PLURALITATEA DE INFRACTIUNI

APRECIATI- ARGUMENTAT – ASUPRA CORECTITUDINII URMATOARELOR AFIRMATII:

1. Dintre formele pluralitatii de infractiuni, concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea

intermediara isi gasesc reglementare expresa in lumina dispozitiilor cuprinse in Titlul III al partii
generale a Codului penal (dispozitii care vizeaza, preponderent, cazul persoanei fizice - infractor
major la data savirsirii).

2. Atit in cazul concursului de infractiuni cit si al recidivei, exista unitate de subiect activ, cu
urmatoarea deosebire: subiect activ al concursului de infractiuni poate fi si minorul raspunzator
penal, insa starea de minoritate a infractorului este incompatibila cu recidiva; de asemenea,
starea de minoritate a infractorului este incompatibila cu pluralitatea intermediara.

3. Pluralitatea de infractiuni nu se reduce la concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea

intermediara.

4. In cazul concursului de infractiuni, cele doua (sau mai multe) fapte penale nu sint separate
din punct de vedere al datei lor de comitere, de existenta unei hotariri definitive de
condamnare; dimpotriva, atit in cazul recidivei cit si al pluralitatii intermediare de infractiuni,
exista o condamnare definitiva, in conditiile legii.

5. Exista concurs de infractiuni cind doua sau mai multe infractiuni au fost savirsite de aceeasi
persoana, prin actiuni sau inactiuni distincte, inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna
din ele; dupa caz, concursul real (material) de infractiuni se poate manifesta ca un concurs
simplu sau caracterizat / calificat.

6. Concursul real calificat de infractiuni (caracterizat prin conexitate etiologica sau

consecventionala) nu este prevazut expres de legea penala; aceasta forma a concursului de
infractiuni include in structura sa, in mod exclusiv, infractiuni in continut calificat.

7. Diferenta dintre concursul real si cel formal de infractiuni rezida in modul de nastere /
aparitie a pluralitatii de infractiuni, diferenta ce se manifesta la nivelul elementului material.

8. De regula, infractiunile din structura unui concurs real se comit succesiv, iar din punct de
vedere subiectiv se pot caracteriza prin intentie, culpa sau praeterintentie.

9. Concursul real caracterizat (conexitate etiologica / consecventionala) se particularizeaza

printr-o dubla legatura dintre infractiuni, legatura “in personam” fiind dublata de legatura “in
rem”.
10. Pentru a atrage sanctionarea potrivit dispozitiilor legale (art.39 – aplicarea pedepsei
principale in cazul persoanei fizice - de pe pozitia infractorului major), cel putin doua dintre
infractiunile savirsite trebuie sa fie susceptibile de judecata si de atragerea solutiei
condamnarii.

11. Potrivit dipozitiilor din art.39 alin.1 Cod penal, sint consacrate mai multe sisteme de
sanctionare operante in materia concursului de infractiuni, sisteme aplicabile indiferent de
forma sub care se manifesta concursul de fapte penale (real sau formal).

12. In caz de concurs de infractiuni savirsite in timpul minoritatii, nu sint incidente dipozitiile
cuprinse in art.39 Cod penal.

13. Concursul de infractiuni poate figura in structura recidivei, dupa caz, in primul termen sau in
cel secund.

14. In cazul recidivei – forma a pluralitatii de infractiuni – se disting doi termeni, fiind necesara
indeplinirea unor conditii cumulative, deopotriva pozitive si negative.

15. Formele recidivei in cazul persoanei fizice rezulta din ansamblul dispozitiilor in materie,
respectiv: recidiva postcondamnatorie si postexecutorie; generala; relativa; temporara;
teritoriala si internationala; cu regim de sanctionare diferentiat si efect unic.

16. In cazul persoanei fizice, este exclusa starea de recidiva absoluta, dupa cum nu se poate
retine nici o recidiva speciala.

17. In conditiile legii, recidiva postcondamnatorie se naste prin reiterarea comportamentului

infractional in raport de o condamnare definitiva neexecutata sau executata doar partial, spre
deosebire de recidiva postexecutorie care se naste in raport de o condamnare definitiva
executata sau considerata ca executata.

18. Daca in cazul primului termen al recidivei, intereseaza pedeapsa concreta (pronuntata de
instanta), in cazul celui de al doilea termen, intereseaza pedeapsa abstracta (prevazuta de
norma de incriminare), pedepse ce trebuie sa satisfaca cerintele legii.

19. Din punct de vedere al naturii juridice, potrivit doctrinei majoritare, recidiva este apreciata
drept cauza (stare, nu circumstanta!) legala, generala, personala de agravare obligatorie a
pedepsei; de pe aceeasi pozitie majoritara, reprezinta stari de agravare a raspunderii penale,
deopotriva concursul de infractiuni si pluralitatea intermediara.

20. Recidiva postcondamnatorie se sanctioneaza potrivit sistemului absorbtiei, al cumulului

aritmetic, dupa cum, in conditiile legii, instanta poate aplica pedeapsa detentiunii pe viata.
21. Daca in raport de o condamnare definitiva, condamnare neexecutata sau executata doar
partial, se savirseste un concurs de infractiuni (chiar daca numai una dintre infractiunile
concurente este comisa in stare de recidiva postcondamnatorie, iar celelalte in stare de
pluralitate intermediara), potrivit dispozitiilor legale, se aplica mai intii regulile de la concursul
de infractiuni si ulterior cele de la recidiva.

22. Din punct de vedere al tratamentului penal, concursul de infractiuni se valorifica prioritar
fata de recidiva postcondamnatorie; potrivit art.43 alin.2 Cod penal, pedeapsa rezultanta in
urma cumulului aritmetic, va putea depasi maximul general de 30 de ani al pedepsei inchisorii.

23. Recidiva postexecutorie se sanctioneaza diferit fata de forma postcondamnatorie (pedeapsa

principala), in cazul acesteia din urma, limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege putindu-
se majora cu jumatate.

24. Tratamentul penal al recidivei postexecutorii (pedeapsa principala) este reglementat in

art.43 alin 5 Cod penal; cind in structura termenului secund al recidivei postexecutorii intra
concursul de infractiuni, dispozitiile relative la recidiva se vor aplica inaintea celor de la
concursul de infrcatiuni.

25. Ipoteza 1: O persoana a comis o infractiune intentionata / praeterintentionata, infractiune

pentru care instanta a aplicat o pedeapsa (definitiva) de 5 ani inchisoare; aflat in executarea
pedepsei, detinutul a evadat. Preciziati ce forma a pluralitatii de infractiuni se va naste si cum se
va realiza sanctionarea. Dar daca se va retine ca, dupa evadare, aceeasi persoana a savirsit si o
infractiune de furt?

26. Ipoteza 2: In cazul savirsirii infractiunii de evadare din executarea unei pedepse aplicata
pentru o infractiune din culpa, precizati ce forma a pluralitatii de infractiuni se va retine,
respectiv cum se va realiza sanctionarea.

27. Ipoteza 3: Dupa condamnarea definitiva la pedeapsa inchisorii de 7 ani, pedeapsa atrasa
pentru o infractiune intentionata, in cursul executarii acesteia, se comite, spre exemplu,
infractiunea din art.193 alin.1 Cod penal. Precizati ce forma a pluralitatii de infractiuni se va
retine, respectiv cum se va realiza sanctionarea.

28. Ipoteza 4: Dupa citeva zile de la executarea unei pedepse cu inchisoare de 4 ani, pedeapsa
atrasa in urma savirsirii unei infractiuni din culpa, aceeasi persoana savirseste o noua
infractiune. Ce forma a pluralitatii de infractiuni se realizeaza?

29. In raport de o condamnare cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, daca pe

durata termenului de supraveghere, in conditiile legii, se savirseste o noua infractiune, se va
retine, dupa caz, starea de recidiva postcondamnatorie sau pluralitatea intermediara –
observatie valabila si in cazul institutiei liberarii conditionate. Daca in raport de incidenta
acestor institutii, atunci cind pedeapsa se considera executata, este reiterat - in conditiile legii -
comportamentul infractional intentionat (sau praeterintentionat), recidiva va imbraca forma
postexecutorie.

30. La stabilirea starii de recidiva nu se tine seama de hotaririle de condamnare privitoare la

infractiunile amnistiate; mentiunea nu este valabila daca actul de clementa se manifesta sub
forma gratierii.

*De consultat - PRACTICA PENALA RELEVANTA, INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE,

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala:

- DECIZIA NR. 1 / 2014 (concurs de infractiuni); DECIZIA NR. 15 / 2014 (recidiva)

** De asemenea, de consultat si - INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE, Decizii pronuntate in

solutionarea unor recursuri in interesul legii:

-DECIZIA NR. XVIII / 2007; DECIZIA NR. 2 / 2008; DECIZIA NR. 35 / 2008; DECIZIA NR. 37 / 2008
(discutii).

TEME DE REFLECTIE:

1. Asemanari / deosebiri intre concursul de infractiuni si starea de recidiva;

2. Asemanari / deosebiri intre concursul de infractiuni si pluralitatea intermediara;

3. Asemanari / deosebiri intre concursul real si concursul formal de infractiuni;

4. Asemanari / deosebiri intre recidiva postcondamnatorie si pluralitatea intermediara;

5. Asemanari / deosebiri intre recidiva postcondamnatorie si recidiva postexecutorie;

6. Asemanari / deosebiri intre recidiva postexecutorie si pluralitatea intermediara.