Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Chirurgie OMF
Chirurgie OMF
Curs1
Chirurgia MF = totalitatea patologiilor din aceasta sfera:
traumatisme, tumori.
Traumatologie
trauma - atos = rana
logos= stiinta
Cauze:
-cele mai adesea: contactul cu un corp dur in miscare, corp dur
neregulat. Se produce o frecare a corpului dur pe suprafata
tegumentelor sau a mucoasei.
Caderea pe o suprafata aspra: ciment, nisip produce escoriatii sau
lovitura in miscare poate sa produca escoriatii.
in situatile de agresiune sau cadere accidentala
Pe aceste excoriatii se impregneaza corpuri dure, nisip, fragmente de
smoala din asfalt si dau tatuaje traumatice. In situatia imediat dupa
tarire arata sangerand (aspect de roua rosie). Epidermul se desprinde
de derm. Suprafata sangeranda uneori murdara.
Daca nu se intervine ramane sangele pe suprafata escoriatii si se
transforma intr-o crusta: CRUSTA HEMATICA. Daca nu se infecteaza de
desubt se prolifereaza dinspre margini eliminandu-se crusta.
Daca se infecteaza sub aceasta crusta se aduna puroi.
Tratamentul:
Ele trebuie intretinute in stare de antisepsie perfecta, impiedicam
infectarea. Daca se infecteaza raman cicatrici inestetice.
Se pun comprese imbibate in apa oxigenata fixate printr-un bandaj
mento-cefalice (rol imp in multe situatii). Uneori imbibarea cu o
grosime ca sa nu se lipeasca de plaga compresele dar se poate
coloniza - se foloseste doar apa oxigenata.
PLAGILE
solutii de continuitate care sectioneaza pielea sau mucoasa ajungand
pana la straturile hipodermice si chiar mai profund.
Multiple clasificari.
Dpdv anatomo patologic ele pot fi:
-plagi taiate - de regula produse de corpuri ascutite care provoaca o
solutie de continuitate liniara se mai numesc plagi liniare (seamana cu
cele chirurgicale)
PLAGI CONTUZIE
unele pot fi asimilate cu plagile muscate,muscature de caine.
marginile sunt neregulate multiple lambouri unele vitale altele
devitale
PLAGI IN LAMBOU / BALAMA Muscaturile de caine aduc in plaga o
flora mult mai agresiva.
Leziuni parodontale
Leziuni coronare - fisuri (sm/d) sau fracturi (inchise/deschise in camera
pulpara)
fracturile radiculare:
-pot fi in zona coletului 1/3 coronara -pulcpectomie si aplicarea
obturatiei radiculare, aplicarea unui stift se armeaza si se imobilizeaza
coroana dentara.
fractura in 1/3 mijlocie a radacinii - tratamentul este incert - se
incearca diferite metode de imobilizarea coroana si radacina ramasa
la dispozitie.
Se poate forma un calus fibros sau un calus dentinar.
Leziuni parodontale
1.contuzia parodontala - vindecarea se face prin calus dentinar.
Procesul de apozitie si rezorbtie este aseptic - ramane conul de
gutaperca si tesuturi de granulatie.
2.luxatia partiala
3.luxatia totala (intruzie / extruzie)
4.fractura de rebord alveolar
II si III.Luxatia
ruperea in totalitate a ligamentelor si deplasarea dintelui:
-in afara alveolei= expulzie
-dintele este introdus in tesuturi=intruzie
Clasificare
a.totala = expulzie
b.partiala mai raman ligamente de care dintele este tinut
Atitudinea terapeutica:
radicala: extractia
-imobilizarea cu atela monomaxilara
-imobilizarea intermaxilara
-imobilizarea cu brackets-uri
Curs IV
FRACTURI ALE OASELOR FETEI:
Fracturi de mandibula
Fracturi de masiv facial
Fracturi de mandibula
3% (in ultima vreme frecventa mai mare) din fracturile scheletului
70-80% din fracturile splahnocraniului
-sex masculin in proportie 60-80%
-varsta mai frecventa 20-40 de ani
-la nastere prin manevra Morrissou sau prin aplicarea forcepsului.
Poate apare anchiloza temporo-mandibulara.
Fracturi patologice
erodarea osului si apariti discontinuitatii osoase de etiologie tumorala.
Fracturi traumatice
factori favorizanti si impiedicare= zone de maxima si minima
rezistenta.
Maxima rezistenta: zone cu corticala mai groasa
Factorii favorizanti:
2 categorii:
factori favorizanti anatomici
factori favorizanti patologici
Mecanism de producere
Fracturi directe si fracturi indirecte
Fracturile directe - cele care se produc la locul de impact
Fractura indirecta - se produce la distanta fata de locul de impact
- primeste loveitura in regiunea mentoniera si se produce fractura de
condili indirect.
Semne de siguranta:
-mobilitatea osoasa anormala, intreruperea continuitatii osului
-tulburarea de ocluzie - semn specific teritoriului maxilo-facial
-crepitatile care le auzim cand se freaca 2 oase
-deplasarea fragmentelor osoase
Semne de probabilitate:
-toate leziunile de parti moi de la echimoze-escoriatii pot insoti
fractura de mandibula.
-semn de infundare
-existenta plagii
-expulzia unui dinte
-alungirea etajului inferior al fetei - (pacientul neputand sa obtina
o ocluzie normala inchide gura pe jumatate)
-hematom sublingual
-tulburari de alinierea a dintilor inferiori
-incalecarea fragementelor
-hemoragia majora
Imobilizarea intermaxilara
-unidentara intermaxilara
-ligatura de tip Ivy - bidentara bimaxilara
Imobilizarea definitiva - in prealabil se face reducerea fracturii
Imobilizarea monomaxilara:
-Atela simpla vestibulara intarita cu acrilat autopolimerizabila
-stantate sau turnate;
-atele simple vestibulare.
Acestea se fixeaza pe dintii inferiori.
Imobilizarea intermaxilara:
o atele mand si un max; intre ele se leaga cu sarme pe crosete
ORTOPEDIC prin tractiuni elastice intermaxilare, inele de cauciuc.
Dupa reducere - sarme intermaxilare.
Cea chirurgicala
implica reducerea care se face manual sau instrumental
Deschidem focarul de fractura si reducem
Ligaturi circumandibulare
Masivul facial
reprezinta sistemul de 13 oase - 6 perechi si unul nepereche - lipite
strans de baza craniului - atarna - etajul ant si mijlociu a fetei.
cavitatile fetei sinusurile maxilare, celulele etmoidale, cavitatile
nazale
Mecanismul de producere
socul, impactul in fracturile de masiv faciala are diverse directii, in
functie de directie se produc liniile de fractura.
Un impact care loveste la baza piramidei nazale desprinde masivul
facial de baza craniului
Anatomia patologica
dpdv a localizarii 3 mari categorii:
-centrofaciale -ocluzofaciale -laterofaciale
Ocluzofaciale/ocluzomaxilare
fracturile de masiv facial ce intereseaza ocluzia
EXAMENUL CLINIC
dupa o anamneza completa, date generale, mecanismul de producere -
stiind mecanismul de producere ne putem da seama clinic ce tip de
fractura putem intalni.
-percutia pe dinte suna ca un butoi dogit
-trebuie examaminat prin palpare toate reliefurile osoase max/mand
-intraoral palparea arcadei zig-alv
Semne si simptome:
-infundarea reliefului malar sau a arcadei zigomatice
-complexul de tulburari oculare - a globului ocular - deplasarea spre
post si in jos duce la diplopie sau sectionare nv optic
-deplasarea liniei orizontale spre portiunea laterala
-epistaxisul unilateral
TRATAMENT
De actionat asupra hemoragiei si asfixia prin deplasara post a
intregului masiv facial care blocheaza faringele.
hemoragie:
-tamponament anterior, posterior, mixt
Asfixie - reducerea fracturii si imobilizarea (trat definitiv):
Metode de reducere:
-pe niste pense se leaga sarme pe dintii post
-doua sonde canalate ce trece prin fosa nazala se scot prin gura
-cleste special prinde cu doua bare fosele nazale si una
palatinala
tractiuni elastice
Reducere Ortopedica/manuala
-daca maxilarele au mobilitate mare fixat prin sisteme
intermaxilare sa fixam la baza craniului (metode vechi)
-tractiuni elastice sub diferite forme (scripete - vesci)
-tractiuni elastice intermaxilare atele pe arc sup si cu inele de
cauciuc se poate face tractiune
-fractura mediana elastice de pe o hemiarcada la alta
-tractiunea elastica pentru reducere
Reducerea chirurgicala
desfacerea fracturii, se vad liniile de fractura, reducerea instrumentala
si imobilizate cu fire de sarma sau placute metalice si suruburi.
-prin sutura osoasa
Abcesul palatinal
-subperiostal -submucos
poate sparge mucoasa si fistuliza
Semnele si simptomele sunt aceleasi ca in toate genurile de
abces.
Nu trece (aproape) niciodata linia mediana unde fibromcuoasa e
strict aderenta la os si nu poate fi strabatuta.
Abcesele sunt alungite si urmareste curbura arcadei dentare. In
partea post unde spatiul este mare, linia mediana la distanta, abcese
se circumscriu.
Poate fi in proximitatea cu artera palatinala post - pericol incizie.
De regula:
-incizie in feli de pepene (nu se poate pune tub de dren)
important de excizat necroza tisulara; ne ferim de artera palatina
Abcesul submucos/sublingual
colectie purulenta deasupra ms milohioidian
atentie canalului Wharton, arterele sublinguale
Incizia pentru aceste abcese 2 cai:
-parodontal -sublingual
Se sectioneaza ligamentele peridontale, ajungem deasupra
milohiolidanului sau
incizie paralinguala; submandibular.
dentar - amputatie coronara
-la arc sup deasupra ms buccinator, la arc inf sub ms buccinator sub
linia oblica ext.
Dpdv a formei anatomoclinice a supuratilor reg geniene intalnim 2
forme:
-formele circumscrise si formele difuze (tot circrumscrise dar se
gasesc intr-un spatiu mai larg spre fata ext a buccinatorului si are in
structura lui, bula lui Bichat - poate difuza spre groapa zigomatica)
Tratamentul
inciziile pentru cele circumscrise - intraoral sau extraoral sa nu lezeze
filete din nv.facial -sa urmeze santurile naturale sle fetei (atentie la v
si a faciala)
incizia decliva in tes sanatos, incizie paralela, incizie dubla
Cauzele:
-PAAS ale molarilor si premolarilor inf a celor care au apexul sub linia
oblica int (a milohioidianului)
-Puroiul merge de la apex sau fractura de ram oriz merge sub
milohioidian.
-Glanda submand cu polul ei post si ant Wharton se gaseste in plina
balta purulenta, inconjurata de puroi. Posibil ca intr-o supuratie la o
submaxelita acuta purulenta fistulizata in loja poate da supuratii ale
lojei sau un calcul care penetreaza Wharton si da puroi care merge in
spatiul respectiv.
SS cunoscute in plus:
- cand ev intraoral palparea bimanuala da o senzatie dureroasa si
fluctuenta paralingual spre baza limbei, intre limba si M3 - se gaseste
o cantitate de puroi.
-trismus - mai ales ca aceste supuratii se datoreaza infectilor de la
apexurilor dintilor din 1/3 post a arcadei.
Cu cat cauza mai post - trismus mai accentuat/strans
-extraoral tumefierea apare o anumita limita - poate merge de la linia
mediana pana la marg ant a SCM si in osul hioid; inf marg bazilara.
Spre deosebire de adenitele ac sup tumefierea nu depaseste marg
bazilara si este strict localizata in jurul ggl.
-In submaxilita ac sup se dreneaza puroi pe can Wharton - la
compresiune pe reg submand din W iese puroi sau saliva cu puroi. can
wharton congestiv si edematiat.
Tratamentul
general, local, cauzal
-daca supuratia evolueaza posterior incizia si drenajul se face
intraoral acolo unde este maximum de bombare a supuratii. Se
indeparteaza limba cu un indepartatori, antiseptizarea, patrunderea cu
bisturiul intre baza limbei si unghiul mandibular fata interna, se
introduce o pensa si apoi o lama de dren pe care bolnavul o poarte 24-
48h; uneori merge foarte adanc pana-n loja submandibulara, trebuie
fixata.
-Incizia extaoarala 1-2 lat de deget sub marg bazilara a mand - in
asa fel incat sa evitam cervicofacialul, a si v faciala care se gaseste in
santul premaseterin. {Artera vine din profunzime spre sant, vena din
suprafata spre sant si formeaza o chinga} - polul ant a glandei
submandibular.
Se introduce pensa pa fata int a rr oriz a mand si se pune un tub
de dren sau 2 sau o lama si un tub ca ele sa stea la suprafata
divergente ca sa ramana larga incizia 2-4 cm.
Anestezia se face prin infiltratie locala la 2 laturi de deget inf de marg
bazilara a mand.
DE RETINUT
supuratile din regiunea lojei submandibulare, cauzele de mai sus,
fracturi de unghi si de ram oriz; PAAS; submaxelitele liteazice care
merg spre loje.
Incizie LARGA si drenaj adecvat cu drenarea tuturor unghiurilor lojei,
uneori pot merge lateromaxilar, laterocervical sau pe partea opusa.
Semnele:
-similare celorlalte supuratii
-semne generale
tumefierea apare in regiunea parotidiana (trebuie facuta diferinta cu
cea din regiunea maseterina)
Loja maseterina
sup arc zigomatica
in principiul localizate in spatiul dintre fata ext a rr asc, fata interna a
masetrului (poate perfora aponevroza ms maseter si invada muschiul)
ms maseterului depasesete 1-1,5cm marg ant a mandibulei
ms maseter invelit intr-o capsula unita de marg post si ant a rr asc
loja cuprinde atat
cauza:
cel mai frecvent M3 - pericoronarita, parodontita apicala supurata,
parodontita marginala
-toate celalalte cauze
-fractura de unghi mandibulare mai ales cele deschise intraoral
-iatrogenie anestezie la spina lui spix
-supuratii din groapa zigomatica - singura iesire sup din loja
maseterina pot trece in spatiu retromaxilara, pterigomaxilar - sau
supuratii din zona retromaxilara pot trece in loja maseterina
rr maseterin din artera maxilara si temporomaseterin din mand
incizura sigmoida
LOJELE PROFUNDE
-cea mai frecv afectata: retromaxilara / pterigomaxilara/ (supuratii
infratemporale)
delimitate in 2 compartimente
-sup care se numeste pterigomaxilar si corespunde gropii
zigomatice/spatiul retromaxilar
-pterigomand intre ms pterigoidian intern si ramul ascendent al
mandibulei
Complicatii:
cel mai frecv trombolflebita a sinusului cavernos prin vasele
pterigoidiene si alveolar din groapa zigomatica
TRATAMENTUL
-antibioterapie dupa antibiograma
-incizile extrem de largi (daca se duce in reg temporala se sectioneaza
aproape total; SCM-->SCM)
FASCITELE DIFUZE
se necrozeaza fascile ce acopera muschii cu flora anaeroba
tuburi din dren chiar pana-n mediastin
TRATAMENTUL
SMA:
-tratament cauzal
parodontita apicala drenaj
parodontita marginala drenaj
-tratament simptomatic
-antibiotic dupa antiobiograma colectiei purulente
Dpdv radiologic
sinuzitele mai ales cele cronice dau o opacitate a sinusului; in
hipertrofiile sinusale peretii sunt ingrosati cu o imagine
radiotransparenta; Rx se apreciaza simetric cu mult discernamant.
Trebuie aflat daca pe sinusul respectiv s-a facut vreo interventie
chirurgicala (dupa interventie peretii se ingoasa si dau o imagine
radiopaca similara cu cea preoperatorie)
De citit Osteomielitele
Dpdv histologic:
-Epulis granulomatoase - tesut granular
-Epulisul fibro in care tes de granulatie putin dar cantitatea de fibre
conjunctive este mult mai mare; clinic albicioase, dure
-Epulisul hemangiomatos - tesut de granulatie si vase sangvine multe
-Epulis cu celule gigante - tesut de granulatie si osteoclate multe
nucleare (granulom periferic cu celule gigante)
-Epulis osos in componenta este tesut osos si apare si radiografic o
cant mare de os la acest nivel
Frecventa:
la tineri pana la 40 de ani; dar pot apare la orice varsta
Sexul feminin mai predispus datorita tulburarilor hormonale
Clinic ele apar in functie de semnele clinice, se manifesta in functie de
structura histologica/forma anatopat.
E granulomatos Culoare rosie, aspect muriform,
Epulis fibros de culoare rosie-albicioase netede dure la fel si cel osos.
Epulis hemangiomatos - rosu violaceu - sangereaza la orice
microtraumatism
Epulis cu cel gig - similar celor hem dar nu asa fragile
Simptome:
migrarea dintilor, chiar expulzia din alveola
de regula nu exista epulis fara dinte numai ca uneori apare si la
edentati. Aparitia datorita tes de granulatie din jurul dintelui extras nu
a fost chiuretat complet, se dezv si apre pe arcada edentata.
Tratamentul
-cauzal
-chirurgical - indepartarea
CHISTURI
Chisturi de maxilare
def. pseudotumori compuse dintr-un continut si un continator
continatorul este format din 3 mb: o mb centrala epiteliala secretorie;
tes lax conj intermediar; la suprafata tes conj capsula chistului
Cel epit sunt productive, secreta continutul.
Continutul este format dintr-o substanta plasmatica amestecata cu
cristale de colesterol. Cand se scoate lichidul la punctie, lichidul are
culoare galbuie - galben citrin cand nu este infectat sau hemoragica.
Se pot rupe vase mici isi invadeaza chistul.
Dpdv HISTOLOGIC
1.Chisturi Odontogene
Chisturi de origine inflamatorie
c radicular
c periodntal lateral infl
chist reziduale
Chisturi de dezvoltare
c dentiger
chist de eruptie
c periodontal
chist primordial
Cheratochisturi odontogene
Chisturile periapicale
se dezv in jurul unei radacini dentare pe un dinte devital, tes de
granulatie din jurul apexului ia o amploare, iar cel epit restante se
inmultesc si dau chistul periapical.
Chistul rezidual
Chiste periapical (latero-radicular) care il intalnim dupa extractia unui
dinte unde nu s-a indepartat in intregime tes de granulatie.
EVOLUTIA CHISTURILOR
cel mai frecv la maxilar si cel mai frecv la dintii laterali.
Pot evolua spre fosa nazala, vestibular sau palatinal
Dintii sinusali - spre sinus, v sau palatinal.
mand sub inesertia milohioidianului, v sau l
Manifestarea Clinica:
-intraosos - nu il depistam decat intamplator Rx
-chist subperiostal - intamplator sau la un examen atent al medicului
stomatolog
-chist extraosos si poate fi decelabil prin inspectie/palpare
Pot bomba in vestibul, palat sau extraoral.
Cand ajung la stadiul extraosos compreseaza pe vase si dau o culoare
albastruie - cianotica.
Examene paraclinice.
Radiografic: mandibula defilata, Rx de sinusuri, RDA, OPT
cu substante de contrast (la chisturile care migreaza spre
sinsuri)
Punctie intra sinusala
lichid serocitrin
Dg dificil de pus
Evolueaza asimptomatic
Complicatii
-devine dureros cand chistul se infecteaza.
-Poate favoriza fracturile de mandibula
-chisturile se pot maligniza
-cheratochisturile se malignizeaza frecvent in rest cam 3-7% din
chisturile cu evolutie lunga.
-evolutie sinusala - erodeaza tuberozitatea sau peretele intern al
orbitei
TRATAMENTUL
2 categorii de interventii chirurgicale clasice Parsch
Parsch 1 - Chistotomia - se deschid, se pun in evidenta mucoasa
chistului, si se meseaza, se formeaza o cavitate, mucoasa este
pastrata {in conditii nefavorabile a acestei mucoase - nu au unde sa
secrete - se atrofiaza - tes osos se dezvolta si umple incet incet
cavitatea} Uneori deschidem si introducem un sistem de dren pentru a
desfinta presiune din chist, secretia dreneaza, neavand presiune, osul
creste si umple cavitatea.
se meseaza 1-2 s pana se opreste sangerare, pe urma confectionam un
obturator. Obturatorul se mentine cate vreme exista cavitatea.
Anorganice: hidroxiapatita
CHISTUL DERMOID
tesutul dermic ramas inclus in tes planseului bucal dupa dezv si
coalescenta mugurilor de dezv. Se pot dezv supra ins milohiodian:
sub adhioidiene
Factorii etiologici:
-noxele care agreseaza mucoasa bucala - fumatul (frecventa
cancerului la fumator creste de 13-14 ori)
In 96% debuteaza pe mucoasa (orice cancer care se dezv pe mucoasa
se numeste epiteliom) restul bazocelulare
Anatomie patologica
-forma ulcerativa
-forma proliferativa
-forma ulceroproliferative
-centrala intratisulara
in suprafata sau in profunzime
Localizare:
-pe zonele topografice a cavitatii orale:
doua forme:
etapizate
sincrone
Leziune primara T
Metastaze ganglionare N
Metastaze la distanta M
da stadiu de evolutie a tumorii I, II, III, IV
GGL
-circulari conturul mand pana la occipital
-laterocervicali care formeaza un triunghiu jugulocarotidien
ggl transversi - marea vena limfatica
CLASIFICARE
Tumorile maligne de masiv facial / maxilare
TRATAMENT
Chimioterapie
Radioterapie
Chirurgicaloterapie
aplicate singular sau in combinatie
In functie de sediu, natura histologica, gradul de evolutie, de sex.
gradul de imunitate, SG, etc.
Supravietuirea 5 ani intre 0-35%
In stadiul III sau IV poate fi vindecare definitiva in cazul cancerului
mucoasei labiale
Teritoriul OMF multifunctional si dpdv morfologic este structurat
complex. Interventile chirurgical necesita inalta competenta
Disfunctii secretorii:
-Hipersalivatie = ptialism, sialoree
-Hiposialie = diminuarea secretiei salivare
-Asialie = absenta totala a salivei
Traumatologie:
Echimoze
Plagi: de parenchim glandular
de canal salivar (ex. plagile cu sectiune de canal Stenon)
Hematoame - in regiune dar si in glanda
Fistule salivare
se datoresc sectiunii canalelor de excretie a salivei
Canalul stenon - destul de serioase - duc la scurgeri salivare in
regiunea geniana. Daca plaga s-a inchis inainte de vreme -
pseudochisturi salivare cu adunarea salivei in tesuturile obrazului intre
piele si buccinator- bula lui Bichat. Periculoase - pot erupe, rupe
peretele cutanat si saliva se elimina in afara.
Toate plagile in regiune trebuie suspectate de sectionarea canalului
Stenon.
Se aplica un mandren intre segmente si se sutureaza pnetru a pastra
integritatea can Stenon.
Sialadenia acuta:
A)Parotidita acuta virala - epidemica (urliana) = oreion - trebuie trimis
catre serviciu de specialitate.
B)Parotidite acute bacteriene:
Parotidita acuta congestiva
Parotidita acuta purulenta
Parotidita acuta gangrenoasa
SUBMAXILITA ACUTA
Sialadenita submandibulara - de origine liteazica - in canalul Wharton
sau in bazinet sau chiar in gl submand se fac acumulari de saruri
minerale care se manifesta sub forma de calculi de diferite marimi sau
sub form a de nisip. Cele mai multe se organizeaza in calcul care au
tendinta de a fi eliminate prin can Wharton.
Cauza: multe teorii; staza salivara, gradul de igiena proasta a cav orale
fac ca pe can Wharton sa patrunda multi corpi straini; hipercalcemie;
pozitia decliva a glandei fata de canalul excretor salivar cre are un
traiect ce urca din glanda spre mucoasa planseului bucal; tartrul
dentar.
PERIWHARTONITA
Forma clinica:
prezenta tumorii in structura glandei salivare, care se exteriorizeaza in
regiunea gl salivare - cel mai frecv in gl salivare parotidiene.
Cele mai frecv tum benigne - adenomul pleomorf (70%) parotida
Tumorile Maligne