Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Studiu Cara Angela
Studiu Cara Angela
Formarea/dezvoltarea profesională a
personalului didactic la nivelul instituţiei
şcolare
Cara Angela,
doctor în pedagogie, conferenţiar cercetător,
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
12 februarie 2006
Cuprins:
Introducere 3
Concluzii şi recomandări 38
Bibliografie 41
Anexa 2. Chestionar 43
2
Introducere
3
• Trecerea de la un sistem reglat de ofertă (statul oferă un anumit tip de formare
continuă, iar profesorii, în lipsă de alternativă, urmează ceea ce li se oferă) la un sistem reglat
de cererile, interesele şi necesităţile reale ale personalului didactic;
• Deschiderea sistemului către ofertanţi multipli de formare şi, în consecinţă, către
oferte multiple de formare şi conţinuturi de formare;
• Încurajarea concurenţei libere, dar şi a parteneriatului între ofertanţi diverşi de
formare, fapt care ar putea duce la ameliorarea calităţii generale a ofertei;
• Încurajarea cadrelor didactice de a-şi asuma şi construi propriul traseu de formare
continuă
4
- actualizarea cunoştinţelor şi perfecţionarea pregătirii profesionale în ocupaţia de
bază, precum şi în ocupaţii înrudite;
- recalificarea, determinată de restructurarea economică, de mobilitatea socială sau
de modificări ale capacităţii de muncă;
- asigurarea protecţiei şi reintegrării sociale a specialiştilor.
Formarea profesională continuă se face prin:
Calificare - dobîndirea unui ansamblu de competenţe profesionale care permit persoanei
interesate să desfăşoare activităţi specifice unei ocupaţii sau profesii;
Perfecţionare – dezvoltarea competenţelor profesionale în cadrul aceleiaşi calificări;
Specializare – obţinerea de cunoştinţe şi deprinderi într-o arie restrînsă din sfera de
cuprindere a unei ocupaţii;
Obţinerea unei calificări suplimentare – însuşirea cunoştinţelor speciale şi obţinerea
competenţelor specifice unei noi ocupaţii sau profesii înrudite cu cea precedentă;
Recalificare – obţinerea de competenţe necesare unei noi ocupaţii sau profesii, deferită
de cea dobîndită anterior.
Formarea profesională continuă se realizează în instituţii educaţionale de formare
profesională continuă specializate şi în alte tipuri de instituţii de învăţămînt de stat ori privat,
care sînt supuse acreditării academice sau care activează în bază de licenţă şi sînt abilitate
pentru această activitate în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Formele de formare profesională continuă sînt:
cursuri organizate de angajatori în cadrul unităţii proprii sau de instituţiile
specializate în formarea profesională;
cursuri şi programe de perfecţionare sau recalificare;
stagii de practică şi specializări în unităţi din ţară sau din străinătate;
seminare, conferinţe, mese rotunde, ateliere;
cursuri de formare continuă la distanţă;
alte forme prevăzute de lege.
Periodicitatea formării profesionale continue a angajaţilor este determinată de
întreprinderea care oferă locul de muncă, dar nu mai rar decît o dată în patru ani.
Formarea profesională continuă se realizează în baza programelor speciale, elaborate şi
aplicate de instituţiile cu activitate în domeniu, utilizîndu-se metode interactive cu accent pe
demersurile multimedia: formare prin corespondenţă, formare la distanţă, conferinţe video,
instruire asistată de calculator şi altele.
Sistemul naţional de formare profesională continuă reprezintă totalitatea organelor,
organizaţiilor, instituţiilor, a căror activitate este orientată spre formarea profesională
continuă. În scopul realizării obiectivelor formării profesionale continue, subiecţii sistemului
conlucrează între ei şi, în limitele competenţelor lor, exercită funcţiile ce ţin de instruirea
permanentă.
5
2.1. Asumarea de responsabilităţi privind formarea/dezvoltarea profesională a
personalului didactic la diverse niveluri : central, raional, local
6
- asigură perfecţionarea continuă a procesului educaţional, desfăşoară activităţi
educative şi sportive;
- organizează, îndrumă şi sprijină activitatea de perfecţionare a cadrelor didactice, a
cadrelor responsabile de lucrul cu tineretul, studiază, generalizează şi promovează experienţa
pedagogică avansată, stimulează activitatea de cercetare ştiinţifică a cadrelor didactice,
elaborează instrucţiuni cu caracter metodic pentru instituţiile din subordine;
- coordonează activitatea centrului metodic;
- asigură cadrele didactice cu informaţie ştiinţifică de specialitate, proiectează şi
desfăşoară consfătuiri, seminare, conferinţe, simpozioane, spartachiade, sondaje sociologice
în problemele tineretului.
Organele administrative şi consultative în cadrul Direcţiei Judeţene sunt: Consiliul de
Administraţie şi Consiliul Consultativ al Direcţiei Generale Judeţene de Învăţămînt.
Consiliul de Administraţie coordonează întreaga activitate a Direcţiei Judeţene şi
exercită următoarele atribuţii:
- analizează activitatea de pregătire, perfecţionare şi atestare a cadrelor didactice şi
întreprinde măsuri în vederea îmbunătăţirii ei;
- analizează eficienţa procesului educaţional din instituţiile de învăţămînt din
subordine.
Pe lîngă Direcţia Generală Judeţeană funcţionează serviciile:
- Centrul metodic
- Comisia metico – psiho – pedagogică
În cadrul DGÎTS activează secţia inspectare şi evaluare şi centrul metodic. Secţia
inspectare şi evaluare este dirijată de şeful secţiei respective, concomitent fiind şi şef adjunct
al direcţiei generale, avînd în subordine inspectori şcolari.
Obiectivele activităţii Centrului metodic constau în dirijarea optimală şi eficientă a a
activităţii metodico – ştiinţifice a cadrelor didactice, dirijarea activităţilor şi formelor de
formare continuă a acestora, asigurarea didactică a activităţilor în contextul experimentării
aspectelor reformatoare ale sistemului educaţional, racodarea activităţilor cu cadrele didactice
la cerinţele de ultimă oră, tendinţa permanentă în satisfacerea nevoilor metodologice ale
cadrelor didactice, evaluarea activităţii didactice, asigurarea didactică şi metodică a procesului
de atestare a cadrelor didactice etc.
Activităţile de formare/dezvolare profesională continuă a personalului didactic la nivel
de unitate şcolară sînt reflectate în planurile complexe de activitate ale Direcţiilor Generale
Educaţie, Tineret şi Sport.
Formarea/dezvoltarea profesională a personalului didactic la nivel de unitate şcolară
este reglementată de proiectul instituţional de dezvoltare a unităţii şcolare, proiectarea căruia
se axează pe dezvoltarea următoarelor domenii funcţionale:
- dezvoltarea curriculară;
- dezvoltarea resurselor umane;
- atragerea resurselor financiare şi dezvoltarea bazei materiale;
- dezvoltarea relaţiilor comunitare.
Problemele formării/dezvoltării profesionale continuă a personalului didactic la nivel de
unitate şcolară sînt discutate în cadrul şedinţelor Consiliului Profesoral, Consiliului metodic,
şedinţelor Catedrelor metodice.
7
2.2. Funcţiile/atribuţiile responsabililor cu formarea/dezvoltarea profesională a
cadrelor didactice în cadrul sistemului de formare continuă din Republica
Moldova
9
Moldova a fost aplicat un chestionar pe un eşantion 29 manageri de unităţi şcolare aflaţi la
cursurile de formare continuă din cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei.
Managerilor de unităţi şcolare li s-a propus un chestionar de identificare a ierarhiei
condiţiilor din şcoală şi de diagnosticare a acestora cu referire la: dezvoltarea personalului,
gradul de implicare/participare, schimbările de rol, schimbări de relaţii, stabilirea
obiectivelor dezvoltării unităţii şcolare.
Rezultatele sondajului demonstrează următoarele: nivelul dezvoltării personalului este
apreciat scăzut doar în 5 unităţi şcolare (17,2 %) din 29 unităţi şcolare, în 6 unităţi şcolare
(20,7%) acesta fiind suficient. Faptul că în 14 unităţi şcolare (48,3%) este apreciat
satisfăcător, iar în 4 şcoli (13,8%) înalt demonstrează faptul, că în majoritatea unităţilor
şcolare sunt create structuri instituţionale adecvate cu privire la dezvoltarea personalului.
Dezvoltarea personalului
17.2% 13.8%
Înalt
Suficient
20.7%
Satisfîăcător
Scăzut
48.3%
Tot odată putem menţiona, că la nivel de unitate şcolară sunt insuficient dezvoltate
mecanizmele/procedurile care asigură o bună corespundere între politica de dezvoltare a
personalului şi necesităţile reale a personalului.
Marea majoritate din respondenţi – 44,8% respondenţi consideră această componentă
satisfăcătoare, 17,2 % respondenţi - scăzută, şi doar 24,2% respondenţi - suficientă, 13,8%
respondenţi - înaltă.
Implicare/Participare
17.2%13.8% Înalt
Suficient
24.2%
Satisfăcător
44.8% Scăzut
Acord total
8.2%
23.0% Acord
Dezacord total
5.5%
Dezacord
63.3%
Relaţiile
3.4%
34.5% Înalt
Suficient
48.3%
Satisfăcător
Scăzut
13.8%
11
Obiectivele dezvoltării unităţii şcolare
13.8% 17.2%
Înalt
Suficient
13.8%
Satisfăcător
Scăzut
55.2%
12
2.4. Dezvoltarea profesională şi autoformarea la nivel de unitate şcolară
14
9. Tehnologii de organizare a activităţii de asanare la grupele de vîrstă fragedă;
10. Comunicarea orală;
11. Soluţionarea conflictelor în şcoală. Psihodiagnosticul general vis-a-vis de
problemele şcolare în clasele I, IV; IX. Caracteristica psihologică a elevului.
Forma: seminar, training, consultaţii, proiect, discuţie
Actori: tineri specialişti, directori adjuncţi pentru educaţie
Finalităţi: recomandări metodice, articol în revistă, model de activităţi (set metodic), set
de criterii de evaluare a abilităţilor comunicative, programa instituţională de formare continuă.
IV.Clubul inovatorilor
Subiecte propuse spre discuţie în cadrul clubului:
1. Tehnici de evaluare a cadrului didactic bazat pe standardele educaţionale;
2. Metode de dezvoltare a creativităţii copiilor în centrele de creaţie tehnică;
3. Măiestria didactică în promovarea valorilor naţionale la elevi prin intermediul artei
coregrafice;
4. Planificarea, selectarea şi disponibilizarea personalului;
5. Tehnologii eficiente de evaluare a obiectivelor curriculumului la decizia şcolii;
6. Aspecte ale propagării experienţei avansate la compartimentul educaţie;
7. Obiceiurile şi tradiţiile populare din cadrul sărbătorilor de primăvară;
8. Arta teatrală – mijloc de dezvoltare a potenţialului creativ al elevilor claselor
primare;
9. Managementul organizatoric al activităţii educative;
10. Managementul timpului experienţei avansate;
11. Experienţa avansată în managementul educaţional.
Forma: seminar, training, experţi independenţi, masă rotundă.
Actori: manageri metodişti, cadre didactice din instituţiile extraşcolare, conducătorii
colectivelor coregrafice, manageri, profesori şcolari, directori – adjuncţi educaţie,
conducătorii formaţiilor folclorice, conducătorii colectivelor teatrale, diriginţii de clasă,
manageri şcolari.
Finalităţi: recomandări metodice.
15
Finalităţi: protocol de colaborare, articol în revistă, plan de acţiuni, protocol de
colaborare.
Concluzii:
Analiza datelor chestionarului evedenţiază următoarele:
- în majoritatea unităţilor şcolare sunt create structuri instituţionale adecvate cu privire
la dezvoltarea personalului;
- la nivel de unitate şcolară sunt insuficient dezvoltate mecanizmele/procedurile care
asigură o bună corespundere între politica de dezvoltare a personalului şi necesităţile reale ale
personalului;
- constatăm o situaţie contradictorie vizavi de colaborarea între cadrele didactice în
perspectiva dezvoltării profesionale. Cadrele didactice nu se susţin reciproc în activităţile de
dezvoltare a personalului;
- unităţile şcolare în majoritatea cazurilor promovează politica de aplicare a
experienţei personalului pentru a orienta deciziile legate de dezvoltarea unităţilor şcolare.
16
- să proiecteze secvenţe didactice
- să-i antreneze pe elevi în activităţi de cercetare
2. Gestionarea - să soluţioneze situaţiile de problemă la nivelul clasei de elevi
progreselor - să utilizeze metode alternative de evaluare
elevilor - să evedenţieze succesul elevilor
3. Promovarea - să practice învăţarea diferenţiată
unei învăţări - să dezvolte cooperarea între elevi
diferenţiate
4. Implicarea - să dezvolte motivaţia elevilor
elevilor în - să favorizeze proiectele personale ale elevilor
procesul
decizional
5. Munca în - să elaboreze un proiect de echipă
echipă - să antreneze un grup de lucru, să conducă reuniuni
- să formeze o echipă pedagogică
- să confrunte şi să analizeze împreună cu colegii situaţii complexe,
activităţi şi probleme profesionale
- să rezolve situaţiile de criză şi conflictele între persoane
6. Participarea la - să elaboreze un plan de activitate al şcolii
conducerea şcolii - să gestioneze şi să antreneze în activităţi şcoala şi partenerii şcolii
- să organizeze şi să facă să evolueze, în cadrul şcolii, participarea
elevilor
7. Informarea şi - să conducă discuţii
implicarea - să implice părinţii în valorificarea cunoştinţelor acumulate
părinţilor
8. Utilizarea - să utilizeze programele de redactare a textelor
noilor tehnologii - să utilizeze instrumentele de comunicare la distanţă
- să utilizeze mijloacele media în predare
9. Implicarea în - să prevină violenţa în şcoală şi în afara şcolii
sarcinile şi - să lupte împotriva prejudecăţilor şi discriminărilor sexuale, etnice,
dilemele etice ale religioase şi sociale
profesiei - să participe la aplicarea regulilor de viaţă comună ce ţin de disciplina
şcolii, sancţiuni, aprecieri
- să analizeze relaţiile pedagogice, autoritatea şi comunicarea în clasă
- să dezvolte simţul de responsabilitate, solidaritate, simţul dreptăţii
10. Gestionarea - să-şi stabilească propriile criterii de evaluare a competenţelor şi
propriei formări programul personal de formare continuă
continue - să negocieze un proiect de formare cu colegii (echipă, şcoală, reţea)
- să se implice în realizarea obiectivelor strategice ale şcolii
- să participe la stagiile de formare profesională
17
În Anglia cadrelor didactice cărora li s-a acordat Statutul de Profesor Calificat trebuie să
susţină cadrul profesional al Consiliului General al Învăţământului (General Teaching
Council) demonstrînd:
• valori profesionale manifeste în : respectarea condiţiilor sociale, culturale, lingvistice,
religioase şi etnice ale elevilor, demonstrînd şi promovînd valori, atitudini şi comportamente
pozitive, comunicînd eficient cu părinţii şi tutorii acestora, respectînd drepturile şi îndatoririle
elevilor, capabili de a-şi asuma o responsabilitate crescîndă pentru propria lor dezvoltare
profesională;
• cunoştinţe de specialitate manifeste în : stăpînirea materiei din cadrul disciplinelor
predate, înţelegerea responsabilităţii pe care o au în conformitate cu nevoile educaţionale
speciale, aplicarea unui sistem de strategii pentru promovarea şi stabilirea mediilor de
învăţare cu scopuri bine determinate, promovarea examenelor de numeraţie, scris, citit şi ICT
pentru Statutul Profesorului Calificat;
• activtatea la nivelul clasei de elevi : elaborarea obiectivelor lecţiei pornind de la
contingentul elevilor din clasă, evidenţa sistematică a reuşitei elevilor, standardele de
evaluare existente.
Procesului de predare este organizat în aşa fel, încît să fie eficient, luînd în consideraţie
interesele elevilor, fiind axat pe echipele de predare mixte a personalului didactic.
• monitorizare şi evaluare : utilizarea adecvată a unor strategii de monitorizare şi
evaluare în perspectiva evaluarii progresului elevilor vizavi de obiectivele proiectate,
motivarea elevilor de a reflecta asupra propriei performanţe, evaluarea progresului elevilor
cu acurateţe şi exactitate, folosind descriptorii din cadrul Curriculumul Naţional, criteriile
calificativelor naţionale, cerinţele Comitetului de Atestare (Awarding Bordies).
• managementul clasei : relaţii de succes, centrate pe predare şi învăţare. Stabilirea
unui mediu de învăţare în care elevii sunt trataţi ca beneficiari ultimi ai ofertei educaţionale.
În Scoţia evaluarea cadrelor didactice se bazează pe următoarele competenţe:
• competenţe în legătură cu sala de clasă: motivarea şi susţinerea intereselor tuturor
elevilor din clasă, utilizarea unei game de strategii de predare interactive şi folosirea temei
pentru acasă pentru extinderea lucrul în clasă, selectarea strategiilor potrivite cu materia,
subiectul în discuţie şi nevoile elevilor, utilizarea într-o manieră creatoare şi într-un număr de
situaţii diferite de învăţare şi predare a unui număr variat de resurse, inclusiv ICT.
• Organizarea şi administrarea clasei : crearea şi menţinerea unui mediu de învăţare
stimulativ şi cu scop bine determinat pentru toţi elevii.
• Evaluarea : înţelegerea principiilor de evaluare şi a diferitor forme de evaluare ce pot
fi folosite, evaluarea realizărilor elevilor în raport cu standardele naţionale definite,
monitorizarea, evaluarea, înregistrarea nevoilor şi progreselor elevilor, oferirea elevilor unui
feedback, scris şi oral, constructiv, privind progresele lor.
• Competenţe în legătură cu şcoala şi cu sistemul de educaţie : organizarea
management-ul şcolilor, management-ul resurselor umane, politicilor şcolare, asigurarea
calităţii în şcoli, dezvoltarea profesională a personalului didactic, lucrul consiliilor de
administraţie a şcolilor cu părinţii, promovarea relaţiilor pozitive între cadrele didactice, elevi
şi părinţi, demonstrarea înţelegerii a curriculum-ului informal al şcolii, demonstrarea
înţelegerii orientărilor generale de dezvoltare locală, naţională şi internaţională privind
protecţia copilului şi rolurile şi responsabilităţile profesorilor în această arie.
• Valorile, atributele şi abilităţile esenţiale ale profesionalismului : promovarea
reuşitei elevilor în colaborare cu colegii, părinţii şi alţi membri ai comunităţii, promovarea
bunăstării morale şi spirituale a elevilor, autoevaluarea calităţii propriei predări pentru
dezvoltarea profesională, demonstrarea abilităţilor asociate cu analizarea situaţiilor de
problemă, elaborarea soluţiilor şi emiterea judecăţilor în luarea deciziilor, dezvoltarea
deprinderilor interpersonale eficiente, şi abilitatea de a le dezvolta în continuare, pentru a
18
răspunde adecvat în relaţiile cu elevii, colegii, alţi profesionişti, părinţi şi membri ai
comunităţii, demonstrarea angajamentului pentru a realiza o dezvoltare profesională continuă.
În SUA Standardele Consiliului Naţional pentru Standarde Profesionale în Învăţământ
se axează pe următoarele principii:
• Profesorii perfecţi tind să orienteze procesul de predare-învăţare-evaluare accesibil
tuturor elevilor. La fel de important, se apreciază respectul de sine, motivaţia, simţul
răspunderii civice a elevilor şi respectul pentru individ, cultură, religie şi diferenţe sociale;
• Profesorii stăpînesc cunoştinţele de specialitate din cadrul disciplinei predate, precum
şi strategiile predării acestor discipline;
• Profesorii sunt responsabili de organizarea şi monitorizarea învăţării elevilor.
Profesorii ştiu a asigura un mediu de învăţare oportun. Ei înţeleg cum să-i motiveze pe elevi
să înveţe.
• Profesorii desăvârşiţi pot să evalueze progresul individual al elevilor precum şi
progresul clasei ca un întreg. Profesorii îşi dezvoltă profesionalismul pe baza experienţei.
• Profesorii sunt membrii comunităţilor de învăţare.
19
Profesorii:
a) cunosc materia pe care trebuie să o predea, programul de studii din Ontario şi
legislaţia legată de educaţie;
b) cunosc o varietate de metode eficace de predare-învăţare – evaluare;
c) cunosc o varietate de strategii eficace de gestiune a sălii de clasă;
d) cunosc modul cum învaţă elevii şi factorii care influenţează învăţarea şi randamentul
elevilor.
Leadership şi comunitate
Profesorii:
a) colaborează cu alţi membri ai personalului didactic şi colegi de şcoală pentru a crea şi
menţine un mediu de învăţare favorabil în sălile lor de clasă şi în şcoală;
b) colaborează cu alţi profesionişti, cu părinţii şi membrii comunităţii în vederea
asigurării calităţii educaţiei.
Formarea profesională continuă
Profesorii:
a) iau parte la activităţi de formare profesională continuă
Ţările din Estul Europei [apud Kotasek, Jirii, 2005]
În majoritatea ţărilor Europei Centrale şi de Est, problema formării abilităţilor de
instruire constituie unul dintre aspectele cele mai frecvent discutate în cadrul conferinţelor
internaţionale ce ţin de domeniul formării profesionale a cadrelor didactice (Conferinţa
Internaţională pentru Educaţie a U.N.E.S.C.O., Geneva, 1996; Conferinţa Mondială a
U.N.E.S.C.O. pentru Problemele Învăţământului Superior, Paris, 1998; Conferinţa a 24-a
anuală a Asociaţiei Europene pentru Formarea Profesorilor (ATEE) – "Nivelul cunoştinţelor
profesionale ale cadrelor didactice şi disciplinele de referinţă în cadrul instruirii
profesorilor" - Leipzig, 30 august – 5 septembrie 1999; Conferinţa a 25-a anuală a Asociaţiei
Europene pentru Educaţia Profesorilor (ATEE) – Problemele formării profesionale a
cadrelor didactice şi cooperarea globală. O cale pentru autoinstruirea permanentă,
Barcelona, 28 august – 2 septembrie 2000.)
Pe parcursul acestor dezbateri a fost criticat modelul tradiţional conform căruia viitorul
pedagog era doar informat în domeniu şi despre ştiinţele educaţiei, în loc să i se ofere
posibilitatea de a achiziţiona abilităţi profesionale aplicabile, inovatoare şi relevante pentru
procesul de predare-învăţare-evaluare.
În Slovenia, Ministerul Educaţiei si Sportului şi-a declarat intenţia de a elabora
standarde similare încă din 1996.
În Ungaria, s-a făcut încercarea de a stabili centralizat standardele de pregatire
(formare) a profesorilor.
În Polonia, unde, în cadrul reformelor educaţionale radicale, a fost iniţiată o discuţie
privind rigorile faţă de un model al profesorului modern. Sunt in curs de elaborare
Standardele pentru pregătirea cadrelor didactice. [Janowski, A. 1998-1999, apud Kotasek,
Jirii, 2005]
În Cehia, aspectul-cheie al reformării la nivel de conţinuturi a pregătirii cadrelor
didactice îl constituie orientarea spre instruirea centrată pe elev. Renovarea curriculumului
instituţiilor pedagogice a avut drept rezultat recunoaşterea si valorificarea a următoarelor
aspecte: instruirea prin cooperare, diferenţierea, individualizarea, formarea abilităţilor de
comunicare, stimularea creativităţii, motivarea, integrarea copiilor cu deficienţe, relaţia
profesor-elev, diagnosticarea pedagogică etc.
20
Şi in cazul Slovaciei, elementele de bază, care ar urma să fie realizate în cadrul
reformării sistemului de pregatire a cadrelor didactice, reprezintă aspectele-cheie abordate în
documentele de politică educaţională: "Pentru a îmbunătăţi calitatea pregătirii cadrelor
didactice este necesar să se pună accentul pe dezvoltarea abilităţilor de predare-învăţare-
evaluare a viitorilor profesori şi să se stabilească limite clare îndelungatei predilecţii a
formatorilor pentru prelegerile teoretice generale.
În România în lucrarea Standarde profesionale pentru profesia didactică [Gliga Lucia
(Coord.), 2002, p. 75] competenţele specifice profesiei didactice şi calităţile unui profesor
competent sunt exprimate în următoarea serie de principii:
PRINCIPIUL I
Cadrul didactic este un bun cunoscător al domeniului şi al didacticii disciplinei pe
care o predă
Cadrul didactic stăpîneşte cunoştinţele şi metodologia specialităţii predate.
Cadrul didactic are o înţelegere profundă a disciplinei pe care o predă, a organizării
logice şi a evoluţiei acesteia, a legăturii cu alte discipline şi cu lumea reală.
Cadrul didactic are capacitatea de a prelucra, structura şi a face accesibile cunoştinţele
transmise, de a forma abilităţi specifice domeniului ţinînd seama de particularităţile de vârstă
individuală şi de grup ale elevilor.
Cadrul didactic valorifică potenţialul educativ al disciplinei, stimulînd participarea
activă şi implicarea afectivă a elevului în procesul învăţării.
Cadrul didactic proiectează şi aplică strategii didactice eficace şi atractive în raport cu
scopul şi conţinuturile propuse.
Cadrul didactic concepe şi utilizează multiple forme şi tipuri de evaluare a realizărilor
elevilor, punînd accent pe evaluarea formativă şi pe autoevaluare.
În procesul de organizare a situaţiilor de predare-învăţare-evaluare, cadrul didactic
colaborează permanent cu ceilalţi colegi favorizând şi valorizând activitatea în echipă.
PRINCIPIUL II
Cadrul didactic cunoaşte elevul şi îl asistă în propria dezvoltare
Cadrul didactic foloseşte instrumente eficiente de cunoaştere a personalităţii elevului
precum şi a influenţelor mediului şcolar, familial şi social asupra dezvoltării sale.
Cadrul didactic îşi fundamentează proiectarea/reproiectarea activităţii pe rezultatele
obţinute prin demersul cunoaşterii elevilor.
Cadrul didactic selectează şi face accesibile cunoştinţele specifice disciplinei predate în
funcţie de capacităţile de învăţare, nevoile şi aspiraţiile/interesele elevilor.
Cadrul didactic dezvoltă capacitatea elevilor de a fi autonomi, de a deveni subiecţi ai
propriei dezvoltări prin:
- implicare în propria formare;
- sprijinire în folosirea unor surse şi mijloace diverse de informare;
- crearea abilităţilor de a lua decizii;
- responsabilizare şi motivare;
- dezvoltarea capacităţii de a rezolva probleme;
- încurajarea spiritului de iniţiativă şi a creativităţii;
- facilitarea colaborării şi comunicării între elevi.
Cadrul didactic organizează activităţi individualizate prin care elevul devine conştient
de potenţialul, aspiraţiile, interesele şi nevoile sale.
21
Cadrul didactic manifestă disponibilitate în a recunoaşte şi a pune în valoare aspectele
pozitive ale eforturilor şi rezultatelor elevilor, îi sprijină în eforturile lor şi le insuflă încredere
în forţele proprii.
PRINCIPIUL III
Cadrul didactic este membru activ al comunităţii
Cadrul didactic colaborează cu membrii comunităţii şcolare (în catedră, în Consiliul
Profesoral al clasei, în Consiliul Profesoral şi de Administraţie, cu personalul didactic auxiliar
şi administrativ, etc.).
Cadrul didactic identifică şi foloseşte modalităţi eficiente de implicare a familiei în viaţa
şcolii şi în dezvoltarea elevului.
Cadrul didactic cunoaşte resursele umane şi materiale ale comunităţii şi le valorifică în
beneficiul şcolii.
Cadrul didactic implică factorii de decizie (Primăria, Consiliul Local) şi de influenţă
(Biserica, Poliţia, cadrele medicale, mas-media) în procesul educaţional.
Cadrul didactic implică elevii în acţiuni în folosul comunităţii (protecţia mediului,
activităţi umanitare, culturale, sportive, etc.)
Cadrul didactic desfăşoară activităţi de integrare în comunitate a minorităţilor (etnice,
sociale, religioase, etc.)
Cadrul didactic se implică în rezolvarea problemelor comunităţii promovând valori
morale şi civice.
PRINCIPIUL IV
Cadrul didactic are o atitudine reflexivă
Cadrul didactic este conştient că activitatea didactică înseamnă şi perfecţionare
continuă. El se preocupă permanent de identificarea acelor aspecte ale activităţii sale care
necesită ameliorări. În consecinţă, el este interesat să se perfecţioneze continuu, să înveţe din
experienţa sa şi a altora; găseşte căi şi mijloace de reproiectare şi optimizare a propriei
activităţi.
Cadrul didactic reflexiv îşi îmbunătăţeşte continuu competenţele personale.
PRINCIPIUL V
Cadrul didactic este promotor al unui sistem de valori în concordanţă cu idealul
educaţional
Cadrul didactic recunoaşte, utilizează şi promovează valori social-umane, moral-civice,
cognitive, culturale şi spirituale.
Cadrul didactic oferă şanse egale pentru integrarea şcolară şi socială a tuturor elevilor.
Cadrul didactic dezvoltă comunicarea, cooperarea şi competiţia în cadrul grupului de
elevi pe fondul existenţei încrederii, respectului reciproc şi al gîndirii pozitive.
În demersul educaţional cadrul didactic adoptă idei şi atitudini democratice.
Cadrul didactic contribuie la educaţia pentru o viaţă de calitate a individului şi a
colectivităţii.
În activitatea cu elevii, cadrul didactic probează calităţi umane, profesionale şi etice.
Ele sunt însoţite de următoarele standarde profesionale [Gliga Lucia (Coord.), 2002, p.
78-87] :
1. Învăţătorul cunoaşte particularităţile de vîrstă, individuale şi ale grupului de
apartenenţă şi le valorifică în proiectarea, organizarea procesului de predare-învăţare-
evaluare.
22
2. Învăţătorul are o temeinică pregătire profesională: cunoaşte şi utilizează conţinutul
disciplinelor predate în perspectivă curriculară şi didactica acestora, dovedeşte aptitudini
necesare predării tuturor disciplinelor.
3. Învăţătorul creează în grupul de copii un climat afectiv pozitiv caracterizat prin:
încredere, acceptare, toleranţă, dorinţă de învăţare.
4. Învăţătorul utilizează, creează resurse materiale şi implică resursele umane în
activitatea sa (colegi, părinţi, membri ai comunităţii locale).
5. Învăţătorul realizează demersul didactic în aşa fel încât toţi elevii şi fiecare în parte
să-şi dezvolte propriile capacităţi, şi aptitudini.
6. Învăţătorul face legături intra-, inter-, şi transdisciplinare, promovînd aplicarea lor în
contexte reale.
7. Învăţătorul foloseşte strategii de evaluare care motivează şi stimulează elevii în
învăţare, îi ajută să se cunoască, să se autoevalueze, încurajînd progresul fiecărui elev.
8. Învăţătorul colaborează cu membrii comunităţii şcolare şi cu familiile elevilor pentru
atingerea obiectivelor educaţionale.
9. Învăţătorul îşi analizează critic-constructiv experienţa sa în vederea ameliorării
activităţii viitoare.
10. Învăţătorul arată prin tot ceea ce face că respectă şi răspunde nevoilor de dezvoltare
individuală a copiilor, promovînd un sistem de valori culturale, morale şi civice.
Consiliul pentru Standarde Ocupaţionale şi Atestare (COSA) oferă descrierea
standardului ocupaţiei de învăţător astfel [apud Gliga Lucia (Coord.), 2002, p. 15-16]:
Comunicare
- comunicarea interpersonală elev – profesor;
- comunicarea între cadre didactice.
Relaţia familie – şcoală – societate
- menţinerea relaţiei familie – unitate şcolară;
- implicarea familiei în activităţile formativ – educative;
- coordonarea activităţilor extraşcolare.
Curriculum
- programarea activităţii de învăţare;
- elaborarea proiectului didactic;
- asigurarea cu material didactic.
Formarea elevilor
- organizarea şi amenajarea spaţiului de învăţare pentru ciclul primar;
- dezvoltarea comportamentului social;
- formarea instrumentelor fundamentale de comunicare;
- dezvoltarea aptitudinilor de comunicare;
- dezvoltarea capacităţii de învăţare;
- dezvoltarea capacităţii de gîndire exactă;
- dezvoltarea condiţiei fizice;
- instruirea în ştiinţe generale;
- dezvoltarea simţului artistic;
- formarea deprinderilor practice.
23
Evaluare
- evaluarea rezultatelor şcolare;
- elaborarea instrumentelor de evaluare;
- înregistrarea rezultatelor şcolare;
- aprecierea rezultatelor şcolare.
Dezvoltarea profesională
- dezvoltarea profesională
Direcţia pentru formare iniţială şi continuă a personalului didactic din MEC, România,
a afişat în cursul anului 2003 pe site-ul ministerului, www.edu.ro, următoarele standarde
profesionale pentru institutori:
COMPETENŢE ŞI CATEGORII DE ACTIVITĂŢI
- INSTITUTOR -
Competenţe generale Competenţe specifice Categorii de activităţi
I. a) Utilizarea adecvată a 1) Cunoaşterea şi selectarea
I. Proiectarea, cunoştinţelor de metodică a unităţilor de conţinut specific;
organizarea, predării disciplinei pentru 2) Proiectarea activităţii de
desfăşurarea şi întocmirea planificării învăţare şi evaluare pentru durate
evaluarea activităţilor calendaristice; medii şi mari;
didactice b) Selectarea şi prelucrarea 3)Elaborarea proiectului didactic;
conţinutului în vederea 4) Asigurarea şi utilizarea
accesibilizării informaţiei; adecvată a materialelor şi
c) Proiectarea activităţilor auxiliarelor didactice şi
unei unităţi de învăţare; integrarea acestora în procesul de
d) Utilizarea optimă a învăţare;
factorilor spaţio-temporali, 5)Elaborarea instrumentelor de
în vederea eficientizării evaluare;
procesului instructiv- 6) Aprecierea şi evaluarea
educativ; rezultatelor şcolare;
e) Proiectarea evaluării 7) Consemnarea rezultatelor
cunoştinţelor,competenţelor şcolare;
elevilor; 8) Organizarea altor factori care
f) Adoptarea de strategii influenţează învăţarea în funcţie
adecvate de evaluare a de tipul de lecţie sau activitate
elevilor şi a clasei; didactică desfăşurată;
g) Proiectarea, conducerea 9) Dezvoltarea de curriculum la
şi evaluarea procesului decizia şcolii;
instructiv-educativ;
II. Comunicarea a) Stăpînirea conceptelor şi 1) Comunicarea institutor – elev;
didactică / pedagogică / teoriilor moderne de 2) Comunicarea institutor – clasă
educaţională comunicare: orizontală / / colective / grup de elevi;
verticală; complexă; totală; 3) Comunicarea între cadrele
multiplă; diversificată şi didactice;
specifică; 4) Relaţia cu părinţii /
b) Documentarea şi comunitatea.
informarea permanentă din
diferite surse clasice şi
moderne;
c) Proiectarea, conducerea
24
şi realizarea procesului
instructiv-educativ, ca act
de comunicare;
d) Capacitatea de a
diagnostica aşteptările şi
interesele familiei;
e)Valorificarea
metacomunicării în
optimizarea relaţiilor între
cadrele didactice;
f) Realizarea unor proiecte
în colaborare cu părinţii,
comunitatea locală;
III.Dezvoltarea, a) Stăpînirea conceptelor şi 1) Însuşirea tehnicilor de învăţare
consolidarea şi teoriilor moderne privind eficientă;
perfecţionarea formarea schemelor de 2) Asigurarea însuşirii tehnicilor
deprinderilor acţiune şi a capacităţilor de de muncă intelectuale în cadrul
capacităţilor cognitive şi cunoaştere; ştiinţelor generale;
motrice b) Stăpînirea conceptelor şi 3) Facilitarea asimilării limbilor
teoriilor moderne în teoria străine;
informaţiei; 4) Dezvoltarea fizică
c) Selectarea metodelor armonioasă;
optime în vederea formării 5) Formarea deprinderilor
gîndirii critice şi practice;
deprinderilor practice;
6) Aplicarea, implementarea,
d) Selectarea metodelor utilizarea modelelor de acţiune
optime în vederea formării socioprofesională;
gîndirii tehnice / simţului
IV. Stimularea artistic 1) Dezvoltarea simţului artistic /
creativităţii şi a învăţării estetic;
e) Manifestarea unei
de tip formativ
conduite psihopedagogice 2) Dezvoltarea simţului tehnic;
creative, stimulative, 3)Dezvoltarea simţului social /
motivaţionale civic;
4) Dezvoltarea simţului ludic ca
suport al învăţării
V. Implicarea în 1)Conceperea şi monitorizarea
activităţile activităţilor extracurriculare şi
extracurriculare şi extraşcolare;
extraşcolare 2) Şcoala partener al familiei
VI. Consiliere, orientare a)Înţelegerea mecanismului 1) Dezvoltarea capacităţii de
sociopsihopedagogică a de formare a trăsăturilor identificare a înclinaţiilor /
elevilor psihomorale şi adoptarea aptitudinilor particulare;
metodelor şi tehnicilor de 2)Asigurarea evoluţiei şcolare
cunoaştere şi activizare a individualizate / diferenţiate /
elevilor; personalizate;
b)Proiectarea şi organizarea 3)Formarea comportamentului
activităţilor instructiv- psihomoral;
educative în colaborare cu 4)Formarea comportamentului
comunitatea; social;
c) Responsabilizarea pentru 5)Formarea comportamentului
25
rolul social asumat; interpersonal / autonomiei în
d) Elaborarea de strategii activitate.
eficiente ale parteneriatului
şcoală-familie;
e)Formarea unei mentalităţi
profesioniste.
VII. Stăpînirea de sine şi a) Utilizarea metodelor şi 1) Formarea şi dezvoltarea
echilibrul tehnicilor de autocontrol comportamentului specific în
comportamental în toate psihocomportamental; situaţii de competiţie, concurs,
situaţiile educaţionale b) Adoptarea de conduite examen etc.
eficiente pentru depăşirea
„situaţiilor limită”;
c) Manifestarea unor
conduite reflexive
d) Formarea la elevi a
deprinderilor de elaborare a
unui plan de acţiune
eficientă în pregătirea
examenelor, competiţiilor
etc.;
e) Deschiderea faţă de
schimbările care au loc în
situaţie de competiţie,
examen, concurs;
f) Asumarea integrală a
diferitelor roluri cu
implicaţii docimologice
(examinator / examinat /
concurent).
VIII. Dezvoltarea a) Manifestarea unei 1) Reactulizarea continuă a
profesională dinamică conduite pedagogice, cunoştinţelor profesionale;
reflexive,asupra activităţilor 2) Valorizarea calităţilor umane
didactice proprii; şi asumarea principiilor
b) Deschidere faţă de deontologice profesionale
tendinţele novatoare
necesare dezvoltării
profesionale;
c) Însuşirea cunoştinţelor de
tip organizaţional
26
în spiritul integrării europene: al cetăţeniei democratice, al educaţiei pentru valori
diversificate.
27
- Chestionarea eficientă. Elevii învaţă mai mult atunci cînd întrebările care li se pun
sunt multe, frecvente şi relativ uşoare. Aşteptarea răspunsurilor şi confirmarea celor corecte,
precum şi acordarea unei atenţii insistente acelor elevi care dau răspunsuri parţiale sau
incorecte, pentru a le da şansa să-şi îmbunătăţească răspunsurile - toate acestea sunt asocialte
unui cîştig de performanţă.
Obiectivul primordial al dezvoltării personalului este de a spori calitatea învăţării în
rîndul elevilor prin dezvoltarea şi valorificarea potenţialului personalului pedagogic. Drept
scopuri subsidiare se prezintă : (6, pag.131)
- Identificarea şi aplicarea avantajelor personalului în vederea selectării celor mai bune
practici didactice;
- Identificarea necesităţilor personalului;
- Oferirea posibilităţilor de a acumula experienţă şi a oportunităţilor de avansare
profesională;
- Transformarea dezvoltării profesionale într-un drept şi o obligaţie a întregului
personal, precum şi într-o responsabilitate a managementului şcolar;
- Crearea celui mai favorabil climat pentru asigurarea continuităţii dezvoltării
profesionale.
Un exemplu excelent de dezvoltare a unei strategii de dezvolare a personalului îl
reprezintă Village Infants School din Barking şi Dagenham. În această unitate a fost adoptată
o strategie sofisticată destinată creării în şcoală a unor condiţii favorabile dezvoltării
personalului. Chiar de la început a existat o preocupare orientată spre a găsi timpul necesar
observării copiilor în ambianţa sălilor de clasă, în scopul bine definit de a întruni exigenţele
noilor moduri de evaluare. Ţinînd cont de acest lucru, ziua de desfăşurare a activităţilor de
perfecţionare a personalului era condusă de un consultant extern. Evenimentul a avut un
impact enorm asupra modului de gîndire al personalului. În mod specific, consultantul a
condus personalul printr-o serie de procese de soluţionare a problemelor, atenţia fiind
concentrată asupra aranjamentelor din clasă. Treptat, pedagogii au rearanjat mobila şi
resursele, pentru a face ca ambianţa clasei să le ofere elevilor un grad mai înalt de autonomie.
Ulterior şi în alte clase au fost desfăşurate activităţi similare. E evident că impactul acestei
abordări a ţinut atît de natura tangibilă a sarcinii (rearanjarea echipamentului etc.), cît şi de
contextul ei (sala de clasă).
Pornind de la această zi iniţială, personalul a explorat continuu chestiunile de
management al clasei de elevi. Acest fapt a condus la formularea unui stil propriu, implicînd
folosirea centrelor de învăţare (aşa - numitele work stations), în care elevii învaţă prin
formularea propriilor lor presupuneri. Către sfîrşitul anului aici s-a văzut dovada clară a
autonomiei sporite a elevilor în clasă.
În timpul celui de al doilea an, personalul a început să analizeze calitatea învăţării
curente de la aceste centre de instruire. Membrii personalului îşi doreau să excludă
posibilitatea de a confunda simpla executare mai independentă a însărcinărilor cu învăţarea
autentică şi semnificativă.
Ţinînd cont de aceasta, pedagogii au decis să lucreze în echipe mici, pentru a face
observaţii în clasele colegilor. Obiectivul observaţiei era de a se concentra asupra calităţii şi a
gradului de angajare a elevilor în activităţile de la centrele de instruire. Pentru a facilita aceste
observaţii, directoarea asigură înlocuirea pedagogiloe la un şir de ore, pentru a le elibera
volumul necesar de timp. Ea le cerea să-şi planifice observaţia şi îşi rezerva timp pentru a
asculta rapoarte efectuate.
În general, s-a văzut că strategia dată a avut un impact semnificativ. Schimbările
specifice din stilurile de predare sunt evidente în toate clasele; există dovezi clare ale
autonomiei sporite a elevilor în procesul de învăţare, chiar şi în cazul celor mai mici elevi; iar
28
cîştigul obţinut în calitatea dialogului predare-învăţare este remarcabilă chiar şi pentru
observatorii cei mai exigenţi.
Evaluarea performanţelor cadrelor didactice la nivel de clasă în cadrul sistemului
educaţional din Republica Moldova este reflectat în raportul de autoevaluare a cadrului
didactic pentru obţinerea gradelor didactice. Un compartiment al raportului de autoevaluare
necesită descrierea rezultatelor elevilor cu referire la :
- nivelul de impilicare în activitate (se indică concret, în baza unei clase/grupe);
- nivelul de competenţe formate pe parcursul unei perioade;
- motivaţia, interesul şi atitudinile elevilor.
O particularitate esenţială a evaluării performanţelor cadrelor didactice la nivel de clasă
o constituie implicarea elevilor în procesul decizional.
Rezultatele chestionarului cu privire la implicarea elevilor în procesul decizional
demonstrează următoarele: nivelul implicării elevilor în procesul decizional este apreciat înalt
de - 51,6% respondenţi, 21% respondenţi apreciază satisfăcător această problemă, 19,4,%
respondenţi - suficient, 8% respondenţi – scăzut.
Aşa dar rezultatele chestionarului demonstrează faptul, că în majoritatea cazurilor elevii
sunt implicaţi în procesul decizional.
Înalt
Suficient
Satisfăcător
Scăzut
Concluzii:
Situaţia reală existentă reclamă următoarele principii directoare în dezvoltarea
standardelor profesionale:
- Definirea personalizată a rolului cadrului didactic în funcţie de specificul factorilor
interni şi externi.
29
- Competenţele deţinute de fiecare cadru didactic trebuie să devenă mai importante decît
poziţia ierarhică în sistem;
- Deplasarea accentului strategic pe inovaţie, schimbare, adaptabilitate şi evoluţie, atît în
plan personal sau profesional cît şi în cel organizaţional;
- Implicarea activă a elevilor este un factor important în perfecţionarea şcolii.
Rezultatele chestionarului demonstrează faptul, că în majoritatea cazurilor elevii sunt
implicaţi în procesul decizional.
31
Sistemul actual de dezvoltare profesională din cadrul unităţii şcolare
90
80
70 79
60
50
Procente
40
30
20
10 7.6 11.3
0
Trebuie Modern Învechit
îmbunătăţit
3.2%
Printre subiectele cel mai des oferite în cadrul sistemului de formare continuă din cadrul
instituţiei respondenţii indică:
- subiecte referitor la conţinutul disciplinei predate, subiecte referitoare la noile
educaţii, subiecte referitoare la educaţia pentru cetăţenie democratică, educaţie pentru valori
diversificate, subiecre referitor la proiectarea didactice, subiecte referitor la evaluarea
rezultatelor şcolare.
Printre subiectele cel mai rar oferite în cadrul sistemului de formare continuă din cadrul
instituţiei respondenţii indică:
32
- subiecte referitoare la aspecte psihopedagogice ale consilierii şcolare, subiecte
referitoare la învăţare pe tot parcursul vieţii, învăţarea unei limbi străine, subiecte referitoare
la managementul clasei, subiecte referitoare la alternativele educaţionale.
33
Harta morfologico – creditară
34
Participarea la xxx xxx 14 xxx xxx
şedinţa clubului
metodic
Implementarea 12 14 16 18 xxx
experienţei avansate
Implementarea 10 12 14 16 xxx
experienţei locale
Elaborarea unei 12 14 16 18 xxx
experienţe
individuale şi
realizarea ei
Participarea la 12 14 16 18 20
expoziţii
Participarea la 12 14 16 18 20
concursuri
Participarea la 10 xxx 14 16 18
lecturi pedagogice,
conferinţe,
simpozioane
(asistate)
Participarea la 12 xxx 14 16 xxx
lecturi pedagogice,
conferinţe,
simpozioane
(realizarea unei
comunicări)
Elaborarea xxx xxx 14 16 xxx
recomandărilor
metodice
Prezentarea unui xxx xxx 10 12 14
articol în ziar
Prezentarea unui xxx xxx 14 16 18
articol în revistă
Prezentarea unui xxx xxx 16 18 20
articol într-o
culegere ştiinţifico -
metodică
Elaborarea unui xxx xxx 12 14 xxx
ghid metodic
Elaborarea unui xxx xxxx 16 18 xxx
manual
35
Forme şi metode Nivel de Nivel de Nivel de Nivel Nivel
de instruire instituţie sector municipiu republican internaţional
continuă
Elaborarea unui 5 7 9 11 xxx
caiet de lucru
pentru elevi
Participarea în 10 12 14 16 xxx
proiectul de
investigaţie
Participarea în 8 10 12 14 xxx
proiect inovaţional
Realizarea 12 14 16 18 xxx
studiilor la
masterat
Studii în 8 12 14 16 18
doctorantură
(competitor)
Susţinerea tezei de 10 13 15 17 20
doctor
Susţinerea tezei de 8 10 14 16 18
doctor habilitat
Confirmarea în 10 14 16 18 20
post
Confirmarea gr. II 10 12 14 16 xxx
Confirmarea gr. I 12 14 16 18 xxx
Confirmarea gr. 14 16 18 20 xxx
superior
36
- dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă şi de comunicare eficientă, crearea şi
menţinerea unui mediu de înţelegere şi respect;
- dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă şi de comunicare eficientă, crearea şi
menţinerea unui mediu de înţelegere şi respect;
- dezvoltarea capacităţilor de promptitudine şi calificare pentru un proces continuu de
autoevaluare, monitorizare şi perfecţionare a practicii profesionale;
- dezvoltarea capacităţilor pentru monitorizarea şi aplicarea noilor tehnologii
educaţionale;
- disponibilitatea de a accepta părinţii ca parteneri în procesul de realizare a scopurilor
educative propuse şi realizarea unei cooperări mutuale;
- realizarea unei cooperări cu comunitatea;
- schimbul de experienţă, perfecţionarea vocaţională şi profesională;
- acumularea de cunoştineţe, dezvoltarea abilităţilor şi deprinderilor de administrare a
grădiniţelor, şcolilor primare, gimnaziilor, liceelor.
Formarea profesională continuă se integrează în esenţa educaţiei permanente sau
educaţiei pe parcursul întregii vieţi (long.life education), prin care este reconsiderat raportul
dintre educaţia iniţială şi educaţia continuă. Formarea continuă este organizată în jurul a patru
tipuri fumdamentale de învăţare ce constituie pilonii cunoaşterii profesionale:
- a învăţa să fii, ceea ce înseamnă dobîndirea instrumentelor de cunoaştere;
- a învăţa să faci, ceea ce înseamnă că individul intră în realaţie cu mediul ambiant;
- a învăţa să trăieşti împreună cu alţii, ceea ce înseamnă a putea coopera cu alţii
participînd la activităţile umane;
- a învăţa să fii şi a învăţa să devii, aceasta reprezentînd elementul valoric rezultat din
cele trei menţionate supra.
Formarea profesională continuă este preconizată a fi realizată prin următoarele
activităţi:
1) asumarea răspunderii de către educatori, învăţători, profesori şcolari, personalul
(cadru) didactic auxiliar, din iniţiativă proprie, pentru dezvoltarea profesională şi activitate
educativă;
2) planificarea măsurilor educative de către grădiniţe, şcoli primare, gimnazii şi licee
în conformitate cu programul anual:
- la nivel de organe profesionale;
- prin organizarea de seminare în conformitate cu programele existente;
- prin realizarea propriilor programe de perfecţionare care va fi autentică printr-un act
public eliberat de către o instituţie de învăţămînt superior (facultate) sau de un certificat emis
decătre o organizaţie specializată;
Folosirea computerului în activitatea profesională presupune:
- - folosirea uneia dinre programele de procesare a textului, calcule tabulare sau
programe de creare a prezentărilor, utilizarea Internetului în predare, abilităţi certificate printr-
un act public acordat în urma încheierii studiului sau de un certificat eliberat de către
organizaţia autorizată pentru desfăşurarea cursurilor de utilizare a computerului.
Formarea profesională continuă este concepută ca un proces diversificat prin:
- cursuri de perfecţionare şi de recalificare;
- stagii profesionale;
- activităţi practice;
37
- traininguri, ateliere, seminarii;
- conferinţe;
- instruri metodice;
- instruire la distanţă.
În dependenţă de tipul şi durata formării continue se vor stabili şi creditele profesionale.
Formarea continuă se planifică şi se realizează în baza standardelor profesionale.
Standardele de formare continuă pentru funcţiile didactice reprezintă o „hartă” a
competenţelor necesare desfăşurării activităţii de predare/învăţare/evaluare. Ele constituie
repere clare, de ordin calitativ, ce descriu nivele minimale de performanţă ale exercitării
funcţiei didactice.
Concluzii:
În opinia unor respondenţilor, actualul sistem de dezvoltare profesionale la nivel de
unitate şcolară necesită să fie îmbunătăţit. Majoritatea respondenţilor consideră, că sistemul
existent de formare continuă al cadrelor didactice la nivel de unitate şcolară ar putea fi
îmbunătăţit prin susţinerea promovării programatice a metodologiei şi a tehnologiei formative
de tip inovativ: interdisciplinaritatea, soft-ul educaţional.
Analiza datelor chestionarului cu privire la domeniile de iniţiativă profesională a
cadrelor didactice evedenţiază faptul că în majoritatea cazurilor respondenţii utilizează
procedee interactive. Mai rar sunt practicate activităţile de cercetare, elaborări de auxiliare,
manuale şcolare, participarea personalului profesional la forme de specializare (masterat,
doctorat, studii aprofundate).
Concluzii şi recomandări
38
Constatăm, că unităţile şcolare în majoritatea cazurilor promovează politica de aplicare
a experienţei personalului pentru a orienta deciziile legate de dezvoltarea unităţilor şcolare.
4. Evaluarea competenţelor formării continuă a cadrelor didactice la nivel de unitate
şcolară se realizează în baza standardelor profesionale. Analiza sistemului de standarde
profesionale evidenţiază centrarea acestora pe următoarele aspecte: valori profesionale,
cunoştinţe de specialitate, managementul clasei, monitorizarea şi evaluarea activităţii.
Cercetarea realizată în cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei: „Proiectarea standardelor
educaţionale şi profesionale în R. Moldova” a propus un concept al unui posibil sistem de
standarde profesionale (proiect) aplicabil în învăţămîntul din R. Moldova. Dezvoltarea
sistemului de standarde profesionale pentru cadrele didactice in cadrul sistemului de
învăţămînt din Republica Moldova şi implementarea lor în practica educaţională va contribui
la o redistribuire şi o descentralizare a responsabilităţilor decizionale la nivel de unitate
şcolară, precum şi promovării prin cooperare comunitară a formării cadrelor didactice în
spiritul integrării europene: al cetăţeniei democratice, al educaţiei pentru valori diversificate.
5. O particularitate esenţială a evaluării performanţelor cadrelor didactice la nivel de
clasă o constituie implicarea elevilor în procesul decizional. Rezultatele chestionarului
demonstrează faptul, că în majoritatea cazurilor elevii sunt implicaţi în procesul decizional.
6. În opinia respondenţilor, actualul sistem de dezvoltare profesionale la nivel de unitate
şcolară necesită să fie îmbunătăţit. Majoritatea respondenţilor consideră, că sistemul existent
de formare continuă al cadrelor didactice la nivel de unitate şcolară ar putea fi îmbunătăţit
prin susţinerea promovării programatice a metodologiei şi a tehnologiei formative de tip
inovativ: interdisciplinaritatea, soft-ul educaţional.
7. Analiza datelor chestionarului cu privire la domeniile de iniţiativă profesională a
cadrelor didactice evedenţiază faptul că în majoritatea cazurilor respondenţii utilizează
procedee interactive. Mai rar sunt practicate activităţile de cercetare, elaborări de auxiliare,
manuale şcolare, participarea personalului profesional la forme de specializare (masterat,
doctorat, studii aprofundate).
8. În conformitate cu Strategia formării profesionale continue în sistemul educaţional
din Republica Moldova (proiect) formarea profesională continuă în sistemul educaţional din
Republica Moldova este concepută ca un proces diversificat axat pe creditele profesionale. Un
model de instruire continuă a cadrelor didactice şi manageriale axat pe sistemul creditelor
profesionale a fost elaborat de Centrul Ştiinţifico – Metodic al Direcţiei Generale Educaţie,
Ştiinţă, Tineret şi Sport a Consiliului municipal Chişinău. În prezent în şcolile din mun.
Chişinău se experimentează acest sistem de credite.
Recomandări
1. Promovarea ambelor accepţiuni ale termenilor dezvoltarea personalului, care proneşte
în mod primordial de la nevoile, obiectivele, exigenţele organizaţiei şi dezvoltarea
profesională, care pune accentul pe nevoile individuale de dezvoltare în domeniul profesoral;
2. Promovarea mediilor dinamice de dezvoltare profesională, caracterizate prin
încredere, bunăvoinţă, echitate, asumare de riscuri, independenţă şi colaborare;
3. Susţinerea dezvoltării profesionale a angajaţilor unităţilor şcolare pentru a contribui
la dezvoltarea fiecăruia prin diverse metode (cursuri de formare continuă, lecţii
demonstrative, îndrumări metodice, cercetări pedagogice, participare la proiecte inovatoare,
etc.);
4. Susţinerea motivaţiei cadrelor didactice pentru a fi motivaţi să reflecteze asupra
activităţii lor, asupra performanţelor elevilor şi asupra dezvoltării profesionale pentru a
39
extinde cunoştinţele şi abilităţile pe care le posedă, pentru a îmbunătăţi performanţele lor şi
ale colegilor;
5. Elaborarea unei politici de dezvoltare a personalului, definită în scris în cadrul
proiectului instituţional de dezvoltare a unităţii şcolare;
6. Elaborarea unor mecanisme/proceduri, care ar garanta corespunderea dintre politica de
dezvoltare a personalului şi necesităţile personalului;
7. Discutarea necesităţilor profesionale ale personalului în cadrul şedinţelor Consiliului
profesoral, catedrelor metodice;
8. Promovarea unei politici eficiente de dezvoltare a personalului care ar asigura
respectarea dreptului fiecărui profesor la dezvoltarea profesională;
9. Proiectarea programele de formare continuă din cadrul instituţiilor din perspectiva
asigurării calităţii educaţiei;
10. Susţinerea personalului implicat în activităţile de dezvoltare, stimularea materială
pentru inovaţii didactice în cadrul unităţilor şcolare;
11. Diversificarea metodelor de formare continuă a cadrelor didactice, creşterea
responsabilităţii personale a fiecărui profesor pentru reuşita propriei cariere didactice.
Promovarea tehnologiilor moderne de formare în care ar predomina instruirea interactivă,
activităţile practice, schimb de experienţă;
12. Organizarea unor seminare tematice la solicitările cadrelor didactice,
13. Axarea pe demersul interdisciplinar în organizarea seminarelor pentru cadrele
didactice din diferite arii curiculare;
14. Fructificarea formării ulterioare a personalului profesional în îmbinarea activităţii de
orientare şi formare pentru toate categoriile de implicaţi (elevi, profesori, părinţi);
15. Valorificarea formării ulterioare a personalului profesional în realizarea de sesiuni de
interformare centrată pe şcoală;
16. Concretizarea formării ulterioare a personalului profesoral în demultiplicarea unor
programe de formare prin colaborare;
17. Elaborarea unor proiecte de cercetare în echipe mixte (cercetare – personal profesoral
– comunitate) pe baza priorităţilor strategice: incluziune şcolară, multiculturalitate etc.
18. Implementarea unui program de dezvoltare profesională flexibil în cadrul căruia se va
încuraja autoformarea asistată.
40
Bibliografie
41
Anexa1. Lista unităţior şcolare
42
Anexa 2. Chestionar
Date generale
1.1.Postul de muncă (Notă: o singură opţiune)
a) Director
b) Ditector – adjunct (specificaţi)
c) Cadru didactic
d) Altele (specificaţi)
2. Genul
a) femenin
b) masculin
2.2. Există proceduri care asigură o bună corespundere între politica de dezvoltare
a personalului şi necesităţile reale ale personalului (Notă: 1 – dezacord total (niciodată nu e
aşa), 2 – dezacord (rareori e aşa), 3 – acord (uneori este aşa), 4 – acord total (e valabil
întotdeauna).
43
3.1. Sistemul de dezvoltare profesională din cadrul instituţiei Dvs. (prezentarea
lecţiilor deschise, seminare, participarea la lecturi pedagogice, mese rotunde, etc.) îl
putem califica drept (Notă: o singură opţiune):
a) modern, satisface necesităţile cadrelor didactice, nu necesită o reformare radicală;
b) avem rezultate bune, dar trebuie să-l îmbunătăţim;
c) este învechit, este necesară, de urgenţă, o schimbare radicală a modalităţilor
sistemului de formare continuă din cadrul instituţiei de învţămînt;
d) altele (specificaţi)
3.3. Procese privind activitatea personalului profesional (Notă: una sau mai multe
opţiuni) în cadrul instituţiei şcolare
b) Practicarea activităţilor de cercetare;
c) Utilizarea procedeelor interactive;
d) Elaborări de auxiliare, manuale şcolare;
e) Participarea personalului profesional la forme de specializare (masterat, doctorat,
studii aprofundate);
f) Altele (specificaţi).
3.4. Care sînt subiectele cel mai des oferite în cadrul sistemului de formare
continuă în instituţia D-voastră? (Notă: 5 opţiuni, aranjate după gradul frecvenţei de la „1”
– cel mai frecvent şi respectiv următoarele „2”, „3”, „4” şi „5” – foarte rar”.)
a) subiecte referitor la conţinutul disciplinei predate
1-2-3-4-5
b) subiecte referitoare la managementul clasei
1-2-3-4-5
c) subiecte referitoare la proiectarea didactică
1-2-3-4-5
d) subiecte referitoare la evaluarea rezultatelor şcolare
1-2-3-4-5
e) subiecte referitoare la noile educaţii
1-2-3-4-5
f) subiecte referitoare la alternativele educaţionale
1-2-3-4-5
44
g) subiecte referitoare la aspectele psihopedagogice ale consilierii şcolare
1-2-3-4-5
h) subiecte referioare la aspecte de învăţare pe tot parcursul vieţii
1-2-3-4-5
i) subiecte referitoare la educaţia pentru cetăţenie democratică, educaţiei pentru valori
diversificate
1-2-3-4-5
j) învăţarea unei limbi străine
1-2-3-4-5
k) utilizarea unor demersuri formative atractive pentru elevi, convenite şi realizate
împreună cu aceştea (e-learning, interactiv, brainstorming)
1-2-3-4-5
l) dezvoltarea abilităţilor de utilizare a tehnologiilor informaţionale
1-2-3-4-5
m) altele (specificaţi)
45