Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a. Activele fictive = cheltuieli de înfiinţare 800 + brevete 1.200 + fond comercial 2.000 + cheltuieli în
avans 150 = 4.150
b. Imobilizările necorporale = cheltuieli de înfiinţare 800 + brevete 1.200 + fond comercial 2.000 = 4.000
c. Bilanţul funcţional reflectă în activ funcţiile de investiţii, exploatare şi trezorerie ale întreprinderii, iar în
pasiv reflectă funcţia de finanţare a întreprinderii (din surse proprii sau din împrumuturi bancare).
Studierea bilanţului funcţional duce la determinarea masei capitalurilor folosite în întreprindere şi structura
acestora, în scopul determinării ratei de capitalizare, fructificare sau de actualizare.
Pentru determinarea bilanţul funcţional este necesar a se elimina influenţele elementelor de activ
şi pasiv fictive, prin corijarea contului de rezultate cu valoarea acestora. Astfel, se va corija contul de
rezultate în minus cu valoarea activelor fictive (-4.150) şi în plus cu valoarea veniturilor în avans (+100)
rezultând o corijare consolidată negativă a contului de rezultate de 4.050. Considerăm că provizioanele
1
pentru riscuri şi cheltuieli sunt bine fundamentate şi au caracter de rezervă întregind capitalurile proprii ale
întreprinderii.
Astfel, în urma acestor corecţii, clarificări şi clasificări bilanţul funcţional se prezintă astfel:
ACTIV PASIV
Functia de
Functia de finantare
investitii Imobilizari 6.100 Capitaluri proprii 4.550
Stoc+Creante-
Functia de Obligatii
exploatare nefinanciare 900
Functia de Obligatii
trezorerie Disponibilitati 1.050 financiare 3.500
TOTAL 8.050 TOTAL 8.050
unde:
Imobilizari = terenuri 1.000 + echipamente 3.000 + clădiri 1.800 + titluri de participare 300 = 6.100
Stoc+Creante-Obligatii nefinanciare = stocuri 600 + clienţi 2.900 + creanţe diverse 800 - furnizori
pentru imobilizări 1.400 - furnizori 1.800 - buget 200 = 900
Disponibilitati = valori mobiliare 350 + disponibilităţi 700 = 1.050
Capitaluri proprii = capital social 4.500 + rezerve 3.000 + rezultatul exerciţiului 600 + provizioane
pentru riscuri şi cheltuieli 500 - corijare negativă a contului de rezultate 4.050 = 4.550
Obligatii financiare = împrumuturi bancare 3.500
d. Structura bilanţului financiar se prezintă din punct de vedere teoretic astfel:
ACTIV PASIV
I. Imobilizari IV. Capitaluri permanente
II. Stocuri plus creante V. Obligatii nefinanciare
VI.Obligatii financiare pe
III. Disponibilitati termen scurt
Total activ Total pasiv
Acest bilanţ stă la baza determinării următorilor indicatori:
Fond de rulment net global = IV – I
Necesarul de fond de rulment = II – V
Trezoreria = III - VI
Echilibrul financiar al firmei rezultă din relaţia:
Fond de rulment net global - Necesarul de fond de rulment = Trezoreria întreprinderii
În cazul nostru avem:
Bilant financiar
ACTIV PASIV
I. Imobilizari 6.100 IV. Capitaluri permanente 7.550
II. Stocuri plus creante 4.300 V. Obligatii nefinanciare 3.400
VI.Obligatii financiare pe
III. Disponibilitati 1.050 termen scurt 500
Total activ 11.450 Total pasiv 11.450
unde:
I. Imobilizari = terenuri 1.000 + echipamente 3.000 + clădiri 1.800 + titluri de participare 300 = 6.100
II. Stocuri+Creante = stocuri 600 + clienţi 2.900 + creanţe diverse 800 = 4.300
III. Disponibilitati = valori mobiliare 350 + disponibilităţi 700 = 1.050
IV. Capitaluri permanente = capital social 4.500 + rezerve 3.000 + rezultatul exerciţiului 600 +
provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 500 - corijare negativă a contului de rezultate 4.050 + împrumuturi
bancare peste un an 3.000 = 7.550
V. Obligatii nefinanciare = furnizori pentru imobilizări 1.400 + furnizori 1.800 + buget 200 = 3.400.
VI. Obligatii financiare pe termen scurt = împrumuturi bancare 3.500.
Rezultă că
Fond de rulment net global = 7.550 – 6.100 = 1.450
2
Rezultă că din capitalurile permanente, respectiv capitaluri proprii şi datoriile financiare pe termen lung
se acoperă activele imobilizate râmânînd o resursă de 1.450 pentru finanţarea activităţii curente
(activele circulante)
Necesarul de fond de rulment = 4.300 – 3.400 = 900
Rezultă că stocurile şi creanţele sunt finanţate doar în parte din obligaţiile nefinanciare pe termen scurt,
rămânând o diferenţă neacoperită 900 care trebuie acoperită din alte surse, fie din surse de capital
permanent, fie din împrumuturi financiare pe termen scurt.
Trezoreria = 1.050 - 500 = 550
Iar echilibrul financiar al firmei:
Fond de rulment net global - Necesarul de fond de rulment = Trezoreria întreprinderii
1.450 - 900 = 550
e. Pentru a determina bilanţul economic al întreprinderii vom stabili care sunt influenţele determinate de
reevaluarea elementelor patrimoniale de activ şi de pasiv:
Diferente ACTIV Diferente PASIV
ACTIV reevaluare corectat PASIV reevaluare corectat
Active pe termen lung,
din care 6.100 3.650 9.750 Capital social 4.500 0 4.500
- Imobilizari corporale 5.800 3.500 9.300 Rezerve corectate 3.500 0 3.500
Rezultatul exerciţiului
Terenuri 1.000 corijat -3.450 0 -3.450
Diferenţe din
Echipamente 3.000 reevaluare 0 2.800 2.800
Clădiri 1.800 Obligatii nefinanciare 3.400 0 3.400
Furnizori pentru
- Imobilizari financiare 300 150 450 imobilizări 1.400
Titluri de participare 300 Furnizori 1.800
Stocuri 600 250 850 Buget 200
Creanţe 3.700 -100 3.600 Obligatii financiare 3.500 1.000 4.500
Clienţi 2.900 Imprumuturi bancare 3.500
Creanţe diverse 800
Disponibilităţi 1.050 0 1.050
Valori mobiliare 350
Disponibilităţi 700
TOTAL 11.450 3.800 15.250 TOTAL 11.450 3.800 15.250
3
V1.A2.-2006 în baza următoarelor date: profit net înainte de impozitare 1.350.000 lei; cheltuieli cu
amortizarea 270.000 lei, diminuarea creanţei clienţi 90.000 lei; creştere cheltuieli în avans 36.000 lei; creştere
datorii furnizori 120.000 lei; plăţi impozit pe profit 540.000 lei; plăţi privind: achiziţia de terenuri 300.000 lei,
achiziţia unei clădiri 450.000 lei, achiziţia de maşini, utilaje, instalaţii 120.000 lei; împrumuturi încasate din
emisiunea de obligaţiuni 120.000 lei; dividende plătite aferente activităţii de finanţare 312.000 lei, calculaţi
fluxurile nete de numerar pentru activităţile de exploatare, investiţii şi finanţare.
Rezolvare:
Flux de numerar din activitatea de exploatare sau FNE (metoda directă) = VEI – CEP – Δ NFRE*
unde
VEI = venituri din exploatare încasabile
CEP = cheltuieli de exploatare de plată
Δ NFRE = variaţia nevoii de fond de rulment de exploatare
* într-o variantă lărgită, NFR poate să includă şi elemente în afara exploatării
Flux de numerar din activitatea de finanţare sau FNF = Rezultatul net din finanţare + Δ Capitaluri proprii externe
+ Δ Datorii financiare - Δ Creanţe legate de finanţare
FNF= 120.000 – 312.000 = - 192.000 lei
Flux de numerar din activitatea de investiţii sau FNI = Rezultatul net din investiţii – Achiziţii imobilizări + Δ
Datorii legate de investiţii - Δ Creanţe legate de investiţii
FNI = - 300.000 – 450.000 – 120.000= - 870.000 lei
V1.A3.-2006 Societatea pe acţiuni M are un capital de 4.000.000 u.m., divizat în 4.000 de acţiuni cu valoarea
nominală 1.000 u.m. Presupunem că, în exerciţiul N+1, societatea M procedează la majorarea capitalului prin
emisiunea a 2.000 de acţiuni noi, în numerar, la un preţ de emisiune de 1.100 u.m.
La data majorării capitalului social, o acţiune M este evaluată la 1.150 u.m. Valoarea nominală: 1.000 u.m.
Să se prezinte înregistrările contabile generate de majorarea capitalului social.
Rezolvare:
Valoare nominală/acţiune = 1.000 um
Preţ de emisiune/acţiune = 1.100 um
Nr. acţiuni noi emise = 2.000 acţiuni
Creşterea capitalului social = Nr. acţiuni noi emise X Valoare nominală/acţiune
= 2.000 acţiuni X 1.000 um/acţiune = 2.000.0000 um
Valoarea primei de emisiune = Nr. acţiuni noi emise X Valoarea de emisiune/acţiune -
Nr. acţiuni noi emise X Valoare nominală/acţiune
= 2.200.000 um – 2.000.000 um = 200.000 um
456 = % 2.200.000
1011 2.000.000
1041 200.000
5121 = 456 2.200.000
5311
1011 = 1012 2.000.000
1041 = 106 200.000
Functia de
finantare
Functia de Stoc+Creante-
exploatare Obligatii nefinanciare 170.000
Functia de
trezorerie Disponibilitati 15.000 Obligatii financiare 160.000
TOTAL 275.000 TOTAL 275.000
Bilant financiar
ACTIV PASIV
I. Imobilizari 90.000 IV. Capitaluri permanente 215.000
II. Stocuri plus
creante 550.000 V. Obligatii nefinanciare 380.000
VI.Obligatii financiare pe termen
III. Disponibilitati 15.000 scurt 60.000
Total activ 655.000 Total pasiv 655.000
unde:
I. Imobilizari = imobilizări corporale 80.000 + imobilizări financiare 10.000 = 90.000
II. Stocuri+Creante = stocuri 250.000 + creanţe 300.000 = 550.000
III. Disponibilitati = disponibilităţi 15.000
IV. Capitaluri permanente = capitaluri proprii 125.000 – active fictive (know-how) 10.000 + datorii pe
termen lung 100.000 = 215.000
6
V. Obligatii nefinanciare = obligatii nefinanciare 380.000
VI. Obligatii financiare pe termen scurt = obligatii financiare 160.000 - datorii pe termen lung 100.000
= 60.000
Dupa Dupa
reevaluar Diferent reevaluar Diferent
ACTIV e e PASIV e e
Active pe termen
lung, din care 90.000 200.000 110.000 Capitaluri proprii 115.000 300.000 185.000
- Imobilizari din care diferente
corporale 80.000 150.000 70.000 din reevaluare 0 185.000 185.000
- Imobilizari Obligatii 380.00
financiare 10.000 50.000 40.000 nefinanciare 0 380.000 0
Obligatii 160.00
Stocuri 250.000 375.000 125.000 financiare 0 160.000 0
Creanţe 300.000 250.000 -50.000
Disponibilităţi 15.000 15.000 0
655.00
TOTAL 655.000 840.000 185.000 TOTAL 0 840.000 185.000
Bilantul economic
ACTIV PASIV
Active pe termen lung 200.000 Capitaluri proprii 300.000
Stocuri 375.000 Obligatii nefinanciare 380.000
Creanţe 250.000 Obligatii financiare 160.000
Disponibilităţi 15.000
TOTAL 840.000 TOTAL 840.000
b. Determinarea prin ambele metode a activului net contabil şi activul net corectat ale societăţii.
Activul Net contabil al întreprinderii
a. Metoda substractivă
Activul Net contabil = Total active – Total datorii
= 665.000 – 540.000 = 125.000
b. Metoda aditivă
Activul Net contabil = Capitaluri proprii + rezultatul net (după distribuire)
= 125.000
7
Astfel, având în vedere datele noastre, vom avea:
Pr = ANC * i = 300.000 * 15% = 45.000
V2.A3.-2006 Pe 15 noiembrie N, societatea românească X a cumpărat materii prime în valoare de 5.000 Euro.
Plata furnizorilor se efectuează pe 25 ianuarie N+1. Societatea X îşi închide conturile, în fiecare an, la 31
decembrie.
Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie:
- la 15 noiembrie N: 39.000 de lei;
-la 31 decembrie N: 40.100 de lei;
- la 5 februarie N+1: 40.000 de lei.
Să se contabilizeze operaţia de achiziţie, evaluarea datoriei la inventar şi plata datoriei.
Rezolvare:
- la 15 noiembrie N: 39.000 de lei x 5.000 Euro = 195.000.000
-la 31 decembrie N: 40.100 de le x 5.000 Euro = 200.500.000
Diferente de curs valutar 5.000 x ( 40.100-39.000) = 5.500.000 ce afecteaza totalul cheltuielilor .
1.Achizitie materii prime
301 = 401 195.000.000 (5.000 x 39.000)
2. Reevaluare datorie la 31.12 N
665 = 401 5.500.000 = 5.000 x ( 40.100 – 39.000) = 5.000 x 1.100
3.Plata furnizori
401 = % 200.500.000
5121 200.000.000 (5.000 x 40.000)
765 500.000 = 5.000 x ( 40.100 – 40.000) = 5.000 x 100
V3.A1.-2006 Bilanţurile contabile ale întreprinderii pe ultimii trei ani se prezintă astfel:
N-2 N-1 N
Imobilizări necorporale 50.000 50.000 50.000
(brevete) corporale
Imobilizări 150.000 100.000 80.000
Stocuri 250.000 280.000 300.000
Creanţe 300.000 280.000 310.000
Disponibilităţi 25.000 20.000 30.000
Capital social 75.000 75.000 75.000
Rezerve 15.000 10.000 10.000
Obligaţii nefinanciare 370.000 375.000 450.000
8
Obligaţii financiare 315.000 270.000 235.000
Se cere:*
a.Să analizaţi în dinamică principalele funcţii ale întreprinderii şi evoluţia braţului levierului în finanţarea
întreprinderii.
b.Să comentaţi evoluţia stării de echilibru financiar al întreprinderii.
c.Ştiind că rata de capitalizare este de 15% să determinaţi valoarea bilanţului din anul n, corespunzătoare
anilor n - 6 şi n + 4.
* Explicarea oricărui calcul sau oricărei prezentări este obligatorie.
Rezolvare:
Bilantul funcţional
ACTIV N-2 N-1 N PASIV N-2 N-1 N
Functia
Functia de finantare
de Capitaluri
investitii Imobilizari 150.000 100.000 80.000 proprii 40.000 35.000 35.000
Functia Stoc+Creante-
de Obligatii
exploatare nefinanciare 180.000 185.000 160.000 Obligatii 315.000 270.000 235.000
Functia financiare
de
trezorerie Disponibilitati 25.000 20.000 30.000
TOTAL 355.000 305.000 270.000 TOTAL 355.000 305.000 270.000
N-2 N-1 N
4) Levierul (L) - reflecta gradul de îndatorare comparativ cu capitalul propriu.
TOTAL DATORII
L=
CAPITAL PROPRIU
V3.A2.-2006 Dispuneţi de următoarele date privind produsele finite la o societate comerciala: stoc la începutul
lunii 400.000 lei cost standard, diferente de preţ favorabile la produsele in stoc 20.000 lei; intrări de produse
finite in cursul lunii 600.000 lei cost standard; diferente de preţ nefavorabile aferente produselor intrate 80.000
lei; ieşiri de produse finite 900.000 lei cost standard. Precizaţi influenta asupra situaţiilor financiare determinata
de diferentele de preţ.
Rezolvare:
Cost standard(prestabilit)~la care se asteapta sa se obtina productia,se inregistreaza in contul 345.
Cost efectiv~cel realizat in urma procesului de productie, se inregistreaza in 711
C.S.>C.E.~diferenta favorabila
C.S.<C.E.~diferenta nefavorabila
D 348 “Diferente de pret la produse” C
Diferenta Diferenta
favorabila favorabila
Diferenta
(Stornare nefavorabila
in rosu) Diferenta nefavorabila
(Stornare in negru) (Stornare in negru)
PENTRU INTRARI PENTRU IESIRI
BAZA FISCALA
Activ BF = VC – S.IMPOZABILE + S. DEDUCTIBILE
Datorii BF = VC –S. DEDUCTIBILE + S. IMPOZABILE
Imobilizari corporale sunt active , VC = 750.000 , baza de impozitare adica baza fiscala BF = 705.000
Rezulta VC >BF , o D.T. IMPOZABILA de 45.000 .
Creante clienti 150.000 , valoarea brura 162.000 , provizionul nedeductibil fiscal 12.000
Activ BF = VC –S.IMPOZABILE + S. DEDUCTIBILE = 150.000 – 0 + 12.000 = 162.000
Rezulta VC<BF , o D.T. DEDUCTIBILA de 12.000
imob corp
val cont = 750.000, baza imp = 705.000, dif temp impoz = 45.000 --- Vc > Bf (activ) = > dif. temp. impoz.
creante clienti
val cont = 150.000, baza imp = 162.000, dif temp deduct = 12.000 --- Vc < Bf (activ) = > dif. temp deduct
dob de incasat
val cont = 15.000, baza imp = 0 => dif temp impoz = 15.000 ----Vc > Bf (activ) = > dif. temp. impoz
amenzi de platit –
dob de platit
val cont = 7.500, baza imp = 0 => dif temp deduct = 7.500 --- Vc > Bf (datorie) = > dif. temp deduct
10
total diferenta temporara impozabila = 45.000 + 15.000 = 60.000
= > datorie privind impoz. amanat : pasiv imp amanat la 31.12.N = 60.000 x 30% = 18.000
pasiv imp aman existent = 3.000
treb inreg pasiv de impoz amanat - diferenta de 15.000 (18.000 – 3.000)
– reprezinta reluarea datoriei privind impozitul amanat
total diferenta temporara deductibila = 12.000 + 7.500 = 19.500
= > creanta privind impoz. amanat : activ impoz amanat = 19.500 x 30% = 5.850
inreg contabile:
Cheltuieli cu impoz amanat = Impozit pe profit amanat 15.000
Impozit pe profit amanat = Venituri din impozit pe profit amanat 5.850
11
= 550.000 – 460.000 = 90.000
b. Metoda aditivă
Activul Net contabil = Capitaluri proprii + rezultatul net (după distribuire)
= 90.000
TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE= A.I. + ACTIVE CIRCULANTE NETE – Subventii pt
investitii
Bilant financiar
ACTIV PASIV
IV. Capitaluri permanente( capital
I. Imobilizari C F 115.000 propriu + oblig finance. t. lung 175.000
II. Stocuri plus
creante 400.000 V. Obligatii nefinanciare 250.000
12
VI.Obligatii financiare pe termen
III. Disponibilitati 10.000 scurt 100.000
Total activ 525.000 Total pasiv 525.000
V4.A2.-2006 Dispuneţi de următoarele date in cursul exerciţiului N: o intreprindere obţine in cursul anului
produse finite la costul de producţie de 30.000 lei; ea vinde 30% din ele la preţul de 38.900 lei, reducere
comerciala inscrisa pe factura 10%. Intre cheltuielile ocazionate de obţinerea produselor finite sunt: materiale
consumate 3.000 lei, salarii datorate 3.500 lei, salarii plătite 3.200 lei, dobânzi 400 lei, amortizare 1.600 lei. Care
este mărimea rezultatului contabil si a celui fiscal si ce efecte au aceste valori in contul de profit si pierdere?
Rezolvare: ???
35010 – 21000 = 14010
345=711 30.000 SC Pret vz. 38.900 – reducere comerciala 3.890 = 35.010
711=345 9.000 SD 4111=701 35.010
ct 601= 3.000
ct 641=3.500 chelt. de personal
ct 666= 400
ct 6811=1.600
V.A.= M.C + P.E. –C.I. C.I. = 3.000
P.E . = 701+Variatia 711 = 35.010 + 21.000 = 56.010 (Variatia 711 =SC-SD)
V.A. = 56.010-3.000 = 53.010
E.B.E = V.A. + CONT 7411 – Chelt. Personal
13
E.B.E. = 53.010- 3.500= 49.510
Rezultatul contabil = E.B.E. + Venituri proviz.- Chelt. Amortiz. + alte venituri – alte cheltuieli
Rezultatul contabil = 49.510 – 1.600( amortiz) - 400 ( chelt. dobanzile ) = 47.510
M cumpara stoc de marfa din afara grupului cu 500.000, il vinde lui F cu 600.000, la sf.ex. F detine
intregul stoc.
In F, profit = 0
La nivel de grup nu s-a inreg profit pt ca stocul nu a fost vandut
Rezolvare
Bilant contabil
ACTIV PASIV
Terenuri 10.000 Capital social 45.000
Echipamente 30.000 Rezerve 30.000
14
Clădiri 18.000 Rezultatul exerciţiului 6.000
Cheltuieli de înfiinţare 8.000 Venituri în avans 1.000
Furnizori pentru
Brevete 12.000 imobilizări 14.000
Fond comercial 20.000 Furnizori 18.000
Titluri de participare 3.000 Buget 2.000
Imprumuturi bancare
(din care datorii curente
Stocuri 6.000 500) 35.000
Provizioane pentru
Clienţi 29.000 riscuri şi cheltuieli 5.000
Creanţe diverse 8.000
Valori mobiliare 3.500
Disponibilităţi 7.000
Cheltuieli în avans 1.500
TOTAL 156.000 TOTAL 156.000
a. Activele fictive = cheltuieli de înfiinţare 8.000 + brevete 12.000 + fond comercial 20.000 + cheltuieli în
avans 1.500 = 41.500
b. Imobilizările necorporale = cheltuieli de înfiinţare 8.000 + brevete 12.000 + fond comercial 20.000 =
40.000
c. Bilanţul funcţional reflectă în activ funcţiile de investiţii, exploatare şi trezorerie ale întreprinderii, iar în
pasiv reflectă funcţia de finanţare a întreprinderii (din surse proprii sau din împrumuturi bancare).
Studierea bilanţului funcţional duce la determinarea masei capitalurilor folosite în întreprindere şi structura
acestora, în scopul determinării ratei de capitalizare, fructificare sau de actualizare.
Pentru determinarea bilanţul funcţional este necesar a se elimina influenţele elementelor de activ
şi pasiv fictive, prin corijarea contului de rezultate cu valoarea acestora. Astfel, se va corija contul de
rezultate în minus cu valoarea activelor fictive (-41.500) şi în plus cu valoarea veniturilor în avans
(+1.000) rezultând o corijare consolidată negativă a contului de rezultate de 40.500. Considerăm că
provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli sunt bine fundamentate şi au caracter de rezervă întregind
capitalurile proprii ale întreprinderii.
Astfel, în urma acestor corecţii, clarificări şi clasificări bilanţul funcţional se prezintă astfel:
ACTIV PASIV
Functia de
Functia de finantare
ACTIV PASIV
15
I. Imobilizari IV. Capitaluri permanente
II. Stocuri plus creante V. Obligatii nefinanciare
VI.Obligatii financiare pe
III. Disponibilitati termen scurt
Total activ Total pasiv
Acest bilanţ stă la baza determinării următorilor indicatori:
Fond de rulment net global = IV – I
Necesarul de fond de rulment = II – V
Trezoreria = III - VI
Echilibrul financiar al firmei rezultă din relaţia:
Fond de rulment net global - Necesarul de fond de rulment = Trezoreria întreprinderii
În cazul nostru avem:
Bilant financiar
ACTIV PASIV
I. Imobilizari 61.000 IV. Capitaluri permanente 75.500
II. Stocuri plus
creante 43.000 V. Obligatii nefinanciare 34.000
VI.Obligatii financiare pe
III. Disponibilitati 10.500 termen scurt 5.000
Total activ 114.500 Total pasiv 114.500
unde:
I. Imobilizari = terenuri 10.000 + echipamente 30.000 + clădiri 18.000 + titluri de participare 3.000 =
61.000
II. Stocuri+Creante = stocuri 6.000 + clienţi 29.000 + creanţe diverse 8.000 = 43.000
III. Disponibilitati = valori mobiliare 3.500 + disponibilităţi 7.000 = 10.500
IV. Capitaluri permanente = capital social 45.000 + rezerve 30.000 + rezultatul exerciţiului 6.000 +
provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 5.000 - corijare negativă a contului de rezultate 40.500 +
împrumuturi bancare peste un an 30.000 = 75.500
V. Obligatii nefinanciare = furnizori pentru imobilizări 14.000 + furnizori 18.000 + buget 2.000 =
34.000.
VI. Obligatii financiare pe termen scurt = împrumuturi bancare 35.000
Rezultă că
Fond de rulment net global = 75.500 – 61.000 = 14.500
Rezultă că din capitalurile permanente, respectiv capitaluri proprii şi datoriile financiare pe termen lung
se acoperă activele imobilizate râmânînd o resursă de 14.500 pentru finanţarea activităţii curente
(activele circulante)
Necesarul de fond de rulment = 43.000 – 34.000 = 9.000
Rezultă că stocurile şi creanţele sunt finanţate doar în parte din obligaţiile nefinanciare pe termen scurt,
rămânând o diferenţă neacoperită 9.000 care trebuie acoperită din alte surse, fie din surse de capital
permanent, fie din împrumuturi financiare pe termen scurt.
Trezoreria = 10.500 - 5.000 = 5.500
Iar echilibrul financiar al firmei:
Fond de rulment net global - Necesarul de fond de rulment = Trezoreria întreprinderii
14.500 - 9.000 = 5.500
e. Pentru a determina bilanţul economic al întreprinderii vom stabili care sunt influenţele determinate de
reevaluarea elementelor patrimoniale de activ şi de pasiv:
Diferente ACTIV Diferente PASIV
ACTIV reevaluare corectat PASIV reevaluare corectat
Active pe termen lung,
din care 61.000 36.500 97.500 Capital social 45.000 0 45.000
- Imobilizari corporale 58.000 35.000 93.000 Rezerve corectate 35.000 0 35.000
Rezultatul exerciţiului
Terenuri 10.000 corijat -34.500 0 -34.500
Diferenţe din
Echipamente 30.000 reevaluare 0 28.000 28.000
Clădiri 18.000 Obligatii nefinanciare 34.000 0 34.000
16
Furnizori pentru
- Imobilizari financiare 3.000 1.500 4.500 imobilizări 14.000
Titluri de participare 3.000 Furnizori 18.000
Stocuri 6.000 2.500 8.500 Buget 2.000
Creanţe 37.000 -1.000 36.000 Obligatii financiare 35.000 10.000 45.000
Clienţi 29.000 Imprumuturi bancare 35.000
Creanţe diverse 8.000
Disponibilităţi 10.500 0 10.500
Valori mobiliare 3.500
Disponibilităţi 7.000
TOTAL 114.500 38.000 152.500 TOTAL 114.500 38.000 152.500
17
Rezolvare:
M vinde teren lui X: pv.50.000, vc 42.000, CC 30%
Profit din vanzare 8.000
Eliminare la nivelul de 30 %, pv15.000, vc 12.600, rezultat 2.400
758 = % 15.000
658 12.600
212 2.400
B Diferenta de valoare genereaza impozit amanat
Valoare contabila (G) 12.600
Baza fiscala (F) 15.000
Diferenta temporara deductibila 2.400
Creanta impozit amanat (25 % x 2.400) sau 16%
Impozit amanat = Venit impozit amanat 600
V6.A2.-2006 Dispuneţi de următoarele date la inchiderea exerciţiului N: impozitul pe profit calculat si inregistrat
la 30.IX.N 200.000 lei, din care plătit 100.000 lei, veniturile aferente exerciţiului N 8.000.000 lei, din care
dividende incasate 400.000 lei; cheltuielile aferente exerciţiului N 5.600.000 lei, din care cheltuieli de protocol
nedeductibile 300.000. Cota impozitului pe profit este de 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat pe
trimestrul IV.N, precum si cheltuliala cu impozitul pe profit care va afecta contul de profit si pierdere?
Rezolvare
veniturile aferente exerciţiului N 8.000.000 lei,
- cheltuielile aferente exerciţiului N 5.600.000 lei
+ impozitul pe profit calculat si inregistrat la 30.IX.N 200.000 lei,
+ cheltuieli de protocol nedeductibile 300.000
- dividende incasate 400.000 lei
=2.500.000 X 16% = 400.000
NC 691=441 200.000 ( 400.000-200.000 )
300.000 de plata
18
V6.A3.-2006 Care este valoarea activului net corijat al unei întreprinderi care, după reevaluarea bunurilor,
prezintă următoarea situaţie patrimoniala:
capital social 3.000.000; imobilizări 8.000.000; stocuri 20.000.000; creanţe 15.000.000; rezerve 500.000; profit
1.000.000; diferenţe din reevaluare 14.000.000; disponibilităţi 500.000; obligaţii nefinanciare 25.000.000;
instalaţii luate cu chirie 10.000.000.
Rezolvare
V7.A1.-2006 Bilanţurile contabile ale întreprinderii pe ultimii trei ani se prezintă astfel:
N-2 N-1 N
Imobilizări necorporale 250.000 250.000 250.000
(brevete)
Imobilizări corporale 750.000 500.000 400.000
Stocuri 1.250.00 1.400.00 1.500.000
Creanţe 1.500.00 0 1.400.00
0 1.550.000
Disponibilităţi 125.0000 100.0000 150.000
Capital social 375.000 375.000 375.000
Rezerve 75.000 50.000 50.000
Obligaţii nefinanciare 1.850.00 1.875.00 2.250.00
Obligaţii financiare 1.575.00 0 1.350.00
0 1.175.0000
0 0
Se cere:*
a. Sâ analizaţi în dinamică principalele funcţii ale întreprinderii şi evoluţia braţului levierului în finanţarea
întreprinderii.
b.Să comentaţi evoluţia stării de echilibru financiar al întreprinderii.
c.Ştiind că rata de capitalizare este de 15% să determinaţi valoarea bilanţului din anul n, corespunzătoare
anilor n - 6 şi n + 4.
* Explicarea oricărui calcul sau oricărei prezentări este obligatorie.
Rezolvare
***Similar cu V3.A1.-2006
V7.A2.-2006 O întreprindere prezintă următoarele informaţii privind stocul de produse finite: stoc iniţial
2.000.000 lei; producţie curentă 20.000.000 lei; vânzări de produse finite 29.988.000 inclusiv TVA 19%;
societatea practică un adaos de 20%; stoc final de produse determinat la inventarul fizic 900.000 lei. Ce valoare
prezintă în bilanţ stocul de produse finite?
Rezolvare
Productia obtinuta 345 = 711 20.000.000
Descarcarea gestiunii 711=345 21.000.000 ( 25.200.000- 4.200.000 )
Vanzarea p.f. 4111=701 25.200.000 ( A % = 4.200.000 )
4111=4427 4.788.000
SF = SI+I-E = 2.000.000 +20.000.000 – 21.000.000 = 1.000.000 stoc scriptic >900.000 stoc faptic
Comentarii> 1 Deprecieri
2 Imputare gestionar sau alta persoana vinovata
19
3 Trecere pe cheltuieli neimputabile.
Rezolvare
***Similar cu V4.A1.-2006
V8.A2.-2006 Să se stabilească fluxurile de numerar pentru activităţile de exploatare ale unei societăţi in
condiţiile următoare: rezultatul contabil inaintea impozitării si a elementelor extraordinare 10000, cheltuieli cu
20
amortizarea 2000, venituri din provizioane 500, venituri din plasamente 300, creşterea stocurilor de materii
prime 1500, scăderea stocurilor de mărfuri 300, scăderea conturilor de creanţe clienţi 1300, creşterea conturilor de
datorii la furnizori 200, impozit pe profit plătit 1000.
Raspuns
+ Rezultatul contabil inaintea impozitării si a elementelor extraordinare 10.000
+ cheltuieli cu amortizarea 2000
- venituri din provizioane 500
- venituri din plasamente 300
- creşterea stocurilor de materii prime 1500
+ scăderea stocurilor de mărfuri 300
+ scăderea conturilor de creanţe clienţi 1300
+ creşterea conturilor de datorii la furnizori 200
- impozit pe profit plătit 1000 = 10.000
V8.A3.-2006 Un utilaj achiziţionat în exerciţiul N la cost de achiziţie de 20.000.000 lei este casat în exerciţiul
N+6. Din casare rezultă materiale în valoare de 7.000.000 lei, cheltuielile ocazionate de casare (materiale
consumabile) sunt de 2.000.000 lei. Utilajul are o durată normală de funcţionare de 10 ani şi metoda de
amortizare folosită este cea liniară. Cum afectează situaţiile financiare casarea utilajului?
Raspuns
Exercitiul N+6 il consideram anul 6 dc. nu avem alte date .
301=7583 7.000.000
6588=421 2.000.000 pp. Salarii au fost cheltuite pr dezmembrare
Rezulta un profit din dezmembrare de 5.000.000
Amortizare 20.000.000 /10 ani = 2.000.000 anual
6ani x 2.000.000 = 12.000.000 amortizare cumulta , Valoare ramasa neamortizata 8.000.000
2811=2133 12.000.000
6583=2133 8.000.000
Profitul din dezmebrare minus chetuiala cu cedarea activului 5.000.000-8.000.000 rezulta o pierdere de
3.000.000 lei .
Sau
2811=2133 12.000.000 +5.000.000 ( profit)= 17.000.000
471=2133 8.000.000 – 5.000.000 = 3.000.000 , de recuperat in urmartorii 4 ani .
1. Societatea Delta îşi contabilizează imobilizările după metoda valorii reevaluate conform IAS 16 pentru
imobilizările corporale şi IAS 38 pentru imobilizările necorporale.
Printre toate aceste imobilizări, se poate observa un brevet achiziţionat cu 300.00 în ianuarie N-2 şi amortizabil
în 15 ani (durata de protecţie a brevetului) şi a cărui evaluarea la valoarea justă este în funcţie de încasările
aşteptate din exploatarea brevetului.
21
La 31 decembrie N -2, încasarea medie aşteptată (marjă înainte de impozit, cheltuieli financiare şi
amortizări) este de 32.000 pe an (pe 14 ani).
La 31 decembrie N -1, încasarea medie aşteptată (în scădere) este de 28.000 pe an (pe 13 ani).
La 31 decembrie N încasarea medie aşteptată este de 30.000 pe an (pe 12 ani).
Prezentaţi la sfârşitul fiecărui exerciţiu (N-2, N-1, N) înregistrarea amortizării, reevaluării şi deprecierea
brevetului.
Vom lua în calcul o rată de actualizare a încasărilor aşteptate de 6% pe an. Vom contabiliza separat amortizările
brevetului.
Rezolvare
La 31 decembrie N-2
Se contabilizează amortismentul: 300.000 / 15 = 20.000
68 = 28 - 20.000
Se aduc la valoarea justă brevetul si amortismentele deja practicate (respectând raportul între valoarea
brută şi amortismentul practicat ); valoarea justă se va calcula pe baza valorii de utilizare care va fi:
-14
32.000 x 1-1,06 =297.439
0,06
Diferenţa din reevaluare: 297.439 – (300.000-20.000) = 17.439 care se va repatriza asupra valorii brute şi
amortizmente prin înregistrarea:
205 = % - 18.685
280 - 1.246
105 - 17.439
La 31 decembrie N-2 contul ‘’brevete’’ este debitor cu suma de 318.685, iar contul de ‘’amotizări
brevete’’ creditor cu suma de 21.246.
La 31 decembrie N-1
Se contabilizează amortismentul calculat: 318.685 = 21.246 sau
15
297.439 = 21.246
14
68 = 28 - 21.246
Valoarea reevaluată a brevetului va fi:
-13
28.000 x 1-1,06 =247.875
0,06
Cum valoarea contabilă avută în vedere este de 297.439 – 21.246 = 276.193, trebuie constatat la finele
anului N-1 o pierdere de valoare de 276.193 – 247.875 = 28.318 care se va imputa asupra diferenţei din
reevaluare contabilizată în N-2, apoi vom înregistra o depreciere complemetară de 28.318 – 17.439 = 10.879.
% = 205 - 13.685
105 - 17.439
280 - 1.246
68 = 29 - 10.879
La 31 decembrie N-1, contul ‘’brevete’’ este debitor cu suma de 300.000, contul ‘’amortizare brevete’’
este creditor cu suma de 20.000+1.246+21.246-1.246 = 41.246 , iar contul ‘’deprecierea brevetelor’’ creditor cu
suma de 10.879.
Dacă dorim să respectăm regula proporţionalităţii între valoarea brută şi amortizmente putem face
înregistrarea
280 = 290 - 1.246
Vom avea astfel contul ‘’amortizarea brevetelor’’ creditor cu 40.000 (41.246 – 1.246) şi contul
‘’deprecierea brevetelor’’ creditor cu 12.125 (10.879+1.246)
La 31 decembrie N
Se contabilizează amortismentul
300.000 – 40.000 – 12.125 = 19.067
22
13
68 = 28 - 19.067
Valoarea reevaluată a brevetului va fi de 251.515
-12
30.000 x 1-1,06 = 251.515
0,06
Valoarea contabilă după amortismente va fi de 228.808 (300.000 – 40.000 – 19.067 – 12.125), rezultând o
reevaluare de 22.707 (251.515 – 228.808).
Se va relua mai întâi pierderea de valoare corijând cota parte care a influenţat amortismentul anului N (20.000 –
19.067 = 933) rezultând suma de 11.192 (12.125 - 933); apoi vom contabiliza reevaluarea (251.515 – 228.808 =
22.707 – 11.192 = 11.515) respectând raportul între valoarea brută a imobilizării (300.000 la achiziţie) şi
amortismentele practicate (3 x 20.000 = 60.000 asupra valorii de achiziţie)
Înregistrăm:
290 = % - 12.125
280 - 933
78 - 11.192
şi
205 = % - 14.494
280 - 2.879
105 - 11.515
La 31 decembrie N contul ‘’brevete’’ este debitor cu suma de 314.494 şi contul de ‘’amortizări
brevete’’ creditor cu suma de 62.879.
23
32.196,32
Perioada de amortizare a birourilor este fixată la 50 de ani (cu o valoare reziduală scăzută fixată la
30.000 fără a lua în calcul terenurile). Totuşi, lucrările de dulgherit şi acoperişul trebuie înlocuite după 25 de ani,
instalaţiile trebuie refăcute după 15 ani, instalaţia electrica şi tencuiala la 20 de ani, tâmplăria la 12 ani, instalaţia
de încălzire la 18 ani, instalaţiile sanitare la 10 ani, geamurile la 8 ani, amenajările externe la 10 ani.
In final, cablarea informatica care va fi înlocuita la fiecare 10 ani, va face obiectul unei verificări după 5 ani.
Verificare efectuata in N (factura din 20 iunie N) a cableriei informatice a costat 12.000 plus TVA 2.352.
1) Analizaţi diferitele componente ale ansamblului imobiliar utilizat într-un birou, indicaţi costul
acestora si durata lor de amortizare.
NB: In cazul facturilor emise de diferiţii profesionişti in N-6 si N-5, va veţi limita la facturile emise de
către notar, arhitect si dulgher.
Rezolvare:
Valoarea globală a imobilizării corporale reprezentând imobil trebuie analizată pe componente.
Fiecare componentă (al cărui cost este important în raport cu costul total al imobilizării) trebuie să corespundă
unei anumite durate şi metodă de amortizare. Astfel, cheresteaua şi acoperişul (care pot fi grupate) a cărui durată
de amortizare este de 25 ani trebuie separate de instalaţii a căror durată de amortizare este de 15 ani. O
componentă suplimentară va fi creată în anul N în ce priveşte revizuirea cablajului informatic.
Sinteza se poate prezenta în felul următor (în anul N-5)
Componente Cost achiziţie Cote parte Valoare totală Durata de
arhitect amortizare
Teren 545.000 - 545.000 Neamortizabil
Fundaţii şi 450.000 45.000 495.000 50 ani (valoare
structuri reziduală
30.000)
De notat că deşi are o durată de amortizare similară, amenajările exterioare, sanitarele şi cablajul
informatic, acestea nu au fost regrupate căci nu există nicio legătură între lucrările efectuate de diferiţi specialişti;
în acelaşi timp cheresteaua şi acoperişiul sunt legate, la fel şi electricitatea generală cu tencuiala (cablurile
electrice fiind integrate în tencuială).
AN 2007
24
Terenuri construite 1000 m.p. x 5 lei = 5.000 lei
Cladiri industrial 3000 m.p. x 3 lei = 9.000 lei
Masini luate cu chirie = 10.000 lei
Echipamente = 30.000 lei
Necorporale = 6.000 lei
(knowhow=5000,ch. infintare=1000)
Imobilizari financiare (1000 actiuni detinute = 10.000 lei
la SC Orion SA din total de 20000)
Stocuri = 150.000 lei
- Materii prime = 60.000 lei
- Productie in curs = 60.000 lei
- Produse finite (50 u.m.) = 30.000 lei
Creante – total, din care = 250.000 lei
- Facturi externe = 100.000 lei
(25.000 Euro)
Sume la banci = 50.000 lei
(din care 10.000 euro x 3,5 lei = 35.000 lei
Capital social = 20.000 lei
(10.000 actiuni x 2 lei)
Rezerve = 5.000 lei
Profit nerepart. = 5.000 lei
Provizioane pentru riscuri si cheltuieli = 3.000 lei
Furnizori-creditori = 200.000 lei
Obligatii buget = 10.000 lei
Obligatii salariati = 30.000 lei
Datorii la banci = 237.000 lei
(din care peste 1 an = 50.000 lei)
Alte informatii:
- Situatia materiilor prime se prezinta astfel:
Tabla D 3.000 kg x 10 lei/kg = 30.000 lei
Otel beton 1.500 kg x 5 lei/kg = 7.500 lei
Tabla Z 2.000 kg x 10 lei/kg = 20.000 lei
Altele = 2.500 lei
- Pretul de vanzare (mai putin beneficiile estimate) al produsului finit la data de 31 decembrie 2006 de 650
lei/u.m.
- Pretul ultimelor achizitii a fost de 15 lei/kg la tabla D, de 8 lei/kg la otel beton si de 15 lei/kg la tabla Z
- Cursul la 31 decembrie 2006 a fost de 3,5 lei/Euro
- 1 masina in valoare de 2.000 lei nu a fost folosita decat in proportie de 5% in ultimii 3 ani. Restul
echipamentelor au fost evaluate de o firma de specialitate la valoarea justa de 50.000 lei; din acestea, 3
masini in valoare de 4.000 lei au fost inchiriate acum 2 ani
- Pretul de vanzare a unui m.p. de teren in incinta uzinei a fost de 8 lei (tranzactie recenta)
- SC Orion SA ne-a transmis ca activul net corectat al societatii a fost de 400.000 lei
- Rata de capitalizare a societatii, determinate pe baza costului capitalului este de 17%
- Capacitatea beneficiara a societatii, exprimata prin pretul net, a fost stabilita de experti la 15.000 lei/an
- Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli au character de rezerva
- Profitul inainte de impozitare si dobanzi a fost de 23.000 lei
- Venituri realizate din vanzari: 1.200.000 lei
- Mijloace fixe luate cu chirie: 15.000 lei
Se cere:
1. Sa elaborati bilantul contabil
2. Sa elaborati bilantul economic, aratati semnificatia si rolul acestuia
25
3. Sa elaborati bilantul functional; aratati semnificatia si rolul acestuia
4. Sa elaborati bilantul financiar; aratati semnificatia si rolul acestuia
5. Cum foloseste societatea efectul de levier in finantare?
6. Determinati Activul Net Corijat prin ambele metode
7. Determinati valoarea intrinseca a actiunilor societatii
8. Calculati valoarea substantial bruta si valoarea substantial neta ale societatii
9. Evaluati riscul de faliment si comentati starea de sanatate a societatii
10. Estimati valoarea de rentabilitate continua a societatii.
Rezolvare:
1. Bilantul contabil:
Activ Pasiv
26
Buget 10.000
Salariati 30.000
2. Bilantul economic:
Activ Pasiv
Echipamentele industriale care au fost folosite in ultimii 3 ani doar 5% se scad din valoarea imobilizarilor
corporale
30.000-2.000=28.000
Evaluare rest echip 50.000, rezulta o ajutare a Imob corp de 50.000-28.000=22.000
Instalatiile inchiriate unei alte firme se pastreaza in valoarea imob corp.
3. Bilantul functional
Activ Pasiv
Disponibilitati 50.000
Activ Pasiv
FRNG = IV – I = 23.000
NFR = II – V = 160.000
T = III – VI = -137.000
Pr 23000
Re 100 100 7.36%
Kinv 312500
D 237000
Lf 7.18
Kpr 75500
Rata de capitalizare = 17%
Efectul de levier consta in amplificarea randamentului obtinut de actionari sau asociati ca urmare a
recurgerii la finantarea prin imprumuturi atunci cand rentabilitatea economica este superioara costului fix al
capitalului imprumutat.
Cu cat rata rentabilitatii este superioara ratei costului datoriei cu atat intreprinderea poate recurge la
finantarea prin imprumuturi, mai degraba, decat prin instrumente de capitaluri proprii. Raportul datorii financiare
supra capitaluri proprii ( care in cazul nostru este 7,18) joaca rolul unui levier care amplifica ecartul intre
rentabilitatea economica si rentabilitatea financiara.
5. ANCorijat
Z 3 fara probleme
1,8 < Z < 3 alerta – situatie dificila
Z < 3 aproape de faliment
10. Valoarea de rentabilitate
CB 15000
Vr 88.235
i 0.17
V1.A2.-2007 Societatea A absoarbe societatea B; bilanturile celor doua societati se prezinta astfel:
Societatea A
Cheltuieli de infintare 40.000
Terenuri 120.000
Cladiri 80.000
Echipamente 250.000
Stocuri 600.000
Creante 850.000
Disponibilitati 10.000
Rezerve 20.000
Profit 20.000
29
Obligatii nefinanciare 500.000
Societatea B:
Cheltuieli de infintare 20.000
Stocuri 500.000
Creante 750.000
Disponibilitati 10.000
Rezerve 10.000
Profit 10.000
Provizioane 15.000
Alte informatii:
- Valorile de raport prin evaluare de catre o societate specializata a patrimoniului societatii absorbite sunt:
Fond commercial 180.000
Imobilizari corporale 350.000
Stocuri 380.000
Creante 650.000
Disponibilitati 12.000
- Fondul commercial al societatii absorbante a fost evaluat la 300.000
- Imobilizarile corporale ale absorbantei au fost evaluate la 1.500.000
- Absorbanta preia integral datoriile absorbitei cat si elementele pentru care s-au creat provizioanele pentru
risc contabilizate
- Absorbanta detine 300 de titluri in societatea B
Se cere:
Determinati raportul de schimb
Calculul numarului de actiuni de emis de catre societatea A
Determinarea primei de fuziune
Contabilizarea operatiunilor la Societatea A
- Modificarea capitalului social
- Preluarea activelor si pasivelor societatii B
- Contabilizarea obligatiilor reciproce
30
Intocmirea bilantului dupa fuziune.
Rezolvare:
Raport de schimb =
(2.500 actiuni-300) x
Majorare capital social: 1069 x 60 = 64.172
3. Prima de fuziune
Bani de fuziune:
Aporturile lui B = 237.000
Prima de emisiune:
237.000 x 88% = 208.560
Majorare capital = 64.172
Prima de emisiune = 208.560-64.172 = 144.388
Sau
(2.500-300) x 94,84 = 208.560
1.069 x 60 = 64.172
Prima de emisiune = 144.388
Prima de fuziune:
144.388 – 1.560 = 142.828
4. Contabilizarea la societatea A
456 = % 237.000
1012 64.172
261 30.000
104 142.828
31
Preluarea activelor societatii B
% = 456 1.572.000
Imobilizari corporale 350.000
Stocuri 380.000
Creante 650.000
Disponibilitati 12.000
Fond comercial 180.000
Activ Pasiv
Fond comercial 480.000 Capital social 664.172
Imobilizari corporale 1.850.000 Rezerve 20.000
Stocuri 980.000 Profit 20.000
Creante 1.440.000 Obligatii nefinanciare 1.100.000-60.000
32
Disponibilităţi 15.000
TOTAL 665.000 TOTAL 665.000
d. Bilanţul funcţional
Bilanţul funcţional reflectă în activ funcţiile de investiţii, exploatare şi trezorerie ale întreprinderii, iar în
pasiv reflectă funcţia de finanţare a întreprinderii (din surse proprii sau din împrumuturi bancare). Studierea
bilanţului funcţional duce la determinarea masei capitalurilor folosite în întreprindere şi structura acestora, în
scopul determinării ratei de capitalizare, fructificare sau de actualizare. Pentru determinarea bilanţului
funcţional este necesar a se elimina influenţele elementelor de activ fictive, prin corijarea contului de rezultate
cu valoarea acestora. Astfel, se va corija contul de rezultate în minus cu valoarea activelor fictive (-10.000)
Astfel, în urma acestor corecţii bilanţul funcţional se prezintă astfel:
ACTIV PASIV
Functia de
investitii Imobilizari 90.000 Capitaluri proprii 115.000
Functia de
finantare
Functia de Stoc+Creante-
exploatare Obligatii nefinanciare 170.000
Functia de
trezorerie Disponibilitati 15.000 Obligatii financiare 160.000
TOTAL 275.000 TOTAL 275.000
Bilant financiar
ACTIV PASIV
I. Imobilizari 90.000 IV. Capitaluri permanente 215.000
II. Stocuri plus
creante 550.000 V. Obligatii nefinanciare 380.000
VI.Obligatii financiare pe termen
III. Disponibilitati 15.000 scurt 60.000
Total activ 655.000 Total pasiv 655.000
unde:
I. Imobilizari = imobilizări corporale 80.000 + imobilizări financiare 10.000 = 90.000
II. Stocuri+Creante = stocuri 250.000 + creanţe 300.000 = 550.000
III. Disponibilitati = disponibilităţi 15.000
IV. Capitaluri permanente = capitaluri proprii 125.000 – active fictive (know-how) 10.000 + datorii pe
termen lung 100.000 = 215.000
V. Obligatii nefinanciare = obligatii nefinanciare 380.000
VI. Obligatii financiare pe termen scurt = obligatii financiare 160.000 - datorii pe termen lung 100.000
= 60.000
33
Dupa Dupa
reevaluar Diferent reevaluar Diferent
ACTIV e e PASIV e e
Active pe termen Capitaluri
lung, din care 90.000 200.000 110.000 proprii 115.000 300.000 185.000
- Imobilizari din care diferente
corporale 80.000 150.000 70.000 din reevaluare 0 185.000 185.000
- Imobilizari Obligatii
financiare 10.000 50.000 40.000 nefinanciare 380.000 380.000 0
Obligatii
Stocuri 250.000 375.000 125.000 financiare 160.000 160.000 0
Creanţe 300.000 250.000 -50.000
Disponibilităţi 15.000 15.000 0
TOTAL 655.000 840.000 185.000 TOTAL 655.000 840.000 185.000
Bilantul economic
ACTIV PASIV
Active pe termen lung 200.000 Capitaluri proprii 300.000
Stocuri 375.000 Obligatii nefinanciare 380.000
Creanţe 250.000 Obligatii financiare 160.000
Disponibilităţi 15.000
TOTAL 840.000 TOTAL 840.000
e. Determinarea prin ambele metode a activului net contabil şi activul net corectat ale societăţii.
Activul Net contabil al întreprinderii
a. Metoda substractivă
Activul Net contabil = Total active – Total datorii
= 665.000 – 540.000 = 125.000
b. Metoda aditivă
Activul Net contabil = Capitaluri proprii + rezultatul net (după distribuire)
= 125.000
34
V2.A2.-2007 Societatea ABC a emis un împrumut obligatar de 10.000.000 obligaţiuni cu un preţ de rambursare
de 4.100 lei/obligaţiune şi o valoare nominală de 4.000 lei/obligaţiune. La dorinţa purtătorului, obligaţiunile pot
să fie convertite în acţiune, paritatea de conversie fiind: 1 acţiune cu valoare nominală de 3.000 lei pentru o
obligaţiune. Purtătorii a 2.000 de obligaţiuni decid să convertească titlurile lor în acţiuni ale societăţii ABC. Care
este valoarea primei de conversie a obligaţiunilor în acţiuni?
Rezolvare
Emitere imprumut:
% = 161 10.000.000 x 4.100 = 41 mld lei
461 10.000.000 x 4.000 = 40 mld lei
169 10.000.000 x (4.100-4000) = 1 mld lei
Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni = Valoarea obligaţiunilor convertite (4100 lei/obligaţiune x 2.000
obligaţiuni) - Valoarea nominală a acţiunilor emise (2.000 acţiuni x 3000 lei/acţiune) = 2.200.000 lei.
Conversie oblig in actiuni:
161 = % 2.000 x 4.100 = 8.200.000
1012 2.000 x 3.000 = 6.000.000
1044 2000 x 1.100 = 2.200.000
V2.A3.-2007 Pe 15 noiembrie N, societatea românească X a cumpărat materii prime în valoare de 5.000 Euro.
Plata furnizorilor se efectuează pe 25 ianuarie N+1. Societatea X îşi închide conturile, în fiecare an, la 31
decembrie.
Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie:
- la 15 noiembrie N: 3.9 de lei;
-la 31 decembrie N: 4.01 de lei;
- la 25 ianuarie N+1: 4 de lei.
Să se contabilizeze operaţia de achiziţie, evaluarea datoriei la inventar şi plata datoriei.
Rezolvare:
- la 15 noiembrie N: 39.000 de lei x 5.000 Euro = 19.500
-la 31 decembrie N: 40.100 de le x 5.000 Euro = 20.050
Diferente de curs valutar 5.000 x ( 4.01-3.9) = 550 ce afecteaza totalul cheltuielilor .
1.Achizitie materii prime
301 = 401 19.500 (5.000 x 3.9)
2. Reevaluare datorie la 31.12 N
665 = 401 550
3.Plata furnizori
401 = % 20.500
5121 20.000 (5.000 x 4)
765 500 =5.000 x ( 4.01 – 4)
Utilizari
Resurse
Capacitate de autofinantare 9.000
Cedare imobilizari 3.000
Total 12.000
- Obtinut din:
Se cere:
Rezolvare var 1:
Pentru a face comparatie cu problema in care vi se solicita sa stabiliti utilizarile stabile si resursele stabile, va
ofer spre rezolvare o alta problema comparabila dar care are in enunt partea de Utilizari si Resurse din Tabloul
de finantare:
Stabilirea unui bilant de inchidere pornind de la tabloul de finantare:
COMENTARII:
1. Se observa ca acest tablou de finantare se face pentru exercitiul N+1.
36
2. Pe langa bilantul de mai sus mai sunt necesare si alte informatii. In aceasta problema se considera ca fiind
cunoscuta situatia resurselor stabile si a utilizarilor stabile. Pentru a fi realizata sunt necesare informatii
despre exercitiul N+1, cum ar fi din planurile de afaceri, din planuri de investitii, din contractile de
imprumut etc.
3. Pentru perioadele precedente sau anul curect. Se pot determina resursele stabile si utilzarile stabile pe
baza a doua bilanturi successive pentru perioadele trecute plus informatii despre amortizari, provizioane,
contractari de credite, rambursari de credite etc.
Variatia FRNG de mai sus s-a obtinut din Utilizari – Resurse, adica 12800 – 12000 = 800.
In sustinerea celor de mai sus a se vedea Toma, M., Chivulescu, M., Ghid de pentru diagnostic si evaluare a
intreprinderii, CECCAR, Bucuresti, 1996, pag. 80
Tablolul de variaţie FRNg
Utilizări Resurse
1.-Investiţii (Adica cresteri de Imob.) 1'. Amortizări Capacitatea
—corporale 2'. Profit net de autofinanţare
—necorporale 3'. Creşteri de capital
—financiare 4'. împrumuturi noi, adica cresteri
2. Rambursări de împrumuturi 5'. Preluări la fondul de rulment net global
3. Distribuiri de dividende
5'= (1 + 2 + 3) — (11 + 2' + 3' + 4')
I.Resurse permanente:
1. Capacitatea de autofinanţare a exerciţiului
- necorporale
- corporale
3. Cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciţii
37
4. Reducerea capitalurilor proprii
5. -Rambursarea datoriilor financiare (DTLIVT,
Notă: Exista o necorelare intre variatiile din tabel si variatia FRNG, deoarece pe baza relatiei
Tn+ 1= FRn+1 – NFR n+1
Rezulta ca FRn+1 = Tn+1 + NFR n+1 = - 1200 +500 = - 700
∆ FRNG este conform enunt de – 800
Nota Pentru a merge mai departe consideram ca variatia disponibilitatilor a fost de +500.
Pct. 2.
Vom completa mai jos elementele de calcul pentru bilantul din N+1
Explicatii Net Variatia Net Ex.
Ex. N pentru N+1 N+1
Imobilizari 30000 +12000 - 39000
3000
Stocuri 4500 -700 3800
Creante 12500 +1300 13800
Disponibilitati 500 +500* 1000
Total Activ 47500 57600
38
Capital social 20000 20000
Rezerve 6200 6200
Rezultat exercitiu 1800 -300+9000 10500
Imprumuturi 3500 -500+800 3800
Din care curente 1500 +800 2300
Furmizori 15000 +600 15600
Obligatii 1000 +500 1500
fiscale&sociale
Total Pasiv 47500 57600
Explicatii
12000 este preluat din Utilizari stabile de la Achizitii
3000 este preluat din Resurei stabile de la Cedare
-700 este variatia stocurilor
+1300 din variatia creantelor
+500 din variatia disponibilitatilor, dupa ce am efectuat corectia!
+600 din variatia furnizorilor
+500 din variatia datoriilor fiscale si sociale
+800 din variatia datoriilor curente bancare
-300 din Utilizari: Distribuiri puse in plata
-500 din Utilizari: Rambursari de imprumuturi financiare
+ 9000 este capacitatea de autofinantare.
Pe baza bilantului de mai sus se poate contrui bilantul financiar pentru a calcula apoi FR, NFR si T pentru anul
N+1 si pentru a le compara cu cele obtinute mai sus.
39
Active imobilizate Capitaluri permanente
+ 300 – 50 Cap. Proprii: + 100 + 100
Stocuri ∆Necesar de … ∆FR= 150
+ 100 DTL: +250
-50
Furnizori
Creanţe + 50
- 30 Alte dat in afara expl.
+ 40 + 60
Datorii financiare TS …fond de
rulment
=0
Disponibilitati
- 50
+ 200
∆T = ∆FR - ∆NFR = 150 – 0 = 150
T n = T(n-1) + ∆T = - 300 + 150 = -150
Furnizori
Creanţe
Alte dat in afara expl.
Rezolvare var 2:
40
ACTIV PASIV
element suma element suma
IC 30 000 Cap.soc 20 000
stocuri 4 500 Rezerve 6 200
clienti 12 500 Rez exercitiului 1 800
disponibilitati 500 Fz 15 000
Oblig fiscale si soc 1 000
Imprumuturi din
care: 3 500
- curente (TS) 1 500
Total Activ 47 500 Total Pasiv 47 500
N-2 N-1 N
I.necorp (brevete) 100.000 100.000 100.000
I. corporale 300.000 200.000 160.000
Stocuri 500.000 560.000 600.000
Creante 600.000 560.000 620.000
Disponibilitati 50.000 40.000 60.000
Capital soc 150.000 150.000 150.000
Rezerve 30.000 20.000 20.000
Obligatii nefinanciare 740.000 750.000 900.000
Obligatii financiare 630.000 540.000 470.000
Se cere:
a. Să analizaţi în dinamică principalele funcţii ale întreprinderii
c. Stiind ca rata de capitalizare este de 15% sa determinate valoarea bilantului din anul n, corespunzator
anilor n-6 si n+4.
Rezolvare
a. Principalele functii ale intreprinderii se analizeaza pe baza bilantului functional.
Bilantul functional ofera o imagine asupra modului de functionare economica a intreprinderii, punand in
evidenta resursele si utilizarile corespunzatoare fiecarui ciclu de functionare.
imob necorporale sunt active fictive, le eliminam din analiza.La elementele de Pasiv le scadem din pozitia „rez
din reevaluare”.
Bilant contabil fara active fictive
N-2 N-1 N
IC 300.000 200.000 160.000
Stocuri 500.000 560.000 600.000
Creante 600.000 560.000 620.000
Disponibilitati 50.000 40.000 60.000
TOTAL ACTIV 1.450.000 1.360.000 1.440.000
Capital soc 150.000 150.000 150.000
Rezerve 30.000 20.000 20.000
Rezerve din reevaluare -100.000 -100.000 -100.000
Obligatii nefin 740.000 750.000 900.000
Obligatii fin 630.000 540.000 470.000
TOTAL PASIV 1.450.000 1.360.000 1.440.000
Fctia investitii=imobilizari corp
Fctia exploatare=Stocuri + Creante-Oblig nefin
Fctia de trez=disponibilitati
Fctia de finantare = surse proprii + surse imprumutate=(CS + rez) + Oblig.fin
Bilant functional
N-2 N-1 N
F.investitii 300.000 200.000 160.000
F exploatare 360.000 370.000 320.000
42
F.trezorerie 50.000 40.000 60.000
TOTAL ACTIV 710.000 610.000 540.000
F.finantare 710.000 610.000 540.000
-surse proprii 80.000 70.000 70.000
- surse impr. 630.000 540.000 470.000
TOTAL PASIV 710.000 610.000 540.000
b. Pragul de rentabilitate = ANCC * i (i=rata de remunerare a activelor in piata) si arata sub ce nivel devine
nerentabila continuarea activitatii firmei. O rentabilitate sub acest prag determina investitorii sa isi reorienteze
capitalurile catre activitati mai profitabile.
ANCC = Total active- Datorii
ANCC = Cap social + profit+rezerve+provizioane
Bilant economic
N-2 N-1 N
IC 300.000 200.000 160.000
Stocuri 500.000 560.000 600.000
Creante 600.000 560.000 620.000
Disponibilitati 50.000 40.000 60.000
TOTAL ACTIV 1.450.000 1.360.000 1.440.000
Capital soc 150.000 150.000 150.000
Rezerve 30.000 20.000 20.000
Rezerve din reevaluare -100.000 -100.000 -100.000
Obligatii nefin 740.000 750.000 900.000
Obligatii fin 630.000 540.000 470.000
TOTAL PASIV 1.450.000 1.360.000 1.440.000
ANCC 80.000 70.000 70.000
prag de rentabilitate 12.000 10.500 10.500
Se observa pragul de rentabilitate a fost cel mai ridicat in anul N-2, urmand apoi sa scada de la 12.000 la 10.500,
in anii N-1 si N fiind constant.
Pentru a afla valoarea bilantului total in anul n-6 si anul n+4 ne folosim de valoarea Ancontabil.
Valoarea lui ANC din anul n (in viitor) se aduce la valoarea din anul n-6 (il consideram prezent) prin actualizare.
x = y / (1+i)n
ANCn-6=10.500/(1+15%)6 =4.539
Valoarea lui ANC din anul n (prezent) se duce la valoarea din anul n+4 (il consideram viitor) prin capitalizare.
y=x(1+i)n
ANCn+4=ANC(n) x (1+i)4 = 10.500x ((1+15%)4 = 18365
Alte informatii:
- Situatia materiilor prime se prezinta astfel:
Tabla D 3.000 kg x 10 lei/kg = 30.000 lei
Otel beton 1.500 kg x 5 lei/kg = 7.500 lei
Tabla Z 2.000 kg x 10 lei/kg = 20.000 lei
Altele = 2.500 lei
- Pretul de vanzare (mai putin beneficiile estimate) al produsului finit la data de 31 decembrie 2006 de 650
lei/u.m.
- Pretul ultimelor achizitii a fost de 15 lei/kg la tabla D, de 8 lei/kg la otel beton si de 15 lei/kg la tabla Z
- Cursul la 31 decembrie 2006 a fost de 3,5 lei/Euro
- 1 masina in valoare de 2.000 lei nu a fost folosita decat in proportie de 5% in ultimii 3 ani. Restul
echipamentelor au fost evaluate de o firma de specialitate la valoarea justa de 50.000 lei; din acestea, 3
masini in valoare de 4.000 lei au fost inchiriate acum 2 ani
- Pretul de vanzare a unui m.p. de teren in incinta uzinei a fost de 8 lei (tranzactie recenta)
- SC Orion SA ne-a transmis ca activul net corectat al societatii a fost de 400.000 lei
- Rata de capitalizare a societatii, determinate pe baza costului capitalului este de 17%
- Capacitatea beneficiara a societatii, exprimata prin pretul net, a fost stabilita de experti la 15.000 lei/an
- Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli au character de rezerva
- Profitul inainte de impozitare si dobanzi a fost de 23.000 lei
- Venituri realizate din vanzari: 1.200.000 lei
- Mijloace fixe luate cu chirie: 15.000 lei
Se cere:
11. Sa elaborati bilantul contabil
12. Sa elaborati bilantul economic, aratati semnificatia si rolul acestuia
13. Sa elaborati bilantul functional; aratati semnificatia si rolul acestuia
14. Sa elaborati bilantul financiar; aratati semnificatia si rolul acestuia
15. Cum foloseste societatea efectul de levier in finantare?
16. Determinati Activul Net Corijat prin ambele metode
17. Determinati valoarea intrinseca a actiunilor societatii
18. Calculati valoarea substantial bruta si valoarea substantial neta ale societatii
19. Evaluati riscul de faliment si comentati starea de sanatate a societatii
20. Estimati valoarea de rentabilitate continua a societatii.
Rezolvare:
6. Bilantul contabil:
Activ Pasiv
Buget 10.000
Salariati 30.000
7. Bilantul economic:
Activ Pasiv
46
Stocuri 150.000 +32.000 (2) 182.000 Reserve 5.000 - 5.000
Echipamentele industriale care au fost folosite in ultimii 3 ani doar 5% se scad din valoarea imobilizarilor
corporale
30.000-2.000=28.000
Evaluare rest echip 50.000, rezulta o ajutare a Imob corp de 50.000-28.000=22.000
Instalatiile inchiriate unei alte firme se pastreaza in valoarea imob corp.
8. Bilantul functional
Activ Pasiv
Disponibilitati 50.000
9. Bilantul financiar
Activ Pasiv
FRNG = IV – I = 23.000
NFR = II – V = 160.000
T = III – VI = -137.000
Pr 23000
Re 100 100 7.36%
Kinv 312500
D 237000
Lf 7.18
Kpr 75500
Rata de capitalizare = 17%
Efectul de levier consta in amplificarea randamentului obtinut de actionari sau asociati ca urmare a
recurgerii la finantarea prin imprumuturi atunci cand rentabilitatea economica este superioara costului fix al
capitalului imprumutat.
Cu cat rata rentabilitatii este superioara ratei costului datoriei cu atat intreprinderea poate recurge la
finantarea prin imprumuturi, mai degraba, decat prin instrumente de capitaluri proprii. Raportul datorii financiare
supra capitaluri proprii ( care in cazul nostru este 7,18) joaca rolul unui levier care amplifica ecartul intre
rentabilitatea economica si rentabilitatea financiara.
10. ANCorijat
Z 3 fara probleme
1,8 < Z < 3 alerta – situatie dificila
Z < 3 aproape de faliment
10. Valoarea de rentabilitate
CB 15000
Vr 88.235
i 0.17
Se cere:
a. Să analizaţi în dinamică principalele funcţii ale întreprinderii
c. Stiind ca rata de capitalizare este de 15% sa determinate valoarea bilantului din anul n, corespunzator
anilor n-6 si n+4.
Rezolvare
a. Principalele functii ale intreprinderii se analizeaza pe baza bilantului functional.
Bilantul functional ofera o imagine asupra modului de functionare economica a intreprinderii, punand in
evidenta resursele si utilizarile corespunzatoare fiecarui ciclu de functionare.
imob necorporale sunt active fictive, le eliminam din analiza.La elementele de Pasiv le scadem din pozitia „rez
din reevaluare”.
Bilant contabil fara active fictive
N-2 N-1 N
IC 300.000 200.000 160.000
Stocuri 500.000 560.000 600.000
Creante 600.000 560.000 620.000
Disponibilitati 50.000 40.000 60.000
TOTAL ACTIV 1.450.000 1.360.000 1.440.000
Capital soc 150.000 150.000 150.000
Rezerve 30.000 20.000 20.000
Rezerve din reevaluare -100.000 -100.000 -100.000
Obligatii nefin 740.000 750.000 900.000
Obligatii fin 630.000 540.000 470.000
TOTAL PASIV 1.450.000 1.360.000 1.440.000
Fctia investitii=imobilizari corp
49
Fctia exploatare=Stocuri + Creante-Oblig nefin
Fctia de trez=disponibilitati
Fctia de finantare = surse proprii + surse imprumutate=(CS + rez) + Oblig.fin
Bilant functional
N-2 N-1 N
F.investitii 300.000 200.000 160.000
F exploatare 360.000 370.000 320.000
F.trezorerie 50.000 40.000 60.000
TOTAL ACTIV 710.000 610.000 540.000
F.finantare 710.000 610.000 540.000
-surse proprii 80.000 70.000 70.000
- surse impr. 630.000 540.000 470.000
TOTAL PASIV 710.000 610.000 540.000
b. Pragul de rentabilitate = ANCC * i (i=rata de remunerare a activelor in piata) si arata sub ce nivel devine
nerentabila continuarea activitatii firmei. O rentabilitate sub acest prag determina investitorii sa isi reorienteze
capitalurile catre activitati mai profitabile.
ANCC = Total active- Datorii
ANCC = Cap social + profit+rezerve+provizioane
Bilant economic
N-2 N-1 N
IC 300.000 200.000 160.000
Stocuri 500.000 560.000 600.000
Creante 600.000 560.000 620.000
Disponibilitati 50.000 40.000 60.000
TOTAL ACTIV 1.450.000 1.360.000 1.440.000
Capital soc 150.000 150.000 150.000
Rezerve 30.000 20.000 20.000
Rezerve din reevaluare -100.000 -100.000 -100.000
Obligatii nefin 740.000 750.000 900.000
Obligatii fin 630.000 540.000 470.000
TOTAL PASIV 1.450.000 1.360.000 1.440.000
ANCC 80.000 70.000 70.000
prag de rentabilitate 12.000 10.500 10.500
Se observa pragul de rentabilitate a fost cel mai ridicat in anul N-2, urmand apoi sa scada de la 12.000 la 10.500,
in anii N-1 si N fiind constant.
Pentru a afla valoarea bilantului total in anul n-6 si anul n+4 ne folosim de valoarea Ancontabil.
Valoarea lui ANC din anul n (in viitor) se aduce la valoarea din anul n-6 (il consideram prezent) prin actualizare.
x = y / (1+i)n
ANCn-6=10.500/(1+15%)6 =4.539
Valoarea lui ANC din anul n (prezent) se duce la valoarea din anul n+4 (il consideram viitor) prin capitalizare.
y=x(1+i)n
ANCn+4=ANC(n) x (1+i)4 = 10.500x ((1+15%)4 = 18365
51
Datorii asupra imobiliz 140 140
Stocuri 70 10 60
Clienţi 320 30 290
debitori diversi 80 80
Valori mobiliare 35 35
Disponibilităţi 70 70
Cheltuieli de exploatare în avans 15 15
Cheltuieli de repartizare pe 5 ani 80 80
Capital social 450 450
Rezerve 300 300
Profitul nerepartizat 90 90
Subvenţii pentru investiţii 20 20
Provizioane 30 30
Provizioane pentru riscuri 10 10
Provizioane pentru cheltuieli 40 40
Imprumuturi bancare 350 350
- din care TL 300 300
furnizori 180 180
datorii fiscale si sociale 20 20
Venituri in avans (de exploatare) 10 10
Se cere:
- Valoarea activului net corectat
- Valoarea imobilizarilor necorporale
- Valoarea utilizarilor stabilite
- Valoarea resurselor stabilite
- FRNG
- NFR de exploatare
- NFR in afara exploatarii
- Trezorerie neta
- Pe baza maselor financiare obtinute faceti un comentariu asupra echilibrului financiar al firmei
Rezolvare
52
debitori diversi 80 - din care TL 300
furnizori 180
Datorii asupra imobiliz 140
datorii fiscale si sociale 20
Venituri in avans (de expl) 10
Total Activ 1 640 Total Pasiv 1 640
BILANT FINANCIAR
ACTIV PASIV
Functia suma Functia suma
Imobilizari 1 125 Cap permanente 1 240
stocuri+creante 445 Oblig nefin 350
disp+val mob 70 Oblig fin TS 50
Total Activ 1 640 Total Pasiv 1 640
chelt de expl inreg in avans (ct 471) le-am inclus in activele circulante
3) !!!Amortizarile si deprecierile in bilantul cu valori nete sunt scazute din val imobiliz (IC=ICbrut-
amortiz)
Utilizari stabile = Imobilizari la val bruta = chelt instalare + brevete + fd com + echip + TP + val imobiliare +
chelt de repartizat pe 5 ani = 100+180+200+820+30 +35 + 80 =1445 lei
4) resurse stabile=K permanente+Amortiz (ca sa obt valoarea bruta ca la utilizari)=1240+360=1600
Consideram ca Datoriile asupra imobilizarilor au scadenta <1 an.
5) FRNG=Resurse stabile – Utiliz stabile = 1600-1445=155
NFR total=NFRE expl.+NFRAE (afara expl) (la valori brute pt ca amortiz au fost trecute la utiliz stabile)
Utilizari temporare(ciclice) = stocuri+creante+debitori diversi+disp+chelt expl in avans =
=70+320+80+70+15=555
Resurse temporare(ciclice) = fz+datorii fiscale+dat in leg cu imobiliz+V de expl in avans+Impr TS =
180+20+140+10+50=400
Active ciclice de expl= stocuri+creante+chelt expl in avans==70+320+15=405
Resurse ciclice de expl=Fz+Vde expl in avans=180+10=190
Consideram ca fz de imobiliz nu apartin expl, ci activ de investitii
NFRE=Active ciclice de expl-Resurse ciclice de expl=405-190=215
Utilizari temporare AE= debitori diversi=80
Resurse temporare(ciclice) AE = dat in leg cu imobiliz + dat fiscale = 20+140=160
NFRAE= Active ciclice AE-Resurse ciclice AE=80-160= -80
NFRtotal=215-80=135
TN=FR-NFR=155-135=20 sau: TN=disp-impr TS=70-50=20
Comentarii:
NFR este finantata in intregime din resursele stabile, a caror valoare totala permite degajarea unei trezorerii
pozitive.
V5.A2.-2007 Societatea A absoarbe societatea B; bilanturile celor doua societati se prezinta astfel:
Societatea A
Cheltuieli de infintare 40.000
Terenuri 120.000
Cladiri 80.000
Echipamente 250.000
Stocuri 600.000
53
Creante 850.000
Disponibilitati 10.000
Rezerve 20.000
Profit 20.000
Societatea B:
Cheltuieli de infintare 20.000
Stocuri 500.000
Creante 750.000
Disponibilitati 10.000
Rezerve 10.000
Profit 10.000
Provizioane 15.000
Alte informatii:
- Valorile de raport prin evaluare de catre o societate specializata a patrimoniului societatii absorbite sunt:
Fond commercial 180.000
Imobilizari corporale 350.000
Stocuri 380.000
Creante 650.000
Disponibilitati 12.000
- Fondul commercial al societatii absorbante a fost evaluat la 300.000
- Imobilizarile corporale ale absorbantei au fost evaluate la 1.500.000
54
- Absorbanta preia integral datoriile absorbitei cat si elementele pentru care s-au creat provizioanele pentru
risc contabilizate
- Absorbanta detine 300 de titluri in societatea B
Se cere:
Determinati raportul de schimb
Calculul numarului de actiuni de emis de catre societatea A
Determinarea primei de fuziune
Contabilizarea operatiunilor la Societatea A
- Modificarea capitalului social
- Preluarea activelor si pasivelor societatii B
- Contabilizarea obligatiilor reciproce
Intocmirea bilantului dupa fuziune.
Rezolvare:
Raport de schimb =
(2.500 actiuni-300) x
Majorare capital social: 1069 x 60 = 64.172
Prima de fuziune
Bani de fuziune:
Aporturile lui B = 237.000
Prima de emisiune:
237.000 x 88% = 208.560
Majorare capital = 64.172
Prima de emisiune = 208.560-64.172 = 144.388
Sau
55
(2.500-300) x 94,84 = 208.560
1.069 x 60 = 64.172
Prima de emisiune = 144.388
Prima de fuziune:
144.388 – 1.560 = 142.828
Contabilizarea la societatea A
456 = % 237.000
1012 64.172
261 30.000
104 142.828
Activ Pasiv
Fond comercial 480.000 Capital social 664.172
Imobilizari corporale 1.850.000 Rezerve 20.000
Stocuri 980.000 Profit 20.000
Creante 1.440.000 Obligatii nefinanciare 1.100.000-60.000
AN 2008
V1.A1.-2008
I. Situaţia patrimonială a societăţii cu capital privat Omega SA, la 31 decembrie 2007 se
prezintă astfel: terenuri 70.000; clădiri 130.000; echipamente 200.000; brevete de
invenţie 25.000; cheltuieli de înfiinţare 25.000; stocuri 800.000 (din care materii prime
200.000); creanţe 1.200.000; disponibilităţi 30.000; capital social 500.000; rezerve
50.000; profit 10.000; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 20.000 (cheltuieli viitoare
de mediu); obligaţii nefinanciare 985.000; obligaţii financiare 915,000 (din care pe
termen lung 200.000).
II. Se prezintă următoarele informaţii suplimentare şi elemente de diagnostic:
56
a) Profitul net a fost în ultimii 2 ani anteriori de 7.000 în 2005 şi de 9.000 în 2006.
b) Preţurile de piaţă la materiile prime sunt mai mari la 31 decembrie 2007 cu 10% decât
cele din contabilitate, iar stocurile fără mişcare însumează 110.000.
c) în cursul anului 2005 au avut loc 2 greve generale a câte 7 zile fiecare, iar în 2007, 4
greve a câte 2 zile, pierderile aferente fiind de 1.800 şi respective 1.500 lei.
d) întreprinderea lucrează "foc continuu".
e) Instalaţii de bază în valoare de 10.000 au fost folosite în ultimii 3 ani în medie 10% pe
an.
f) în anul 2006 a avut loc o explozie la instalaţia de bază, iar repunerea în funcţiune a
durat 40 zile, pierderea totală aferentă fiind în sumă de 4.000.
g) Diferenţele favorabile de curs, la exporturi au fost în anul 2005 de 2.500, în 2006 de
2.800 iar în 2007 de 3.000, nereflectate ca atare în contabilitate, iar creanţele incerte
la 31 decembrie 2007 totalizează 250.000.
h) La 31 decembrie 2007 întreprinderea a înregistrat un cost al datoriei de 10%.
i) Costul capitalului propriu se compune dintr-o rată de bază de 4% şi o primă de risc de 11%.
j) În lista mijloacelor fixe aţi identificat:
O locuinţă de protocol în valoare de 15.000, o barcă cu motor în valoare de 5.000 şi o instalaţie
tehnologică în valoare de 8.000 amortizabilă în 10 ani cumpărată în ianuarie 2007 pentru care
conducerea a decis să beneficieze de facilitatea fiscală de 20% la punerea în funcţiune contabilizată
ca atare de către contabil.
k) Previziuni credibile prezintă o evoluţie favorabilă a indicatorilor de performanţă financiară pe
următorii 4 ani creşterea faţă de profitul net înregistrat la 31 decembrie 2007 fiind de 30% în primul
an şi apoi de câte 10% în fiecare an.
l) întreprinderea a folosit în anii anteriori aceeaşi structură a capitalurilor proprii şi împrumutate ca
cea înregistrată la 31 decembrie 2007.
m) Rata de remunerare a activelor în piaţa (r) este 8%.
III. Se cer următoarele:
1. Determinaţi activul net corectat prin ambele metode. (3p)
2. Studiaţi comparativ echilibrul financiar al întreprinderii, pornind de la valorile
contabile şi valorile bilanţiere corectate. (3p)
3. Evaluaţi întreprinderea prin metoda capitalizării veniturilor în vederea vânzării
acesteia către o altă firmă privată. (2p)
4. Estimaţi valoarea "părţii invizibile" a întreprinderii. (2p)
Rezolvare var 1:
BILANŢ
Corecţii
Pentru determinarea Activului Net Corectat, imobilizările necorporale sunt considerate non-valori şi se scad Ch.
Înfiinţare – 25.000; Brevete – 25.000.
Preţurile de piaţă la materiile prime sunt mai mari la 31 decembrie 2007 cu 10% decât
57
cele din contabilitate, iar stocurile fără mişcare însumează 110.000 :
Stocuri – 110.000; Materii prime + 20.000
Creanţele incerte la 31 decembrie 2007 totalizează 250.000 : creanţe – 250.000
O locuinţă de protocol în valoare de 15.000, o barcă cu motor în valoare de 5.000 :
Clădiri – 15.000; Echipamente - 5000
Instalaţii de bază în valoare de 10.000 au fost folosite în ultimii 3 ani în medie 10% pe
an. : Echipamente - 10.000
Diferenţele favorabile de curs, la exporturi au fost în anul 2007 de 3000 : creanţe +3.000
1. ANC metoda substractivă = Active corectate – Datorii corectate = 2.063.000 – 1.920.000 = 143.000
ANC metoda aditivă = Capitaluri proprii +/- Ajustări = 560.000 – 417.000 = 143.000
Un fond de rulment pozitiv presupune că la dispoziţia întreprinderii rămâne un surplus de capitaluri permanente, după
finanţarea activelor imobilizate, destinat unei părţi în creştere din activele circulante. Acesta constituie o marjă de
securitate, permiţîndu-i să asigure un nivel minim al activelor circulante strict necesate funcţionării.
Un fond de rulment negativ constituie un semnal de alarmă : lipsa capitalurilor permanente suficiente pentru finanţarea
imobilizărilor sau active circulante inferioare datoriilor scadente pe termen scurt.
3. Metoda capitalizării veniturilor sau metoda valorii de rentabilitate presupune multiplicarea profitului net (capacitate
beneficiară) cu un coeficient, care de regulă este inversul ratei de plasament a disponibilităţilor pe piaţă.
Pentru 2005 : 7.000 – 1800 pierdere greve + 2500 diferenţe curs = 7700
2006 : 9000 + 2800 diferente curs – 4000 pierdere explozie = 7800
2007 : 10000 – 1500 pierdere greve + 3000 diferente curs – 256 dif impozit profit = 11244
58
2008 : 11500 x 130% = 14.950
2009 : 14950 x 110% = 16445
2010 : 16445 x 110% = 18090
2011 : 18090 x 110% = 19900
Rezolvare var 2:
Activ Pasiv
Denumire Valoare Ajustari Denumire Valoare Ajustari
Cheltuieli infiintare 25.000 - 25.000Capital social 500.000
Brevete de inventie 25.000 - 25.000Rezerve 50.000
Terenuri 70.000 Profit 10.000
Cladiri 130.000 - 15.000Provizioane 20.000
Echipamente 200.000 - 10.000 Obligatii nefinanciare 985.000
- 5.000
+ 1.454
Stocuri 800.000 + 20.000 Obligatii financiare 915.000
- 110.000
Creante 1.200.000 - 241.700
Disponibilitati 30.000
Total 2.480.000 - 410.246Total 2.480.000 0
b. Materii prime: 200.000 x 10% - 200.000 = 20.000. Stocuri: - 110.000
g. diferente de curs favorabile: 2.500 + 2.800 + 3.000 – 250.000 = - 241. 700
Amortizare fiscala: 8.000 x 20% + 6.400 / 10 ani / 12 luni x 11 luni (feb. 2007 – dec 2007)= 1600 + 587 = 2.187
Amortizare contabila: 8.000 / 10 ani / 12 luni x 11 luni = 733
Diferenta: 2187 – 733 = 1.454 (SE ADAUGA LA ECHIPAMENTE)
Bilant economic
Activ Pasiv
Denumire Valoare Denumire Valoare
Terenuri 70.000Capital social 500.000
Cladiri 115.000Rezerve 50.000
Echipamente 186.454Profit 10.000
Stocuri 710.000Provizioane 20.000
Creante 958.300Diferente reevaluare -410.246
Disponibilitati 30.000Obligatii nefinanciare 985.000
Obligatii financiare 915.000
Total 2.069.754Total 2.069.754
ANC = Total active – Datorii totale = 2.069.754 – 985.000 – 915.000 = 169.754
59
ANC = Capitaluri proprii + / - Diferente din reevaluare = (500.000 + 50.000 + 10.000 + 20.000) – 410.246 = 580.000 –
413.154 = 169.754
2.
Bilant financiar pe baza bilantului contabil
Activ Pasiv
Denumire Valoare Denumire Valoare
Imobilizari 400.000Capitaluri permanente 730.000
Stocuri + creante 2.000.000Obligatii nefinanciare 985.000
Disponibilitati 30.000Obligatii financiare 715.000
Total 2.430.000Total 2.430.000
Comentarii:
- Deoarece FR este pozitiv, capitalurile permanente finanteaza o parte din activele circulante, dupa finantarea
integrala a imobilizarilor nete. FR este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la
realizarea echilibrului financiar pe termen scurt.
- NFR pozitiva, surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat. Situatia poate fi
considerata normala, numai daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de
exploatare. In caz contrar, NFR poate evidentia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor, pe de o parte si
exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte, respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor.
- TN negativa, semnifica un dezechilibru financiar, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe
termen scurt. Aceasta situatie evidentiaza dependenta intreprinderii de resurse financiare externe. In acest caz se urmareste
obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite, prin negocierea mai multor surse de astfel de capital.
Bilant financiar pe baza bilantului economic:
Activ Pasiv
Denumire Valoare Denumire Valoare
Imobilizari 371.454Capitaluri permanente 369.754
Stocuri + creante 1.668.300Obligatii nefinanciare 985.000
Disponibilitati 30.000Obligatii financiare 715.000
Total 2.069.754Total 2.069.754
60
- FR negativ reflecta absorbirea unei parti din resursele temporare pentru finantarea unor nevoi permanente,
contrar principiului de finantare: nevoilor permanente li se aloca resurse permanente. Acesta situatie genereaza un dezechilibru
financiar, care trebuie analizat in functie de specificul intreprinderii respective. Dezechilibrul poate fi considerat o situatie
periculoasa fiind vorba despre o întreprindere industriala. Situatia poate deveni critica datorita nevoii de rambursare a datoriilor
pe termen scurt, care au finantat partial imobilizarile, cat si sub aspectul costului ridicat de procurare a creditelor pe termen scurt
in raport cu cele pe termen lung.
- NFR pozitiva, surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat. Situatia poate fi
considerata normala, numai daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de
exploatare. In caz contrar, NFR poate evidentia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor, pe de o parte si
exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte, respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor.
- TN negativa, semnifica un dezechilibru financiar, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe
termen scurt. Aceasta situatie evidentiaza dependenta intreprinderii de resurse financiare externe. In acest caz se urmareste
obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite, prin negocierea mai multor surse de astfel de capital.
Media CB = (10.612 + 14.712 + 15.001 + 13.000 + 14.300 + 15.730 + 17.303)/7 ani = 14.380
Rata de capitalizare = costul capitalului intreprinderii
CMPC = Ccp x Ccp/(Ccp+Cci) + Cci x Cci/(Ccp + Cci)
Bilant functional
Activ Pasiv
Denumire Valoare Denumire Valoare
Imobilizari 371.454Capitaluri proprii 169.754
Stocuri + Creante – Obligatii 683.300Capitaluri imprumutate 915.000
nefinan
Disponibilitati 30.000
Total 1.084.754Total 1.084.754
61
i = rata de remunerare a activelor = 8%
t = costul capitalului propriu = 15%
GW = (14.380 - 169.754 x 8%) / 15% = 5.331
V1.A2.-2008 O societate comercială prezintă următoarele informaţii referitoare la bilanţ: active imobilizate
300.000 lei; stocuri şi creanţe 170.000 lei; disponibil la bănci 30.000 lei; capitaluri proprii 230.000 lei;
împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 90.000 lei; furnizori 180.000 lei.
Determinaţi fondul de rulment, necesarul de fond de rulment şi trezoreria netă ale societăţii. (10p)
Rezolvare
FR = 320000 – 300000 = 20000
NFR = 170000-180000 = -10000
T = 30000
V2.A1.-2008 Bilanţul contabil al societăţii Orion cu capital privat la 31 decembrie 2007 se prezintă astfel:
Imobilizări 900.000
din care:
- Imobilizări necorporale 100.000
- Imobilizări corporale 700.000
- Imobilizări financiare 100.000
(1.000 acţiuni la soc. X)
Stocuri 1.600.000
Creanţe 2.400.000
Disponibilităţi 60.000
Capital social 1.000.000
Rezerve 100.000
Profit 20.000
Provizioane 40.000
Obligaţii nefinanciare 1.970.000
Obligaţii financiare 1.830.000
(termen lung 400.000)
Se cere:
1. Determinaţi activul net corectat (prin ambele metode) şi capacitatea beneficiară. (3p)
62
2. Care este valoarea goodwill-ului ştiind că rata de remunerare a activelor în piaţă este
de 10% iar rata de actualizare de 15%. (4p)
3. Calculaţi fondul de rulment net global, necesarul de fond de rulment şi trezoreria
întreprinderii la 31 decembrie 2007 (în valori contabile şi în valori economice şi
comentaţi şi explicaţi diferenţele). (3p)
Rezolvare
BILANŢ
Remarcă : Deoarece în enunţ se au în vedere „profituri nete corectate” vom lua şi noi în calcul profitul net corectat al anului
2007
CB = 10000 + 12000 + 305000 + 335500 + 369050 + 405955 / 6 = 239585
2. GW = 239585 - (1.595.000 x 10%) / 0,15 = 239585 – 159500 / 0,15 = 80095 / 0,15 = 533.966
Activitatea de exploatare
- plati furnizor - 450.000
63
- incasare dobanzi si dividende + 700.000
- plata dobanzi si dividende - 850.000
Flux de numerar activitatea de exploatare - 600.000
Activitatea de investitii
- plata actituni ca titluri de valoare - 600.000
- incasare titluri de participare (900.000 - 400.000) + 500.000
- incasare dobanzi si dividende + 500.000
Flux de numerar activitatea de investitii + 400.000
Activitatea de finantare
- plata dobanzi si dividende - 550.000
- rambursare capital - 900.000
Flux de numerar activitatea de finantare - 1.450.000
V3.A1.-2008 Societatea A absoarbe Societatea B; bilanţurile celor două societăţi se prezintă astfel:
Societatea A
Cheltuieli de înfiinţare 20.000
Terenuri 60.000
Clădiri 40.000
Echipamente 125.000
Titluri de participare 25.000
Stocuri 300.000
Creanţe 425.000
- din care Societatea B 30.000
Disponibilităţi 5.000
Capital social (10.000 acţiuni) 300.000
Rezerve 15.000
Profit 25.000
Obligaţii nefinanciare 250.000
Obligaţii financiare 410.000
Societatea B
Alte informaţii:
- Valorile de aport stabilite prin evaluarea de către o societate specializată a patrimoniului
societăţii absorbite sunt:
64
fond comercial 90.000
imobilizări corporale 175.000
stocuri 190.000
creanţe 325.000
disponibilităţi 6.000
- Imobilizările corporale ale absorbantei au fost evaluate la 750.000;
- Absorbanta preia integral datoriile absorbitei cât şi elementele pentru care s-au creat
provizioanele pentru risc contabilizate;
- Absorbanta deţine 300 de titluri în Societatea B.
Se cere:
Rezolvare
***Similar V4.A2.-2007
V3.A2.-2008 Dispuneţi de următoarele informaţii: profit înainte de impozitare 33.500 lei; cheltuieli cu
amortizarea 750 lei; clienţi: sold iniţial 2.000 lei - sold final 600 lei; stocuri: sold iniţial 3.000 lei - sold final
3.900 lei; furnizori: sold iniţial 6.000 lei - sold final 8.400 lei; impozit pe profit plătit 300 lei. Cheltuielile cu
dobânda au fost de 1.000 lei, din care 425 lei au fost plătiţi în timpul perioadei. Alţi 250 lei legaţi de
cheltuielile cu dobânda ale perioadei precedente au fost de asemenea plătiţi în timpul perioadei. 350 lei au fost
ridicaţi din emisiunea de capital şi alţi 325 lei din împrumuturi pe termen lung. Au fost efectuate plăţi pentru
achiziţia unui teren în valoare de 2.550 lei şi s-au încasat 2.300 lei din vânzarea unei instalaţii.
Conform IAS 7 determinaţi fluxul de numerar provenit din activităţile de exploatare, investiţii şi
finanţare. (10p)
Rezolvare
Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare
- metoda indirectă -
Reguli de calcul :
Flux exploatare = + 335000 + 750 + 1400 - 900 + 2400 - 300 + 1000 (chelt. dobânzi dacă nu sunt ale
exploatării)
Flux investire = -2550 +2300
Flux finanţare = - 675 +350 +325
Flux activitatea de exploatare
Profit inainte de impozitare + 33.500
+ Cheltuieli cu amortizare + 750
+ Cheltuieli privind dobanzile + 1.000
- Variatia stocuri - 900
- Variatia clienti + 1.400
+ Variatia furnizori + 2.400
- Dobanzi platite - 675
- Impozit pe profit platiti - 300
Total flux exploatare = 37.175
Flux activitatea de investitii
- Plata achizitie teren - 2.550
+ Incasare vanzarea instalatiei + 2.300
Total flux investitii = - 250
Flux activitatea de finantare
+ Incasari emisiunea de capital + 350
+ Incasari imprumuturi pe termen lung + 325
Total flux finantare = 675
V4.A1.-2008
La 31 decembrie N situatia patrimoniala a societatii alfa se prezinta astfel:
Element val brute am si depr val nete
Chelt de instalare 100 20 80
Brevete 180 60 120
Fond comercial 200 200
Echipamente 820 240 580
Titluri de participare 30 30
Datorii asupra imobiliz 140 140
Stocuri 70 10 60
Clienţi 320 30 290
debitori diversi 80 80
Valori mobiliare 35 35
Disponibilităţi 70 70
66
Cheltuieli de exploatare în 15 15
avans
Cheltuieli de repartizare pe 5 80 80
ani
Capital social 450 450
Rezerve 300 300
Profitul nerepartizat 90 90
Subvenţii pentru investiţii 20 20
Provizioane 30 30
Provizioane pentru riscuri 10 10
Provizioane pentru cheltuieli 40 40
Imprumuturi bancare 350 350
- din care TL 300 300
furnizori 180 180
datorii fiscale si sociale 20 20
Venituri in avans (de
exploatare) 10 10
Se cere:
- Valoarea activului net corectat
- Valoarea imobilizarilor necorporale
- Valoarea utilizarilor stabilite
- Valoarea resurselor stabilite
- FRNG
- NFR de exploatare
- NFR in afara exploatarii
- Trezorerie neta
- Pe baza maselor financiare obtinute faceti un comentariu asupra echilibrului financiar al firmei
Rezolvare
- Chelt in avans nu sunt active fictive pt ca se specifica ca sunt legate de exploatare.
Valoarea bruta activelor fictive = chelt instalare+brevete+fd com+chelt de repartiz 5 ani = 100+180+200+80=550
lei
Valoarea neta activelor fictive = chelt instalare+brevete+fd com+chelt de repartiz 5 ani = 80+120+200+80=480
lei
- Valoarea bruta a imobilizarilor necorporale= chelt instalare+brevete+fd com=100+180+200=480 lei
Valoarea neta a imobilizarilor necorporale= chelt instalare+brevete+fd com=80+120+200=400 lei
Bilant contabil
ACTIV PASIV
element suma element suma
I necorp 400 Capital social 450
IC 580 Rezerve 300
IF 30 Amortiz si deprecieri 0
Valori imobiliare 35 Profitul nerepartizat 90
Cheltuieli de repartizare pe 5 ani 80 Subvenţii pentru investiţii 20
Stocuri 60 Provizioane 30
Creante 290 Provizioane pentru riscuri 10
Disponibilităţi 70 Provizioane pentru cheltuieli 40
Cheltuieli de exploatare în avans 15 Imprumuturi bancare 350
debitori diversi 80 - din care TL 300
furnizori 180
Datorii asupra imobiliz 140
datorii fiscale si sociale 20
Venituri in avans (de expl) 10
Total Activ 1 640 Total Pasiv 1 640
67
BILANT FINANCIAR
ACTIV PASIV
Functia suma Functia suma
Imobilizari 1 125 Cap permanente 1 240
stocuri+creante 445 Oblig nefin 350
disp+val mob 70 Oblig fin TS 50
Total Activ 1 640 Total Pasiv 1 640
chelt de expl inreg in avans (ct 471) le-am inclus in activele circulante
- !!!Amortizarile si deprecierile in bilantul cu valori nete sunt scazute din val imobiliz (IC=ICbrut-
amortiz)
Utilizari stabile = Imobilizari la val bruta = chelt instalare + brevete + fd com + echip + TP + val imobiliare +
chelt de repartizat pe 5 ani = 100+180+200+820+30 +35 + 80 =1445 lei
- resurse stabile=K permanente+Amortiz (ca sa obt valoarea bruta ca la utilizari)=1240+360=1600
Consideram ca Datoriile asupra imobilizarilor au scadenta <1 an.
- FRNG=Resurse stabile – Utiliz stabile = 1600-1445=155
NFR total=NFRE expl.+NFRAE (afara expl) (la valori brute pt ca amortiz au fost trecute la utiliz stabile)
Utilizari temporare(ciclice) = stocuri+creante+debitori diversi+disp+chelt expl in avans =
=70+320+80+70+15=555
Resurse temporare(ciclice) = fz+datorii fiscale+dat in leg cu imobiliz+V de expl in avans+Impr TS =
180+20+140+10+50=400
Active ciclice de expl= stocuri+creante+chelt expl in avans==70+320+15=405
Resurse ciclice de expl=Fz+Vde expl in avans=180+10=190
Consideram ca fz de imobiliz nu apartin expl, ci activ de investitii
NFRE=Active ciclice de expl-Resurse ciclice de expl=405-190=215
Utilizari temporare AE= debitori diversi=80
Resurse temporare(ciclice) AE = dat in leg cu imobiliz + dat fiscale = 20+140=160
NFRAE= Active ciclice AE-Resurse ciclice AE=80-160= -80
NFRtotal=215-80=135
TN=FR-NFR=155-135=20 sau: TN=disp-impr TS=70-50=20
Comentarii:
NFR este finantata in intregime din resursele stabile, a caror valoare totala permite degajarea unei trezorerii
pozitive.
Rezerve 10.000
Profit nerepartizat = 10.000
Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 6.000
Furnizori - creditori = 400.000
Obligaţii buget = 20.000
Obligaţii salariaţi 60.000
Datorii la bănci 474.000
(din care peste 1 an =
100.000)
Alte informaţii
- Preţurile de piaţă la materiile prime sunt cu 15% mai mari decât cele din contabilitate.
- 1 maşină în valoare de 4.000 lei nu a fost folosită decât în proporţie de 5% în ultimii 3 ani.
Restul.echipamentelor au fost evaluate de o firmă de specialitate la valoarea justă de 10Q.00 lei; din acestea, 3
maşini în valoare de 8.000 lei au fost închiriate acum 2 ani.
- SC O SA ne-a transmis că activul net corectat al societăţii a fost de 800.000 lei.
- Rata de capitalizare a societăţii, determinată pe baza costului capitalului este de 17%.
- Capacitatea beneficiară a societăţii, exprimată prin profitul net, a fost stabilită de experţi la 30.000 lei/an.
- Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli au caracter de rezervă.
- Mijloace fixe luate cu chirie: 15.000 lei.
Se cere:
1. Să elaboraţi bilanţul contabil. (0,5p)
2. Să elaboraţi bilanţul economic; arătaţi semnificaţia şi rolul acestuia. (1p)
3. Să elaboraţi bilanţul funcţional; arătaţi semnificaţia şi rolul acestuia. (2p)
69
4. Să elaboraţi bilanţul financiar; arătaţi semnificaţia şi rolul acestuia. (2p)
5. Determinaţi Activul Net Corijat prin ambele metode. (2,5p)
6. Determinaţi valoarea intrinsecă a acţiunilor societăţii. (1p)
7. Calculaţi valoarea substanţială brută şi valoarea substanţială netă ale societăţii. (1p)
Rezolvare:
1. Bilanţ în valori contabile
Active Valoare contabilă
I. Active imobilizate 140000
1. Imobilizări necorporale 12000
2. Imobilizări corporale 108000
- terenuri 10000
- clădiri 18000
- echipamente 80000
3. Imobilizări financiare 20000
II. Active circulante 880000
1. Stocuri 300000
- Materii prime 120000
- Producţie neterminată 120000
- Produse finite 60000
2. Creanţe 500000
3. Disponibilităţi 80000
Active totale 1020000
Capitaluri Valoare contabilă
I. Datorii pe termen scurt 854000
- Furnizori 400000
- Buget 20000
- Salariaţi 60000
- Credit 374000
II. Datorii pe termen lung 100000
III. Capital propriu 66000
- Capital social 40000
- Rezerve 10000
- Profit nerepartizat 10000
- Provizioane pt riscuri si cheltuieli 6000
Capital total 1020000
2. Bilanţul economic
Active Valoare contabilă Valoare economică Diferenţa
I. Active imobilizate 140000 160000 +20000
1. Imob necorporale 12000 - -12000
2. Imobilizări corporale 108000 120000 +12000
- terenuri 10000 10000 -
- clădiri 18000 18000 -
- echipamente 80000 92000 +12000
3. Imobilizări financiare 20000 40000 +20000
II. Active circulante 880000 848000 -32000
1. Stocuri 300000 318000 +18000
- Materii prime 120000 138000 +18000
- Producţie neterminată 120000 120000 -
- Produse finite 60000 60000 -
2. Creanţe 500000 450000 -50000
3. Disponibilităţi 80000 80000 -
70
Active totale 1020000 1008000 -12000
Capitaluri Valoare contabilă Valoare economică Diferenţa
I. Datorii pe termen scurt 854000 854000 -
- Furnizori 400000 400000 -
- Buget 20000 20000 -
- Salariaţi 60000 60000 -
- Credit 374000 374000 -
II. Datorii pe termen lung 100000 100000 -
III. Capital propriu 66000 54000 -12000
- Capital social 40000 40000 -
- Rezerve 10000 10000 -
- Profit nerepartizat 10000 10000 -
- Provizioane pt riscuri si cheltuieli 6000 6000 -
- Rezerve din reevaluare - -12000 -12000
Capital total 1020000 1018000 -12000
3. Bilanţ funcţional
Active Valori Capitaluri Valori
I. Active imobilizate 160000
II. NFR 288000
- Stocuri 318000 I. Capital propriu 54000
- Creanţe 450000
- Obligaţii nefinanciare 480000
III. Disponibilităţi 80000 II. Datorii financiare 474000
Active totale 528000 Capital total 528000
4. Bilanţ financiar
Active Valori Capitaluri Valori
I. Active imobilizate 160000 I. Capital permanent: 154000
- capital propriu 54000
- datorii pe termen lung 100000
II. Stocuri + Creanţe 768000 II. Datorii de exploatare 480000
III. Disponibilităţi 80000 III. Datorii fin. curente 374000
Active totale 1008000 Capital total 1008000
5. ANCorijat
ANCorijat = Active totale corectate – Datorii totale
= 1008000 – 954000 = 54000 lei
ANCorijat = Capital propriu + Rezerve din revaluare
= 66000 - 12000 = 54000
71
VSN = VSB – Datorii = 1020000 – 954000 = 66000 lei
V5.A2.-2008 Dispuneţi de următoarele date: instalaţii la valoarea brută 5.600 lei; amortizarea instalaţiilor
3.000 lei; materii prime 14.000 lei; ajustări pentru deprecierea materiilor prime 1.500 lei; clienţi 3.900 lei;
ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi 200 lei; cheltuieli în avans 10.000 lei; conturi curente la bănci
15.000 lei; capital social subscris vărsat 10.000 lei; provizioane pentru litigii 6.000 lei; împrumuturi din
emisiuni de obligaţiuni 2.000 lei; prime privind rambursarea împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni 1.000
lei; furnizori 6.000 lei; venituri în avans 16.000 lei; credite bancare pe termen scurt 4.800 lei. Determinaţi
mărimea fondului de rulment net global, a necesarului în fond de rulment şi a trezoreriei nete.
Rezolvare
NFR = Stocuri + Creanţe + Chelt în avans – Datorii din exploatare – Venituri în avans = 12500 + 3700 + 10000 –
6000 – 16000 = 4200 lei
FRNG = NFT + T
AN 2009
72
- Imobilizări financiare (1.000 acţiuni deţinute la societatea Matel din
totalul de 20.000 acţiuni) 20.000 lei
- Stocuri 2.500.000 lei
- Creanţe 6.000.000 lei
- Sume la bănci 300.000 lei
- Capital social (10.000 acţiuni) 4.000.000 lei
- Rezerve 50.000 lei
- Profit nerepartizat 250.000 lei
- Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 200.000 lei
- Furnizori-creditori 8.920.000 lei
- Obligaţii buget 150.000 lei
- Obligaţii salariaţi 600.000 lei
- Obligaţii bancare 850.000 lei
(din care pe termen lung) 200.000 lei
Alte informaţii:
- echipamente industriale în valoare de 200.000 lei au fost folosite în medie, în ultimii 3 ani, doar în proporţie de 5%; restul
echipamentelor industriale au fost evaluate de o firmă de consultantă la 5.000.000 lei;
- două instaiatii în valoare de 250.000 lei au fost închiriate unei alte firme, acum 2 ani;
- un teren situat în incinta societăţii a fost vândut acum 5 zile cu 250 lei pe m.p.;
- creanţe în valoare de 400.000 lei sunt neîncasate de peste 100 de zile;
- societatea Matel a transmis că urmare unei reevaluări recente activul net corectat al acesteia a fost de 1.000.000 lei;
- rata de capitalizare a societăţii, determinată pe baza costului capitalului este de 15%;
- veniturile din vânzări ale anului au fost de 16.500.000 lei;
- capacitatea beneficiară a societăţii exprimată prin profitul net a fost stabilită de experţi la 500.000 lei/an;
- provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli au caracter de rezervă;
- profitul înainte de impozitare şi dobânzi a fost de 300.000 lei;
- stocurile de materii prime care reprezintă 30% din totalul stocurilor au fost evaluate de o firmă de consultantă la 1.100.000
lei;
Se cere:
1. Să elaboraţi bilanţul contabil pe principalele mase contabile (0,5 p)
2. Să elaboraţi bilanţul economic; să arataţi semnificaţia şi rolul acestuia (1,5 p)
3. Să elaboraţi bilanţul financiar şi bilanţul funcţional; să arătati rolul şi semnificaţia acestora; să
comentaţi funcţia de finanţare a societăţii şi cum foloseşte societatea efectul de levier în finanţare (3 p)
4. Determinaţi activul net corectat al societăţii şi valoarea intrinsecă a acţiunilor societăţii (2,5 p)
5. Calculaţi valoarea substanţială brută şi valoarea substanţială netă (0,5 p)
6. Evaluaţi riscul de faliment (1 p)
7. Estimaţi valoarea de rentabilitate continuă a societătii (1 p)
Rezolvare
V1.A2.-2009 Societatea A absoarbe Societatea B; bilanţurile celor două societăţi se prezintă astfel:
Societatea A
Cheltuieli de înfiinţare 80.000
Terenuri 240.000
Clădiri 160.000
Echipamente 500.000
Titluri de participare 100.000
Stocuri 1.200.000
Creanţe 1.700.000
- din care Societatea B 120.000
Disponibilităţi 20.000
73
Capital social (10.000 acţiuni) 1.200.000
Rezerve 40.000
Profit 40.000
Obligaţii nefinanciare 1.080.000
Obligaţii financiare 1.640.000
Societatea B
Cheltuieli de înfiinţare 40.000
Imobilizări necorporale (KH) 80.000
Imobilizări corporale 600.000
Stocuri 1.000.000
Creanţe 1.500.000
Disponibilităţi 20.000
Capital social (2.500 acţiuni) 500.000
Rezerve 20.000
Profit 20.000
Provizioane 110.000
Obligaţii nefinanciare 1.200.000
Obligaţii financiare 1.390.000
Alte informaţii:
- Valorile de aport stabilite prin evaluarea de către o societate specializată a patrimoniului
societăţii absorbite sunt:
fond comercial 200.000
imobilizări corporale 800.000
stocuri 700.000
creanţe 1.400.000
Se cere:
- Determinati raportul de schimb
V2.A1.-2009 Un anumit număr de evenimente din societatea Epsilon au apărut după închiderea exerciţiului, la
31 decembrie N:
Se cere: - Sa analizati fiecare operatiune
- Sa precizati incidenta contabila a fiecarei operatiuni
1. Anunţarea unei restructurări importante dintr-o uzină a Epsilon. Anunţul a fost realizat pe 28
decembrie N, dar tinînd seama de sărbători, acesta nu a fost cunoscut de public decît pe 2 ianuarie
N+1.
Analiză: Acest eveniment are o origine anterioară datei de 31 dec. N. Hotărârea luată la 28 dec. N este cunoscută de participanţii la viaţa
întreprinderii (salariaţi, conducători, asociaţi) înaintea încheierii situaţiilor financiare. Criteriile definite de IAS 37 referitor la
provizioane pot fi considerate ca fiind îndeplinite. În ce priveşte restructurările, IAS 37 prevede ca entitatea să aibă un plan formalizat şi
detaliat al restructurării care să precizeze cel puţin activitatea la care se referă, principalele locaţii afectate, numărul aproximativ şi
funcţia persoanelor indemnizate cu titlu de încheiere a contractelor de muncă, cheltuielile angajate, data la care planul se va pune în
lucru.
Incidenţă contabilă: Trebuie înregistrat un provizion pentru restructurare care va include numai cheltuielile care sunt în mod necesar
antrenate de restructurare şi care nu se referă la activitatea curentă a entităţii.
2. Anunţarea în data de 15 mai N+1 a unui plan de încetare a activităţii.
Analiză: Eveniment survenit ulterior închiderii exerciţiului, care, în ciuda unor dificultăţi probabile la finele
exerciţiului, nu poate fi legat direct şi în mod preponderent de exerciţiul încheiat.
Incidenţă contabilă: Menţiune eventuală în notele anexe dacă evenimentul are consecinţe financiare
semnificative şi dacă cunoaşterea lui este necesară pentru aprecierea activităţii entităţii.
3. Un contract de construcţii, în curs la 31 decembrie N, este constatat deficitar la 1 iulie N+1.
Analiză: Eveniment survenit ulterior închiderii exerciţiului dar care ar putea fi ataşat exerciţiului încheiat
(contractul de construcţie exista la 31 dec. N). Cunoaşterea acestui eveniment mult după publicarea situaţiilor
financiare nu permite luarea sa în considerare ca eveniment posterior.
Incidenţă contabilă: Nicio menţiune în situaţiile financiare. Dacă evenimentul ar fi fost cunoscut înaintea datei
întocmirii situaţiilor financiare, trebuia constatat un provizion pentru pierderi.
4. Achiziţionarea în martie N+1 a unui ansamblu de drepturi de proprietate industrială şi comercială a
unui produs.
Analiză: Eveniment survenit ulterior încheierii exerciţiului şi care nu este ataşabil exerciţiului încheiat.
Incidenţă contabilă: Menţiune eventuală în notele anexe (sau în raportul de gestiune) dacă evenimentul are
consecinţe financiare semnificative şi, dacă cunoaşterea sa este necesară pentru aprecierea activităţii societăţii.
5. Înscrierea în activ a cheltuielilor de dezvoltare. Informaţiile cunoscute în martie N + 1 ne lasă să
credem că produsul vizat de cheltuielile angajate are puţine şanse de reuşită.
Analiză: Eveniment survenit ulterior închiderii exerciţiului dar ataşabil la exerciţiul încheiat (există o legătură
directă şi preponderentă).
Incidenţă contabilă: Înregistrarea cheltuielilor de dezvoltare în conturile de cheltuieli întrucât condiţiile necesare
imobilizării acestora nu sunt reunite (şansa de reuşită).
6. Determinarea manierei definitive a preţului de achiziţie a unui bun imobilizat recepţionat înainte de
închidere.
Analiză: Eveniment survenit ulterior încheierii exerciţiului dar ataşabil exerciţiului încheiat (există o legătură
directă şi preponderentă).
Incidenţă contabilă: ajustarea contului respectiv de imobilizări.
7. Expertiză care permite degajarea unei valori inferioare celei constatate în
contabilitate. Cesiunile de imobilizări efectuate după închidere dau impresia unei valori inferioare
valorii contabile de închidere.
Analiză: Eveniment survenit ulterior închiderii exerciţiului dar ataşabil la exerciţiul încheiat.
Incidenţă contabilă: Ajustarea valorii imobilizării (constituirea unui provizion pentru depreciere) şi informarea în
anexe (dacă evenimentul este semnificativ).
8. Cesiunea la începutul N+1 a unui imobil de birouri care generează o plus-valoare.
Analiză: Eveniment survenit posterior închiderii exerciţiului şi neataşabil exerciţiului încheiat.
75
Incidenţă contabilă: menţiune eventuală în anexe dacă societatea estimează că acest eveniment are consecinţe financiare semnificative
şi dacă cunoaşterea sa modifică aprecierea situaţiei financiare a acesteia.
9. Cunoaşterea, în cursul primului trimestru din N+1, a unor elemente de evaluare legate de perspective
de realizare sau de rentabilitate recente şi de modificări de conjunctură, care dau impresia unei
scăderi a valorii titlurilor de participare. Recepţia, ulterioară închiderii a unor situaţii financiare şi
alte informaţii privind o filială punând în evidenţă o diminuare permanentă a valorii investiţiei.
Analiză: În măsura în care metoda evaluării titlurilor de participare are la bază valoarea de folosinţă (cursul
bursier, rentabilitate, capitaluri proprii etc.) evenimentele noi sunt ataşabile exerciţiului încheiat. Titlurile de
participare nu figurează decât în situaţiile financiare ale societăţii. Ele sunt evaluate conform IAS 39 ca active
financiare disponibile la vânzare (adică la valoarea justă, diferenţele fiind înregistrate în capitaluri proprii).
Incidenţă contabilă: Ajustarea valorii de inventar a titlurilor.
10. Scăderea substanţială în raport cu valoarea de inventar a cursului bursier a titlurilor imobilizate altele
decât participaţiile.
Analiză: Titlurile imobilizate (altele decât cele de participare) sunt evaluate la cursul lor în bursă la sfârşitul
exerciţiului (ultima zi sau cursul mediu din ultima lună).
Incidenţa contabilă: Informarea eventuală în anexe dacă importanţa este considerată semnificativă.
11. Scădere a preţului datorită producţiei abundente de produse finite. Valoarea realizării stocurilor la 31
martie N+1 devine inferioară celei de la 31 decembrie N.
Analiză: Eveniment posterior ataşabil exerciţiului încheiat. Continuarea scăderii cursurilor la închiderea
exerciţiilor constituie un element complementar aprecierii valorii elementelor de activ ale întreprinderii.
Incidenţă contabilă: Înregistrarea unui provizion pentru depreciere sau a unui provizion pentru risc.
12. Variaţia substanţială a ratelor de schimb valutar (a dolarului şi a lirei), după 1 ianuarie N+1.
Analiză: Eveniment survenit ulterior închiderii exerciţiului şi neataşabil la exerciţiul încheiat.
Incidenţă contabilă: Menţiune eventuală în notele anexe dacă societatea estimează că acest eveniment are
consecinţe financiare semnificative şi cunoaşterea acestuia ar modifica aprecierea asupra situaţiei financiare a
societăţii.
13. Faliment al unui client, în februarie N+1 (creanţe apărute în timpul exerciţiului N).
Analiză: Eveniment survenit ulterior îchiderii exerciţiului dar ataşabil exerciţiului încheiat căci are originea într-o
situaţie existentă înaintea închiderii (creanţa).
Incidenţa contabilă: Ajustarea contului clienţi prin constituirea unui provizion pentru depreciere.
14. Apariţia în februarie N+1 a unor pierderi potenţiale legate de comenzi şi care nu intraseră încă în
ciclul de producţie la 31 decembrie N.
Analiză: S-ar putea aplica principiul prudenţei dar este necesar să dovedim că entitatea are o obligaţie actuală
care rezultă dintr-un eveniment trecut. O problemă constă în aceea că comenzile nu au fost încă lansate în
producţie dar dacă acestea sunt ferme, situaţia nu poate fi neglijată.
Incidenţă contabilă: Provizion pentru risc.
15. Decizia din februarie N+1 de a proceda la o creştere a capitalului.
Analiză: Eveniment ulterior neataşabil la exerciţiul încheiat.
Incidenţa contabilă: Niciuna.
16. Amendă stabiliă de o autoritate constând în vărsarea unei indemnizaţii unui salariat pentru
concedierea abuzivă în N (societatea nu a făcut apel şi a vărsat indemnizaţia).
Analiză: Eveniment cunoscut după închiderea exerciţiului pentru care există însă o legătură de cauzalitate cu
situaţia existentă la data închiderii (proces în curs).
Incidenţă contabilă: Înregistrarea unui provizion pentru riscuri şi cheltuieli.
17. Cunoaşterea în ianuarie N+1 a unei daune suferite de către un client în decembrie N şi provocată de un
produs fabricat de societate.
Analiză: Eveniment survenit înaintea închiderii exerciţiului dar cunoscut ulterior închiderii exerciţiului.
Incidenţa contabilă: Ajustarea provizionului pentru riscuri şi cheltuieli.
18. Retur de mărfuri în ianuarie N+1 dintr-un produs vândut şi facturat în decembrie N unui client.
Analiză: Eveniment survenit după închiderea exerciţiului dar ataşabil unui eveniment care a avut loc înaintea
închiderii.
Incidenţa contabilă: Contabilizarea unei facturi în anularea debitului clientului.
19. Falimentul în februarie N+1 a principalului furnizor al societăţii care îi livra o materie primă pentru
care deţinea monopol.
Analiză: Eveniment ulterior neataşabil la exerciţiul încheiat.
76
Incidenţă contabilă: Menţiune în notele anexe dacă societatea estimează că acest eveniment este de natură a pune
în cauză continuarea exploatării.
20. Anularea, în urma realizării condiţiilor apărute în ianuarie N+1, a unei vânzări încheiate sub condiţie
rezolutorie în decembrie N.
Analiză: Anulare retroactivă a contractului şi a transferului de proprietate; s-ar putea de asemenea, considera
conform IAS18, că vânzarea nu s-a efectuat (entitatea netransferând principalele riscuri).
Incidenţă contabilă: Ajustarea conturilor pentru anularea vânzării.
21. Începutul unei greve în decembrie N şi continuată până în februarie N+1; pierderi datorate grevei.
Analiză: Eveniment ulterior ataşabil exerciţiului încheiat.
Incidenţa contabilă: Constituirea unui provizion pentru riscuri şi cheltuieli, legat de întreruperea continuării
exploatării.
22. Recepţia în februarie N+1 a unei notificări de impozitare suplimentară ca urmare unui control fiscal
asupra exerciţiului N şi a celor anterioare.
Analiză: Eveniment ulterior ataşabil exerciţiului încheiat. Depinde de contestarea făcută (dacă s-a făcut şi când)
şi de primirea notificării.
Incidenţă contabilă: Dacă sumele stabilite de control sunt acceptate, se înregistrează consecinţele; dacă sunt
contestate, se poate înregistra un provizion pentru risc; dacă notificarea nu s-a primit dar sumele stabilite sunt
probabile şi ne contestabile, se poate înregistra un provizion pentru risc.
23. Modificare bruscă a conjuncturii la începutul anului N+1 lăsând să se întrevadă
dificultăţi în viitorul previzibil.
Analiză: Eveniment ulterior neataşabil la exerciţiul încheiat.
Incidenţa contabilă: Nu sunt ajustări. Eventual se fac menţiuni în anexe.
24. Calamitate în martie N+1 într-unul din sediile societăţii. Contractul de asigurare
fusese revizuit.
Analiză: Eveniment ulterior neataşabil la exerciţiul încheiat.
Incidenţă contabilă: Nu sunt ajustări; menţiuni în anexe dacă este pusă în cauză continuarea activităţii.
25. Vot la 15 decembrie N în Camera Deputaţilor şi la 18 decembrie în Senat a unei
legi care modifică cotele de impozitare pentru autovehicule. Societatea a făcut
provizion pentru acest impozit la cota anterioară. Legea a fost promulgată pe 2
ianuarie N+1.
Analiză: IAS 12 precizează că impozitele trebuie contabilizate utilizând ratele de impozitare adoptate la data
închiderii exerciţiului.
Incidenţă contabilă: Trebuie ajustată şi cheltuiala anticipată cu impozitul pe vehiculele de turism.
2. Bilanţul economic
Active Valoare contabilă Valoare economică Diferenţa
I. Active imobilizate 65000 73750 +8750
1. Imob necorporale 5000 0 -5000
2. Imob corporale 50000 53750 +3750
- clădiri 37500 41250 +3750
3. Imob financiare 10000 20000 +10000
II. Active circulante 445000 465000 +20000
1. Stocuri 180000 220000 -15000 +55000
2. Creanţe 250000 230000 -20000
3. Disponibilităţi 15000 15000 0
Active totale 510000 538750 +28750
Capitaluri
I. Datorii pe tr scurt 405000 405000 0
- Furnizori 280000 280000 0
- Credit 125000 125000 0
II. Datorii pe tr lung 50000 60000 +10000
III. Capital propriu 55000 73750
- Capital social 35000 35000 0
- Rezerve 10000 10000 0
- Profit nerepartizat 10000 10000 0
- Rezerve din reevaluare 18750 +28750
-10000
Capital total 510000 538750 +28750
3. Bilanţ funcţional
Active Valori Capitaluri Valori
I. Active imobilizate 73750
II. NFR 170000
- Stocuri 220000 I. Capital propriu 73750
- Creanţe 230000
- Obligaţii nefinanciare 280000
III. Disponibilităţi 15000 II. Datorii financiare 185000
Active totale 258750 Capital total 258750
Bilanţ financiar
Active Valori Capitaluri Valori
I. Active imobilizate 73750 I. Capital permanent: 133750
- capital propriu 73750
- datorii pe termen lung 60000
II. Stocuri + Creanţe 450000 II. Datorii de exploatare 280000
III. Disponibilităţi 15000 III. Datorii fin. curente 125000
Active totale 538750 Capital total 538750
78
4.
FR = 133750 – 73750 = 60000
NFR = 450000 – 280000 = 170000
T = 15000 – 125000 = -110000
Observam o preocupare redusa a conducerii pentru investitie, desi prezinta un fond de rulment pozitiv
ceea ce inseamna ca are un capital permanent care finanteaza activele imobilizante si o parte din activele
circulante.
Societatea prezinta un surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat.
In cazul in care conducerea ar duce o politica de investitie atunci se explica ca o situatie normala cresterea nevoii
de finantare a ciclului de exploatare.
Dezechilibrul financiar al entitatii este dat de deficitul monetar, prin angajarea de noi credite pe TS, adica
dependenta societatii de resurse externe, se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite
prin negocierea mai multor resurse de astfel de capital.
3. Sa determinati rata intreprinderii pe baza informatiilor de mai sus (orice calcul trebuie insotit de
explicatii)
Rezolvare:
Pentru determinarea ratei de capitalizare, de fructificare sau actualizare, pot fi folosite teoretic mai multe
metode:
1. Rata egală cu dobânda la împrumutul de stat
2. Rata egală cu dobânda practicată de banca centrală
3. Rata egală cu media dobânzilor practicate de băncile comerciale
4. Rata egală cu media tuturor dobânzilor practicate pe piaţa financiară (primele 3 de mai sus)
5. Rata egală cu costul capitalului întreprinderii (CMPC):
Cp Ci
CMPC Ccp Cci
Cp Ci Cp Ci
Unde: Ccp – costul capitalului propriu
Cci – costul capitalului împrumutat
Costul capitalului propriu se determină în baza relaţiei:
Ccp = Rn + (Rr – Rn) x β
Unde: Rn – rata neutră de plasament fără riscuri
Rr – rata cu riscuri a întreprinderii
β – coeficient care semnifică volatilitatea acţiunii întreprinderii (coef primei de risc).
79
Ci – 4000
4000
Ci=30% din total Capitaluri, deci (Cp + Ci) = 0,3 13.333
Costul capitalului propriu:
Ccp = Rn + (Rr – Rn) x β = 4% + (19% - 4%) x 1,2 = 22%
Costul capitalului împrumutat se obţine prin relaţia:
Cci = Cd x (1 – 0,16)
Chelt financiare - Venituri financiare 1000 600
Cd 10%
Datorii 4000
Cci = 10% x (1 - 0,16) =8,4%
Cp Ci
CMPC Ccp Cci 22% 70% 8,4% 30% 17,92%
Cp Ci Cp Ci
Rezolvare:
Activ Pasiv
Elemente Val ctb Ajustari Val ec Elemente Val ctb Ajustari Val ec
Iombilizari 5.000 -5.000 - Capital 90.000 - 90.000
necorporale social
Imobilizari 100.000 +10.000 110.000 Rezerve 10.000 - 10.000
corporale
Imobilizari 10.000 +10.000 20.000 Profituri 10.000 +20000- 30.000
financiare:1000act nerepartizate
X 10lei la soc
Gama
Stocuri 150.000 +70.000 220.000 Furnizori si 180.000 +10.000 190.000
creditori
Creante 250.000 +10.000 260.000 Datorii la 100.000 - 100.000
-incerte:20.000 banci -
TL:50.000lei
Disponibil banesti 10.000 - 10.000 Dif. reeval 135.000 65.000 200.000
80
Total active 525.000 95.000 620.000 Total pasive 525.000 95.000 620.000
81
Societatea prezinta un surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporare posibile de
mobilizat.In cazul in care conducerea ar duce o politica de investitie atunci se explica ca o situatie normala
cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare.
Dezechilibrul financiar al entitatii este dat de deficitul monetar, prin angajarea de noi credite pe TS, adica
dependenta societatii de resurse externe, se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite
prin negocierea mai multor resurse de astfel de capital.
83
Imprumuturi 350.000 - 350.000
bancare-din
care
TL:300.000
Dif reevaluare -495.000 -495.000
Total active 1.640.000 -495.000 1.145.000 Total pasiv 1.640.000 -495.000 -1.145.000
Rezolvare:
Elemente Suma
Capital social 1.000.000
Rezerve 100.000
Profit 50.000
Active fictive -150.000
Fond comercial +150.000
Dif. din reeval. imobilizari +350.000
Stocuri +50.000
Creante -250.000
Total ANC -B 1.300.000
Elemente Suma
Capital social 2.340.000
Rezerve 50.000
Profit 50.000
Provizioane 500.000
Fond comercial +500.000
Active fictive -80.000
Dif. din reeval. imobilizari +700.000
Dif. din reeval. Stocuri -200.000
Dif. din reeval. Creante -100.000
Total ANC -A 3.760.000
N-2 N-1 N
Imobilizari necorp (brevete) 300.000 300.000 300.000
Imobilizari corporale 900.000 600.000 480.000
Stocuri 1.500.000 1.680.000 1.800.000
Creante 1.800.000 1.680.000 1.860.000
Disponibilitati 150.000 120.000 180.000
Capital soc 450.000 450.000 450.000
Rezerve 90.000 60.000 60.000
Obligatii nefin 2.220.000 2.250.000 2.700.000
Obligatii fin 1.890.000 1.620.000 1.410.000
Se cere:
86
a. Să analizaţi în dinamică principalele funcţii ale întreprinderii şi evoluţia stării de echilibru financiar al
întreprinderii. (4 p.) (si evolutia bratului levierului – cerinta V42007)
b. Să analizaţi evoluţia pragului de rentabilitate al întreprinderii ştiind că rata de remunerare a activelor în piaţă s-
a menţinut la 12%, iar rata de capitalizare a firmei a fost de 15%. (4 p.)
c. Ce valoare ar fi avut bilanţul total din anul n, la finele anilor n-6 şi n+4, (2 p.)
Rezolvare
87
Fctia de exploatare a crescut in N-1 cu 3%, urmand ca in anul N sa ajunga la 86% din valoarea anului N-1. Chiar
daca stocurile, creantele si obligatiile financiare au crescut, acest procent s-a datorat cresterii mai alerte a
obligatiilor nefinanciare fata de cresterea stocurilor si a creantelor.
Fctia de trez a scazut la 80% in anul N-1, iar apoi a crescut cu 60.000 um ceea ce inseamna o crestere de 50% in
anul N fata de anul N-1 (cresterea se bazeaza pe scaderea interesului pentru activitatile de investitii si explorare.
Sursele proprii au scazut in anul N-1 cu 12%, urmand ca in anul N sa se mentina la aceeasi valoare ca in anul N-
1.
Sursel imprumutate scad de la an la an cu aprox acelasi procent (13-14%).
Bratul levierului = K proprii/k imprumutate
Analiza facandu-se pe baza bil functional, in formula bratului de levier la K proprii nu au fost incluse oblig nefin.
Bratul levierului =surse proprii / surse impr
N-2 N-1 N
Bratul levierului 0.13 0.13 0.15
Se observa ca bratul levierului a fost constant pe parcursul celor 3 ani, imprumuturile de la banci neputand fi
acoperite de capitalurile proprii.
In calculul bilantului financiar am considerat ca toate obligatiile financiare sunt pe termen scurt, in problema
nespecificandu-se altfel.
Bilant financiar
N-2 N-1 N
Imobilizari 900.000 600.000 480.000
Stocuri+creante 3.300.000 3.360.000 3.660.000
Disponibilitati 150.000 120.000 180.000
TOTAL ACTIV 4.350.000 4.080.000 4.320.000
Cap.permanente 240.000 210.000 210.000
Oblig.nefinanciare 2.220.000 2.250.000 2.700.000
Oblig. financiare 1.890.000 1.620.000 1.410.000
TOTAL PASIV 4.350.000 4.080.000 4.320.000
FR -660.000 -390.000 -270.000
NFR 1.080.000 1.110.000 960.000
TN -1.740.000 -1.500.000 -1.230.000
FR = Cap permanente – Imobilizari
NFR = Stocuri+creante – oblig nefin
TN=disponibilitati – oblig financiare
Relatia de echilibru: TN=FR-NFR
Capitalurile permanente nu acopera valoarea imobilizarilor in nici unul din anii analizati.
Oblligatiile nefinanciare sunt acoperite in intregime de catre stocuri+creante, ramanand surplus care poate fi
redirectionat catre imobilizari.
TN este negativa, ceea ce exprima o stare precara de echilibru financiar a intreprinderii.
b. Pragul de rentabilitate = ANCC * i (i=rata de remunerare a activelor in piata) si arata sub ce nivel devine
nerentabila continuarea activitatii firmei. O rentabilitate sub acest prag determina investitorii sa isi reorienteze
capitalurile catre activitati mai profitabile.
ANCC = Total active- Datorii
ANCC = Cap social + profit+rezerve+provizioane
Bilant economic
N-2 N-1 N
IC 900.000 600.000 480.000
Stocuri 1.500.000 1.680.000 1.800.000
Creante 1.800.000 1.680.000 1.860.000
Disponibilitati 150.000 120.000 180.000
TOTAL ACTIV 4.350.000 4.080.000 4.320.000
Capital soc 450.000 450.000 450.000
Rezerve 90.000 60.000 60.000
88
Rezerve din reevaluare -150.000 -120.000 -180.000
Obligatii nefin 2.220.000 2.250.000 2.700.000
Obligatii fin 1.890.000 1.620.000 1.410.000
TOTAL PASIV 4.500.000 4.260.000 4.440.000
ANCC 240.000 210.000 210.000
prag de rentabilitate 28.8 25.2 25.2
Se observa pragul de rentabilitate a fost cel mai ridicat in anul N-2, urmand apoi sa scada de la 28.8 la 25.2, in
anii N-1 si N fiind constant.
c. pentru a afla valoarea bilantului total in anul n-6 si anul n+4 ne folosim de valoarea Ancontabil.
Valoarea lui ANC din anul n (in viitor) se aduce la valoarea din anul n-6 (il consideram prezent) prin actualizare.
x = y / (1+i)n
ANCn-6=210/(1+15%)6 =91
Valoarea lui ANC din anul n (prezent) se duce la valoarea din anul n+4 (il consideram viitor) prin capitalizare.
y=x(1+i)n
ANCn+4=ANC(n) x (1+i)4 = 210x ((1+15%)4 = 367
Rezolvare:
Ajustari
- eliminare non valori
- inlocuirea valorilor contabile cu valorile economice
elemente Val ctb ajustari Val econom elemente Val ctb ajustari Val econom
Imob 300.000 -300.000 0 Cap.social 3.000.000 0 3.000.000
necorp
Imob corp 2.400.000 +600.000 3.000.000 Rezerve 300.000 0 300.000
Imob fin 300.000 +200.000 500.000 Profit 450.000 0 450.000
Stocuri 7.500.000 -200.000 7.300.000 Rezerva 0 -100.000 -100.000
reev
Creante 9.000.000 -400.000 8.600.000 Oblig nefin 11.400.000 0 11.400.000
Dispon 450.000 0 450.000 Oblig fin 4.800.000 0 4.800.000
Total 19.850.000 -100.000 19.850.000 Total 19.950.000 -100.000 19.850.000
Bilant economic
89
Elemente Sume Elemente Sume
Imobilizari 3.500.000 Capital propriu 3.650.000
Stocuri 7.300.000 Obligatii 11.400.000
nefinanciare
Creante 8.600.000 Obligatii financiare 4.800.000
Disponibilitati 450.000
Total activ 19.850.000 Total Pasiv 19.850.000
Bilant financiar
Elemente Sume Elemente Sume
Imobilizari 3.500.000 Capital permanent 6.650.000
Stocuri+Creante 15.900.000 Obligatii nefinanciare 11.400.000
Disponibilitati 450.000 Obligatii financiare 1.800.000
Total Active 19.850.000 Total Pasive 19.850.000
AN 2010
90
- echipamente industriale în valoare de 200 lei au fost folosite în medie, în ultimii 4 ani, doar în proporţie de
10%; restul echipamentelor industriale au fost evaluate de o firmă de consultantă la 15.000 lei;
- două instaiatii în valoare de 250 lei au fost închiriate unei alte firme, acum 2 ani;
- un teren situat în incinta societăţii a fost vândut acum 5 zile cu 20 lei pe m.p.;
- creanţe în valoare de 400 lei sunt neîncasate de peste 100 de zile;
- societatea Orion a transmis că urmare unei reevaluări recente activul net corectat al acesteia a fost de 1.000 lei;
-amortizarea imobolizarilor corporale a fost in anul 2009 de 1000 lei;
- rata de capitalizare a societăţii, determinată pe baza costului capitalului este de 15%;
- veniturile din vânzări ale anului au fost de 16.500 lei;
- capacitatea beneficiară a societăţii exprimată prin profitul net a fost stabilită de experţi la 500 lei/an;
- rata de crestere a coef primei e risc a intr este de 8%; provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli au caracter de
rezervă;
- profitul înainte de impozitare şi dobânzi a fost de 300 lei;
- stocurile de materii prime care reprezintă 30% din totalul stocurilor au fost evaluate de o firmă de consultantă la
3.300 lei;
- in urmatorii 5 ani societatea inregsitreaza cresteri de 5%/an la toate pozitiile patrimoniale.
Se cere:
1. Să elaboraţi bilanţul contabil pe principalele mase contabile (0,5 p)
2. Să elaboraţi bilanţul economic; să arataţi semnificaţia şi rolul acestuia (1,5 p)
3. Să elaboraţi bilanţul financiar şi bilanţul funcţional; să arătati rolul şi semnificaţia acestora; să
comentaţi funcţia de finanţare a societăţii şi cum foloseşte societatea efectul de levier în finanţare (3 p)
4. Determinaţi activul net corectat al societăţii şi valoarea intrinsecă a acţiunilor societăţii (2,5 p)
5. Calculaţi valoarea substanţială brută şi valoarea substanţială netă (0,5 p)
6. Evaluaţi riscul de faliment (1 p)
7. Estimaţi valoarea de rentabilitate continuă a societătii (1 p)
8. Estimati valoarea unei actiuni prin actualizarea fluxurilor viitoare de numerar actualizate;
Rezolvare:
Bilant contabil
ACTIV PASIV
element suma element suma
Cap soc (100
cladiri 4 500 act) 12 000
terenuri 300 Rezerve 150
echip.industrial 13 500 Profit net 750
licente 240 Provizioane 600
chelt.infiintare 60 Fz-creditori 26 760
IF (10 act din
200) 60 Obligatii buget 450
Obligatii
Stocuri 7 500 salariati 1 800
Obligatii
Creante 18 000 bancare 2 550
Sume in banci 900 - t.l. 600
Total Activ 45 060 Total Pasiv 45 060
Active fictive = Licente+chelt infiintare=240+60=300
Scaderea Activelor fictive din gestiune duce la scaderea cu aceasi valoare a elementului „Profit net” din Pasiv.
Profit net=750-300=450
Bilant contabil fara active fictive
ACTIV PASIV
element suma element suma
12
cladiri 4 500 Cap soc (100 act) 000
terenuri 300 Rezerve 150
91
13
echip.industrial 500 Profit net 450
IF (10 act din 200) 60 Provizioane 600
26
Stocuri 7 500 Fz-creditori 760
18
Creante 000 Obligatii buget 450
Sume in banci 900 Obligatii salariati 1 800
Obligatii bancare 2 550
- t.l. 600
44 44
Total Activ 760 Total Pasiv 760
Echipamentele industriale care au fost folosite in ultimii 4 ani doar 5% se scad din val.Imob.corp.
13.500-200=13.300
Evaluare rest echip 15.000, rezulta o ajutare a Imob corp de 15.000-13.300=1700
Instalatiile inchiriate unei alte firme se pastreaza in valoarea imob corp.
BILANT ECONOMIC
ACTIV PASIV
element suma ajustari val.justa element suma ajustari val.justa
12
cladiri 4 500 0 4 500 Cap soc (100 act) 000 12 000
terenuri 300 9 700 10 000 Rezerve 150 150
13 -200
echip.industrial 500 +1700 15 000 Dif din reevaluare 11 840 11 840
93
proprii, in timp ce nevoile temporare vor fi in mod normal, finantate din resurse temporare. Nerespectarea
regulilor de finantare va determina o situatie de dezechilibru financiar.
Partea de sus a bilantului reflecta echilibru financiar pe termen lung, iar partea de jos echilibrul financiar pe
termen scurt.
Conform calculelor de mai sus ANCC = 25.040 lei
Va intrinseca a unei act = ANCC / nr. act = 25.040/100=250.4 lei
VSB = TA bil.ec + bunuri luate in chirie – bunuri date cu chirie = 56.600+450-250=56.800
Vsneta = VSB-total datorii=56.800-fz-oblig stat-oblig salariati-oblig fin)=56.800-
26.760+450+1800+2550)=25.240
Riscul de faliment = 1,2X1 + 1,4X2 + 3,3X3 + 0,6X4 + 1X5
X1 = Active circulante / Total active = (26.150+900)/56.600= 0.48 TOMA: Cap circulant/TA
X2 = Profit net-Dividende / Total active = 300*84%/56.600= 0,0044 TOMA: Profit reinvestit/TA
X3 = Profit inainte de dob/ Total active = 300/ 56.600= 0,0053 TOMA:profit inainte de impozit/TA
X4 = ANCC / total Datorii = 25.040/(29010+1950)=0.81 TOMA: val.capital subscris si varsat/Dat.TL
X5 = Cifra de afaceri / Total Active = 16.500/56.600= 0.29 TOMA: V din vz/TA
Z = 1.36 < 1.8 => firma este in faliment
1,8 < Z > 3 => alerta-situatie dificila
Z<1.8 aproape de faliment
Valoarea de rentabilitate continua=CB+CB/rata de actualizare=500+500/0.15=3.833 lei
(pt rata de actualizare este folosita rata de capitalizare din enunt...)
Valoare unei actiuni prin met fluxurilor viit de numerar (DCF)
Valoarea intreprinderii prin fluxurile viitoare de numerar actualizate este data de suma fluxurilor de
numerar nete actualizate care raman in fiecare an in intreprindere pana la anul de prognoza n cand se
calculeaza valoarea reziduala a intreprinderii, actualizandu-se si aceasta. Anul de prognoza n al unei
firme, corespunde anului in care proprietarul trebuie sa provoace asemenea schimbari in viata
intreprinderii care sa-I permita sa-si reia ciclul vietii.Astfel de schimbari constau in cai de restructurare
cum ar fi : fuziunea , divizarea, asocierea de parti ale intreprinderii, injectii de capital pentru inlocuirea
tehnologiilor,modernizarea echipamentelor,reinnoirea lor.
Cash-flow=Profit net+amortiz+provizioane-Investitii-variatia NFR
Profit net = profit brut x 84%=300*84%=252
Amortizzare 2009 = 1000
Proviz 2009 = 600
Investitii = 0 (nu apar in enunt)
Variatia NFR 2010/2009 = 5% x (-2860)=-143
V1.A2.-2010 Societatea A absoarbe Societatea B; bilanţurile celor două societăti se prezintă astfel:
94
Societatea A
Cheltuieli de înfiinţare 240
Terenuri 720
Clădiri 480
Echipamente 1500
Titluri de participare 300
Stocuri 3600
Creanţe 5100
din care Soc. B 360
Disponibilităţi 60
Capital social (10 acţiuni) 3600
Rezerve 120
Profit 120
Obligaţii nefinanciare 3240
Obligaţii financiare 4920
Societatea B
Cheltuieli de înfiinţare 120
Imobilizări necorporale
(KH) 240
Imobilizări corporale 1800
Stocuri 3000
Creanţe 4500
Disponibilităţi 60
Capital social (2.500
acţiuni) 1500
Rezerve 60
Profit 60
Provizioane 330
Obligaţii nefinanciare 3600
Obligaţii financiare 4170
Proiectul de fuziune prevede:
- metoda de fuziune: prin absorbţie (A absoarbe B);
- raportul de schimb se stabileşte pe baza valorii matematice (intrinsece) a titlurilor fiecărei societăti (valori
determinate prin metoda ANC);
Alte informaţii:
- valorile de aport stabilite prin evaluarea de către o societate specializată a patrimoniului societăţii absorbite
sunt:
- fond comercial 600
- imobilizări corporale 2.400
- stocuri 2.100
- creanţe 4.200
- fondul comercial al societătii absorbante a fost evaluat la 1.200;
- imobilizările corporale ale absorbantei au fost evaluate la 4.500;
- absorbanta preia integral datoriile absorbitei cât şi elementele pentru care s-au creat previzionale pentru risc
contabilizate;
- absorbanta detine 5 de titluri în societatea B.
Se cere:
1. Determinarea raportului de schimb 2p.
2. Calculul numărului de acţiuni de emis de către
Societatea A 2p.
3. Determinarea primei de fuziune 1 p.
4. Contabilizarea operaţiunilor la Societatea A 2 p.
95
- modificarea capitalului social
- preluarea activelor şi pasivelor Societăţii B
- contabilizarea obligaţiilor reciproce
5. întocmirea bilanţului după fuziune 3 p.
Rezolvare:
1. Determinarea raportului de schimb
Raportul de schimb se determina pe baza valorii intrinseci a unei actiuni A si a unei actiuni B, determinate pe
baza ANCC.
ANCC B prin metoda aditiva:
Capital social +1500
Rezerve + 60
Profit + 60
Provizioane +330
Active fictive (cheltuieli de infintare+imob. necorporale) -360
Plus valoare fond comercial + 600
Plus valoare imobilizari corporale (2400-1800=600) + 600
Plus valoare stocuri (2100-3000= -900) - 900
Plus valoare creante (4200-4500=-300) - 300
Total ANCC B 1590
VN B= CS/nr act =1500/25=60 lei/act
V intrinseca B= ANCC/nr act=1590/25=63.6 lei/act
ANCC A prin metoda aditiva:
Capital social +3600
Rezerve +120
Profit +120
Active fictive (cheltuieli de infintare) -240
Plus valoare actiuni B (318-300=18) 18
Plus valoare imobilizari corporale (4500-2700=1800) + 1.800
Plus valoare fond comercial +1.200
Total ANCC 6.618
A detine 5 titluri in B; Cap Soc B are 25 actiuni =>A detine 20% din Cap Soc B.
TP puse in echivalenta = ANCC B * 20% = 1590*20%=318 lei
VN A=CS/nr act=3600/10=360 lei/act
V intrinseca A=ANCC/nr act=6618/10=661.8 lei/act
Raport de schimb = Actiunea B / Actiunea A = 63.6/ 661.8 = 0.096
1 actiune B = 0.096 actiuni A
2) Calcul numarului de actiuni emis de societatea A = Rs x Nr act B care nu sunt detinute de A
=Rs x (nr act B-nr act detinute de A)==0.096 x (25-5)=1.93 actiuni =2 actiuni
3)Determinarea primei de fuziune:
Cresterea cap Soc A dupa emisiunea de actiuni = nr actiuni emise de A * VN A = 2* 360=720 lei
Prima de emisiune = ANCCB*80%(partea nedetinuta de A in B)-Maj Cap Soc A=1320*80%-720=552 lei
Prima fuziune suplimentara= prima de emisiune datorata plusvalorii TP deja detinute de A la B
=5 x (63.6-60)= 18
Prima de fuziune: prima de emisiune+prima de fuziune suplimentara=552+18=570
5)Contabilitatea la societatea A:
- majorarea capitalului (actiunile deja detinute se anuleaza): prima de fuziuni se diminueaza cu val.provizioane pt ca in enunt se
specifica ca si acestea sunt preluate de catre A)
456 = % 1590-
330(proviz)=1260
1012 720
261 300
1042 240 (570-330)
96
BILANT ECONOMIC B
ACTIV PASIV
element suma ajustari val.justa element suma ajustari val.justa
Fd com 0 600 600 Cap soc (25 act) 1 500 1 500
Imob corporale 1 800 600 2 400 Rezerve 60 60
stocuri 3 000 - 900 2 100 Profit - 300 - 300
Creante 4 500 - 300 4 200 Provizioane 330 330
Disponibil 60 60 Dif din reeval 0 0
Oblig nefin 3 600 3 600
0 Oblig fin 4 170 4 170
Total Activ 9 360 0 9 360 Total Pasiv 9 360 0 9 360
- preluarea activelor societatii B:
% = 456 9360
213 2400
3xx 2100
41x 4200
5121 60
2071 600
- preluarea elementelor de pasiv:
456 = % 8100
Obligatii 3600
nefinanciare
Obligatii 4170
financiare 330
Proviz
Contabilizarea operatiunilor reciproce:
401 = 411 360 lei
BILANT A dupa fuziune
ACTIV PASIV
Val
element Val A Val B Total element Val A B Total
clhelt infiintare 240 240 Cap soc (10 act) 4 320 4 320
fd comercial 600 600 Rezerve 120 120
Imob corp 2 700 2 400 5 100 Prime de fz 570 570
stocuri 3 600 2 100 5 700 Profit 120 120
3
Creante 4 740 4 200 8 940 Oblig nefin 3 240 240 6 480
4
Disponibil 60 60 120 Oblig fin 4 920 170 9 090
7
Total Activ 11 340 9 360 20 700 Total Pasiv 13 290 410 20 700
Capital social dupa fuziune=Capital soc A + maj CS
Fd comercial apare doar cel de la B.
Valoarea creante A este corectata in minus cu valoarea creantelor pe care le avea B la A; drept consecinta
valoarea oblig nefin B se reduce cu aceasi valoare (contabilizarea operatiunilor reciproce).
BILANT FINANCIAR
ACTIV PASIV
98
Functia suma Functia suma
Imobilizari 1 125 Cap permanente 1 240
stocuri+creante 445 Oblig nefin 350
disp+val mob 70 Oblig fin TS 50
Total Activ 1 640 Total Pasiv 1 640
chelt de expl inreg in avans (ct 471) le-am inclus in activele circulante
3) !!!Amortizarile si deprecierile in bilantul cu valori nete sunt scazute din val imobiliz (IC=ICbrut-
amortiz)
Utilizari stabile = Imobilizari la val bruta = chelt instalare + brevete + fd com + echip + TP + val imobiliare +
chelt de repartizat pe 5 ani = 100+180+200+820+30 +35 + 80 =1445 lei
4) resurse stabile=K permanente+Amortiz (ca sa obt valoarea bruta ca la utilizari)=1240+360=1600
Consideram ca Datoriile asupra imobilizarilor au scadenta <1 an.
5) FRNG=Resurse stabile – Utiliz stabile = 1600-1445=155
NFR total=NFRE expl.+NFRAE (afara expl) (la valori brute pt ca amortiz au fost trecute la utiliz stabile)
Utilizari temporare(ciclice) = stocuri+creante+debitori diversi+disp+chelt expl in avans =
=70+320+80+70+15=555
Resurse temporare(ciclice) = fz+datorii fiscale+dat in leg cu imobiliz+V de expl in avans+Impr TS =
180+20+140+10+50=400
Active ciclice de expl= stocuri+creante+chelt expl in avans==70+320+15=405
Resurse ciclice de expl=Fz+Vde expl in avans=180+10=190
Consideram ca fz de imobiliz nu apartin expl, ci activ de investitii
NFRE=Active ciclice de expl-Resurse ciclice de expl=405-190=215
Utilizari temporare AE= debitori diversi=80
Resurse temporare(ciclice) AE = dat in leg cu imobiliz + dat fiscale = 20+140=160
NFRAE= Active ciclice AE-Resurse ciclice AE=80-160= -80
NFRtotal=215-80=135
TN=FR-NFR=155-135=20 sau: TN=disp-impr TS=70-50=20
Comentarii:
NFR este finantata in intregime din resursele stabile, a caror valoare totala permite degajarea unei trezorerii
pozitive.
V2.A2.-2010 Societatea A absoarbe Societatea B; bilanţurile celor două societăti se prezintă astfel:
Societatea A
Cheltuieli de înfiinţare 40.000
Terenuri 120.000
Clădiri 80.000
Echipamente 250.000
Titluri de participare 50.000
Stocuri 600.000
Creanţe 850.000
din care Soc. B 60.000
Disponibilităţi 10.000
Capital social (10.000 acţiuni) 600.000
Rezerve 20.000
Profit 20.000
Obligaţii nefinanciare 500.000
Obligaţii financiare 820.000
Societatea B
Cheltuieli de înfiinţare 20.000
Imobilizări necorporale (KH) 40.000
Imobilizări corporale 300.000
99
Stocuri 500.000
Creanţe 750.000
Disponibilităţi 10.000
Capital social (2.500 acţiuni) 250.000
Rezerve 10.000
Profit 10.000
Provizioane 150.00
Obligaţii nefinanciare 600.000
Obligaţii financiare 695.000
Proiectul de fuziune prevede:
- metoda de fuziune: prin absorbţie (A absoarbe B);
- raportul de schimb se stabileşte pe baza valorii matematice (intrinsece) a titlurilor fiecărei societăti (valori
determinate prin metoda ANC);
Alte informaţii:
- valorile de aport stabilite prin evaluarea de către o societate specializată a patrimoniului societăţii absorbite
sunt:
- fond comercial 180.000
- imobilizări corporale 350.000
- stocuri 380.000
- creanţe 650.000
- disponibilitati 12.000
- fondul comercial al societătii absorbante a fost evaluat la 300.000;
- imobilizările corporale ale absorbantei au fost evaluate la 1.500.000;
- absorbanta preia integral datoriile absorbitei cât şi elementele pentru care s-au creat previzionale pentru risc
contabilizate;
- absorbanta detine 300 de titluri în societatea B.
Se cere:
1. Determinarea raportului de schimb 2p.
2. Calculul numărului de acţiuni de emis de către
Societatea A 2p.
3. Determinarea primei de fuziune 1 p.
4. Contabilizarea operaţiunilor la Societatea A 2 p.
- modificarea capitalului social
- preluarea activelor şi pasivelor Societăţii B
- contabilizarea obligaţiilor reciproce
5. întocmirea bilanţului după fuziune 3 p.
Rezolvare:
100
Valoare nominala = 100 lei
Raport de schimb =
(2.500 actiuni-300) x
Majorare capital social: 1069 x 60 = 64.172
3. Prima de fuziune
Bani de fuziune:
Aporturile lui B = 237.000
Prima de emisiune:
237.000 x 88% = 208.560
Majorare capital = 64.172
Prima de emisiune = 208.560-64.172 = 144.388
Sau
(2.500-300) x 94,84 = 208.560
1.069 x 60 = 64.172
Prima de emisiune = 144.388
Prima de fuziune:
144.388 – 1.560 = 142.828
4. Contabilizarea la societatea A
456 = % 237.000
1012 64.172
261 30.000
104 142.828
102
- Valoarea matematica a unei actiuni
Rezolvare
103
rezultat financiar determinat tinand cont de conditiile normale de piata si nu de politicile interne ale
intreprinderii.
Pe baza bilantului ec. putem calcula activul net contabil corectat.
Metoda aditiva: ANCC = Cap soc+rezerve+dif din reeval+Profit + reporturi+proviz
=1500+200+23044+325+200+50=25.319 lei
Metoda substractiva: ANCC=total active-Total datorii=27140-1821=25.319 lei
Valoarea matematica a unei act = ANCC / nr.act = 25.319/30.000=0.84
BILANT FUNCTIONAL
ACTIV PASIV
Functia suma Functia suma
24
fctia de investitii 670 Fctia de finantare 25 935
fctia de expl 1 245 - surse proprii 25 319
Fctia de trez 20 - surse impr 616
25
Total Activ 935 Total Pasiv 25 935
Fctia investitii=imobilizari corp
Fctia exploatare=Stocuri + Creante-Oblig nefin
Fctia de trez=disponibilitati
Fctia de finantare = surse proprii + surse imprumutate=(CS + rez+profit+reportat+proviz) + Oblig.fin
Bilantul financiar - este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilantul contabil, a celor trei mari mase
financiare ale intreprinderii:
- fondul de rulment net global ;
- necesarul de fond de rulment ;
- trezoreria intreprinderii.
Pornind de la un anumit echilibru care trebuie sa existe intre durata unei operatii de finantat si durata
mijloacelor de finantare corespunzatoare, bilantul financiar pune in evidenta doua reguli principale ale
finantarii, respectiv nevoile permanente vor fi acoperite din capitaluri permanente, indeosebi din capitalurile
proprii, in timp ce nevoile temporare vor fi in mod normal, finantate din resurse temporare. Nerespectarea
regulilor de finantare va determina o situatie de dezechilibru financiar.
Partea de sus a bilantului reflecta echilibru financiar pe termen lung, iar partea de jos echilibrul financiar pe
termen scurt.
BILANT FINANCIAR
ACTIV PASIV
Functia suma Functia suma
Imobilizari 24 670 Cap permanente 25 819
stocuri+creante 2 450 Oblig nefin 1 205
disp+val mob 20 Oblig fin TS 116
Total Activ 27 140 Total Pasiv 27 140
FR = Capital permanent – Imobilizari = 25819-24670=1.149
NFR = Creante + Socuri – Obligatii nefinanciare = 2450-1205=1245
TN = Disponibil – Obligatii financiare = 20-116=-96
TN = FR-NFR= 1149-1245=-96
TN < 0 => Intr se afla in dezechilibru financiar.
VSB = TA bil.ec + bunuri luate in chirie – bunuri date cu chirie = 27.140+150=27.290
Vsneta = VSB-total datorii=27290-dat fiscale-Oblig nefin-oblig fin)=27290-1821=25.469
Valoarea de rentabilitate continua=CB+CB/rata de actualizare=400+400/0.15=3.067 lei
Valoarea de rentabilitate continua a unei act = val rentab continua / nr act = 3.067/30.000=0.10
Efectul de levier:
Levierul financiar reprezinta efectul asupra rentabilitatii financiare a unei intreprinderi, a recurgerii intr-o masura
mai mare sau mai mica la imprumuturi, pornind de la o rentabilitate economica data.
Ef de levier = Rec + (Rec-rdob) x Datorii financiare / K proprii
=Profit brut/Cap.investit + (Profit brut/Cap.investit-rdob) x Datorii financiare / K proprii
Cap investit = fctia de finantare
Dat fin = surse impr
105
K proprii = surse proprii
=(480/25935) + ((480/25935)-15%) x 616/25319=0.018+(0.018-0.15) x 0.02= 0.0153
(Rec-rdob)<0 deci apare „efectul de maciuca”, cresterea indatorarii determina scaderea rentab fin.
Efectul de levier consta in amplificarea randamentului obtinut de actionari ca urmare a recurgerii la finantarea
prin imprumuturi a intreprinderii atunci cand rentabilitatea ec este sup costului fix al capitalului imprumutat
(Rdob)
N-2 N-1 N
Imobilizari necorporale (brevete) 100.000 100.000 100.000
Imobilizari corporale 300.000 200.000 160.000
Stocuri 500.000 560.000 600.000
Creante 600.000 560.000 620.000
Disponibilitati 50.000 40.000 60.000
Capital social 150.000 150.000 150.000
Rezerve 30.000 20.000 20.000
Obligatii nefin 740.000 750.000 900.000
Obligatii fin 630.000 540.000 470.000
Se cere:
- Să analizaţi în dinamică principalele funcţii ale întreprinderii
- Sa comentati evoluţia stării de echilibru financiar al întreprinderii
- Stiind ca rata de capitalizare este de 15% sa determinati va;oarea bilantului din anul n, corespunzator
anilor n-6 si n+4.
Rezolvare
a. Principalele functii ale intreprinderii se analizeaza pe baza bilantului functional.
Bilantul functional ofera o imagine asupra modului de functionare economica a intreprinderii, punand in
evidenta resursele si utilizarile corespunzatoare fiecarui ciclu de functionare.
imob necorporale sunt active fictive, le eliminam din analiza.La elementele de Pasiv le scadem din pozitia „rez
din reevaluare”.
Bilant contabil fara active fictive
N-2 N-1 N
IC 300.000 200.000 160.000
Stocuri 500.000 560.000 600.000
Creante 600.000 560.000 620.000
Disponibilitati 50.000 40.000 60.000
TOTAL ACTIV 1.450.000 1.360.000 1.440.000
Capital soc 150.000 150.000 150.000
Rezerve 30.000 20.000 20.000
Rezerve din reevaluare -100.000 -100.000 -100.000
Obligatii nefin 740.000 750.000 900.000
Obligatii fin 630.000 540.000 470.000
TOTAL PASIV 1.450.000 1.360.000 1.440.000
Fctia investitii=imobilizari corp
Fctia exploatare=Stocuri + Creante-Oblig nefin
Fctia de trez=disponibilitati
Fctia de finantare = surse proprii + surse imprumutate=(CS + rez) + Oblig.fin
Bilant functional
N-2 N-1 N
F.investitii 300.000 200.000 160.000
F exploatare 360.000 370.000 320.000
106
F.trezorerie 50.000 40.000 60.000
TOTAL ACTIV 710.000 610.000 540.000
F.finantare 710.000 610.000 540.000
-surse proprii 80.000 70.000 70.000
- surse impr. 630.000 540.000 470.000
TOTAL PASIV 710.000 610.000 540.000
b. Pragul de rentabilitate = ANCC * i (i=rata de remunerare a activelor in piata) si arata sub ce nivel devine
nerentabila continuarea activitatii firmei. O rentabilitate sub acest prag determina investitorii sa isi reorienteze
capitalurile catre activitati mai profitabile.
ANCC = Total active- Datorii
ANCC = Cap social + profit+rezerve+provizioane
Bilant economic
N-2 N-1 N
IC 300.000 200.000 160.000
Stocuri 500.000 560.000 600.000
Creante 600.000 560.000 620.000
Disponibilitati 50.000 40.000 60.000
TOTAL ACTIV 1.450.000 1.360.000 1.440.000
Capital soc 150.000 150.000 150.000
Rezerve 30.000 20.000 20.000
Rezerve din reevaluare -100.000 -100.000 -100.000
Obligatii nefin 740.000 750.000 900.000
Obligatii fin 630.000 540.000 470.000
TOTAL PASIV 1.450.000 1.360.000 1.440.000
ANCC 80.000 70.000 70.000
prag de rentabilitate 12.000 10.500 10.500
Se observa pragul de rentabilitate a fost cel mai ridicat in anul N-2, urmand apoi sa scada de la 12.000 la 10.500,
in anii N-1 si N fiind constant.
Pentru a afla valoarea bilantului total in anul n-6 si anul n+4 ne folosim de valoarea Ancontabil.
Valoarea lui ANC din anul n (in viitor) se aduce la valoarea din anul n-6 (il consideram prezent) prin actualizare.
x = y / (1+i)n
ANCn-6=10.500/(1+15%)6 =4.539
Valoarea lui ANC din anul n (prezent) se duce la valoarea din anul n+4 (il consideram viitor) prin capitalizare.
y=x(1+i)n
ANCn+4=ANC(n) x (1+i)4 = 10.500x ((1+15%)4 = 18365
Rezolvare:
Bilant contabil
ACTIV PASIV
element suma element suma
Cap soc (100
cladiri 4 500 act) 12 000
terenuri 300 Rezerve 150
echip.industrial 13 500 Profit net 750
licente 240 Provizioane 600
chelt.infiintare 60 Fz-creditori 26 760
IF (10 act din
200) 60 Obligatii buget 450
Obligatii
Stocuri 7 500 salariati 1 800
Obligatii
Creante 18 000 bancare 2 550
Sume in banci 900 - t.l. 600
Total Activ 45 060 Total Pasiv 45 060
Active fictive = Licente+chelt infiintare=240+60=300
Scaderea Activelor fictive din gestiune duce la scaderea cu aceasi valoare a elementului „Profit net” din Pasiv.
109
Profit net=750-300=450
Bilant contabil fara active fictive
ACTIV PASIV
element suma element suma
12
cladiri 4 500 Cap soc (100 act) 000
terenuri 300 Rezerve 150
13
echip.industrial 500 Profit net 450
IF (10 act din 200) 60 Provizioane 600
26
Stocuri 7 500 Fz-creditori 760
18
Creante 000 Obligatii buget 450
Sume in banci 900 Obligatii salariati 1 800
Obligatii bancare 2 550
- t.l. 600
44 44
Total Activ 760 Total Pasiv 760
Echipamentele industriale care au fost folosite in ultimii 4 ani doar 5% se scad din val.Imob.corp.
13.500-200=13.300
Evaluare rest echip 15.000, rezulta o ajutare a Imob corp de 15.000-13.300=1700
Instalatiile inchiriate unei alte firme se pastreaza in valoarea imob corp.
BILANT ECONOMIC
ACTIV PASIV
element suma ajustari val.justa element suma ajustari val.justa
12
cladiri 4 500 0 4 500 Cap soc (100 act) 000 12 000
terenuri 300 9 700 10 000 Rezerve 150 150
13 -200
echip.industrial 500 +1700 15 000 Dif din reevaluare 11 840 11 840
110
Evaluarea unei intreprinderi se face pe baza bilantului economic al intreprinderii, intocmit dupa anumite reguli
si principii referitoare la evaluare. Acesta cuprinde patrimoniul exprimat in valori economice, precum si un
rezultat financiar determinat tinand cont de conditiile normale de piata si nu de politicile interne ale
intreprinderii.
Pe baza bilantului ec. putem calcula activul net contabil corectat.
Metoda aditiva: ANCC = Cap soc+rezerve+Profit net+proviz+dif din reeval=25.040 lei
Metoda substractiva: ANCC=total active-Total datorii=56.600-31.560=25.040 lei
Bilantul functional este elabora de expertii contabili pe cel putin 2-3 ani anteriori pt studierea preocuparilor
managementului in ceea ce priveste dezvoltarea functiilor vitale ale intr (investitii; expl; trez si finantare).
Fctia investitii=total imobilizari
Fctia expl=Stocuri+creante-Oblig nefin (clasa 4)
Fctia trez=disponibil+val mobiliare (cl.5)
Fctia finantare surse proprii=Kpr (CS+Rez+Profit+dif din reeval+Proviz)
Fctia finantare surse imprumutate=Oblig financiare ts+tl
BILANT FUNCTIONAL
ACTIV PASIV
Functia suma Functia suma
fctia de investitii 29 550 Fctia de finantare 27 590
fctia de expl -2 860 - surse proprii 25 040
Fctia de trez 900 - surse impr 2 550
Total Activ 27 590 Total Pasiv 27 590
Bilantul functional ofera o imagine asupra modului de functionare economica a intreprinderii, punand in
evidenta resursele si utilizarile corespunzatoare fiecarui ciclu de functionare.
Functia de investitii sta la baza strategiei de reinnoire, mai mult sau mai putin rapida a echipamentelor cat a
optiunilor de oportunitate a dezvoltarii, intre investitiile productive si participatiile financiare.
Functia de finantare sta la baza strategiei optime de finantare a intreprinderii, motivata de cresterea valorii
acesteia prin reducerea costului mediu ponderat al capitalurilor.
Functiei de exploatare ii corespund fluxurile de aprovizionare productie si vanzari generatoare de stocuri reale
si financiare, care se reinnoiesc cu o anumite regularitate.
Efectul de levier:
Levierul financiar reprezinta efectul asupra rentabilitatii financiare a unei intreprinderi, a recurgerii intr-o masura
mai mare sau mai mica la imprumuturi, pornind de la o rentabilitate economica data.
Ef de levier = Rec + (Rec-rdob) x Datorii financiare / K proprii
=Profit brut/Cap.investit + (Profit brut/Cap.investit-rdob) x Datorii financiare / K proprii
Cap investit = fctia de finantare
Dat fin = surse impr
K proprii = surse proprii
=(300/27.590)*100 + ((300/27.590)*100-8%) x 2550/25.040=1.08+(1.08-8) x 0.1
(Rec-rdob)<0 deci apare „efectul de maciuca”, cresterea indatorarii determina scaderea rentab fin
Efectul de levier consta in amplificarea randamentului obtinut de actionari ca urmare a recurgerii la finantarea
prin imprumuturi a intreprinderii atunci cand rentabilitatea ec este sup costului fix al capitalului imprumutat
(Rdob)
BILANT FINANCIAR
ACTIV PASIV
Functia suma Functia suma
Imobilizari 29 550 Cap permanente 25 640
stocuri+creante 26 150 Oblig nefin 29 010
disp+val mob 900 Oblig fin TS 1 950
Total Activ 56 600 Total Pasiv 56 600
Rezolvare:
Activ Pasiv
Elemente Val ctb Ajustari Val ec Elemente Val ctb Ajustari Val ec
Iombilizari 5.000 -5.000 - Capital 90.000 - 90.000
necorporale social
Imobilizari 100.000 +10.000 110.000 Rezerve 10.000 - 10.000
corporale
Imobilizari 10.000 +10.000 20.000 Profituri 10.000 +20000- 30.000
financiare:1000act nerepartizate
X 10lei la soc
Gama
Stocuri 150.000 +70.000 220.000 Furnizori si 180.000 +10.000 190.000
creditori
Creante 250.000 +10.000 260.000 Datorii la 100.000 - 100.000
-incerte:20.000 banci -
TL:50.000lei
Disponibil banesti 10.000 - 10.000 Dif. reeval 135.000 65.000 200.000
Total active 525.000 95.000 620.000 Total pasive 525.000 95.000 620.000
114
IC 900 600 480
Stocuri 1500 1680 1800
Creante 1800 1680 1860
Disponibilitati 150 120 180
Capital soc 450 450 450
Rezerve 90 60 60
Obligatii nefin 2220 2250 2700
Obligatii fin 1890 1620 1410
Se cere:
a. Să analizaţi în dinamică principalele funcţii ale întreprinderii şi evoluţia stării de echilibru financiar al
întreprinderii. (4 p.) (si evolutia bratului levierului – cerinta V42007)
b. Să analizaţi evoluţia pragului de rentabilitate al întreprinderii ştiind că rata de remunerare a activelor în piaţă s-
a menţinut la 12%, iar rata de capitalizare a firmei a fost de 15%. (4 p.)
c. Ce valoare ar fi avut bilanţul total din anul n, la finele anilor n-6 şi n+4, (2 p.)
Rezolvare
a. Principalele functiile ale intreprinderii se analizeaza pe baza bilantului functional.
Bilantul functional ofera o imagine asupra modului de functionare economica a intreprinderii, punand in
evidenta resursele si utilizarile corespunzatoare fiecarui ciclu de functionare.
imob necorporale sunt active fictive, le eliminam din analiza.La elementele de Pasiv le scadem din pozitia „rez
din reevaluare”.
Bilant contabil fara active fictive
N-2 N-1 N
IC 900 600 480
Stocuri 1500 1680 1800
Creante 1800 1680 1860
Disponibilitati 150 120 180
TOTAL ACTIV 4350 4080 4320
Capital soc 450 450 450
Rezerve 90 60 60
Rezerve din reevaluare -300 -300 -300
Obligatii nefin 2220 2250 2700
Obligatii fin 1890 1620 1410
TOTAL PASIV 4350 4080 4320
Fctia investitii=imobilizari corp
Fctia exploatare=Stocuri + Creante-Oblig nefin
Fctia de trez=disponibilitati
Fctia de finantare = surse proprii + surse imprumutate=(CS + rez) + Oblig.fin
Bilant functional
N-2 N-1 N
F.investitii 900 600 480
F exploatare 1080 1110 960
F.trezorerie 150 120 180
TOTAL ACTIV 2130 1830 1620
F.finantare 2130 1830 1620
-surse proprii 240 210 210
- surse impr. 1890 1620 1410
TOTAL PASIV 2130 1830 1620
115
F exploatare 30 103% -150 86%
F.trezorerie -30 80% 60 150%
F.finantare -300 86% -210 89%
-surse proprii -30 88% 0 100%
- surse impr. -270 86% -210 87%
Fctia de investitii a intreprinderii a scazut de la an la an, in anul n-1 la 67% din valoarea anului N, urmand ca
scada in continuarea, dar intr-un ritm mai incet. Rezulta ca intr nu a fost preocupata de reinnoirea imobilizarilor.
Se poate ca firma sa foloseasca in anii N-1 si N echipamente deja amortizate sau sa fi vandut o parte din
imobilizari.
Fctia de exploatare a crescut in N-1 cu 3%, urmand ca in anul N sa ajunga la 86% din valoarea anului N-1. Chiar
daca stocurile, creantele si obligatiile financiare au crescut, acest procent s-a datorat cresterii mai alerte a
obligatiilor nefinanciare fata de cresterea stocurilor si a creantelor.
Fctia de trez a scazut la 80% in anul N-1, iar apoi a crescut cu 60 um ceea ce inseamna o crestere de 50% in anul
N fata de anul N-1 (cresterea se bazeaza pe scaderea interesului pentru activitatile de investitii si explorare.
Sursele proprii au scazut in anul N-1 cu 12%, urmand ca in anul N sa se mentina la aceeasi valoare ca in anul N-
1.
Sursel imprumutate scad de la an la an cu aprox acelasi procent (13-14%).
Bratul levierului = K proprii/k imprumutate
Analiza facandu-se pe baza bil functional, in formula bratului de levier la K proprii nu au fost incluse oblig nefin.
Bratul levierului =surse proprii / surse impr
N-2 N-1 N
Bratul levierului 0.13 0.13 0.15
Se observa ca bratul levierului a fost constant pe parcursul celor 3 ani, imprumuturile de la banci neputand fi
acoperite de capitalurile proprii.
In calculul bilantului financiar am considerat ca toate obligatiile financiare sunt pe termen scurt, in problema
nespecificandu-se altfel.
Bilant financiar
N-2 N-1 N
Imobilizari 900 600 480
Stocuri+creante 3300 3360 3660
Disponibilitati 150 120 180
TOTAL ACTIV 4350 4080 4320
Cap.permanente 240 210 210
Oblig.nefinanciare 2220 2250 2700
Oblig. financiare 1890 1620 1410
TOTAL PASIV 4350 4080 4320
FR -660 -390 -270
NFR 1080 1110 960
TN -1740 -1500 -1230
FR = Cap permanente – Imobilizari
NFR = Stocuri+creante – oblig nefin
TN=disponibilitati – oblig financiare
Relatia de echilibru: TN=FR-NFR
Capitalurile permanente nu acopera valoarea imobilizarilor in nici unul din anii analizati.
Oblligatiile nefinanciare sunt acoperite in intregime de catre stocuri+creante, ramanand surplus care poate fi
redirectionat catre imobilizari.
TN este negativa, ceea ce exprima o stare precara de echilibru financiar a intreprinderii.
b. Pragul de rentabilitate = ANCC * i (i=rata de remunerare a activelor in piata) si arata sub ce nivel devine
nerentabila continuarea activitatii firmei. O rentabilitate sub acest prag determina investitorii sa isi reorienteze
capitalurile catre activitati mai profitabile.
ANCC = Total active- Datorii
ANCC = Cap social + profit+rezerve+provizioane
116
Bilant economic
N-2 N-1 N
IC 900 600 480
Stocuri 1500 1680 1800
Creante 1800 1680 1860
Disponibilitati 150 120 180
TOTAL ACTIV 4350 4080 4320
Capital soc 450 450 450
Rezerve 90 60 60
Rezerve din reevaluare -150 -120 -180
Obligatii nefin 2220 2250 2700
Obligatii fin 1890 1620 1410
TOTAL PASIV 4500 4260 4440
ANCC 240 210 210
prag de rentabilitate 28.8 25.2 25.2
Se observa pragul de rentabilitate a fost cel mai ridicat in anul N-2, urmand apoi sa scada de la 28.8 la 25.2, in
anii N-1 si N fiind constant.
c. pentru a afla valoarea bilantului total in anul n-6 si anul n+4 ne folosim de valoarea Ancontabil.
Valoarea lui ANC din anul n (in viitor) se aduce la valoarea din anul n-6 (il consideram prezent) prin actualizare.
x = y / (1+i)n
ANCn-6=210/(1+15%)6 =91
Valoarea lui ANC din anul n (prezent) se duce la valoarea din anul n+4 (il consideram viitor) prin capitalizare.
y=x(1+i)n
ANCn+4=ANC(n) x (1+i)4 = 210x ((1+15%)4 = 367
elemente Val ctb ajustari Val elemente Val ctb ajustari Val econom
econom
117
Imob 300 -300 0 Cap.social 3.000 0 3.000
necorp
Imob corp 2.400 +600 3.000 Rezerve 300 0 300
Imob fin 300 +200 500 Profit 450 0 450
Stocuri 7.500 -200 7.300 Rezerva 0 -100 -100
reev
Creante 9.000 -400 8.600 Oblig 11.400 0 11.400
nefin
Dispon 450 0 450 Oblig fin 4.800 0 4.800
Total 19.850 -100 19.850 Total 19.950 -100 19.850
Bilant economic
Elemente Sume Elemente Sume
Imobilizari 3.500 Capital propriu 3.650
Stocuri 7.300 Obligatii 11.400
nefinanciare
Creante 8.600 Obligatii financiare 4.800
Disponibilitati 450
Total activ 19.850 Total Pasiv 19.850
Bilant financiar
Elemente Sume Elemente Sume
Imobilizari 3.500 Capital permanent 6.650
Stocuri+Creante 15.900 Obligatii nefinanciare 11.400
Disponibilitati 450 Obligatii financiare 1.800
Total Active 19.850 Total Pasive 19.850
AN 2011
Să se determine:
1. Valoarea intrinsecă a unei acţiuni, prin ambele metode. (0.5p)
2. Valoarea unei acţiuni prin actualizarea fluxurilor viitoare de numerar. (1p)
3. Pragul de rentabilitate al întreprinderii ţinând cont de efortul investiţional al acesteia, exprimat prin ANC.
(1 p)
4. Valoarea minimă şi maximă a Goodwill-ului. (0.5p)
5. Elaboraţi bilanţul funcţional şi bilanţul financiar şi comentaţi situaţia societăţii. (3p)
6. Determinaţi valoarea substanţială brută şi netă. (ip)
7. Evaluaţi riscul de faliment şi comentaţi starea de continuitate a societăţii. (1p)
8. Estimaţi valoarea de rentabilitate continuă (a societăţii şi a unei acţiuni). (2p)
Rezolvare
Bilant contabil
ACTIV PASIV
element suma element suma
Cap soc (30.000
cladiri 3.200.000 act) 6.000.000
terenuri 480.000 Rezerve 800.000
echip.industrial 1.920.000 Profit net 2.000.000
Provizioane
Mobilier 208.000 garantii 200.000
Provizioane
Ch.infiintare 56.000 garantii 200.000
Provizioane
Imob necorp 320.000 impozite 120.000
IF (1.000 act din
20.000) 120.000 Oblig.nefin. 4.800.000
Oblig.financiare
- t.l. 2.000.000
Stocuri 2.800.000 2.464.000
Creante 7.200.000
Sume in banci 80.000
Total Activ 16.384.000 Total Pasiv 16.384.000
119
2.
BILANT ECONOMIC 2.
ACTIV PASIV 2.
element suma ajustari val.justa element suma ajustari val.justa 2.
Cap soc (30.000 2.
cladiri 3.200.000 +14.400.000 17.600.000 act) 6.000.000 6.000.000 2.
terenuri 480.000 +240.000 720.000 Rezerve 800.000 800.000 2.
2.
echip.industrial 1.920.000 +1.080.000 3.000.000 Profit net 2.000.000 +100.800 2.100.800 2.
Provizioane
2.
Mobilier 208.000 +232.000 440.000 garantii 200.000 200.000 2.
Provizioane 2.
Ch.infiintare 56.000 -56.000 0 impozite 120.000 -120.000 0 2.
Imob necorp 320.000 -320.000 0 Oblig.nefin. 4.800.000 4.800.000 2.
Oblig.financiare 2.
IF (1.000 act din - t.l. 2.000.000 2.
20.000) 120.000 +120.000 240.000 2.464.000 2.464.000
2.
Stocuri 2.800.000 +200.000 3.000.000 Dat fiscale +19.200 19.200 2.
Creante 7.200.000 -400.000 6.800.000 Dif.din reev. +15.496.360 15.496.360 2.
Sume in banci 80.000 +360 80.360 2.
Total Activ 16.384.000 15.496.360 31.880.360 Total Pasiv 16.384.000 15.496.360 31.880.360 2.
2.
ANCC prin ambele metode.
Active fictive=chelt infiintare+imob necorp=56.000+320.000=376.000
Provizioanele pt garantii le consideram fundamentate, avand caracter de rezerva.
Pasive fictive= PROV IMP DE PLATA
Provizioanele pt impozite de plata sunt nefundamentate
Cand a fost constituit, provizionul pt imp de plata a fost considerat deductibil, deci a redus profitul si
drept urmare si datoriile fiscale cu 120.000*16%. Eliminarea acestui provizion din bil ec duce la cresterea
Rezultatului ex cu 120.000*(100%-16%)=100.800 um si cresterea datoriilor fiscale cu
120.000*16%=19.200 um.
Val justa teren = 2000 mp (cei neconstruiti) x 240 lei/mp + 2000 mp (cei construiti) x 240/2 lei =
480.000+240.000=720.000lei.
Val justa cladire=2000 mp construiti la sol x 8800 lei/mp = 17.600.000 lei
Val intrinseca act Ciocan = 1000/20000=0.05 => val justa TP = 0.05*4.800.000=240.000 lei
Ajustare stocuri =3.000.000-(2.800.000-100.000)-100.000=200.000
Bilantul economic este un bilant de calcul teoretic, abstract, elaborat de experti exclusiv in scopuri de analiza,
expertiza, studiu sau cercetare, un bilant in care val contabile sunt inlocuite cu val economice ale bunurilor adica
val actualizate in timp si la piata din care face parte intreprinderea.
Evaluarea unei intreprinderi se face pe baza bilantului economic al intreprinderii, intocmit dupa anumite reguli
si principii referitoare la evaluare. Acesta cuprinde patrimoniul exprimat in valori economice, precum si un
rezultat financiar determinat tinand cont de conditiile normale de piata si nu de politicile interne ale
intreprinderii.
Pe baza bilantului ec. putem calcula activul net contabil corectat.
Metoda aditiva: ANCC = Cap soc+rezerve+Profit net+proviz+dif din
reeval=6.000.000+800.000+2.100.800+200.000+15.496.360= = 24.597.160 lei
Metoda substractiva: ANCC=total active-Total datorii=31.880.360-7.283.200=24.597.160 lei
1. Valoarea matematica a unei act = ANCC / nr.act = 24.597.160/30.000=819,91 lei/actiune
2. Valoare unei actiuni prin met fluxurilor viit de numerar (DCF)
120
Cash-flow=Profit net+amortiz+provizioane-Investitii-variatia NFR
Profit net = profit brut (din datele probl nu din bilant) x 84%=1.920.000*84%=1.612.800
Amortizare =1.600.000
Proviz = 200.000
Investitii = 1.600.000
BILANT FINANCIAR
ACTIV PASIV
Functia suma Functia suma
Imobilizari 22.000.000 Cap permanente 26.597.160
stocuri+creante 9.800.000 Oblig nefin 4.819.200
disp+val mob 80.360 Oblig fin TS 464.000
Total Activ 31.880.360 Total Pasiv 31.880.360
3. Pragul de rentabilitate = ANCC * i (i=rata de remunerare a activelor in piata) si arata sub ce nivel
devine nerentabila continuarea activitatii firmei. O rentabilitate sub acest prag determina investitorii sa isi
reorienteze capitalurile catre activitati mai profitabile= 24.597.160x5%=1.229.858
5. Bilantul functional este elaborat de expertii contabili pe cel putin 2-3 ani anteriori pt studierea
preocuparilor managementului in ceea ce priveste dezvoltarea functiilor vitale ale intr (investitii; expl;
trez si finantare).
Fctia investitii=total imobilizari
Fctia expl=Stocuri+creante-Oblig nefin (clasa 4)
Fctia trez=disponibil+val mobiliare (cl.5)
Fctia finantare surse proprii=Kpr (CS+Rez+Profit+dif din reeval+Proviz)
Fctia finantare surse imprumutate=Oblig financiare ts+tl
BILANT FUNCTIONAL
ACTIV PASIV
Functia suma Functia suma
fctia de investitii 22.000.000 Fctia de finantare
fctia de expl 4.980.800 - surse proprii 24.597.160
Fctia de trez 80.360 - surse impr 2.464.000
Total Activ 27.061.160 Total Pasiv 27.061.160
Bilantul functional ofera o imagine asupra modului de functionare economica a intreprinderii, punand in
evidenta resursele si utilizarile corespunzatoare fiecarui ciclu de functionare.
Functia de investitii sta la baza strategiei de reinnoire, mai mult sau mai putin rapida a echipamentelor cat a
optiunilor de oportunitate a dezvoltarii, intre investitiile productive si participatiile financiare.
Functia de finantare sta la baza strategiei optime de finantare a intreprinderii, motivata de cresterea valorii
acesteia prin reducerea costului mediu ponderat al capitalurilor.
Functiei de exploatare ii corespund fluxurile de aprovizionare productie si vanzari generatoare de stocuri reale
si financiare, care se reinnoiesc cu o anumite regularitate.
BILANT FINANCIAR
ACTIV PASIV
Functia suma Functia suma
Imobilizari 22.000.000 Cap permanente 26.597.160
stocuri+creante 9.800.000 Oblig nefin 4.819.200
disp+val mob 80.360 Oblig fin TS 464.000
Total Activ 31.880.360 Total Pasiv 31.880.360
V1.A2.-2011 Societatea A absoarbe societateîi B; bilanţurile celor două societăţi se prezintă astfel:
Societatea A
Cheltuieli de înfiinţare 240.000
Terenuri 720.000
Clădiri 480.000
Echipamente 1.500.000
Titluri de participare 300.000
Stocuri 3.600.000
Creanţe 5.100.000
din care Soc. B 360.000
Disponibilităţi 60.000
Capital social (10.000
acţiuni) 3.600.000
Rezerve 120.000
Profit 120.000
Obligaţii nefinanciare 3.240.000
Obligaţii financiare 4.920.000
Societatea B
Cheltuieli de înfiinţare 120.000
Imobilizări necorporale
(KH) 240.000
Imobilizări corporale 1.800.000
Stocuri 3.000.000
Creanţe 4.500.000
Disponibilităţi 60.000
Capital social
(25.000acţiuni) 1.500.000
Rezerve 60.000
Profit 60.000
Provizioane 330.000
Obligaţii nefinanciare 3.600.000
Obligaţii financiare 4.170.000
123
Proiectul de fuziune prevede:
metoda de fuziune: prin absorbţie (A absoarbe B)
raportul de schimb se stabileşte pe baza valorii intrinsece a titlurilor fiecărei societăţi (valori
determinate prin metoda ANC).
Alte informaţii:
valorile de aport stabilite prin evaluarea de către o societate specializată a patrimoniului societăţii
absorbite sunt:
• fond comercial 600.000
• imobilizări corporale 2.400.000
• stocuri 2.100.000
• creanţe 4.200.000
- fondul comercial al societăţii absorbante a fost evaluat la 900.000.
- imobilizările corporale ale absorbantei au fost evaluate ia 4.500.000. ,
- absorbanta preia integral datoriile absorbitei cât şi elementele pentru care s-au creat provizioanele
pentru risc contabilizate.
- absorbanta deţine 500 de titluri în societatea B.
Se cere:
1. Determinarea raportului de schimb (2p)
2. Calculul numărului de acţiuni de emis de către Societatea A (2p)
3. Determinarea primei de fuziune (1p)
4. Contabilizarea operaţiunilor la Societatea A: (2p)
- modificarea capitalului social
- preluarea activelor şi pasivelor Societăţii B
- contabilizarea obligaţiilor reciproce.
5. întocmirea bilanţului după fuziune (3p)
Rezolvare:
BILANT ECONOMIC B
ACTIV PASIV
element suma ajustari val.justa element suma ajustari val.justa
Cap soc (25.000
Ch.infiintare 120 000 -120 000 0 act) 1 500 000 1 500 000
Imob necorp 240 000 -240 000 0 Rezerve 60 000 60 000
Fd com 0 600.000 600 000 Profit 60 000 60 000
Imob
corporale 1 800 000 600.000 2 400 000 Provizioane 330 000 330 000
stocuri 3 000 000 - 900.000 2 100 000 Dif din reeval -360 000 -360 000
Creante 4 500 000 - 300.000 4 200 000 Oblig nefin 3 600 000 3 600 000
Disponibil 60 000 60 000 Oblig fin 4 170 000 4 170 000
Total Activ 9 720 000 -360 000 9 360 000 Total Pasiv 9 720 000 -360 000 9 360 000
- preluarea activelor societatii B:
% = 456 9 360 000
213 2 400 000
3xx 2 100 000
41x 4 200 000
5121 60 000
2071 600 000
- preluarea elementelor de pasiv:
456 = % 7 770 000
Obligatii 3 600 000
nefinanciare
Obligatii 4 170 000
financiare
125
Contabilizarea operatiunilor reciproce:
401 = 411 360.000 lei
BILANT A dupa fuziune
ACTIV PASIV
element Val A Val B Total element Val A Val B Total
fd comercial 900 000 600 000 1 800 000 Cap soc (10 act) 4 320 000 4 320 000
Imob corp 4 500 000 2 400 000 6 900 000 Rezerve 120 000 120 000
stocuri 3 600 000 2 100 000 5 700 000 Prime de fz 570 000 570 000
Creante 4 740 000 4 200 000 8.940 000 Profit 120 000 120 000
Disponibil 60 000 60 000 120 000 Dif.reev 2.460.000 2.460.000
Oblig nefin 3 240 000 3 240 000 6 480 000
Oblig fin 4 920 000 4 170 000 9 090 000
Total Activ 13 800 000 9 360 000 23 160 000 Total Pasiv 15 750 000 7 410 000 23 160 000
Capital social dupa fuziune=Capital soc A + maj CS
Valoarea creante A este corectata in minus cu valoarea creantelor pe care le avea B la A; drept consecinta
valoarea oblig nefin B se reduce cu aceasi valoare (contabilizarea operatiunilor reciproce).
Dif reev soc A= 2.478.000-18.000(incorporate in prime de fuziune)=2.460.000
Rezolvare
1.Anunţarea unei restructurări importante dintr-o uzină a societăţii. Anunţul a fost realizat pe 28 decembrie
N, dar ţinând seama de sărbători, acesta nu a fost cunoscut de public decât pe 2 ianuarie N+1.
Analiza Acest eveniment are o origine anterioară datei de 31 dec. N. Hotărârea luată la 28 dec. N este
cunoscută de participanţii la viaţa întreprinderii (salariaţi, conducători, asociaţi) înaintea încheierii situaţiilor
financiare. Criteriile definite de IAS 37 referitor la provizioane pot fi considerate ca fiind îndeplinite. În ce
priveşte restructurările, IAS 37 prevede ca entitatea să aibă un plan formalizat şi detaliat al restructurării care să
126
precizeze cel puţin activitatea la care se referă, principalele locaţii afectate, numărul aproximativ şi funcţia
persoanelor indemnizate cu titlu de încheiere a contractelor de muncă, cheltuielile angajate, data la care planul se
va pune în lucru
Incidenţă contabilă: Trebuie înregistrat un provizion pentru restructurare care va include numai cheltuielile
care sunt în mod necesar antrenate de restructurare şi care nu se referă la activitatea curentă a entităţii
4. Achiziţionarea în martie N+1 a unui ansamblu de drepturi de proprietate industrială şi comercială a unui
produs.
Analiză: Eveniment survenit ulterior încheierii exerciţiului şi care nu este ataşabil exerciţiului încheiat.
Incidenţă contabilă: Menţiune eventuală în notele anexe (sau în raportul de gestiune) dacă evenimentul are
consecinţe financiare semnificative şi, dacă cunoaşterea sa este necesară pentru aprecierea activităţii societăţii.
6. Determinarea manierei definitive a preţului de achiziţie a unui bun imobilizat recepţionat înainte de
închidere.
Analiză: Eveniment survenit ulterior încheierii exerciţiului dar ataşabil exerciţiului încheiat (există o
legătură directă şi preponderentă).
Incidenţă contabilă: ajustarea contului respectiv de imobilizări.
7. Expertiză care permite degajarea unei valori inferioare celei constatate în contabilitate. Cesiunile de
imobilizări efectuate după închidere dau impresia unei valori inferioare valorii contabile de închidere.
Analiză: Eveniment survenit ulterior închiderii exerciţiului dar ataşabil la exerciţiul încheiat.
Incidenţă contabilă: Ajustarea valorii imobilizării (constituirea unui provizion pentru depreciere) şi
informarea în anexe (dacă evenimentul este semnificativ).
9. Cunoaşterea, în cursul primului trimestru din N+1, a unor elemente de evaluare legate de perspective
de realizare sau de rentabilitate recente şi de modificări de conjunctură care dau impresia unei scăderi a valorii
titlurilor de participare. Recepţia, ulterioară închiderii a unor situaţii financiare şi alte informaţii privind o
filială punând în evidenţă o diminuare permanentă a valorii investitiei.
Analiză: În măsura în care metoda evaluării titlurilor de participare are la bază valoarea de folosinţă
(cursul bursier, rentabilitate, capitaluri proprii etc.) evenimentele noi sunt ataşabile exerciţiului încheiat. Titlurile
127
de participare nu figurează decât în situaţiile financiare ale societăţii. Ele sunt evaluate conform IAS 39 ca active
financiare disponibile la vânzare (adică la valoarea justă, diferenţele fiind înregistrate în capitaluri proprii).
Incidenţă contabilă: Ajustarea valorii de inventar a titlurilor.
10. Scăderea substanţială în raport cu valoarea de inventar a cursului bursier a titlurilor imobilizate
altele decât participatiile.
Entitatea nu isi ajusteaza situatiile financiare, deoarece titlurile se iau in ultima zi a anului .
Analiză: Titlurile imobilizate (altele decât cele de participare) sunt evaluate la cursul lor în bursă la sfârşitul
exerciţiului (ultima zi sau cursul mediu din ultima lună).
Incidenţa contabilă: Informarea eventuală în anexe dacă importanţa este considerată semnificativă.
11. Scădere a preţului datorită producţiei abundente de produse finite. Valoarea realizării stocurilor la 31
martie N+1 devine inferioară celei de la 31 decembrie N.
Analiză: Eveniment posterior ataşabil exerciţiului încheiat. Continuarea scăderii cursurilor la închiderea
exerciţiilor constituie un element complementar aprecierii valorii elementelor de activ ale întreprinderii.
Incidenţă contabilă: Înregistrarea unui provizion pentru depreciere sau a unui provizion pentru risc
12. Variaţia substanţială a ratelor de schimb valutar (dolar şi euro), după 1 ianuarie N+1.
Analiză: Eveniment survenit ulterior închiderii exerciţiului şi neataşabil la exerciţiul încheiat.
Incidenţă contabilă: Menţiune eventuală în notele anexe dacă societatea estimează că acest
eveniment are consecinţe financiare semnificative şi cunoaşterea acestuia ar modifica aprecierea
asupra situaţiei financiare a societăţii.
V2.A2.-2011 Aveţi următoarele informaţii privind situaţia patrimonială a întreprinderii la finele anului N:
Terenuri 1.200.000, Cheltuieli de înfiinţare 140.000, Construcţii 8.000.000, Echipamente 4.800.000, Mobilier
520.000, Amenajări şi instalaţii 1.600.000, Stocuri 7.000.000, Creanţe 18.820.000, Capital social 10.000.000
(10.000 acţiuni), Cheltuieli anticipate 500.000, rezerve 8.480.000, Venituri anticipate 500.000, Profituri
4.660.000, Provizioane pentru restructurări 800.000, Provizioane pentru impozite de plată 1.600.000, Datorii pe
termen lung 5.200.000, Obligaţii nefinanciare 11.340.000.
Alte informaţii:
întreprinderea a raportat prin bilanţ profituri nete de: 4.800.000 în anul N-1 şi 4.200.000 în anul N-2 şi
estimează profituri nete de 4.000.000 în anul N+1, 4.200.000 în anul N+2 şi 4.400.000 în anul N+3.
în anul N-1 instalaţia de bază a întreprinderii a fost în reparaţie timp de 2 luni urmare unei explozii care a
avut loc, iar în anul N-2 au avut loc 5 greve a cîte 3 zile cu întreruperea totală a lucrului.
Echipamente în valoare de 800.000 sunt fără utilitate în cadrul întreprinderii.
în luna martie anul N+1 întreprinderea face obiectul unei tranzacţii comerciale în sectorul privat.
O firmă de consultanţă a stabilit diferenţe potenţiale de valoare după cum urmează: -3.000.000 la
imobilizări corporale, +300.000 la stocuri, -1.000.000 la creanţe şi +300.000 la obligaţiile în valută.
Se cere:
1. Să elaboraţi bilanţul contabil la 31 decembrie N pe principalele sale mase contabile şi să determinaţi
valoarea contabilă a întreprinderii la această dată. (4p)
2. Să determinaţi Activul Net Corijat la 31 decembrie N prin ambele metode şi să calculaţi valoarea
intrinsecă a unei acţiuni a întreprinderii la 31 decembrie N. (3p)
3. Care este valoarea de rentabilitate continuă a întreprinderii ştiind că la data tranzacţiei rata de capitalizare
a fost de 20%. (3p)
Rezolvare
1. Bilantul contabil si principalele mase contabile .
Imobilizările
necorporale 140.000Capitaluri proprii 25.540.000
Imobilizări corporale 16.120.000Obligaţii nefinanciare_ 11.340.000
2.ANC=20.600.000
Valoarea intrinseca a unei actiuni =ANC/nr actiuni=20.600.000/10.000=2.060 ron /actiune
V3.A1.-2011 Societatea X SRL prezintă la 31 decembrie anul N urmatoarea situaţie patrimonială: capital
social 900.000 (9000 acţiuni a 100 lei), imobilizări corporale 1.000.000, imobilizări necorporale (licenţă)
50.000, imobilizări financiare 100.000 (10.000 acţiuni cu valoare nominală de 10, deţinute la societatea Y
SRL reprezentând 50% din numărul de acţiuni ale acesteia), rezerve 100.000, profituri nerepartizate 100.000,
129
stocuri 1.500.000 (materii prime şi materiale 200.000, producţie în curs 1.050.000 produse finite 250.000),
creanţe 2.500.000 (din care incerte 200.000) furnizori şi creditori 3.150.000, datorii la bănci 1.000.000 (din
care pe termen lung 500.000), disponibilităţi băneşti 100.000.
Alte informaţii:
- clădirile care reprezintă 50% din activele corporale amortizabile au o valoare de piaţă cu 20% mai
mare decât valoarea contabilă;
- activul net corectat al societăţii Y SRL a fost la 31 decembrie N de 400.000; -- diferenţele de curs
aferente creanţelor în valută sunt la 31 decembrie de +300.000 lei;
- diferenţele de curs aferente obligaţiilor în valută sunt de +100.000;
- stocurile fără mişcare sunt în sumă de 150.000;
- din reevaluarea stocurilor au rezultat diferenţe favorabile de 850.000.
Se cere:
1. Să explicaţi trecerea de la bilanţul contabil la bilanţul economic şi să elaboraţi bilanţul economic al
societăţii X SRL la 31 decembrie N. (3p)
2. Să determinaţi valoarea intrinsecă a unei acţiuni X SRL la 31 decembrie N. (2p)
3. Să elaboraţi bilanţul funcţional şi bilanţul financiar al societătii X SRL la 31 decembrie anul N.(3p)
4. Pe baza bilanţurilor de mai sus faceţi o scurtă prezentare a situaţiei financiare a societăţii X SRL la 31
decembrie anul N. (2p)
Rezolvare:
Activ Pasiv
Elemente Val ctb Ajustari Val ec Elemente Val ctb Ajustari Val ec
Iombilizari 50.000 -50.000 - Capital social 900.000 - 900.000
necorporale
Imobilizari 1.000.000 +100.000 1.100.000 Rezerve 100.000 - 100.000
corporale
Imobilizari 100.000 +100.000 200.000 Profituri 100.000 +200.000 300.000
financiare:10000act nerepartizate
X 10lei la soc
Gama
Stocuri 1.500.000 +700.000 2.200.000 Furnizori si 1.800.000 +100.000 1.900.000
creditori
Creante 2.500.000 +100.000 2.600.000 Datorii la 1.000.000 - 1.000.000
-incerte:200.000 banci -
TL:50.000lei
Disponibil banesti 100.000 - 100.000 Dif. reeval 1.350.000 650.000 2.000.000
Total active 5.250.000 950.000 6.200.000 Total pasive 5.250.000 950.000 6.200.000
130
Total Activ 6.200.000 Total Pasiv 6.200.000
V3.A2.-2011 Determinaţi prin ambele metode valoarea patrimonială de bază a societăţii comerciale
Exemplul SRL dispunând de următoarele informaţii:
clădiri 500.000, terenuri 100.000, echipamente amortizabile 3.000.000, know-how 250.000, capital social
2.500.000, datorii comerciale 9.000.000, împrumuturi 4.850.000, stocuri 5.000.000, creanţe 8.000.000, sume
la bănci 250.000, rezerve 500.000, profit 250.000.
Preţul de piaţă al clădirilor este de 1.250.000, din reevaluarea activelor amortizabile au rezultat diferenţe în
plus de 800.000, stocurile fără mişcare sunt de 250.000, iar diferenţele favorabile din reevaluarea creanţelor
în valută sunt de 2.500.000.
Rezolvare
Bilanţul economic pe baza căruia se determină valoarea patrimonială a societăţii se prezintă astfel:
131
Activ Ajustare Pasiv
+ 750.000
Imobilizări 3.600.000 + 800.000 Capital social 2.500.000
Corporale
Imobilizări 250.000 - 250.000 Rezerve 500.000
necorporale
Stocuri 5.000.000 - 250.000 Profit 250.000
Creanţe 8.000.000 + 2.500.000 Dif. din reevaluare +3.550.000
Disponibil. 250.000 - Oblig. nefinanciare 9.000.000
Oblig. financiare 4.850.000
17.100.000 + 3.550.000
20.650.000 20.650.000
132
-mii u.m.-
Valori nete
Cheltuieli de instalare 80
Brevete 120
Fond comercial 200
Echipamente 580
Titluri de participare 30
Datorii asupra imobilizărilor 140
Stocuri 60
Clienţi 290
Debitori diverşi 80
Valori mobiliare 35
Disponibilităţi 70
Cheltuieli de exploatare în avans 15
Cheltuieli de repartiz, pe 5 ani 80
Capital social (1.000 acţiuni) 450
Rezerve 300
Profitul nerepartizat 90
Subvenţii pentru investiţii 20
Provizioane 30
Provizioane pentru riscuri 10
Provizioane pentru cheltuieli 40
împrumuturi bancare 350
- din care pe termen lung 300
Furnizori 180
Datorii fiscale si sociale 20
Venituri în avans (de exploatare) 10
Se cere:
1. Să elaboraţi bilanţul contabil al societătii la 31 decembrie N pe principalele mase contabile. (1p)
2. Să indicaţi valoarea imobilizărilor necorporale, fondul de rulment net global şi necesarul de fond de
rulment. (4p)
3. Pe baza maselor financiare obţinute faceţi un comentariu asupra echilibrului financiar al firmei. (2p)
4. Admiţând că provizioanele constituite au caracter de rezervă şi că nu există distorsiuni între valorile
contabile şi valorile economice ale bunurilor corporale determinaţi valoarea intrinsecă a unei acţiuni. (3p)
Rezolvare
Bilant contabil
ACTIV PASIV
element suma element suma
I necorp 400 Capital social 450
IC 580 Rezerve 300
IF 30 Amortiz si deprecieri 0
Valori imobiliare 35 Profitul nerepartizat 90
Cheltuieli de repartizare pe 5 ani 80 Subvenţii pentru investiţii 20
133
Stocuri 60
Provizioane 30
Creante 290
Provizioane pentru riscuri 10
Disponibilităţi 70
Provizioane pentru cheltuieli 40
Cheltuieli de exploatare în avans 15
Imprumuturi bancare 350
debitori diversi 80- din care TL 300
furnizori 180
Datorii asupra imobiliz 140
datorii fiscale si sociale 20
Venituri in avans (de expl) 10
Total Activ 1 640 Total Pasiv 1 640
BILANT FINANCIAR
ACTIV PASIV
Functia suma Functia suma
Imobilizari 1 125 Cap permanente 1 240
stocuri+creante 445 Oblig nefin 350
disp+val mob 70 Oblig fin TS 50
Total Activ 1 640 Total Pasiv 1 640
chelt de expl inreg in avans (ct 471) le-am inclus in activele circulante
3) !!!Amortizarile si deprecierile in bilantul cu valori nete sunt scazute din val imobiliz (IC=ICbrut-
amortiz)
Utilizari stabile = Imobilizari la val bruta = chelt instalare + brevete + fd com + echip + TP + val imobiliare +
chelt de repartizat pe 5 ani = 100+180+200+820+30 +35 + 80 =1445 lei
4) resurse stabile=K permanente+Amortiz (ca sa obt valoarea bruta ca la utilizari)=1240+360=1600
Consideram ca Datoriile asupra imobilizarilor au scadenta <1 an.
5) FRNG=Resurse stabile – Utiliz stabile = 1600-1445=155
NFR total=NFRE expl.+NFRAE (afara expl) (la valori brute pt ca amortiz au fost trecute la utiliz stabile)
Utilizari temporare(ciclice) = stocuri+creante+debitori diversi+disp+chelt expl in avans =
=70+320+80+70+15=555
Resurse temporare(ciclice) = fz+datorii fiscale+dat in leg cu imobiliz+V de expl in avans+Impr TS =
180+20+140+10+50=400
Active ciclice de expl= stocuri+creante+chelt expl in avans==70+320+15=405
Resurse ciclice de expl=Fz+Vde expl in avans=180+10=190
Consideram ca fz de imobiliz nu apartin expl, ci activ de investitii
NFRE=Active ciclice de expl-Resurse ciclice de expl=405-190=215
Utilizari temporare AE= debitori diversi=80
Resurse temporare(ciclice) AE = dat in leg cu imobiliz + dat fiscale = 20+140=160
NFRAE= Active ciclice AE-Resurse ciclice AE=80-160= -80
NFRtotal=215-80=135
TN=FR-NFR=155-135=20 sau: TN=disp-impr TS=70-50=20
Comentarii:
NFR este finantata in intregime din resursele stabile, a caror valoare totala permite degajarea unei trezorerii
pozitive.
V4.A2.-2011 Pe 15 noiembrie N, societatea românească X a cumpărat materii prime în valoare de 50.000 euro.
Plata furnizorilor se efectuează pe 5 februarie N+1. Societatea X îşi închide conturile, în fiecare an la 31
decembrie. Cursul monedei europene a suportat următoarea evoluţie: la 15 noiembrie N: 3,90 lei; la 31
decembrie N: 4,01 lei; - la 5 februarie N+1: 4,00 lei.
134
Rezolvare:
în contabilitatea societăţii X vor avea loc următoarele înregistrări:
- la 15 noiembrie N, cumpărarea stocului de materii prime (50.000 euro x 3,9 lei/euro):
- la 31 decembrie N, datorii furnizori = 50.000 euro x 4,01 lei/euro = 200.500 lei şi recunoaşterea pierderii
din diferenţe de curs valutar (50.000 euro x 0,11 lei/euro):
- la 5 februarie N+l, plata furnizorului (50.000 euro x 4 lei/euro) şi recunoaşterea unui câştig din diferenţe
de curs valutar (50.000 euro x 0,01 lei/euro):
Operaţia a generat o pierdere din diferenţe de curs valutar de 5.500 lei -500 lei = 5.000 lei. Din punct de vedere
contabil însă fiecare exerciţiu a fost afectat cu diferenţele de curs corespunzătoare:
- exerciţiul N, cu o pierdere din diferenţe de curs de 5.500 lei;
- exerciţiul N+l, cu un câştig din diferenţe de curs de 500 lei.
N-2 N-1 N
Inecorp (brevete) 1200 1200 1200
IC 3600 2400 1920
Stocuri 6000 6720 7200
Creante 7200 6720 7440
Disponibilitati 600 480 720
Capital soc 1800 1800 1800
Rezerve 360 240 240
Obligatii nefin 8880 9000 10800
Obligatii fin 7560 6480 5640
Se cere:
a. Să analizaţi în dinamică principalele funcţii ale întreprinderii şi evoluţia stării de echilibru financiar al
întreprinderii. (4 p.) (si evolutia bratului levierului – cerinta V42007)
b. Să analizaţi evoluţia pragului de rentabilitate al întreprinderii ştiind că rata de remunerare a activelor în piaţă s-
a menţinut la 12%, iar rata de capitalizare a firmei a fost de 15%. (4 p.)
c. Ce valoare ar fi avut bilanţul total din anul n, la finele anilor n-6 şi n+4, (2 p.)
Rezolvare
a. Principalele functiile ale intreprinderii se analizeaza pe baza bilantului functional.
Bilantul functional ofera o imagine asupra modului de functionare economica a intreprinderii, punand in
evidenta resursele si utilizarile corespunzatoare fiecarui ciclu de functionare.
imob necorporale sunt active fictive, le eliminam din analiza.La elementele de Pasiv le scadem din pozitia „rez
din reevaluare”.
Bilant contabil fara active fictive
135
N-2 N-1 N
IC 3600 2400 1920
Stocuri 6000 6720 7200
Creante 7200 6720 7440
Disponibilitati 600 480 720
TOTAL ACTIV 17400 16320 17280
Capital soc 1800 1800 1800
Rezerve 360 240 240
Rezerve din reevaluare -1200 -1200 -1200
Obligatii nefin 8880 9000 10800
Obligatii fin 7560 6480 5640
TOTAL PASIV 17400 16320 17280
Fctia de investitii a intreprinderii a scazut de la an la an, in anul n-1 la 67% din valoarea anului N, urmand ca
scada in continuarea, dar intr-un ritm mai incet. Rezulta ca intr nu a fost preocupata de reinnoirea imobilizarilor.
Se poate ca firma sa foloseasca in anii N-1 si N echipamente deja amortizate sau sa fi vandut o parte din
imobilizari.
Fctia de exploatare a crescut in N-1 cu 3%, urmand ca in anul N sa ajunga la 86% din valoarea anului N-1. Chiar
daca stocurile, creantele si obligatiile financiare au crescut, acest procent s-a datorat cresterii mai alerte a
obligatiilor nefinanciare fata de cresterea stocurilor si a creantelor.
Fctia de trez a scazut la 80% in anul N-1, iar apoi a crescut cu 240 um ceea ce inseamna o crestere de 50% in
anul N fata de anul N-1 (cresterea se bazeaza pe scaderea interesului pentru activitatile de investitii si exploatare.
Sursele proprii au scazut in anul N-1 cu 12%, urmand ca in anul N sa se mentina la aceeasi valoare ca in anul N-
1.
Sursel imprumutate scad de la an la an cu aprox acelasi procent (13-14%).
Bratul levierului = K proprii/k imprumutate
Analiza facandu-se pe baza bil functional, in formula bratului de levier la K proprii nu au fost incluse oblig nefin.
Bratul levierului =surse proprii / surse impr
N-2 N-1 N
136
Bratul levierului 0.13 0.13 0.15
Se observa ca bratul levierului a fost constant pe parcursul celor 3 ani, imprumuturile de la banci neputand fi
acoperite de capitalurile proprii.
In calculul bilantului financiar am considerat ca toate obligatiile financiare sunt pe termen scurt, in problema
nespecificandu-se altfel.
Bilant financiar
N-2 N-1 N
Imobilizari 3600 2400 1920
Stocuri+creante 13200 13420 14640
Disponibilitati 600 480 720
TOTAL ACTIV 17400 16320 17280
Cap.permanente 960 840 840
Oblig.nefinanciare 8880 9000 10800
Oblig. financiare 7560 6480 5640
TOTAL PASIV 17400 16320 17280
FR -2640 -1560 -1080
NFR 4320 4440 3840
TN -6960 -6000 -4920
FR = Cap permanente – Imobilizari
NFR = Stocuri+creante – oblig nefin
TN=disponibilitati – oblig financiare
Relatia de echilibru: TN=FR-NFR
Capitalurile permanente nu acopera valoarea imobilizarilor in nici unul din anii analizati.
Oblligatiile nefinanciare sunt acoperite in intregime de catre stocuri+creante, ramanand surplus care poate fi
redirectionat catre imobilizari.
TN este negativa, ceea ce exprima o stare precara de echilibru financiar a intreprinderii.
b. Pragul de rentabilitate = ANCC * i (i=rata de remunerare a activelor in piata) si arata sub ce nivel devine
nerentabila continuarea activitatii firmei. O rentabilitate sub acest prag determina investitorii sa isi reorienteze
capitalurile catre activitati mai profitabile.
ANCC = Total active- Datorii
ANCC = Cap social + profit+rezerve+provizioane
Bilant economic
N-2 N-1 N
IC 3600 2400 1920
Stocuri 6000 6720 7200
Creante 7200 6720 7440
Disponibilitati 600 480 720
TOTAL ACTIV 17400 16320 17280
Capital soc 1800 1800 1800
Rezerve 360 240 240
Rezerve din reevaluare -1200 -1200 -1200
Obligatii nefin 8880 9000 10800
Obligatii fin 7560 6480 5640
TOTAL PASIV 17400 16320 17280
ANCC 960 840 840
prag de rentabilitate 115,2 100,8 100,8
Se observa pragul de rentabilitate a fost cel mai ridicat in anul N-2, urmand apoi sa scada de la 115,2 la 100,8, in
anii N-1 si N fiind constant.
c. pentru a afla valoarea bilantului total in anul n-6 si anul n+4 ne folosim de valoarea Ancontabil.
Valoarea lui ANC din anul n (in viitor) se aduce la valoarea din anul n-6 (il consideram prezent) prin actualizare.
137
x = y / (1+i)n
ANCn-6=840/(1+15%)6 =840/2,31=364
Valoarea lui ANC din anul n (prezent) se duce la valoarea din anul n+4 (il consideram viitor) prin capitalizare.
y=x(1+i)n
ANCn+4=ANC(n) x (1+i)4 =840x ((1+15%)4 = 840x (1+15/100)4=840x ((100+15)/100))4 =840/1,75=480
Rezolvare
A P
EXPL bilant ctb corectii bilant ec EXPL bilant ctb corectii bilant ec
Total activ 19.950.000 8.250.000 28.200.000 Total pasiv 19.950.000 +8.250.000 28.200.000
138
Metoda substractivă:
ANC= TOTAL Activ CORIJAT(în valori economice) – TOTAL Datorii = 28.200.000 - 16.200.000 =
12.000.000
Metoda aditivă:
ANC= Capitaluri proprii ± DIF din reevaluare = 3.750.000 + 8.250.000 = 12.000.000
Pragul de rentabilitate reprezintă mărimea profitului pe care piaţa îl aşteaptă de la întreprindere în funcţie de
efortul investiţional existent (exprimat prin valoare patrimonială a întreprinderii, respectiv activul net corectat) şi
de rata de remunerare a pieţei (i).
Prag RENTAB = ANC · i = 12.000.000 x 15% = 1.800.000
AN 2012
V1.A1.-2012 La 1.01.N intreprinderea achizitioneaza un utilaj la costul de 10.000 lei. Managerii estimeaza o
durata de utilitate de 5 ani si o valoare reziduala de 2.000 lei.Metoda de amortizare este cea liniara. La sfarsitul
exercitiului N+2 managerii estimeaza ca durata de utilitate care corespunde cel mai bune noilor conditii de
exploatare ale activului este de 7 ani. In acelasi timp, valoarea reziduala este reestimata la 3.000 lei. Se decide
trecerea la metoda degresiva iar coeficientul de degresie este 1,5. La sfarsitul duratei de utilitate activul este
vandut la pretul de 3.000 lei. TVA 24%.
Se cere:
1. Sa se prezinte politicile prevazute de OMFP 3055/2009 referitoare la schimbarile de estimare si la
schimbarile de politici contabile
3. Care este tratamentul contabil al cazului de mai sus conform OMFP 3055/2009? Dar conform IAS 16 si IAS 8?
Rezolvare:
1. Conform OMFP 3055/2009:
Definiţia politicii contabile este coerentã cu definiţia din IAS 8. Totuşi, metoda de amortizare este
consideratã politicã contabilã (IAS 8 considerã metoda de amortizare drept estimare).
OMFP nr. 3.055/2009 nu conţine o ierarhie a altor îndrumãri care ar trebui urmate atunci când nu existã o
cerinţã explicitã în reglementarea naţionalã.
Noua politică este aplicată începând cu anul următor anului în care a fost luată decizia de schimbare. Nu
sunt permise schimbãri de politici contabile în timpul anului. Informaţiile comparative din bilanţ şi din contul de
profit şi pierdere nu sunt retratate ca urmare a schimbãrii de politici. Dacã valorile prezentate nu sunt
comparabile, lipsa de comparabilitate trebuie explicatã în note. Schimbãrile de estimãri sunt recunoscute
prospectiv prin includerea efectelor în profitul sau pierderea perioadei afectate (adicã perioada schimbãrii şi
perioadele viitoare).
139
2. Conform IAS 8:
Politicile contabile sunt principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practicile aplicate de o entitate care
întocmeşte şi prezintă situaţii financiare.
In selectarea unei politici contabile vom urmări:
-dacă există un standard sau interpretare aplicabil(ă)-se aplică acesta
-nu există standard-se exercită raţionamentul profesional pentru a obţine informaţie relevantă şi credibilă
urmărind:cerinţele altor standarde, prevederile cadrului conceptual, precizările ale altor organisme de
normalizare ce utilizează un cadru conceptual similar.
-dacă schimbarea de politică este impusă de un standard se aplică prevederile tranzitorii ale acestuia,
-pentru schimbările de politici voluntare se aplică tratamentul retrospectiv (prin afectarea capitalurilor proprii),
2)amortizarea echipamentului:
Valoarea amortizabila = 10.000 lei
Durata de amortizare = 5 ani
Metoda utilizata = liniara
Amortizarea N = 10.000 lei/5 ani = 2.000 lei
6811 = 2813 2.000
140
6811 = 2813 1.260
La sfarsitul exercitiului N+6 se vinde utilajul la pretul de vanzare de 3.000 lei, TVA 24%
461 = % 3.720
7583 3.000
4427 720
Si descarcarea de gestiune:
Valoarea neta contabila=10.000-4.000-6000=0
2813 = 2131 10.000
vânzare conform IAS 16-se derecunoaste valoarea contabila a unui element de imobilizari.
Castigul sau pierderea care rezulta din derecunoasterea unui element de imobilizari corporale va fi determinata ca
fiind diferenta dintre incasarile nete la cedare daca exista si valoarea contabila a elementului.
% = 2131 10.000 lei
3.800 lei 281
3.000 lei 5121
3.200 lei Pierderi din cedarea
activelor(6583)
141
V1.A2.-2012 Despre două întreprinderi A şi B ce activează în acelaşi sector de activitate se cunosc următoarele
informaţii (în u.m.):
Elemente A B
Cifra de afaceri 800 800
Profit net 600 200
Active imobilizate nete 400 400
Capitaluri proprii 100 500
Datorii ce trebuie plătite 500 100
într-o perioadă mai mare de
un an
Provizioane pentru riscuri şi 200 100
cheltuieli
Stocuri 900 400
Creanţe 1.800 500
Datorii ce trebuie plătite 2.000 1.000
într-o perioadă mai mică de
un an (exclusiv creditele de
trezorerie)
Încasările exerciţiului 2.800 1.800
financiar, din care:
- încasări de la clienţi 300 700
- încasări din noi emisiuni de - 900
acţiuni
- încasări din primire de 2.500 200
credite pe termen scurt
Plăţile exerciţiului 3.100 1.400
financiar, din care:
- plăţi către furnizori 500 500
- rambursări de credite 1.200 100
- plăţi de dobânzi 400 50
- plăţi de salarii 300 500
- plăţi de dividende 500 200
- plăţi de impozite 200 50
Trezoreria:
- la începutul anului 3.300 2.500
- la sfârşitul anului 3.000 2.900
Întreprinderea B amortizează accelerat anumite categorii de active imobilizate şi evaluează ieşirile de
stocuri prin procedeul FIFO. Întreprinderea A utilizează metoda liniară şi evaluează ieşirile din stoc la cost mediu
ponderat.
Analizati poziţia financiară şi performanţele celor două întreprinderi pe baza acestor informaţii. Care
dintre cele doua societati are o gestiune eficienta?
Argumentati.
Rezolvare:
La ce concluzii am putea ajunge dacă am valorifica doar informaţiile furnizate de bilanţul contabil? Vom
calcula pentru început fondul de rulment permanent (FR):
FRA = (Capitaluri proprii + Datorii cu scadenţa ce depăşeşte un an + Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli) –
Active imobilizate nete = 100 +500 +200 – 400 = +400 u.m.
FRB = 500 + 100 + 100 – 400 = +300 u.m.
142
Putem constata că întreprinderea A are un fond de rulment permanent mai mare cu 100 u.m., ceea ce ar
putea duce la concluzia că aceasta ar fi mai sănătoasă din punct de vedere financiar decât B. Dacă privim însă
trezoreria celor două întreprinderi, vom constata că A încheie exerciţiul financiar cu un deficit de 300 u.m. (3.300
– 3000), în timp ce B obţine un excedent de 400 u.m.
Cum se explică această situaţie? Spuneam că fondul de rulment poate fi absorbit de active curente de natura
stocurilor şi a creanţelor. Pentru a putea sesiza acest aspect haideţi să procedăm la calcularea necesarului de fond
de rulment (NFR).
NFRA = Stocuri + Creanţe – Datorii cu scadenţa mai mică de un an (exclusiv creditele de trezorerie) = 900 +
1.800 – 2.000 = +700 u.m.
NFRB = 400 + 500 – 1.000 = -100 u.m.
Ce semnifică aceste valori? În cazul întreprinderii A, suma de 700 u.m. reprezintă necesarul de trezorerie
pentru acoperirea stocurilor şi a creanţelor acesteia. Se observă că acest necesar este mai mare decât fondul de
rulment (400 u.m.) aceasta fiind cauza deficitului de trezorerie de 300 u.m. În cazul întreprinderii B, se constată
că aceasta a alocat trezorerie pentru stocuri în sumă de 400 u.m. şi şi-a creditat clienţii cu suma de 500 u.m. În
acelaşi timp, B foloseşte banii furnizorilor şi a altor creditori în sumă de 1.000 u.m. Cu alte cuvinte ea obţine un
excedent de trezorerie din finanţarea activelor pe termen scurt de 100 u.m.care se adaugă celui de 300 u.m.
degajat din finanţarea activelor imobilizate. Aşa se explică excedentul de trezorerie de 400 u.m.
Această analiză îşi dovedeşte limitele prin faptul că arată care sunt activele care consumă trezorerie: cele
pe termen lung sau cele pe termen scurt. Ea nu permite cunoaşterea fluxurilor de trezorerie care au contribuit la
obţinerea excedentului sau deficitului de trezorerie.
Dacă aruncăm o privire asupra structurii financiare a celor două întreprinderi putem constata că A este
extrem de îndatorată, atât pe termen lung cât şi pe termen scurt. Capitalurile permanente ale întreprinderii A sunt
constituite preponderent din datorii (reprezentate mai ales de credite bancare) în timp ce în cazul întreprinderii B,
acestea sunt reprezentate mai ales de capitalurile proprii.
Dacă am valorifica exclusiv informaţiile furnizate de contul de profit şi pierdere am concluziona că
întreprinderea A este mai performantă deoarece la aceeaşi cifră de afaceri obţine un profit superior. Dacă
raportăm profitul net la cifra de afaceri găsim rentabilitatea comercială. Aceasta este de 75% în cazul lui a şi 25%
în cazul lui B. În plus, performanţa exploatării celor două întreprinderi nu este comparabilă datorită opţiunilor
diferite în materie de estimare a amortismentelor şi a ieşirilor din stoc. Implicit, nici FR calculat de noi nu
exprimă în totalitate un excedent potenţial de trezorerie.
Dacă integrăm însă şi informaţii de natura fluxurilor de trezorerie vom afla cu uşurinţă că:
-întreprinderea A care raportează o rentabilitate comercială de 75% încasează doar o mică parte din cifra de
afaceri (300 u.m. totalul de 800 u.m.);
-în cazul întreprinderii B, cea mai mare parte din cifra de afaceri se regăseşte în trezorerie (700 u.m. din totalul
de 800 u.m.);
-plăţile către furnizori au acelaşi volum dar în cazul întreprinderii B se observă că aceasta încasează mai repede
creanţele-clienţi şi achită mai târziu datoriile faţă de furnizori, efectul fiind favorabil asupra trezoreriei;
-în cazul întreprinderii A, aceasta are scadenţe mici ale datoriilor faţă de furnizori şi îţi creditează clienţii pe o
perioadă mai lungă, efectul fiind nefavorabil asupra trezoreriei;
-cea mai mare parte a încasărilor întreprinderii A provin din creditele primite de la bănci iar cea mai mare parte a
plăţilor vin din rambursarea şi remunerarea acestor credite;
-întreprinderea A este dependentă de piaţa capitalului împrumutat şi suportă costuri foarte mari ale îndatorării;
-întreprinderea B se finanţează mai puţin prin îndatorare şi mai mult prin apelul la proprietari (încasările de 900
u.m.).
În concluzie, întreprinderea B are o gestiune eficientă (este asigurată o structură financiară optimă, un
cost mic al capitalului, corelarea scadenţelor creanţelor cu cele ale datoriilor, dimensionarea optimă a stocurilor)
ceea ce se răsfrânge pozitiv asupra trezoreriei.
Rezolvare
Baza fiscala a unui activ (baza de impozitare) = Valoarea contabila - Sume impozabile rezultate din
recuperarea activului + Sume deductibile rezultate din utilizarea activului
Baza fiscala a unei datorii (baza de impozitare) = Valoarea contabila - Sume deductibile rezultate din
decontarea datoriei + Sume impozabile rezultate din decontarea datoriei
Baza fiscala a veniturilor in avans (baza de impozitare) = Valoarea contabila- Venitul neimpozabil în
perioadele viitoare
V2.A2.-2012
Bilanţ funcţional (în lei)
Rezolvare:
Calculul şi interpretarea Fondului de rulment (FR):
FRN= Capitaluri permanenteN – Active imobilizate neteN = 250.000 – 280.000 = -30.000 lei
FRN+1= Capitaluri permanenteN+1 – Active imobilizate neteN+1 = 987.000 – 247.000 = +740.000 lei
sau
FRN = Active circulante (inclusiv trezoreria activ)N – Datorii cicliceN (inclusiv trezoreria datorie) = 880.000 –
910.000 = -30.000 lei
FRN = Active circulante (inclusiv trezoreria activ)N – Datorii cicliceN (inclusiv trezoreria datorie) = 880.000 –
910.000 = -30.000 lei
FRN+1 = Active circulante (inclusiv trezoreria activ)N+1 – Datorii cicliceN+1 (inclusiv trezoreria datorie) =
2.010.000 – 1.270.000 = +740.000 lei
Fondul de rulment al exerciţiului N este negativ şi semnifică existenţa unui dezechilibru financiar determinat de
gestiunea pe termen lung. În exerciţiul N investiţiile pe termen lung nu pot fi finanţate în întregime din surse de
finanţare pe termen lung. Pentru acoperirea necesarului de finanţare pentru ciclul de investiţii întreprinderea s-a
îndatorat pe termen scurt ceea ce are ca efect creşterea presiunii asupra trezoreriei întreprinderii în anii următori.
145
Investiţiile generează rentabilitate după o perioadă mai lungă de timp iar creditele pe termen scurt trebuie
rambursate şi remunerate cu dobândă.
Fondul de rulment al exerciţiului N+1 este pozitiv şi are o valoare semnificativă. Întreprinderea a obţinut o
creştere a capitalurilor permanente printr-o nouă emisune de acţiuni şi prin activitatea rentabilă care a generat un
rezultat semnificativ. În plus, investiţia în imobilizări corporale efectuată în exerciţiul N+1 a fost finanţată dintr-o
subvenţie pentru investiţii. Prin urmare, în exerciţiul N+1 nu au apărut nevoi de finanţare pe termen lung din
activitatea de investiţii care să consume din capitalurile permanente efectul fiind favorabil asupra trezoreriei.
În exerciţiul N, nevoia de trezorerie pentru activitatea de exploatare a fost inferioară comparativ cu sursele de
finanţare aferente activităţii de finanţare efectul fiind favorabil asupra trezoreriei. Întreprinderea a reuşit o bună
gestiune a creanţelor clienţi şi a datoriilor faţă de furnizori reuşind să primească de la furnizori credite mai mari
decât cele oferite de ea clienţilor.
În exerciţiul N+1, NFR este pozitiv şi are o valoare semnificativă lucru care se apreciază nefavorabil. La
aproximativ acelaşi credit furnizori întreprinderea îşi creditează de 4 ori mai mult furnizorii efectul fiind
nefavorabil asupra trezoreriei. În plus, întreprinderea a alocat trezorerie de aproape 3 ori mai multă în stocuri.
Trezoreria netă este pozitivă în ambele exerciţii financiare şi cu o variaţie de 50.000 lei de la un an la altul.
Pornind de la prima relaţie de calcul putem concluziona că variaţia se datorează creşterii substanţiale a FR chiar
dacă şi NFR înregistrează o creştere semnificativă. Dacă avem în vedere cea de a doua relaţie de calcul putem
justifica variaţia prin fluxurile mari de încasări chiar dacă şi îndatorarea faţă de bănci a crescut de 3 ori în
exerciţiul N.
O asemenea analiză este limitată deoarece TN este văzută ca o valoarea reziduală. Dacă dorim să realizăm o
analiză cauză-efect ar trebui să valorificăm informaţiile degajate de Tabloul fluxurilor de trezorerie.
V2.A3.-2012
Determinati activul net corijat al unei intreprinderi, prin ambele metode, cunoscand urmatoarele elemente din
bilantul economic al acesteia: casa 10.000, banca 150.000, cheltuieli de infiintare 15.000, cladiri 200.000,
echipamente 250.000, stocuri 300.000, furnizori 400.000, creditori 80.000, imprumuturi bancare t.l. 200.000,
capital social 100.000, rezerve 10.000, venituri anticipate 80.000, profit 55.000.
Rezolvare
a) Metoda aditiva
b) Metoda substractiva
146
Cladiri 200.000
Echipamente 250.000
Stocuri 300.000
Casa 10.000
Banca 150.000
Total active 910.000
Furnizori 400.000
Creditori 80.000
Imprumuturi t.l 200.000
Ven anticip 80.000
Total pasive 760.000
Activul Net Corijat (ANC) = Total active – Total pasive = 910.000 – 760.000 = 150.000
V4.A1.-2012 .Cu ocazia lucrărilor de închidere ale exerciţiului N, se constată existenţa următoarelor evenimente
ulterioare:
a)Societatea ALFA vinde utilaje societăţii BETA. În noiembrie N, ALFA i-a vândut întreprinderii BETA
un utilaj în valoare de 500.000 de lei şi până la 31.12.N BETA nu şi-a achitat datoria. În ianuarie N+1,
managementul societăţii ALFA a aflat că societatea BETA a intrat în faliment şi că va fi incapabilă să-şi plătească
datoria.
b)Societatea ALFA deţine un stoc de marfă achiziţionat la un cost de 100.000 de lei. La 31.12.N
societatea a determinat valoarea realizabilă netă a stocului la 90.000 de lei şi a înregistrat un provizion pentru
deprecierea mărfurilor în valoare de 10.000 de lei. Pe 15 ianuarie N+1, societatea a vândut stocul de mărfuri la
80.000de lei.
c)Pe 15 ianuarie N+1, auditorul societăţii ALFA descoperă că stocul de materii prime este supraevaluat,
deoarece există lipsuri la inventar care nu au fost înregistrate în contabilitate şi recomanda, în consecinţă,
ajustarea situaţiilor financiare. Contabilul, în urma analizării listelor de inventar, ajunge la concluzia că, din
cauza unor erori de calcul, nu a fost înregistrată o lipsă la inventar în valoare de 2.500 de lei.
d)Societatea GAMA S.A. îşi încheie exerciţiul financiar la 31 decembrie N. În timpul anului, a intentat un
proces împotriva societăţii BETA S.A. pentru vicii la unul din produsele achiziţionate. Sentinţa cazului nu este
cunoscută la sfârşitul anului. În urma discuţiei cu avocaţii firmei, GAMA prezintă un activ contingent estimat la
250.000 de lei.
Conflictul dintre GAMA şi BETA este soluţionat la 12 martie N+1, iar conturile sunt semnate pe 14
aprilie N+1. Instanţa a decis în favoarea lui GAMA şi a obligat BETA să plătească daune de 100.000 de lei lei.
e)Managementul societăţii ALFA pregăteşte situaţiile financiare pentru exerciţiul N. Pe 25 ianuarie N+1
are loc un accident pe un teren al unui client. Unul din camioanele ALFA descărca acid sulfuric în rezervorul
clientului. Sub presiune, pompele au cedat şi acidul sulfuric a infestat terenul proprietatea clientului. Costurile de
curăţare sunt estimate la 200.000 de lei. Nu se cunoaşte încă cine va fi declarat vinovat de incident.
f)Managementul societăţii ALFA pregăteşte situaţiile financiare pentru exerciţiul N. Adunarea Generală a
societăţii ALFA a propus pe 30 aprilie N+1 dividende în valoare de 150.000 de lei.
Se cere:
1.Care sunt prevederile OMFP 3055/2009 în aceste cazuri
2.Ce informaţii trebuie prezentate în fiecare caz în parte?
Rezolvare
147
a)Societatea ALFA vinde utilaje societăţii BETA. În noiembrie N, ALFA i-a vândut întreprinderii BETA
un utilaj în valoare de 500.000 de lei şi până la 31.12.N BETA nu şi-a achitat datoria. În ianuarie N+1,
managementul societăţii ALFA a aflat că societatea BETA a intrat în faliment şi că va fi incapabilă să-şi plătească
datoria.
Falimentul societăţii BETA este un eveniment care determină ajustarea situaţiilor financiare ale societăţii
ALFA. BETA a intrat în faliment în ianuarie N+1, deci avea dificultăţi financiare înainte de a se încheia anul N.
ALFA trebuie să înregistreze un provizion pentru deprecierea creanţei faţă de BETA.
b)Societatea ALFA deţine un stoc de marfă achiziţionat la un cost de 100.000 de lei. La 31.12.N
societatea a determinat valoarea realizabilă netă a stocului la 90.000 de lei şi a înregistrat un provizion pentru
deprecierea mărfurilor în valoare de 10.000 de lei. Pe 15 ianuarie N+1, societatea a vândut stocul de mărfuri la
80.000de lei.
Vânzarea stocurilor, ulterior datei bilanţului, cu 80.000 de lei reprezintă o probă cu privire la valoarea
realizabilă netă a acestora. Prin urmare, ALFA înregistrează un provizion suplimentar de 10.000 de lei:
6814 = 397 10.000
Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru
privind provizioanele pentru deprecierea mărfurilor
deprecierea activelor
circulante
c)Pe 15 ianuarie N+1, auditorul societăţii ALFA descoperă că stocul de materii prime este supraevaluat,
deoarece există lipsuri la inventar care nu au fost înregistrate în contabilitate şi recomanda, în consecinţă,
ajustarea situaţiilor financiare. Contabilul, în urma analizării listelor de inventar, ajunge la concluzia că, din
cauza unor erori de calcul, nu a fost înregistrată o lipsă la inventar în valoare de 2.500 de lei.
Descoperirea unor erori după data bilanţului, care arată că situaţiile financiare au fost incorecte, determină
ajustarea acestora. ALFA efectuează înregistrarea lipsei materii prime la inventar omise din cauza unei erori:
+Ch; -A
601 = 301 2.500
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime
d)Societatea GAMA S.A. îşi încheie exerciţiul financiar la 31 decembrie N. În timpul anului, a intentat un
proces împotriva societăţii BETA S.A. pentru vicii la unul din produsele achiziţionate. Sentinţa cazului nu este
cunoscută la sfârşitul anului. În urma discuţiei cu avocaţii firmei, GAMA prezintă un activ contingent estimat la
250.000 de lei.
Conflictul dintre GAMA şi BETA este soluţionat la 12 martie N+1, iar conturile sunt semnate pe 14
aprilie N+1. Instanţa a decis în favoarea lui GAMA şi a obligat BETA să plătească daune de 100.000 de lei lei.
Societatea GAMA prezintă în note activul contingent la valoarea de 100.000 de lei. Activul şi venitul
corespunzător sunt din acest motiv recunoscute în situaţiile financiare pentru sfârşitul exerciţiului financiar cu
închidere la 31 decembrie N+1.
e)Managementul societăţii ALFA pregăteşte situaţiile financiare pentru exerciţiul N. Pe 25 ianuarie N+1
are loc un accident pe un teren al unui client. Unul din camioanele ALFA descărca acid sulfuric în rezervorul
clientului. Sub presiune, pompele au cedat şi acidul sulfuric a infestat terenul proprietatea clientului. Costurile de
curăţare sunt estimate la 200.000 de lei. Nu se cunoaşte încă cine va fi declarat vinovat de incident.
Condiţia (deversarea acidului sulfuric) a apărut după data bilanţului. Costurile de refacere sunt
semnificative pentru situaţiile financiare ale lui ALFA. Există o datorie contingentă (definită în prima parte a
capitolului) care trebuie sa fie publicată în notele explicative.
Societatea ALFA va efectua în anexă următoarea informare narativă :
148
“ Pe 25 ianuarie N+1 a avut loc o deversare de acid sulfuric pe un teren al unui client în care a fost implicat un
mijloc de transport al societăţii ALFA. Costurile pentru curăţarea terenului sunt estimate la 200.000 de lei.
Datoria este condiţionată de decizia autorităţilor de a declara societatea ALFA vinovată sau nu de acest
incident.”
f)Managementul societăţii ALFA pregăteşte situaţiile financiare pentru exerciţiul N. Adunarea Generală a
societăţii ALFA a propus pe 30 aprilie N+1 dividende în valoare de 150.000 de lei.
Dacă dividendele sunt propuse şi declarate după data bilanţului, o întreprindere nu trebuie să recunoască această datorie în
situaţiile financiare. Valoarea lor trebuie prezentată în notele explicative. ALFA va recunoaşte dividendul ca datorie în exerciţiul N+1.
Elemente Valoare
Cifra de afaceri (venituri din vânzarea mărfurilor) 700.000
Alte venituri din exploatare, din care: 712.000
a)Venituri din cedarea activelor imobilizate 10.000
b)Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului 700.000
c)Venituri din subvenţii pentru investiţii 2.000
Cheltuieli cu mărfurile vândute (300.000)
Cheltuieli cu chiriile (20.000)
Cheltuieli de personal (300.000)
Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor (20.000)
Atte cheltuieli de exploatare, din care: (15.000)
a)cheltuieli cu cedarea activelor imobilizate (15.000)
Venituri din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt 50.000
Cheltuieli cu dobânzile (60.000)
Rezultat înainte de impozit 747.000
Cheltuiala cu impozitul pe profit (120.000)
Rezultat după impozit 627.000
Indicatori Valoare
Venituri din vânzarea mărfurilor 700.000
(-)Cheltuieli cu mărfurile vândute -300.000
Marja comercială de 400.000 reflectă rentabilitatea comercială a întreprinderii. Ea este mai mult de jumătate din
cifra de afaceri şi se conservă aproape integral în valoarea adăugată, singura cheltuială externă fiind dată de
chiria achitată în exerciţiul N în contul exerciţiului N+1.
Excedentul brut din exploatare este de mai bine de două ori mai mare decât valoarea adăugată. La o analiză mai
atentă, dacă am da la o parte contribuţia la acest excedent pe care o reprezintă veniturile din subvenţii am
constata că întreaga valoare creată de întreprindere este consumată prin acoperirea cheltuielilor de personal şi a
pierderilor din cedarea imobilizărilor. Fără subvenţiile primite, activitatea de exploatare a întreprinderii nu ar fi
rentabilă.
Activitatea financiară nu este una rentabilă. Costul finanţării este superior câştigurilor obţinute din tranzacţiile
speculative pe piaţa de capital. Totuşi, rentabilitatea din exploatare acoperă acest deficit întreprinderea reuşind să
încheie exerciţiul financiar N+1 cu un profit net de 627.000 lei.
(lei)
METODA DEDUCTIVĂ
Indicatori Valoare
Excedentul brut al exploatării 777.000
(+)Venituri financiare 50.000
(-)Cheltuieli financiare 60.000
(-)Venituri din cedarea activelor 10.000
(+)Cheltuieli din cedarea activelor 15.000
(-)Venituri din subvenţii pentru investiţii 2.000
(-)Cheltuiala cu impozitul pe profit 120.000
(=) CAF 650.000
METODA ADITIVĂ
Indicatori Valoare
150
Rezultatul net 627.000
(+)Cheltuieli cu ajustările de valoare 20.000
(+)Cheltuieli din cedarea activelor 15.000
(-)Venituri din cedarea activelor 10.000
(-)Venituri din subvenţii pentru investiţii 2.000
(=) CAF 650.000
Capacitatea de autofinanţare de 650.000 lei este interpretată favorabil dacă ţinem seama că e pozitivă şi de o
mărime semnificativă, chiar superioară rezultatului net. Cu toate acestea în exerciţiul N+1 întreprinderea prin
forţe proprii nu îşi asigură autofinanţarea dacă ţinem seama de faptul că a primit o subvenţie de 700.000 lei
pentru finanţarea activităţii de exploatare. Dacă dăm la o parte această subvenţie vom observa că întrepriderea nu
este rentabilă. Probabil prin natura activităţii pe care o desfăşoară ea nu ar putea supravieţui fără subvenţii. Lipsa
acestor subvenţii ar crea costuri sociale şi probabil se doreşte evitarea acestora.
V5.A1.-2012 Se cunosc următoarele informaţii din bilanţul societăţii Alfa întocmit la 31.12.N:
Elemente Valori
Terenuri (1) 20.000
Utilaje (2) 40.000
Instalaţii (3) 25.000
Clienţi 10.000
Creanţe din dividende (4) 5.000
Stocuri (5) 5.000
Disponibilităţi 5.000
Datorii bancare 32.750
Dobânzi datorate (6) 5.000
Datorii cu amenzi (7) 6.000
(1) terenul a fost reevaluat de la 15.000; reevaluarea nu este recunoscută fiscal.
(2) cheltuiala cu amortizarea contabilă este de 10.000 u.m., iar cheltuiala cu amortizarea fiscală este de 8.000
u.m.; baza de impozitare este de 35.000 u.m.
(3) instalaţiile au fost utilizate 2 ani din durata estimată din punct de vedere contabil de 7 ani, fiscal se
amortizează pe o durată de 5 ani; atât contabil cât şi fiscal, metoda de amortizare aplicată este cea lineară;
(4) venitul din dividende a fost contabilizat în exerciţiul N;
(5) pentru stocuri s-a constituit în exerciţiul N o ajustare pentru depreciere în valoare de 1.000 um, nedeductibilă
din punct de vedere fiscal;
(6) cheltuiala cu dobânzile a fost de 5.000 u.m. în exerciţiul N; din punct de vedere fiscal, dobânzile sunt
deductibile în anul plăţii lor;
(7) cheltuiala cu amenzile aparţine exerciţiului N.
Rezultatul contabil înainte de impozitare este de 20.000 u.m. ; sold iniţial la datorii de impozit amânat 1.940 um,
sold iniţial creanţe de impozit amânat 5000 um, cota de impozitare 16%.
Se cere:
a) Determinaţi diferenţele temporare şi contabilizaţi impozitele amânate.
b) Calculaţi şi contabilizaţi impozitul exigibil.
c) Explicaţi relaţia dintre rezultatul contabil şi cheltuiala cu impozitul pe profit.
Rezolvare:
a)
151
Stocuri (5) 5.000 6.000 - 1.000
Disponibilitati 5.000 5.000 - -
Datorii bancare 32.750 32.750 - -
Dobanzi datorate (6) 5.000 5.000 - -
Datorii amenzi (7) 6.000 6.000 - -
Total 14.000 1.000
(3) Instalatii:
Amortizarecontabila/an = 5.000
(4) Venitul din dividende a fost contabilizat in anul N. Dividendele nu sunt impozitate → Baza fiscala =
5.000
(5) Stocuri – ajustare pentru depreciere 1.000 nedeductibila fiscal → baza fiscala = 5.000+1.000 = 6.000
(6) Dobanzile sunt deductibile in anul platii lor → Baza fiscala = 6.000
152
(+) Amortizare contabila utilaje = +10.000
c) IAS 12.81 permite două metode alternative de explicare a relaţiei dintre cheltuiala cu impozitul şi profitul
contabil:
-reconcilierea numerică între cheltuiala cu impozitul şi produsul între rezultatul contabil şi cota de impozit pe
profit.
Elemente N
Rezultat contabil 20.000
Rezultat contabil x cota de impozit 3.200
(+) Efectul fiscal al diferenţelor permanente
Amenzi (6.000*16%) 960
Provizioane depreciere stocuri (1.000*16%) 160
(=)Cheltuiala totală cu impozitul pe profit 4.320
Sau:
- reconcilierea între cota medie de impozit şi cota de impozit utilizată:
Elemente N
Cota utilizată 16%
Baza de impozitare a impozitului pe profit este realizata din doua elemente de baza: cheltuielile si veniturile.
Diferenta dintre acestea ofera indicatorul numit rezultatul contabil sau profitul brut, daca veniturile sunt mai
mari decat cheltuielile. Pentru obtinerea bazei de impozitare a profitului aceste elemente sunt clasificate la
randul lor in mai multe subcategorii. Cheltuielile sunt clasificate astfel: deductibile, partial deductibile si
nedeductibile. Veniturile sunt clasificate la randul lor astfel: venituri impozabile si venituri neimpozabile.
Impozitul pe profit reprezinta un indicator de renumerare a factorului stat. Sunt obligate la plata impozitului pe
profit toate entitatile economice care desfasoara activitati economice si nu sunt clasificate in alte categoriide
impozitare a activitatii, cum sunt microintreprinderile sau organizatiile nonprofit.
Impozitul pe profit reprezinta indicatorul prin care activitatea economica este taxa pentru rezultatele obtinute in cadrul unui exercitiu
financiar.
153
V5.A2.-2012
1.Bilanţul societăţilor A (absorbantă) şi B (absorbită) înainte de fuziune se prezintă astfel:
Elemente A B
Imobilizări necorporale (concesiuni la valoare brută) 60.000 5.000
Amortizarea imobilizărilor necorprale (15.000) (1.000)
Imobilizări corporale la valoare brută 200.000 20.000
Amortizarea imobilizărilor corporale (20.000) (5.000)
Mărfuri 50.000 15.000
Clienţi 125.000 15.000
Ajustarea valorii creanţelor clienţi (25.000) (7.000)
Debitori diverşi 7.000 1.000
Conturi la bănci 40.000 8.000
Total activ 422.000 51.000
Credite pe termen lung 100.000 15.000
Furnizori 30.000 5.000
Datorii fiscale 10.000 3.000
Creditori diverşi 2.000 1.000
Total Datorii 142.000 24.000
Capital social 230.000 21.000
(230.000 acţiuni) (21.000 acţiuni)
Rezerve 50.000 6.000
Total Capitaluri proprii 280.000 27.000
Activele celor două societăţi au fost evaluate astfel (la valoare brută):
-imobilizările corporale ale societăţii A 230.000 lei;
-imobilizările corporale ale societăţii B 45.000 lei.
Să se contabilizeze fuziunea prin absorbţie între societăţile A şi B, independente.
Rezolvare
1) Tabloul de evaluarea a aporturilor la capital:
A absorbanta B absorbita
elemente calcule aport calcule aport
K.proprii – active fictive 280.000 - 27.000
active fictive - -
ANC (bilant ctb) ANC = total activ – total 280.000 ANC = total activ – 27.000
+/- corectii de reevaluare: datorii = 422.000 – total datorii = 51.000 –
imobilizari corporale 142.000 = 280.000 24.000 = 27.000
154
Registrul jurnal de fuziune
A absorbanta B absorbita
etape calcule Inregistrari contabile etape calcule inregistrari contabile
456 % 52.000 ANC B Transferul
Majorarea 1011 38.581 activelor; 51.000 + 461.01 = 7583 76.000
CS 1042 13.419 Totalul 25.000 =
activelor trsf 76.000
de B +/-
eventualele
corectii din
reeval
Primirea 76.000 % = % 76.000 Scoaterea 64.000 % = % 64.000
aporturilor 4.000 gr.20 162 15.000 din gestiune 1.000 281x gr.20 5.000
de la 45.000 – 40.000 gr.21 401 5.000 a activelor 5.000 281x gr.21 20.000
societatea B, 5.000 15.000 371 gr.44 3.000 transferate 371 15.000
la valoare amortizarea 8.000 4111 462 1.000 7.000 491 4111 15.000
reevaluata = 40.000 1.000 461 456 52.000 461 1.000
8.000 5121 51.000 6583 5121 8.000
Regularizare 1011 = 1012 38.581 Calculul Venit 76.000 7583 = 121x 76.000
a CS rezultatului - 121x = 6853 51.000
din fuziune chelt.51.000 rezulta SfC 121x = 25.000
= 25.000
Transferul % 461.01 24.000
datoriilor 162 15.000
401 5.000
gr.44 3.000
462 1.000
Transferul % 456 52.000
capitalurilor 1012 21.000
proprii 106 6.000
121x 25.000
Regularizare 456 = 461.01 52.000
a soldurilor
ct.456 si
461.01
155