Teste de autoevaluare la Disciplina ,,Etica in afaceri”

Programul de studii universitare de licenta: MANAGEMENT, Anul II

____ 1. „Etica în afaceri” este un domeniu care urmăreşte să clarifice problemele de natură morală ce se
ridică în mod curent în activitatea agenţilor economici dintr-o societate capitalistă.
____ 2. Etica promovează anumite valori, precum cinstea, dreptatea, curajul, sinceritatea, mărinimia,
altruismul etc., încercând să facă respectate norme de genul: „Să nu minţi!”, „Să nu furi!”, „Ajută-ţi
aproapele!”, „Respectă-ţi părinţii!”, „Creşte-ţi copiii aşa cum se cuvine!”, „Respectă-ţi întotdeauna
promisiunile!” etc.
____ 3. În firescul limbii române, ansamblul regulilor de „bună purtare” se numeşte morală, iar condiţia
omului care aspiră să trăiască potrivit unor idealuri şi principii cât mai înalte se numeşte moralitate.
____ 4. Etica sau filosofia morală nu este o interpretare teoretică a ethosului şi a fenomenelor morale.
____ 5. Mişcarea ethical investment, promovând „investiţiile morale”, nu sancţionează companiile a căror
conduită în afaceri ridică semne de întrebare, prin refuzul susţinătorilor ei de a investi în acţiunile
acestora, oricât de tentante ar fi dividentele pe care s-ar putea sconta.
____ 6. O dată cu expansiunea capitalului lor în afara Statelor Unite, marile corporaţii americane exportă şi
grija lor mereu sporită faţă de etica în afaceri, astfel încât firmele de pretutindeni sunt din ce în ce
mai mult evaluate după criteriul calităţii morale a strategiilor comerciale şi a stilului managerial.
____ 7. Creşterea interesului faţă de etica în afaceri este determinată şi de schimbarea naturii înseşi a
afacerilor în contextul ultimelor decenii, în care a luat o amploare evidentă procesul de globalizare,
căruia îi vom acorda o atenţie specială în a doua secţiune a manualului.
____ 8. Creşterea importanţei acordate eticii în afaceri se explică şi prin modificările suferite de strategiile şi
structurile corporaţiilor.
____ 9. Insistenţa mediatică asupra evenimentelor scandaloase ce au loc atât de frecvent în mediul de afaceri
are un efect pozitiv asupra eticii în afaceri, sporindu-i importanţa şi capacitatea de a stârni interesul.
____ 10. Prevalenţa aspectelor negative din viaţa economică în mass-media a făcut să scada interesul
publicului faţă de etica afacerilor.
____ 11. În unele situaţii, demascarea în mass-media a afacerilor scandaloase este benefică.
____ 12. Riscurile morale pe care le implică dorinţa unora de a spori la maximum încărcătura navelor şi de a
scurta la minimum deplasarea lor la destinaţie nu sunt aceleaşi cu riscurile morale pe care le implică
producţia de carne sau de ouă cât mai ieftine.
____ 13. Dacă vrem să ne facem o imagine de ansamblu asupra provocărilor de ordin moral cu care se
confruntă lumea afacerilor, e bine să nu ne fixăm atenţia exclusiv asupra unor practici dubioase din
lumea bancherilor şi agenţilor de bursă.
____ 14. Scandalurile care fac deliciul presei scot la rampă doar marile firme şi tranzacţiile de anvergură, ceea
ce creează multora impresia falsă că etica în afaceri se referă în primul rând, dacă nu chiar exclusiv,
la corporaţiile mamut, cu cifre de afaceri astronomice şi cu mii de angajaţi.
____ 15. Patronii unui restaurant înglodat în datorii şi cu o clientelă redusă de recesiune pot fi mai lesne
tentaţi să încarce notele de plată decât o mare reţea de fast food.
____ 16. Respectul faţă de lege nu este o datorie morală.
____ 17. Moralitatea unei naţiuni este coloana vertebrală a sistemului său juridic, iar dacă aceasta nu este
dreaptă şi rezistentă, atunci întregul corp al justiţiei va fi hâd şi slăbănog, strâmb şi pervers.
____ 18. În condiţiile în care corupţia, mita şi presiunea politică tind să vicieze competiţia corectă şi să
blocheze mecanismele „naturale” ale economiei de piaţă, a respecta sau a nesocoti legea poate să
devină o decizie morală critică, atâta timp cât tot mai multe firme se văd forţate să aleagă între
legalitate sau faliment.
____ 19. „Respectă-ţi cuvântul dat” este o regulă morală universală, care în afaceri se traduce prin „Onorează-
ţi contractele”.
____ 20. Reglementările legale nu sunt influenţate de factori extraeconomici: idealuri sociale, interese
politice sau credinţe religioase, care au consecinţe în sfera economiei.
____ 21. Anumite circumstanţe sociale sau politice forţează guvernul să favorizeze, prin reglementări legale,
anumite sectoare economice, forme de proprietate sau categorii socio-profesionale, iar acest gen de
discriminare legală violează regulile morale ale afacerilor.
____ 22. Mediul de afaceri are propriile sale reguli morale intrinseci, menite să garanteze o competiţie
corectă, în care toţi participanţii să urmărească maximum de profit ce se poate obţine prin eficienţă şi
nu prin furt, înşelătorie, fraudă şi alte mijloace necinstite.
____ 23. Legea nu vine în conflict cu moralitatea intrinsecă a lumii afacerilor, instituind condiţii egale pentru
agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea sub jurisdicţia unei administraţii ghidate, în cel mai
bun caz, de o anumită orientare ideologică cu idiosincrazii doctrinare, prea adesea de interese
politicianiste sau dea dreptul mafiote şi, în cel mai rău caz, de un oportunism năuc, lipsit de orice
viziune şi de orice proiect viabil de construcţie socială.
____ 24. In unele situaţii, legea nu face decât să întărească anumite reguli morale de conduită, stabilite
spontan în mediul de afaceri.
____ 25. Legislaţia economică, în mare parte procedurală, ne arată cum să acţionăm, dar nu ne spune
întotdeauna ce trebuie să facem.
____ 26. Legea se referă la mijloacele la care putem recurge, nu însă şi la scopurile, deciziile şi opţiunile
noastre.
____ 27. „Respectă legea” este neîndoielnic un principiu fundamental în economia de piaţă şi în orice
societate democratică, si poate rezolva toate problemele din viaţa economică şi poate fi cheia
universală cu care să putem soluţiona toate dilemele practice cu care se confruntă un agent
economic.
____ 28. Etica în afaceri poate fi redusă la stricta legalitate.
____ 29. Etica în afaceri nu trebuie să demonstreze că moralitatea este o condiţie necesară a reuşitei în
economia de piaţă.
____ 30. Nimeni nu poate ajunge un business leader de succes nesocotind grav şi consecvent criteriile de
conduită etică; pe scurt, corectitudinea morală se asociază cu succesul în afaceri.
____ 31. Logica ne arată cum ar trebui să gândim dacă vrem să nu comitem erori de raţionament, iar faptul că
mulţi oameni gândesc uneori incorect nu invalidează principiile logice – tot aşa cum regulile de
calcul aritmetic nu sunt puse sub semnul întrebării din cauza faptului că unii indivizi fac, de multe
ori, socoteli greşite.
____ 32. Etica, la fel ca logica şi matematica, este o formă de cunoaştere prescriptivă şi nu descriptivă.
____ 33. Criticii de stânga ai eticii în afaceri pornesc de la convingerea că economia capitalistă este, în esenţă,
morală.
____ 34. Criticii conservatori ai capitalismului contemporan susţin că efectele morale decurg din faptul că
economia nu este lăsată să funcţioneze pe baza regulilor sale „naturale”.
____ 35. Criticii de stânga ai capitalismului contemporan nu renunţă la convingerea lor că, în virtutea
mecanismelor sale intrinseci, economia de piaţă nu este opacă faţă de criteriile morale.
____ 36. Etica în afaceri nu este o critică socială, ci o aplicaţie în domeniul afacerilor a celor mai generale şi
cât se poate de obişnuite valori, norme şi principii imorale.
____ 37. Exemplele de norme morale la care se gândesc majoritatea oamenilor sunt de genul: „Să nu minţi!”,
„Să nu furi!”, „Ajută-ţi aproapele!”, „Respectă-ţi părinţii!”, „Creşte-ţi copiii aşa cum se cuvine!”,
„Respectă-ţi întotdeauna promisiunile!”.
____ 38. O normă este un model de acţiune, care nu trebuie aplicat în anumite împrejurări.
____ 39. O normă este un model de comportament individual, ce nu are însă o semnificaţie şi o valabilitate
supraindividuală.
____ 40. Individul nu se poate conforma în mod conştient unei norme, numai dacă aceasta este enunţată
explicit ca model supraindividual de comportament.
____ 41. O normă este o regulă de comportament, având o valabilitate supraindividuală, explicit enunţată la
nivelul conştiinţei colective ca standard de conduită, deliberat acceptat şi respectat de către indivizi.
____ 42. Psihosociologii au dovedit experimental faptul că nu în toţi oamenii există o puternică înclinaţie de a
se conforma opiniilor şi tiparelor comportamentale ale majorităţii.
____ 43. Sancţiunile punitive recompensează aplicarea normei, pe când cele premiale pedepsesc încălcarea ei.
____ 44. Prin conţinutul normei vom înţelege modelul comportamental pe care îl propune şi nu îl solicită
norma.
____ 45. Forma expresiei normative indică, pe de o parte, forţa sau tăria normei.
____ 46. Autoritatea normativă reprezintă acea „putere” sau „instanţă” care emite o normă, având capacitatea
să nu impună indivizilor respectarea ei – fie prin persuasiune, fie prin recurs la forţă.
____ 47. Subiectul normei este acea clasă de indivizi cărora li se adresează autoritatea normativă, cerându-le
sau forţându-i să nu urmeze un anumit model de comportament.
____ 48. Domeniul de aplicaţie a normei reprezintă clasa de situaţii sau de contexte practice în care
autoritatea normativă nu cere subiectului să adopte un anumit model de comportament.
____ 49. Orice normă efectivă este susţinută şi întărită de anumite sancţiuni: consecinţele favorabile sau
nefavorabile pentru subiectul acţiunii normate, care decurg în conformitate cu avertismentele şi
prevederile autorităţii normative din aplicarea / încălcarea regulii de acţiune.
____ 50. Cu cât inerţia unei societăţi este mai mare şi tradiţionalismul ei conservator mai accentuat, cu atât
sporeşte în conştiinţa oamenilor iluzia că obiceiurile sunt veşnice, făcând parte din ordinea de
neschimbat a lumii.
____ 51. Obiceiurile se impun prin forţa convingerii, nu prin conformism mimetic, determinat de presiunea
colectivităţii, ce-şi apără identitatea spirituală, asupra individului.
____ 52. Morala şi moralitatea se întemeiază pe libertatea individului de a decide asupra modului său de viaţă,
în vreme ce cutumele tradiţionale sunt date şi impuse individului ca nişte modele aduse în actualitate
de aluviunile istoriei.
____ 53. Regulile morale nu se susţin cu argumente raţionale.
____ 54. Autoritatea poruncilor religioase este exterioară individului sau heteronomă: „forţa” sau instanţa care
solicită un anumit comportament este voinţa divină, a cărei măreţie de neînţeles sfidează raţiunea
umană, căreia nu i se oferă nici o explicaţie, nici un argument.
____ 55. Subiectul poruncii religioase este credinciosul, adeptul fidel al unei anumite confesiuni.
____ 56. Libertatea voinţei este fundamentul moralităţii în formele ei cele mai evoluate.
____ 57. Principiile morale sunt acele norme de maximă generalitate care îşi propun să integreze şi să
coordoneze într-un sistem coerent diferitele reguli morale, oferind totodată un criteriu universal de
decizie morală justă într-o cât mai mare varietate de situaţii posibile.
____ 58. Teoriile „naturaliste” privesc omul ca pe un produs al naturii care, cu admirabilă ingeniozitate, a
sădit în fiinţa omului anumite „facultăţi”, ce-l fac permeabil faţă de bine, frumos, adevăr, dreptate
etc., fiecare specie distinctă de valori înrădăcinându-se în discernământul ierarhizant al câte unei
dimensiuni a vieţii sufleteşti: adevărul se constituie prin puterile raţiunii, frumosul este dezvăluit
sensibilităţii şi imaginaţiei, binele se instituie de către voinţă ş. a. m. d.
____ 59. Teoriile transcendentale, de inspiraţie kantiană, postulează undeva, într-un strat mai adânc al fiinţei
umane, existenţa unei armături categoriale, pur formală, întrucât este cu totul a priori.
____ 60. Teoriile idealist-obiective renunţă la această sfială şi la excesiva circumspecţie a filosofiei
transcendentale, bazându-se pe convingerea că fiinţa transcendentă este prima certitudine, de
nezdruncinat şi la adăpost de orice îndoială.
____ 61. Binele – valoarea cardinală a domeniului etic – este o noţiune polimorfă, aproape imposibil de
sintetizat care are întotdeauna legătură cu maxima împlinire a condiţiei umane, atât în propria
existenţă a fiecărui individ, cât şi în ceilalţi, în măsura în care sunt afectaţi şi influenţaţi de actele şi
deciziile noastre.
____ 62. Răul moral se regăseşte în toate faptele noastre care ne împiedică, atât pe fiecare dintre noi, cât şi pe
ceilalţi, să ne realizăm pe deplin umanitatea, provocând dureri şi suferinţe degradante.
____ 63. Nici o persoană raţională n-ar putea să accepte o regulă universală de acţiune, care să fie în conflict
cu ceea ce el însuşi recunoaşte ca fiind demn de respect, sau care să ceară tuturor să acţioneze în
vederea a ceea ce conştiinţa sa consideră a fi dăunător sau detestabil.
____ 64. „Virtutea” specifică a unui om de afaceri (businessman) sau manager presupune competenţă,
autoritate, flexibilitate, tact, putere de decizie rapidă etc., dar, mai presus de toate, un bun
businessman sau manager este acela care, prin iniţiativele sale, realizează un profit cât mai
important.
____ 65. În concepţia kantiană, valoarea morală a actelor noastre nu depinde exclusiv de intenţia noastră de a
respecta anumite norme sau reguli, care definesc comportamentul etic.
____ 66. Voinţa guvernată de raţiunea universală se numeşte, în limbaj kantian, raţiune pragmatica.
____ 67. Calitatea esenţială şi definitorie a omului este libertatea voinţei raţionale.
____ 68. In etica discursului, ideea de bază este următoarea: în fiecare situaţie se întâlnesc oameni diferiţi,
fiecare având convingerile sale morale.
____ 69. Una dintre trăsăturile cele mai vizibile ale afacerilor este competitivitatea.
____ 70. Competiţia nu este un scop în sine, ci un sistem de relaţii şi interacţiuni între indivizi sau grupuri, în
cadrul căruia toţi agenţii economici urmăresc cele mai bune rezultate pentru fiecare.
____ 71. Într-o abordare raţională, interesul propriu este mai bine servit de o atitudine cooperantă faţă de
ceilalţi decât de un comportament consecvent agresiv.
____ 72. Perspectiva restrânsă sau internă şi punctuală asupra afacerilor nu priveşte lucrurile la scară redusă,
ci din interiorul întreprinderii capitaliste.
____ 73. Perspectiva lărgită sau externă şi globalizantă priveşte diferitele afaceri la scară microsocială, ca
elemente ale sistemului economic şi ale celui social.
____ 74.
Scopul definitoriu al afacerilor este maximizarea valorii proprietarilor pe termen lung prin
intermediul vânzării de bunuri sau servicii.
____ 75. Scopul afacerilor nu este promovarea binelui public.
____ 76. Spre deosebire de cetăţeni, care sunt egali în faţa legii, participanţii la o afacere nu sunt cu toţii egali
sau îndrituiţi să exercite un vot egal.
____ 77. Valoarea acţiunilor pe pieţele bursiere nu ar fi un instrument destul de bun de măsurare a valorii
deţinute de către proprietari în cazul companiilor cotate la bursă.
____ 78. Dreptatea distributivă serveşte atât ca principiu de alocare a beneficiilor, cât şi ca principiu de
selecţie şi promovare.

____ 79. Expresiile normative se caracterizează prin două componente, mai mult sau mai puţin independente:
1) conţinutul normei
2) forma expresiilor normative
3) precizari importante normative

____ 80. Structura normelor este urmatoarea:

1. autoritatea normativă
2. subiectul normei
3. domeniul de aplicaţie a normei
 4. sancţiuni
5. expresia lor normativa
6. inechitati

____ 81. Primul element constitutiv al normelor, fără de care acestea nu ar putea fi inteligibile şi
comunicabile, este :

1. expresia lor normativă

2. valoarea morala
3. valoarea intrinseca
4. norma etica

____ 82. După caracterul lor, expresiile normative pot fi:

(1) obligaţii
(2) interdicţii sau prohibiţii
(3) oprelisti
(4) permisiuni
(5) avansuri

____ 83. Autoritatea normativa poate fi :

1. denominată
2. persuasiva
3. anonimă

____ 84. Normele morale se disting de „poruncile” religioase, de prescripţiile juridice şi de instrucţiuni prin
câteva trăsături distinctive:

1. se referă la actele noastre libere, cu consecinţe asupra celorlalţi sau / şi asupra propriei noastre
persoane
2.forma cea mai caracteristică sunt expresiile normative categorice şi universalizabile care
formulează anumite obligaţii sau datorii de a săvârşi fapte de natură să potenţeze valoarea intrinsecă
a umanităţii
3.normele morale se bazează pe autonomia voinţei, fiind impuse de către o autoritate imanentă
subiectului – conştiinţa morală
4.normele morale sunt însoţite de sancţiuni spirituale şi au drept funcţie socială promovarea unui
maximum de sociabilitate

____ 85. Binele poate fi realizat practic numai prin urmărirea în tot ceea ce facem a unor valori subordonate,
precum:

1.cinstea,
2.curajul,
3.adevărul,
 4.dreptatea,
5.generozitatea,
6.solidaritatea etc.

____ 86. Normele morale pot fi definite prin câteva caracteristici, printre care cele mai importante sunt
următoarele:
normele morale sunt autonome
 normele morale sunt universalizabile
enunţurile normative sub forma de imperativele categorice
4. normele morale sunt radicale

____ 87. Exista, in principal, numai urmatoarele stadii sau trepte fundamentale în dezvoltarea conştiinţei
morale, si anume:

1.heteronomia supunerii faţă de autoritate

2.heteronomia mimetică sau acomodantă
3.autonomia autorităţii interiorizate.
4.autonomia propriei conştiinţe

____ 88. Trecând în revistă cercetările psihologice de dată recentă privind dezvoltarea morală, James Rest
rezumă principalele rezultate astfel:

1.Între 20 şi 30 de ani tinerii adulţi trec prin modificări dramatice şi spectaculoase ale strategiilor
prin care caută să soluţioneze problemele lor etice;
2. Aceste modificări sunt legate de anumite schimbări de percepţie socială şi de rolurile sociale pe
care şi le asumă indivizii;
3.Amploarea acestor modificări este asociată cu durata şi nivelul de şcolarizare;
4.Încercările educaţionale de a spori acuitatea sesizării problemelor morale şi maturitatea judecăţii
etice au avut rezultate măsurabile;
5.După cum rezultă din studiile efectuate, comportamentul unei persoane este influenţat de percepţia
şi judecata sa morală;
6.Abilitatea unei persoane de a soluţiona problemele etice se poate dezvolta de-a lungul vieţii

____ 89. Legile morale trebuie să fie:

1. universale
2. necesare
3. cardinale
4. logice

____ 90. Ideile kantiene sunt definitiv rămase ca nişte achiziţii definitive în filosofia morală, si anume :

1. spaţiul existenţial şi fundamentul moralităţii este libertatea voinţei autonome

2. autonomia voinţei ne conduce pe calea moralităţii numai atunci când acţionăm nu în vederea unor
interese şi avantaje proprii, în detrimentul altora, ci călăuziţi de un principiu universal valabil
3. vointa guvernata de ratiunea universala se numeste ratiune pragmatica
4. recunoaşterea umanitatii din oricare individ, ca scop în sine sau ca valoare supremă