Referat cu tema:Instrumente juridice pentru

protecia drepturilor omului. Apariie i

evoluie.

Cuprins
Introducere
Epoca Antic
Epoca Medieval
Epoca Modern
Epoca Contemporan
Instrumente Juridice de protecie a drepturilor omului n Republica
Moldova

Introducere
Drepturile omului, sunt drepturi universale aplicabile tuturor fiinelor umane, care
garanteaz o serie de liberti precum: Dreptul la via, Dreptul la integritate fizic i
psihic, Dreptul la munc, dreptul la siguran, etc.

Drepturile universale ale omului au 3 caracteristici fundamentale:

1. Sunt drepturi subiective

2. Sunt drepturi eseniale
3. Sunt reglementate att pe plan national prin legi fundamentale (constituii), ct
i n plan international prin declaraii de drepturi.

Deasemenea ele reprezint un concept filozofic, care plaseaz omul n centrul ateniei
i-l apr de abuzuri i inegaliti din partea statului sau a altor personae.

Epoca Antic
Pentru prima data n istoria omenirii, problema garantrii drepturilor omului a aprut
n Antichitate. Marii gnditori din acea perioad Platon, Solon, Pericle, Aristotel, erau
preocupai de asigurarea lor.

Pericle (490-429 I.H.) afirma: Din punct de vedere al legilor, toi, fara a considera
deosebirile private, se bucur de egalitate pentru accesul la demnitai; fiecare, dupa
modul cum se distinge, obine o preferin fondat pe merit, nu pe clas.

La romani protecia drepturilor omului s-a reflectat mai mult prin prisma dreptului
privat roman, astfel apare o prim form de aprare a drepturilor. n cadrul
proceselor de judecat n faa Comitiilor , dup pronunarea hotrrilor, condamnatul
avea dreptul s apeleze la popor, care printr-un decret, putea sa acorde integrum
restitutio. Deasemenea, ca mijloc de aprare moral, nvinuitul putea s fie asistat de oameni
de vaz, adic Laudatores. Daca acuzatul nu se putea apara singur, putea sa-l apere prietenii
sau era aparat de oameni de profesie. Procesele erau publice, orale si se desfasurau pe
principiul contradictorialitatii.

Epoca Medieval
Primul act normative din epoca mediaval care avea s confineasc drepturile i
libertile oamenilor a fost Magna Charta Libertatum, ndreptat lui regale Angliei,
Ioan fr de ar, de ctre baronii rsculai. Actul consfinea limitarea puterii regale
i acorda anumite liberti personale baronilor, dar se referee i la oamenii de rnd,
de exemplu punctul 39 al acestui document prevedea, spre exemplu, ca Nici un om
liber nu va fi arestat sau intemniat, sau deposedat de bunurile sale, sau declarat n
afara legii, sau exilat, sau lezat de orice maniera ar fi si noi nu vom purcede impotriva
lui si nici nu vom trimite pe nimeni impotriva lui, fr o judecata loial a egalilor sai,
in conformitate cu legea arii.

Un alt act normativ important, care apare n Anglia, este Petiia Drepturilor din 1628,
ce presupunea stabilirea de garantii impotriva perceperii impozitelor fara aprobarea
Parlamentului, a confiscarii de bunuri si a arestarilor fara respectarea procedurii de
judecata normala.

Epoca Modern
Tot in Anglia au fost elaborate alte doua acte importante: Habeas corpus
(1679) si Bill-ul drepturilor (1689). In conformitate cu Habeas corpus, la solicitarea
arestatului sau a oricarei alte persoane, tribunalul trebuia sa emita un mandat de
aducere a arestatului, putand hotari ca urmare fie retrimiterea lui in inchisoare, fie
punerea lui in libertate cu sau fara cautiune. Prin Bill-ul drepturilor a fost declarata
ilegala orice preluare de bani pentru Coroana sau pentru folosul ei pentru o alta
perioada de timp si in alte conditii de cele stabilite de Parlament.

Declaratia drepturilor din statul Virginia, din 1776, a consacrat principiul ca

toti oamenii sunt prin natura lor in mod egal liberi si independenti si au anumite
drepturi innascute.

Declaratia de independenta a S.U.A., din 14 iulie 1776 prevede si ea ca

oamenii au fost creati egali, ei fiind inzestrati de Creator cu anumite drepturi
inalienabile; printre aceste drepturi se gasesc viata, libertatea si cautarea fericirii.
Acest act consacra ideea ca toate guvernarile au fost stabilite de catre oameni tocmai
in scopul garantarii acestor drepturi. Oricand o forma de guvernare devine contrara
acestui scop, poporul are dreptul de a o schimba sau de a o aboli si de a stabili un
nou guvernamant.

In timp ce declaratiile americane vorbesc in titlul si in textul lor exclusiv de

drepturile omului, Declaratia franceza din 1789 face un pas inainte si se intituleaza
Declaratia drepturilor omului si cetateanului. In chiar primul sau articol Declaratia
stipuleaza ca oamenii se nasc si raman liberi si egali in drepturi. Deosebirile sociale
nu pot fi fundate decat pe egalitatea comuna, precizandu-se ca finalitatea asociatilor
politice o constituie apararea drepturilor naturale si imprescriptibile ale omului:
libertatea, proprietatea, siguranta si rezistenta impotriva asupririi. Conform
mentalitatii revolutionarilor francezi de atunci, egalitatea era un drept innascut, menit
sa se mentina dupa constituirea societatii civile. Insa viata in cadrul statal atrage
dupa sine unele situatii specifice, cum ar fi instituirea unor functii sau a unor
demnitati care nu sunt accesibile oricarui individ, ci doar celor care au calitatea de
cetateni.

Epoca Contemporan