Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Drept Penal General II
Drept Penal General II
UNITATEA DE INFRACTIUNE:
I. UNITATEA NATURALA exista atunci cand caracterul unitar al infractiunii este
determinat de nsi natura actului de executare
II. UNITATEA LEGALA exista cand unitatea infractiunii este rezultatul vointei
legiuitorului care reuneste in coninutul infractiunii acte sau actiuni care altfel ar avea o
existen de sine stttoare
I. UNITATEA NATURALA:
Forme:
1. Infractiunea simpla
2. Infractiunea naturala colectiva
3. Infractiunea continua
1. Infractiunea simpla:
Cand infractiunea presupune un singur act de executare si o singura urmare, care survine imediat
Conditii de existenta:
1. Unitatea de actiune
a. Unitatea manifestarii de vointa toate actele de executare trebuie sa vizeze realizarea
aceluiai scop
b. Unitatea spatio-temoprara toate actele de executare trebuie sa fie savarsite in
aceeasi imprejurare, fara intrerupere (sa nu existe intreruperi nefiresti, care sa nu tina
de comiterea faptei)
c. Omogenitatea materiala a actelor de executare actele de executare trebuie sa fie de
aceeasi natura (nu trebuie ca toate s produc si aceelasi rezultat)
2. Omogenitatea juridica toate actele de executare sa fie susceptibile de aceeasi incadrare
juridica (fiecare act din structura aciunii unice trebuie s aib un corespondent in aceeai
norm de incriminare)
- Nu exclude incadrarea unor acte in forma de baza a infractiunii si a altora in forma
agravata ex.: unele fapte in timpul zilei, altele in timpul noptii; ex.: furt care incepe ziua
si se continua seara
- ncadrarea juridic se va face n funcie de forma cea mai grav (n spe, furt
calificat) iar la individualizarea judiciar a pedepsei se va ine seama c unele acte au fost comise
n timpul zilei
- Nu exclude incadrarea unor acte ca infractiune consumata si a altora ca tentativa
- Nu este incompatibila cu modalitati diferite de comitere ale actelor de executare in cazul
infractiunii cu continut alternativ. In schimb omogenitatea juridica nu este compatibila cu
realizarea unor continuturi alternative, in cazul infractiunii cu continuturi alternative
3. Unitatea de subiect activ si pasiv
In legatura cu unitatea de subiect pasiv parerile sunt:
- Opinia majoritara: conditia unitatii de subiect pasiv se analizeaza diferit dupa cum este
vorba de infractiuni contra persoanei sau contra patrimoniului
- Infractiuni contra persoanei se considera ca toate actele trebuie sa fie inderptate
impotriva aceluiasi subiect pasiv (hotararea se ia impotriva persoanei)
- Infractiui contra patrimoniului se admite existenta unitatii naturale colective si
atunci cand actele de executare sunt indreptate impotriva unor subiecte pasive diferite
(intereseaza bunul nu proprietarul), fiind ca aduce atingere unei valori sociale unice, respective
patrimoniul
- Exceptie: cand infractiunile contra patrimoniului sunt complexe (talharia,
pirateria, ultrajul) pluralitatea de subiecte pasive genereaza pluralitate de infractiuni
care se retin in concurs, deoarece infractiunile respective au obiect juridic complex, fiind
ocrotit atat patrimoniul, cat si persoanele
- Exista infractiuni contra patrimoniului in care hotararea infractionala se ia in legatura cu
subiectul pasiv, proprietarul, dupa cum exista infractiune contra persoanei in care
identitatea subiectului pasiv este irelevanta (ex.: violare de domiciliu)
- Opinia Streteanu: intotdeauna unitatea naturala colectiva impune unitatea subiectului
pasiv
Forma de vinovatie:
- Se poate comite cu orice forma de vinovatie
- Toate actele din structura sa trebuie sa fie comise cu aceeai forma de vinovaie (dac
unele dintre actele de executare componente au fost comise cu intenie iar altele din culp
nu va exista unitate natural colectiv, ci concurs de infraciuni)
Mod de sanctionare:
- Nu presupune un tratament sanctionator special
SEMINAR 1:
INFRACTIUNE SIMPLA:
Act de executare1-->Actiune1-->Infractiune
INFRACTIUNE CONTINUATA:
Act de executare 1-->Actiune 1
Act de executare 2-->Actiune 2 -->Infractiune
Act de executare 3-->Actiune 3
(determinate de aceeasi cauza)
PLURALITATE DE INFRACTIUNI:
Act de executare 1-->Actiune 1-->Infractiune 1
Act de executare 2-->Actiune 2-->Infractiune 2 -->Concurs de infractiuni
(determinate de alte cauze)
3. Infractiunea continua
Actiunea sau inactiunea din structura infractiunii este prelungita in mod natural, dupa consumare,
pana la interventia unei forte contrare
Condiii de existen:
Existena unui act de executare care se prelungete n timp
Unitatea elementului subiectiv - prelungirea n timp a aciuni sau inaciunii infracionale
trebuie sa se datoreze voinei agentului
- Manifestarea de voin iniial, ce a caracterizat momentul consumrii, s-a meninut pe
ntreaga durat a aciunii sau inaciunii
Epuizare:
- Se considera epuizata la momentul interventiei unei forte contrare
- Sursa fortei contrare poate fi: vointa faptuitorului, interventia autoritatii, interventia altei
personane, hotarare judecatoreasca de condamnare (chiar si nedefinitiva)
Forme:
1. Infractiuni continue permanente cand activitatea infractionala este desfasurata fara
intrerupere, care nu necesita interventia faptuitorului pentru prelungirea activitatii
infractionale
- Orice intrerupere are valoarea unei epuizari a infractiunii, iar reluarea activitatii
infractionale inseamna savarsirea unei noi infractiuni continue (ex.: detinere ilegala de
droguri, arme; evadarea, dezertarea)
2. Infractiuni continue succesive cand activitatea infractionala este susceptibila de
intreruperi care sunt determinate de insasi natura activitatii infractionale
- Aceste intreruperi sunt firesti si nu afecteaza unitatea infractiunii continue, deoarece nu
presupune o noua hotarare infractionala (ex.: portul illegal de uniforma, poate fi interupt
noaptea si reluat dimineata; furt de curent)
Utilitate practica:
Infractiuni continue succesive:
- Intreruperi firesti intre actele de executare - infractiune continua in forma continuat (???
In suport de curs, forma continuat este la permanente)
- Intreruperi nefiresti intre actele de executare - concurs intre doua infraciuni continue
successive
Infractiuni continue permanente - orice ntrerupere rupe unitatea (e concurs ntotdeauna, nu
mai poate fi o singura infractiune)
Data comiterii:
- Se aplica legea in vigoare de la momentul epuizarii infractiunii continue
Condiii de existen:
Unitate de subiect activ i pasiv (este indeplinita conditia si atunci cand aceeasi persoana
savarseste unele acte in calitate de autor si altele in calitate de complice)
Pluralitatea aciuni sau inaciuni (este indeplinita conditia si atunci cand unele acte de
executare sunt consumate, iar altele au ramas in forma de tentativa; sau in cazul actelor de
executare realizate unele in varianta tip, iar altele in varianta calificata a acelei infractiuni)
- Intreruperi nefiresti intre actiuni (actele de executare trebuie savarsite la interval de timp
nici prea scurte, nici prea lungi)
Omogenitate juridic - aciunile comise la diferite intervale de timp trebuie sa alcatuiasc
coninutul aceleiai infraciuni
Unitate de rezoluie infractional
Forma de vinovatie:
- Doar intentie (sau preterintentie-Streteanu)
Mod de sancionare:
Cauz de agravare facultativ a rspunderii penale
Se poate aplica o pedeaps pana la maximul special, iar daca acest maxim este
nendestultor se poate aplica i un spor de pn la 5 ani (in cazul nchisorii), sau jumtate din
maximul special (in cazul amenzii)
Aplicarea pedepsei se face ntr-o singur etap (fara a fi evidentiat sporul)
2. Infraciunea complex
Atunci cnd n coninutul ei se absorbe o aciune sau inaciune care constituie prin ea
nsi o fapt prevzut de legea penal
Forme:
1. Infractiune complexa forma tip este format din reunirea de catre legiuitor a doua
infractiuni ditincte si crearea a unei a treia deosebite de cele inglobate (ex.: tlhria)
2. Infractiunea complexa ca varianta agravanta infractiunea complexa este o variant
calificata a unor infractiuni simple, create prin absorbirea in continutul su a unor fapte
ce reprezinta continutul unor alte infractiuni (ex.: violul care a avut ca urmare moartea
sau sinuciderea victimei)
- Nu orice infractiune calificata este si o infractiune complexa
Structur:
Obiect juridic: cel puin dou valori sociale:
- Valoare principal - obiect juridic principal
- Valoare secundar - obiect juridic secundar
Ex.: infraciunea de tlhrie:
- Obiect juridic principal: patrimoniu
- Obiect juridic secundar: Integritate corporal
Excepie: obiectul juridic poate s cuprind aceeai valoare social
Subiect:
- Unitate de subiect activ
- Nu este necesar unitatea de subiect pasiv
Aciunea: poate sa cuprind in structura ei o singur aciune, sau doua aciuni diferite
Condiii de existen:
1. Caracterul necesar al absorbiei
- Presupune ca infraciunea absorbant (complex) nu se poate svri niciodat fr
comiterea infraciunii absorbite
- Necesitatea absorbiei se analizeaz in abstracto
2. Caracterul determinat/determinabil al faptei absorbite
- Fapta absorbit are un caracter determinat atunci cnd legiuitorul prevede explicit in
norma de incriminare a infraciunii complexe care sunt faptele pe care aceasta le absoarbe
- Fapta absorbit are un caracter determinabil atunci cnd nu este prevzut explicit in
norm, dar poate fi identificat prin interpretarea normei penale
- Dac fapta absorbit nu este nici mcar determinabil nu va exista o infraciune
complex, nu va opera absorbia; faptele se vor reine in concurs
3. Diferena de pericol social
- Pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea complex trebuie s fie mai mare dect
pentru infraciunea pe care o absoarbe
Forma de vinovaie:
- Poate fi svrit cu orice form de vinovaie
Mod de sancionare:
- Se pedepsete cu pedeapsa prevzut in norma de incriminare
3. Infraciunea de obicei
Presupune svrirea la diferite intervale de timp a mai multor acte care privite izolat nu
au relevan penal
Caracterul infracional fiind determinat de repetarea acestora astfel nct s indice
obinuina
Nu are reglementare in partea general a codului penal
Condiii de existena:
1. Comiterea la diferite intervale de timp a unor acte de ctre persoana respectiv
- Actele trebuie sa aib un caracter omogen
1. Unitatea manifestrii de voin
- Trebuie s aib la baz o hotrre infracional generic
- Aceast hotrre infracional nu trebuie s fie determinat (diferena fa de infraciunea
continuat)
3. Unitate de subiect activ
4. Unitate de subiect pasiv (mai ales in cazul infraciunilor contra persoanei)
5. Irelevana penal a actelor individuale
Mod de sanctionare:
- Se pedepseste cu pedeapsa prevazuta in norma de incriminare
- Nu este cauza de agravare a raspunderii penale
SEMINAR 2:
1. Inculpatul a sustras 3 bunuri de mare greutate din incinta unei fabrici, pe care le-a transportat
cte unul la maina sa. In seara urmtoare s-a ntors a luat un bun l-a dus acas si l-a aezat in
garaj dup care s-a ntors si a luat un alt bun procedand la fel. Dup aceea a mancat, s-a uitat la
tv timp de 15 min, dup care a repetat manevra, sustragand dup aceelasi procedeu nc doua
bunuri. Pentru ce va rspunde inculpatul
2. Inculpatul trebuia sa ajung la Bucureti pentru a susine un interviu, motiv pentru care s-a
decis sa ia maina unui prieten dei nu avea permis de conducere. In aceste conditii a pornit
dimineaa din Oradea, s-a oprit in Cluj sa alimenteze, in Sighisoara sa mearg la toaleta si in
Braov sa mnnce. A ajuns in Ploieti in jurul dup-amiezei si s-a cazat la un hotel. Noaptea a
participat la un carnaval, avnd un costum adus din Oradea. A doua zi dimineaa s-a simit ru
aa ca si-a amnat plecarea cu o zi. Sa se arate pentru ce va rspunde inculpatul in raport de
savarsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice fr permis de conducere, Cunoscand
ca la intrarea in Bneasa a fost descoperit de poliia rutier
Continua succesiv - din natura infractiunii, poate suporta ntreruperi (sa fie ntrerupere fireasca:
infractiune continua in forma continuat; daca ntreruperea este nefireasca concurs intre doua
infraciuni continue succesive)
Continua permanenta - din natura infractiunii, o ntrerupere ar rupe unitatea (e concurs
ntotdeauna, nu mai poate fi o singura infractiune)
- Infractiune continu succesiv
- Pana la Ploieti ntreruperi fireti
- De la Ploieti la Bucureti intrerupere nefireasca
- Rezoluia infractional nu este determinat deci nu este infractiune continuat = concurs intre
doua infraciuni continue succesive
I/2007 ril
XXXI/2007 ril
5. Infractiunea progresiva:
- Acea forma a unitatii legale de infractiuni, in cazul careia dupa consumare, urmarea se
agraveaza in timp, fara o noua interventie din partea faptitorului, determinind o
schimbare a incadrarii juridice a faptei
- Ex.: lovitura de cutit-->15 zile de ingrijire medicala (loviri si alte violente)-->rana se
infecteaza-->30 zile de ingrijiri medicale (vatamare corporala)
- Se epuizeaza la momentul producerii ultimei urmari
- Se considera comisa la momentul actului de executare (la momentul consumarii)
- Excepie (infraciuni cu durat de consumare):
- Se aplica legea de la momentul consumrii, nu de la momentul epuizrii (pentru ca
autorul nu mai intervine)
- Stabilirea formei de pluralitate infractional (concurs, recidiva postcondamnatorie,
recidiva postexecutorie) se face tot in raport de momentul consumrii si nu cel al epuizrii
Forma de vinovatie:
- Orice forma de vinovatie
Mod de sanctionare:
- Se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta pentru infractiunea cea mai grava
PLURALITATEA DE INFRACTIUNI:
Desemneaza situatia in care aceeasi persoana savarseste doua sau mai multe infractiuni
Forme:
1. Concursul de infractiuni
2. Recidiva
3. Pluralitatea intermediara
4. Pluralitatea nenumita
1.Concursul de infractiuni:
Desemneaza situatia in care aceeasi persoana savarseste doua sau mai multe infractiuni inainte
de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele
Conditii de existenta:
1. Savarsirea a doua sau mai multe infractiuni
- Trebuie sa indeplineasca trasaturile generale ale infractiunii (tipicitate, antijuridicitate,
exigibilitate si pericol social)
- Infractiunile pot fi consumate sau ramase in forma de tentativa
Mod de sanctionare:
Sisteme de sanctionare a concursului de infractiuni:
1. Sistemul cumulului aritmetic potrivit acestui sistem se stabileste cate o
pedeapsa pentru fiiecare infractiiune si apoi adunam pedepsele, redand pedeapsa rezultanta
- Cumul aritmetic nelimitat se executa o pedeapsa egala cu suma pedepselor stabilite
indiferent care ar fi acesta
- Cumul aritmetic limitat se aplica o pedeapsa egala cu suma pedepselor stabilite, dar
fara a depasi un anumit plafon maxim
2. Sistemul absorbtiei potrivit acestui sistem se executa doar pedeapsa pentru
infractiunea cea mai grava, considerandu-se ca aceasta le absoarbe pe celelalte
3. Sistemul cumulului juridic potrivit acestui sistem se stabileste cte o
pedeapsa pentru fiiecare infractiune dupa care se aplica pedeapsa cea mai grea care poate fi
majorata in anumite limite
- Majorarea poate sa fie obligatorie sau facultativa; fixa sau variabila
- Codul penal in vigoare prevede pentru concursul real si ideal sanctionarea potrivit
sistemului cumulului juridic cu spor facultativ si variabil
- Presupune doua etape:
Etapa I.: se individualizeaza pedepsele pentru fiiecare infractiune, facandu-se abstractie de
celelalte infractiuni
Etapa I.:
I1 I2 I3
P1=4(1-5) P2=4(2-7) P3=4(3-10)
Etapa II.:
1. Pedeapsa de baza=P3
2. Pedeapsa rezultanta
1. Pedeapsa de baza: 4
2. Max. Pedeapsa de baza: 6
3. Max. Pedeapsa de baza + Spor: 6+2
Etapa II.:
1. Se alege pedeapsa de baza (pedeapsa cea mai grea dintre pedepsele stabilite in prima etapa
in functie de specie, durata)
- Daca toate pedepsele au aceeasi durata pedeapsa de baza va fi pedeapsa cu maximul special
cel mai ridicat)
2. Se stabileste pedeapsa rezultat (3 posibilitati)
1. Instanta poate sa considere ca pentru intregul concurs este suficienta pedeapsa
de baza (daca e diferenta mare intre pedepse)
2. Instanta poate sa stabileasca o pedeapsa rezultanta ridicata inspre maximul
special al pedepsei de baza
3. Instanta poate sa stabileasca o pedeapsa rezultanta formata din maximul
pedepsei de baza plus un spor
- Daca pentru una dintre infractiuni s-a stabilit o pedeapsa cu detentiunea pe viata, se
aplica doar detentiunea pe viata (sanctiune potrivit sistemului absorbtiei)
- Daca s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoarea si mai multe pedepse cu amenda se
contopesc separat pedepsele de aceeasi natura, dupa care la rezultanta pedepselor cu
inchisoarea se poate aduga in tot sau in parte rezultanta pedepselor cu amenda
R=R(i)+1/n R(a)
Cand infractiunile concurente nu sunt judecate toate odata (art. 36 CP, judecarea
separata):
- Situatia in care pedepsele pentru infractiunile concurente au facut obiectul unor contopiri
partiale separate
Ex.:
O instanta: I1 I2 | I3 I4: Alta instanta
P1(4) P2(3) | P3(7) P4(2)
R1(4+2Spor) R2 (7+1Spor)
I1 I2 I3 I4
P1(4) P2(3) P3(7) P4(2) =Rezultanta
I1 I2 | I3 I4
P1(4) P2(3) | P3(7) P4(2)
R1=4+2 R2=7+1 -->aceelasi Pedeapsa de baza
I1 I2 | I3 I4
P1(4) P2(3) | P3(7) P4(2)
Alta P(b)-R1(4+2) R2(7+1)
RnR1 sau R2
I1 I2 In
P1 P2 Pn
P(b)
R=P1(Pb)+1/3(P2+P3++Pn)
Situatia in care in locul pedepsei cu inchisoarea, ca pedeapsa rezultanta se poate aplica pedeapsa
detentiunii pe viata
- Este posibil daca sunt indeplinite simultan doua conditii:
1. Rezultanta aplicata conform algoritmului mentionat sa fie
de cel putin 40 de ani: P1(Pb)+1/3(P2+P3++Pn)40 ani
2. Pentru cel putin una dintre infractiuni, pedeapsa legala sa
fie de cel putin 20 de ani: Max(Px)20 ani
2. Recidiva
Forme:
In functie de momentul comiterii celei de a doua infractiuni:
- Recidiva postcondamnatorie presupune savarsirea unei noi infractiuni dupa o
condamnare definitiva, inainte, in timpul executarii sau in stare de evadare
- Recidiva postexecutorie presupune savarsirea noii infractiuni dupa executarea sau
considerarea ca executata a primei infractiuni
Conditii de existenta:
Termenul 1:
1. Condamnare definitiva
2. Condamnarea sa prevada o pedeapsa (concret aplicata) cu
inchisoarea, strict mai mare de 6 luni, sau detentiunea pe viata
3. Condamnarea sa nu se numere printre cele prevazute de art.
38 CP (infractiuni comise in timpul minoritatii; infractiuni din
culpa; fapte dezincriminate; infractiuni amnistiate; infractiuni
pentru care a intervenit, sau s-a implinit termenul de
reabilitare)
4. Pedeapsa aplicata sa nu fi fost executata sau considerate ca
executata
5. Infraciunile ce compun acest termen sa fie intenionate sau
preterintenionate
Mod de sanctionare:
Recidiva postcondamnatorie se sanctionaeaza pe baza sistemului cumulului juridic cu spor
facultativ si variabil, spor care in cazul pedepselor cu inchisoarea este de pana la 7 ani
1. Cand ambii termini sunt formati dintr-o singura infractiune:
1. In timpul executarii (infractiunea de la termenul 2):
R=(P2P1) P1
- Pedeapsa pentru noua infractiune se contopeste cu restul ramas neexecutat din prima
pedeapsa la data comiterii celei de a doua infractiuni, scazand apoi ceea ce s-a executat
din momentul comiterii noii infractiuni si pana la momentul contopirii
1. Noua infractiune este comisa inainte de inceperea executarii primei pedepse:
R=(P2P1) P1
2. Noua infractiune este savarsita in stare de evadare:
R=[P2(P1+E)] P1
I1 I2 I3 | I4
P1 P2 P3 | P4
|
R ------------ox--------->P4
R - restul neexecutat din rezultanta de la primul termen in momentul comiterii noii infraciuni
I1(P1) | I2 I3
| P2 P3
R=(P2P1)(P3P1)
- Fiecare dintre infraciunile concurente se contopesc potrivit recidivei pe rnd cu restul
rmas neexecutat din prima pedeapsa la momentul comiterii noii infraciuni. Apoi rezultantele se
contopesc potrivit concursului de infraciuni
- Contopire potrivit regululor recidivei (se scade ce s-a executat)
- Contopire portivit regululor concursului de infractiuni
- Se valorifica intai regulile privind sanctionarea recidivei si apoi se aplica regulile
concursului de infractiuni
Mod de sanctionare:
- Se sanctioneaza protivit sistemului cumulului aritmetic
- Cand la al doilea termen avem concurs de infractiuni se aplica prima data dispozitiile de
la concursul de infractiuni si apoi dispozitiile de la recidiva
R=(P2P3) + P1
2. Recidiva mica postcondamnatorie: exista atunci cand dupa cel putin 3 condamnari la
pedepse cu inchisoarea de pana la 6 luni, autorul savarseste o noua infractiune pentru care legea
prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an sau detentiune pe viata
La primul termen:
- Recidiva mare: P>6 luni
- Recidiva mica: 3P6 luni
- Cele trei pedepse trebuie sa fi fost aplicate prin condamnari succesive (daca cele trei
condamnari au fost stabilite pentru infractiuni concurente, nu vom avea recidiva mica)
P4(I4) > 1 an
Mod de sanctionare:
- Se sanctioneaza utlizand aceeleasi reguli ca si la recidiva mare
- In structura contopirii vom include doar pedeapsa de la primul termen care nu a fost inca
executata
- Daca doua din pedepsele de la primul termen nu au fost executate se face contopire ntre
ele (contopirea se face potrivit regulilor de la pluralitatea intermediara)
SEMINAR 3:
1. In 20 Septembrie1997 inculpatul comite un furt pentru care este condamnat in mod definitiv in
20 Iunie 1999 la 2 ani de nchisoare. In Septembrie 1997 a comis o vatamare corporal grav
pentru care a fost condamnat in Februarie 1998 la 5 ani de nchisoare. In mai 1999 inculpatul mai
comite un furt. Sa se arate cum v-a stabili pedeapsa rezultanat finala instana in August 1999
cunoscand ca instana avea informaii despre toate infractiuniile respectiv ca nici una dintre
pedepsele deja stabilite nu a fost nc puse in executare.
Intre I1 si I2 si I3 - concurs, pentru ca P2 se refer numai la I2 nu si la I1
2. Inculpatul a fost condamnat la 01 ianuarie 2008 pt savarsirea unei infraciuni de furt la 2 ani.
La 01 Aprilie 2008 inculpatul comite un alt furt. Artat cum se va calcula pedeapsa in data de 1
Iunie 2008
3. La 01 Ianuarie 2007 inculpatul a fost condamnat la 6 ani pentru savarsirea unui furt calificat.
Inculpatul s-a sustras de la executare si a fost prins si pus in executarea pedepsei doar ncepnd
cu data de 01 Aprilie 2007. La 01 Octombrie 2007 inculpatul a comis in penitenciar o infractiune
de vatamare corporal grav iar la 01 Aprilie 2008 o tentativa de omor calificat. Sa se arate cum
va stabili instana pedeapsa rezultanata finala in data de 01 Iunie 2008 Cunoscand ca s-a
R(f)= R1 o R2 o R3 =>
R(f)=[(6a ox P2)-1an2luni]o[(5a6l ox P3)-8l]o[(5a ox P4)-2l]
Conditii de existena:
Aceeleasi conditii ca si recidiva mare postcondamnatorie cu precizarea ca pedeapsa de la
primul termen trebuie sa fi fost executat sau considerata ca executat la momentul comiterii
infractiunii de la termenul 2
Mod de sancionare:
Presupune aplicarea pedepsei pentru infractiunea de la termenul 2 pana la maximul ei
special, iar daca acest maxim nu este suficient se poate adaug si un spor de pana la 10 ani, in
cazul inchisorii, respectiv pana la 2/3 din maximul special in cazul amenzii
Nu opereaza nici o contopire, tratamentul sanctionator se aplica doar pentru infractiunea
de la termenul 2
Tratamentul sanctionator se face ntr-o singura etapa
Mod de sancionare:
Se sanctioneaza in mod identic cu recidiva mare postexecutorie
Pluralitatea de recidiva:
O infractiune care este savarsita si in stare de recidiva postexecutorie si
postcondamnatorie
Presupune savarsirea a trei infraciuni:
- O infractiune pentru care pedeapsa a fost executat
- O infractiune care se afla in curs de executare (dup executarea integrala a primei pedepse)
- O infractiune comisa naintea executarii, in timpul executarii sau in stare de evadare
Se aplica mai nti tratamentul de la recidiva postexecutorie si apoi tratamentul de la
recidiva postcondamnatorie
Noul cod penal:
Recidiva postexecutorie atrage in mod obligatoriu majorarea cu jumtate a limitelor de
pedeapsa
- Ex.: pedeapsa de la 3a - 10a --> NCP: 4a6l - 15a
Recidiva postexecutorie se aplica cu prioritate att fata de concurs, ct si fata de recidiva
postcondamnatorie
Recalcularea pedepsei pentru recidiv:
Se poate dispune doar daca starea de recidiva a fost descoperit nainte de executarea sau
considerarea ca executat a pedepsei
Este posibil doar in cazul recidivei mari (postcondamnatorii sau postexecutorii)
3. Pluralitatea intermediara
Desemneaza situaia in care dup o condamnare definitiva, condamnatul savrseste o noua
infractiune, nainte de nceperea executarii, in timpul executarii sau in stare de evadare si nu sunt
ndeplinite condiiile recidivei
Corespunde doar recidivei postcondamnatorii nu si recidivei postexecutorii
Nu vor fi ndeplinite condiiile recidivei si va fi pluralitate intermediar dac:
A. Pedeapsa de la primul termen este nchisoare mai mic sau egala cu 6 luni sau amend;
pedeapsa de la termenul doi este nchisoarea mai mic de un an sau amend
B. Una dintre cele doua infraciuni este svrit din culp
C. Primul termen este format dintr-un concurs de infraciuni in structura cruia intra att fapte
intenionate ct si din culp, iar pedeapsa pentru cel puin o fapta intenionat nu depete 6 luni
D. Atunci cnd sunt ndeplinite condiiile de la art. 38 CP (culpa si minoritatea)
Mod de sancionare:
In cazul pluralitatii intermediare se aplica tratamentul sanctionator prevazut pentru
concursul de infraciuni
Contopirea pedepsei de la termenul 2 nu se face cu restul rmas neexecutat din prima
pedeapsa ci cu aceasta pedeapsa in ntregul ei, urmnd apoi a se scdea tot ce s-a executat
Daca se comite o noua infractiune dup evadare, nu funcioneaz regula special din art.
39 al.3, ci se aplica regulile generale incidente atunci cnd la al doilea termen avem un concurs
de infraciuni
- I1(P1) E I2(P2)
- Recidiva: R=P2 ox (P1'+E)
- Pluralitate intermediara: R=(P1'+E)o(P2 oi P1)
- Art. 269 al. 3
- oi: contopire dup regulile pluralitatii intermediare
Pluralitatea intermediara se aplica dup recidiva postexecutorie dar naintea concursului
de infraciuni
4. Pluralitatea nenumit
Dac dup executarea primei pedepse se comite o nou infraciune care nu ndeplinete
condiiile recidivei postexecutorii atunci avem pluralitate nenumit
Nu vor fi ndeplinite condiiile recidivei postexecutorii i va fi pluralitate nenumit dac:
A. Pedeapsa executat sau considerat ca executat de la primul termen este nchisoare mai
mic sau egala cu 6 luni sau amend; pedeapsa de la termenul doi este nchisoarea mai mic de
un an sau amend
B. Una dintre cele doua infraciuni este svrit din culp
C. Atunci cnd sunt ndeplinite condiiile de la art. 38 CP (culpa si minoritatea)
PLURALITATEA DE FAPTUITORI
Situaia in care doua sau mai multe persoane comit mpreuna aceeai infractiune
Forme:
1. Pluralitatea natural - desemneaza situaia in care participarea a doua sau mai multe
persoane in calitate de subiect activ la comiterea faptei, este impus de coninutul natural al
acesteia ex.: ncierare, bigamie, incest, joc de noroc (impune doar participarea cu acte de
executare; nu este posibil coautoratul, deoarece toi cei care particip cu acte de executare
sunt considerai autori; dar este posibila instigarea si complicitatea, ex.: o persoana instig
doi frai sa ntrein raporturi sexuale - instigare la infraciunea de incest)
2. Pluralitatea constituit - exista atunci cnd legiuitorul incrimineaza crearea unei asocieri
sau sprijinirea in orice forma a acesteia, in msura in care acea asoriere are ca scop savarsirea
de infraciuni (nu este posibila participaia in nici una din formele sale - actele de participaie
au fost transformate prin voina legiuitorului in acte de executare; nu este posibila nici
complicitatea nici instigarea)
3. Pluralitatea ocazional (Participaia) - desemneaza situaia in care doua sau mai multe
persoane, in baza unei legturi subiective intervin cu acte materiale sau intelectuale in
comiterea aceleiasi infraciuni fr ca aceasta participare sa fie impus de coninutul natural
sau legal al infractiunii
1. Participatia:
Conditii de existena:
1. Participarea a doua sau mai multe persoane. Nu intereseaz daca toate persoanele rspund
sau nu din punct de vedere penal (Participaie propriu-zisa - cand toate persoanele acioneaz
cu intenie; si Participaie improprie - cnd unele persoane acioneaz din culp sau fr
vinovaie)
2. Existena unei legturi subiective ntre participani. Legtura subiectiva se poate stabili
nainte de nceperea executarii sau in timpul executarii infractiunii. Legtura subiectiva nu se
poate nate niciodata dup comiterea infractiunii
3. Comiterea de acte materiale sau intelectuale a participaniilor
4. Svrirea aceleiasi infraciuni. Se stabilete c ncadrarea faptei de participaie ca
infractiune se face in raport de ncadrarea data faptei autorului (pentru toi participanii fapta
se calific in funcie de aciunea sau inaciunea comisa de autor sau coautor)
Infraciuni de simpl repetare:
- Dac autorul se afl la prima fapt si este sancionat contravenional, complicele chiar dac
se afl la a doua fapta nu va fi sancionat penal
- Dac autorul se afl la a doua fapt este sancionat penal i complicele se afla la prima fapt
se distinge dup poziia psihic a complicelui:
- Dac complicele tia c particip la comiterea unei infraciuni, va fi sancionat penal
- Dac complicele nu tia c particip la comiterea unei infraciuni, se afl in eroare de
fapt si va fi sancionat contravenional
5. Participarea a mai multor persoane la comiterea faptei sa nu fie impus de
coninutul natural sau legal al infractiunii
SEMINAR 4:
1. Inculpatul aflat in executarea unei pedepse pentru infractiunea de furt a evadat si in stare de
evadare a savarsit o noua infractiune de furt si o ucidere din culpa
P1 cu E - RPC
P1 cu I2 - RPC
P1 cu C3 - plurlatiate intermediara
R=[(P1'+E) ox I2] o (P1 oi C3)
2. Inculpatul dup ce a executat o pedeapsa pentru furt de 1 an, a mai comis o infractiune
intentionata pentru care a fost condamnat la 1 an si in cursul executarii acestei pedepse a mai
savarsit o fapta intentionata si una din culpa. Iar dup de si-a executat a doua pedeapsa a mai
comis o fapta intentionata si una din culpa
P1 cu P2 si I3 si I5 - RPE
P2 cu I3 - RPC
P2 cu C4 - pluralitate intermediara
P1 cu P2 - RPE
P2 cu I5 - RPE
P2 cu C6 - pluralitate nenumita
P1 cu C4 - pluralitate nenumita
P2e RPE I3 = P3
P2e ox P3
R=(P2 ox P3)o(P1e oi C3)oP5e o C5
3. Inculpatul aflat in executarea unei pedepse de un an pentru furt, a comis o infractiune
intentionata dup care a evadat si in stare de evadare a mai comis o fapta intentionata si una din
culpa. Apoi a fost prins si reincarecrat si a mai comis o fapta intentionata si una din culpa. Iar
dup ce a terminat de executat prima pedeapsa a mai savarsit o fapta intentionata si una din
culpa.
P1 cu I2 - RPC
P1 cu E - RPC
P1 cu I3 - RPC
P1 cu C4 - pluralitate intermediara
P1 cu I5 - RPC
P1 cu C6 - pluralitate intermediara
I7 - RPE
C8 - pluralitate nenumita
4. Instana a reinut ca inculpatul aflat in executare pt o infractiune din culpa a mai savarsit o
fapta din culpa, dup care a evadat si in stare de evadare a mai comis o infractiune intentionata si
una din culpa
P1 cu C2 - Pluraliate intermediara
P1 cu E - Pluraliate intermediara
P1 cu I3 - Pluraliate intermediara
P1 cu C4 - Pluraliate intermediara
R=(P1 oi C2)o(P1'+E)o(P1 oi C3)o(P1 oi C4)
5. Inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa de 2 ani, dup 2 luni evdeaza fiind prins dup 3
luni. Artat cum se va calcula pedeapsa 4 luni mai tarziu de la momentul reincarcerarii. In stare
de libertate comite I2. In stare de libertate comite si I3.
6. Condamnat la 6 ani pentru un furt inculpatul a furat un chipiu si imediat dup a srit gardul
penitenciarului. Pe cealalt parte a gsit o bicicleta pe care a sustras-o. Dup aproximativ 500
metri a accidentat grav un pieton. Artati cum se va calcula rezultanta finala cunoscand ca pana
la momentul sustragerii chipiului, inculpatul a executat un an, iar de la momentul reincarcerarii si
pana la judecarea definitiva au mai trecut 4 luni.
(P1oxI2)o[(P1'+E)oxP3]o(P1oiC1)
Formele participatiei:
1. Coautoratul - coautorii sunt persoanele care in baza unei legturi subiective particip
cu acte de executare la svrirea aleleiasi infractiuni
Legtura subiectiva poate lua natere nainte de executare sau in timpul executarii
Legtura subiectiva poate fi explicita sau implicit
Dup natura actului se determina cine este coautor (doar cei care fac acte de executare)
Nu este necesar ca toi coautorii sa actioneze concomitent, ei pot aciona si succesiv
Nu este necesar ca o contribuie a fiecrui autor izolat sa conduc la producerea
rezultatului
Este posibil sa existe coautorat si cnd rezultatul s-a produs datorit urmarii actului de
executare unui singur autor
Nu este necesar ca fiecare autor sa ia parte la fiecare aciune din infractiunea complex
Formele instigarii:
Daca exista mai muli instigatori trebuie s se fac diferena ntre coinstigare si concursul
de instigari
- Coinstigarea - presupune ca intre instigatori exista o legtura subiectiv
- Concurs de instigri - cnd intre instigatori nu exist legtura subiectiv
Dup forma de instigare
- Instigarea explicita - cnd instigatorul ii propune autorului sa comit actul de executare
- Instigarea implicit - cnd instigatorul ii sugereaz autorului sa comit actul de executare in
aa fel nct autorul crede ca este ideea lui proprie
Instigarea nu se poate comite dect printr-o aciune (nu se poate prin omisiune)
Dup rezultatul instigarii:
- Instigarea perfect - autorul trece la executare si svrete cel puin o tentativa pedepsibil
- Instigarea imperfect
- Fie autorul s nu comit nici un act de executare
- Fie autorul trece la executare dar se desist sau mpiedic producerea rezultatului
- Nu este un act de participaie, este o infraciune de sine stttoare
- Pe NCP nu mai exist
- Pedeapsa se determin pornind de la pedeapsa pentru infraciunea la care s-a instigat (va
fi cuprins intre minimul general al pedepsei nchisorii si minimul special prevazut pentru
infraciunea la care s-a instigat; minimul general: 15 zile). Daca pentru fapta la care s-a instigat
legea prevede deteniunea pe via, pedeapsa este ntre 2-10 ani
- Nu se pedepsete, daca pedeapsa pentru fapta la care s-a instigat, maximul special nu
depete doi ani (de regul)
- Excepie: Instigarea neurmata de executare, la o fapta pentru care pedeapsa nu
depete doi ani, se sancioneaz daca sunt ndeplinite cumulativ doua condiii:
1. Autorul a trecut la executare, dar s-a desistat sau in mpiedicat producerea
rezultatului
2. Actele comise de autor pna in momentul impiedicarii producerii rezultatului sau
desistarii constituie o alta infraciune
- In acest caz se aplica aceeai pedeapsa si instigatorului si autorului
3. Complicitatea - complicele este persoana care cu intenie ajut la comiterea unei fapte
prevazute de legea penal
Formele complicitaii:
Natura aportului complicelui:
- Complicitatea material - ajutor prin acte de natura material (procurarea mijloacelor prin
care se va comite infractiunea)
- Trebuie sa fie ndeplinite doua conditii:
1. Mijloacele sa fie puse efectiv la dispoziia autorului
2. Mijloacele puse la dispoziie trebuie sa fie folosite efectiv la comiterea infraciunii
(dac autorul nu le folosete va fi complice intelectual)
- Complicitatea intelectual - const n ntarirea rezoluiei infracionale a autorului, prin
ndemnuri, ncurajari, promisiuni, asisten
- Element de distincie fa de instigare: momentul stabilirii legturii subiective - n
cazul complicitaii intelectuale legtura subiectiv trebuie stabilit ulterior luarii hotrrii
infracionale de ctre autor; in cazul instigarii legtura subiectiv trebuie stabilit anterior lurii
hotrrii infracionale de ctre autor
- Complicitatea negativ - presupune asistena pasiv la svrirea unei infraciuni, n absena
unei legturi subiective (ex.: un vecin vede cum altui vecin ii este furat maina)
- Nu este o form de participaie
- Nu se sancioneaz
- Prin excepie ea poate fi sanctionat ca infraciune de sine stttoare (ex: infraciunea de
nedenunare)
Momentul interveniei complicelui:
- Complicitate anterioar - complicele i aduce contribuia nainte de nceperea executarii
- Complicitate concomitent - complicele intervine pe parcursul actelor de executare
Aciune/inactiune
- Complicitate prin aciune
- Complicitate prin inaciune
Complicitatea nu este sanctionabil daca autorul nu trece la executare, sau daca trece la
executare si se desist sau mpiedica producerea rezultatului
Se poate complicitate la infraciune omisiv
SEMINAR 5:
- Vasiliu et al - drept penal general - Participaie
1. Dup executarea unei pedepse de 3 ani nchisoare pentru o infractiune de furt, inculpatul a mai
comis o noua infractiune de furt. Arestat preventiv pentru aceasta infractiune din urma,
inculpatul a evadat si in stare de evadare a savarsit o noua infractiune de furt si o infractiune din
culpa. Cum se va calcula rezultanta
RIL 42/2008
2. Dup executarea unei pedepse de doi ani pentru un furt, inculpatul aflat in stare de libertate a
comis o tentativa de omor si a fost arestat preventiv. A lovit un poliist pentru a putea fugi din
arest iar apoi in stare de libertate a sustras un autoturism si apoi a lovit un pieton.
3. In cursul executarii unei pedepse de doi ani pentru o fapta din culpa, autorul mai comite o
fapta din culpa si una intentionata, apoi evadeaza si in stare de evadare mai comite o fapta
intentionata si una din culpa
4. Aflat in executarea unei pedepse de un an pentru furt, inculpatul comite o fapta intentionata si
una din culpa dup care evadeaza. In stare de evadare mai comite o fapta intentionata si una din
culpa, apoi este prins si reancarcerat. Apoi mai comite o fapta intentionata si una din cupl,
moment in care se termina de executat prima pedeapsa. Arestat preventiv, mai comite o fapta
intentionata si una din culpa.
Pluralitatea de recidiva
5. Dup executarea unei pedepse de un an pentru furt, aflat in libertate inculpatul mai comite un
furt pentru care este condamnat la 2 ani. In cursul executarii comite fi fapta intentionata si una
din culpa si ncepe procesul pentru aceste fapte. Se termina de executat pedeapsa de 2 ani,
moment in care inculpatul este arestat preventiv. Cum se va calcula pedeapsa cunoscand ca in
stare de arest preventiv a mai comis o fapta intentionata si una din culpa.
Savarsirea de ctre autor doar parial a infractiunii la care a fost instigat, atrage
rspunderea instigatorului/complicelui doar pentru fapta efectiv comisa
SEMINAR 6:
1. A ingrijitoare la UBB afla ca B urmeaz in ziua urmtoare sa patrunda ntr-un birou, prin
escaladarea zidului exterior cu scopul de a sustrage subiectele la un examen. Suparata fiind ca
fica dansuri nu a promovat examenul, contrar atribuiilor de serviciu las deschi geamul exterior
al biroului, pe unde urmeaz sa escaladeze autorul. A doua zi B patrunde n birou pe geamul
respectiv, sustrage subiectele si le face publice. Din cauza faptului ca mai mult de 50 din studeni
iau nota maxima Parchetul se autosesizeaza si identifica autorii. B este trimis in judecat pentru
furt iar A pentru neglijen in serviciu. In cursul procesului A recunoate ca a lsat geamul
intenionat deschis si arat deasemenea ca fica ei nu a beneficiat de faptul ca subiectele au fost
fcute publice.
2. Inculpaii A B C s-au hotrt sa comit un furt in locuina victimei, despre care tiu ca nu se
afla la domiciliu. Ajuni la locul faptei au vazut lumina si au auzit zgomote inauntru, dar au decis
totui sa comit furtul. n acest scop A a rmas de paza in strada, iar B si C au ptruns in locuin.
Fiind insa surprinsi de victima B si C au ucis-o dup care au sustras mai multe bunuri. In fata
instanei procurorul a cerut condamnarea lui A pentru complicitate la omor deosebit de grav si
tlhrie. Aprtorul inculpatului a solicitat schimbarea incadrarii juridice in complicitate la furt
artnd ca aceasta a fost fapta la care A a neles sa i aduc aportul.
SANCIUNILE
Pedepse
Msuri educative
Msuri de siguran
PEDEPSELE:
Pedepse principale
1. Deteniunea pe viata - cea mai severa pedeapsa care presupune privarea de libertate a
condamnatului pentru tot restul vieii
- Instituia inlocuirii deteniunii pe via: nu se aplica in cazul minoritatii sau in cazul in
care la data condamnarii inculpatul a mplinit vrstra de 60 de ani (in locul deteniunii pe via se
aplica pedeapsa inchisorii de 25 de ani)
- nlocuirea se dispune atunci cnd in timpul executarii inculpatul a mplinit vrstra de
60 de ani (se inlocuieste cu pedeapsa inchisorii de 25 de ani)
- Partea executat se scade din cei 25 de ani (daca a fost condamnat pe viata la 35 de
ani, la 60 de ani este eliberat)
- Inclouirea se face obligatoriu
- nlocuirea nu ine seama de conduita lui in timpul executarii
- NCP: nlocuirea devine facultativa si se tine cont de conduita in timpul executarii si
opereaz la 65 de ani si se inlocuieste cu 30 de ani
2. Pedeapsa nchisorii - presupune o privare de libertate a condamnatului pe o anumit durata
determinata
- Limitele generale - limite care nu pot sa fie niciodatat depaite (minim general: 15 zile;
maxim general: 30 de ani)
- Limitele speciale - limitele prevazute de norma de incriminare (minim special si maxim
special). Pot fi depaite daca exista cauze agravante sau atenuante
3. Amenda - este suma de bani pe care condamnatul trebuie sa o plteasc in favoarea statului
- Limite generale (minimul general: 100 lei; maximul general: 50000 lei)
- Limite speciale - exista doua modaliti pentru determinarea limitelor speciale (art. 63
CP)
1. Indicarea in norma de incriminare a limitelor speciale
2. Determinarea limitelor speciale in raport de pedeapsa inchisorii cu care amenda este
eventual prevzut alternetiv
- NCP: amenda va fi aplicat in baza sistemului zilelor-amenda (amenda care trebuie
pltit se determina pe baza a doi parametrii: numrul de zile-amend si suma corespunztoare
unei zile-amend si se imulesc). Numrul zilelor amenda are limite generale si limite speciale;
minimul general: 30 de zile;maximul special: 400 de zile. Exista si limite speciale (art. 61 NCP).
Suma unei zile-amenda este intre 10 si 500 de lei, n funcie de situaia material a inculpatului.
nlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa nchisorii - atunci cnd cel condamnat la pedeapsa
amenzii, se sustrage de la executare cu rea-credin, instana va dispune nlocuirea amenzii cu
nchisoarea in limitele prevazute de lege pentru fapta svrit
Conditii:
1. Persoana s fi fost condamnat la pedeapsa amenzii
2. Condamnatul sa se sustrag cu rea-credin de la plata ei (daca persoana nu dispune de
mijloace nu se poat nlocui)
3. Amenda sa fie prevzut alternativ cu pedeapsa nchisorii
Nu este posibil nlocuirea in 2 situaii:
1. Cnd amenda este prevzut ca sanctiune unic
2. Cnd la pedeapsa amenzii s-a ajuns, obligatoriu, ca efect al circumstanelor atenuante in
condiiile art. 76 lit. e
Pedepse complementare/accesorii
Persoane fizice:
Pedeapsa Pedeapsa accesorie
complementar
Vizeaz interzicerea unora Vizeaz interzicerea unora sau
sau mai multor drepturi mai multor drepturi
Pedeapsa Pedeapsa accesorie
complementar
Pedeapsa principala pe lng Doar pe lng pedeapsa cu Pe lng orice pedeaps
care se aplica nchisoarea (nu si pedeapsa privativa de libertate (nu si
amenzii) pedeapsa amenzii)
Durata pedepsei inchisorii Se aplica numai pe lng o Se aplica pe lng orice
pedeapsa cu nchisoarea de pedeps cu inchisoarea,
cel puin 2 ani indiferent de durat
Mod de aplicare Obligatoriu/Facultativ Este de principiu facultativ
- Este obligatorie atunci cnd
legea o prevede in mod
express
Durata Se dispune pe o durata Are aproximativ aceeai
cuprins intre 1 si 10 ani durata cu pedeapsa principal
- Are o durata mai mare dect - Are o durata mai mic dect
pedeapsa principala atunci pedeapsa principala atunci
cnd inculpatul este judecat cnd condamnatul a fost
in stare de libertate, iar judecat in stare de arest
hotrrea nu este pus
imediat in executare
Momentul executarii Se executa dup executarea Se executa de la rmnerea
pedepsei principale definitiva a hotrrii de
condamnare
SEMINAR 7:
1. ABC muncitor zilier, s-au ntors noapte de la cmp si au trecut prin dreptul terenului partid
vtmt. Aici a si b au intrat pe teren si au distrus prin tabere 668 butuci de vita de vie. In tot
acest timp c nu a intrat pe teren ci a stat pe drum fr a achita vre-un gest sau a scoate un cuvnt.
Prima instana a dispus condamnarea lui c in calitate de complice la infractiunea de distrugere.
Inculpatul declara recurs.
- Complicitate negativa vs. Complicitate negativa
- Prin simplul fapt ca se afla la locul faptei poate fi complice intelectual
- Complicitate intelectuala pentru ca a stat mult timp pana coautorii au tiat 668 de buturi si
a acceptat
Individualizarea sanctiunilor
1. Cauze de atenuare sau agravare - constituie instituii de sine statatoare care au ca efect o
atenuare sau o agravare a raspunderii penale
- Cauze de agravare: infractiunea continuat, concurs, recidiva
- Cauze de atenuare: tentativa, minor (care rspunde)
- Daca exista mai multe cauze atenuante sau agravante cu privire la aceeai fapta, se
aplica toate si i produc efectele in mod succesiv
2. Circumstane atenuante sau agravante - sunt stri, situaii sau imprejurari, legate de fapta
sau de persoana faptuitorului care si ele au ca efect o atenuare sau agravare a rspunderii penale
- In materia circumstantelor, daca exista mai multe circumstante din aceeai categorie,
efectul lor se produce o singur data, efectele lor nu se cumuleaz
- Odat reinute (indiferent daca sunt circumstane legale sau judiciare), produc exact
aceeleasi efecte ca si o circumstan legal
Efecte:
In funcie de obligativitatea lor:
- Circumstane legale - sunt express si limitativ prevazute de lege; sunt obligatoriu de
reinut, o data constatate
- Circumstane judiciare - sunt prevazute cel mult exemplificativ de lege, iar retinerea
lor nu este obligatorie
SEMINAR 8:
1. Inculpatul se afla intr-un magazin alimentar unde a fost bruscat de victima, aflata sub influena
alcolului. La ieirea din magazin inculpatul a fost lovit prin surprindere de ctre victima
determinand cderea sa la pmnt unde a fost ulterior in mod repetat. Ridicandu-se de la pmnt,
inculpatul a luat dintr-o scoas un cuit cu care a lovit victima care se ndeprta de doua ori in
spate. Trimis in judecat pentru savarsirea infractiunii de omor calificat inculpatul a fost achitat
in prima instan in baza prevederilor de la art. 44 al. 3 cod penal. In judecarea apelului, declarat
de procuror, instana a dispus condamnarea cu retinerea circumstantelor atenuante prevazute de
art. 73 lit. a teza 1 si art. 73 lit.b
4. Inculpatul locuia intr-un sat si mergea in fiiecare zi la barul din localitate. Aproape de fiiecare
data barmanul ncercnd sa-l enerveaz si sa-l umileasca in fata clienilor se lega de infirmitatea
fizica a inculpatului, respectiv pretindea ca o cunoate intim pe mama acestuia. La un moment
dat (conform declaraiilor martorilor) la cel puin a 17-a astfel de ocazie, inculpatul a reacionat
la spusele barmanului, lovindu-l cu o carja in cap. Aratai daca se va retine circumstanta
atenuant a provocarii cunoscand ca de fiecare data, pana la acest moment inculpatul reactionase
doar prin atacuri verbale a instituiile barmanului.
Daca pedeapsa a fost aplicat pentru un concurs in care intra si infractiuni intentionate si
infractiuni din culpa, raportarea se face la faptele intentionate
Detentiunea pe via:
Liberarea presupune primele doua conditii, plus trebuie sa fi executat efectiv cel puin 20
de ani din pedeapsa detentiunii pe via
Daca persoana condamnata a mplinit 60 de ani liberarea conditionata se poate dispune
dup executarea efectiv a 15 ani
- In cazul anularii, se
contopeste pedeapsa pentru
noua infraciune cu pedeapsa
suspendat aplicandu-se dup
caz regulile de la concurs,
recidiva sau pluralitate
intermediara
- Daca pedeapsa rezultant
ndeplinete condiiile
suspendarii, aceasta se poate
suspenda
Dac in perioada internarii intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical
educativ minorul comite o infractiune si se aplica pedeapsa inchisorii, instana revoc
internarea
- In cazul in care minorul este in executarea unei msuri educative privative de libertate si
comite o noua infractiune, este pluralitate nenumit
Atat liberarea dintr-un centru de reeducare, ct si dintr-un centru medical educativ pot fi
revocate, dispunandu-se reinternarea:
- Facultativ: daca in perioada liberarii are purtri rele
- Obligatoriu: daca in perioada liberarii comite o infractiune pentru care nu este necesar o
pedeaps
SEMINAR 9:
1. In fapt s-a reinut ca inculpatul minor, in vrstra de 17 ani, provocat fiind de tatl sau i-a
aplicat acestuia o lovitura de cuit in abdomen. Inculpatul a fost trimis in judecat pt tentativa de
omor calificat, cu retinerea circumstantei atenuante de provocare. Artat care sunt limitelende
pedeapsa pt individualizarea de pedeapsa 15-25
- 10l - 2a6l (minus o zi)
- In cazul aplicarii circumstantei atenuante, vechiul minim minus o zi devine noul maxim
3. Inculpatul minor a fost trimis in judecat fiind acuzat ca a ncercat sa-l ucid pe tatl sau.
Artati intre ce limite de pedeapsa a putea individualizare judiciar pedeapsa instana cunoscand
ca a reinut starea de provocare.
15 - 25
5 - 12a6l - minoritate
2a6l - 6a3l - tentativ
10l (76 al.2) - 2a6l (concursul de circumstante este numai daca avem agravanta general vs
atenuant general)
Msurile de siguran
Se dispun fata de autorul care a savarsit cel puin o fapta tipica si au ca scop inlaturarea strii de
pericol care ar putea determina savarsirea de noi astfel de fapte.
2. Internarea medical
Este o msura privativa de libertate
Se dispune fata de o persoana care din cauza unei boli mintale sau din cauza faptului ca
este toxicoman, a comis o fapta prevazuta de legea penala, existnd pericolul sa comit si altele
Se poate dispune in cursul procesului si se confirma in aceeleasi conditii ca si la obligarea
la tratamentul medical
Sanctionare: nu se sancioneaz
5. Expulzarea:
Trebuie sa fi comis o infractiune
Se dispune fata de cetateni strini sau fata de apatrizi care nu au domiciliul in Romania
Prezena sa pe teritoriul Romniei, reprezint un pericol
Opereaz aceleai limitri/interdicii ca si la extradare, exceptand dreptul su la un proces
echitabil in tara unde va fi expulzat
- Nu poate fi expulzat cnd exista pericolul ca persoana sa fie supusa torturii sau unor
tratamente inumane/degradante, cnd viaa i-ar fi pus in pericol, sau cnd locuiete de mult timp
si are o familie in Romnia
Se expulzarea de regula in tara sa de origine
Nrespectarea se sancioneaz de regula prin trecere frauduloas a frontierei
7. Confiscarea special
Presupune transferul in favoarea statului a dreptului de proprietate asupra unor bunuri
legate de comiterea infractiunii
Este o operatiune juridic, nu material
Se executa la rmnerea definitiva a hotrrii de condamnare
Ipoteze de confiscare:
1. Confiscarea bunurilor produse prin savarsirea infraciunii (bunuri care nu existau in aceasi
forma anterior comiterii faptei) ex.: moneda falsificat. Daca au fost nstrinate uni ter,
confiscarea se va face sau nu, de la ter, dup cum detinerea bunului este sau nu licit,
independent de buna sau rea credina terului
- Daca detinerea este ilicit, se confisca de la ter
- Daca detinerea este licita, nu se confisca de la ter, se confisca suma de bani obinut
de infractor
2. Confiscarea bunurilor dobandite in mod vadit prin savarsirea infractiunii. Bunuri care
existau anterior comiterii infractiunii, in aceeai forma, doar ca si-au schimbat situaia juridic.
ex.: bunuri dobandite printr-o inselaciune
- Se confisc in msura in care nu servesc la despagubirea persoanei vtmte
- Se face doar in limita a ceea ce a obinut efectiv
- Daca bunul a fost instrainat unui ter, daca terul este de buna credina el va pstra
bunul, si vom confisca de la suma primit ca pre; daca terul este de rea credin, se confisca
bunul de la ter urmnd ca acesta s ii recupereze de la infractor preul pltit
3. Confiscarea bunurilor folosite la savarsirea infractiunii
Condiii pentru confiscarea bunurilor:
1. Infractiune intenionat sau preterintenionat
2. Bunul sa fi folosit in orice mod la comiterea infractiunii (daca nu a servit la
comiterea actului de executare, nu se poate confisca)
3. Bunul sa aparin faptuitorului sau unei alte persoane care tia la ce urmeaz sa fie
folosit (in situaia in care bunul aparine unui ter care nu tia le ce urmeaz sa fie folosit, bunul
nu se confisca, dar infractorul este obligat sa plteasc contravaloarea bunului).
- Daca o confiscare in ntregime a bunului ar fi disproportionata cu infractiunea,
instana poate confisca o valoare mai mic.
- Nu se aplica infractiunilor comise prin pres
4. Confiscarea bunurilor produse, modificate sau adaptate in scopul comiterii unei
infractiuni
Condiii pentru confiscarea bunurilor:
1. Infractiune intenionat sau preterintenionat
2. Bunul sa fi folosit in orice mod la comiterea infractiunii (daca nu a servit la
comiterea actului de executare, nu se poate confisca)
3. Bunul sa aparin faptuitorului sau unei alte persoane care tia de modificarea
bunului (in situaia in care bunul aparine unui ter care nu tia le ce urmeaz sa fie folosit, bunul
nu se confisca, dar infractorul este obligat sa plteasc contravaloarea bunului). Nu mai opereaz
limitarea data de proportionalitate (se confisca tot bunul)
5. Confiscarea bunurilor care au fost date pentru a determina savarsirea unei infraciuni sau
pentru a rsplati pe infractor
- Ex.: o suma de bani pltit unei persoane, pentru a comite un omor
6. Confiscarea bunurilor a cror detinere este interzis de lege
8. Confiscarea extins
Se dispune daca sunt ndeplinite cumulativ urmtoarele conditii:
1. Infractorul sa fi fost condamnat pentru savarsirea unei infractiuni susceptibile sa-i
procure un folos material
2. Infractiunea este una din cele prevazute la art. 122 indice 2 al. 1
3. Pedepasa prevazut de lege pentru fapta comisa sa fie nchisoarea de cel puin 5 ani
4. Valoarea bunurilor dobandite intr-o perioada de 5 ani anterioar sesizrii instantei
depete in mod vadit veniturile obinute de acesta in mod licit
5. Instana are convingerea ca bunurile respective provin din activiti infractionale de
natura celor prevazute in lista de la al. 1
Daca sunt ndeplinite aceste conditii, instana poate dispune confiscarea bunurilor care
exced posibilitatiile de dobandire licit ale inculpatului
SEMINAR 10:
1. Inculpatul minor in vrstra de 17 ani, s-a suprat pe un coleg si a nceput sa-l loveasca cu
putere cu pumnii si picioarele. Raportul de expertiza a stabilit ca decesul s-a produs ca urmare a
rupturii de ficat si de splina consecutiv unor lovituri aplicate pe o durata mare de timp. Trimis in
judecat pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav a fost ntocmita o expertiza
psihiatrica care a stabilit ca din cauza sindromului down congenital, inculpatul dei in vrstra de
17 ani avea intelectul dezvoltat la nivelul unui copil de 6 ani. Lund in considerare starea
medical a minorului, instana a dispus internarea acestuia intre-un institut medical educativ.
mpotriva sentinei declara apel Parchetul. Cu motivat apelul.
- Este iresponsabil, nu rspunde penal --> nu se poate aplica nici o msura de siguran nici o
pedeaps
2. Inculpatul minor in vrstra de 16 ani a fost trimis in judecat pentru faptul ca pe durata iernii a
sustras mai multe bunuri de la diferii turiti profitand de aglomeraia din staiuniile turistice
montane de pe Valea Prahovei. Instana a reinut in sarcina minorului savarsirea unei infractiuni
de furt calificat in forma continuat si a dispus internarea acestuia intr-un centru de reeducare pe
durata a doi ani. Deasemenea instana a computat 57 de zile echivalente arestului preventiv din
cursul procesului penal. Prin aceasi hotrre instana a dispus si msura interzicerii de a se afla in
toate localitile-staiune turistice din Valea Prahovei pe o durata de 6 ani. Dup aproximativ 10
luni de la data internarii instana constatate eforturile minorului in raport de olimpiadele colare
precum si dovezile evidente care atestau ndreptat acestuia a dispus liberarea acestuia din
centrul de reeducare.
- Nu e infractiune continuat pentru ca nu este unitate de subiect pasiv
- Computarea se face doar in cazul pedepselor
- Nu poate fi revocat decat dup un an
- Nu se poate dispune msura de siguran decat pe lng o pedeaps
- Msura de siguran a interzicerii de a se afla in anumite localiti nu poate fi dispus pe durata
mai mare de 5 ani
- Msura educativ a internarii intr-un centru de reeducare se ia pe durata nedeterminat
- Localitiile trebuie sa fie individualizate
1. Amnistia - este un act de clementa adoptat de parlament prin lege, care inlatura
raspunderea penal pentru fapta comisa
Forme:
1. Amnistia antecondamnatorie - intervine dup comiterea faptei, dar nainte de
condamnarea definitiva
- Procesul urmeaz sa inceteze, in afara de cazul in care inculpatul dorete sa
continue procesul
- Prin cererea de continuare, inculpatul nu risca nimic (nu pierde vocaia de a
beneficia de amnistie)
2. Amnistia postcondamnatorie - intervine dup rmnerea definitiva a hotrrii
- Produce efecte doar pentru viitor
- Nu conduce la o repunerea in situaia anterioar (amenda pltit nu se restituie,
bunurile confiscate nu se restituie, gradul pierdut nu se recupereaz)
- nltura pedeapsa complementar (n afara de degradarea militar) si pedeapsa
accesorie
Prescriptia special - nlatur raspunderea penal indiferent care este numrul intreruperilor
survenite daca s-a mplinit dublul termenului de prescriptie
Si in acest caz inculpatul poate sa ceara continuarea procesului pentru a-si dovedi
nevinovaia (in aceleai conditii)
Exista infractiuni imprescriptibile:
- Infractiuni contra pcii si omenirii
- Legea 27/2012 a extins sfera infractiunilor imprescriptibile adugnd infractiunile de omor,
precum si infractiunile preterintenionate care au avut ca urmare moartea victimei (presupune si
tentativa la aceste infractiuni)
Graierea:
Gratierea este un act de clementa adoptat de Parlament prin lege, sau de seful statului prin decret,
care are ca efect inlaturarea executarii pedepsei, reducerea unei pedepse, sau nlocuirea acesteia
cu o pedeapsa mai uoar
Opereaz retroactiv
Produce efecte doar dup rmnerea definitiva a hotrrii de condamnare
Pedeapsa accesorie nu se mai execut
Nu produce efecte asupra msurilor de siguran, msurilor educative si drepturilor
persoanelor vtmte
Condamnarile graiate pot fi luate in considerare la starea de recidiv
Nu are ca efect reabilitarea de drept
Gratierea colectiva Gratierea individual
Numarul beneficiarilor Nedeterminat Determinat
Modul de operare in caz de Opereaza cu privire la pedepsele Opereaza asupra pedepsei rezultante
concurs individual stabilite
Graierea colectiv poate interveni si cu privire la o pedeapsa a crei executare a fost suspendat
- Partea de pedeapsa graiat se va scdea din termenul de incercare a suspendarii
- Dac graierea este total, termenul de incercare a suspendarii va rmne acel termen fix de
2 ani
Reabilitarea: