Testul ADLER

Proba ADLER (testul ADLER) reprezinta metoda prin care se permite punerea in evidenta a
prezentei sangelui in materiile fecale - hemoragiile oculte in scaun.
In mod normal nu exista sange in materiile fecale. Prezenta sa indica o afectiune sangeranda a
tubului digestiv : ulcer gastric sau duodenal, polipi intestinali, rectocolita ulcero-hemoragica,
neoplasm, hemoroizi interni.
Recomandari pentru proba ADLER (testul ADLER) :
inainte de prelevarea probei se va tine un regim de 3 zile : fara carne, peste, medicamente
cu fier, hemoglobina, legume verzi;
se va controla ca scaunul emis sa nu fie contaminat de sange provenit din hemoroizi
sangeranzi;
este recomandat ca testul sa se repete de 2 - 3 ori la un interval de 2 - 3 zile, mentinand
regimul de proba aratat;
proba se preleva intr-un recipient de plastic sau sticla curat si uscat.

Hemostaza provizorie
Oprirea sngerarii poarta denumirea de hemostaza

Ea poate fi spontana n cazul unor hemoragii mici, prin interventia mijloacelor proprii
organismului, dar de cele mai multe ori este necesara interventia altor persoane, care sa realizeze
hemostaza. Hemostaza poate fi provizorie sau definitiva.

Hemostaza provizorie se poate realiza prin:

- compresiune digitala;
- pansament compresiv;
- garou.

Compresiunea digitala. Compresiunea corect executata pe vasul ranit trebuie sa se aplice

deasupra ranii n cazul unei hemoragii arteriale si sub plaga n cazul unei hemoragii venoase,
tinnd cont de sensul circulatiei. Cnd hemoragia nu poate fi stapnita prin compresiune
exercitata la distanta, se poate folosi compresiune directa n care caz compresiunea vasului ce
sngereaza se face cu degetul introdus direct n plaga. Aceasta metoda nu poate fi dect de scurta
durata, trebuind sa recurgem la alta care s-o suplineasca si sa o completeze.

Pansamentul compresiv este una din cele mai eficiente metode folosite pentru a realiza o
hemostaza provizorie. n lipsa unui pansament steril se poate folosi pentru a pune pe plaga o
batista, o crpa curata, peste care se strnge pansamentul circular (fasa).

Aplicarea garoului este ultima varianta la care apelam. Garoul poate fi improvizat folosind
curea, cravata, fular, sfoara, etc. Se foloseste doar n cazuri extreme si n situatia n care
hemoragia nu se putea controla prin alte metode (amputatie de membru). Important este oprirea
hemoragiei fara a comprima excesiv tesuturile. Garoul, odata cu oprirea sngerarii, produce
oprirea circulatiei sngelui n portiunea de membru situata dedesubtul lui. Din aceasta cauza
mentinerea sa mai mult de 2 ore poate duce la complicatii deosebit de grave. Totdeauna la
montarea unui garou trebuie atasat un bilet, care nsoteste bolnavul, si pe care se noteaza
obligatoriu urmatoarelele date: nume, prenume,ora exacta a aplicarii garoului.Din 30-30 minute
se slabeste putin garoul pentru a permite irigarea segmentului de membru subiacent.
Ridicarea garoului se face doar n conditii de spital si de personal competent.

Hemostaza definitiva se obtine prin obliterarea permanenta si definitiva a vasului care

sngereaza, cel mai folosit procedeu fiind prin ligatura cu fire.
A fost folositor

TESTAREA SENSIBILITATII ORGANISMULUI LA PENICILINA

Penicilina reprezinta una dintre cele mai alergogene medicamente, motiv pentru care
este necesara la prima doza efectuarea unei testari,
Asistenta medicala efectueaza o anamneza cu privire la problemele de sanatate ale
pacientului si modul de tratare a acestora, precum si existenta altor alergii, masoara functiile
vitale. Fie ca este internat, fie ca este in ambulatoriu la dispensarul territorial sau acasa, pacientul
va fi anuntat ca testarea, supravegherea si administrarea vor dura 1-2 ore. Testarea se va realize
intr-o camera departe de curiosi sau stimuli care pot afecta pacientul.
Pregatirea fizica si psihica a acestuia consta in informare asupra dozei , a scopului si a
eventualelor reactii prezente in caz de alergie, precum si a locului unde vom efectua testarea -
fata interna a antebratului (lipsita de pilozitati)-, rugand pacientul sa se aseze intr-o pozitie
comoda (semisezand, decubit dorsal).
Pentru realizarea testarii avem nevoie de seringi sterile de 10 ml si 0,5 ml, ace sterile,
tampon, 3 flacoane, apa distilata si manusi. In fata pacientului asistenta medicala pregateste
dilutia, se dizolva un flacon de Penicilina G cristalina de 1 000 UI in 10 ml de ser fiziologic,
rezultand dilutie 100 000 UI /ml; se scoate 1 ml din acest flacon si se introduce intr-un flacon
steril, adaugandu-se 9 ml ser, rezultand 10 000 UI / ml; se scoate 1 ml din acest flacon, se adauga
in al treilea flacon steril, plus alti 9 ml ser, rezultand 1 000 UI / ml. Din acest flacon se aspira
intr-o seringa mica 0,3 - 0,4 ml (echivalent a 200 400 UI) si se injecteaza intradermic.
Tehnica injectarii intradermice este urmatoarea: asistenta medicala schimba manusile,
se spala pe maini si imbraca altele noi; dezinfecteaza locul injectiei, intinde si imobilizeaza
pielea cu indicele si policele mainii stangi; cu mana dreapta ia seringa si patrunde cu bizoul
acului in sus in grosimea dermului, injecteaza lent solutia pana la formarea unei papule cu aspect
de coaja de portocala, cu diametrul de 5-6 mm si inaltime de 1-2 mm; retrage acul brusc si nu
tamponeaza locul injectiei.
 Dupa realizarea tehnicii, asistenta medicala face reorganizarea locului de munca:
dezbraca manusile pe care impreuna cu seringa le arunca in sacul cu deseuri, acele le arunca in
cutia destinata acestora, iar flacoanele le arunca in sacul de gunoi, apoi se spala pe maini.
Pacientul va fi supravegheat 20 de minute din punct de vedere al starii generale si al
reactiei locale, educandu-l sa nu stearga sis a nu preseze zona.
Daca timp de o ora: la 20-30 de minute dupa citirea reactiei, se administreaza medicamentul, nu
apare eritem, prurit, papula, urticarie, edem, se poate considera ca nu exista alergie la Penicilina.