Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiectare Tehnologica La Bovine - Stelian Acatincăi, Timişoara, Editura PDF
Proiectare Tehnologica La Bovine - Stelian Acatincăi, Timişoara, Editura PDF
STELIAN ACATINCĂI
PROIECTARE TEHNOLOGICĂ
LA BOVINE
Timişoara
2005
REFERENŢI ŞTIINŢIFICI:
Prof. dr. ing. STANCIU GAVRIL - Universitatea de Ştiinţe Agricole şi
Medicină Veterinară a Banatului Timişoara, Facultatea
de Zootehnie şi Biotehnologii
Conf. dr. ing. CZISZTER LUDOVIC TOMA - Universitatea de Ştiinţe
Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara,
Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii
Editura BRUMAR
300115 – Timişoara, Str. Pestalozzi, nr. 22
tel / fax: 0256203934
ISBN 973-602-102-5
PREFAŢĂ
Autorul
CUPRINS
PROIECTAREA AMPLASĂRII ŞI
SISTEMATIZĂRII FERMELOR DE
TAURINE
1.1. PROIECTAREA AMPLASĂRII FERMELOR
DE TAURINE
1
- posibilităţile de cooperare ale fermei cu unităţi de selecţie
şi testare a taurinelor.
Cerinţele tehnico-constructive se referă la forma,
dimensiunile şi relieful terenului, la condiţiile climatice,
geotermice, hidrografice şi hidrologice locale, astfel:
- se recomandă ca amplasarea fermelor să se facă, pe cât
posibil, pe terenuri cât mai puţin fertile, dar care să ofere condiţii
bune pentru realizarea construcţiilor;
- se preferă terenurile de formă rectangulară, care să permită
optimizarea amplasării clădirilor şi a drumurilor din incinta fermei;
- terenul ales pentru construcţie trebuie să aibă o suprafaţă
suficient de mare astfel încât, în caz de necesitate, ferma să poată
fi extinsă;
- terenul destinat construirii trebuie să aibă o uşoară pantă
(1-6%), pentru realizarea facilă a sistemului de canalizare, pentru
evitarea băltirii apelor din precipitaţii, precum şi pentru a se evita
eroziunea solului;
- sunt preferate terenurile cu expunere sudică, sud-vestică
sau sud-estică, care asigură o bună însorire, contribuind în acest
fel la îmbunătăţirea regimului de iluminare naturală a
adăposturilor.
La amplasarea fermelor de taurine trebuie avute în vedere şi
respectarea unor condiţii (cerinţe) de ordin sanitar-veterinar,
între care:
- distanţa minimă de protecţie sanitară faţă de localităţi;
aceste distanţe se stabilesc în funcţie de profilul şi capacitatea
fermelor de taurine (tabelul 1.1);
Tabelul 1.1
Distanţele minime de protecţie sanitară între localităţi
şi fermele de taurine
Denumirea obiectivului Distanţa (m)
Ferme pentru taurine, până la 500 capete ≥200
Ferme pentru taurine, peste 500 capete ≥ 500 m
2
- se recomandă ca drumurile de acces către păşune să nu se
intersecteze cu căile de comunicaţie intens circulate (şosele, căi
ferate, drumuri);
- în cazul terenurilor în pantă, ferma se va amplasa în aval
de localităţi astfel încât să fie prevenită poluarea pânzei de apă
freatică din zona localităţii;
- pentru evitarea poluării accidentale a apelor curgătoare care
traversează localităţile, fermele se vor amplasa în aval de acestea;
- amplasarea fermei faţă de localitatea învecinată se va face
în aşa fel încât vânturile dominante să bată dinspre localitate spre
fermă;
- se recomandă ca în jurul fermei să existe o pădure
naturală, sau, în caz contrar, să se planteze o perdea forestieră, cu
rol de paravan împotriva vânturilor puternice care ar răspândi
noxele, gazele de canal şi praful cu încărcătură biologică.
Teme şi întrebări
1. Enumeraţi condiţiile (cerinţele) care trebuie avute în vedere la
înfiinţarea, amplasarea şi sistematizarea unei ferme de taurine.
2. Analizaţi, prin prisma condiţiilor impuse la înfiinţarea,
amplasarea şi sistematizarea fermelor, situaţia concretă a unei ferme
de taurine.
5
Capitolul 2
PROIECTAREA ASIGURĂRII
MATERIALULUI BIOLOGIC ÎN FERMELE
DE VACI DE LAPTE
În etapa de proiectare a asigurării materialului biologic
necesar pentru popularea unei ferme pot să apară două situaţii
distincte, respectiv: pentru ferme nou înfiinţate şi pentru ferme
existente. După modul de asigurare a tineretului taurin necesar
pentru înlocuirea vacilor reformate, fermele pot fi diferenţiate în
ferme cu circuit deschis şi ferme cu circuit închis.
În funcţie de dinamica, în timp, a efectivului de vaci de lapte
la nivelul exploataţiei, fermele pot fi ferme cu reproducţie simplă
sau ferme cu reproducţie lărgită.
6
În zona de câmpie (unde fertilitatea solului este mai mare şi,
ca urmare, se pot obţine producţii mult mai mari de furaje pe
unitatea de suprafaţă, într-o gamă largă de sortimente) se
recomandă creşterea rasei Bălţată cu negru românească dar şi a
rasei Bălţată românească. Aceste rase au nevoie, pentru a-şi
exterioriza întregul potenţial productiv, de cantităţi suficiente de
furaje, iar raţiile să fie bine echilibrate în substanţe nutritive.
Popularea fermelor cu alte rase de taurine, de import, rase
cu aptitudini productive superioare celor specifice raselor locale
ameliorate trebuie făcută cu prudenţă, luând în considerare
rezistenţa şi adaptabilitatea acestor rase la condiţiile locale de
mediu şi, în special, la posibilităţile fermierului de a asigura toate
cerinţele biologice specifice pentru punerea în valoare a
potenţialului productiv specific acestor rase.
7
2.3. PROIECTAREA MODULUI DE
ÎMPROSPĂTARE A EFECTIVULUI DE TAURINE
Materialul biologic necesar împrospătării efectivului matcă
poate proveni din propria fermă sau poate fi procurat prin
cumpărare. Decizia de a apela la una din cele două posibilităţi de
asigurare a materialului biologic necesar împrospătării efectivului
matcă trebuie să aibă la bază considerente economice, respectiv
să se compare cheltuielile aferente creşterii în propria fermă a
viţelelor de reproducţie cu preţul de cumpărare al viţelelor şi
junincilor din alte ferme.
După modul de asigurare a tineretului taurin necesar pentru
împrospătarea efectivului, fermele pot fi diferenţiate în ferme cu
circuit închis şi ferme cu circuit deschis.
♦ Fermele cu circuit închis îşi asigură materialul biologic
necesar împrospătării efectivului din prăsilă proprie.
În funcţie de dinamica, în timp, a efectivului de vaci de lapte
la nivelul exploataţiei, fermele pot fi ferme cu reproducţie simplă
sau ferme cu reproducţie lărgită.
În fermele cu reproducţie simplă, efectivul matcă rămâne
constant, iar în fermele cu reproducţie lărgită se urmăreşte
creşterea, cu o anumită cotă anuală, a efectivului matcă, până la
atingerea efectivului matcă proiectat.
Fermele cu circuit închis valorifică, prin vânzare, surplusul
de taurine de reproducţie. Astfel, viţelele pot fi livrate imediat
după înţărcare, se vor vinde ca juninci, sau vaci (după testarea
primei sute de zile de lactaţie sau după încheierea primei lactaţii).
De asemenea, tăuraşii care nu sunt reţinuţi pentru reproducţie se
valorifică fie prin vânzare (la diferite vârste şi greutăţi corporale)
către ferme specializate pentru îngrăşarea taurinelor, fie tăuraşii
sunt îngrăşaţi în ferma proprie.
Surplusul de viţele din fermele cu circuit închis pot fi
însămânţate cu material seminal provenit de la taurii din rasele de
carne, aplicându-se tehnologia de îngrăşare a vacilor primipare
fătate timpuriu, împreună cu viţeii lor.
La programarea necesarului de tineret taurin femel de
înlocuire se vor avea în vedere următoarele elemente de calcul:
- procentul anual de reformă la vaci;
- procentul de natalitate;
- procentul de pierderi la diferitele categorii de tineret femel
destinat înlocuirii efectivului de vaci;
- rata de sporire al efectivului de vaci (în cazul fermelor cu
reproducţie lărgită.)
● Procentul anual de reformă la vaci (R%), are valori
cuprinse între 20 şi 35%. Acest indicator este influenţat de durata
8
medie de exploatare a vacilor, respectiv de diferenţa (în ani) dintre
vârsta medie de reformă la vaci şi vârsta medie a primei fătări.
Calcularea procentului de reformă se face cu următoarea relaţie:
► Exemplu de calcul:
Să se calculeze procentul anual de reformă la vacile de lapte ştiind că
vârsta medie de reformă (Vref) a vacilor este de 6,5 ani, iar vârsta medie la
prima fătare (Vpf) este de 2,5 ani.
100 100
R= = = 25%
6,5-2,5 4
Răspuns: Procentul anual de reformă (R) este de 25%; în acest caz,
întregul efectiv de vaci va fi înlocuit în 4 ani.
9
2.4. PROIECTAREA STRUCTURII EFECTIVULUI
DE TAURINE
Prin structura efectivului se înţelege ponderea numerică sau
ponderea procentuală a diferitelor categorii fiziologice de taurine
din efectivul total de taurine.
La proiectarea structurii efectivului se vor lua în considerare
următoarele elemente de calcul:
- modul de asigurare al tineretului taurin femel de înlocuire
(fermă cu circuit închis sau fermă cu circuit deschis);
- caracterul reproducţiei (reproducţie simplă sau reproducţie
lărgită);
- procentul anual de reformă la vaci;
- procentul de natalitate;
- procentul de pierderi la tineretul taurin, pe categorii de
vârstă;
- vârsta la care se realizează reforma surplusului de viţele;
- vârsta de livrare a tăuraşilor.
11
► Ntăuraşi 6-12 luni = Ntăuraşi 3-6 luni – 2% pierderităuraşi 3-6 luni
⇓
► Ntăuraşi 12-18 luni = Ntăuraşi 6-12 luni – 5% sacrificări necesitatetăuraşi 6-12 luni
⇓
12
3. Calculul ponderii procentuale a fiecărei categorii
fiziologice din efectivul de reproducţie - n r (%)
Pentru calculul ponderii procentuale a fiecărei categorii de
taurine din efectivul total de taurine se foloseşte următoarea
relaţie:
Total = 100%
4. Calculul ponderii procentuale a fiecărei categorii
fiziologice din efectivul total de taurine - nt[%]
Pentru calculul ponderii procentuale a fiecărei categorii de
taurine din efectivul total de taurine se foloseşte următoarea
relaţie:
n x 100 n - ponderea numerică a categoriei
nt (%) = în care: fiziologice, (cap.)
Nt Nt - efectivul total, (cap.)
Total = 100%
Tabelul 2.1
Dinamica şi structura efectivului de taurine,
într-o fermă de 100 vaci
Structura efectivului:
Efectiv
în % din în % din
rulat anual Numeric
Categoria de taurine efectivul de efectivul
[N] [n]
reproducţie [n r] total [nt]
(cap.) (cap.)
(%) (%)
Vaci, - total 100 100 45,25 37,31
1 din - în lactaţie (80) (80) - -
care: - în repaus mamar (20) (20) - -
2 Juninci (luna 3-9 de gestaţie) 37 19 8,60 7,09
3 Viţele 18-24 luni 39 20 9,05 7,46
4 Viţele 12-18 luni 40 20 9,05 7,46
5 Viţele 6-12 luni 40 20 9,05 7,46
6 Viţele 3-6 luni 41 10 4,52 3,73
7 Viţele 0-3 luni 43 11 4,98 4,11
8 Tăuraşi 0-3 luni 42 11 4,98 4,11
9 Tăuraşi 3-6 luni 40 10 4,52 3,73
10 Total efectiv de reproducţie 422 221 100 -
Taurine - tăuraşi 6-12 luni 39 20 - 7,46
la - tăuraşi 12 -18 luni 37 19 - 7,09
11
îngrăşat, - vaci recondiţionate
30 8 - 2,99
din care: (90 de zile)
Total efectiv de taurine la
12 106 47 - -
îngrăşare
13 EFECTIV TOTAL 528 268 - 100
Juninci disponibile pentru
14 7 - - -
vânzare
14
Tabelul 2.2
Structura procentuală a efectivului de taurine - nr (%), pe tipuri de fermă, la
un procent de natalitate de 80% şi la un procent de reformă la vaci de 20%
Fermă cu circuit Fermă
Fermă cu circuit
închis şi testarea specializată, cu
închis şi livrarea
Categoria fiziologică primiparelor în livrarea tuturor
surplusului de viţele la
prima o sută de zile viţelelor la vârsta
vârsta de 3 luni nr (%)
de lactaţie nr (%) de 3 luni nr (%)
Vaci, - total 60,0 50,0 80,0
d.c.: - primipare (12) (6,0) (16)
Juninci 6,0 10,0 9,0
Viţele 12-18 luni 7,0 10,5 -
Viţele 6-12 luni 7,0 11,0 -
Viţele 3-6 luni 7,5 5,5 -
Viţele 0-3 luni 11,0 6,0 9,0
Tăuraşi 0-3 săptămâni 1,5 1,0 2,0
TOTAL 100 100 100
Teme şi întrebări
1. Proiectaţi şi analizaţi dinamica şi structura efectivului de taurine
(valorile obţinute se vor înscrie în tabelul 2.3) în două ferme de vaci de lapte
(A şi B), având în vedere următoarele date tehnice:
- ambele ferme au capacitatea 50 vaci de lapte, cu circuit închis,
reproducţie simplă; tineretul taurin mascul se îngraşă în fermă până la vârsta
de 18 luni; vacile reformate se recondiţionează în fermă, surplusul de juninci
se vând altor ferme.
Ferma
A B
Procent anual de reformă la vaci 20% 30%
Natalitate 85% 90%
Pierderi la viţei 0-3 luni 5% 5%
Pierderi la viţei 3-6 luni 3% 2%
Pierderi la viţele 6-12 luni 2% 1%
Pierderi la viţele 12-18 luni 1% 1%
Pierderi la tineretul taurin femel de reproducţie 18-24 luni 5% 5%
- tăuraşi la îngrăşat 6-12 luni 5% 5%
Sacrificări de necesitate:
- tăuraşi la îngrăşat 12-18 luni 5% 5%
Tabelul 2.3
Dinamica şi structura efectivului de taurine, în două ferme
a câte 50 de vaci fiecare
Structura efectivului:
Efectiv rulat
Numeric în % din efectivul de în % din efectivul total
Categoria de taurine anual [N]
[n] reproducţie [n r] [nt]
(cap.)
(cap.) (%) (%)
FERMA A B A B A B A B
Vaci, - total
1 din - în lactaţie
care: - în repaus mamar
2 Juninci (luna 3-9 de gestaţie)
3 Viţele 18-24 luni
4 Viţele 12-18 luni
5 Viţele 6-12 luni
6 Viţele 3-6 luni
7 Viţele 0-3 luni
8 Tăuraşi 0-3 luni
9 Tăuraşi 3-6 luni
10 Total efectiv de reproducţie
Taurine - tăuraşi 6-12 luni
la - tăuraşi 12 -18 luni
11
îngrăşat, - vaci recondiţionate
din care: (90 de zile)
12 Total taurine la îngrăşare
13 EFECTIV TOTAL
14 Juninci disponibile pentru vânzare
15
Capitolul 3
PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE
REPRODUCŢIE
Obiectivul principal în procesul de reproducţie îl constituie
obţinerea unei natalităţi maxime, respectiv acela de a obţine în
fiecare an, de la fiecare vacă, un viţel cu viabilitate ridicată.
Realizarea acestui obiectiv impune programarea judicioasă, pe
baze ştiinţifice, a activităţii de reproducţie în fermele de taurine.
Prin proiectarea activităţii de reproducţie se urmăreşte
realizarea unei structurări optime a efectivului de vaci pe stări
fiziologice, astfel încât să se asigure obţinerea unor producţii mari
şi, pe cât posibil, constante pe parcursul întregului an. Proiectarea
activităţii de reproducţie în fermele de taurine presupune:
- stabilirea sistemului de programare la însămânţări şi fătări
preconizat;
- programarea introducerii viţelelor la reproducţie;
- programarea la însămânţare şi stabilirea termenului optim
de însămânţare al vacilor după fătare;
- stabilirea duratei repausului mamar.
16
Practicarea acestui sistem de programare a însămânţărilor şi
fătărilor prezintă o serie de avantaje, între care: folosirea
raţională a forţei de muncă şi a adăposturilor, obţinerea unor
producţii de lapte relativ constante pe parcursul anului şi,
implicit, se realizează venituri mari şi constante prin valorificarea
laptelui, iar pieţele de desfacere sunt aprovizionate ritmic cu
produse proaspete.
Între dezavantajele acestui sistem de programare la fătare
pot fi menţionate costurile de producţie mai mari (în special pe
timpul sezonului rece) şi, de asemenea, valoarea mai mare a
investiţiilor iniţiale cu construcţiile şi anexele zootehnice.
Se recomandă ca acest sistem de planificare al fătărilor să se
practice în fermele aflate în vecinătatea marilor centre urbane.
Reuşita aplicării acestui sistem presupune asigurarea în
fermă a bazei furajere pe tot parcursul anului, precum şi existenţa
unor adăposturi corespunzătoare pentru viţei.
Sistemul de însămânţări şi fătări grupate (sezoniere) se
practică în cazul fermelor în care se exploatează taurine din
rasele de carne, în fermele situate în zona de deal şi premontană
(ferme în care se practică îngrăşarea tineretului mascul pe
păşune), precum şi în fermele cu vaci de lapte care nu pot asigura
pe timpul sezonului rece baza furajeră necesară şi nici condiţii
optime de cazare pentru viţei.
Acest sistem presupune organizarea însămânţărilor în lunile
iulie-august, astfel încât la 75-80% din efectivul de vaci fătările
să aibă loc în primăvara anului următor, în lunile martie-aprilie.
Punerea în practică a sistemului de însămânţări şi fătări
grupate este facilitată de posibilitatea sincronizării estrului la vaci
şi la viţele prin tratamente hormonale. În acest fel, se măreşte
probabilitatea de încadrare în sezonul de însămânţare şi fătare
proiectat, creşte frecvenţa fătărilor gemelare şi se reduce timpul
necesar pentru depistarea femelelor în călduri. De asemenea, se
obţine un număr mai mare de viţei de vârstă apropiată, şi prin
transfer de embrioni - chiar din sexul dorit, ceea ce uşurează
unele procese tehnologice (hrănirea şi întreţinerea viţeilor pe loturi
relativ omogene) şi a unor acţiuni sanitar-veterinare specifice
(individualizarea, ecornarea, înţărcarea, vaccinarea etc.).
Tabelul 3.1
Vârsta şi masa corporală la care se recomandă introducerea la
reproducţie a viţelelor din rasele locale
18
3.3. PROGRAMAREA LA ÎNSĂMÂNŢARE A
VACILOR DUPĂ FĂTARE
Din punct de vedere tehnologic, durata repausului de
gestaţie se stabileşte diferenţiat, pentru fiecare vacă, luând în
considerare: nivelul productiv din lactaţia anterioară, vârsta vacii,
starea de întreţinere şi modul în care s-a desfăşurat parturiţia.
● Vacile primipare cu producţii mici de lapte (sub 15 kg
lapte/zi în primele două luni de lactaţie) vor fi însămânţate la primul
ciclu de călduri care apare după 60 de zile de la fătare, iar cele cu
producţii mari (peste 15 kg lapte/zi în primele două luni de lactaţie),
la primul ciclu de călduri care apare după 75 de zile de la fătare.
● Vacile multipare cu producţii mici şi mijlocii (sub 4000 kg
lapte/lactaţie la rasa Bălţată cu negru românească şi sub 3000 kg
la rasele Bălţată românească, Brună de Maramureş şi Pinzgau de
Transilvania) vor fi însămânţate în intervalul cuprins între 40 şi
60 de zile de la fătare.
● Vacile multipare cu producţii mari de lapte se vor însămânţa
la primul ciclu de călduri care apare după 60 de zile de la fătare.
● Vacile recordiste vor fi însămânţate la primul ciclu de
călduri care apare după 80 de zile de la fătare.
Indiferent de vârsta vacilor, dacă acestea au o stare
necorespunzătoare de întreţinere, dacă au avut fătări distocice sau
afecţiuni post-partum, însămânţarea va fi amânată cu un ciclu de
călduri (cca. 21 zile) faţă de valorile care au fost stabilite în
funcţie de performanţele productive realizate.
23
- transferarea vacilor din adăpostul de exploatare în cel de
R.M. şi, respectiv, în maternitate;
- supravegherea desfăşurării fătărilor;
- transferarea vacilor din maternitate în adăpostul de
exploatare;
- completarea la zi a calendarului reproducţiei, a tăbliţei
tehnologice şi a celorlalte evidenţe zootehnice specifice.
Acţiuni periodice:
- lunar, întocmirea listei cu vacile care îşi modifică starea
fiziologică;
- lunar, se întocmeşte lista vacilor care vor fi supuse
controlului gestaţiei.
În funcţie de metoda de diagnostic utilizată, precum şi de
vârsta animalelor, controlul gestaţiei se efectuează la 40-60 de
zile de la ultima însămânţare. Vacile diagnosticate negestante şi
cele cu anestru postpartum vor fi luate în evidenţă, se va stabili
cauza şi tratamentul aplicat pentru a restabili cât mai rapid
funcţia de reproducţie a vacilor infecunde.
24
Pe durata repausului mamar, vacile înţărcate pot fi
întreţinute fie în acelaşi adăpost cu celelalte vaci din fermă (se
practică în fermele cu efectiv redus de vaci), fie în adăposturi,
compartimentate, special destinate acestui scop (se recomandă în
fermele cu efective mai mari de vaci).
Tabelul 3.3
Indicii eficienţei activităţii de reproducţie
în fermele de taurine
Valoarea la care se
impun măsuri de
identificare şi de
Valoarea
Specificare eliminare a
urmărită
deficienţelor de ordin
tehnologic sau/şi
sanitar-veterinar
Vârsta la prima însămânţare (luni) 17-19 peste 22
Vârsta la prima fătare (luni) 26-29 peste 31
Intervalul până la primul estru observabil (zile) sub 45 peste 60
Intervalul până la prima însămânţare (zile) sub 60 peste 80
Repaus de gestaţie (zile) sub 110 peste 115
Intervalul între fătări (în luni) 12,5 - 13 peste 13
Numărul de însămânţări / concepţie sub 1,75 peste 2
Fecunditatea la prima însămânţare (%) 60 sub 55
Fecunditatea după 2 însămânţări (%) 80 sub 75
Fecunditatea după 3 însămânţări (%) 90 sub 80
Avorturi (%) sub 5 peste 8
Retenţii placentare (%) sub 10 peste 15
Metrite (%) sub 10 peste 15
Ovare chistice (%) sub 10 peste 15
25
Tabelul 3.4
Principalii indici de reproducţie la vaci
Valoarea
SPECIFICARE Definiţie Formula de calcul
urmărită
Fecunditatea (f%) Rc%= (VG1 x VI1) / 100 în care:
Aptitudinea unei femele însămânţate
sau VG1 - vaci gestante după prima însămânţare; > 50 - 70 %
de a rămâne gestantă.
Rata concepţiei (Rc%) VI1 - total vaci însămânţate o singură dată
Vaci care nu repetă căldurile până la 30
% de neîntoarceri la 30 de zile de la NR30% = (Vo – VI) / 100 în care:
de zile de la însămânţare. Se poate calcula şi
ultima însămânţare Vo - Vaci care nu repetă căldurile până la 30 de zile de la însămânţare > 85 %
pentru 60 de zile de la însămânţare, luând în
(non returns – NR%) VI - vaci însămânţate
calcul valorile aferente.
Reprezintă numărul mediu de IIA = TIA / G în care:
Indicele de însămânţare (IIA)
însămânţări artificiale efectuate pentru TIA - numărul total de însămânţări efectuate la femelele diagnosticate gestante < 1,5
(service per conception)
obţinerea unei gestaţii. G - femele diagnosticate gestante
RU = PVA + SP în care:
PVA - Perioada voluntară de aşteptare, reprezintă intervalul de timp, în zile, de la parturiţie până la
Repausul uterin (RU) Reprezintă intervalul, în zile, de la 85 - 105
introducerea din nou a femelei la reproducţie (până când fermierul doreşte să însămânţeze vaca).
(open day) parturiţie până la însămânţarea fecundă. zile
SP - service period, intervalul de timp, în zile, trecut de la sfârşitul PVA şi până la însămânţarea
fecundă
N(%) = (v /VI) x 100 în care:
Natalitatea Numărul de viţei vii şi viabili, obţinuţi
v - numărul de viţei obţinuţi într-un an > 90%
(N%) într-un an, de la 100 de vaci.
VI - numărul total de vaci însămânţate
CI = RU + DG sau CI = L + RM în care:
Intervalul mediu între fătări / vacă Reprezintă intervalul mediu de timp RU - repausul uterin (zile)
365 - 400
sau dintre două fătări succesive la o anumită DG - durata gestaţiei (zile)
zile
Calving interval (CI) femelă (în zile). L = durata lactaţiei
RM = durata repausului mamar
CIfermă = (∑RG + (DG x EfVaci)) / EfVaci în care:
Reprezintă intervalul mediu de timp
∑RG - suma zilelor de repaus de gestaţie, înregistrate la efectivul de vaci, care au fătat de cel
Intervalul mediu între fătări / fermă între fătări într-o fermă (în zile). Se poate
puţin două ori < 400 zile
(CI fermă) calcula numai pentru vacile care au fătat
DG - durata medie a gestaţiei la vacile care au fătat de cel puţin două ori
de cel puţin două ori.
EfVaci - efectivul de vaci din fermă, care au fătat de cel puţin două ori
26
În cazul fătărilor eşalonate şi al întreţinerii vacilor în
adăpostul de repaus mamar, numărul de locuri din acest adăpost
se calculează cu ajutorul relaţiei:
D NRM - numărul de locuri, exprimat în %, din
NRM (%) = x 100 în care: numărul de vaci şi juninci din fermă
365 D - durata menţinerii în adăpost (în zile)
27
În fermele cu efectiv mare de vaci se recomandă construirea
unei maternităţi, amplasată în apropierea adăposturilor de
exploatare al vacilor de lapte şi a celui de repaus mamar. În
maternitate, vacile pot fi întreţinute în sistem legat sau în sistem
liber (în boxe individuale sau în boxe pentru cuplul vacă şi viţel).
Vacile se transferă în maternitate cu 7-15 zile înainte de data
probabilă a fătării şi se menţin în acest adăpost timp de 7-10 zile
după parturiţie.
La stabilirea numărului de locuri din maternitate se va lua în
calcul durata de menţinere al vacii în maternitate şi sistemul de
organizare al fătărilor. În cazul fătărilor eşalonate, numărul de
locuri din maternitate se calculează cu ajutorul relaţiei:
29
Capitolul 4
PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE
CREŞTERE A TINERETULUI TAURIN DE
REPRODUCŢIE
Creşterea dirijată, pe baze ştiinţifice, a tineretului taurin de
reproducţie reprezintă o importantă verigă tehnologică prin
intermediul căreia se asigură creşterea şi împrospătarea
efectivelor de taurine cu material biologic superior din punct de
vedere genetic.
Dirijarea procesului de creştere la tineretul taurin de
reproducţie se realizează prin intermediul „Planului de creştere”.
30
Pentru tineretul taurin femel de reproducţie poate fi adoptat
sistemul de creştere lent, moderat sau rapid, în funcţie de sporul
mediu zilnic planificat şi, deci, de vârsta femelelor la prima
fătare.
Se consideră creştere lentă atunci când prima fătare are loc
la vârsta de 3 ani, creştere moderată la 2,5 ani şi creştere rapidă
la vârsta de 2 ani. La stabilirea tipului de creştere adoptat se vor
lua în considerare cheltuielile aferente procesului de creştere
(determinate de suprafaţa de teren disponibil pentru producerea
furajelor de volum, densitatea taurinelor la hectar – condiţionată
de cantitatea şi calitatea furajelor obţinute pe hectar), costul
furajelor obţinute din afara fermei (furaje concentrate sau
combinate, substituenţi de lapte), costurile cu forţa de muncă,
modul de planificare al fătărilor. Un factor economic important în
alegerea sistemului de creştere al tineretului taurin de reproducţie
este venitul pe hectar teren de bază furajeră realizat din creşterea
tineretului.
În cazul creşterii lente, cheltuielile cu furajarea sunt mai
reduse (se folosesc furaje de calitate medie, produse în fermă),
însă cresc cheltuielile aferente întreţinerii, deoarece prima fătare
va avea loc la vârsta de 30 luni.
Dacă ferma dispune de o suprafaţă suficientă de teren pentru
baza furajeră, suprafaţă de pe care se pot obţine furaje de volum
de calitate bună, care pot fi valorificate prin creşterea tineretului
taurin de înlocuire, se poate opta pentru tipul de creştere
moderată.
În ţările din vestul Europei, în Canada şi Statele Unite se
practică, în general, sistemul rapid de creştere a viţelelor, astfel
încât acestea sunt admise la reproducţie în jurul vârstei de 15
luni, fătarea având loc la cca. 2 ani. Această variantă tehnologică
presupune consumuri ridicate de furaje de foarte bună calitate, în
special de furaje combinate, furaje care sunt şi mai costisitoare.
Se poate aplica, cu succes, la viţelele aparţinând raselor foarte
precoce şi numai în condiţiile aplicării corecte a tehnologiei
specifice de creştere.
În funcţie de condiţiile concrete din fiecare fermă, pentru
rasele de taurine crescute, cu preponderenţă, în ţara noastră,
proiectarea procesului de creştere se poate face luând ca exemplu
variantele prezentate în fig. 4.1 - 4.11 (prelucrare după C. Velea,
2004), precum şi în tabelele aferente (tab. 4.1 - 4.3). După cum se
poate constata din datele prezentate în aceste grafice şi tabele, în
funcţie de rasă, pentru creşterea tineretului taurin femel de
reproducţie poate fi adoptat sistemul de creştere lent, moderat sau
rapid, în funcţie de sporul mediu zilnic planificat şi, deci, de
vârsta femelelor la prima fătare.
31
500 800
414 700
690
685
390 402
400
610
352 600
570
567
500
500
300 500
262
423
400
400
211 400
200 300
156
94 200
100
34 42 100
0 0
naştere
14 zile
3 luni
6 luni
9 luni
12 luni
15 luni
18 luni
21 luni
22 luni
23 luni
Vârsta
500
800
755
400 412
700
685
680
400 372
622
327 600
Spor mediu zilnic (g)
Masa corporală (kg)
570
533
300 279
500
500
467
223
400
400
200
152 300
94 200
100
34 42 100
0 0
naştere
14 zile
3 luni
6 luni
9 luni
12 luni
15 luni
18 luni
20 luni
21 luni
Vârsta
32
500 950
870
415 850
820
400 370 750
740
720
316 650
600
570
300 550
251
500
450
200 177 350
250
98
100 150
34 42
50
0 -50
naştere
14 zile
3 luni
6 luni
9 luni
12 luni
15 luni
18 luni
Vârsta
Tabelul 4.1
Proiectarea structurii raţiilor furajere pentru tineretul taurin femel de
reproducţie de rasă Bălţată românească
► vârsta primei însămânţări: 17-18 luni;
► vârsta primei fătări: 26-27 luni
Faza de Alăptare -
Profilactoriu Creştere
creştere creşă
Intervalul naştere - 15 zile - 3 3 - 6 6-9 9 -12 12 - 15 15-17-
de vârstă 14 zile luni luni luni luni luni 18 luni
Durata 60-90
14 zile 76 zile 90 zile 90 zile 90 zile 90 zile
perioadei zile
Lapte
35 - - - - - -
colostral (l)
Substituent
50 20 - - - - -
lapte (kg)
Concentrate
7,5 45 40 38 33 32 30
(kg)
Fibroase
7,5 35 54 36 25 16 20
(kg)
Suculente
- - 6 26 42 50 50
(kg)
UNL/zi
1,56 2,62 4,01 4,97 5,61 5,80 5,98
furajată
PDI g/UNL 125 110 105 95 88 80 76
Consum
specific 2,74 3,54 4,61 6,06 7,79 9,67 11,96
(UNL)
33
500 800
700
660
648
400 372
360 600
580
324
520
500
286 500
300
450
245
415
400
400
400
198
200
300
146
87 200
100
32 39 100
0 0
naştere
14 zile
3 luni
6 luni
9 luni
12 luni
15 luni
18 luni
21 luni
22 luni
Vârsta
500 800
700
690
684
400 373
360
600
346 600
570
530
301
500
500
300 500
450
256
430
400
208
200 300
154
92 200
100
32 40 100
0 0
naştere
14 zile
3 luni
6 luni
9 luni
12 luni
15 luni
18 luni
19 luni
20 luni
Vârsta
34
500 900
800
800
395
750
400 370
700
700
680
345
293 600
570
570
300
520
500
500
230
400
200 162
300
90 200
100
32 40
100
0 0
naştere
14 zile
3 luni
6 luni
9 luni
12 luni
15 luni
16 luni
17 luni
Vârsta
Tabelul 4.2
Proiectarea structurii raţiilor furajere pentru tineretul taurin femel de
reproducţie de rasă Brună de Maramureş
► vârsta primei însămânţări: 16-17 luni;
► vârsta primei fătări: 25-26 luni
Alăptare
Faza de creştere Profilactoriu Creştere
- creşă
Intervalul de naştere - 15 zile - 3 - 6 6 - 9 9 -12 12 - 15 15 - 17
vârstă 14 zile 3luni luni luni luni luni luni
Durata 90
14 zile 76 zile 90 zile 90 zile 90 zile 60 zile
perioadei zile
Lapte colostral
35 - - - - - -
(l)
Substituent
50 21 - - - - -
lapte (kg)
Concentrate
7,5 46 42 40 35 33 30
(kg)
Fibroase (kg) 7,5 33 53 35 22 19 22
Suculente (kg) - - 5 25 43 48 48
UNL/zi furajată 1,56 2,48 3,77 4,78 5,52 5,70 5,89
PDI g/UNL 125 110 100 92 88 80 77
Consum
2,74 3,65 4,71 6,37 7,88 10,00 11,55
specific (UNL)
35
500 800
700
700
700
380 392
640
400
339 345 600
570
560
324
530
500
500
300 500
470
262
420
400
210 400
200 300
153
90 200
100
30 38 100
0 0
naştere
14 zile
3 luni
6 luni
9 luni
12 luni
15 luni
16 luni
17 luni
18 luni
20 luni
21 luni
Vârsta
500 800
750
710
700
700
395
650
400 380
365
350 600
335
570
530
500
500
500
500
286 500
300
227 400
200 163 300
93 200
100
30 38 100
0 0
naştere
14 zile
3 luni
6 luni
9 luni
12 luni
15 luni
16 luni
17 luni
18 luni
19 luni
Vârsta
36
500 1000
900
860
395
830
379
800
400 800
740
324 700
600
300 600
570
256
550
500
200 180 400
300
101
100 200
30 38
100
0 0
naştere
14 zile
3 luni
6 luni
9 luni
12 luni
15 luni
16 luni
Vârsta
Tabelul 4.3
Proiectarea structurii raţiilor furajere pentru tineretul taurin femel de
reproducţie de rasă Bălţată cu negru românească
► vârsta primei însămânţări: 15-16 luni;
► vârsta primei fătări: 24-25 luni
Alăptare -
Faza de creştere Profilactoriu Creştere
creşă
Intervalul de naştere - 15 zile - 3 - 6 6-9 9 -12 12 - 15 15 - 18
vârstă 14 zile 3luni luni luni luni luni luni
Durata
14 zile 76 zile 90 zile 90 zile 90 zile 90 zile 60 zile
perioadei
Lapte colostral
35 - - - - - -
(l)
Substituent
50 21 - - - - -
lapte (kg)
Concentrate
7,5 46 42 40 35 33 30
(kg)
Fibroase (kg) 7,5 33 53 35 22 19 22
Suculente (kg) - - 5 25 43 48 48
UNL/zi furajată 1,56 2,66 3,96 5,06 5,70 5,80 5,98
PDI g/UNL 125 110 105 95 88 80 77
Consum
2,74 3,33 4,60 6,10 7,71 9,66 10,87
specific (UNL)
37
700
620
400 368 600
580
570
341
309
500
500
420
236 400
380
191
320
200
300
300
138
200
100 82
30 100
0 0
naştere
3 luni
6 luni
9 luni
12 luni
15 luni
18 luni
21 luni
24 luni
Vârsta
500 700
660
625
600
600
400 365
500
500
329 500
Spor mediu zilnic (g)
Masa corporală (kg)
450
288
420
300
400
247
201 300
200
147
200
100 87
100
30
0 0
naştere
3 luni
6 luni
9 luni
12 luni
15 luni
18 luni
21 luni
Vârsta
Masa corporală (kg) Spor mediu zilnic (g)
Fig. 4.11. Proiectarea structurii raţiilor furajere pentru tineretul taurin femel
de reproducţie de rasă Pinzgau de Transilvania
► vârsta primei însămânţări: 20 - 21 luni;
► vârsta primei fătări: 29 - 31 luni
38
Tabelul 4.4
Proiectarea structurii raţiilor furajere pentru tineretul taurin femel de
reproducţie de rasă Bălţată cu negru românească
► vârsta primei însămânţări: 20 - 21 luni;
► vârsta primei fătări: 29 - 31 luni
4
Consumul de substanţă uscată
3.5
3
2.5
(kg SU / zi)
2
1.5
1
0.5
0
40 50 60 70 80 90 100 110 120 130
Fig. 4.12. Apetitul maxim pentru substanţa uscată din furaje, la viţei, în
funcţie de masa corporală a acestora
39
Viţeii cu masa corporală cuprinsă între 70 şi 100 kg ingeră
zilnic cca. 2 kg S.U. dacă dieta este exclusiv lichidă şi cca. 3,3 kg
S.U. în cazul în care furajarea se face cu concentrate şi fân. Cu
toate acestea, având în vedere coeficientul de digestibilitate al
laptelui şi al substituenţilor de lapte (cca. 95%) energia
metabolizabilă este mai mare în cazul laptelui, comparativ cu
concentratele şi cu fibroasele. Prin urmare, dacă se vizează
obţinerea unui spor mediu zilnic (s.m.z.) ridicat, viţeii nu se vor
înţărca înainte de a realiza o masă corporală de 100 kg (Roy, citat
de G. Stanciu, 1999).
Consumul zilnic de substituenţi de lapte, administrat ad
libitum, este influenţat de conţinutul acestora în substanţă uscată.
Astfel, un substituent de lapte cu un conţinut de grăsime de 10%,
a fost diluat în proporţii diferite astfel încât conţinutul de S.U. a
substituentului reconstituit să fie variabil, de la 5% până la 25%
(reconstituirea substituentului pulvis s-a făcut în proporţie de
1/20 până la 1/4). S-a constatat că, cu cât concentraţia
substituentului lichid a fost mai redusă, cu atât consumul
voluntar zilnic de substituent a fost mai mare, astfel încât, în
decurs de 24 de ore s-a înregistrat un consum relativ egal de SU.
Cel mai ridicat indice de valorificare a substituentului şi, deci, cel
mai mare s.m.z. s-a constatat la o concentraţie în substanţă uscată
a substituentului de 15%. Din acest experiment (Petyjon, 1963,
citat de G. Stanciu - 1999), rezultă că la prepararea substituenţilor
de lapte, proporţia optimă de reconstituire este de 1/6 - 1/7.
La viţeii hrăniţi numai cu furaje uscate (concentrate,
fibroase şi suculente), consumul de S.U. pe durata a 24 de ore
este influenţat de calitatea nutreţurilor şi coeficientul acestora de
digestibilitate. La viţei, după vârsta de 3 luni, consumul de S.U.
este de 1,6 kg/zi dacă se administrează exclusiv fân (coeficient de
digestibilitate de 56%) şi de 2,5 kg S.U. dacă se administrează
numai furaje concentrate (coeficient de digestibilitate de 81%).
Consumul mai ridicat de S.U. în cazul concentratelor este
urmarea faptului că tranzitul concentratelor prin tubul digestiv al
animalului este mai rapid decât cel al fibroaselor. Prin urmare,
dacă se urmăreşte accelerarea procesului de creştere al viţelelor,
se impune administrarea unor cantităţi corespunzătoare de furaje
concentrate (Stobo, 1966, citat de G. Stanciu - 1999).
Apetitul la viţei este influenţat şi de condiţiile climaterice.
Temperaturile care depăşesc limita specifică de confort
termic determină reducerea apetitului, pe când cele care se găsesc
sub această limită măresc apetitul.
Umiditatea relativă redusă a aerului, influenţează negativ
apetitul viţeilor.
40
4.2.2. CONSUMUL DE APĂ LA VIŢEI
Tabelul 4.6
Compoziţia chimică a laptelui degresat şi a zarei
Componente chimice Lapte degresat Zară
majore (%) (%)
S.U. totală, din care: 9,4 9,2
- proteine 3,5 3,6
- grăsime 0,1 0,8
- lactoză 5,0 4,1
- săruri minerale 0,8 0,7
43
Tabelul 4.8
Reţete de furaj combinat de tip calf starter
Reţeta nr.:
Ingrediente U.M.
1 2 3 4
Porumb % 40 28 16 -
Fulgi de porumb % - - - 15
Orz % 30 - - 40
Ovăz % - 30 20 -
Grâu % - - - 10
Tărâţe de grâu % 28 - 15 -
Soia % - 30 17 25
Melasă % - 10 5 10
Seminţe de in % - - 10 -
Zer praf % - - 10 -
Făină de lucernă % - - 5 -
Fosfat dicalcic % 1 1 1 -
Sare de bucătărie % 1 1 1 -
Concentrat vitamino-mineral inclus
44
La alegerea sistemului şi a metodei de alăptare se vor lua în
considerare condiţiile concrete din fermă, avantajele şi
dezavantajele fiecărui sistem şi metodă de alăptare.
♦ Alăptarea naturală a viţeilor. În cazul alăptării naturale,
viţeii consumă laptele direct de la vacă prin supt. Acest sistem se
utilizează, în special, în cazul exploatării taurinelor din rasele de
carne (vacile aparţinând acestor rase nu se mulg, întreaga
cantitate de lapte fiind consumată prin supt de către viţei).
Datorită dezavantajelor sale, în fermele de vaci de lapte, nu se
recomandă aplicarea acestui sistem de alăptare, chiar dacă
hrănirea viţeilor se face cu lapte integral.
♦ Alăptarea artificială a viţeilor. În cazul alăptării
artificiale, substituentul de lapte sau laptele se administrează
viţeilor prin diferite metode artificiale de alăptare.
În cadrul sistemului de alăptare artificială a viţeilor se
practică trei metode de alăptare: alăptarea la găleată, alăptarea
la biberon şi alăptarea la instalaţii automate.
Aplicarea sistemului de alăptare artificială presupune ca în
fermă să existe personal instruit şi conştiincios, dotare tehnică
adecvată pentru încălzirea, manipularea şi administrarea
substituentului de lapte sau a laptelui, precum şi pentru
igienizarea, dezinfectarea şi păstrarea in condiţii corespunzătoare
a echipamentului de alăptare.
Alăptarea la găleată. Deşi este cea mai veche metodă de
alăptare artificială, alăptarea la găleată este mai puţin recomandată
deoarece viţeii, fiind lacomi, ingeră laptele cu o viteză de 2-4 ori
mai mare decât în cazul alăptării prin supt natural. Datorită
creşterii vitezei de consum, laptele ingerat nu are timp să se
amestece în proporţia necesară cu saliva, iar în stomacul glandular
(cheag) se formează coaguli mari, greu de digerat.
Alăptarea la biberon imită în mare măsură suptul natural şi
înlătură o mare parte din neajunsurile constatate în cazul alăptării
la găleată. Astfel, prin aplicarea metodei de alăptare la biberon,
laptele ingerat este valorificat mai bine, se reduce incidenţa
tulburărilor gastro-intestinale şi suptul reciproc între viţei.
Reuşita aplicării acestei metode de alăptare este condiţionată
de respectarea regulilor privind alăptarea artificială, cu menţiunea
că o atenţie deosebită trebuie acordată igienizării şi dezinfecţiei
tetinelor din cauciuc şi a sifoanelor din material plastic.
Alăptarea la instalaţii automate. Pe plan mondial s-au
conceput şi se comercializează, sub diferite denumiri, instalaţii
automate pentru alăptarea viţeilor. Deşi aceste instalaţii sunt
diferite ca tip constructiv şi capacitate de deservire, ele au
principii asemănătoare de funcţionare.
45
Instalaţiile automate de alăptare sunt prevăzute cu un buncăr
(recipient) pentru depozitarea substituentului de lapte pulvis şi un
rezervor cu apă încălzită cu ajutorul unor rezistenţe electrice,
comandate de un termostat, astfel încât temperatura apei să fie
menţinută constant la valoarea de 37-38 °C. De asemenea, aceste
instalaţii sunt prevăzute cu dozatoare programabile pentru
substituentul pulvis şi apă, de agitatoare mecanice pentru
omogenizarea amestecului şi de tuburi din material plastic prin
care substituentul de lapte reconstituit este distribuit către
posturile de alăptare, la tetine. În timp, instalaţiile automate de
alăptare au fost perfecţionate. Diferitele firme producătoare
comercializează instalaţii computerizate de alăptare la care, pe
lângă prepararea substituentului de lapte, se poate programa
cantitatea de lapte administrată la un tain, numărul şi ora la care
se administrează tainurile de lapte. Accesul viţeilor la instalaţie
este individualizat prin panouri. Odată intrat în staţia de alăptare,
viţelul este identificat electronic (viţeilor li se ataşează la gât un
dispozitiv electronic cu numărul lor matricol) şi dacă este
programat pentru alăptare instalaţia îi eliberează cantitatea de
substituent planificată.
♦ Alăptarea mixtă a viţeilor. Această sistem de alăptare
vizează punerea în valoare a avantajelor pe care le prezintă
sistemul de alăptare naturală şi sistemul de alăptare artificială a
viţeilor.
În cadrul sistemului mixt de alăptare a viţeilor se practică
alăptarea naturală a viţeilor în primele lor 7-14 zile de viaţă, iar
în continuare şi până la înţărcare, viţeii sunt alăptaţi artificial.
Principalul avantaj al acestui sistem de alăptare este acela că
se reduce semnificativ numărul afecţiunilor digestive în primele
săptămâni de viaţă ale viţeilor. Unul din dezavantajele acestui
sistem este acela că, ulterior, viţeii se obişnuiesc mai greu cu
alăptarea artificială.
46
▪ Viţele în intervalul de vârstă 5-12 săptămâni. În această
perioadă se continuă administrarea substituenţilor de lapte. În
plus, viţelelor li se administrează furaj combinat de tip starter
1,5-2 kg pe zi şi fân de calitate bună (la discreţie).
Viţelele înţărcate la 5 săptămâni (înţărcare foarte precoce)
primesc în raţie 2,3 kg nutreţ combinat prestarter dacă fânul este
de foarte bună calitate şi 2,7 kg prestarter dacă fânul este de
calitate medie.
▪ Viţele în intervalul de vârstă 3-6 luni. Raţia se compune
din maximum 2,3 kg furaj combinat de creştere (grower) care au
conţinut mai redus în proteină (cca. 15%) şi fân ad libitum. Se
introduc şi furaje suculente.
▪ Viţele în intervalul de vârstă 6-12 luni. Vara se
administrează nutreţ verde, cel mai indicat prin păşunat, iar iarna
fân şi suculente conservate. În sezonul de vară, furajele
concentrate se administrează doar dacă furajele verzi nu sunt de
calitate foarte bună. În perioada de iarnă se recomandă
administrarea a 1-1,5 kg concentrate.
▪ Viţele în intervalul de vârstă 12-15 luni. Structura raţiei
este aceeaşi ca şi în perioada anterioară. În funcţie de sezon şi de
calitatea furajelor de volum, se poate renunţa la administrarea
furajelor concentrate.
▪ Viţele în intervalul de vârstă 15-18 luni. Acest interval de
vârstă coincide cu perioada introducerii la reproducţie a viţelelor
din rasele precoce. Prin urmare, se impune îmbunătăţirea
structurii raţiei pentru a asigura un nivel proteic, vitaminic şi
mineral mai ridicat, cu efecte favorabile asupra funcţiei de
reproducţie. În acest sens, se recomandă ca în funcţie de calitatea
nutreţului de volum, să se administreze un supliment de
concentrate adecvat, în special în perioada de iarnă, în cantitate
de 1,8-2,3 kg/zi.
▪ Viţele în intervalul de vârstă 18-24 luni. După confirmarea
gestaţiei, raţia furajeră va fi alcătuită din furaje de volum de
foarte bună calitate, iar suplimentul de furaje concentrate se va
administra doar dacă prin furajele de volum nu se poate realiza
sporul mediu zilnic programat.
În ultimele 2 luni de gestaţie, dar mai ales cu o lună înainte
de fătare, prin nivelul de hrănire şi prin structura raţiei, se va
asigura o bună pregătire pentru fătare a junincilor.
47
4.3. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE
ÎNTREŢINERE
49
8. Pentru tăuraşi 3-6 luni:
N% tăuraşi 3-6 luni = (90 / 365) x 100 = 24,65 ⇒ 25 %
► în cazul fătărilor eşalonate (la N% rezultat din calcul se adaugă 5%):
n tăuraşi 3-6 luni = (40 x (25 + 5)) / 100 = 12 locuri
► în cazul fătărilor grupate (la N% rezultat din calcul se adaugă 25%):
n tăuraşi 3-6 luni = (40 x (25 + 25)) / 100 = 20 locuri
Observaţie: numărul de locuri, rezultat din calcule, poate fi modificat din
raţiuni constructive (de simetrie a adăpostului) şi sanitar-veterinare (de exemplu,
se pot aloca un anumit număr de locuri, sau chiar o boxă, pentru izolarea
animalelor bolnave).
50
amplasarea şi capacitatea jgheaburilor pentru administrarea
furajelor fibroase şi a celor concentrate; asigurarea adăpătorilor;
modul de evacuare al dejecţiilor; indicii de microclimat şi modul
de asigurare al acestora; amplasarea, dotarea şi suprafaţa
padocurilor; programul de desfăşurare al principalelor operaţiuni
tehnologice.
Întreţinerea viţeilor în cuşti individuale amplasate în afara
adăpostului. După vârsta de 7-10 zile (sau, chiar, imediat după
naştere), viţeii sunt transferaţi din maternitate în cuşti individuale,
situate în afara adăpostului, spaţii în care viţeii sunt întreţinuţi
până la vârsta de 3 luni. Cuşca individuală este formată din două
zone funcţionale distincte, respectiv: cuşca propriu-zisă şi padoc.
Se vor proiecta numărul de cuşti necesare, locul şi modul de
amplasare al acestora, se va stabili programul de alăptare şi
programul de desfăşurare al diferitelor operaţiuni tehnologice.
51
b). Întreţinerea nelegată în adăpost cu cuşete individuale de
odihnă se recomandă în fermele în care şi pentru vacile de lapte
se practică tot sistemul de întreţinere în adăpost cu cuşete
individuale de odihnă. Se proiectează modul de dispunere în
adăpost a diferitelor zone funcţionale (zona de furajare, zona de
mişcare şi zona de odihnă), dimensiunile acestora, dimensiunile
cuşetei în raport cu vârsta tineretului femel. De asemenea, se va
proiecta modul de desfăşurare al principalelor operaţiuni
tehnologice (furajare, adăpare, evacuarea dejecţiilor), parametrii
de microclimat şi modul de asigurare al acestora. Se vor proiecta,
de asemenea, padocul şi amenajările din padoc.
c). Întreţinerea nelegată în adăpost închis şi odihna pe
aşternut permanent se recomandă pentru viţele în vârstă de 3-12
luni, în special în zonele geografice în care clima este mai aspră
în timpul iernii. În funcţie de efectivul rulat anual, se proiectează
capacitatea unui adăpost, numărul de animale pe boxă, numărul
de boxe, mărimea unei boxe, suprafaţa destinată pe animal şi
numărul de adăposturi.
Se proiectează apoi zona de odihnă şi zona de furajare (zone
care vor fi, în mod obligatoriu, cu spaţiu închis) şi zona de
mişcare (padocul). Prin elemente constructive specifice,
animalele vor avea acces liber la toate aceste zone. De asemenea,
se vor proiecta modul de desfăşurare al principalelor operaţiuni
tehnologice (furajare, adăpare, evacuarea dejecţiilor, modul de
asigurare şi de dirijare al parametrilor de microclimat), precum şi
programul activităţilor zilnice.
d). Întreţinerea nelegată pe aşternut permanent în
adăposturi semideschise (stabulaţie liberă). Această variantă de
întreţinere poate fi adoptată, în special, în zonele cu un climat
mai blând pe timpul iernii. La proiectarea acestui sistem de
întreţinere se vor avea în vedere aceleaşi elemente ca şi la
varianta anterioară, în corelaţie cu specificul furajării şi al
adăpării.
Indiferent de sistemul de întreţinere adoptat (legat sau liber),
pe timpul verii se recomandă ca întreţinerea tineretului femel de
reproducţie să se facă pe păşune, în tabere de vară. Elementele de
proiectare şi de organizare pentru taberele de vară vor fi
prezentate la capitolul privitor la tehnologia de exploatare a
vacilor.
Teme şi întrebări
1. Proiectaţi planul de creştere pentru tineretul taurin femel de
reproducţie, după modelul prezentat în tabelul 4.9, de la pag. 53. Pe
baza planului de creştere, întocmiţi planul de hrănire şi necesarul
anual de furaje (balanţa furajeră).
52
Tabelul 4.9
Planul de creştere pentru tineret taurin femel de reproducţie
Rasa: ......................................................
Sistemul de creştere (lent; moderat; rapid) .....................................
Vârsta şi masa corporală la prima fătare ............... luni .............. kg
Masa Spor Durata
s.m.z.
Specificare corporală total perioadei
(g)
(kg) (kg) (zile)
la naştere x x x
3 luni
6 luni
12 luni
18 luni
24 de luni
la prima fătare (..... luni)
53
Capitolul 5
PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE
EXPLOATARE A VACILOR
5.1. PROIECTAREA HRĂNIRII VACILOR ÎN
LACTAŢIE
La proiectarea tehnologiei de hrănire a vacilor de lapte se
vor avea în vedere resursele furajere disponibile, în raport cu
suprafaţa de teren agricol al fermei (arabil + păşuni şi fâneţe) şi
cu posibilitatea procurării diferitelor produse secundare din
cultura plantelor (paie, pleavă, coceni), precum şi a reziduurilor
rezultate în urma prelucrării industriale a produselor agricole
(şroturi de floarea soarelui şi de soia, tărâţe de grâu etc.).
Pentru obţinerea unor rezultate tehnico-economice
superioare, în practica alimentaţiei vacilor de lapte trebuie
respectate cu stricteţe principiile furajării raţionale ale vacilor.
Dirijarea furajării pe parcursul unui ciclu de producţie se va
face luând în calcul factorii care influenţează nivelul de furajare
al vacilor, astfel:
- dinamica producţiei de lapte pe parcursul unei lactaţii;
- consumul voluntar de furaje (acest factor fiind influenţat,
la rândul său, de: structura raţiei, palatabilitatea furajelor de
volum care alcătuiesc raţia, sezonul calendaristic de referinţă,
rasă şi individualitate);
- dinamica masei corporale a vacilor pe parcursul unui
ciclu de producţie.
5.1.1. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE
FURAJARE
În funcţie de condiţiile concrete din fermă şi luând în
considerare gradul de concentrare a efectivului de vaci se va opta
pentru tehnologia de hrănire diferenţiată sezonier sau pentru
tehnologia de hrănire din stoc, având în vedere avantajele şi
dezavantajele fiecăreia din cele două variante tehnologice de
hrănire.
5.1.2. PROIECTAREA ASIGURĂRII
FURAJELOR
La proiectarea asigurării furajelor se va avea în vedere
nivelul productiv pe fermă, efectivul de vaci, structura optimizată
a raţiilor furajere, proiectarea necesarului anual de furaje,
proiectarea structurii bazei furajere, proiectarea balanţei furajere.
54
5.1.2.1. Optimizarea raţiilor furajere
Pentru stabilirea raţiilor furajere se vor lua în calcul
următoarele elemente:
- producţia de lapte planificată, pe lactaţie;
- normele de furajare pe stări fiziologice;
- sortimentele de nutreţuri produse în fermă, în raport cu
condiţiile pedoclimatice şi suprafaţa de bază furajeră disponibilă;
- furajele posibil de procurat prin cumpărare;
- valoarea nutritivă reală a furajelor ce alcătuiesc raţia.
La optimizarea raţiei se va avea în vedere asigurarea tuturor
substanţelor nutritive necesare, prin furaje care se obţin cu costuri
minime de producţie.
5.1.2.2. Proiectarea necesarului anual de furaje
Pentru proiectarea necesarului anual de furaje se vor lua în
calcul următoarele elemente:
- sortimentul de furaje care alcătuiesc raţia (în raport cu
tehnologia de furajare şi sezonul calendaristic de referinţă);
- starea fiziologică şi nivelul productiv al vacilor;
- numărul lunar de zile furajate.
Prin însumarea cantităţilor diferitelor sortimente de nutreţuri
necesare în fiecare lună se obţine necesarul de furaje pe an
calendaristic. Pentru siguranţă (ca stoc de rezervă pentru situaţii
deosebite), cantităţile de furaje, pe sortimente furajere, se
multiplică cu un coeficient, a cărui valoare este de 1,1 - 1,15
(respectiv, +10 ... +15%).
5.1.2.3. Proiectarea structurii bazei furajere
La proiectarea structurii bazei furajere se va lua în
considerare suprafaţa de teren agricol al fermei (arabil + păşuni şi
fâneţe), producţia medie de furaje la hectar, precum şi
posibilităţile de sporire a producţiei de furaje verzi de pe păşunile
şi fâneţele naturale.
Prin proiectarea structurii bazei furajere se vizează obţinerea
unor cantităţi maxime de energie metabolizabilă şi de proteină
brută digestibilă la hectar, cu costuri minime, prin culturi furajere
cu efect puternic lactogen.
Dacă ferma nu dispune de păşuni naturale şi se practică
întreţinerea vacilor în timpul verii pe păşuni cultivate, se va stabili
suprafaţa destinată pentru înfiinţarea acestor păşuni, precum şi
structura floristică optimă, în funcţie de zona pedo-climatică.
Cele mai importante culturi furajere pentru vacile de lapte sunt
leguminoasele perene, porumbul pentru siloz şi sfecla furajeră.
55
Folosirea leguminoaselor perene (lucernă, trifoi) în raţia
vacilor cu producţie mijlocie de lapte permite echilibrarea
acesteia, fără a mai fi necesară suplimentarea raţiei cu furaje
concentrate. Proteina din lucernă are valoare biologică ridicată şi
conţine toţi aminoacizii esenţiali necesari organismului. În
acelaşi timp, leguminoasele perene se obţin cu cheltuieli mai mici
(cu 25-50% / U.N., sau / kg P.B.D.) decât alte furaje cultivate.
Având în vedere avantajele utilizării acestor furaje în alimentaţia
vacilor de lapte, se recomandă ca suprafeţele cultivate cu
leguminoase perene (în special lucernă), să reprezinte până la
60% din suprafaţa destinată culturilor furajere, în condiţiile
respectării principiilor privitoare la rotaţia culturilor.
La stabilirea culturilor furajere se vor avea în vedere
caracteristicile nutritive, productivitatea şi cerinţele specifice ale
plantelor furajere faţă de factorii pedo-climatici.
În condiţiile pedo-climatice din ţara noastră, dintre culturile
anuale, cele mai bune rezultate se obţin prin cultivarea sfeclei
furajere şi a porumbului.
Pentru culturile de porumb destinate însilozării se vor folosi
hibrizi tardivi, hibrizi care asigură o masă vegetativă abundentă şi
un procent ridicat de ştiuleţi. Din considerente de organizare a
muncii şi pentru a se evita pierderile la recoltare-conservare, în
fermele mari se recomandă cultivarea a 2-3 hibrizi, cu perioade
de vegetaţie diferită, sau însămânţarea eşalonată a unui hibrid.
Pentru obţinerea unor cantităţi suficiente de furaje cu
valoare nutritivă ridicată se impune aplicarea unor tehnologii
specifice de cultură.
5.1.2.4. Proiectarea balanţei furajere
La proiectarea balanţei furajere se compară necesarul anual
de furaje pe sortimente cu cantităţile de furaje posibil a fi produse
în fermă.
Pentru echilibrarea balanţei furajere, respectiv pentru
acoperirea deficitului la unele categorii de furaje, se procedează
la substituirea parţială a acestora cu sortimentele de furaje
excedentare, dar numai în limitele asigurării necesarului de
energie şi proteină brută digestibilă în raţie.
Furajele concentrate şi sărurile minerale, eventual grosierele
şi furajele de volum, neacoperite în balanţa furajeră se vor
procura prin cumpărare. În principiu, cumpărarea furajelor de
volum se justifică doar în anii agricoli nefavorabili.
Având în vedere considerentele mai sus menţionate,
mărimea efectivului de taurine la nivelul unei ferme va fi corelat
cu posibilităţile proprii de asigurare a furajelor de volum.
56
5.2. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI
DE MULGERE
Prin muls se urmăreşte evacuarea întregii cantităţi de lapte
care poate fi mulsă din uger, obţinerea unui lapte cu calităţi
igienice superioare, menţinerea sănătăţii ugerului, prevenirea
îmbolnăvirii vacilor şi folosirea raţională a forţei de muncă.
Operaţiunea de muls presupune efort fizic mare şi cheltuieli
energetice ridicate. În practică se folosesc două sisteme de muls,
respectiv: mulsul manual şi mulsul mecanic.
La proiectarea sistemului de muls se vor lua în considerare
următoarele elemente: efectivul de vaci din fermă, costurile aferente
achiziţionării instalaţiilor de muls şi costurile cu forţa de muncă.
Mulsul manual se recomandă a fi aplicat în gospodăriile cu
efectiv redus de vaci (2-3 capete). În cazul fermelor cu efective
mai mari de vaci se va opta pentru mulsul mecanic.
La proiectarea tipului de instalaţie pentru muls mecanic se
vor avea în vedere următoarele elemente: sistemul de întreţinere
al vacilor; gradul de concentrare a efectivului de vaci; investiţiile
aferente instalaţiei de muls şi cheltuielile cu forţa de muncă. De
asemenea, se vor lua în calcul avantajele şi dezavantajele fiecărui
tip de instalaţie, în raport cu condiţiile tehnico-economice din
fermă (cele actuale şi cele de perspectivă).
În raport cu sistemul de muls şi tipul de instalaţie pentru
care s-a optat se va proiecta tehnica propriu-zisă de muls, având
în vedere respectarea tuturor principiilor mulgerii raţionale a
vacilor. O atenţie deosebită va fi acordată factorilor cu influenţă
pozitivă sau/şi negativă asupra proceselor de sinteză şi, în
special, de ejecţie a laptelui.
57
pentru un anumit sistem şi variantă tehnologică de întreţinere, se
vor avea în vedere condiţiile climatice locale, capacitatea fermei,
avantajele şi dezavantajele sistemului şi variantei de întreţinere
pentru care s-a optat, în raport cu posibilităţile de asigurare a
cerinţelor tehnice de exploatare eficientă a vacilor.
58
- proiectarea modului de realizare a factorilor de microclimat
(inclusiv igiena adăpostului şi igiena corporală a animalelor);
- proiectarea padocului (cu sau fără posibilităţi de administrare
a furajelor), a modului de asigurare a mişcării vacilor.
59
- necesarul de nutreţ verde;
- încărcătura de animale la hectar, în funcţie de producţia de
nutreţ verde pe cicluri de păşunat;
- numărul de parcele;
- durata de refacere a covorului vegetal pentru un nou ciclu
de păşunat;
- organizarea păşunatului;
- lucrările de întreţinere a păşunii;
- dotarea tehnică necesară pentru: odihna animalelor, muls,
administrarea suplimentară a furajelor, adăpare, suporţi pentru
brichetele minerale etc.
La întreţinerea mixtă a vacilor, în afara elementelor
cunoscute la întreţinerea în stabulaţie se va stabili, în raport cu
producţia de nutreţ verde de pe păşune, cantitatea de nutreţ verde
administrată la iesle, modul de asigurare a nutreţului verde şi
dotarea tehnică necesară.
60
5.5. PROIECTAREA ORGANIZĂRII MUNCII ÎN
FERMELE DE TAURINE
61
5.5.2. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DIN FERMĂ
62
Tabelul 5.1
Norme de muncă recomandate în fermele de taurine
I. Vaci de lapte
Producţia medie de lapte
(kg / cap. / an)
Condiţii de exploatare
3001 -
< 3000 >4000
4000
Vaci de lapte - întreţinere legată
1. Adăposturi cu adăpători - îngrijitor cu loturi de
31 29 27
automate, grătar, muls mecanic vaci în lactaţie
la bidon, furajare cu remorca - îngrijitor cu loturi de
33 31 29
obişnuită: vaci în lactaţie şi R.M.
2. Adăposturi cu adăpători - îngrijitor cu loturi de
30 28 26
automate, racleţi, muls mecanic vaci în lactaţie;
la bidon, furajare cu remorca - îngrijitor cu loturi de
32 30 28
obişnuită: vaci în lactaţie şi în R.M.
3. Adăposturi cu adăpători - îngrijitor cu loturi de
29 27 25
automate, grătar, muls mecanizat vaci în lactaţie;
la bidon, furajare cu căruţa, pe - îngrijitor cu loturi de
31 29 27
linia grajdului: vaci în lactaţie şi în R.M.
4. Adăposturi cu adăpători - îngrijitor cu loturi de
automate, racleţi, muls mecanizat 28 26 24
vaci în lactaţie;
la bidon, furajare cu căruţa, pe
linia grajdului (capacitate - îngrijitor cu loturi de
30 28 26
transport căruţă: 800-1000 kg): vaci în lactaţie şi în R.M.
II. Normative de muncă pentru muncitorii de servire din fermele de vaci lapte
Meseria, funcţia, postul Normativ de personal
Operator însămânţător - 1 pe fermă, la 500 vaci şi juninci
- 1 pe fermă cu animale legate şi muls în
adăpost. La fermele, cu stabulaţie liberă şi
Lăptar
muls la grupul de muls nu se acordă, sarcina
lăptarului fiind preluată de frigotehnist.
Electro-mecanic de întreţinere - 1 pe fermă
- 1 la minimum 800 U.V.M.; în ferme cu mai
Acţiuni sanitar veterinare puţin de 400 vaci şi juninci, sarcina fiind
preluată de operatorul însămânţător
- 1 la 400 capete vaci
Supraveghetor de noapte
- 1 la 500 capete tineret taurin
Pentru manipularea, deservirea
morilor, amestecul, transportul
furajelor şi furajarea animalelor,
- 1 muncitor la 130 capete vaci
precum şi pentru transportul
- 1 muncitor la 180 capete tineret taurin
dejecţiilor de la capătul
adăpostului la platformă, în
fermele gospodăreşti
Mecanic morar - 1 pe fermă
- 1 pe fermă, în adăposturi cu grătar şi
evacuarea dejecţiilor prin staţia de epurare, sau
pompe Höltz
Mecanic evacuarea dejecţiilor - 1 pe fermă cu stabulaţie liberă şi evacuarea
dejecţiilor, cu buldozerul echipat cu lamă, din
padocuri
- 1 pe fermă, muls centralizat la grupul de muls
- 1 pe fermă, cu muls centralizat la grupul de
Frigotehnist
muls
63
III. Normative de muncă pentru îngrijitorii de tineret taurin de reproducţie
şi de tineret supus îngrăşării
Norma de servire
Gradul de mecanizare
(cap. / îngrijitor)
Viţei 10-15 zile
- Alăptarea la găleată, grătar total sau plug raclor 40
- Alăptarea la găleată, curăţenie manuală 27
Viţei 15-60 zile
- Alăptarea cu transportul laptelui pe boxe individuale 120
conductă, furajare manuală, grătar
total sau plug raclor boxe colective 145
- Alăptarea la găleată, furajarea boxe individuale 100
manuală, grătar total sau plug raclor boxe colective 120
Viţei 60 de zile – 6 luni
- furajarea cu remorca tehnologică,
180
grătar total sau plug raclor
- furajarea cu remorca obişnuită,
Întreţinere liberă curăţenie manuală sau furajare 90
manuală, grătar total sau plug raclor
- furajare manuală şi curăţenie
60
manuală
Tineret taurin 6-12 luni
- furajarea cu remorca obişnuită,
curăţenie manuală, grătar total sau 90
plug raclor
Întreţinere legată
- furajare şi curăţenie manuală 75
64
IV. Normative de muncă pentru îngrijitorii de tineret taurin de reproducţie şi
de tineret supus îngrăşării
Norma de
Gradul de mecanizare servire
(cap. / îngrijitor)
Tineret taurin de reproducţie şi tineret supus îngrăşării 12-18 luni
- furajare cu remorca obişnuită, curăţenie manuală
Întreţinere 85
sau furajare manuală, grătar total sau plug raclor
legată
- furajare şi curăţenie manuală 65
- furajare cu remorca tehnologică, grătar total sau
500
plug raclor
- furajare cu remorca obişnuită, curăţenie manuală
300
sau furajare manuală, grătar total sau plug raclor
- furajare cu remorca obişnuită, grătar total sau plug
Întreţinere raclor (cuşete individuale pentru odihnă în care 200
liberă curăţenia se face manual)
- furajarea cu remorca obişnuită, grătar parţial sau
160
racleţi
- furajarea cu remorca obişnuită, curăţenie manuală
120
sau furajare manuală, grătar total sau plug raclor
- furajare şi curăţenie manuală 85
Tineret taurin de reproducţie şi de tineret supus îngrăşării 18-24 luni
- furajare cu remorca obişnuită, curăţenie manuală 75
Întreţinere
- furajare manuală, grătar parţial sau racleţi 70
legată
- furajare şi curăţenie manuală 65
- furajare cu remorca tehnologică, grătar total sau
400
plug raclor
- furajare cu remorca obişnuită, grătar total sau plug
250
raclor
- furajare cu remorca obişnuită, grătar total sau plug
Întreţinere
raclor (cuşete individuale pentru odihnă în care 160
liberă
curăţenia se face manual)
- furajarea cu remorca obişnuită, grătar parţial sau
130
racleţi
- furajarea cu remorca obişnuită, curăţenie manuală 95
- furajare manuală, grătar parţial sau racleţi 70
Juninci
- furajarea cu remorca obişnuită, grătar parţial sau
80
Întreţinere racleţi
legată - furajare manuală, grătar total sau plug raclor 75
- furajare manuală, grătar parţial sau racleţi 60
- furajare cu remorca tehnologică, grătar total sau
250
plug raclor
- furajare cu remorca obişnuită, grătar total sau plug
200
raclor
- furajare cu remorca obişnuită, grătar total sau plug
raclor (cuşete individuale pentru odihnă în care 150
Întreţinere
curăţenia se face manual)
liberă
- furajarea cu remorca obişnuită, grătar parţial sau
130
racleţi
- furajarea cu remorca tehnologică, curăţenie
100
manuală
- furajare manuală, grătar total sau plug raclor 100
- furajare şi curăţenie manuală 60
65
Teme şi întrebări
1. Având în vedere sezonul, rasa de taurine crescută şi zona
geografică de amplasare a fermei, să se calculeze (şi să se completeze
tabelele 5.2 şi 5.3) raţiile furajere pentru trei vaci, cu aceeaşi masă
corporală (600 kg), dar cu nivel productiv diferit, astfel: vaca nr. 1 -
3500 kg lapte/lactaţie; vaca nr. 2 - 4500 kg lapte/lactaţie; vaca nr. 3 -
6000 kg lapte/lactaţie.
Tabelul 5.2
Structura raţiei de bază pentru vaci de lapte
Nr. matricol ……………… numele …………………………
Rasa .................................................
Masa corporală ............ kg
Producţia de lapte ..............kg /lactaţie (.......... kg/ zi)
Cant. SU PDIN PDIE Ca P
Sezonul FURAJUL UNL
(kg) (kg) (g) (g) (g) (g)
Necesar
(185 zile)
IARNA
Asigurat
(180 zile)
VARA
Asigurat
Tabelul 5.3
Structura amestecului de nutreţuri concentrate
(concentrate de producţie)
SU PDIN PDIE Ca P
Specificare % UNL
(kg) (g) (g) (g) (g)
TOTAL
Revine la 1 kg amestec x
66
Capitolul 6
PROIECTAREA EXPLOATĂRII
TAURINELOR PENTRU PRODUCŢIA DE
CARNE
Modernizarea, pe baze ştiinţifice, a diferitelor tehnologii de
îngrăşare a taurinelor a determinat obţinerea unor sporuri medii
zilnice mai mari, în condiţiile reducerii consumurilor specifice.
Ca urmare, s-a redus durata procesului de îngrăşare şi, respectiv,
vârsta la care se face valorificarea (sacrificarea) animalelor
îngrăşate. Intensivizarea procesului de îngrăşare este, în
principal, rezultatul optimizării alimentaţiei şi întreţinerii
taurinelor supuse procesului de îngrăşare.
67
6.2. PROIECTAREA PLANULUI DE ÎNGRĂŞARE
68
Tabelul 6.1
PLAN de ÎNGRĂŞARE
pentru diferite sisteme şi variante tehnologice de îngrăşare
Vârsta Masa Consum
Durata fazei Sporul de creştere:
Sistemul de (zile) (kg) specific
Varianta tehnologică de îngrăşare Denumirea fazei tehnologice tehnologice
îngrăşare total s.m.z. UNC/kg
iniţială finală (zile) iniţială finală
(kg) (g) spor
- valorificare la 5 I - colostrală 1 7 7 40 45 5 714
2,2
săptămâni (35 zile) II - alăptare-creştere 8 35 28 45 75-80 30-35 1070-1250
Carne albă
- valorificare la 13 I - colostrală 1 7 7 40 45 5 714
2,4-2.5
săptămâni (91 zile) II - alăptare-creştere 8 91 84 45 150 105 1250
I - alăptare 10 70 60 45 90 45 750 2,8
- foarte precoce II - creştere-îngrăşare 71 130 60 90 145 55 916 3,5
III - îngrăşare-finisare 131 220 90 145 250 105 1166 5,5
Intensiv I - alăptare 10 70 60 45 90 45 750 2,8
II - creştere-îngrăşare 71 130 60 90 145 55 916 3,5
- precoce
Baby-beef III - îngrăşare 131 220 90 145 250 105 1166 5-7
IV - îngrăşare-finisare 221 300 80 250 350 100 1250 7
I - alăptare 10 70 60 45 90 45 750 2,8
II - creştere-îngrăşare 71 130 60 90 145 55 916 3,5
- clasic
III - îngrăşare 131 220 90 145 250 105 1166 5-7
IV - îngrăşare-finisare 221 400 180 250 460 210 1166 7
I - pregătire 180 210 30 175 200 25 833 -
Preluare la 6 luni şi livrare la 20 luni
Semiintensiv II - creştere-îngrăşare 211 550 340 200 489 289 850 -
(cca. 550 kg)
III - finisare 551 610 60 489 549 60 1000 -
Viţei născuţi toamna (octombrie), I - Păşunat I 183 397 214 200 350 150 700 -
preluaţi pentru îngrăşare la vârsta de 6 II - Stabulaţie I 398 549 151 350 425 75 497 -
Extensiv
luni şi livrare la cca. 30 luni III - Păşunat II 550 764 214 425 553 128 598 -
(cca. 700 kg) IV - Stabulaţie II 765 916 151 553 700 147 973 -
69
6.3.1. MODUL DE CALCUL AL POPULĂRII UNEI
ÎNGRĂŞĂTORII
70
Exemplu de calcul al necesarului de spaţii şi al modului în care se realizează popularea unei îngrăşătorii:
Date ipotetice:
Varianta Vârsta (zile) - capacitatea îngrăşătoriei: C = 1000 cap.;
Denumirea fazei Durata fazei tehnologice - d
tehnologică de - durata totală a îngrăşării: D = 225 zile; la durata totală
tehnologice iniţială finală (zile)
îngrăşare proiectată a îngrăşării (210 zile) se adaugă 15 zile, câte 5 zile
I- alăptare 10 70 60 + 5 zile pentru fiecare din cele trei faze tehnologice ale îngrăşări (timp
Baby-beef
II - creştere-îngrăşare 71 130 60 + 5 zile necesar pentru dezinfecţie-dezinsecţie-deratizare);
foarte precoce
III - îngrăşare-finisare 131 220 90 + 5 zile - durata fazei tehnologice (d);
Total=210 + 15 zile = 225 zile - numărul de compartimente din fiecare tip de adăpost (n = 3).
Calculul ponderii
Calculul Calculul Calculul
procentuală a locurilor Calculul numărului de
numărului de Calculul mărimii intervalului de intervalului de
necesare în faza serii din fiecare fază
locuri în faza seriei de afluire (M) populare a unei populare a unui
Specificare respectivă din numărul (n serii)
respectivă (N) serii (I) compartiment (i)
total de locuri (N%)
Formule de calcul
N% = (d / D) x 100 N = (C x N%) /100 n serii = D / d M=N/n I = D / n serii i=I/n
N% = (65 / 225) x 100 = N = (1000 x 29) n serii = 225 / 65 = 3,46 M = 290 / 3 = 96,66 I = 225 / 4 = i = 57 / 3 =
Tăuraşi 10 - 70 zile
28,88% ⇒ 29% /100 = 290 locuri ⇒ 4 serii ⇒ 97 cap. 56,25 ⇒ 57 zile 19 zile
N% = (65 / 225) x 100 = N = (1000 x 29) n serii = 225 / 65 = 3,46 M = 290 / 3 = 96,66 I = 225 / 4 = i = 57 / 3 =
Tăuraşi 71-130 zile
28,88%⇒ 29% /100 = 290 locuri ⇒ 4 serii ⇒ 97 cap. 56,25 ⇒ 57 zile 19 zile
N% = (95/ 225) x 100 = N = (1000 x 42) n serii = 225 / 90 = M = 420 / 3 = I = 225 / 2,5 = i = 90 / 3 =
Tăuraşi 131-220 zile
42,22%⇒ 42% /100 = 420 locuri 2,5 serii 140 cap. 90 zile 30 zile
71
Recepţia animalelor de la fermele furnizoare trebuie făcută
de personal competent. Pentru îngrăşare se vor prelua doar
animalele sănătoase şi normal dezvoltate pentru vârsta de
preluare. Înainte de transport, în special în cazul preluării viţeilor
la vârstă tânără, se efectuează tratamentele antistres specifice, iar
dacă durata transportului depăşeşte 6 ore se recomandă şi
administrarea unor produse medicamentoase cu efect
tranchilizant.
Pentru transportul animalelor se utilizează mijloace auto
specializate, astfel încât transportul să se realizeze rapid,
reducându-se în acest fel stresul de transport. În funcţie de vârsta
animalelor se pot folosi şi autocamioane cu prelată. Transportul va
fi însoţit de certificatul sanitar-veterinar şi fişa zootehnică a lotului
de viţei preluaţi, care cuprinde: provenienţa, numărul de viţei,
tratamentul imuno-preventiv executat şi tratamentul antistres.
Lotizarea şi tratamentul profilactic. După sosirea în
îngrăşătorie, se execută deparazitarea şi lotizarea animalelor,
repartizarea acestora pe adăposturi, compartimente şi boxe,
hrănirea şi un nou tratament antistres. Pe parcursul procesului de
îngrăşare, la date precis stabilite şi în conformitate cu un protocol
sanitar-veterinar specific, se execută vaccinarea animalelor
(antivirală, antipasteurelică, anticărbunoasă, antileptospirică etc.).
72
condiţionate de vârsta animalelor supuse îngrăşării, de tehnologia
de îngrăşare practicată, de preferinţele şi resursele financiare ale
fermierului.
73
de alăptare, sistem de blocare a viţeilor în timpul alăptării,
adăpătoare cu nivel constant. Pardoseala boxei este de tip grătar,
din beton armat cu fante de 3-3,5 cm. Evacuarea dejecţiilor se
poate realiza hidraulic sau mecanic.
Pentru reducerea procentului de morbiditate şi mortalitate,
în primele 30 de zile de la afluire, viţeii pot fi întreţinuţi în
perioada I în boxe individuale, asemănătoare celor de la
îngrăşarea ultra baby-beef.
În perioada a II-a, întreţinerea are loc în adăposturi cu
capacitate mare, de 800-1000 locuri, în boxe colective a câte 30
capete pe boxă asigurând 1,7 m2/cap. până când animalele ating
masa corporală de 350 kg, după care până la livrare suprafaţa se
măreşte la 2,2 m2/cap. Boxele sunt dispuse pe două rânduri, cu
alee de furajare de 2,2 m lăţime. În boxă se asigură un front de
furajare de 20 cm şi adăpători automate cu nivel constant.
Pardoseala boxei este de tip grătar cu fante de 5 cm.
Administrarea furajelor se face cu remorca tehnologică, iar
evacuarea dejecţiilor se realizează hidraulic sau mecanic. Factorii
de microclimat se asigură pe cale naturală.
Având în vedere că la trecerea dintr-un adăpost în altul se
aplică principiul populării şi depopulării totale, se impune să
existe un raport optim între numărul de locuri dintre cele două
tipuri de adăpost, pentru a nu se perturba fluxul tehnologic cu
consecinţe grave asupra indicilor tehnico-economice.
74
Pentru recondiţionarea sau îngrăşarea taurinelor reformate
se va practica numai întreţinerea legată, sistem care asigură indici
tehnico-economici corespunzători. Adăposturile pot avea o
capacitate de cazare de 50 până 200 capete, dispunerea
animalelor fiind cap la cap, pe două, sau pe patru rânduri. Se va
avea în vedere ca dimensiunile standului să fie corelate cu masa
corporală a animalelor (în cazul tineretului), cu sistemul de legare
şi cu cel de evacuare a dejecţiilor.
75
Tabelul 6.5
Schema de hrănire a viţeilor, cu lapte integral, pentru carne albă
Vârsta Consum de lapte (l):
(în zile) zilnic pe perioadă
Pentru valorificare timpurie
4-5 6-7 35
6-10 8 40
11-15 9 45
16-20 10 50
21-25 11 55
26-30 12 60
31-35 13 65
TOTAL - 350
Pentru valorificare normală
36-40 14 70
41-60 15 300
61-80 16 400
TOTAL - 1120
Tabelul 6.6
Schema de hrănire a viţeilor, cu lapte integral + lapte degresat,
pentru carne albă
Consum de lapte (l):
Vârsta pe perioadă:
(în zile) zilnic lapte lapte
integral degresat
1-35 10 - 350 -
36-40 10 4 50 20
41-48 9 7 72 56
49-58 8 10 80 100
59-70 7 14 84 168
71-84 7 16 98 224
TOTAL - - 734 568
76
aplatizarea, fulguirea la aburi sau sub presiune etc. Aplicând
aceste metode se măreşte gradul de digestibilitate a amidonului
din cereale. Nu se va pierde însă din vedere costurile aferente
prelucrării cerealelor prin aceste metode, în raport cu veniturile
suplimentare obţinute.
În funcţie de masa corporală, vârsta de valorificare şi
structura raţiilor se disting trei variante de îngrăşare pentru baby-
beef şi anume: baby-beef foarte precoce, baby-beef precoce şi
baby-beef normal (clasic). Îngrăşarea se realizează în mai multe
faze care se diferenţiază ca durată, structură a raţiei şi spor mediu
zilnic realizat.
77
nutreţului verde de pe păşune are o importanţă determinantă.
După scoaterea pe păşune se menţin concentratele în raţie, timp
de 2-3 săptămâni administrând cca. 1,5 kg/zi. Se revine cu
concentrate în raţie începând cu a doua jumătate a lunii august
când calitatea nutreţului verde se reduce, pentru menţinerea
s.m.z. la cca. 700 g. La reintrarea în stabulaţie tineretul taurin are
greutatea de 300-350 kg. În acest al doilea sezon de stabulaţie se
realizează finisarea folosind în acest scop nutreţ însilozat de bună
calitate, iar în structura suplimentului de concentrate orzul are
ponderea cea mai mare. În perioada de finisare se realizează un
spor mediu zilnic de cca. 1000 g la tăuraşi şi de 800 g la mânzaţi.
La valorificare tăuraşii ating o greutate medie de cca. 500 kg cu un
s.m.z. de 870 g iar mânzaţii 480 kg cu s.m.z. 760 g. Mânzaţii au
consumat totodată cu 140 kg concentrate mai mult decât tăuraşii.
Tabelul 6.7
Rezultatele tehnice ale îngrăşării tineretului taurin
pe păşune şi în stabulaţie
Mânzaţi
Tăuraşi născuţi
născuţi Mânzaţi
toamna,
toamna, născuţi iarna,
îngrăşaţi până la
îngrăşaţi până îngrăşaţi până
vârsta de 18
Specificare la vârsta de la vârsta de
luni, cu
18-19 luni, cu 20-21 luni,
supliment de
supliment de finisare cu
furaje
furaje nutreţ verde
concentrate
concentrate
Stabulaţie I 800 700 600
Spor
Păşunat I 700 700 500
mediu
Stabulaţie II 1000 800 600
zilnic
Păşunat II - - 800
(g)
Valoare medie 870 760 680
Vârsta (zile) 535 580 638
La
Masa
valorificare 501 482 487
corporală (kg)
Furaje concentrate (kg/cap.) 910 1050 -
Încărcătura de animale pe
unitatea de suprafaţă 3,1 3,1 2,2
(cap./ha)
78
greutatea medie de cca. 250 kg şi li se administrează, ca furaj de
bază, nutreţ însilozat în cantitate medie de 20 kg pe zi. La
valorificare ating greutatea de 487 kg cu un s.m.z. de 680 g.
79
Livrare
Viţei născuţi (24 luni)
toamna Afluire Afluire
(6 luni) (12 luni)
S O N D I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O N
TOAMNA IARNA PRIMĂVARA VARA TOAMNA IARNA PRIMĂVARA VARA TOAMNA
Fig. 6.1. Diagrama cu vârsta de preluare şi vârsta de valorificare a tineretului taurin îngrăşat pe păşune şi în stabulaţie
(Anglia)
80
1
800
2
3
700
6 5 4
600
Masa corporală (kg)
500
Legenda:
400 Mc = masa corporală
smz = spor mediu zilnic
300 i = valoarea iniţială
f = valoarea finală
200
100
0
Durata fazei s = 60 zile p = 214 zile s = 151 zile p = 214 zile s = 151 zile p = 214 zile s = 151 zile p = 214 zile
Luna calend. I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O
Vârsta Mc Vârsta Mc Vârsta Mc Vârsta Mc Vârsta Mc Vârsta Mc Vârsta Mc
Specificare
smz (g)
smz (g)
smz (g)
smz (g)
smz (g)
smz (g)
smz (g)
(zile) (kg) (zile) (kg) (zile) (kg) (zile) (kg) (zile) (kg) (zile) (kg) (zile) (kg)
Sistemul şi varianta
i f i f i f i f i f i f i f i f i f i f i f i f i f i f
tehnologică de îngrăşare
Sistem intensiv 6 60 214 110 330 1050 215 366 330 510 1192 367 488 510 655 1198
5 60 214 105 308 949 215 366 308 429 801 367 581 429 632 949
Sistem semiintensiv
4 60 214 105 308 949 215 366 308 398 596 367 581 398 548 700 582 733 548 699 1000
3 60 214 105 308 949 215 366 308 364 371 367 581 364 471 500 582 733 471 516 298 734 948 516 730 1000
Sistem extensiv 2 60 214 105 308 949 215 366 308 364 371 367 581 364 471 500 582 733 471 501 198 733 948 501 629 598 949 1100 629 780 1000
1 60 214 105 308 949 215 366 308 364 371 367 581 364 471 500 582 733 471 501 198 733 948 501 629 598 949 1100 629 644 100 1100 1314 644 858 1000
Fig.6.2. Diagrame teoretice de creştere pentru taurinele din rasele de carne, născute primăvara devreme şi supuse procesului de îngrăşare (după Dominique Soltner, 1987):
1 - masculi castraţi şi viţele, cu valorificare la vârsta de 40 - 44 de luni, îngrăşate pe păşune; 2 - tăuraşi şi viţele, cu valorificare la vârsta vârstă de 36 de luni, îngrăşate la iesle; 3 -
masculi castraţi şi viţele, cu valorificare la vârsta de 30-32 de luni, îngrăşate pe păşune; 4 - tăuraşi şi viţele, cu valorificare la vârsta 24-26 de luni, îngrăşate la iesle; 5 - tăuraşi, cu
valorificare la vârsta de 18-20 de luni, îngrăşaţi pe păşune, cu adaos de concentrate; 6 - tăuraşi, cu valorificare la vârsta de 15-17 luni, îngrăşaţi la iesle
81
800
7
8
700
9
600
11 10
Masa corporală (kg)
500
12 Legenda:
Mc = masa corporală
400
smz = spor mediu zilnic
i = valoarea iniţială
300 f = valoarea finală
200
100
0
Durata fazei s = 172 zile p = 214 zile s = 151 zile p = 214 zile s = 151 zile p = 214 zile
Luna calend. I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O
Vârsta Mc Vârsta Mc Vârsta Mc Vârsta Mc Vârsta Mc Vârsta Mc Vârsta Mc
Specificare
smz (g)
smz (g)
smz (g)
smz (g)
smz (g)
smz (g)
smz (g)
(zile) (kg) (zile) (kg) (zile) (kg) (zile) (kg) (zile) (kg) (zile) (kg) (zile) (kg)
Sistemul şi varianta tehnologică
i f i f i f i f i f i f i f i f i f i f i f i f i f i f
de îngrăşare
12 - - - - - 10 182 45 217 1000 183 397 217 475 1205
Sistem intensiv
11 - - - - - 10 182 45 200 901 183 397 200 414 1000 398 518 414 546 1100
10 - - - - - 10 182 45 200 901 183 397 200 350 700 398 549 350 515 1092 550 610 515 587 1200
Sistem semiintensiv 9 - - - - - 10 182 45 200 901 183 397 200 350 700 398 549 350 448 649 550 764 448 619 800
8 - - - - - 10 182 45 200 901 183 397 200 350 700 398 549 350 425 497 550 764 425 553 598 765 916 553 704 1000
Sistem extensiv 7 - - - - - 10 182 45 200 901 183 397 200 328 598 398 549 328 403 497 550 764 403 531 598 765 916 531 576 298 917 1131 576 779 948
Fig.6.3. Diagrame teoretice de creştere pentru taurinele născute toamna şi supuse procesului de îngrăşare (după Dominique Soltner, 1987):
7 - masculi castraţi şi viţele, cu valorificare la vârsta de 36 de luni, îngrăşate pe păşune; 8 – masculi castraţi şi viţele, cu valorificare la vârsta vârstă de 27-29 de luni, îngrăşate la iesle; 9 - masculi
castraţi şi viţele, cu valorificare la vârsta de 24-25 de luni, îngrăşate pe păşune; 10 - tăuraşi şi viţele, cu valorificare la vârsta 20-21 de luni, îngrăşate pe păşune şi finisare la iesle; 11 - tăuraşi, cu
valorificare la vârsta de 15-17 de luni, 12 - tăuraşi, cu valorificare la vârsta de 12-13 luni.
82
Teme şi întrebări
1. S[se stabilească planul de îngrăşare, planul de furajare şi
necesarul total de furaje, luând în calcul următoarele date tehnice:
- material biologic: tăuraşi de rasă Bălţată românească;
- vârsta la afluire: 15 zile;
- masa corporală la afluire: 45 kg;
- vârsta la valorificare: 450 zile;
- masa corporală la valorificare: 495 kg.
Pe baza raţiilor administrate, să se calculeze pentru fiecare fază
tehnologică, următorii parametri tehnico-economici:
- sporul total;
- sporul mediu zilnic;
- consumul specific;
- cheltuielile cu furajarea.
83
Capitolul 7
84
Tabelul 7.1
Caracteristici tehnice ale fermei de 100 vaci
din rasa Bălţată românească
Tip de fermă: fermă specializată; vinde tineretul taurin la vârsta de o săptămână;
cumpără juninci în luna a VII-a de gestaţie pentru înlocuirea vacilor
reformate
Indicatori
Specificare U.M. tehnici
realizaţi
Producţia medie de lapte Kg/cap./an 4.000
Mortalităţi la vaci % 1
Natalitate % 85
Mortalităţi la viţei % 5
85
Tabelul 7.2
CALCULUL PROFITULUI
Model simplificat de calcul pentru stabilirea profitului la vacile de lapte
1. VACI:
100 cap.; reforma anuală la vaci: 20%; pierderi prin mortalitate la vaci:
1%; natalitate 85%; pierderi prin mortalitate la viţei: 5%.
Lapte marfă: 4.000 l/cap. x 100 cap x 8600 lei/l = 3.440.000.000 lei/an
Vaci reformă: (20 cap. -1 cap. mortalităţi) = 19 x 550 kg (în viu) = 10.450
kg x 22.000 lei/kg = 229.900.000 lei/an
Venituri
86
Tabelul 7.3
CALCULUL PROFITULUI
Model simplificat de calcul pentru stabilirea profitului în cazul
tăuraşilor supuşi procesului de îngrăşare
2. TĂURAŞI LA ÎNGRĂŞAT
FIŞA TEHNICĂ
- Rasa: Bălţată românească - Durata totală a îngrăşării: 380 zile
- Capacitatea fermei: 100 cap - Masa corporală iniţială: 45 kg
- Tipul îngrăşării: intensiv - Masa corporală finală: 460 kg
- Vârsta de afluire: 10 zile - Sporul total de masă corporală pe durata îngrăşării: 415 kg
- Vârsta de valorificare: 13 luni (390 zile) - Spor mediu zilnic programat pe durata îngrăşării: 1.092 g
Fân de lucernă: 0,25 kg/zi/cap. x 80 zile = 20 kg x 1.800 lei/kg = 36.000 lei x 100 cap. =
3.600.000 lei
Total cheltuieli cu furajarea:
121.600.000 lei + 62.400.000 lei + 3.600.000 lei = 187.600.000 lei
Alte cheltuieli (energie, materiale, piese de schimb): 40.000 lei/cap. x 100 cap. = 4.000.000 lei
Total cheltuieli în perioada 10 zile - 3 luni
187.600.000 lei + 4.000.000 lei = 191.600.000 lei
● Tăuraşi 3 - 6 luni (90 zile)
Vârsta Durata Masa corporală (kg): Spor total s.m.z.
iniţială finală perioadei iniţială finală (kg) (g)
91 zile 180 zile 90 zile 105 210 105 1.167
Furaje concentrate: 3,5 kg/zi/cap. x 12.000 lei/kg = 42.000 lei x 90 zile = 3.780.000 lei x 100
cap. = 378.000.000 lei
Furajare
Fân de lucernă: 2 kg/zi/cap. x 1.600 lei/kg = 3.200 lei x 90 zile = 288.000 lei x 100 cap. =
Cheltuieli
28.800.000 lei
Total cheltuieli cu furajarea: 378.000.000 lei + 28.800.000 lei = 406.800.000 lei
Cheltuieli cu acţiuni sanitar-veterinare: 50.000 lei/cap. x 100 cap. = 5.000.000 lei
Alte cheltuieli (energie, materiale, piese de schimb): 60.000 lei/cap. x 100 cap. = 6.000.000 lei
Total cheltuieli în perioada 3 - 6 luni
406.800.000 lei + 5.000.000 lei + 6.000.000 lei = 417.800.000 lei
● Tăuraşi 6 - 13 luni (210 zile)
Vârsta Durata Masa corporală (kg): Spor total s.m.z.
iniţială finală perioadei iniţială finală (kg) (g)
181 zile 390 zile 210 zile 210 460 250 1.190
Furaje concentrate: 5 kg/zi/cap. x 8.000 lei/kg = 40.000 lei x 210 zile = 8.400.000 lei x 100
cap. = 840.000.000 lei
Fân de lucernă: 3 kg/zi/cap. x 1.500 lei/kg = 4.500 lei x 210 zile = 945.000 lei x 100 cap. =
Furajare
94.500.000 lei
Porumb însilozat: 8 kg/zi/cap. x 250 lei/kg = 2.000 lei x 210 zile = 420.000 lei x 100 cap. =
42.000.000 lei
Cheltuieli
87
Teme şi întrebări
1. Să se analizeze, în dinamică, nivelul preţurilor de achiziţie ale
laptelui şi ale cărnii, în funcţie de calitatea acestor produse;
2. Să se analizeze, în dinamică, nivelul preţurilor de vânzare -
cumpărare al viţelelor de reproducţie şi al junincilor, în funcţie de
rasă şi de calitatea bio-productivă a acestor animale;
3. Să se stabilească şi să se compare ponderea diferitelor tipuri
de costuri în structura cheltuielilor aferente creşterii vacilor de lapte,
pe timpul verii, în sistem legat şi pe păşune.
88
P L A N
de derulare al proiectelor tehnologice la bovine
89
- dacă se optează pentru întreţinerea în maternitate se
proiectează numărul necesar de locuri, numărul de
compartimente, sistemul de întreţinere, amenajările
interioare ale maternităţii şi modul de desfăşurare al
principalelor operaţiuni tehnologice;
- proiectarea hrănirii vacilor în maternitate.
7. Proiectarea hrănirii (în toate tipurile de ferme):
- proiectarea tehnologiei de hrănire (diferenţiată sezonier sau
din stoc);
- stabilirea raţiilor furajere pe categorii de vârstă, pe stări
fiziologice, sezon calendaristic, nivel productiv (producţia
de lapte sau spor mediu zilnic programat);
- proiectarea balanţei furajere;
- proiectarea asigurării bazei furajere, care cuprinde: stabilirea
sortimentelor furajere care se produc în fermă şi a celor
care se procură prin cumpărare; stabilirea structurii
culturilor furajere; stabilirea suprafeţei de teren agricol
necesar (pe culturi furajere şi totală); stabilirea
cheltuielilor aferente producerii furajelor.
8. Proiectare mulgerii vacilor:
- proiectarea sistemului de muls (manual sau mecanic);
- proiectarea tehnicii de muls.
9. Proiectarea întreţinerii (pentru toate tipurile de fermă):
- proiectarea sistemului şi a variantei tehnologice de întreţinere
pe categorii de vârstă;
- proiectarea necesarului de locuri pe categorii de vârstă şi pe
stări fiziologice;
- schiţa fiecărui tip de adăpost, cu detalii schematice ale unor
amenajări interioare (cuşete, boxe, standuri, iesle,
adăpători etc.);
- proiectarea modului de realizare tehnică a diferitelor procese
tehnologice (furajare, adăpare, mulgere, sistemul şi
metoda de alăptare a viţeilor, evacuarea dejecţiilor,
igienizarea animalelor etc.);
- proiectarea condiţiilor de microclimat şi al modului de
realizare al acestora;
- proiectarea construcţiilor anexe (depozite de furaje, lăptărie,
bucătărie furajeră, ateliere etc.);
- proiectarea amplasării şi sistematizării fermei (schiţa de
amplasare s tuturor construcţiilor zootehnice din fermă).
10. Proiectarea necesarului de maşini, instalaţii şi utilaje (pentru
procesul de producţie şi pentru producerea furajelor).
11. Proiectarea necesarului de forţă de muncă şi organizarea
activităţii în fermă.
12. Proiectarea situaţiei financiare a fermei (venituri, cheltuieli,
profit).
13. Pentru temele de proiectare ce vizează modificarea sistemului
de întreţinere:
90
- clasificarea şi descrierea sumară a sistemelor de întreţinere a
taurinelor, pe categorii fiziologice;
- justificarea necesităţii modificării sistemului de întreţinere;
- descrierea situaţiei actuale a întreţinerii taurinelor (schiţa
adăposturilor şi a padocurilor, cu descrierea detaliată a
organizării interioare a acestora şi a modului de realizare
al diferitelor procese tehnologice);
- forţa de muncă utilizată în fermă înainte de modernizare, pe
categorii de taurine;
- proiectul de modernizare propus, cu detalierea adăposturilor
pentru vaci şi, dacă este cazul, pentru celelalte categorii
fiziologice de taurine (schiţa adăposturilor şi a
padocurilor, cu descrierea detaliată a organizării
interioare a acestora şi a modului de realizare al
diferitelor procese tehnologice);
- forţa de muncă utilizată în fermă după de modernizare, pe
categorii de taurine;
- justificarea modernizării fermei, sub aspect economic.
14. Pentru temele de proiectare care vizează organizarea taberelor
de vară:
- clasificarea şi descrierea sumară a diferitelor sisteme de
întreţinere a vacilor pe timpul verii;
- organizarea taberelor de vară (construcţii anexe, surse de apă
şi de energie, posibilităţile de furajare suplimentară,
tehnologia de mulgere etc.);
- stabilirea necesarului de nutreţ verde şi a suprafeţei de păşune;
- proiectarea modului de întreţinere al păşunilor;
- descrierea tehnologiei recomandate de păşunat şi a modului de
organizare a păşunatului;
- proiectarea modului de asigurare a necesarului de nutreţ
verde pentru întreaga perioadă de păşunat.
15. Pentru temele de proiectare care vizează redresarea şi
rentabilizarea economică a fermelor de taurine:
- evidenţierea căilor de sporire a producţiei de lapte (cu accent
pe factorii tehnologici care influenţează producţia
individuală de lapte);
- prezentarea tehnologiei iniţiale de întreţinere, reproducţie,
furajare, mulgere, mod de asigurare al bazei furajere etc.;
- detalierea măsurilor tehnologice de redresare, pe etape, a
fermei şi estimarea efectului acestora.
16. Pentru fermele de producere a tăuraşilor candidaţi pentru
reproducţie:
- obiectivele ameliorării rasei respective;
- mijloacele de realizare a obiectivelor ameliorării;
- stabilirea necesarului de mame de tauri (MT);
- stabilirea necesarului de candidate mame de tauri (CMT);
- stabilirea indicilor de producţie, reproducţie şi conformaţie
corporală a vacilor din fermă;
91
- identificarea CMT;
- nominalizarea MT;
- stabilirea planului de împerecheri a MT;
- ierarhizarea tăuraşilor obţinuţi, pe baza valorii probabile de
ameliorare;
- proiectarea întreţinerii tăuraşilor;
- proiectarea hrănirii şi asigurării bazei furajere.
17. Pentru proiectele de selecţie a taurilor după performanţe
proprii şi după descendenţi:
- obiectivele ameliorării rasei respective;
- mijloacele de realizare a obiectivelor ameliorării;
- descrierea etapelor tehnice de selecţie a taurilor de
reproducţie;
- proiectarea tehnologiei de întreţinere şi de furajare a taurilor
pe durata procesului de selecţie;
- tehnica de selecţie a taurilor, utilizând date ipotetice.
92
BIBLIOGRAFIE
1. ACATINCĂI, S. - 2004: Producţiile bovinelor, Ediţia a II-a, Ed.
Eurobit, Timişoara.
2. DINESCU, S., ŞTEFĂNESCU, Gh. - 1997: Creşterea vacilor
pentru lapte, Ed. Ceres, Bucureşti.
3. DRINCEANU, D. - 1994: Alimentaţia animalelor, Ed. Euroart,
Timişoara.
4. GEORGESCU, Gh., BURLACU Gh., PARASCHVESCU, M.,
FIŞTEAG, I., JURUBESCU, V., PETRE, A. - 1988: Tratat de
creştere a bovinelor, Vol. I, Ed. Ceres, Bucureşti.
5. GEORGESCU, Gh., FIŞTEAG, I., ŞERBAN, A., HALGA, P.,
DRAGOMIRESCU, I., SAMARITEANU, Emilia - 1989: Tratat
de creştere a bovinelor, Vol. II, Ed. Ceres, Bucureşti.
6. GEORGESCU, Gh., TEMIŞAN, V., PODAR, C., VELEA, C. -
1995: Tratat de creştere a bovinelor, Vol. III, Ed. Ceres,
Bucureşti.
7. GEORGESCU, GH., VELEA, C., STANCIU, G., UJICĂ, V.,
GEORGESCU G., RÂMNEANŢU N. - 1990: Tehnologia
creşterii Bovinelor, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti.
8. LUCA, I., ŞTEF, Lavinia - 2000: Practicum de alimentaţia
animalelor, Ed. Marineasa, Timişoara.
9. PĂCALĂ, N. - 2000: Biologia reproducerii animalelor, Ed.
Mirton, Timişoara.
10. POLEN, T. - 2005: Proiectare tehnologică la suine. Notiţe de
curs ID, USAMVB, Timişoara.
11. RUSOAIE, D. - 2000: Construcţii zootehnice, Ed. Mirton,
Timişoara.
12. SOLTNER, Dominique - 1987: La production de viande bovine.
Colection Sciences et Tehniques Agricoles, Sainte-Gemmes-
Sur-Loire, 49000 Angers.
13. SOLTNER, Dominique - 1990: Alimentation des animaux
domestiques, 19e Edition. Colection Sciences et Tehniques
Agricoles, Sainte-Gemmes-Sur-Loire, 49000 Angers.
14. STANCIU, G. - 1999: Tehnologia creşterii bovinelor, Ed.
Brumar, Timişoara.
15. VELEA, C., MUREŞAN, Gh., TĂPĂLAGĂ, A., BUZAN, V. -
1985: Îndrumător pentru creşterea şi îngrăşarea tineretului
taurin, Ed. Ceres, Bucureşti.
16. VELEA, C. - 1999: Producţia, reproducţia şi ameliorarea
taurinelor, Vol. I, Ed. Tehnică Agricolă, Bucureşti.
17. VELEA, C. - 1999: Producţia, reproducţia şi ameliorarea
taurinelor, Vol. II, Ed. Tehnică Agricolă, Bucureşti.
18. VELEA, C., MĂRGINEAN, Gh. - 2004: Producţia, reproducţia
şi ameliorarea taurinelor, Vol. III, Ed. Agro Tehnică, Bucureşti.
93