Sunteți pe pagina 1din 63

Drept penal general II

UNITATEA DE INFRACTIUNE:
I. UNITATEA NATURALA exista atunci cand caracterul unitar al infractiunii este
determinat de nsi natura actului de executare
II. UNITATEA LEGALA exista cand unitatea infractiunii este rezultatul vointei
legiuitorului care reuneste in coninutul infractiunii acte sau actiuni care altfel ar avea o
existen de sine stttoare

I. UNITATEA NATURALA:
Forme:
1. Infractiunea simpla
2. Infractiunea naturala colectiva
3. Infractiunea continua

1. Infractiunea simpla:
Cand infractiunea presupune un singur act de executare si o singura urmare, care survine imediat

2. Unitatea naturala colectiva:


Actiunea din structura infractiunii este alcatuita dintr-o pluritate de acte de executare, acte
susceptibile de o singura incadrare juridic

Conditii de existenta:
1. Unitatea de actiune
a. Unitatea manifestarii de vointa toate actele de executare trebuie sa vizeze realizarea
aceluiai scop
b. Unitatea spatio-temoprara toate actele de executare trebuie sa fie savarsite in
aceeasi imprejurare, fara intrerupere (sa nu existe intreruperi nefiresti, care sa nu tina
de comiterea faptei)
c. Omogenitatea materiala a actelor de executare actele de executare trebuie sa fie de
aceeasi natura (nu trebuie ca toate s produc si aceelasi rezultat)
2. Omogenitatea juridica toate actele de executare sa fie susceptibile de aceeasi incadrare
juridica (fiecare act din structura aciunii unice trebuie s aib un corespondent in aceeai
norm de incriminare)
- Nu exclude incadrarea unor acte in forma de baza a infractiunii si a altora in forma
agravata ex.: unele fapte in timpul zilei, altele in timpul noptii; ex.: furt care incepe ziua
si se continua seara
- ncadrarea juridic se va face n funcie de forma cea mai grav (n spe, furt
calificat) iar la individualizarea judiciar a pedepsei se va ine seama c unele acte au fost comise
n timpul zilei
- Nu exclude incadrarea unor acte ca infractiune consumata si a altora ca tentativa
- Nu este incompatibila cu modalitati diferite de comitere ale actelor de executare in cazul
infractiunii cu continut alternativ. In schimb omogenitatea juridica nu este compatibila cu
realizarea unor continuturi alternative, in cazul infractiunii cu continuturi alternative
3. Unitatea de subiect activ si pasiv
In legatura cu unitatea de subiect pasiv parerile sunt:
- Opinia majoritara: conditia unitatii de subiect pasiv se analizeaza diferit dupa cum este
vorba de infractiuni contra persoanei sau contra patrimoniului
- Infractiuni contra persoanei se considera ca toate actele trebuie sa fie inderptate
impotriva aceluiasi subiect pasiv (hotararea se ia impotriva persoanei)
- Infractiui contra patrimoniului se admite existenta unitatii naturale colective si
atunci cand actele de executare sunt indreptate impotriva unor subiecte pasive diferite
(intereseaza bunul nu proprietarul), fiind ca aduce atingere unei valori sociale unice, respective
patrimoniul
- Exceptie: cand infractiunile contra patrimoniului sunt complexe (talharia,
pirateria, ultrajul) pluralitatea de subiecte pasive genereaza pluralitate de infractiuni
care se retin in concurs, deoarece infractiunile respective au obiect juridic complex, fiind
ocrotit atat patrimoniul, cat si persoanele
- Exista infractiuni contra patrimoniului in care hotararea infractionala se ia in legatura cu
subiectul pasiv, proprietarul, dupa cum exista infractiune contra persoanei in care
identitatea subiectului pasiv este irelevanta (ex.: violare de domiciliu)
- Opinia Streteanu: intotdeauna unitatea naturala colectiva impune unitatea subiectului
pasiv

Forma de vinovatie:
- Se poate comite cu orice forma de vinovatie
- Toate actele din structura sa trebuie sa fie comise cu aceeai forma de vinovaie (dac
unele dintre actele de executare componente au fost comise cu intenie iar altele din culp
nu va exista unitate natural colectiv, ci concurs de infraciuni)

Mod de sanctionare:
- Nu presupune un tratament sanctionator special

SEMINAR 1:

INFRACTIUNE SIMPLA:
Act de executare1-->Actiune1-->Infractiune

UNITATE NATURALA COLECTIVA:


Act de executare 1+Act de executare 2+Act de executare 3-->Actiune-->Infractiune

INFRACTIUNE CONTINUATA:
Act de executare 1-->Actiune 1
Act de executare 2-->Actiune 2 -->Infractiune
Act de executare 3-->Actiune 3
(determinate de aceeasi cauza)

PLURALITATE DE INFRACTIUNI:
Act de executare 1-->Actiune 1-->Infractiune 1
Act de executare 2-->Actiune 2-->Infractiune 2 -->Concurs de infractiuni
(determinate de alte cauze)

3. Infractiunea continua
Actiunea sau inactiunea din structura infractiunii este prelungita in mod natural, dupa consumare,
pana la interventia unei forte contrare

Condiii de existen:
Existena unui act de executare care se prelungete n timp
Unitatea elementului subiectiv - prelungirea n timp a aciuni sau inaciunii infracionale
trebuie sa se datoreze voinei agentului
- Manifestarea de voin iniial, ce a caracterizat momentul consumrii, s-a meninut pe
ntreaga durat a aciunii sau inaciunii

Epuizare:
- Se considera epuizata la momentul interventiei unei forte contrare
- Sursa fortei contrare poate fi: vointa faptuitorului, interventia autoritatii, interventia altei
personane, hotarare judecatoreasca de condamnare (chiar si nedefinitiva)

Forme:
1. Infractiuni continue permanente cand activitatea infractionala este desfasurata fara
intrerupere, care nu necesita interventia faptuitorului pentru prelungirea activitatii
infractionale
- Orice intrerupere are valoarea unei epuizari a infractiunii, iar reluarea activitatii
infractionale inseamna savarsirea unei noi infractiuni continue (ex.: detinere ilegala de
droguri, arme; evadarea, dezertarea)
2. Infractiuni continue succesive cand activitatea infractionala este susceptibila de
intreruperi care sunt determinate de insasi natura activitatii infractionale
- Aceste intreruperi sunt firesti si nu afecteaza unitatea infractiunii continue, deoarece nu
presupune o noua hotarare infractionala (ex.: portul illegal de uniforma, poate fi interupt
noaptea si reluat dimineata; furt de curent)
Utilitate practica:
Infractiuni continue succesive:
- Intreruperi firesti intre actele de executare - infractiune continua in forma continuat (???
In suport de curs, forma continuat este la permanente)
- Intreruperi nefiresti intre actele de executare - concurs intre doua infraciuni continue
successive
Infractiuni continue permanente - orice ntrerupere rupe unitatea (e concurs ntotdeauna, nu
mai poate fi o singura infractiune)

Data comiterii:
- Se aplica legea in vigoare de la momentul epuizarii infractiunii continue

II. UNITATEA LEGALA:


Forme:
1. Infractiunea continuata
2. Infractiunea complexa
3. Infractiunea de obicei
4. Infractiunea de simpla repetare
5. Infractiunea progresiva
1. Infractiunea continuat
Forma unitatii legale de infractiune caracterizata prin savarsirea de catre aceeasi persoana, la
interval de timp diferite, in realizarea aceleasi hotarari infractionale a unor actiuni sau inactiuni
care prezinta fiiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni (ex.: furtul de material de constructii
de pe un santier, prin acte repetate de sustragere de catre aceelasi infractor)

Condiii de existen:
Unitate de subiect activ i pasiv (este indeplinita conditia si atunci cand aceeasi persoana
savarseste unele acte in calitate de autor si altele in calitate de complice)
Pluralitatea aciuni sau inaciuni (este indeplinita conditia si atunci cand unele acte de
executare sunt consumate, iar altele au ramas in forma de tentativa; sau in cazul actelor de
executare realizate unele in varianta tip, iar altele in varianta calificata a acelei infractiuni)
- Intreruperi nefiresti intre actiuni (actele de executare trebuie savarsite la interval de timp
nici prea scurte, nici prea lungi)
Omogenitate juridic - aciunile comise la diferite intervale de timp trebuie sa alcatuiasc
coninutul aceleiai infraciuni
Unitate de rezoluie infractional

Condiii fundamentale (rezoluie infracional)


1. Trebuie sa fie determinat - presupune ca autorul trebuie sa aib o reprezentare de
ansamblu a activitii pe care urmeaz sa o desfoare (nu presupune o planificare riguroas, dar
nici una prea general)
2. Trebuie s fie anterioar nceperii comiterii infraciunii

Infraciuni care nu pot fi svrite in forma continuat:


1. Infraciunile din culp
2. Infraciunile cu rezultat indivizibil/definitiv (valoarea social dispare prin comiterea
infraciunii; ex.: omor). Este posibil tentativa in forma continuat; ex.: inculpatul ncearc s
ucid victima prin otrvire, administrndu-i cantitati putine de otrav de mai multe ori,
ulterior fiind descoperit (tentativ relativ improprie de omor + tentativ relativ improprie de
omor + tentativ relativ improprie de omor = tentativ continuat). Daca autorul i
prefigureaz eecul exista unitate de rezoluie si este infractiune continuat
3. Infractiunile de obicei (pentru c actele, privite izolat, svrite dup infraciunea de
obicei, nu alctuiesc coninutul aceleiai infraciuni). Excepie: in msura in care la diferite
intervale de timp, intractorul svrete grupuri de acte (infraciuni de obicei); ex.: act, act,
act - pauz - act, act, act - pauz - act, act, act
4. Infraciunile preterintenionate ???
- Rezultatul mai grav nu apare ca urmare a ultimului act, ci a tuturor actelor cumulate ca i
ansamblu (argument in favoarea existenei formei continuate) si autorul nu tia de rezultatul mai
grav produs victimei
- Dac nu se pot svri in form continuat infraciuniile din culp, nu se pot svri in
form continuat nici cele preterintenionate (argument mpotriva existentei formei continuate)

Forma de vinovatie:
- Doar intentie (sau preterintentie-Streteanu)

Mod de sancionare:
Cauz de agravare facultativ a rspunderii penale
Se poate aplica o pedeaps pana la maximul special, iar daca acest maxim este
nendestultor se poate aplica i un spor de pn la 5 ani (in cazul nchisorii), sau jumtate din
maximul special (in cazul amenzii)
Aplicarea pedepsei se face ntr-o singur etap (fara a fi evidentiat sporul)

Noul cod penal:


Infraciunea continuat se poate comite doar mpotriva aceluiai subiect pasiv
Sanctiune: rmne o cauz de agravare facultativ dar se reduce efectul acesteia
- Sporul aplicabil este de cel mult 3 ani (in cazul nchisorii)
- Sporul aplicabil este de cel mult 1/3 din maximul special (in cazul amenzii)

2. Infraciunea complex
Atunci cnd n coninutul ei se absorbe o aciune sau inaciune care constituie prin ea
nsi o fapt prevzut de legea penal

Forme:
1. Infractiune complexa forma tip este format din reunirea de catre legiuitor a doua
infractiuni ditincte si crearea a unei a treia deosebite de cele inglobate (ex.: tlhria)
2. Infractiunea complexa ca varianta agravanta infractiunea complexa este o variant
calificata a unor infractiuni simple, create prin absorbirea in continutul su a unor fapte
ce reprezinta continutul unor alte infractiuni (ex.: violul care a avut ca urmare moartea
sau sinuciderea victimei)
- Nu orice infractiune calificata este si o infractiune complexa

Structur:
Obiect juridic: cel puin dou valori sociale:
- Valoare principal - obiect juridic principal
- Valoare secundar - obiect juridic secundar
Ex.: infraciunea de tlhrie:
- Obiect juridic principal: patrimoniu
- Obiect juridic secundar: Integritate corporal
Excepie: obiectul juridic poate s cuprind aceeai valoare social

Subiect:
- Unitate de subiect activ
- Nu este necesar unitatea de subiect pasiv

Aciunea: poate sa cuprind in structura ei o singur aciune, sau doua aciuni diferite

Condiii de existen:
1. Caracterul necesar al absorbiei
- Presupune ca infraciunea absorbant (complex) nu se poate svri niciodat fr
comiterea infraciunii absorbite
- Necesitatea absorbiei se analizeaz in abstracto
2. Caracterul determinat/determinabil al faptei absorbite
- Fapta absorbit are un caracter determinat atunci cnd legiuitorul prevede explicit in
norma de incriminare a infraciunii complexe care sunt faptele pe care aceasta le absoarbe
- Fapta absorbit are un caracter determinabil atunci cnd nu este prevzut explicit in
norm, dar poate fi identificat prin interpretarea normei penale
- Dac fapta absorbit nu este nici mcar determinabil nu va exista o infraciune
complex, nu va opera absorbia; faptele se vor reine in concurs
3. Diferena de pericol social
- Pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea complex trebuie s fie mai mare dect
pentru infraciunea pe care o absoarbe

Forma de vinovaie:
- Poate fi svrit cu orice form de vinovaie

Mod de sancionare:
- Se pedepsete cu pedeapsa prevzut in norma de incriminare

3. Infraciunea de obicei
Presupune svrirea la diferite intervale de timp a mai multor acte care privite izolat nu
au relevan penal
Caracterul infracional fiind determinat de repetarea acestora astfel nct s indice
obinuina
Nu are reglementare in partea general a codului penal

Condiii de existena:
1. Comiterea la diferite intervale de timp a unor acte de ctre persoana respectiv
- Actele trebuie sa aib un caracter omogen
1. Unitatea manifestrii de voin
- Trebuie s aib la baz o hotrre infracional generic
- Aceast hotrre infracional nu trebuie s fie determinat (diferena fa de infraciunea
continuat)
3. Unitate de subiect activ
4. Unitate de subiect pasiv (mai ales in cazul infraciunilor contra persoanei)
5. Irelevana penal a actelor individuale

Consumarea infraciunii de obicei:


- Se consumna in momentul in care s-au savarsit suficiente acte pentru a indica obisnuinta
- Numarul de acte nu este prevazut de lege, se apreciaza de la caz la caz
- Nu poate avea tentativ si nici nu poate fi comisa in coautorat

Epuizarea infractiunii de obicei:


- Se epuizeaza la momentul ultimului act de executare

Mod de sanctionare:
- Se pedepseste cu pedeapsa prevazuta in norma de incriminare
- Nu este cauza de agravare a raspunderii penale

4. Infractiunea de simpla repetare:

- Se aseamana cu infractiunea de obicei, deoarece ambele presupun comiterea unor acte


care privite in mod individual nu au relevanta penala
- Diferenta fata de infractiunea de obicei este data de faptul ca in cazul infractiunii de
simpla repetare, legiuitorul stabileste in mod explicit de cate acte ste nevoie pentru
consumarea infractiunii
- De regula acesta infractiune se consuma la al doilea act de executare
- Legiuitorul poate sa prevada si un numar mai mare de acte
- Nu este necesar unitatea de subiect pasiv (deoarece nu se mai pune problema de
stabilirea unui obicei, ci de sanctionarea mai severa a celei de a doua nclcre a legii)
- Ex.: codul silvic: sustragerea e material lemnos daca valoarea pagubei este mai mica
decat pretul actual si daca fapta a fost comisa de doua ori intr-un an

SEMINAR 2:

1. Inculpatul a sustras 3 bunuri de mare greutate din incinta unei fabrici, pe care le-a transportat
cte unul la maina sa. In seara urmtoare s-a ntors a luat un bun l-a dus acas si l-a aezat in
garaj dup care s-a ntors si a luat un alt bun procedand la fel. Dup aceea a mancat, s-a uitat la
tv timp de 15 min, dup care a repetat manevra, sustragand dup aceelasi procedeu nc doua
bunuri. Pentru ce va rspunde inculpatul

- in prima seara: unitate natural colectiv


1 aciune
- in a doua seara: unitate natural colectiv + unitate natural colectiv
1 aciune 1 aciune
- intre prima seara si a doua seara: ntrerupere nefireasca
- in seara a doua, intre prima aciune si a doua aciune: ntrerupere nefireasca
- pentru stabilirea rezolutii se analizeaza: mod de operare, natura bunurilor furate, subiectul pasiv

2. Inculpatul trebuia sa ajung la Bucureti pentru a susine un interviu, motiv pentru care s-a
decis sa ia maina unui prieten dei nu avea permis de conducere. In aceste conditii a pornit
dimineaa din Oradea, s-a oprit in Cluj sa alimenteze, in Sighisoara sa mearg la toaleta si in
Braov sa mnnce. A ajuns in Ploieti in jurul dup-amiezei si s-a cazat la un hotel. Noaptea a
participat la un carnaval, avnd un costum adus din Oradea. A doua zi dimineaa s-a simit ru
aa ca si-a amnat plecarea cu o zi. Sa se arate pentru ce va rspunde inculpatul in raport de
savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice fr permis de conducere, Cunoscand
ca la intrarea in Bneasa a fost descoperit de poliia rutier

Continua succesiv - din natura infractiunii, poate suporta ntreruperi (sa fie ntrerupere fireasca:
infractiune continua in forma continuat; daca ntreruperea este nefireasca concurs intre doua
infraciuni continue succesive)
Continua permanenta - din natura infractiunii, o ntrerupere ar rupe unitatea (e concurs
ntotdeauna, nu mai poate fi o singura infractiune)
- Infractiune continu succesiv
- Pana la Ploieti ntreruperi fireti
- De la Ploieti la Bucureti intrerupere nefireasca
- Rezoluia infractional nu este determinat deci nu este infractiune continuat = concurs intre
doua infraciuni continue succesive

I/2007 ril
XXXI/2007 ril

5. Infractiunea progresiva:
- Acea forma a unitatii legale de infractiuni, in cazul careia dupa consumare, urmarea se
agraveaza in timp, fara o noua interventie din partea faptitorului, determinind o
schimbare a incadrarii juridice a faptei
- Ex.: lovitura de cutit-->15 zile de ingrijire medicala (loviri si alte violente)-->rana se
infecteaza-->30 zile de ingrijiri medicale (vatamare corporala)
- Se epuizeaza la momentul producerii ultimei urmari
- Se considera comisa la momentul actului de executare (la momentul consumarii)
- Excepie (infraciuni cu durat de consumare):
- Se aplica legea de la momentul consumrii, nu de la momentul epuizrii (pentru ca
autorul nu mai intervine)
- Stabilirea formei de pluralitate infractional (concurs, recidiva postcondamnatorie,
recidiva postexecutorie) se face tot in raport de momentul consumrii si nu cel al epuizrii

Forma de vinovatie:
- Orice forma de vinovatie
Mod de sanctionare:
- Se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta pentru infractiunea cea mai grava
PLURALITATEA DE INFRACTIUNI:
Desemneaza situatia in care aceeasi persoana savarseste doua sau mai multe infractiuni

Forme:
1. Concursul de infractiuni
2. Recidiva
3. Pluralitatea intermediara
4. Pluralitatea nenumita

1.Concursul de infractiuni:
Desemneaza situatia in care aceeasi persoana savarseste doua sau mai multe infractiuni inainte
de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele

Conditii de existenta:
1. Savarsirea a doua sau mai multe infractiuni
- Trebuie sa indeplineasca trasaturile generale ale infractiunii (tipicitate, antijuridicitate,
exigibilitate si pericol social)
- Infractiunile pot fi consumate sau ramase in forma de tentativa

2. Unitate de subiect activ


- Nu conteaza daca sunt comise direct sau prin participatie

3. Infractiunile sa fie savarsite inainte de a fi intervenit o hotarare definitiva de


condamnare pentru vreuna dintre ele
- Momentul savarsirii infractiunii
- Ex.: Infractiune 1(continua) I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I Epuizare
Infractiune 2 (simpla) .Condamnare.
-->nu este concurs de infractiuni

- Momentul la care hotararea de condamnare devine definitiva


- Ex.: Infractiune 1Condamnare 1Infractiune 2 -->nu este concurs de infractiuni (intre
infractiunea 1 si 2)
Infractiune 1Condamnare1 se desfinteaza pe cale extraordinara..Infractiune 2
.Condamnare 1
- Desfiintarea hotararii trebuie sa priveasca latura penala

- Recalcularea pedepsei pentru infractiunea continuata:


I I I I I I I Pedeapsa 1 I I I Pedeapsa 1
- Intre Pedeapsa 1 si Pedeapsa 1 nu este concurs de infractiuni
- Pedeapsa 1 nu poate fi mai mica decat Pedeapsa 1

4. Cel putin doua dintre infractiuni sa atraga sanctionarea faptuitorului


- Este o conditie pentru aplicarea tratamentului sanctionator (nu este o conditie de existenta)
- Daca autorul este trimis in judecata numai pentru o infractiune deoarece pentru celelalte sunt
incidente cauze de inlaturare a raspunderii penale/cauze de impunitate (ex.:amnistia, lipsa
plangerii prealabile, prescriptia etc.) nu este indeplinita conditia de existenta a concursului de
infractiuni

Formele concursului de infractiuni:


1. Concursul real - atunci cand infractiuneile concurente sunt savarsite prin
actiuni asu inactiuni diferite
a. Simplu nu presupune o legatura speciala intre infractiunile din structura lui
b. Caracterizat presupune o legatura speciala intre infractiuniile din structura lui
i. Conexitate etiologica atunci cand intre infractiunile din structura sa exista o
legatura de la mijloc la scop (o infractiune este comisa pentru a inlesni
savarsirea altei infractiuni)
- Infractiunile din structura lui (mijloc si scop) au la baza intentia sau preterintentia
- Hotararea privind infractiunea scop trebuie sa fie anterioara savarsirii infractiunii mijloc
- Infraciunea scop trebuie sa poat fi svrit in abstracto si fr consumarea infraciunii
mijloc (in caz contrar este infraciune complex)
- Este posibil ca in concreto infraciunea scop sa nu poat fi svrit fr comiterea
infraciunii mijloc
ii. Conexitate consecventionala atunci cand infractorul svrete o infraciune,
pentru a ascunde o alt infraciune svrit anterior. Prima infractiune din
structura concursului poate sa fie comisa cu orice forma de vinovatie, in
vreme ce a doua trebuie sa aiba la baza intentia
- Hotararea privind savarsirea celei de a doua infractiune poate lua nastere atat inainte cat
si dupa comiterea primei fapte (de regula)
Exceptii:
Hotararea privind a doua infractiune, ia nastere intotdeauna dupa comiterea faptei in doua
situatii
1. Atunci cand prima infractiune este savarstia din culpa
2. Atunci cand cea de a doua infractiune este susceptibila sa o absoarba in
mod natural pe prima (ex.: infraciunea de omor absoarbe in mod natural
infraciunile de vtmare corporal produse anterior decesului, daca hotrrea
infracional a fost luat pentru omor)
- In caz de absorbtie naturala nu este concurs
2. Concursul ideal o singura atiune care datorita urmarilor intruneste
elementele constitutive a mai multor infractiuni (ex.:conducere fara permis in
stare de ebrietate)
- Daca eliminand actiunea din infractiune, nu mai este infractiune, avem concurs ideal

Forme dup natura infraciunilor:


- Omogen atunci cand in structura sa intra fapte de aceeasi natura
- Eterogen atunci cand in structura sa intra infractiuni diferite

Mod de sanctionare:
Sisteme de sanctionare a concursului de infractiuni:
1. Sistemul cumulului aritmetic potrivit acestui sistem se stabileste cate o
pedeapsa pentru fiiecare infractiiune si apoi adunam pedepsele, redand pedeapsa rezultanta
- Cumul aritmetic nelimitat se executa o pedeapsa egala cu suma pedepselor stabilite
indiferent care ar fi acesta
- Cumul aritmetic limitat se aplica o pedeapsa egala cu suma pedepselor stabilite, dar
fara a depasi un anumit plafon maxim
2. Sistemul absorbtiei potrivit acestui sistem se executa doar pedeapsa pentru
infractiunea cea mai grava, considerandu-se ca aceasta le absoarbe pe celelalte
3. Sistemul cumulului juridic potrivit acestui sistem se stabileste cte o
pedeapsa pentru fiiecare infractiune dupa care se aplica pedeapsa cea mai grea care poate fi
majorata in anumite limite
- Majorarea poate sa fie obligatorie sau facultativa; fixa sau variabila
- Codul penal in vigoare prevede pentru concursul real si ideal sanctionarea potrivit
sistemului cumulului juridic cu spor facultativ si variabil
- Presupune doua etape:
Etapa I.: se individualizeaza pedepsele pentru fiiecare infractiune, facandu-se abstractie de
celelalte infractiuni

Etapa I.:
I1 I2 I3
P1=4(1-5) P2=4(2-7) P3=4(3-10)

Etapa II.:
1. Pedeapsa de baza=P3
2. Pedeapsa rezultanta
1. Pedeapsa de baza: 4
2. Max. Pedeapsa de baza: 6
3. Max. Pedeapsa de baza + Spor: 6+2

Etapa II.:
1. Se alege pedeapsa de baza (pedeapsa cea mai grea dintre pedepsele stabilite in prima etapa
in functie de specie, durata)
- Daca toate pedepsele au aceeasi durata pedeapsa de baza va fi pedeapsa cu maximul special
cel mai ridicat)
2. Se stabileste pedeapsa rezultat (3 posibilitati)
1. Instanta poate sa considere ca pentru intregul concurs este suficienta pedeapsa
de baza (daca e diferenta mare intre pedepse)
2. Instanta poate sa stabileasca o pedeapsa rezultanta ridicata inspre maximul
special al pedepsei de baza
3. Instanta poate sa stabileasca o pedeapsa rezultanta formata din maximul
pedepsei de baza plus un spor

- In cazul pedepsei cu inchisoarea sporul este de pana la 5 ani


- In cazul pedepsei cu amenda sporul este de pana la jumatate din maximul special

- Daca pentru una dintre infractiuni s-a stabilit o pedeapsa cu detentiunea pe viata, se
aplica doar detentiunea pe viata (sanctiune potrivit sistemului absorbtiei)

- Daca avem o pedeapsa cu inchisoarea si o pedeapsa cu amenda, se aplica pedeapsa cu


inchisoarea, la care instanta poate adauga in tot sau in parte pedeapsa amenzii

- Daca s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoarea si mai multe pedepse cu amenda se
contopesc separat pedepsele de aceeasi natura, dupa care la rezultanta pedepselor cu
inchisoarea se poate aduga in tot sau in parte rezultanta pedepselor cu amenda

Inchisoare 1 Inchisoare2 Amenda1 Amenda2


R(i) R(a)

R=R(i)+1/n R(a)

Limitele pedepsei in caz de concurs:


Exista cel putin trei limite pe care pedeapsa rezultanta nu le poate depasi:
1. Pedeapsa rezultanta trebuie sa fie intotdeauna mai mica sau egala
cu suma pedepselor concurente: RP1+P2++Pn (art.34 al.2 CP)
2. Pedeapsa rezultanta nu poate fi niciodata mai mare decat maximul
special al pedepsei de baza plus sporul de 5ani (sau 1/2 din maxim la
amenda) aplicabil: RMax(Pb)+Spor (art. 34 CP)
3. Atunci cnd pentru nici una dintre faptele concurente maximul
special nu depete 10 ani, pedeapsa rezultant nu poate depi 25 ani,
indiferent de cauzele de agravare (art. 80, al. 3 CP) Pn<10 ani, Rf25 ani
- Daca pentru cel puin una dintre faptele concurente, legea prevede o
pedeapsa mai mare de 10 ani, pedeapsa rezultanta nu poate depi 30 ani (maximul
general al pedepsei nchisorii)

Cand infractiunile concurente nu sunt judecate toate odata (art. 36 CP, judecarea
separata):
- Situatia in care pedepsele pentru infractiunile concurente au facut obiectul unor contopiri
partiale separate
Ex.:
O instanta: I1 I2 | I3 I4: Alta instanta
P1(4) P2(3) | P3(7) P4(2)
R1(4+2Spor) R2 (7+1Spor)

I1 I2 I3 I4
P1(4) P2(3) P3(7) P4(2) =Rezultanta

- Contopirea nu se face intre rezultantele partiale, ci intre pedepsele stabilite pentru


infractiunile concurente
Sporul: Situatia sporului este diferita dupa cum pedeapsa de baza pe langa care a fost aplicat la
contopirea partiala ramane sau nu pedeapsa de baza la contopirea finala
1. Pedeapsa de baza ramane aceeasi: sporul aplicat pe langa acea
pedeapsa de baza trebuie mentinut sau poate fi majorat (dar nu poate fi
redus sau inlaturat)

I1 I2 | I3 I4
P1(4) P2(3) | P3(7) P4(2)
R1=4+2 R2=7+1 -->aceelasi Pedeapsa de baza

2. Pedeapsa de baza pe langa care a fost aplicat sporul nu mai ramane


pedeapsa de baza la contopirea finala: in acest caz instanta poate sa individualizeze sporul
cum doreste (mentine, majora, reduce sau inlatura), cu conditia ca rezultanta finala sa nu fie
mai mica decat vreuna din rezultantele partiale (initiale)

I1 I2 | I3 I4
P1(4) P2(3) | P3(7) P4(2)
Alta P(b)-R1(4+2) R2(7+1)

RnR1 sau R2

Noul cod penal:


- Pastreaza unitatea de regim sanctionator pentru ambele forme ale concursului, numai ca
sanctionarea sa va face, de regula, potrivit cumulului juridic cu spor obligatoriu
- Algoritmul de sanctionare va presupune stabilirea unei pedepse pentru fiecare pedeapsa
concurenta, dupa care se va aplica pedeapsa de baza, la care se adauga obligatoriu un
spor de 1/3 din suma celorlalte pedepse

I1 I2 In
P1 P2 Pn
P(b)
R=P1(Pb)+1/3(P2+P3++Pn)

- In cazul in care s-a stabilit o pedeapsa cu inchisoarea si o pedeapsa cu amenda se aplica


cumulul aritmetic, la pedeapsa inchisorii se adauga in intregime pedeapsa amenzii

Situatia in care in locul pedepsei cu inchisoarea, ca pedeapsa rezultanta se poate aplica pedeapsa
detentiunii pe viata
- Este posibil daca sunt indeplinite simultan doua conditii:
1. Rezultanta aplicata conform algoritmului mentionat sa fie
de cel putin 40 de ani: P1(Pb)+1/3(P2+P3++Pn)40 ani
2. Pentru cel putin una dintre infractiuni, pedeapsa legala sa
fie de cel putin 20 de ani: Max(Px)20 ani

2. Recidiva
Forme:
In functie de momentul comiterii celei de a doua infractiuni:
- Recidiva postcondamnatorie presupune savarsirea unei noi infractiuni dupa o
condamnare definitiva, inainte, in timpul executarii sau in stare de evadare
- Recidiva postexecutorie presupune savarsirea noii infractiuni dupa executarea sau
considerarea ca executata a primei infractiuni

In functei de termenul recidivei:


- Recidiva mare presupune existenta la primul termen a unei condamnari cu inchisoarea,
strict mai mare de 6 luni (sau detentiune pe viata)
- Recidiva mic presupune la primul termen cel putin 3 condamnari succesive la
pedeapsa cu inchisoarea de pana la 6 luni

1. Recidiva mare postcondamnatorie: presupune situatia in care o persoana condamnat


la pedeapsa inchisorii, strict mai mare de 6 luni, sau detentiune pe viata, savarseste inainte de
inceperea executarii, in timpul executarii, sau in stare de evadare o noua infractiune pentru care
legea prevede inchisoare mai mare de 1 an, sau detentiune pe viata

Conditii de existenta:
Termenul 1:
1. Condamnare definitiva
2. Condamnarea sa prevada o pedeapsa (concret aplicata) cu
inchisoarea, strict mai mare de 6 luni, sau detentiunea pe viata
3. Condamnarea sa nu se numere printre cele prevazute de art.
38 CP (infractiuni comise in timpul minoritatii; infractiuni din
culpa; fapte dezincriminate; infractiuni amnistiate; infractiuni
pentru care a intervenit, sau s-a implinit termenul de
reabilitare)
4. Pedeapsa aplicata sa nu fi fost executata sau considerate ca
executata
5. Infraciunile ce compun acest termen sa fie intenionate sau
preterintenionate

- Cand pedeapsa de la primul termen a fost aplicata pentru un concurs de infractiuni, in


structura caruia sunt si fapte intentionate si fapte din culpa, se va putea retine starea de
recidiva daca cel putin pentru una din infractiunile intentionate s-a aplicat o pedeapsa mai
mare de 6 luni
- Dac pentru toate infraciunile s-au stabilit pedepse mai mici sau egale cu 6 luni, dar sunt
toate intenionate i rezultanta lor depete 6 luni, avem recidiv
- Daca pentru nici una din infractiunile intentionate nu s-a stabilit o pedeapsa mai mare de
6 luni, nu se va putea retine starea de recidiva
Excepie: poate exista recidiv si n aceast situaie, daca au existat contopiri pariale si
o rezultanta parial stabilit doar pentru unele sau toate infraciunile intenionate depete deja
6 luni
Termen 2:
1. Trebuie sa avem o pedeapsa prevazuta de lege (nu concret aplicata) cu inchisoare
mai mare de un an sau detentiune pe viata (maximul special prevazut de lege sa fie mai
mare de un an)
2. Infractiunea comisa sa nu se numere printre cele prevazute de art. 38 CP
3. Infractiunea de la termenul 2 sa fie savarsita nainte de inceperea executarii, in
timpul executarii sau in stare de evadare
4. Infraciunile ce compun acest termen sa fie intenionate sau preterintenionate

Daca la termenul 2, pedeapsa prevzut de lege este nchisoarea mai mare de un an


alternativ cu amenda, exist recidiv.
- Se aplica restul rmas neexecutat din pedeapsa nchisorii de la primul termen la care se
poate aduga amenda, n tot sau n parte

Mod de sanctionare:
Recidiva postcondamnatorie se sanctionaeaza pe baza sistemului cumulului juridic cu spor
facultativ si variabil, spor care in cazul pedepselor cu inchisoarea este de pana la 7 ani
1. Cand ambii termini sunt formati dintr-o singura infractiune:
1. In timpul executarii (infractiunea de la termenul 2):

R=(P2P1) P1

- Pedeapsa pentru noua infractiune se contopeste cu restul ramas neexecutat din prima
pedeapsa la data comiterii celei de a doua infractiuni, scazand apoi ceea ce s-a executat
din momentul comiterii noii infractiuni si pana la momentul contopirii
1. Noua infractiune este comisa inainte de inceperea executarii primei pedepse:

R=(P2P1) P1
2. Noua infractiune este savarsita in stare de evadare:

R=[P2(P1+E)] P1

- Rezultanta: contopim pedeapsa P2 in conditiile recidivei cu P1' si pedeapsa pentru


evadare
- In cazul evadarii din arestul preventiv nu se va aplica aceast regul

1.Cand primul termen al recidivei este format dintr-un concurs de infractiuni:

I1 I2 I3 | I4
P1 P2 P3 | P4
|
R ------------ox--------->P4
R - restul neexecutat din rezultanta de la primul termen in momentul comiterii noii infraciuni

- La primul termen operam cu rezultanta (nu cu pedepsele inintiale), pastrand aceelasi


algoritm

3.Cand al doilea termen al recidivei este format dintr-un concurs de infractiuni:

I1(P1) | I2 I3
| P2 P3

R=(P2P1)(P3P1)
- Fiecare dintre infraciunile concurente se contopesc potrivit recidivei pe rnd cu restul
rmas neexecutat din prima pedeapsa la momentul comiterii noii infraciuni. Apoi rezultantele se
contopesc potrivit concursului de infraciuni
- Contopire potrivit regululor recidivei (se scade ce s-a executat)
- Contopire portivit regululor concursului de infractiuni
- Se valorifica intai regulile privind sanctionarea recidivei si apoi se aplica regulile
concursului de infractiuni

Noul Cod Penal:


- Nu mai exista distincie ntre recidiva mica si recidiva mare (dispare recidiva mica)
- La termenul 1 pedeapsa trebuie sa fie mai mare de 1 an sau detentiune pe viata
- La termenul 2 pedeapsa trebuie sa fie de cel putin un an sau detentiune pe viata

Mod de sanctionare:
- Se sanctioneaza protivit sistemului cumulului aritmetic
- Cand la al doilea termen avem concurs de infractiuni se aplica prima data dispozitiile de
la concursul de infractiuni si apoi dispozitiile de la recidiva
R=(P2P3) + P1

2. Recidiva mica postcondamnatorie: exista atunci cand dupa cel putin 3 condamnari la
pedepse cu inchisoarea de pana la 6 luni, autorul savarseste o noua infractiune pentru care legea
prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an sau detentiune pe viata

La primul termen:
- Recidiva mare: P>6 luni
- Recidiva mica: 3P6 luni

- Cele trei pedepse trebuie sa fi fost aplicate prin condamnari succesive (daca cele trei
condamnari au fost stabilite pentru infractiuni concurente, nu vom avea recidiva mica)

P4(I4) > 1 an

Mod de sanctionare:
- Se sanctioneaza utlizand aceeleasi reguli ca si la recidiva mare
- In structura contopirii vom include doar pedeapsa de la primul termen care nu a fost inca
executata
- Daca doua din pedepsele de la primul termen nu au fost executate se face contopire ntre
ele (contopirea se face potrivit regulilor de la pluralitatea intermediara)

Test penal parial 11.05.2012

SEMINAR 3:
1. In 20 Septembrie1997 inculpatul comite un furt pentru care este condamnat in mod definitiv in
20 Iunie 1999 la 2 ani de nchisoare. In Septembrie 1997 a comis o vatamare corporal grav
pentru care a fost condamnat in Februarie 1998 la 5 ani de nchisoare. In mai 1999 inculpatul mai
comite un furt. Sa se arate cum v-a stabili pedeapsa rezultanat finala instana in August 1999
cunoscand ca instana avea informaii despre toate infractiuniile respectiv ca nici una dintre
pedepsele deja stabilite nu a fost nc puse in executare.
Intre I1 si I2 si I3 - concurs, pentru ca P2 se refer numai la I2 nu si la I1

2. Inculpatul a fost condamnat la 01 ianuarie 2008 pt savarsirea unei infraciuni de furt la 2 ani.
La 01 Aprilie 2008 inculpatul comite un alt furt. Artat cum se va calcula pedeapsa in data de 1
Iunie 2008
3. La 01 Ianuarie 2007 inculpatul a fost condamnat la 6 ani pentru savarsirea unui furt calificat.
Inculpatul s-a sustras de la executare si a fost prins si pus in executarea pedepsei doar ncepnd
cu data de 01 Aprilie 2007. La 01 Octombrie 2007 inculpatul a comis in penitenciar o infractiune
de vatamare corporal grav iar la 01 Aprilie 2008 o tentativa de omor calificat. Sa se arate cum
va stabili instana pedeapsa rezultanata finala in data de 01 Iunie 2008 Cunoscand ca s-a

descoperit ca la 15 Martie 2007 inculpatul a comis o infractiune de tlhrie.


R=(P2P1)(P3P1)
- o: contopire potrivit regulilor concursului de infraciuni
- ox: contopire potrivit regulilor recidivei
- Contopire recidiva: se scade ce s-a executat
RPC: R1=(P1 ox P2)-1a2l(-->perioada de pedeapsa pe care infractorul a executat-o pana la
condamnarea instantei care aplica rezultanta finala)

R(f)= R1 o R2 o R3 =>
R(f)=[(6a ox P2)-1an2luni]o[(5a6l ox P3)-8l]o[(5a ox P4)-2l]

3. Recidiva mare postexecutorie:


Exista atunci cnd dup executarea sau considerarea ca executat a unei pedepse cu nchisoarea
mai mare de 6 luni sau a unei pedepse cu detentiunea pe viata, condamnatul savrseste din nou o
infractiune pentru care legea prevede pedeapsa nchisoarea mai mare de un an sau detentiunii pe
viata

Conditii de existena:
Aceeleasi conditii ca si recidiva mare postcondamnatorie cu precizarea ca pedeapsa de la
primul termen trebuie sa fi fost executat sau considerata ca executat la momentul comiterii
infractiunii de la termenul 2

Mod de sancionare:
Presupune aplicarea pedepsei pentru infractiunea de la termenul 2 pana la maximul ei
special, iar daca acest maxim nu este suficient se poate adaug si un spor de pana la 10 ani, in
cazul inchisorii, respectiv pana la 2/3 din maximul special in cazul amenzii
Nu opereaza nici o contopire, tratamentul sanctionator se aplica doar pentru infractiunea
de la termenul 2
Tratamentul sanctionator se face ntr-o singura etapa

4. Recidiva mic postexecutorie


La primul termen avem trei condamnari succesive de pana la 6 luni, care au fost executate, sau
considerate ca executate si apoi infractorul svrete o nou infraciune intenionat pentru care
legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de un an

Mod de sancionare:
Se sanctioneaza in mod identic cu recidiva mare postexecutorie

Pluralitatea de recidiva:
O infractiune care este savarsita si in stare de recidiva postexecutorie si
postcondamnatorie
Presupune savarsirea a trei infraciuni:
- O infractiune pentru care pedeapsa a fost executat
- O infractiune care se afla in curs de executare (dup executarea integrala a primei pedepse)
- O infractiune comisa naintea executarii, in timpul executarii sau in stare de evadare
Se aplica mai nti tratamentul de la recidiva postexecutorie si apoi tratamentul de la

recidiva postcondamnatorie
Noul cod penal:
Recidiva postexecutorie atrage in mod obligatoriu majorarea cu jumtate a limitelor de
pedeapsa
- Ex.: pedeapsa de la 3a - 10a --> NCP: 4a6l - 15a
Recidiva postexecutorie se aplica cu prioritate att fata de concurs, ct si fata de recidiva
postcondamnatorie
Recalcularea pedepsei pentru recidiv:
Se poate dispune doar daca starea de recidiva a fost descoperit nainte de executarea sau
considerarea ca executat a pedepsei
Este posibil doar in cazul recidivei mari (postcondamnatorii sau postexecutorii)

3. Pluralitatea intermediara
Desemneaza situaia in care dup o condamnare definitiva, condamnatul savrseste o noua
infractiune, nainte de nceperea executarii, in timpul executarii sau in stare de evadare si nu sunt
ndeplinite condiiile recidivei
Corespunde doar recidivei postcondamnatorii nu si recidivei postexecutorii
Nu vor fi ndeplinite condiiile recidivei si va fi pluralitate intermediar dac:
A. Pedeapsa de la primul termen este nchisoare mai mic sau egala cu 6 luni sau amend;
pedeapsa de la termenul doi este nchisoarea mai mic de un an sau amend
B. Una dintre cele doua infraciuni este svrit din culp
C. Primul termen este format dintr-un concurs de infraciuni in structura cruia intra att fapte
intenionate ct si din culp, iar pedeapsa pentru cel puin o fapta intenionat nu depete 6 luni
D. Atunci cnd sunt ndeplinite condiiile de la art. 38 CP (culpa si minoritatea)

Mod de sancionare:
In cazul pluralitatii intermediare se aplica tratamentul sanctionator prevazut pentru
concursul de infraciuni
Contopirea pedepsei de la termenul 2 nu se face cu restul rmas neexecutat din prima
pedeapsa ci cu aceasta pedeapsa in ntregul ei, urmnd apoi a se scdea tot ce s-a executat
Daca se comite o noua infractiune dup evadare, nu funcioneaz regula special din art.
39 al.3, ci se aplica regulile generale incidente atunci cnd la al doilea termen avem un concurs
de infraciuni
- I1(P1) E I2(P2)
- Recidiva: R=P2 ox (P1'+E)
- Pluralitate intermediara: R=(P1'+E)o(P2 oi P1)
- Art. 269 al. 3
- oi: contopire dup regulile pluralitatii intermediare
Pluralitatea intermediara se aplica dup recidiva postexecutorie dar naintea concursului
de infraciuni

Noul cod penal:


Pluralitatea intermediara i pstreaz regimul sanctionator de la concursul de infarctiuni

4. Pluralitatea nenumit
Dac dup executarea primei pedepse se comite o nou infraciune care nu ndeplinete
condiiile recidivei postexecutorii atunci avem pluralitate nenumit
Nu vor fi ndeplinite condiiile recidivei postexecutorii i va fi pluralitate nenumit dac:
A. Pedeapsa executat sau considerat ca executat de la primul termen este nchisoare mai
mic sau egala cu 6 luni sau amend; pedeapsa de la termenul doi este nchisoarea mai mic de
un an sau amend
B. Una dintre cele doua infraciuni este svrit din culp
C. Atunci cnd sunt ndeplinite condiiile de la art. 38 CP (culpa si minoritatea)

PLURALITATEA DE FAPTUITORI
Situaia in care doua sau mai multe persoane comit mpreuna aceeai infractiune

Forme:
1. Pluralitatea natural - desemneaza situaia in care participarea a doua sau mai multe
persoane in calitate de subiect activ la comiterea faptei, este impus de coninutul natural al
acesteia ex.: ncierare, bigamie, incest, joc de noroc (impune doar participarea cu acte de
executare; nu este posibil coautoratul, deoarece toi cei care particip cu acte de executare
sunt considerai autori; dar este posibila instigarea si complicitatea, ex.: o persoana instig
doi frai sa ntrein raporturi sexuale - instigare la infraciunea de incest)
2. Pluralitatea constituit - exista atunci cnd legiuitorul incrimineaza crearea unei asocieri
sau sprijinirea in orice forma a acesteia, in msura in care acea asoriere are ca scop savarsirea
de infraciuni (nu este posibila participaia in nici una din formele sale - actele de participaie
au fost transformate prin voina legiuitorului in acte de executare; nu este posibila nici
complicitatea nici instigarea)
3. Pluralitatea ocazional (Participaia) - desemneaza situaia in care doua sau mai multe
persoane, in baza unei legturi subiective intervin cu acte materiale sau intelectuale in
comiterea aceleiasi infraciuni fr ca aceasta participare sa fie impus de coninutul natural
sau legal al infractiunii

1. Participatia:
Conditii de existena:
1. Participarea a doua sau mai multe persoane. Nu intereseaz daca toate persoanele rspund
sau nu din punct de vedere penal (Participaie propriu-zisa - cand toate persoanele acioneaz
cu intenie; si Participaie improprie - cnd unele persoane acioneaz din culp sau fr
vinovaie)
2. Existena unei legturi subiective ntre participani. Legtura subiectiva se poate stabili
nainte de nceperea executarii sau in timpul executarii infractiunii. Legtura subiectiva nu se
poate nate niciodata dup comiterea infractiunii
3. Comiterea de acte materiale sau intelectuale a participaniilor
4. Svrirea aceleiasi infraciuni. Se stabilete c ncadrarea faptei de participaie ca
infractiune se face in raport de ncadrarea data faptei autorului (pentru toi participanii fapta
se calific in funcie de aciunea sau inaciunea comisa de autor sau coautor)
Infraciuni de simpl repetare:
- Dac autorul se afl la prima fapt si este sancionat contravenional, complicele chiar dac
se afl la a doua fapta nu va fi sancionat penal
- Dac autorul se afl la a doua fapt este sancionat penal i complicele se afla la prima fapt
se distinge dup poziia psihic a complicelui:
- Dac complicele tia c particip la comiterea unei infraciuni, va fi sancionat penal
- Dac complicele nu tia c particip la comiterea unei infraciuni, se afl in eroare de
fapt si va fi sancionat contravenional
5. Participarea a mai multor persoane la comiterea faptei sa nu fie impus de
coninutul natural sau legal al infractiunii

SEMINAR 4:
1. Inculpatul aflat in executarea unei pedepse pentru infractiunea de furt a evadat si in stare de
evadare a savarsit o noua infractiune de furt si o ucidere din culpa

P1 cu E - RPC
P1 cu I2 - RPC
P1 cu C3 - plurlatiate intermediara
R=[(P1'+E) ox I2] o (P1 oi C3)

2. Inculpatul dup ce a executat o pedeapsa pentru furt de 1 an, a mai comis o infractiune
intentionata pentru care a fost condamnat la 1 an si in cursul executarii acestei pedepse a mai

savarsit o fapta intentionata si una din culpa. Iar dup de si-a executat a doua pedeapsa a mai
comis o fapta intentionata si una din culpa
P1 cu P2 si I3 si I5 - RPE
P2 cu I3 - RPC
P2 cu C4 - pluralitate intermediara
P1 cu P2 - RPE
P2 cu I5 - RPE
P2 cu C6 - pluralitate nenumita
P1 cu C4 - pluralitate nenumita

P2e RPE I3 = P3
P2e ox P3
R=(P2 ox P3)o(P1e oi C3)oP5e o C5
3. Inculpatul aflat in executarea unei pedepse de un an pentru furt, a comis o infractiune
intentionata dup care a evadat si in stare de evadare a mai comis o fapta intentionata si una din
culpa. Apoi a fost prins si reincarecrat si a mai comis o fapta intentionata si una din culpa. Iar

dup ce a terminat de executat prima pedeapsa a mai savarsit o fapta intentionata si una din
culpa.
P1 cu I2 - RPC
P1 cu E - RPC
P1 cu I3 - RPC
P1 cu C4 - pluralitate intermediara
P1 cu I5 - RPC
P1 cu C6 - pluralitate intermediara
I7 - RPE
C8 - pluralitate nenumita

R= (P1 ox I2)o[(P1'+E) ox I3]o(P1 oi C4)o(P1 ox I5)o(P1 oi C6) o P7E o C8

4. Instana a reinut ca inculpatul aflat in executare pt o infractiune din culpa a mai savarsit o

fapta din culpa, dup care a evadat si in stare de evadare a mai comis o infractiune intentionata si
una din culpa

P1 cu C2 - Pluraliate intermediara
P1 cu E - Pluraliate intermediara
P1 cu I3 - Pluraliate intermediara
P1 cu C4 - Pluraliate intermediara
R=(P1 oi C2)o(P1'+E)o(P1 oi C3)o(P1 oi C4)
5. Inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa de 2 ani, dup 2 luni evdeaza fiind prins dup 3

luni. Artat cum se va calcula pedeapsa 4 luni mai tarziu de la momentul reincarcerarii. In stare
de libertate comite I2. In stare de libertate comite si I3.
6. Condamnat la 6 ani pentru un furt inculpatul a furat un chipiu si imediat dup a srit gardul
penitenciarului. Pe cealalt parte a gsit o bicicleta pe care a sustras-o. Dup aproximativ 500
metri a accidentat grav un pieton. Artati cum se va calcula rezultanta finala cunoscand ca pana
la momentul sustragerii chipiului, inculpatul a executat un an, iar de la momentul reincarcerarii si
pana la judecarea definitiva au mai trecut 4 luni.

(P1oxI2)o[(P1'+E)oxP3]o(P1oiC1)

Formele participatiei:
1. Coautoratul - coautorii sunt persoanele care in baza unei legturi subiective particip
cu acte de executare la svrirea aleleiasi infractiuni
Legtura subiectiva poate lua natere nainte de executare sau in timpul executarii
Legtura subiectiva poate fi explicita sau implicit
Dup natura actului se determina cine este coautor (doar cei care fac acte de executare)
Nu este necesar ca toi coautorii sa actioneze concomitent, ei pot aciona si succesiv
Nu este necesar ca o contribuie a fiecrui autor izolat sa conduc la producerea
rezultatului
Este posibil sa existe coautorat si cnd rezultatul s-a produs datorit urmarii actului de
executare unui singur autor
Nu este necesar ca fiecare autor sa ia parte la fiecare aciune din infractiunea complex

Nu toate infractiunile se pot comite in coautorat


Infractiuni la care nu este posibil coautoratul:
Infractiuni cu pluralitate natural
Infractiunile cu pluralitate constituit
Infractiunile care se comit n persoana proprie (ex.: prostituia, evadare, dezertare,
mrturia mincinoas)
Controverse:
- Infractiunea omisiv proprie (se poate, in cazul in care poziia de garant aparine mai multor
persoane)
- Infractiunea din culp (dac legtura subiectiv se raporteaz la urmare, nu se poate
coautorat la infractiunea din cupl; daca legtura subiectiv se raporteaz la aciune, atunci se
poate coautorat la infractiunea din culp; legtura subiectiva trebuie s se raporteze la aciune.
Ex.: doua persoane transpoart o grind si din neatenie o scapa si vatama grav un ter)
- Infractiunea de viol (se poate, pentru ca actele de executare nu trebuie sa fie concomitente)

2. Instigarea - presupune determinarea cu intenie a unei persoane la comiterea unei fapte


prevazute de legea penal
Legtura subiectiv trebuie s se stabileasc nainte de luarea hotrrii de ctre autor
Instigatorul comite de regul acte intelectuale (se poate sa comit i acte materiale)

Formele instigarii:
Daca exista mai muli instigatori trebuie s se fac diferena ntre coinstigare si concursul
de instigari
- Coinstigarea - presupune ca intre instigatori exista o legtura subiectiv
- Concurs de instigri - cnd intre instigatori nu exist legtura subiectiv
Dup forma de instigare
- Instigarea explicita - cnd instigatorul ii propune autorului sa comit actul de executare
- Instigarea implicit - cnd instigatorul ii sugereaz autorului sa comit actul de executare in
aa fel nct autorul crede ca este ideea lui proprie
Instigarea nu se poate comite dect printr-o aciune (nu se poate prin omisiune)
Dup rezultatul instigarii:
- Instigarea perfect - autorul trece la executare si svrete cel puin o tentativa pedepsibil
- Instigarea imperfect
- Fie autorul s nu comit nici un act de executare
- Fie autorul trece la executare dar se desist sau mpiedic producerea rezultatului
- Nu este un act de participaie, este o infraciune de sine stttoare
- Pe NCP nu mai exist
- Pedeapsa se determin pornind de la pedeapsa pentru infraciunea la care s-a instigat (va
fi cuprins intre minimul general al pedepsei nchisorii si minimul special prevazut pentru
infraciunea la care s-a instigat; minimul general: 15 zile). Daca pentru fapta la care s-a instigat
legea prevede deteniunea pe via, pedeapsa este ntre 2-10 ani
- Nu se pedepsete, daca pedeapsa pentru fapta la care s-a instigat, maximul special nu
depete doi ani (de regul)
- Excepie: Instigarea neurmata de executare, la o fapta pentru care pedeapsa nu
depete doi ani, se sancioneaz daca sunt ndeplinite cumulativ doua condiii:
1. Autorul a trecut la executare, dar s-a desistat sau in mpiedicat producerea
rezultatului
2. Actele comise de autor pna in momentul impiedicarii producerii rezultatului sau
desistarii constituie o alta infraciune
- In acest caz se aplica aceeai pedeapsa si instigatorului si autorului

3. Complicitatea - complicele este persoana care cu intenie ajut la comiterea unei fapte
prevazute de legea penal

Formele complicitaii:
Natura aportului complicelui:
- Complicitatea material - ajutor prin acte de natura material (procurarea mijloacelor prin
care se va comite infractiunea)
- Trebuie sa fie ndeplinite doua conditii:
1. Mijloacele sa fie puse efectiv la dispoziia autorului
2. Mijloacele puse la dispoziie trebuie sa fie folosite efectiv la comiterea infraciunii
(dac autorul nu le folosete va fi complice intelectual)
- Complicitatea intelectual - const n ntarirea rezoluiei infracionale a autorului, prin
ndemnuri, ncurajari, promisiuni, asisten
- Element de distincie fa de instigare: momentul stabilirii legturii subiective - n
cazul complicitaii intelectuale legtura subiectiv trebuie stabilit ulterior luarii hotrrii
infracionale de ctre autor; in cazul instigarii legtura subiectiv trebuie stabilit anterior lurii
hotrrii infracionale de ctre autor
- Complicitatea negativ - presupune asistena pasiv la svrirea unei infraciuni, n absena
unei legturi subiective (ex.: un vecin vede cum altui vecin ii este furat maina)
- Nu este o form de participaie
- Nu se sancioneaz
- Prin excepie ea poate fi sanctionat ca infraciune de sine stttoare (ex: infraciunea de
nedenunare)
Momentul interveniei complicelui:
- Complicitate anterioar - complicele i aduce contribuia nainte de nceperea executarii
- Complicitate concomitent - complicele intervine pe parcursul actelor de executare
Aciune/inactiune
- Complicitate prin aciune
- Complicitate prin inaciune
Complicitatea nu este sanctionabil daca autorul nu trece la executare, sau daca trece la
executare si se desist sau mpiedica producerea rezultatului
Se poate complicitate la infraciune omisiv

SEMINAR 5:
- Vasiliu et al - drept penal general - Participaie

1. Dup executarea unei pedepse de 3 ani nchisoare pentru o infractiune de furt, inculpatul a mai
comis o noua infractiune de furt. Arestat preventiv pentru aceasta infractiune din urma,

inculpatul a evadat si in stare de evadare a savarsit o noua infractiune de furt si o infractiune din
culpa. Cum se va calcula rezultanta
RIL 42/2008
2. Dup executarea unei pedepse de doi ani pentru un furt, inculpatul aflat in stare de libertate a
comis o tentativa de omor si a fost arestat preventiv. A lovit un poliist pentru a putea fugi din

arest iar apoi in stare de libertate a sustras un autoturism si apoi a lovit un pieton.
3. In cursul executarii unei pedepse de doi ani pentru o fapta din culpa, autorul mai comite o

fapta din culpa si una intentionata, apoi evadeaza si in stare de evadare mai comite o fapta
intentionata si una din culpa

4. Aflat in executarea unei pedepse de un an pentru furt, inculpatul comite o fapta intentionata si
una din culpa dup care evadeaza. In stare de evadare mai comite o fapta intentionata si una din
culpa, apoi este prins si reancarcerat. Apoi mai comite o fapta intentionata si una din cupl,
moment in care se termina de executat prima pedeapsa. Arestat preventiv, mai comite o fapta
intentionata si una din culpa.
Pluralitatea de recidiva
5. Dup executarea unei pedepse de un an pentru furt, aflat in libertate inculpatul mai comite un
furt pentru care este condamnat la 2 ani. In cursul executarii comite fi fapta intentionata si una
din culpa si ncepe procesul pentru aceste fapte. Se termina de executat pedeapsa de 2 ani,
moment in care inculpatul este arestat preventiv. Cum se va calcula pedeapsa cunoscand ca in

stare de arest preventiv a mai comis o fapta intentionata si una din culpa.

Mod de sanctionare a participatiei:


Se face potrivit sistemului parificarii pedepsei
- Toi participani vor fi sanctionai cu pedepse in limitele prevazute de lege pentru autor
Excepii:
1. In ipoteza n care textul de incriminare prevede pedepse alternative (unui participant ii se
poate aplica o specie de pedeapsa iar celuilalt, alta specie de pedeapsa - aparent; practic tuturor li
se aplica alternativ speciile de pedepse)
2. Exsitenta circumstantelor reale si persoanle - sunt imprejurari referitoare fie la fapt, fie la
persoana faptuitorului, imprejurari care influentez gravitatea faptei si care determina o agravare
sau o atenuarea a regimului sanctionator.
- Circumstante reale - imprejurari care se refer la fapte (ex.: locul, timpul, modul,
mijloacele de comitere a faptei, anumite caliti ale subiectului pasiv)
- Le este specific faptul ca se rasfrang asupra tuturor participantiilor in msura in care
acetia le-au cunoscut sau le-au prevazut (daca unul dintre fptuitori nu a cunoscut sau a
prevazut circumstanta nu se rasfrange si asupra lui)
- Circumstantele personale - referitoare la persoana participantului/autorului
- Circumstane personale subiective - sunt caracteristici ale subiectului activ care nu
sunt cerute de norma de incriminare (ex.: starea psihic a subiectului activ: tulburare,
premeditare; minoritatea; calitatea personal agravant: recidivist; beia incomplet, mobilul)
- Se rasfrang doar asupra persoanei referitor la care au fost constatate
- Circumstane personale de individualizare - sunt caliti ale subiectului activ care sunt
cerute de norma de incriminare (apar ca elemente constitutive ale infractiunii. Ex.: calitatea de
funcionar la delapidare)
- nct sunt elemente din coninutul infractiunii, determin o alta ncadrare juridic a
faptei (ex.: daca sustragerea bunului nu era facuta de gestionar, ar fi doar furt, nu delapidare)
- ntruct determina o ncadrare juridic diferit a faptei, circumstanta de
individualizare constatat cu privire la autor se rasfrange asupra tuturor participantiilor(instigator
si complice) (toi vor rspunde pentru infractiunea comisa de autor, chiar daca restul nu au
aceasta calitate)
Excepie referitoare la rasfrngerea efectelor circumstanei de individualizare
asupra tuturor:
- n cazul coautorilor circumstanta de individualizare constatat cu privire la unul
dintre coautori, nu se rasfrange asupra celorlali (cei care particip cu acte de executare, fr a
avea nsa calitatea cerut de lege, vor rspunde pentru o infractiune distinct in funcie de
calitatea pe care o au)

- Calitatea, daca aparine subiectului pasiv este circumstanta reala


- Calitatea, daca aparine subiectului activ este circumstanta personal
- Dac calitatea nu este cerut in norma de incriminare este circumstant persoana
subiectiva
- Dac calitatea este cerut in norma de incriminare este circumstanta de individualizare

Savarsirea de ctre autor doar parial a infractiunii la care a fost instigat, atrage
rspunderea instigatorului/complicelui doar pentru fapta efectiv comisa

Cauze de nepedepsire in cazul participatiei:


Art. 30 CP - un participant beneficiaz de o cauza de nepedepsire in msura in care
nainte de descoperirea faptei mpiedica consumarea acesteia (doar mpiedicarea producerii
rezultatului este o cauza de nepedepsire, desistarea complicelui nu produce nici un efect)
- Daca instigatorul mpiedic producerea rezultatului, va rspunde pentru instigarea neurmata
de executare - soluie greit, nu este instigare neurmata de executare, va avea aceelasi regim ca
si ceilali participani (nu rspund pentru nimic, daca nu s-au ndeplinit elementele constitutive
ale altei infractiuni)
- In cazul coautoratului este posibila si desistarea in msura in care insa toi coautorii s-au
desistat (daca se desist doar unul dintre coautori, nu produce nici un efect, el trebuie sa-i
mpiedice producerea rezultatului ca sa beneficieze de o cauza de nepedepsire)
- In unele cazuri de coautorat desistarea unuia poate sa fie si mpiedicarea producerii
rezultatului (ex.: coautorat la spargerea unei bnci si numai unul tie codul de la seif si se desist,
impiedicnd si producerea rezultatului. Cel care s-a desistat nu rspunde pentru nimic, cellalt
rspunde pentru tentativ)

Participatia improprie - desemneaza situaia in care unii dintre participani actioneaza


cu intenie iar alii actioneaza din culpa sau fr vinovaie
- Participaia din culpa nu produce nici un fel de efect
Forme:
1. Modalitatea intenie si culpa - presupune determinarea sau nlesnirea cu intenie a svririi
unei fapte din culp (ex.: autorul actioneaz din culp deoarece nu cunoate toate datele; eroare
culpabil - nu rspunde pentru intenie, dar subzist culpa)
- Fiecare participant rspunde dup forma de vinovaie cu care a acionat
2. Modalitatea intenie si lipsa de vinovaie - instigatorul sau complicele actioneaza cu
intenie, insa autorul actioneaza fr vinovaie (ex.: autorul este minor, sau alienat mintal, sau
constrans fizic)
- Si coautoratul se poate comite cu participaie improprie (ex.: un major si un minor sunt
coautori la infractiunea de tlhrie, minorul nu rspunde si majorulul rspunde pentru tlhrie)

Noul Cod Penal:


Reglementeaz explicit coautoratul art.46 al.2
Dispariia instigarii neurmata de executare (in partea special exista o infractiune de sine
statatoare: ncercarea de a determina svrirea unei infractiuni)
Participaia improprie este reglementata si in ipoteza coautoratului

SEMINAR 6:
1. A ingrijitoare la UBB afla ca B urmeaz in ziua urmtoare sa patrunda ntr-un birou, prin
escaladarea zidului exterior cu scopul de a sustrage subiectele la un examen. Suparata fiind ca
fica dansuri nu a promovat examenul, contrar atribuiilor de serviciu las deschi geamul exterior
al biroului, pe unde urmeaz sa escaladeze autorul. A doua zi B patrunde n birou pe geamul
respectiv, sustrage subiectele si le face publice. Din cauza faptului ca mai mult de 50 din studeni
iau nota maxima Parchetul se autosesizeaza si identifica autorii. B este trimis in judecat pentru
furt iar A pentru neglijen in serviciu. In cursul procesului A recunoate ca a lsat geamul
intenionat deschis si arat deasemenea ca fica ei nu a beneficiat de faptul ca subiectele au fost
fcute publice.

Ca sa existe participaie este absolut necesar legtura subiectiva


Legtura subiectiva poate fi sa fie si unilateral dar trebuie sa vina de la participant si nu
invers
- Complicitate material

2. Inculpaii A B C s-au hotrt sa comit un furt in locuina victimei, despre care tiu ca nu se
afla la domiciliu. Ajuni la locul faptei au vazut lumina si au auzit zgomote inauntru, dar au decis
totui sa comit furtul. n acest scop A a rmas de paza in strada, iar B si C au ptruns in locuin.
Fiind insa surprinsi de victima B si C au ucis-o dup care au sustras mai multe bunuri. In fata
instanei procurorul a cerut condamnarea lui A pentru complicitate la omor deosebit de grav si
tlhrie. Aprtorul inculpatului a solicitat schimbarea incadrarii juridice in complicitate la furt
artnd ca aceasta a fost fapta la care A a neles sa i aduc aportul.

Rspunde pentru complicitate la omor deosebit de grav si tlhrie pentru ca a acceptat


urmarile cnd a observat lumina si zgomote in casa
3. Inculpatul A gestionar al firme V mpreuna cu B si-au insusit mai multe bunuri, proprietatea
societii. Prima instana i-a condamnat pe A si B pentru delapidare in forma coautoratului.
Inculpatul B declara recurs.

Coautorat la furt/autorat la furt si autorat la delapidare (pentru ca participaia privete


fapta nu infraciunea)
- A rspunde pt. delapidare
- B rspunde pt. furt

SANCIUNILE
Pedepse
Msuri educative
Msuri de siguran

PEDEPSELE:
Pedepse principale
1. Deteniunea pe viata - cea mai severa pedeapsa care presupune privarea de libertate a
condamnatului pentru tot restul vieii
- Instituia inlocuirii deteniunii pe via: nu se aplica in cazul minoritatii sau in cazul in
care la data condamnarii inculpatul a mplinit vrstra de 60 de ani (in locul deteniunii pe via se
aplica pedeapsa inchisorii de 25 de ani)
- nlocuirea se dispune atunci cnd in timpul executarii inculpatul a mplinit vrstra de
60 de ani (se inlocuieste cu pedeapsa inchisorii de 25 de ani)
- Partea executat se scade din cei 25 de ani (daca a fost condamnat pe viata la 35 de
ani, la 60 de ani este eliberat)
- Inclouirea se face obligatoriu
- nlocuirea nu ine seama de conduita lui in timpul executarii
- NCP: nlocuirea devine facultativa si se tine cont de conduita in timpul executarii si
opereaz la 65 de ani si se inlocuieste cu 30 de ani
2. Pedeapsa nchisorii - presupune o privare de libertate a condamnatului pe o anumit durata
determinata
- Limitele generale - limite care nu pot sa fie niciodatat depaite (minim general: 15 zile;
maxim general: 30 de ani)
- Limitele speciale - limitele prevazute de norma de incriminare (minim special si maxim
special). Pot fi depaite daca exista cauze agravante sau atenuante
3. Amenda - este suma de bani pe care condamnatul trebuie sa o plteasc in favoarea statului
- Limite generale (minimul general: 100 lei; maximul general: 50000 lei)
- Limite speciale - exista doua modaliti pentru determinarea limitelor speciale (art. 63
CP)
1. Indicarea in norma de incriminare a limitelor speciale
2. Determinarea limitelor speciale in raport de pedeapsa inchisorii cu care amenda este
eventual prevzut alternetiv
- NCP: amenda va fi aplicat in baza sistemului zilelor-amenda (amenda care trebuie
pltit se determina pe baza a doi parametrii: numrul de zile-amend si suma corespunztoare
unei zile-amend si se imulesc). Numrul zilelor amenda are limite generale si limite speciale;
minimul general: 30 de zile;maximul special: 400 de zile. Exista si limite speciale (art. 61 NCP).
Suma unei zile-amenda este intre 10 si 500 de lei, n funcie de situaia material a inculpatului.

nlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa nchisorii - atunci cnd cel condamnat la pedeapsa
amenzii, se sustrage de la executare cu rea-credin, instana va dispune nlocuirea amenzii cu
nchisoarea in limitele prevazute de lege pentru fapta svrit
Conditii:
1. Persoana s fi fost condamnat la pedeapsa amenzii
2. Condamnatul sa se sustrag cu rea-credin de la plata ei (daca persoana nu dispune de
mijloace nu se poat nlocui)
3. Amenda sa fie prevzut alternativ cu pedeapsa nchisorii
Nu este posibil nlocuirea in 2 situaii:
1. Cnd amenda este prevzut ca sanctiune unic
2. Cnd la pedeapsa amenzii s-a ajuns, obligatoriu, ca efect al circumstanelor atenuante in
condiiile art. 76 lit. e

Pedepse complementare/accesorii
Persoane fizice:
Pedeapsa Pedeapsa accesorie
complementar
Vizeaz interzicerea unora Vizeaz interzicerea unora sau
sau mai multor drepturi mai multor drepturi
Pedeapsa Pedeapsa accesorie
complementar
Pedeapsa principala pe lng Doar pe lng pedeapsa cu Pe lng orice pedeaps
care se aplica nchisoarea (nu si pedeapsa privativa de libertate (nu si
amenzii) pedeapsa amenzii)
Durata pedepsei inchisorii Se aplica numai pe lng o Se aplica pe lng orice
pedeapsa cu nchisoarea de pedeps cu inchisoarea,
cel puin 2 ani indiferent de durat
Mod de aplicare Obligatoriu/Facultativ Este de principiu facultativ
- Este obligatorie atunci cnd
legea o prevede in mod
express
Durata Se dispune pe o durata Are aproximativ aceeai
cuprins intre 1 si 10 ani durata cu pedeapsa principal
- Are o durata mai mare dect - Are o durata mai mic dect
pedeapsa principala atunci pedeapsa principala atunci
cnd inculpatul este judecat cnd condamnatul a fost
in stare de libertate, iar judecat in stare de arest
hotrrea nu este pus
imediat in executare
Momentul executarii Se executa dup executarea Se executa de la rmnerea
pedepsei principale definitiva a hotrrii de
condamnare

Efectele graierii Nu are efecte Are efecte indirect

1. Pedeapsa interzicerea unor drepturi:


Persoana juridic:
1. Pedepse principale - pedeapsa amenzii (are limite generale si limite speciale; minimul
general: 2500 lei: maximul general: 2000000 lei)
- Limitele speciale se determina dup pedeapsa inchisorii prevazute de lege pentru persoana
fizica
2. Pedepse complementare:
- Dizolvarea persoanei juridice (se poate aplica in trei ipoteze: atunci cnd persoana juridic a
fost creat in scopul svririi de infraciuni; atunci cnd persoana juridic a cunoscut o
deturnare a obiectului de activitate in vederea comiterii de infarctiuni; atunci cnd persoana
juridic nu executa alte pedepse complementare aplicate prin hotrrea de condamnare)
- Suspendarea activitii persoanei juridice (in ntregime sau pari)
- nchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice
- Interdictia a a participa la proceduriile de achiziii publice
- Publicarea sau difuzarea hotrrii de condamnare

Dizolvarea si suspendarea activitii nu pot fi aplicate in cazul partidelor politice,


sindicatelor, patronatelor, cultelor religioase, persoanelor juridice cu activitate in domeniul
presei si in cazul organizaiilor minoritatiilor naionale

2. Degradea militar - presupune pierderea gradului militar deiunut


- Poate fi aplicat obligatoriu sau facultativ
- Este obligatorie atunci cnd s-a aplicat pedepsa detentiunii pe viata sau nchisoarea mai
mare de 10 ani
- Este facultativa atunci cnd infractiunea care a atras condamnarea este intentionata iar
pedeapsa aplicat este nchisoarea intre 5 si 10 ani
- Nu se poate aplica pentru o infractiune din culpa cu pedeapsa mai mic sau egal cu 10
ani
- Este total - determina pierderea oricrui grad militar nefiind posibila o reducere a
gradului (este degradat pana la soldat)
- Se execut la momentul ramaneri definitive a hotrrii de condamnare (ulterior el poate
sa dobandeasca din nou gradului militar daca ndeplinete condiiile)

SEMINAR 7:
1. ABC muncitor zilier, s-au ntors noapte de la cmp si au trecut prin dreptul terenului partid
vtmt. Aici a si b au intrat pe teren si au distrus prin tabere 668 butuci de vita de vie. In tot
acest timp c nu a intrat pe teren ci a stat pe drum fr a achita vre-un gest sau a scoate un cuvnt.
Prima instana a dispus condamnarea lui c in calitate de complice la infractiunea de distrugere.
Inculpatul declara recurs.
- Complicitate negativa vs. Complicitate negativa
- Prin simplul fapt ca se afla la locul faptei poate fi complice intelectual
- Complicitate intelectuala pentru ca a stat mult timp pana coautorii au tiat 668 de buturi si
a acceptat

2. A si B muncitori pe un sanitar au observat ca in apropiere a fost garate mai multe vagoane de


tren, ncrcate cu materiale pt construcii. I-au cerut voie efului de tura sa plece o jumtate de
ora pentru a incarca 2-3 saci de ciment din vagoane. Dei a realizat intenie lui a si b eful a
acceptat b le-a dat chiar si o roaba impunandu-le insa sa recupereze timpul pierdut dup
program. Sa se arate pt ce va rspunde c cunoscand ca: nu a dorit si nici nu a obinut vre-un
beneficiu material, respectiv ca a si b au sustras bunuri in valoare de 50000 euro utilizare o
autoutilitara.
- Complicitate intelectual

Individualizarea sanctiunilor

1. Individualizarea judiciar - este procesul prin care instana stabilete sanctiunile ce


urmeaz in concret a fi aplicate, pentru fapta savarsita de ctre inculpat
Criterii generale de individualizare (art. 72 CP):
- Dispoziiile normelor din partea general
- Limitele de pedeapsa din partea special
- Pericolul social a faptei svrite
- Art. 18'1 al. 2 CP (criteriile pericolului social):
- Modul si mijloacele de savarsire a faptei
- Scopul urmrit
- mprejurarile in care a fost comis fapta
- Urmarea produs, sau care s-ar fi putut produce
- Presoana si conduita faptuitorului
- Persoana faptuitorului
- mprejurarile care agravaveaz sau atenueaza raspunderea penal

1. Cauze de atenuare sau agravare - constituie instituii de sine statatoare care au ca efect o
atenuare sau o agravare a raspunderii penale
- Cauze de agravare: infractiunea continuat, concurs, recidiva
- Cauze de atenuare: tentativa, minor (care rspunde)
- Daca exista mai multe cauze atenuante sau agravante cu privire la aceeai fapta, se
aplica toate si i produc efectele in mod succesiv
2. Circumstane atenuante sau agravante - sunt stri, situaii sau imprejurari, legate de fapta
sau de persoana faptuitorului care si ele au ca efect o atenuare sau agravare a rspunderii penale
- In materia circumstantelor, daca exista mai multe circumstante din aceeai categorie,
efectul lor se produce o singur data, efectele lor nu se cumuleaz
- Odat reinute (indiferent daca sunt circumstane legale sau judiciare), produc exact
aceeleasi efecte ca si o circumstan legal
Efecte:
In funcie de obligativitatea lor:
- Circumstane legale - sunt express si limitativ prevazute de lege; sunt obligatoriu de
reinut, o data constatate
- Circumstane judiciare - sunt prevazute cel mult exemplificativ de lege, iar retinerea
lor nu este obligatorie

In funcie de momentul la care intervin:


- Circumstane anterioare comiterii faptei (buna conduita)
- Circumstane concomitente de comitere a faptei (comisa de doua sau mai multe
persoane mpreuna)
- Circumstane ulterioare (inlaturarea producerii rezultatului)
I. Circumstane atenuante:
A. Circumstante atenuante legale:
1. Depirea limitelor legitimei aprri
- Pentru a retine aceasta atenuant, trebuie ndeplinite toate condiiile atacului si condiiile
aprrii, cu exceptia conditiei proportionalitatii
- Depsirea limitelor proportionalitatii s nu se datoreaz tulburri sau temerii (altfel ar fi exces
justificat)
2. Depirea limitelor strii de necesitate
- Trebuie sa fie ndeplinite toate condiiile strii de pericol, deasemenea trebuie sa fie
ndeplinite condiiile actiunii de salvare, cu exceptia proportionalitatii
- Autorul sa i fi dat seama ca prin intervenia lui produce urmri vadit mai grave (sa i dea
seama de lipsa de proportionalitate)
3. Starea de provocare
- Conine un act provocator si un ripost
- Se retine atunci cnd savarsirea infractiunii a avut loc sub stapanirea unei puternice tulburri
sau emoii, determinat de ctre victim, printr-un acte de violenta fizic, atingere grav adus
demnitaii sau printr-o alta aciune ilicit grav
- Este o circumstanta personal subiectiv
Conditii:
Actul provocator:
- Trebuie sa mbrace forma prevzut de lege (acte de violenta fizic, atingere grav adus
demnitaii sau printr-o alta aciune ilicit grav)
- Trebuie sa fie intenionat sau cel puin sa fie perceput ca intenionat de cel care provoac
starea de provocare
- Trebuie sa determine o tulburare sau emoie
- Actul provocator trebuie sa se indrepte asupra persoanei care riposteaza sau unei persoane
apropiate acestuia
Riposta:
- Trebuie sa constea intr-o infractiune intenionat sau preterintentionat (nu se retine in cazul
infractiunilor din culp)
- Trebuie sa se ndrepte asupra provocatorului
- Trebuie sa aib loc sub imperiul strii de tulburare sau emoii produs de actul provocator
(include caracterul imediat)

Actul provocator nu trebuie sa fie provocat de inculpat

B. Circumstantele atenuante judiciare: (exepmlicativ, nu limitativ)


Conduita bun pana la comiterea faptei
- In funcie de gravitatea si natura infractiunii conduita se poate retine ca si circumstanta
atenuant sau la individualizarea pedepsei
Strunia depus pentru a inlatura urmarile sau pentru a inlatura paguba
Cooperarea cu organele judiciare

Efectele circumstanelor atenuante:


In cazul pedepsei detentiunii pe viata - in cazul retinererii unei atenuante se va proceda la
nlocuirea speciei de pedeapsa si in locul detentiunii pe viata, se aplica pedeapsa inchisorii de
la 10-20 de ani
In cazul pedepsei inchisorii - circumstanta atenuant consta in coborarea pedepsei sub
minimul special, pana la limita prevzut de art. 76 al. 1
- Limita pana la care se coboar pedeapsa se face in raport de minimul special
Excepie: retinerea unei circumstane atenuante in cazul pedepsei cu nchisoarea, poate
avea ca efect uneori, nlocuirea speciei de pedeapsa
- Daca minimul special al pedepsei prevazut pentru fapta comisa este cuprins intre 3 luni
(inclusiv) si un an, instana are doua posibilitati:
1. Fie rmne la pedeapsa inchisorii pe care o coboar pana la limitele din art. 76 al. 1
2. Fie renuna la pedeapsa inchisorii si aplica pedeapsa amenzii de cel puin 250 lei
- Daca minimul special al pedepsei prevazut pentru fapta comisa este cuprins intre o luna si
trei luni, instana trebuie sa aplice pedeapsa amenzii de cel puin 200 de lei
- In cazul aplicarii circumstantei atenuante, vechiul minim minus o zi devine noul maxim

Exista 5 categorii de infractiuni pentru care circumstantele atenuante au un caracter restrns, in


sensul ca se coboar doar pana la o treime din minimul special:
Infractiuni contra sigurantei statului
Infractiuni contra pcii si umanitatii
Infractiuni de omor
Infractiuni cu intenie care au avut ca urmare moartea victimei (infractiuni
preterintenionate)
Infractiuni care au produs consecinte deosebit de grave

Efectele circumstantelor asupra pedepsei complementare a interzicerea unor drepturi


Daca aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi este obligatorie,
retinerea unei circumstane atenuante are ca efect inlaturarea obligativitii acesteia

SEMINAR 8:
1. Inculpatul se afla intr-un magazin alimentar unde a fost bruscat de victima, aflata sub influena
alcolului. La ieirea din magazin inculpatul a fost lovit prin surprindere de ctre victima
determinand cderea sa la pmnt unde a fost ulterior in mod repetat. Ridicandu-se de la pmnt,
inculpatul a luat dintr-o scoas un cuit cu care a lovit victima care se ndeprta de doua ori in
spate. Trimis in judecat pentru savarsirea infractiunii de omor calificat inculpatul a fost achitat
in prima instan in baza prevederilor de la art. 44 al. 3 cod penal. In judecarea apelului, declarat
de procuror, instana a dispus condamnarea cu retinerea circumstantelor atenuante prevazute de
art. 73 lit. a teza 1 si art. 73 lit.b

44(2) legitima aprare - cauza justificativ


44(3) exces justificat - lipsa de vinovaie - tulburare
73 a exces scuzabil - circumstanta atenuanta - razbunare (exclude tulburarea/frica)
73 b provocare - circumstanta atenuant
- Se retine doar provocarea
- Nu se poate retine 73 a cu 73 b daca se refer la aceelasi fapt; daca sunt ndeplinite si
condiiile atacului si ale aprrii, in afara de proportionalitate este 44(3)

2. Inculpatul se ntoarc dintr-o delegatie mpreuna cu colegul su. Pe fondul consumului de


alcool victima a nceput sa-i faca relatari inculpatului in raport de pretins conduita usuratica a
sotiei acestuia. Inculpatul, vizibil deranjat de cele auzite i-a zis victimei sa inceteze deoarece nu
se poate concentra la condus si oricum toate sunt invenii. Enervata victima i-a mrturisit
inculpatului ca a ntreinut relaii sexuale cu soia sa. In acel moment inculpatul a pierdut
controlul volanului iar maina s-a izbit violent de un stlp producnd decesul victimei. Trimis in
judecat pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, inculpatul socicita instantei retinerea
circumstantelor atenuante a provocarii.
- nu este ndeplinit condiia ripostei intenionat

3. Inculpatul a venit de la servici si a nceput sa se certe cu soia sa invocandu-i diferite pretexte


printre care inclusiv ca nu a fcut mncare. Soia s-a suprat si a nceput sa gseasc ignorandu-l
pe inculpat care ncerca sa i cear scuze. Cnd a fost gata mncarea soia a trantit tigaia cu
mncarea pe masa astfel ca mai muli stropire de grsime incins l-au stropit pe inculpat. Furios
acesta a luat un cuit si si-a njunghiat mortal soia. Trimis in judecat pt savarsirea infractiunii de
omor calificat, inculpatul invoca circumstana provocarii.
- este provocare pentru ca actul este perceput ca fiind intenionat

4. Inculpatul locuia intr-un sat si mergea in fiiecare zi la barul din localitate. Aproape de fiiecare
data barmanul ncercnd sa-l enerveaz si sa-l umileasca in fata clienilor se lega de infirmitatea
fizica a inculpatului, respectiv pretindea ca o cunoate intim pe mama acestuia. La un moment
dat (conform declaraiilor martorilor) la cel puin a 17-a astfel de ocazie, inculpatul a reacionat
la spusele barmanului, lovindu-l cu o carja in cap. Aratai daca se va retine circumstanta
atenuant a provocarii cunoscand ca de fiecare data, pana la acest moment inculpatul reactionase
doar prin atacuri verbale a instituiile barmanului.

II. Circumstane agravante:


A. Circumstantele agravante legale:
1. Savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane mpreuna
- Este o circumstant real
- Trebuie sa avem cel puin trei participani (autor, coautor si complici concomiteni); nu se
iau in considerare nici instigatori si nici complici anteriori
- Se rasfrange asupra tuturor participantiilor care au cunoscut-o sau prevazut-o
- Nu intereseaz daca toi rspund din punct de vedere penal
- Nu intereseaz daca victima a tiut ca sunt trei sau mai muli infractori
2. Savarsirea faptei prin acte de cruzime
- Este o circumstant real
- Sunt cerute doua conditii:
1. Autorul sa-i fi cauzat victimei suferine vadit mai mari dect cele ce implica normal
comiterea faptei
2. Savarsirea faptei sa fi provocat un sentiment de oroare celor care au asistat la
comiterea faptei, sau celor care au aflat despre ea
3. Savarsirea faptei prin violente asupra membrilor familiei
- Membru de familie - sunt membri de familie sotii si rudele apropiate, daca acestea din
urma locuiesc si gospodaresc mpreuna cu faptuitorul
- Nu presupune exercitarea de violente asupra tuturor membrilor familiei (este suficient o
victima din familie)
- Nu se aplica in caz de lovire sau alte violente, nu se aplica la vatamarea corporal, dar se
aplica la vatamarea corporal grav sau la alte infractiuni care absorb lovirile
4. Savarsirea infractiunii prin metode sau mijloace care prezint pericol public
- Este o circumstant real
- Metode sau mijloace care pun in pericol alte persoane sau bunuri dect cele mpotriva
crora s-a comis infractiunea
- Pericolul nu trebuie sa se produc in concret
5. Savarsirea infractiunii de un major mpreuna cu un minor
- Este o circumstant real
- Se aplica doar majorului (in cazul in care nu cunoatere vrstra minorului, nu se retine,
deoarece este in eroare de fapt)
- Nu intereseaz daca minorul rspunde sau nu din punct de vedere penal
- Se aplic doar in cazul participaiei, nu si in cazul pluralitatii naturale sau constituite
6. Savarsirea infractiunii pe temei de discriminare (rasa, apartenen politica, etnie etc.)
- Este o circumstant personal subiectiv (tine de mobilul infractiunii)
7. Savarsirea faptei din motive josnice
- Este o circumstant personal subiectiv
- Nu mai exista pe NCP
8. Savarsirea infractiunii in stare de betie anume provocat in vederea comiterii ei
- Este o circumstant personal subiectiv
- Nu intereseaz daca este complet si incomplet
- Trebuie sa se faca dovada ca s-a consumat alcool in scopul comiterii de infractiuni
- Nu presupune in mod necesar premeditarea (daca exista si premeditare se retine si
aceasta, nu se absorb)
9. Savarsirea infractiunii profitand de situaia creat de o calamitate
- Nu este suficient ca inculpatul sa comit fapta in timpul unei calamitai, trebuie sa profite
efectiv de calamitate

B. Circumstantele agravante judiciare:


Nu sunt prevazute in cod (nici mcar exemplificativ)
Art. 75 al. 2 prevede doar ca instana poate retine si alte imprejurari care imprim fapte
cu caracter grav
In practica se rein de ex.: mprejurari care sunt reglementate ca si agravante legale in
cazul anumitor infractiuni, dar aplicate la alte infractiuni; caliti ale subiectului activ care nu
erau prevazute pentru anumite infractiuni
Nu mai exista pe NCP

Efectele circumstantelor agravante:


Spre deosebire de circumstantele atenuante care produc un efect obligatoriu, agravarea in
cazul circumstantelor agravante este facultativ
In prezenta unei circumstante agravante pedeapsa poate fi aplicat pana la maximul
special, iar daca maximul nu este indestulatoar se poate aplica si un spor de pana la 5 ani, in
cazul pedepsei inchisorii, fr insa ca acest spor sa poat depi o treime din maximul special
- ex.: pedeapsa 3-10 ani --> Sporul poate fi de max. 3a4l --> pedeapsa 3-13a4l
In cazul pedepsei amenzii, mecanismul este aceelasi cu precizarea ca sporul aplicabil este
de pana la 1/3 din maximul special
Nu au efecte in materia pedepsele complementare

Concursul intre circumstante:


1. Aceeai infractiune a fost comisa in incidena unei circumstante agravante si in incidena
unei circumstante atenuante
- Efectul concursului intre circumstantele atenuante si agravante asupra aceleiasi fapte,
extinde intervalul in care urmeaz sa fie fcut individualizarea judiciar
- In prezenta unei circumstante agravante efectul atenuantei nu mai este obligatoriu
(agravanta i menine caracterul facultativ)
- Ex.: pedeapsa de la 10-20 --> intervalul devine de la 3-25
- Concursul de circumstane exista numai daca avem concurs intre o agravanta general i
atenuant general

Concursul intre cauze si circumstane:


Trebuie stabilit ordinea in care se aplica:
1. Minoritatea
2. Tentativa
- 320 indice 1 Cod Procedur Penal
3. Circumstantele (nu conteaz ordinea intre agravante si atenuante, tradiional se aplica
agravantele primele)
4. Infractiunea continuat
5. Recidiva postexecutorie
6. Recidiva postcondamnatorie; Pluralitatea intermediar
7. Concursul de infraciuni

Individualizarea modului de executare a pedepsei


Executarea in regim de detenie:
Instituia liberarii conditionate - presupune executarea pedepsei in stare de liberatate dup
ce condamnatul a executat in regim privativ de libertate o parte din pedeapsa aplicat
Instana o dispune ntotdeauna faculatativ
Conditii de dispunere:
1. Condamnatul trebuie sa fi fost disciplinat in executarea pedepsei
2. Condamnatul sa fi dat dovezi temeinice de ndreptare (conduita in timpul executarii)
3. Se se fi executat o parte din durata pedepsei aplicate
- Partea de pedeapsa care trebuie executat se determina in funcie de 2 parametrii: (1)
forma de vinovaie cu care a savarsit infractiunea si (2) durata pedepsei
la care a fost condamnat
Vinovaie/Durat 10 ani >10 ani
Intenie 2/3 3/4
Culp 1/2 2/3

- La calcularea acestor fraciuni de pedeaps nu se ia in considerare doar timpul petrecut


efectiv in detenie, ci si perioada considerat ca executat n baza muncii prestate
4. Sa se fi executat efectiv o parte din pedeapsa aplicat de instan
Vinovaie/Durat 10 ani >10 ani
Intenie 1/2 2/3
Culp 1/3 1/2

Daca pedeapsa a fost aplicat pentru un concurs in care intra si infractiuni intentionate si
infractiuni din culpa, raportarea se face la faptele intentionate

Detentiunea pe via:
Liberarea presupune primele doua conditii, plus trebuie sa fi executat efectiv cel puin 20
de ani din pedeapsa detentiunii pe via
Daca persoana condamnata a mplinit 60 de ani liberarea conditionata se poate dispune
dup executarea efectiv a 15 ani

Efectele liberalii conditionate:


Condamnatul este pus in libertate
Din momentul liberalii ncepe sa curga termenul de ncercare
- Termenul de incercare: este o perioada de timp pe durata cruia se verifica daca persoana
liberata era in adevar pregtit pentru reintregirea in societate (sa nu comit noi infractiuni)
- Pe durata termenului de ncercare, condamnatul este considerat a fi in continuare in
executarea pedepsei
- Pe duratat termenului de ncercare se executa in continuare pedeapsa accesorie
- In cazul comiterii unei noi infractiuni in acest termen, vom avea dup caz o recidiva
postcondamnatorie sau o pluralitate intermediar
- Termenul de ncercare este restul rmas neexecutat din pedeapsa inchisorii la momentul
liberarii conditionate
- In cazul liberarii din detentiunea pe viata, termenul de ncercare este de 10 ani de la
momentul liberarii

Revocarea liberarii conditionate:


Are drept cauza savarsirea unei noi infractiuni in termenul de incercare
Se poate dispune obligatoriu sau facultativ
- Este obligatorie atunci cnd in termenul de incercare se comite una din cele 5 categorii de
infractiuni:
- Infractiuni contra sigurantei statului
- Infractiuni contra pcii si umanitatii
- Infractiuni de omor
- Infractiuni cu intenie care au avut ca urmare moartea victimei
- Infractiuni care au produs consecinte deosebit de grave
- In toate celelalte cazuri revocarea este facultativa
In caz de revocare a liberarii conditionate se aplica un cumul juridic cu spor facultativ si
variabil de pana la 5 ani (pedeapsa pentru noua infractiune se contopeste cu restul rmas
neexecutat din prima pedeapsa, la momentul liberarii conditionate; la care se poate adaug
sporul de pana la 5 ani)
Daca se revoca liberarea din executarea detentiunii pe viata, infractorul va executa in
continuare pedeapsa deteniunii pe via

La mplinirea termenului de incercare, daca nu a intervenit vreo cauza de revocare,


pedeapsa se considera executat
Din acest moment opereaz pedeapsa complementar a interzicerii unor drepturi

Suspendarea executarii pedepsei:


Cunoate doua modaliti:
1. Suspendarea conditionata
2. Suspendarea prin supraveghere
- Suspendarea pedepsei - pedeapsa nu se pune in executare, iar din momentul ramanerii
definitive a hotrrii ncepe sa curga un termen de incercare
- Pe durata termenului de incercare se verific daca persoana condamnata se poate reeduca
fr executare pedepsei
- Daca pe durata acestui termen nu apare o cauza de revocare sau de anulare, la mplinirea
termenului, pedeapsa se considera executat iar condamnatul este reabilitat de drept
Suspendarea Suspendare prin
conditionata supraveghere
Pedeapsa aplicat - In cazul pedepselor cu - In cazul pedepselor cu
nchisoarea de pana la 3 ani nchisoarea de pana la 4 ani
sau amenda - In cazul concursului de
- In cazul concursului de infractiuni, pedeapsa trebuie
infractiuni, pedeapsa trebuie sa fie de pana la 3 ani
sa fie de pana la 2 ani
Specia pedepsei nchisoare sau amenda Doar nchisoare
Antecedentele infractorului Nu se poate aplica daca a mai Nu se poate aplica daca a mai
fost condamnat la pedeapsa fost condamnat la pedeapsa
inchisorii mai mare de 6 luni inchisorii mai mare de 1 an
- Cu exceptia condamnarilor - Cu exceptia condamnarilor
de la art. 38 de la art. 38
Durata termenului de - Termenul de incercare este Termenul de incercare este
incercare de 2 ani plus durata pedepsei compus dintr-un interval
- Daca pedeapsa este amenda stabilit de instana intre 2 si 5
termenul de incercare este de ani plus durata pedepsei
1 an

Obligaiile pe care la are Condamnatul are 2 obligaii Condamnatul are 4 obligaii


condamnatul pe durata principale: principale:
termenului de incercare 1. Sa nu comit o noua 1. Sa nu comit o noua
infractiune infractiune
2. Sa i achite obligaiile 2. Sa i achite obligaiile
civile civile
3. Sa se supun msurilor de
supraveghere art.86 in.3
4. Sa i ndeplineasc
obligaiile prevazute de
instan art.86 in.3
Suspendarea Suspendare prin
conditionata supraveghere
Revocare - Poate sa fie obligatorie sau - Poate sa fie obligatorie sau
facultativ facultativ
- Se revoca facultativ, daca se- Se revoca facultativ, daca se
comite o noua infractiune din comite o noua infractiune din
culp culp
- Se revoca obligatoriu, daca - Se revoca obligatoriu, daca
savarseste o noua infractiune savarseste o noua infractiune
intenionat/preterintenionatintenionat
(descoperit n termenul de /preterintenionat
incercare), daca nu i (descoperit n termenul de
ndeplinete obligaiile civileincercare), daca nu i
ndeplinete obligaiile civile,
sau daca nu i ndeplinete
obligaiile prevazute de
- Daca revocarea se dispune instan, sau msurile de
pe motivul comiterii unei noi supraveghere
infractiuni va opera cumulul - Daca revocarea se dispune
aritmetic intre pedeapsa pe motivul comiterii unei noi
suspendat si pedeapsa pentru infractiuni va opera cumulul
noua infractiune (se reine si aritmetic intre pedeapsa
recidiva, dac este cazul) suspendat si pedeapsa pentru
- Daca revocarea se dispune noua infractiune (se reine si
din alta cauza va executa in recidiva, dac este cazul)
ntregime pedeapsa care - Daca revocarea se dispune
iniial a fost suspendat din alta cauza va executa in
ntregime pedeapsa care
iniial a fost suspendat
Suspendarea Suspendare prin
conditionata supraveghere
Anularea Se dispune daca sunt Idem suspendarea
ndeplinite condiiile: condiionat
1. Inculpatul sa fi savarsit
anterior dispunerii
suspendarii o alta infractiune
de care instana nu a avut
cunotin la momentul in
care a dispus suspendarea
2. Aceasta infractiune sa fi
fost descoperit in termenul
de incercare
3. Pentru infractiunea nou
descoperit sa se aplice o
pedeapsa cu nchisoarea

- In cazul anularii, se
contopeste pedeapsa pentru
noua infraciune cu pedeapsa
suspendat aplicandu-se dup
caz regulile de la concurs,
recidiva sau pluralitate
intermediara
- Daca pedeapsa rezultant
ndeplinete condiiile
suspendarii, aceasta se poate
suspenda

Efectele suspendarii executarii pedepsei:


Suspendarea executarii pedepsei nu atrage suspendarea msurilor de siguran si a
obligaiilor civile (drepturile persoanelor vtmte) art. 81 al.5
Suspendarea executarii pedepsei suspenda si executarea pedepselor accesorii (art. 71 al.
5)
Suspendarea executarii face imposibil de executat pedeapsa complementar, deoarece la
mplinirea termenului de incercare survine reabilitarea de drept

Cazuri speciale de suspendare a executarii pedepsei:


1. Suspendarea in cazul infractiunii de abandon de familie
- Sub aspectul condiiilor de dispunere nu se aplica condiiile prevazute de art.
81(suspendare condiionat), ci doar ca infractorul s i fi ndeplinit obligaiile in cursul
procesului, instana fiind obligat sa dispun suspendarea conditionat
- Nu poate fi revocat dect intr-o singura ipotez: daca se comite din nou infractiunea de
abandon de familie
- Aceasta suspendare nu poate fi anulat
- Aceasta suspendare nu are ca efect reabilitarea de drept inculpatului

2. Suspendarea in cazul pierderii capacitatii de munca de ctre cel condamnat cu executare la


locul de munc
- Se dispune obligatoriu (fr sa se aplice condiiile de la art.81)
- Nu are ca efect reabilitarea de drept a inculpatului
- Revocarea suspendarii urmeaz regulile de drept comun in materie

3. Suspendarea in cazul minorilor


Suspendarea condiionat:
- Pedeapsa cu nchisoarea: termenul de incercare este pedeapsa aplicat plus un interval de
la 6luni - 2ani; Pedeapsa cu amenda: termenul de incercare este de 6luni
- Nu poate fi niciodat anulat
- Nu intervine reabilitarea de drept, pentru ca este lipsit de obiect
Suspendarea prin supraveghere:
- Termenul de suspendare este acelai ca si la suspendarea condiionat
- Are dou modaliti:
1. Suspendare prin supraveghere - ncredintarea supravegherii minorului unei persoane
sau instituii, pana la mplinirea varstrei de 18 ani
2. Suspendare prin control - ncredintarea supravegherii minorului unei persoane sau
instituii, plus ndeplinirea unor obligaii (art.103 al.3) pana la mplinirea varstrei de 18 ani,
respectiv dispoziiile de la 86 indice 3, dup mplinirea varstrei de 18 ani

Sanctiunile aplicabile minorilor care rspund penal


Exista doua catergorii de sanciuni:
1. Pedepse - nu li se poate aplica detentiunea pe viata (se aplica nchisoarea de la 5-20 de
ani)
- In cazul pedepsei cu nchisoarea limitele pedepsei se reduc la jumtate (in cazul
minorului, minimul special nu poate sa fie niciodata mai mare de 5 ani- art. 109 CP)
- In cazul pedepselor cu amenda limitele se reduc la jumtate, fr a depi minimul
general al amenzii
- Pedepsele complementare nu se aplica niciodata minorilor
- Pedeapsa accesorie se poate aplica minorului, insa ea ncepe sa se execute doar din
momentul in care minorul a mplinit vrstra de 18 ani
Suspendarea special in cazul minorilor - particularitai
2. Msuri educative - sunt sanciuni specifice minorilor si se aplica pentru fapte care prezint o
gravitate relativ redus
Exista 4 msuri educative:
1. Mustrarea
2. Liberarea supravegheat - dureaz fix 1 an, nu se mai poate dispune daca la momentul
condamnarii miorul a mplinit vrstra de 17 ani
- Instana poate sa impun minorului una sau mai multe obligaii (sa nu frecventeze
anumite locuri, sa nu intre in contact cu anumite persoane, prestarea unei munci neremunerate in
folosul comunitii)
- Se revoca daca:
(1) Minorul se sustrage de la supraveghere
(2) Minorul are purtri rele (nu infractiuni)
(3) Minorul comite o fapt prevazut de legea penal
- n caz de revocare (pentru cauzele 1,2,3), instana aplic minorului msura
internarii intr-un centru de reeducare
(4) Minorul comite o infraciune (n acest caz instanta poate sa aleaga ntre
aplicarea unei pedepse cu nchisoarea sau internarea ntr-un centru de reeducare; daca instana
aplica pedeapsa amenzii, aceasta se poate cumula cu internarea intr-un centru de reeducare)
3. Internarea intr-un centru de reeducare - presupune privarea de libertate a minorului, se
dispune pe o perioada nedeterminat, si in principiu dureaz pana la majorat, uneori poate sa se
ntind si dincolo de majorat cu pana la 2 ani, sau poate sa inceteze nainte de mplinirea
majoratului prin liberarea minorului din centru de reeducare, care nu poate fi dispus mai
devreme de un an
4. Internarea intr-un institut medical educativ - este echivalentul internarii intr-un centru de
reeducare, cnd minorul are diferite afectiuni medicale, dar are discernamant
- Daca dispare cauza medical acesta poate fi transferat in centru de reeducare

Dac in perioada internarii intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical
educativ minorul comite o infractiune si se aplica pedeapsa inchisorii, instana revoc
internarea
- In cazul in care minorul este in executarea unei msuri educative privative de libertate si
comite o noua infractiune, este pluralitate nenumit

Atat liberarea dintr-un centru de reeducare, ct si dintr-un centru medical educativ pot fi
revocate, dispunandu-se reinternarea:
- Facultativ: daca in perioada liberarii are purtri rele
- Obligatoriu: daca in perioada liberarii comite o infractiune pentru care nu este necesar o
pedeaps

SEMINAR 9:
1. In fapt s-a reinut ca inculpatul minor, in vrstra de 17 ani, provocat fiind de tatl sau i-a
aplicat acestuia o lovitura de cuit in abdomen. Inculpatul a fost trimis in judecat pt tentativa de
omor calificat, cu retinerea circumstantei atenuante de provocare. Artat care sunt limitelende
pedeapsa pt individualizarea de pedeapsa 15-25
- 10l - 2a6l (minus o zi)
- In cazul aplicarii circumstantei atenuante, vechiul minim minus o zi devine noul maxim

2. In fapt s-a reinut ca la savarsirea faptei au participat, un instigator, un complice concomitent


minor in vrstra de 17, un complice anterior si 2 coautori. Care sunt agravantele incidente si
asupra cui se rasfrang
- comiterea faptei de 3 sau mai multe persoanal mpreuna
- comiterea faptei de un major mpreuna cu un minor (li se aplica dup cum au cunoscut faptul ca
este minor sau nu)

3. Inculpatul minor a fost trimis in judecat fiind acuzat ca a ncercat sa-l ucid pe tatl sau.
Artati intre ce limite de pedeapsa a putea individualizare judiciar pedeapsa instana cunoscand
ca a reinut starea de provocare.
15 - 25
5 - 12a6l - minoritate
2a6l - 6a3l - tentativ
10l (76 al.2) - 2a6l (concursul de circumstante este numai daca avem agravanta general vs
atenuant general)

Msurile de siguran
Se dispun fata de autorul care a savarsit cel puin o fapta tipica si au ca scop inlaturarea strii de
pericol care ar putea determina savarsirea de noi astfel de fapte.

1. Obligarea la tratamentul medical


Este suficient comiterea unei fapte tipice (nu neaparat infractiune)
Se dispune pentru persoana care consuma stupefiante/alcool pentru a preveni un nou
consum
Se poate dispune si in cursul procesului, in mod provizoriu si se confirma la finalul
procesului
Msura nu poate fi confirmat atunci cnd in cauza s-a dispus achitarea, prin raportare la
art. 10 lit. a,b,c Cod Procedura Penal
- Cnd fapta in materialitatea ei nu exista
- Fapta nu este prevazut de legea penal
- Fapta nu a fost comisa de inculpat
Este o msura neprivativa de liberatate (persoana in cauza este obligat sa se prezinte la
unitatea sanitara stabilit, la intervale stabilite si sa urmeze tratamentul prescris
Sanctionare: de regula consta in nlocuirea msuri cu o msura medical privativa de
libertate, respectiv internarea medical
- Prin excepie, nerespectarea poate sa constituie infractiune de sine statatoare (sustragerea de
la tratamentul medical)

2. Internarea medical
Este o msura privativa de libertate
Se dispune fata de o persoana care din cauza unei boli mintale sau din cauza faptului ca
este toxicoman, a comis o fapta prevazuta de legea penala, existnd pericolul sa comit si altele
Se poate dispune in cursul procesului si se confirma in aceeleasi conditii ca si la obligarea
la tratamentul medical
Sanctionare: nu se sancioneaz

3. Interzicerea exercitarii unei funcii, profesii, meserii sau alte vocaii


Pedeapsa complementar Msura de siguran art.
art. 64 lit. c 115
Temei/Cauz Exercitare abuziv (cu rea Inaptitudinea (autorul
credina) actioneaza cu buna credina)
Durata De la 1-10 ani Se dispune pe o perioada
nedeterminat
Revocare Nu se poate revoca Poate fi revocat daca a trecut
cel puin un an de la
dispunere ei, si daca a
disprut cauza ei
Natura faptei Fapta trebuie sa fie Se poate dispune si pentru o
infractiune simpla fapta tipica si
antijuridic
Punerea in executare Se executa dup executarea Se executa din momentul
pedepsei principale ramanerii definitive a
hotrrii
Sanctiunea nerespectarii Nu se sancioneaz Constituie infraciune de sine
statatoare, de nerespectarea
hotrriilor judecatoresti

4. Interzicerea de a te afla in anumite localiti


Fapta comisa trebuie sa constituie infractiune
Este necesar ca infractorului sa i se fi aplicat o pedeaps (nu se poate dispune pe lng o
msura educativ)
Se poate dispune in 3 ipoteze:
1. Persoana a fost condamnatat la o pedeapsa mai mare sau egala cu un an si are antecedente
penale
2. Persoana a fost condamnata la o pedeapsa mai mare de 5 ani, chiar daca nu are antecedente
penale
3. Persoana a fost condamnata pentru comiterea unei infractiuni prevazute de art. 116 al.4
(furt, tlhrie, specul, ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea linistii publice, ceretorie,
prostituie, viol, perversiune sexual)
- Nu conteaz nici durata sau specia pedeapsei, nici antecedentele
Msura presupune interdictia de a se afla cu titlu permanent sau temporar in localitile
vizate
- Instana trebuie sa individualizare localitile
Se dispune pe o perioada determinata de pana la 5 ani
Msura poate fi revocat sau prelungita (cel mult cu durata pentru care s-a dispus iniial)
- Se poate revoca dup cel puin un an de la dispunere, daca temeiurile au disprut
Nerespectarea constituie infractiune de sine statatoare de nerespectare a hotrriilor
judecatoresti

5. Expulzarea:
Trebuie sa fi comis o infractiune
Se dispune fata de cetateni strini sau fata de apatrizi care nu au domiciliul in Romania
Prezena sa pe teritoriul Romniei, reprezint un pericol
Opereaz aceleai limitri/interdicii ca si la extradare, exceptand dreptul su la un proces
echitabil in tara unde va fi expulzat
- Nu poate fi expulzat cnd exista pericolul ca persoana sa fie supusa torturii sau unor
tratamente inumane/degradante, cnd viaa i-ar fi pus in pericol, sau cnd locuiete de mult timp
si are o familie in Romnia
Se expulzarea de regula in tara sa de origine
Nrespectarea se sancioneaz de regula prin trecere frauduloas a frontierei

6. Interzicerea revenirii in locuina familiei pe o perioada determinata


Presupune urmtoarele conditii:
- Savarsirea unei infractiuni de violenta asupra membrilor familiei (comiterea unei infractiuni)
- Sa se fi aplicat o pedeapsa de cel puin un an nchisoare (nu intereseaz modalitatea de
executare)
- Prezenta in locuina sa prezinte o stare de pericol pentru membrii familiei
- Aplicarea msuri sa fie cerut de persoana vtmt
Presupune atat aflarea permanenta ct si temporara in locuina
Se dispune pe o perioada de cel mult doi ani (nu poate fi nici prelungita, nici revocat
nainte de mplinirea termenului)
Nerespectarea presupune savarsirea infractiuni de sine statatoare, de nerespectare a
hotrrii judecatoresti

7. Confiscarea special
Presupune transferul in favoarea statului a dreptului de proprietate asupra unor bunuri
legate de comiterea infractiunii
Este o operatiune juridic, nu material
Se executa la rmnerea definitiva a hotrrii de condamnare
Ipoteze de confiscare:
1. Confiscarea bunurilor produse prin savarsirea infraciunii (bunuri care nu existau in aceasi
forma anterior comiterii faptei) ex.: moneda falsificat. Daca au fost nstrinate uni ter,
confiscarea se va face sau nu, de la ter, dup cum detinerea bunului este sau nu licit,
independent de buna sau rea credina terului
- Daca detinerea este ilicit, se confisca de la ter
- Daca detinerea este licita, nu se confisca de la ter, se confisca suma de bani obinut
de infractor
2. Confiscarea bunurilor dobandite in mod vadit prin savarsirea infractiunii. Bunuri care
existau anterior comiterii infractiunii, in aceeai forma, doar ca si-au schimbat situaia juridic.
ex.: bunuri dobandite printr-o inselaciune
- Se confisc in msura in care nu servesc la despagubirea persoanei vtmte
- Se face doar in limita a ceea ce a obinut efectiv
- Daca bunul a fost instrainat unui ter, daca terul este de buna credina el va pstra
bunul, si vom confisca de la suma primit ca pre; daca terul este de rea credin, se confisca
bunul de la ter urmnd ca acesta s ii recupereze de la infractor preul pltit
3. Confiscarea bunurilor folosite la savarsirea infractiunii
Condiii pentru confiscarea bunurilor:
1. Infractiune intenionat sau preterintenionat
2. Bunul sa fi folosit in orice mod la comiterea infractiunii (daca nu a servit la
comiterea actului de executare, nu se poate confisca)
3. Bunul sa aparin faptuitorului sau unei alte persoane care tia la ce urmeaz sa fie
folosit (in situaia in care bunul aparine unui ter care nu tia le ce urmeaz sa fie folosit, bunul
nu se confisca, dar infractorul este obligat sa plteasc contravaloarea bunului).
- Daca o confiscare in ntregime a bunului ar fi disproportionata cu infractiunea,
instana poate confisca o valoare mai mic.
- Nu se aplica infractiunilor comise prin pres
4. Confiscarea bunurilor produse, modificate sau adaptate in scopul comiterii unei
infractiuni
Condiii pentru confiscarea bunurilor:
1. Infractiune intenionat sau preterintenionat
2. Bunul sa fi folosit in orice mod la comiterea infractiunii (daca nu a servit la
comiterea actului de executare, nu se poate confisca)
3. Bunul sa aparin faptuitorului sau unei alte persoane care tia de modificarea
bunului (in situaia in care bunul aparine unui ter care nu tia le ce urmeaz sa fie folosit, bunul
nu se confisca, dar infractorul este obligat sa plteasc contravaloarea bunului). Nu mai opereaz
limitarea data de proportionalitate (se confisca tot bunul)
5. Confiscarea bunurilor care au fost date pentru a determina savarsirea unei infraciuni sau
pentru a rsplati pe infractor
- Ex.: o suma de bani pltit unei persoane, pentru a comite un omor
6. Confiscarea bunurilor a cror detinere este interzis de lege

8. Confiscarea extins
Se dispune daca sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele conditii:
1. Infractorul sa fi fost condamnat pentru savarsirea unei infractiuni susceptibile sa-i
procure un folos material
2. Infractiunea este una din cele prevazute la art. 122 indice 2 al. 1
3. Pedepasa prevazut de lege pentru fapta comisa sa fie nchisoarea de cel puin 5 ani
4. Valoarea bunurilor dobandite intr-o perioada de 5 ani anterioar sesizrii instantei
depete in mod vadit veniturile obinute de acesta in mod licit
5. Instana are convingerea ca bunurile respective provin din activiti infractionale de
natura celor prevazute in lista de la al. 1
Daca sunt ndeplinite aceste conditii, instana poate dispune confiscarea bunurilor care
exced posibilitatiile de dobandire licit ale inculpatului

SEMINAR 10:
1. Inculpatul minor in vrstra de 17 ani, s-a suprat pe un coleg si a nceput sa-l loveasca cu
putere cu pumnii si picioarele. Raportul de expertiza a stabilit ca decesul s-a produs ca urmare a
rupturii de ficat si de splina consecutiv unor lovituri aplicate pe o durata mare de timp. Trimis in
judecat pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav a fost ntocmita o expertiza
psihiatrica care a stabilit ca din cauza sindromului down congenital, inculpatul dei in vrstra de
17 ani avea intelectul dezvoltat la nivelul unui copil de 6 ani. Lund in considerare starea
medical a minorului, instana a dispus internarea acestuia intre-un institut medical educativ.
mpotriva sentinei declara apel Parchetul. Cu motivat apelul.
- Este iresponsabil, nu rspunde penal --> nu se poate aplica nici o msura de siguran nici o
pedeaps

2. Inculpatul minor in vrstra de 16 ani a fost trimis in judecat pentru faptul ca pe durata iernii a
sustras mai multe bunuri de la diferii turiti profitand de aglomeraia din staiuniile turistice
montane de pe Valea Prahovei. Instana a reinut in sarcina minorului savarsirea unei infractiuni
de furt calificat in forma continuat si a dispus internarea acestuia intr-un centru de reeducare pe
durata a doi ani. Deasemenea instana a computat 57 de zile echivalente arestului preventiv din
cursul procesului penal. Prin aceasi hotrre instana a dispus si msura interzicerii de a se afla in
toate localitile-staiune turistice din Valea Prahovei pe o durata de 6 ani. Dup aproximativ 10
luni de la data internarii instana constatate eforturile minorului in raport de olimpiadele colare
precum si dovezile evidente care atestau ndreptat acestuia a dispus liberarea acestuia din
centrul de reeducare.
- Nu e infractiune continuat pentru ca nu este unitate de subiect pasiv
- Computarea se face doar in cazul pedepselor
- Nu poate fi revocat decat dup un an
- Nu se poate dispune msura de siguran decat pe lng o pedeaps
- Msura de siguran a interzicerii de a se afla in anumite localiti nu poate fi dispus pe durata
mai mare de 5 ani
- Msura educativ a internarii intr-un centru de reeducare se ia pe durata nedeterminat
- Localitiile trebuie sa fie individualizate

Cauzele care inlatura raspunderea penal


Nu afecteaz existena infractiunii, dar legiuitorul renuna la angajarea rspunderii penale

1. Amnistia - este un act de clementa adoptat de parlament prin lege, care inlatura
raspunderea penal pentru fapta comisa
Forme:
1. Amnistia antecondamnatorie - intervine dup comiterea faptei, dar nainte de
condamnarea definitiva
- Procesul urmeaz sa inceteze, in afara de cazul in care inculpatul dorete sa
continue procesul
- Prin cererea de continuare, inculpatul nu risca nimic (nu pierde vocaia de a
beneficia de amnistie)
2. Amnistia postcondamnatorie - intervine dup rmnerea definitiva a hotrrii
- Produce efecte doar pentru viitor
- Nu conduce la o repunerea in situaia anterioar (amenda pltit nu se restituie,
bunurile confiscate nu se restituie, gradul pierdut nu se recupereaz)
- nltura pedeapsa complementar (n afara de degradarea militar) si pedeapsa
accesorie

Amnistia produce efecte asupra infractiunilor cu durata de consumare, numai in msura


in care efectele acesteia s-au consumat nainte de adoptarea actului de amnistie
Administra nu produce efecte asupra msurilor de siguran, msurilor educative si
asupra despagubirilor civile
Excepie:
- In cazul msurilor de siguran pentru care trebuie sa existe o condamnare, daca
amnistia mpiedic executarea, acestea nu se mai aplic
- In cazul in care amnistia intervine dup aplicarea msurilor de siguran exista doua
opinii: (1) acestea se iar executa oricum (2) acestea nu se mai execut, deoarce la data aplicrii
actului de amnistie nceteaz toate efectele condamnarii
- Amnistia se aplica si msurilor educative
- Amnistia nu produce efecte asupra drepturilor persoanelor vtmte (despgubiri)
2. Prescriptia rspunderi penale
Durata termenului se stabilete in funcie de pedeapsa stabilit
Termenul curge de la momentul svririi infractiunii
In cazul minorilor, termenele de prescripie se reduc la jumtate
Este susceptibil de ntreruperi si suspendari
- Prescriptia se ntrerupte prin efectuarea oricror acte de procedura care trebuie comunicate
(prin natura lor) nvinuitului sau inculpatului (ex. arestarea, citaia, confruntarea)
- Prescriptia poate cunoate suspendari de fapt sau de drept
- Suspendare de fapt - atunci cnd datorit unor imprejurari obiective organele judiciare
sunt impiedicate sa desfoare acte de procedura in cauza
- Suspendarea de drept - existena unor dispozitii legale care mpiedica pentru o
anumit perioada efectuarea actelor de procedur in cauza

Prescriptia special - nlatur raspunderea penal indiferent care este numrul intreruperilor
survenite daca s-a mplinit dublul termenului de prescriptie

Si in acest caz inculpatul poate sa ceara continuarea procesului pentru a-si dovedi
nevinovaia (in aceleai conditii)
Exista infractiuni imprescriptibile:
- Infractiuni contra pcii si omenirii
- Legea 27/2012 a extins sfera infractiunilor imprescriptibile adugnd infractiunile de omor,
precum si infractiunile preterintenionate care au avut ca urmare moartea victimei (presupune si
tentativa la aceste infractiuni)

3. Retragerea plngerii: 4. mpcarea prilor:

Retragerea plngerii Impacarea prilor


legiuitorul ii lsa victimei legiuitorul ii lsa victimei
dispoziia asupra actiunii dispoziia asupra actiunii
penale penale
Retragerea plngerii Impacarea prilor
Sfera infractiunilor Opereaz doar pentru Opereaz atat la infractiuni
infractiuni care se urmresc la care se urmresc la plngere
plngere prealabila (doar ct si la infractiuni care se
cnd legea o prevede in mod urmresc din oficiu (doar
express) cnd legea o prevede in mod
express)
Natura juridic Este un act unilateral a Este un act bilateral, un acord
persoanei vtmte intre inculpat si persoana
vtmt
Posibilitatea inculpatului de a Poate sa ceara continuarea Nu se poate cere continuarea
cere continuarea procesului procesului penal, fr sa procesului
piard nimic
Modul in care se produc Opereaz principiul Porduce efecte inter partes
efectele solidaritaii active si pasive (intre prile care s-au
- Solidaritatea activa - daca mpcat)
exista mai multe persoane - Victima poate sa se
vtmte, introducerea sau impace cu o parte si sa
meninerea (nu si retragerea) continue ancheta cu alta (daca
plngerii de ctre una dintre sunt mai muli infractori)
ele profita tuturor
- Retragrere plngerii de
ctre o singura persoana
vtmt nu produce nici un
efect (trebuie ca toate prile
sa i retrag plngerea)
- Solidaritate pasiv -
presupune ca daca exista mai
muli inculpai plangerea
introdusa sau mentinuta fata
de unul din ei produce efecte
asupra tuturor
- Retragerea plngeri
asupra unor inculpai nu
produce nici un efect (trebuie
retras fata de toi)
Efectele asupra rspunderii Stinge aciunea civil mpacarea stinge aciunea
civile civil
Nu are ca efect stingerea - Dup mpcare partea
actiunii civile (Streteanu) vtmt nu mai poate obine
despgubiri
Regula: daca legea prevede ca actiunea se urmrete doar la plngere prealabila, lipsa
plngerii inlatura raspunderea penal
Excepie:
- Daca persoana vtmt este lipsit de capacitate de exercitiu sau are capacitate de
exercitiu restrns actiunea penal poate fi pus in micare din oficiu

Cauze care inlatura executarea pedepsei

Prescripia executarii pedepsei:

Prescriptia executarii pedepsei determina considerarea ca executat a pedepsei, dupa


trecerea unui anumit interval de timp prevazut de lege
- Nu opereaza prescriptia special
Termenul de prescriptie curge de la data ramanerii definitive a hotrrii de condamnare
In cazul minorilor termenul de prescriptie se reduce la jumtate

ntreruperea termenului de prescriptie intervine din doua cauze:


- Cnd ncepe executarea pedepsei
- Cnd infractorul savarseste o noua infractiune
Suspendarea termenului de prescripie intervine atunci cnd exista o dispoziie legal care
mpiedica punerea in executare sau continuarea executarii pedepsei (ex.: amnarea sau
ntreruperea pedepsei)

Pedepsele nu se prescriu atunci cand au fost pronuntate pentru urmtoarele infraciuni:


- Infractiuni contra pcii si omenirii
- Infractiuni de omor
- Infractiuni savarsite cu intenie care au avut ca urmare moartea victimei
Pe durata termenului de prescriptie se executa pedeapsa accesorie, iar dup expirarea lui
se executa pedeapsa complementar
Pedeapsa prescris se ia in considerare la starea de recidiv

Graierea:

Gratierea este un act de clementa adoptat de Parlament prin lege, sau de seful statului prin decret,
care are ca efect inlaturarea executarii pedepsei, reducerea unei pedepse, sau nlocuirea acesteia
cu o pedeapsa mai uoar

Graiere necondiionat - i produce efectele definitiv si irevocabil de la data aplicrii


actului de graiere
Graiere condiionat - i produce efectele definitiv doar la expirarea termenului de
incercare stabilit prin actul de graiere
- Termenul de incercare este stabilit de prin fiecare lege in parte, de regula este de 3 ani
- Termenul de reabilitare ncepe sa curga de la data aplicrii actului de graiere, nu de la data
mplinirii termenului de incercare
- Pedeapsa se considera executat la momentul mplinirii termenului de incercare

Opereaz retroactiv
Produce efecte doar dup rmnerea definitiva a hotrrii de condamnare
Pedeapsa accesorie nu se mai execut
Nu produce efecte asupra msurilor de siguran, msurilor educative si drepturilor
persoanelor vtmte
Condamnarile graiate pot fi luate in considerare la starea de recidiv
Nu are ca efect reabilitarea de drept
Gratierea colectiva Gratierea individual
Numarul beneficiarilor Nedeterminat Determinat

Izvorul Legea Decret

Sfera pedepselor Toate Doar pedepse privative de libertate


executate
- Nu se poate acorda in cazul
amenzii, sau pentru nchisoarea cu
suspendare

Efectul asupra pedepselor De regula nu are efect Niciun efect


- Prin exceptie se poate daca prin
complementare legea de gratiere se dispune altfel

Momentul la care intervine Antecondamnatorie sau Intotdeauna postcondamnatorie


postcondamnatorie
- Daca e antecondamnatorie
procesul continua in mod obligatoriu
iar la finalul procesului se face
aplicarea legii de gratiere

Obligaiile inculpatului Poate fi conditionata sau Necondiionata


necondiionata
- Daca e conditionata in termenul
de ncercare nu trebuie sa
savarseasca o noua infractiune
- De regula termenul este de 3 ani

Posibilitatea revocarii Poate fi revocata atunci cand este Nu se poate niciodata


conditionata

Tratament sanctionator in Cumul aritmetic Nu e cazul


caz de revocare

Modul de operare in caz de Opereaza cu privire la pedepsele Opereaza asupra pedepsei rezultante
concurs individual stabilite

Graierea colectiv poate interveni si cu privire la o pedeapsa a crei executare a fost suspendat
- Partea de pedeapsa graiat se va scdea din termenul de incercare a suspendarii
- Dac graierea este total, termenul de incercare a suspendarii va rmne acel termen fix de
2 ani

Reabilitarea:

Reabilitarea are ca efect inlaturarea decaderilor, interdictilor sau incapacitatilor ce decurg


din hotrrea de condamnare
E vorba de decaderi care nu apar in hotarea de condamnare dar apar in legislatie special

Reabilitarea de drept - intervine prin efectul legii


Presupune mplinirea cumulativa a trei conditii:
1. Persoana in cauza sa fi fost condamnata la pedeapsa amenzii sau la pedeapsa inchisorii
de pana la 1 an
2. Sa se fi mplinit termenul de reabilitare de 3 ani
3. In termenul de reabilitare sa nu se fi comis o noua infractiune
- Daca a savarsit o noua infractiune, in acest termen, nu mai opereaz reabilitarea de
drept, numai cea judectoreasc

Reabilitarea judecatoreasc - se acorda de catre instanta daca sunt indeplinite


urmatoarele conditii:
1. Sa se fi ndeplinit termenul de reabilitare
- Durata termenului de reabilitare se calculeaza in functie de durata pedepsei la care
a fost condamnat
- Termenul de reabilitare judecatoreasca incepe sa curga de la data executarii sau
considerarii ca executata a pedepsei principale (Excepie: graierea conditionat: termenul de
reabilitate curge de la data aplicrii actului de graiere, nu de la data mplinirii termenului de
incercare)
- In caz de condamnari succesive, termenul de reabilitare se calculeaz in raport de
pedeapsa cea mai mare si curge de la data executarii ultimei pedepse
2. Sa nu fi suferit o noua condamnarein termenul de reabilitare (daca noua infractiune a
fost amnistiat antecondamnatoriu, condiia este ndeplinit)
3. Inculpatul sa aib o buna conduit (daca noua infractiune a fost amnistiat
antecondamnatoriu, reprezint un impediment pt. aceasta condiie)
4. Sa fi platit despagubirile civile si cheltuielile de judecata
5. Sa aiba asigurata existenta prin munca sau alte mijloace oneste

Instana poate anula reabilitarea:


- Este posibila doar in cazul reabilitarii judecatoresti
- Intervine atunci cnd dup acordarea reabilitarii se descoper ca persoana a suferit o alta
condamnare, care daca ar fi fost cunoscut, ducea la respingerea cererii de reabilitare
In caz de respingere a cererii de reabilitare, nu se poate introduce o noua cerere decat
dup un termen de:
- 3 ani (nchisoare >10 ani)
- 2 ani (nchisoare > 5 ani)
- 1 an (celelalte cazuri)
- Cererea poate fi reintrodus oricnd, dac nu au fost respectate condiiile de form
Se poate acorda reabilitarea si postmortem cu conditia ca persoana sa fi trit pana la
mplinirea termenului de reabilitare

S-ar putea să vă placă și