Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Drept Constitutional PDF
Drept Constitutional PDF
INSTITUłII POLITICE
1
Partea I
NoŃiunea. Teoria constituŃiei.
Teoria statului
Capitolul I
Dreptul constituŃional ca ştiinŃă
în sistemul ştiinŃelor juridice
SecŃiunea 1
NoŃiunea de drept constituŃional.
Obiect şi metode de cercetare
SecŃiunea 2
Izvoarele dreptului constituŃional
Forma dreptului mai este denumită în ştiinŃele juridice şi
izvor de drept. Principalele forme sunt obiceiul juridic sau
2
cutuma, practica judiciară sau precedentul judiciar şi actul
normativ.
§ 1. Izvoare doctrinale
3
§ 2. Izvoarele legislative
Capitolul II
Teoria constituŃiei
SecŃiunea 1
NoŃiunea de constituŃie şi procedeele clasice de
adoptare a constituŃiilor
§ 1. NoŃiunea de constituŃie
5
dreptului constituŃional le-a împărŃit în patru categorii: carte
concedate, pacte, statute şi convenŃii.
ConstituŃia referendum este forma contemporană cea
mai democratică de stabilire a constituŃiilor.
SecŃiunea 2
Tipuri de constituŃii
6
SecŃiunea 3
Revizuirea ConstituŃiei României. IniŃiativa revizuirii,
procedura şi limitele revizuirii
SecŃiunea 4
Efectele juridice ale suspendării
constituŃiilor prin revoluŃii, lovituri de stat,
ori alte evenimente excepŃionale
7
Capitolul III
EvoluŃia sistemului constituŃional în România
§ 1. Regulamentele organice
§ 2. ProclamaŃia de la Izlaz
§ 3. ConvenŃia de la Paris
§ 4. Statutul dezvoltător al ConvenŃiei de la Paris
§ 5. ConstituŃia din anul 1866
§ 6. ConstituŃia din anul 1923
§ 7. ConstituŃia din anul 1938
§ 8. Repunerea în vigoare a ConstituŃiei
din anul 1923
§ 9. ConstituŃia din anul 1948
§ 10. ConstituŃia din anul 1952
§ 11. ConstituŃia din anul 1965
8
Capitolul IV
Teoria statului
SecŃiunea 1
Statul ca instituŃie
§ 1. NoŃiunea de stat
9
cu terŃii colectivitatea care stă la baza statului să apară ca o
unitate.
SecŃiunea 2
Elementele statului
§ 1. PopulaŃia
1. CetăŃenia
CetăŃenia română îşi găseşte reglementarea în ConstituŃia
României şi în Legea cetăŃeniei nr. 21/1991 privind cetăŃenia
română, completată şi modificată.
10
b) Dobândirea cetăŃeniei române prin efectul unui act
juridic individual se realizează prin repatriere şi prin acordare
la cerere.
1.2. Pierderea cetăŃeniei române
Pierderea cetăŃeniei române survine prin două modalităŃi:
a) de drept; b) prin efectul unui act juridic individual.
11
1.5. Dovada cetăŃeniei române
Dovada cetăŃeniei române se face cu cartea de identitate
sau după caz cu buletinul de identitate, cu paşaportul sau cu
certificatul constatator al acordării cetăŃeniei. În cazul copiilor,
până la 14 ani dovada cetăŃeniei se face cu certificatul de
naştere, însoŃit de cartea de identitate sau paşaportul oricăruia
dintre părinŃi ori cu paşaportul individual al copilului.
Dovada cetăŃeniei copiilor găsiŃi se face, până la vârsta
de 14 ani, cu certificatul de naştere.
12
respecta ConstituŃia şi legile statului, îndatorirea de a contribui,
prin impozite şi taxe la cheltuielile publice şi îndatorirea de
apărare a Ńării.
4. Avocatul Poporului
InstituŃia Avocatului Poporului a apărut pentru prima
dată în Suedia, ca instrument complementar la controlul
exercitat de către Parlament asupra executivului. Prin
intermediul ei, ca instituŃie cu caracter democratic, au fost luate
garanŃii suplimentare pentru apărarea spiritului legilor şi
protejarea drepturilor şi libertăŃilor individuale.
Cu privire la numirea şi rolul Avocatului Poporului
articolul 58 din ConstituŃia României din 1991 prevede că,
Avocatul Poporului este numit pe o perioadă de cinci ani şi nu
poate îndeplini nici o altă funcŃie publică sau privată, cu
excepŃia funcŃiilor didactice din învăŃământul superior.
Organizarea şi funcŃionarea instituŃiei Avocatului
Poporului sunt stabilite prin lege organică.
13
atribuie capacitatea de a lua, pe calea unor manifestări de
voinŃă unilaterale şi în afara oricărei subordonări faŃă de vreo
autoritate superioară sau concurentă, măsuri obligatorii,
susceptibile de a fi impuse respectului general cu ajutorul forŃei
de constrângere care a fost instituită în acest scop.
În literatura juridică şi politică, pentru desemnarea
acestui element al statului se utilizează fie termenul de putere
de stat, fie termenul de autoritate publică.
SecŃiunea 3
ForŃele politice
SecŃiunea 4
FuncŃiile statului, agenŃii statului şi
actele prin care se înfăptuiesc
§ 1. FuncŃiile statului
14
Aşadar, doctrina constituŃională contemporană distinge
trei categorii de funcŃii: funcŃii juridice respectiv, funcŃia
legislativă, funcŃia executivă şi funcŃia jurisdicŃională; funcŃii
politice care au în vedere menŃinerea ordinii sociale interne şi
apărarea teritoriului naŃional, implicarea în domenii sociale şi
asigurarea progresului economico-social şi funcŃii sociologice
vizând constrângerea socială şi activitatea de convingere a
cetăŃenilor în legătură cu compatibilitatea între interesele
generale şi cele personale. Din perspectivă economică,
doctrina vorbeşte despre funcŃia de alocare a resurselor şi
funcŃia de stabilizare economică şi distribuirea echilibrată a
venitului naŃional.
§ 3. AgenŃii statului
15
- actele agenŃilor statului, trebuie să fie emise cu
respectarea competenŃei care le-a fost stabilită prin lege.
- actele juridice emise de către agenŃii statului, trebuie să
fie emise cu respectarea formelor procedurale prevăzute de
lege atât pentru constituirea, cât şi pentru funcŃionarea
organului competent.
SecŃiunea 4
Forme de stat
§ 1. State unitare
§ 2. State compuse
1. AsociaŃiile de state
Sunt cunoscute următoarele forme de asociaŃii de state:
a) Uniunea personală
b) Uniunea reală
c) ConfederaŃiile de state
d) Statul federal
2. Ierarhiile de state
Sunt cunoscute următoarele forme:
a) Statul vasal
16
b) Statul protejat
c) Dominioanele britanice
d) Teritorii sub mandat
e) Statele sub tutelă internaŃională
SecŃiunea 5
Forme de guvernământ
§ 1. MonocraŃia
§ 2. Oligarhia
§ 3. DemocraŃia
SecŃiunea 6
Principiul separaŃiei puterilor în stat
18
SecŃiunea 7
Regimuri politice bazate pe
principiul separaŃiei puterilor în stat
SecŃiunea 8
România, stat naŃional, suveran,
independent, unitar, indivizibil şi democratic
19
ale statului român, pentru ca apoi , în următoarele trei articole,
într-o dezvoltare firească, să reglementeze, pe rând,
suveranitatea, teritoriul şi populaŃia.
Statul român este definit, în chiar art. 1 alin 1 din
ConstituŃie, ca stat naŃional.
Sub aspectul structurii sale, statul român este un stat
unitar şi indivizibil.
Statul român este un stat suveran, independent şi
democratic
Stat de drept. În prezent statul de drept a devenit, mai
ales în democraŃiile liberale, fundamentul societăŃilor politice şi
civile
Stat social. Pentru ca libertăŃile individuale să se poată
afirma, este necesar ca puterea politică să nu se afle în mâinile
celor ce deŃin puterea economică.
Partea a II-a
AutorităŃile publice
Capitolul I
Parlamentul
SecŃiunea 1
Rolul şi structura Parlamentului
20
universal, egal direct secret şi liber exprimat, potrivit legii
electorale.
SecŃiunea 2
Organizarea internă a Parlamentului
§ 1. Biroul permanent
§ 2. Preşedintele Camerei
§ 3. VicepreşedinŃii
21
§ 4. Secretarii
§ 5. Chestorii
Chestorii sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni ordinare,
după procedura prevăzută pentru alegerea preşedintelui, a
vicepreşedinŃilor
§ 6. Comisiile parlamentare
§ 7. Grupurile parlamentare
22
SecŃiunea 3
FuncŃionarea Parlamentului
§ 2. Sesiunea
§ 3. ŞedinŃele
23
§ 5. Protejarea mandatului parlamentar
SecŃiunea 4
FuncŃiile Parlamentului
§ 1. FuncŃia de informare
24
f) MoŃiunea de cenzură;
h) Angajarea răspunderii Guvernului la iniŃiativa sa; i)
Procedura suspendării din funcŃie a Preşedintelui României;
j) Punerea sub acuzare a Preşedintelui României;
k) Urmărirea penală a membrilor Guvernului.
§ 3. FuncŃia deliberativă
25
Ca o procedură legislativă complementară ConstituŃia
prevede că Preşedintele se implică în procedura legislativă
când înainte de promulgare poate cere Parlamentului o singură
dată reexaminarea legii.
Ca proceduri legislative speciale, sunt de amintit,
procedura de urgenŃă, procedura revizuirii constituŃiei.
Tot ca procedură excepŃională este reglementată în
ConstituŃie delegarea legislativă.
1.2. Hotărârile
Aceste se deosebesc de legi prin forŃa lor juridică, prin
conŃinut şi prin procedura de adoptare.
1.3. MoŃiunile
Acestea sunt o varietate a hotărârilor şi prin ele se
exprimă opinii asupra unei probleme determinate.
2. Actele exclusiv politice ale Parlamentului
Acestea pot lua forma unor declaraŃii, apeluri, moŃiuni,
mesaje şi altele, în funcŃie de obiect, destinatar şi scopul
urmărit.
26
Capitolul II
Preşedintele României
SecŃiunea 1
Rolul şi atribuŃiile Preşedintelui României
27
3. AtribuŃii cu privire la alegerea avizarea,
numirea sau revocarea unor autorităŃi publice;
SecŃiunea 2
Alegerea şi mandatul Preşedintelui României
28
data depunerii jurământului până la depunerea jurământului de
către preşedintele nou ales.
Mandatul Preşedintelui României ia sfârşit la expirarea
duratei acestuia dacă nu apar situaŃii care să determine
încetarea mandatului şi survenirea vacanŃei funcŃiei (art. 97 din
ConstituŃie). VacanŃa funcŃiei prezidenŃiale intervine în caz de
demisie, demitere, de deces şi de imposibilitate definitivă a
exercitării atribuŃiilor.
SecŃiunea 3
Actele Preşedintelui României şi
răspunderea acestuia
29
Capitolul III
Guvernul României
SecŃiunea 1
Organizarea şi funcŃionarea Guvernului
1. ComponenŃa Guvernului
Din guvern fac parte primul-ministru, miniştri şi membri
stabiliŃi prin legea organică. Pot fi membri ai Guvernului
persoanele care au cetăŃenia română în exclusivitate şi
domiciliul în Ńară, se bucură de exerciŃiul drepturilor electorale,
nu au fost condamnate penal, funcŃia de membru al Guvernului
fiind incompatibilă cu exercitarea altei funcŃii de reprezentare
profesională, salarizate în cadrul organizaŃilor cu scop
comercial. Alte incompatibilităŃi au fost stabilite prin legea
organică.
2. AtribuŃiile Guvernului
30
În realizarea funcŃiilor sale, potrivit normelor
constituŃionale şi ale legii organice, Guvernul îndeplineşte
următoarele atribuŃii principale:
– exercită conducerea generală a administraŃiei publice;
– iniŃiază proiecte de lege pe care le supune spre
adoptare Parlamentului;
– emite hotărâri pentru organizarea aplicării legilor;
– aprobă strategiile şi programul de dezvoltare
economică a Ńării;
– asigură realizarea politicii în domeniul social conform
Programului de guvernare;
– asigură apărarea ordinii de drept, precum şi a
drepturilor şi libertăŃilor fundamentale ale cetăŃenilor;
– aduce la îndeplinire măsurile adoptate pentru apărarea
Ńării;
– asigură realizarea politicii externe a Ńării prin
negocierea tratatelor, acordurilor şi convenŃiilor care angajează
statul român;
– conduce şi controlează activitatea ministerelor şi a
celorlalte organe centrale de specialitate din subordinea sa;
– asigură administrarea proprietăŃii publice şi private a
statului;
– acordă şi retrage cetăŃenia română; s. a.
31
SecŃiunea 2
Raporturile Parlamentului cu Guvernul
Capitolul IV
Autoritatea judecătorească
SecŃiunea 1
GaranŃiile constituŃionale ale înfăptuirii justiŃiei
SecŃiunea 2
InstanŃele judecătoreşti
SecŃiunea 3
Ministerul Public
33
atribuŃiile prin procurori, constituiŃi în parchete în condiŃiile
legi.
AtribuŃiile Ministerului Public, în concret sunt stabilite
potrivit legii.
SecŃiunea 4
Consiliul Superior al Magistraturii
Capitolul V
Mecanismele juridice de realizare a
statului de drept
SecŃiunea 1
Generalitatea legii
34
Legea este adoptată de organele care reprezintă voinŃa
generală şi ca atare are poziŃia cea mai înaltă în ierarhia actelor
normative aplicabile pe teritoriul unui stat. Dar, şi alte organe
ale statului cum sunt cele ale puterii executive pot să emită
norme juridice. Ceea ce caracterizează legea în raport cu actele
normative ale puterii executive, este faptul că ea este învestită
cu o forŃă juridică superioară acestora, ele trebuind să i se
conformeze.
SecŃiunea 2
Controlul constituŃionalităŃii legilor
35
parlament, înzestrat cu competenŃa de a verifica conformitatea
legilor ordinare cu constituŃia
SecŃiunea 3
Controlul constituŃionalităŃii legilor
consacrat de ConstituŃia României
36
§ 2. AtribuŃiile CurŃii ConstituŃionale
37
- dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare
din funcŃie a Preşedintelui României (146 alin 1 lit. „h” din
ConstituŃie);
- veghează la respectarea procedurii pentru organizarea
şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia
(146 alin 1 lit. „i” din ConstituŃie);
- verifică îndeplinirea condiŃiilor pentru exercitarea
iniŃiativei legislative de către cetăŃeni (146 alin 1 lit. „j” din
ConstituŃie);
- hotărăşte asupra contestaŃiilor care au ca obiect
constituŃionalitatea unui partid politic (146 alin 1 lit. „k” din
ConstituŃie);
- îndeplineşte şi alte atribuŃii prevăzute de legea
organică a CurŃii ConstituŃionale (art. 146 alin. 1 lit. „l” din
ConstituŃie).
SecŃiunea 4
Controlul legalităŃii actelor administrative
38
a) Controlul legalităŃii înfăptuit structura ierarhizată a
administraŃiei publice îmbracă două forme: recursul graŃios şi
recursul ierarhic.
b) Controlul jurisdicŃionalizat al legalităŃii actelor
administrative este reglementat în mod diferit după cum este
vorba despre acte administrative normative sau individuale.
SecŃiunea 5
IndependenŃa justiŃiei
Bibliografie generală
39
3. Tudor Drăganu, Drept constituŃional şi instituŃii
politice vol. I, Editura Uni. Ecologică D. Cantemir-Fac.
de Drept-Târgu Mureş 1993;
4. Tudor Drăganu, Drept constituŃional şi instituŃii
politice vol. II, Editura Uni. Ecologică D. Cantemir-
Fac. de Drept-Târgu Mureş 1995;
5. Tudor Drăganu, Introducere în teoria şi practica
statului de drept, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1992;
6. Ion Deleanu, InstituŃii şi proceduri constituŃionale- în
dreptul român şi în dreptul comparat, Editura C.H.
Beck, Bucureşti, 2006;
7. Ion Deleanu, InstituŃii şi proceduri constituŃionale- în
dreptul român şi în dreptul comparat, Editura Servo-
Sat, Arad, 2003;
8. Ion Deleanu, Drept constituŃional şi instituŃii politice,
tratat vol. 1 şi 2, Editura Europa Nova, Bucureşti, 1996;
9. Ion Deleanu, JustiŃia constituŃională, Editura Lumina
Lex, Bucureşti, 1995;
10. Ion Deleanu, Drepturile subiective şi abuzul de drept,
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1998;
11. Mihai Constantinescu, Ion Deleanu, Antonie
Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Vasilescu, Ion Vida,
ConstituŃia României, comentată şi adnotată, Editura
R.A. Monitorul Oficial, Bucureşti, 1992;
12. Ioan Muraru, Drept constituŃional şi instituŃii politice,
Editura Actami, Bucureşti, 1998;
13. Ioan Muraru, Simina Tănăsescu, Drept constituŃional
şi instituŃii politice, Editura Lumina Lex, Bucureşti,
2002;
14. Ioan Muraru, Mihai Constantinescu, Simina
Tănăsescu; Marian Enache, Gheorghe Iancu,
Interpretarea ConstituŃiei – doctrină şi practică,
Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002;
40
15. Tudor Drăganu, Începuturile şi dezvoltarea regimului
parlamentar în România până la 1916, Editura Dacia,
Cluj-Napoca, 1991;
16. Tudor Drăganu, DeclaraŃiile de drepturi ale omului şi
repercusiunile lor în dreptul internaŃional public,
Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1998;
17. Victor Duculescu, ConstanŃa Călinoiu, Georgeta
Duculescu, Drept constituŃional comparat, vol. 1 şi 2,
Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1999;
18. Victor Duculescu, Georgeta Duculescu, Revizuirea
constituŃiei, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002
19. Mihai Constantinescu, Ioan Muraru, Drept
parlamentar românesc, Editura All Beck, Bucureşti,
2005;
20. Cristian Ionescu, Tratat de drept constituŃional
contemporan, Editura All Beck, Bucureşti, 2003;
21. Cristian Ionescu, Drept constituŃional şi instituŃii
politice, vol. 1 şi 2, Editura Lumina Lex, Bucureşti,
2002;
22. Cristian Ionescu, Regimuri politice contemporane,
Editura C.H. Beck, Bucureşti 2006;
23. Cristian Ionescu, Sisteme politice contemporane,
Editura Şansa, Bucureşti 1994;
24. Dan Ciobanu, Victor Duculescu, Drept constituŃional
român, Editura Univ. Hiperion-Fac de Drept, Bucureşti,
1993;
25. Ion Rusu, Drept constituŃional şi instituŃii politice,
Editura Cerna, Bucureşti, 1998;
26. Gheorghe Iancu, Drept constituŃional şi instituŃii
politice, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002
27. Barbu B. Berceanu, Istoria constituŃională a României
în context internaŃional, Editura Rosetti, Bucureşti,
2003;
41
28. Virgiliu Pop, Avocatul Poporului-InstituŃie
fundamentală a statului de drept, Editura Perenia,
Timişoara, 1995;
29. Ion Rusu, Forma de guvernământ. Drept
constituŃional, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1997;
30. Ioan Muraru, Mihai Constantinescu, Curtea
ConstituŃională a României, Editura Albatros,
Bucureşti, 1997;
31. Ion Rusu, Preşedintele României, Editura Lumina
Lex, Bucureşti, 1996;
32. Cristian Ionescu, Principii fundamentale ale
democraŃiei constituŃionale, Editura Lumina Lex,
Bucureşti, 1997;
33. Ioan Muraru, Mihai Constantinescu, OrdonanŃa
guvernamentală. Doctrină şi jurisprudenŃă, Editura
Lumina Lex, Bucureşti, 2000;
34. Leon Duguit, Traite de droit constitutionnel, 5 vol,
Sirey, Paris, 1921-1925 reeditat, Cujas, Paris 1972;
35. Maurice Duverger, Institutions politiques et droit
constitutionnel, P.U.F. Paris, 1975;
36. Pierre Pactet, Institutions politiques. Droit
constitutionnel, Masson, Paris, 1992;
37. Georges Burdeau, Droit constitutionnel et institutions
politiques, L.G.D.J., Paris, 1984.
42