15 0,4 68,4
Rinichi de bovine, de porc 122 18 3 - 76
Sunca presata 324 18,4 26,7 - 52
Parizer, crenvurst, polonez 289 10,1 26,6 - 61
Pate de ficat 160 8,7 12 3,2 76,1

Valori nutritionale peste si preparate din peste

Aliment (100 g) Kilocalorii Proteine Lipide Glucide Apa %
Crap 104 18,9 2,8 - 77
Salau 83 19,4 0,4 - 78,4
Stiuca 82 19,1 0,4 - 79,4
Conserve de stavrizi in
207 22,5 12,3 - 58,6
ulei (numai pestele)

Valori nutritionale oua

Aliment (100 g) Kilocalorii Proteine Lipide Glucide Apa %
Ou de gaina integral 171 14 12 0,6 72
Galbenus (ou de gaina) 364 16 32 0,3 52
Albus (ou de gaina) 57 13 0,2 0,5 86

Valori nutritionale legume proaspete

Aliment (100 g) Kilocalorii Proteine Lipide Glucide Apa %
Ardei gras rosu 39 1,3 0,4 7,3 90,2
Ardei gras verde 25 1,1 0,2 4,6 92,7
Ardei umplutI cu orez 114 1,4 8 8,2 83
Bulion de tomate 60 3,6 - 11,56 80
Cartofi noi 80 1,7 0,2 17,4 80,5
Castraveti 19 1,3 0,2 2,9 94,3
Castraveti murati in otet 15 - - 3,6 95
Ceapa uscata 51 1,5 0,2 10,5 87,6
Ceapa verde 20 1 0,2 8,5 95,3
Ciuperci 35 5 0,5 2,5 88,4
Ciuperci deshidratate 313 41,7 1,7 30,8 11,7
Conopida 30 2,8 0,3 3,9 91,6
Conopida in apa 10 0,9 - 1,5 95
Dovlecei 18 0,9 0,1 3,2 93,7
Fasole verde 33 2 0,2 5,7 89,4
Fasole verde in apa 20 1,5 0,4 2,4 94,4

21
Ghiveci in bulion 25 1,2 0,5 3,8 93,5
Mazare in apa 48 2,4 0,5 8,1 86,5
Mazare verde boabe 96 8,4 0,5 14 71
Morcov 45 1,5 0,3 8,8 87,2
Morcovi deshidratati 3,4 9,3 1,5 61,4 14,6
Pasta de tomate 92 4,7 - 17,6 68
Patlagele rosii 25 1,1 0,3 4,3 93,9
Patlagele vinete 27 1,3 0,2 4,8 91,6
Ridichi 22 1,9 0,3 2,9 94,2
Ridichi de luna 11 0,6 0,1 3,8 94,8
Rosii in bulion 30 1,7 0,4 4,7 92,3
Spanac 25 3,5 0,3 2 90,1
Sparanghel in apa 15 0,8 0,1 2,7 96
Suc de tomate 23 1,1 - 4,6 93
Tocana de legume 94 1,4 6 5,5 83,5
Usturoi 137 7,2 0,2 26 61,9
Varza acra 25 1,2 - 3,3 90
Varza alba 33 1,8 0,2 5,8 91,7
Varza rosi 33 1,9 0,2 5,6 90,5

Valori nutritional fructe

Aliment (100 g) Kilocalorii Proteine Lipide Glucide Apa %

Fructe proaspete
Afine 66 0,7 0,6 13,9 84
Ananas 52 0,4 0,2 11,9 85
Banane 66 1,3 0,6 13,4 75
Caise 58 1,1 0,1 12,9 85
Capsune 43 0,8 0,6 8,2 90
Cirese 82 1,1 0,3 18,3 75
Cirese amare 80 1 0,4 17,8 76
Corcoduse 45 0,6 0,1 10,2 82
Dude 81 1,3 0,6 14,5 83
Grepfuri 38 0,5 0,2 6,5 89
Gutui 66 0,5 0,5 14,2 82
Lamai 30 0,9 0,7 6,2 89
Mandarine 40 0,8 0,1 8,7 88
Mere 74 0,3 0,4 16,9 82
Nectarine 56 0,6 0,1 13,8 86
Pepeni galbeni 23 0,5 0,1 5 94
Pepeni verzi 29 0,5 0,1 5,4 91
Pere 73 0,6 0,6 16 82

22
Piersici 56 0,9 0,1 12,4 83
Portocale 47 0,8 0,2 10,1 87
Prune 74 0,6 0,1 17,2 78
Struguri 100 2,1 1,7 18,5 81
Visine 65 1,2 0,5 13,6 85
Zmeura 67 1,4 0,6 13,6 83

Fructe uscate
Caise (fara samburi) 304 5,2 0,4 68 20
Curmale (cu samburi) 326 1,9 0,6 74 19
Fasole boabe 303 23 1,7 47 13
Leguminoase uscate
Mazare boabe 323 21,5 1,9 53 13
Prune (cu samburi) 306 2,5 0,5 71 20
Smochine 267 4,3 1,3 58 26
stafide 304 2,5 0,5 71,2 17

Fructe si seminte oleaginoase

Alune in coaja 408 8,7 33,8 11,7 4
Arahide 584 9,3 44,5 15,7 8
Castane 400 10,7 7 69,5 8
Fistic 650 22,3 54 13,8 4
Masline grecesti 372 2 35 7,2 52
Masline verzi 664 24 55 13,2 6
Nuci 654 19,8 60 3,7 5
Nuci de cocos 598 8,4 48,8 29,9 8
Dovleac (seminte) 572 28 47,4 5,1 7
Floarea - soarelui (seminte) 420 14,7 32,3 14,5 8

Valori nutritionale produse zaharoase

Aliment (100 g) Kilocalorii Proteine Lipide Glucide Apa %
Amidon 340 - - 83 -
Bomboane cu ciocolata 574 7 33,8 56,3 0,9
Bomboane fondante 420 3,1 9,1 78,7 8,4
Cacao praf 449 23,4 20,2 40,2 5,2
Caramele cu lapte 398 - - 96 3
Ciocolata cu lapte 603 6,9 29,9 49,8 1,2
Ciocolata cu vanilie 570 5,1 33,1 58,9 1
Ciocolata menaj 536 6,5 27,5 61,6 1
Dulceata de nuci verzi 312 - - 76,1 22,3
Dulceata de trandafiri 328 - - 80,3 18,8
Fructe confiate 309 0,3 - 75 -
Gem de caise 302 0,65 - 73 25

23
Gem de capsuni 304 0,34 - 74 23
Gem de gutui 308 0,35 - 75 22
Gem de piersici 308 0,64 - 74,5 21
Gem de prune 300 0,62 - 72,5 25
Gem de visine 399 0,88 - 69,5 24,1
Gem de zmeura 304 - - 74,3 20
Glucoza 319 - - 77,7 22
Halva din floarea - soarelui 546 18,8 31,5 43 3,7
Halva din susan 554 13,9 32,9 47,4 3,3
Jeleu de afine 314 0,6 - 76 -
Jeleu de mure 269 0,5 - 65 -
Lactoza 407 0,2 - 99 -
Magiun de prune 245 1,5 - 55 -
Marmelada amestec 289 0,46 - 72,5 23,3
Marmelada extra 292 0,42 - 71 26,5
Martipan 495 9,3 28,5 46,7 13,8
Miere de albine 335 0,4 - 81,3 18
Nuga 575 9 35 53 1
Praline 450 3 15 73 8
Sirop de fructe (visine,
288 0,09 - 70 28
zmeura)
Zahar 410 - - 99,9 0,1

Valori nutritionale grasimi

Aliment (100 g) Kilocalorii Proteine Lipide Glucide Apa %
Margarina 786 0,5 82 - 15,7
Seu de bovine si ovine 927 0,3 99,4 - 0,3
Smantana 20% 213 3,5 20 3,1 71,4
Smantana 30% 299 2,5 30 2,3 63,2
Ulei de soia 928 - 99,8 - 0,2
Unt 806 8 80 2,5 9,5
Untdelemn de floarea -
929 - 99,9 - 0,1
soarelui
Untura de gasca 923 0,5 99 - 0,3
Untura de porc 928 0,2 99,6 - 0,2

24