Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CULEGEREA DE DATE
Nume:R.
Prenume:V.
Sex: feminin
Vârsta: 45 ani
Date subiective:
Bolnava acuza dureri precordiale, cefalee occipitala, vertij, dispnee, palpitatii,astenie,insomnie,greturi.
-menarha la 14 ani
-ulcer duodenal
-HTA
Antecedente in familie:
-Mama –hipertensiva
-Tatal –hipertensiv
Gusturi personale:
Istoricul bolii:
ANALIZA DATELOR
Nevoi afectate:
Nevoia de a respira
Nevoia de a evita pericolele
Nevoia de a avea o buna circulatie
Nevoia de a se alimenta si hidrata
Nevoia de a dormi si a se odihni
Nevoia de a comunica
Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
Nevoia de a fi curat îngrijit,
Probleme:
Insomnie
Circulatie inadecvata
Dificultate de a urma dieta
Vulnerabilitatea fata de pericole
Dificultate de a îndeplini actiuni recreative
Durere
Alimentatie inadecvata
Eliminare inadecvata calitativ si cantitativ
Disconfort
Carente de igiena
Surse de dificultate :
Manifestari de dependenta
Neliniste,oboseala,somn superficial
Cresterea valorilor tensiunii arteriale
Mese neechilibrate,consum de alimente interzise
Predispozitie la accidente,stare de nesiguranta
Dependent de repausul la pat
Oboseala la efort
Greturi si varsaturi
Iritabilitate,incomoditate
Dificultate de schimbare a pozitiei
Dezinteres fata de masurile de igiena
Hipertensiunea arteriala este cea mai răspândită boală cronică. Este foarte cunoscut faptul că
hipertensiunea este factor de risc pentru atacul vascular cerebral, infarct de miocard,
afectarea vaselor sanguine, afectarea rinichilor, pierderea vederii si alte complicaţii. Valorile
tensiunii arteriale variază de la un om la altul, depinzând de activitatea lor. De exemplu, in
timpul relaxării, a odihnei, inima nu este nevoita sa facă prea mult efort, sa pompeze prea
repede sângele
Aceste persoane sau grupuri, pe o perioada mai scurta sau mai lunga, nu pot duce o
viata activa autosuficienta fara un ajutor economic sau fara un suport fizic, moral, social,
cultural, ajutor venit din exterior. Acest ajutor are în vedere o perioada limitata de timp, care
dureaza pâna când persoana cu nevoi speciale îsi gaseste resurse sociale, psihologice,
economice pentru a putea duce o viata normala.
intrapsihice si
interpersonale.
Raspunsurile intrapsihice sunt raspunsurile îndreptate catre propriul sine, iar cele
interpersonale sunt raspunsurile îndreptate catre ceilalti.
Cele mai raspândite reactii care apar când suntem pusi în fata unei astfel de "vesti"
sunt:
negarea
rusinea si vinovatia
ideatie suicidara
anxietatea
comportamentele de evitare
supararea
culpabilizarea
Granitele dintre aceste stadii nu sunt precise, ci mai degraba fluide si într-o agitatie
continua.
soc si negare
supralicitare si confuzie
acoperirea realitatii
reevaluare si redresare.
4. PRINCIPII ÎN CONSILIERE
4.1.1. Calmul
Un bun consilier trebuie sa-si pastreze calmul în situatii de criza. Nu este indicat
”sa intram” si noi în criza. Tonul vocii consilierului, calitatea, viteza vorbirii si inflexiunea
trebuie sa reflecte încredere si sprijin.
4.1.5. Rabdarea
5. FORME DE SPRIJIN
Serviciile memoriale, funerariile si veghea sunt cele mai comune forme de ritualuri
pentru cazurile de deces. Acestea sunt extrem de importante în mod special pentru
supravietuitorii din mediul rural.
Specialistii cei mai apropiati de sufletul celor care au trecut prin durerosul proces al
multiplelor pierderi sunt consilierii, psihoterapeutii si asistentii sociali. Un rol important îl
detin adesea si voluntarii implicati într-o asemenea munca. Profesionistul trebuie sa fie
constient de unicitatea pierderilor suferite si de specificitatea sa în comparatie cu alte
probleme care necesita terapie si sprijin psihosocial.
Cel mai util consilier este acela care detine deprinderile fundamentale pentru munca
de consiliere si cel care este constient de specificul problemei cu care se confrunta. Calitatea
personalului afecteaza calitatea îngrijirii primite.
Un bun consilier trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici: sa detina deprinderi
foarte bune de comunicare, empatie, compasiune, sensibilitate, abilitatea de a fi alaturi de
oameni, constiinta limitelor personale.
Una dintre cele mai importante directii în domeniul asistentei si consilierii este analiza
retelelor din cadrul sistemelor de sprijin/suport social. Analiza se concentreaza atât asupra
grupurilor de sprijin formal cat s asupra sprijinului informal oferit persoanelor aflate în
situatii de dificultate de catre prieteni, vecini si membri familiali (boli cronice, SIDA,
abandon, divort, violenta domestica).
Orice persoana convietuiste în cadrul unor retele formale sau informale iar gradul de
conectivitate la aceste retele asigura socializare, adaptabilitate si functionare la parametrii
optimi dn punct de vedere psihosocial.
Prin retea sociala întelegem un ansamblu de relatii sociale ce variaza de-a lungul
vietii în functie de diverse statusuri si roluri sociale, contexte socio-culturale, obiceiuri si
traditii, zona de existenta, tipul si caracterul persoanei, migratia, evenimente de viata, etc.
0 retea puternica este protectiva iar una slaba sau absenta vulnerabilizeaza persoana
la evenimente de viata negative.
(a) functia de suport psihologic sau afectiv care asigura comunicare intima,
încredere, confidenta, apreciere si acceptare;
(b) functia de suport instrumental care asigura rezolvarea unor probleme concrete,
practice în viata de zi cu zi sau în situatii de criza (pierderi, schimbari, boli
cronice).
tipul de relatie,
Sprijinul personal si social are drept scop sustinerea clientilor capabili sa se implice
în reteaua sociala ce le ofera resursele necesare dar în acelasi timp acestia trebuie sa
contribuie la rândul lor la sprijinirea altor persoane aflate în situatii similare.
Rolul asistentului social este acela de a fi mai degraba un intermediar între oameni, de a
realiza o interdependenta între client si alte persoane si mai putin de a realiza independenta
clientului. Mai degraba un consultant decât un clinician, mai degraba realizeaza abilitarea
indivizilor decât o simpla acordare de servicii
Scopul principal al tratamentului bolnavilor cu hipertensiune arterială este reducerea la maxim a riscului total la
morbidităţii şi mortalităţii cardiovasculare. Acesta se realizează prin:
tratamentul tuturor factorilor de risc reversibili identificaţi la bolnavul hipertensiv (fumatul, colesterolul crescut,
diabetul);
Medicul cardiolog va stabilii obiective terapeutice specifice fiecărui bolnav de hipertensiune arterială, pe baza unui plan
de reducere a tensiunii arteriale şi a riscurilor cardiovasculare prin:
monitorizarea sistematică a tensiunii arteriale şi acelorlalţi factori de risc cardiovascular;
măsuri de modificare a stilului de viaţă pentru a reduce tensiunea arterială şi a controla alţi factori de risc
cardiovascular;
tratament medicamentos destinat reducerii tensiunii arteriale şi controlului celorlalţi factori de risc
cardiovascular şi a afecţiunilor asociate.
Modificarea stilului de viaţă (tratamente non-farmacologice) va fi recomandată tuturor pacienţilor cu hipertensiune
arterială (inclusiv a celor care primesc tratament pentru reducerea tensiunii arteriale). Aceasta are următoarele
obiective:
reducerea tensiunii arteriale specifice pacientului;
eliminarea sau diminuarea altor factori de risc cardiovascular asociaţi hipertensiunii arteriale;
profilaxia primară (prevenţia) apariţiei hipertensiunii arteriale şi a bolilor cardiovasculare la populaţia încă
sănătoasă
Schimbarea stilului de viaţă a bolnavilor de hipertensiune arterială se bazează în principal pe următoarele măsuri:
renunţarea la fumat, care este cea mai eficientă măsură de modificare a stilului de viaţă pentru prevenirea
apariţiei bolilor cardiovasculare şi non-cardiovasculare la pacienţii hipertensivi;
reducerea greutăţii corporale, deoarece excesul de grăsime în corpul uman contribuie la creşterea tensiunii
arteriale încă din copilărie şi este cel mai important factor care predispune la hipertensiune arterială;
consumul moderat de alcool: 1-3 pahare de vin pe zi adică nu mai mult de 20-30g etanol pe zi pentru bărbaţi
şi nu mai mult de 10-20g de etanol pe zii pentru femei;
mişcare moderată de 3-4 ori pe săptămână a 30-45 minute (mers rapid sau înot), dar evitarea joghingului,
alergării, exerciţiilor în forţă ( ridicarea greutăţilor sau la aparatele de gimnastică care pot produce chiar
hipertensiune arterială);
gestionarea stresului, prin ajutarea fiecărei persoane să să coopereze cu agenţii stresori de fiecare zi.
Cu privire la cauzele hipertensiunii arteriale, medicina modernă trebuie să-şi recunoască încă limitele,
deoarece în 90-95% din cazuri, nu se pot stabili cauzele exacte. Cert este că mediul, mai exact stilul
de viaţă, joacă un rol important.
Între factorii incriminaţi care contribuie la apariţia hipertensiunii arteriale sunt incluşi: consumul de
excesiv de sare, obezitatea, consumul de alcool, profesia, domiciliul în mediu urban şi mai nou
privarea de somn.
Stresul urban. Hipertensiunea este o boală mult mai frecventă la locuitorii din oraşe decât la
cei care locuiesc la ţară. Deasemenea, boala hipertensivă este mai frecventă în societăţile sau
ţările care trec prin situaţii de instabilitate, prin frământări sociale, războaie. Toate aceste date
atrag atenţia asupra rolului stresului psihic şi sistemului nervos în producerea bolii hipertensive.
Excesul de sare. Consumul exagerat de sare este considerat un factor de risc însemnat în
apariţia bolii hipertensive. La circa 60 la sută dintre bolnavii cu tensiune arterială mărită s-a
observat o sensibilitate deosebită la sodiu.
Deficitul de calciu. În ţările unde apa de băut are duritate scăzută boala hipertensivă este mai
des întâlnită. Studiile evidenţiază că la populaţiile care au un aport scăzut de calciu alimentar, au
valori ale tensiunii arteriale mai mari.
Greutatea corporală. Greutatea corporală are o influenţă marcată asupra tensiunii arteriale.
Hipertensiunea însoţeşte aproape ca o umbră obezitatea. Creşterea în greutate este însoţită de
o frecvenţă crescută a hipertensiunii arteriale.
Consumul de alcool. Abuzul de băuturi alcoolice favorizează apariţia hipertensiunii arteriale.
Aproape jumătate dintre alcoolici au tensiunea arterială crescută. Efectul cel mai intens îl are
berea urmată de vin şi de băuturile tari.
Complicaţiile hipertensiunii
Boala hipertensivă netratată duce la moarte prematură. Principalele organe afectate sunt inima,
creierul şi rinichii. La aceste organe apar de regulă aşa numitele complicaţii grave ale bolii
hipertensive: angina pectorală, infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral şi insuficienţa renală
B IB LI O G RAFIE
Colledge, R., 2002, Mastering counselling fheory, New York: Polgrave Macmillan.
Kubler-Ross, E., 1987, AIDS: The ultimate challenge, New York: Macmillan.
Manea, L., 2000, Protectia sociala a persoanelor cu handicap, Bucuresti, Editura sansa.
Mitrofan, I., Buzducea, D., 2002, Psihologia pierderii si terapia durerii, Bucuresti,
Editura SPER.
Pop, L. M., coord., 2002, Dicttionar de politici sociale, Bucuresti, Editura Expert.
Zamfir, E., 1997, Psihologie sociala - texte alese, Iasi, Editura Ankarom.
Zamfir, E., Zamfir, C., (coord.) 1995, Politici Sociale. România în context european,
Bucuresti, Editura Alternative.
Zarkovic, G., Enachescu, D., 1998, Politicile de sanatate în tarile Europei Centrale si de
Rasarit, Bucuresti, Editura Infomedica.
Buzducea, D., 2007 / 2008, Asistenta persoanelor cu boli cronice, Bucuresti, Suport de
curs - Specializarea - Asistenta Sociala
Bibliografie
[1]. Assal J.Ph., Lacroix A., L’education therapeutique des patients. Nouvelles
aproches de
la maladie chronique, Ed Vigot, Paris, 72-75, 52-59, 1998
[2]. Gavrilovici C., Introducere în Bioetic" - Note de curs, Editura Junimea, Ia"i,
2007
[3]. Haffner S., Letho S., Ronnemaa T. "i colaboratorii, Mortality from coronary heart
disease in subjects with type 2 diabetes and in nondiabetic subjects
with and without
prior myocardial infarction, N Engl J Med, 339: 229 – 234, 1998
[4]. Huzum E., Câteva obstacole în calea aplic"rii principiului
responsabilit"$ii individuale
pentru boal" în ra$ionalizarea serviciilor medicale, Revista Româna de
Bioetic , vol 8,
nr.2, aprilie-iunie, 2010
[5]. Lo B., Resolving Ethical Dilemmas-A Guide for Clinicians, 4th Edition,
Lippincott
Williams&Wilkins, 2009
[6]. Stafie C., Educa$ia terapeutic" #i responsabilizarea pacien$ilor cu boli
cronice, Revista
Român de Bioetic , vol. 7, nr. 2, aprilie-iunie, 2009
[7]. Vaughn L., Bioethics- Principles, Issues and Cases, Oxford