Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Reeducarea Functionala
Reeducarea Functionala
GH ID DE
REEDUCARE
F UNCTTO NA L A
:o
-{
Coperta
pi
desenele:
EDITURA SPORT-TURISM
LAURENTIU DUMITRU EIUCURESTT, 1981
L
CUV|NT INAINTE
)\/
REEDUCAREA FUNCTIONALA GIINERALITATI
folosite la fixarea
- dinamometru ; - man$ete rdin piele prrevdzubeou inele'
- spirometru ; antebraftrlui'
din burete 9i invelite
- cadru de sirrnd cu scripefi. - 1ll1 sul gi o perna triunghiulard'
Descriem in ,continuare cadrul cu scriperfi, aparat mai in Plestic.
pufin cunoscut gi folosit in ,centrrel,enoastre de rreedu,care.Cu nec€sar ca fringhia
Pen'f,ru lucrul Ia cadrul cu scripeli -este penperrdicular pe
acest oadru se o,btine o rreeduicarreselectivd Ei sa ii'e fixatl
.o globald a arti- oe treoe prin primJ "*tnt1;
culafiilor gi o tonilicare a rnusculaturii, cu dozare pa:ecisd ai*"ti" rned.le . *egment"iui cu. car€ se lucreazd'
a amplitudinii rniqcdrii qi efortului. Se pot execua'G;t;i p"ti"e (vezi posturile)' active aju-
Pentrrr aceastd tehnicl de rreeducare sint necesarE o serie tate Ei a,ctive cu rezistentS'
obtine pnin :
de instalatii gi rmateriaJ.eca : Mobilizarea aotivd ail'tata s'e poate
- un 'oadru din sirmd galvanizatd irnp,letitd, ,cu cel pulin - membruL oPus (foto 2) ;
2 pereti qi tavan (foto 1) ; - rneonbrul *lrpttiot fltry mem'brul inferior ('foto 3) ;
elirni-
- rnai multi scripeii de o construcfie speciald care sE - susperrdare'a in caz de insuficienli lotto*uTel qi totodatfr
ipenmitd trecerea gi sco,aterea frfnghiei in funcfie de ninrd'u-se o p*t'" Ai"t greutatea mermbrului
nevoi, exernplu scripete),e Bienfait (fig. 1) ; frecarea de ibanc6'
ob{ine p].rn :
- o banchetd articuiatd qi despicati la unul din capebe Mobilizarea acliva cu rezi,stenfd se poate
cit erste lungimea unui picior ; - lucru contra gravitatiei ;
directd ;
-_ fring,hii de nailon (2-3 buc.), prevdzute la capebe cu - lu,cru oo"t"" !'travitaiiei rplus greutatea
agd{alT ta celblatt capdt al fringhiei ;
carabini,e:re ; - Lt, saci
- saci umplufi cu alice de plunr,b ; pentru a fi mai mici, - intin'derea arcuril'or'
cite doud buc6fi de 0,5, l, 2, 3, b kg ;
- cunele pentru fixarea co,apsei gi a bazinului
'pe ban-
FUNCTIoNALE
REEDUCARII
B. MIJLoACELE
cheti ;
folosite
- ghetre rdin p.ieJLe,pentru incilfa,rea piciorr-rlui afectatn Reeduoarea func[ionala necnesitadiferite mijloaoe, qi
pr,evdzute ,cu inele pentru prindmea fring,hiei ; funclie de afecliunea tratati
in parbe sau in totiittrc,-in Aceste
G aplic5 aceast[ reeducarre'
de mornentul in ;;;
mijloaoe sint :
1. Migcarea sub toate formele ei'
2. Masajul.
3. Hidro 9i electroteraPia'
4. Posturile.
1. MISCAREA
corgy'1-ui-rsaua
Mig'carea sau locornolia e'ste den-ia9arga
sqgmenteloo ui"tiu' e""*fa depl'asare este posibild
al
rnuqchiloi bare mnstituie organul rnotol
-"p"rJ-i^-
pe'in contracir'a
migcdrii.
: elasticitittt"
Mrugchiu1norrnal (sdnStos)'are ttei proprietdti
Fig. I. Scripetclt: tip Bienfait. tonicitate gi contractilitate'
t2 REEDUCAREA FUNCTIONALA l3
GENERALITATI
Aceastd tehnicS p,o,ate ,provo'oa ruperi ligamentare sau ,chiar ttcnfi cum fixtun fringhia p"ltl] a se folosi gravitatia atit
osoas€ c'are la rindu-l 1or deten'nine Ia ,bolnav reflexe de ap5- pentru usurarea .*;;iiti;i$"Erii cit 9i pentr-u ingreuierea ei'
picioml'.brafu1
rale. O a,stfel de mobil.izare poate cornpromite articuJalia reis- Patinele cu rulmenli, pe care se.sprijini rezistenla'
p,ectivi. frecarea' deci
- vru degetele, au rulul de a reduce
Indoiri-intinderi. Migcarea pasivd de du-tevino, pind la ugurind migcarea activ6'
ptrurgul du;r.eros, are efect nuimai in pdstrarea rnobilitifii, dar Aceeaqi u$urax'e a miqcd"rii gctiye se obJine-folosind.scin-
nu va elibera o articuJ,afie cu a:etractii rnusculo-figamentare.
ar,r, ai.r-i*ti *.f"-i"ti, preslrat6 cu pudri de talc ai aqe-
Mli;cdrile pasive se m,ai pot face ,cu aparate rrreoanice
z;rt,[ sub membml ce trebuie I'ucrat'
(mecanoterapia). EIe sint minuite de bolnav sau de specialist
(foto 4). Un alt naijloc care ajut6 r
Degi aceste apariate au rol in menfinerea rnorbiJitdlii Aici, confotm PrinciPiului Iui A
articulare, sint ins6 greoaie, ocupd mult spatiu, nu pot doz,a din greutatea corPului sculund
su'ficient amplitudinea rn-i,gcdrii gi sint nepldcute pentru Miscarea activl liberi o fol
,bolnav. rnusculard a rnembrelor afectak
grlviLafiei, deci de a le mentint
' ti mnnuald"
b) M iS c a re a a c ti v l Migcarea activi cu rezistenfd' Rezist'enta ngate
sau opusl- tde aparate cum sint : extensoare'
Migcarrile aotive sint rezurltatul contracfiilor musculare. ,,pu.t'i-i. up*iJi"t'
tot aici rse inoadneazi 9i
Ele se foi.osesc d,upa posibilitdtile bolnavului, in diferite etape rningi, bastoane, *tli"Gip "ti' care vom x€veni rnai tirziu'
.ale tratamentu'lui. sub diverse forrne : contnacliiJe iro-.tliL 1"t"il'*l Ia
curn ea. in'flu-
- miqcarea activd ajutatl ; ln funclie 'de tipr:i de contradie Ei felul
m\calea activi cu
- ,rnigcarea activd liberd ; ctrlctrzi tonusu] Ei itrngimea muSchiului'
- migcarea activi cu rezistentd. r.ti.itt ttle se realizeazd tn 3 mo'dun :
Prin mipcarea activi ajutatd se suprimd co,mplet sau se -- concentrrcd'V etcentrict
r'cduce o p,arte din greutatea membrtrlui cu care s€ lucreazd, chiu,l se contr:aoti Pentru a inr
in c:rzurile de inapotentS funclionald sa'u atrofie rnussulari. Hcurtcrazi apropiinrd'atit capett
Acr:.s[ aj,utor in executarea rnigcdrii active poate fi : <rlt qii segmentel'e oso'aseasupra
-- manual., sprijinit de citre specialist ; ,lmiraciie scurteazl m'lgchiul
.- cu divense aparate ajutitoare :
o prin suspendarea membrului cu ajutorul unei frin-
ghii ;
o putine cu rulmenti ,pentru mini sau picior;
o .scinduri alunecoasd a,coperitd cu ,pudri de talc ; (flH. :t) ;
de contracfie'
ino l ,u l . i.n interiorwl -in' qt. in afara segment-ul.uz. se
jnterionul,segrnerrtului de,contracfi'e
A.iutorul mtrnual este dat de s'peciaiist, care sprijine Si M l,ir.;rrr.tr cx.,cutatS pozifi'a 1ui
se EontractS 9i din
plcil o prrrt,t' <l.in greutatea mem,brului, in timp ce bolnavul rrvrlizlirz;i ittunc'i l"f"J *ti"fti"t
piighi-\ 9soas€
excculii rni;<:itlca. rror,rrurl;irlc intindere se scurteaze a'propiirnd muqchiul Ei-i
rk. r,rrrr, r,stc lixat. o astfel de contracfie siurteazi
Prin suspcndrrroa rnembrului cu ajutorul fringhiei se poate
face miqcaltrir dorilir, firri frecarea de pat qi fdri ca bolnavul tltf1,tr",rlt:lirrta 6i volumul'
se realizc'azi
s5 fie ncv<lit .sir-5i mcnfind singur, prin forfa muqchil.or, mem- lVli5r',;rttltin afllra 'segmentului de contraclie limita dc
pot ri intinqi pe'ste
br.ul fre care don.Stc rsri-l 'tonifice (foto 5). Ttebuie sd fi,rn Iilrrrrrri illt :t(('l nru;cJri care
l6
REEDUCAREA FUNCTIONALA GITNBRALITATI
t7
rt:,i*l*il'.{-H[i"]',:*ft
d,]q"#,,HJ'l']lli fn"luU.#ltracfii
Si intinderi complete sau i.ncomplete.Aici
A B C D
t 'r U L A ) r r r i St.i r r .c
cu co n tr a cJi e completd pi intindere
||tl ft'1i l ,r.
!"'r' completd ; B)
F i g. 4 . M i;;clr r ca in
interiorul "'| ' r'rr
"r
rr.ontr.i rc ti et li nc omp.tetd
' '(.(),'
rL' i l (' ompl etd gi i nti ndere i nc ompl etd ; c )
gi in afara segmentului t'rt t'l ttl l rrr'Irc pll (!r.i
re r
o e co n tr .:r ctic. ',, tr(. t.or-npl c l .ri l5i i r rntl
i nti ndere
nd€re i nc
n"n-"i
ompl"Letd; r].r mi $c
D ) mi c ^._^
ar" aorri .,."_
l l .' l l t.rntl 'l r,l i 't -rr"o."
;i i i nl ,i nrl c l c c ompl etd. "u
1E REEDUCAREA FUNCTIONALA ( II.;NIJRALITATI l0
Fricfiunea, asem5nS.toare ca manevrd ;i acfiune ,cu frdmin- told<:truna in regiunea sacratd (construcfia de bazd). ln cazul
tatul, favorizeazd procesul de vindecare gi de resorblie a pro- t'inrl tesutul interesat se gese$te in regiiunea construcliei de
Cu.selor patologice din tesuturi gi din cicatricele vicioase. lurzir sc maseazd in sus gi in jos fatl de aceasti regiune,
Tapotamentul este indicat in nevralgii cronice, fiind pinir .sc atinge rpragul de reaclie, rdspunsul fiind maxima' Se
calmant. rrjungc la acest prag repetind de trei ori masajul regiunii $i
Vibra{iile sint de asemenea ,ca'Imante, scad sensibilitatea < l r, douA ori cel de baz5.
nervilor gi relaxeazd muEchii in caz'ul contra,cturilor. Di,cke inter.caleaz[ la acest marsaj al spatelui 9i citeva
Presiunile au efect ana,Iog vibratiilor. lnirl'r(,vle ,,e'chilibratora,re", ale p[rlii anterioare, pe piept. DupA
Scuturatul are ro'1.de relaxare. pr'oct'dura de bazd ca^re determind o am,eliorare-r'elaxare 5i o
In cele ce ur'meazd vom prezenta citeva noliuni generale rr,irr'(ic bund, se trece 1a urrnet'oarea fazS' a tratamentului,
privind ,masajul zonelor reflexe, rna,i putin cunoscut gi folosit lllirs :u'('a extremitd{ii superio'are, apoi regiunea interc'ostai5, iar
de special,igtii in reeducare functionalS. rlrrllir citeva gedinle, r€giunea scapulare, in care se maseaze
S-a ajuns la aceastd metodd pe baza unor cercetdri facute rrrrrrxrizona bolnav5. ln'cazul afecliunilor respiratorii se masea-
de : Head, care a constatat un raporl intre organele bolnav,e rr1 irrrrb,ele pirli gi in final regiunea c'ervicald.
gi diferitele zone ale pielii ; Speranski a ardtat ,cd excitarea ln masajul membre,l.or inferioare, dupd rezultatul obtinut
sistemuiui nervos are influentd asupra sistemului vegetativ ; crr plocr:dura de bazd (cdldurd in cazul tulburdrilor circulatorii),
Ricker a demonstrat cd excitind sistemul nervos obtinem efecte rr, i'ontinud cu masajul coaps,ei in partea externd, evitindu-se
asupra vaselor. grrnrbrr qi laba piciorului.
Masajul zoneior reflexe, initiat de Dicke, are la bazd C<ll mai dificil lucru rdmine insd gisirea zonelor 9i diag-
excitaliile produse in piele prin rnanevrele masajului, care Iro.sl i t' i rr,r:a l or .
la rindul 1or, pe cal.e reflex6, detenrninf, re,ac{ii in organele Mirsir.iul zonelor reflexe duce la am'eliordri importante 9i
situate Ia d,eparrtare de locu4. m,asat. fesutul ,conjunctiv a1 r' l ri rrl l i r vi n decdr i.
pielii constituie numai p'unctul de ,plecare, transmiterea ficin- Vorn reveni la tratarea diferitelor afec{iuni cu elemen'te
du-se prin intermedir.rl sinapselor (artic,r.rlafiile sistemului ner- rl l rr rurrsrr.julzonelor r ef l, exe.
r'os). Masind tesutul 'conjunctiv obtinem un efect reflex in
tcritoriul gi organele car€ cores,pund pirtii din derma masatd. 3. HIDRO $l ETECTROTERAPIA
l)t'.sigur, aces,te teritorii ale lesutului conjunctiv nu sint lirni-
tirtc intotdeauna, ci pot iradia in cele invecinate gi la dep6r- prin mis'carefo'Iosqt,ein mod cur'ent un'ele
'l'r:irtrrrrrentul
lirrt', <'xemplu : zona inimii gi a stomacului ajunge pind in D g,
Il\r('{,(lul'i din hi,dro-electrolerapie, dintne care amintim in pri-
zonrr f icatului in D 10 (zone iradiate), avind puncte de maximd rrrrrl rirrrl blile kineto (miqcare in apd, elongalii in api), ce
si r'lcctt' maxime in D 2-D 3 pentru ficat, iar pentru r-inichi rrlliorrr,;rzri ilsupra bolnavului prin presiune,a apei 9i ternp'e-
it r l) 4. lirlrrlrr li. MiEcS.rile se efectu,eazd ugor in apd, iar c5ldura ei
lrurinte de a se trece la efectuarea masaju,lui, se va face r,,lrr\r,;rz;rlrirrfile contractate gi reduc,e dur'eriLe.
trrr conlrol modical minutios, chiar radiologic, apoi explorarea 'l'r,r'rrrott'rapiase aplicd sub formi de aer cald, api cald5,
lt'giurrii t':ut' ur,meazd sd fie masatS, prin pal,pare. In felul Irnlrrrclrcliiri ,cu ndmol, parafind sau niisip cald. Prin a'c'este
:r<:<'slirsc pot. punc in evidentd zonel.e de contracturS, tonici-
lrrollr lrrri ..,r,,obtineo vasodilata{ie local5 care favorizeazi crircu-
tirtc'lr, hipolonicitatea, punctele maxime, zonele de umfldturd irrlln 5i irrrplicil activitatea mug,chi'lor 9i a articulatiilor.
5i S ir nluli l < ' . z o rr< ' l <i:ra d i a te e tc . ('r'irrlr,r'rrpirrfol,ose;te actiunea frigului, pentru a obtin'e
Maslr.jul .st' irltlicir uEor ,cuprinzind trep,tat suprafetele inte- ir'Iilt, t:u rsducerea hemoragiilor intraarticu].are in
I'rrrirt'|orr,,;lt
r €s at c . S r ' < ' x r,r' rrl i r< :u p u l p a d e g e te l or 3 gi 4 ca,l a fri cl i une E i r,rrrrrl l nrttn ur list nclor . Se aplic6 sub f or m i de bdi r eci sau
laleori cu virl'Lrl dcgctclor. Se incepe cu frdmintat uqor,
l rurH n crr g lr r ': r {iip't ' I <r cult r aum at ism ului.
22 REEDUCAREA FUNCTIONALA GENERALITATI 23
Dintre procedurile de electroterapie cele mai des folosite - vor! fi intingi atit mugchii fiexorri, cit gi mugchii exten-
sint : ultrascurtele, ultrasunetele. gaivanizdrile, ionizdrile, sori, sau dupd o ,posturd intr-un sens s'e va continua
curentii exponentiali gi cei diadinamici. qi in sensul opus.
In tratamentul diverselor afecfiuni vom recomanda gi
fclul dc proceduri cel rnai indicat. BOTNAVULUI
C. EXAMINAREA
4. POSTURIIE inainte de inceperea tralamentului prin migcal'e, medicul
dc specialitate examineazd amdnuniit bolnavul, consemnind
Postura reprezintl fixarea intr-o pozitie a uneia slru a cele constatate intr-o figd ce cuprinde mai multe rubrici.
mai rnultor articulatii, pentru un iimp mai mult sau mai putin S,e folosesc doui metode de exarninare : obi,ecttud, cu
indelungat, cu ajutorul diverselor proceduri, pentru a restabili ajutoru-l diferitelor ap,arate (artrometru, dinamornetru, mioto-
curbura, axul sau forma inifiald a articulafiei. Cu alte cuvinte, nometrrr, tensiometru, roentgen) gi subiectzue prin aprrccierea
corectarea progresivd a atitudinii pozifionale gi a amplitudinii vizua)E., palpar.e gi rnobilizare.
articulare, pind la cea norrnal5, prin invingerea retrac[iilor Metode obiect ive de exam inar e
musculo-tendinoase.
Cu ajutorul artrometrului de diverse tipuri se poate
Aceste posturi se pot obline ,manual pr{n presiuni exer-
mdsura mobilitatea articulard. Aceste artrometre sint mai
citale de specialist deasupra sau sub arliculafi:r in can)26,
mult sau mai puJin pnecise, intrucit este greu de fixat centrul
prin folosirea saciior cu nisi,p, in cazul celor operafi sau para-
geometric al miEcdrii. Sint fdcute dupd principiul goniometm-
Iizaii Ei imobilizati in pat, prin perne sau cadrul de suspensie, Iui gradat (fig. 6). Pentru mdsurarea gradului de mobilitate
prin atele de gips, de noapte sau de zi (atele bivalve). Aceste rrl unei articulafii, unui din bralele artrometruJ.ui, cel pe care
atele bivalve se obtin dintr-un aparat gipsat tdiat in lungul cste inscrisi gradafia, se sprijind in lungul segimentul.ui ce
Iui, rezultind doud jumdtdti in care se imobilizeazd membrul, r'Srnine fixat, iar bralul ceidlalt in lungul segrnentului ce se
car.e apoi se string cu o fag5. deplaseazd.Artrometrele nu pot
Postura la cadrul cu s'cripeti, pentru bolnavii transportabili, mdsura insd toate amplitudinile
pcrmite o bund progresie a forf,ei opusi prin cregterea gr€u- articulare, cum ar fi in miqc6-
tir[ilor atirnate la capitul fringhiei. La folosirea cadrului pentru rile de pronalie-supinalie ;i de
posturir sc vor fixa cu gfijd fringhia qi scripefii, pentru a rotatie.
prrrintimpina o scdpare bruscd ce ar traumatiza rnernbrul fixat Cu ajutorul artrometrelor
irr pozific (foto 6). putem observa gi mdsura ame-
'.|'urt.amentul postural este eficace dac5 se respecta anumite iiorarea obtinuti prin tratament
r r . guli : Ia articulafiile respective (exem-
.sii <:xiste o presiune sau intindere continua, pind Ia plu, in redoarii dupi fracturi).
prlrgul dureros. De greutatea care se atirni depinde Miotonometrele, prin sim-
rcu;itl posturii ; prea ugoard nu obtine intinderea, pla aplicare pe piele, ne dau
prca mare produce reflexe de ap6rare, compromilind
indicatii asupra tonusului muE-
l.<:hnica;
chiului cercetat. Tot pentru
--- si fic cvikrtc pozitiile compensatoare ;
examenul muscular se folosesc
- fuccvcntr gi durata sd creasci, finind seama de starea Flg. 6. Mdsurarea mobilitdtii ar-
tlculare cu ajutorul artrome- dinamometrele, care indici, in
geneirali gi de oboseald a bolnavului :
trului. kilograme, forta mu;chiuiui.
REEDUCAREA FUNCTIONALA ( i I t N I i R A L I T ATI 25
Existd o cotare international5, folositd inilial in sechelele ln continuare, enumerin'd aparatele necssare examindrir
de poliomielitd gi extinsd apoi in toate insufi'cien{ele musculare. rrrrriulim : tensiometrul ,care ne in'dici tensiunea maximd (pre-
Este cotarea ce o facem cu o,cazia bilantului nus,cular.
0r' i 1 , 0 , O , NUL - Absenfa contractiei.
10(r'0,
1, U, URME - Urme slabe de contractie.
25o1's,
2, M, MEDIOCRU - Amplitudine completd a mig-
cdrii dupd dirninuarea gra-
vita!iei.
Soo;s,3, P, PARTIAL -
Ampiitudine cornpleti a mig- llzrrltatul trata,mentului in timp.
cdrii contra gravitafiei.
Metod e subiect ive
750'g,4, B, BUN - Arnplitu'dine completd a rniE-
cdrii contra gravitatiei gi 1a ln pri,mrrl rind ne vom r€feri Ia apreciereq uizuald ce o
rezisten{d moderatd opusd ,l'rrcr,rrttxs'upra subiectului care std in picioare intr-o pozitie
miEcdrii. olli;nr.ritd, urmd,rind anumite r€pere in rap'ort cu verticala sau
100(f o, 5, N, NORMAL - Amplitudine completd a miE- crrtrrp,urativ cu ceal,alti jumdtate a corpului. in felul ac'esta
cdrii contra gravitatiei Ei la rr'r, putt:m da seam,a d,e un,ele atiturdini vicioas'e sau defo'rmatii :
rezistenta maximi opusA r.rr,Prtlinclinat i'ntr-o parte poate compensa o slc'olirozedorsal5
rniscdrii. <fr, lrirrtea opusi ; umerii pot fi ridicali ambii sau numai unul,
Se observS cd aceastd cotare se face in functie de forla Irr rrliturdinea gi in scolioza adeviratd; omopl"afii pot fi depar-
nccesari invingerii gravitaliei. Avind acest reper vom ageza lrrIi (scapula alata) in cifoza dorsald, sau asimetrici in sco]ioza:
membr-rll cdrui,a dorim sd-i testarn forla in aga f'ei ca rnig- ,lttrurele, ,cu inifunidirbulum sternal (stern infundat) Ia rp'a'rt'ea
cirrile sA se execute parale'I ,cu soluL, atunci cind nu poate Irrl{.r'ioilrd a sternului, sau tonace in canena, i'egit in af'ard ca
invinge gravit,atia (sub cota 3) gi in pozi{ia car,e sd-i permitA lrr lrirsitri ; La coloan'a uertebrald, crf.ozd\ Iordoza, scolioza sau
cx<'cutarea migcarii in sus contra gravit,ati,ei (cind existi o
Irrvr,r'.siunide cr,rbura ; la bazin', anl,evelsiunea care mdrqte
Iortir mai mare de 3). Jinind seama d,e aceste recom,anddri
,r,rrr.lrrrr.lrlombard, din cauza hipotoniei fesierilor 9i abdornina-
put('m face bilantul muscular ai oricdrei grup,e de mugchi
( li, q. 7) , lllor', r.cttlovensiune,abazinului cu gter,gerea cunburii lorrlbar'e in
r,rrz rlr, ,spate pl,an sau atrgii vertebr"ale in puseu ; lat'eroversiu-
tt{,1 pr itsimetr:ii de lungime a picioar'elo,r (in coxa-valguJrl ,est,e
rrr:ri lttng, in coxa-vorum esbe mai scurt). Asim'etria se ve'de
pr.rvinrl plica pe care o fac fesetre, avind ca rezult,at scolioza
i,,rrrlr,irlii; Ia picioare, plica din sp,afiul popJ-iteu sau nivelul
Irlrl,r,ol<,lor ti,biale (interne) pot indica inegalitatea gambelor
rrltrl Irii(:iorpl,at uniJLateral.
l':rlp;rrt'lr cste tot o metodd subie'ctivd. Putem palpa repe-
rr,lr. iurirton-ticc: ligamentele qi capsula, care ne dau punctel,'e
rl rrr,rrl r.s<'; m uqchii ce pot f i at r of iali sau spast i'ci; r ot ula la
gl,rrrrrrclri irt c,itz de hidrartrozd ; tegumentele, dacd sint 'caldc,
I ,' ifl. 7 . l,o zifiir m iin ii pentru efectuarea bilantului trrrlrlri slirri in,lllam,atorii, iar cin'd sint reci indicd tulburari
ntr r sctrl;tt' . r' l t' r' rtl i tl ot 'ii.
REEDUCAREA FUNCTIONALA (it,:NERALITATI
Articulalia Ineroatia
Inerualia
;i felul miscarii
32 REEDUCAREA FUNCTIONALA
L.
Mob,ilizarea membru-
lui inferior cu aiu-
torul membrului iu-
perior.
Aparat mecanic
G. Zander. Posturd la cadrul cu
scripeti, pentru re-
doare de genunchi $i
sold bilateralS.
Suspensia membrului
inferlor, la cadrul cu Mersul intre barele
scripeti. paralele.
Mersul cu cadrul cu
roti.
gENERALITATI
FISA DE TRATAMENT
M
Nrtmtrlc . Prenum'ele, Sexul
F
| )rrkr nagterii Stanea ,civil5 Ocurpalia
Posturd pentru flexia
dorsald a labei picio- I )onriciliul
rului, la scindura ar-
ticulatS. l)krgno.stic
l*. r'cc<lmandd ,ca tratament
ll*.r'orrurndlri la externare
FR,ECVENTA
Lutrrr Ziua
I X ; l , l [ 0 7 8 t) l 0 1 1 L2 L3 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 3r
ltr.lnfl78t)10 1 1 L2 13 14 15 16 17 18 19 20 2L 22 23 24 25 26 27 28 29 30 3r
l t ; t 4 [ i l 7 i l 0 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4 1 5 1 6 1 7 1 B1 9 2 0 2 L 2 2 2 3 2 4 2 5 2 6 2 7 2 8 2 9 3 0 3 L
REEDUCAREA FUNCTIONALA OENtsRALITATI
ln tirnpul mersului existd o s,ucceisiunede,perioade de spri- -- fuza pasu'lui post'erior, cind piciorutl se gdseqte inapoia
jin urnilatera;l (un singulpicior de spnijin) gi perioade de lUnruhlului gi se indoaie treptat, pe rnisur6 ce se apropie de
sprijin dublu (ambele picioare pe sol). f,Ftlt'lrllt, uici avind rnaximum'de indoire;
REEDUCAREA FUNCTTONALA
OENERALITATI 37
- faza parsului anterior, cind picior,ul oscilant trece de
momentul vertica'lei, se intinde treptat, gdsindu-se in extensie
in momentul clnd va lua contactul cu solul (fig. 8).
Fi,g. L Fazele mersului gi amprentele ptrantare, a) faza 10, Curba descrisi de centrul de greutate al corpului in timpul
de amortizare ; b) momentul verhicalei ; c) fuza de
impulsie.
Centrul rd'e greutate executi gi oscila{ii laterale, cind
In aceastd fazd oscilantS, laba piciorului penduleazd dupd tea corpul'ui tnEce de pe un picior pe celdlalt. T?unchiul
ce a pdrdsit solul gi cade in ecvin. lnainte de a lua contactul Ia rindul ]ui la rnentinerea uneri
cu sol,ul, laba se ridicd prin flexia dorsa.[[ rdati de contraalia 'pozi{ii bune in
ntersului, prin risuciri stinga-dreapta, simultane cu cele
mugchilor antero-externi ai garnbei in special garmbierll ante- Inului, insi in s€n6 opus (pasul peivian). Asffel la fiercare
rior. Lipsa acestei pozilii a labei, din cauza muqchilor mai sus braful gi piciorul opus sint d,use in acdlargitirnp inainte
amintifi, dd nagtere Echiopitdrii numitd ,,stepaj". 1 l ).
In concluzie fazele unui ciclu de rnigcare pentru ac€laqi
picior vor avsa urrndtoarca sucossiune :
ln perioada de sprijin :
- amortizarea;
- ,momentul verticaleii pentru piciorul de sprijin ;
- imnutlsia.
In peiioada de oscilatie :
- pasul posterior;
- momentul verticalei pentm rpiciorul oscil,ant ;
- pasul anterior (fig. 9).
In mers, in timpul fiecdrui ,ciclu, c"entruL de greutate aI
corpului ercs'cutddoud urciri gi doud coboriri ; cea nuli lnalt5
corespunde momentului verti,calei, iar coa mai joasd momen-
tului sprijinului dubl\.r (fig. 10).
s8 12 3 t.,
ilg, tt, Mlpcarea umerilor gi a bazinului in timpul
5
mersului
ldupf Ch, Ducroquet).
REEDUCAREA FUNCTIONALA OENERALITATI
Arnplitudinea gi viteza rnigcdrilor de trunchi 9i din cen- Pasul scurtat. Din cauza suferintei in articulatiile g,leznei,
tura scapu'lo-humerald sint legate de arnptitudinea 9i viteza jrnunchiului
.sau qoldului, piciorul sdndtos tr,ebuie's6 se-adap-
miqclrilor membrelor inferioare gi ale bazinului. tcze Ia lungimea pasului f5cut ou piciorul bolnav, deci ie
I"ungimea pasului dePinde : rcurteazS.
- de lungirnea rnernbrelor inferioare. La acrelaqi unghi Pasul l5rgit il gdsim in tulburdrile de echilibru, la copii
^ -
de dqschidere me,mbrele rnai 'lungi dau un pas mai $nd_incep sd meargd, ta bdtrini rpind lncep si foloseasci bis-
rnane ; tonul.
- de 'unghiul de deschidere al. membrelor inferioare din Parezele gi paraliziile mtrgchilor rnembrelor inferioare dau
articulatia coxo-femural5 ; modificdrri ale pasului normal, astfel:
- de r5sucirea in afard a virfurilor picioarelor' Pasul este . - psoasul iliac. In par,alizia ,aoestui muq,chi pasul anterion
rnai mare cind rdsucirea este mai micd ; atte scurtat prin lipsa flexiei coapsei pe bazin ;
- de felul cum se ia contactul cu solul, cu cdlciiul sau
cu toatd talpa. Cind se ia cu cdlciiul, cum este c\orect,
,pasul este ceva mai l'ung datoriti extensiei c'ornplete
a gambei pe coaPs6.
1. MERSULPATOTOGIC
Modificdritle pasului normal dau gchiopdtdrile. Existd Echio-
pdtdri ireductibile, unele ,care nu trebuie ameliorate (artrode-
zele) gi altele care ,pot fi corectate.
Toate forrnele in care se intilnegte mersul patologic au
fost descrise de Ch. Ducroquet. Astfel, existi anomalii ale
pasului rnai des intilnite gi care intrd in preocu,piri'le specia-
listului in reedu'care funcfionalS. - ischio--gambierii. Flexia gambei pe ooapsi nu se poate
Pasul unilateral se datoreazd produrcerii unor fracturi sau , iar in f:'a yq.licaLi, gamba cadi si ride sohrl. h.*t
piciorului dureros. Bolnavul avanseazi numai cu ,piciorul bol- ct ry poate_compensa prin flexia rnai pnonunfatd a coap_
nav, rlminind cu greutatea corpului pe piciorul sdndtos, pe q9 bazin deci ridicarea genunctri,uJui, sau pfur, indoirira
car.e-I duce repede inainte fdr[ a dep[gi nivelu] celui'Ia1t. ldului de. parlea opusd pentru a permite pendularea picis_
Impulsia o face numai piciorul sdnltos, iar piciorul 'bolnav are spre inainte intins din gerruncrhi ;
numai faza de pas anterior, neparticipind la irnpulsie. Mersul - cuadrieepsul. Sprijinut pe piciorul cu aoest defect nu
eiste sacadat. face decft genumahiul in r.ecurvatum, pentnu
.pg1q
g[rli un sprijin in^py:lind
Pasul tirgiit Ei crr genunchii indoiti este intilnit in boala ligamentele posterioare. pasul esd scu"_
prJn lipsa extensiei ;
Parkinson. Bolnavul pdp te pe toatd talpa, lipsind deci rularea
tllpii. Din acest motiv pasul este scurtat. Mersul cu genunchii - peronierii. Se simte acfiunea tnioepsului sural care facne
indoili, fd'rd extensie, atit in pasul post'erior cit gi in cel ante- rprlJinul pe talpd sd fie pe rnarginea- extern6 tot tia.npuJ;
rior, determini de asemenea scurtanea ,pasului. - scurtul peronie-r Si gambierul posterior. Glezna nu poate
Pasul cosit este intilnit ln hemiplegii. Din a:lrza extensiei .llza piciorut cfnd se revine pe piciorul bohrav. Lircrul
girmbci pc coaps5, bolnavul duce piciornul plegic prin lateral sc. sirnte mai mu,lt in mersul p,e teoren ac.cidentat ;
cu rofafie in iurul picioru'luti sdnitos, iar laba piciorului cade -.trleepsul gi peronierul lateral (extensori). SuIbrd
in <lcvin. rhh ln pasul-sural
posterior gi deci pasul este scurrtat ;
REEDUCAREA 41
FUNCTIONALA OENERALITATI
E. PREHENSIUNEA
Mina e,ste organul oel mai inteligent al apan'atului loco-
rr. oonstif,uina.r *-pI"" sa fac19.5;
s];g""al
-i*rri.* mina cu "?pabl are totu$i
lu*"ii"*ri;.F: f6getele
lri iirnitate. Mombni"t tp'*ioo eu toat'e3rti:culati11-e=
=Fi
formeazS' are
J.get tT:le
;;;,'"rini, -qi.pirghiile,pt,
tlitatea sd execute d.ela.[i in toate din'ec!iile.9i"P""iy:1"
d"- r*pur.;s
-de miE-
Migcd'ril-emiinii' fird
,llti a.-p""rtt
;;-. ;;.i"piot1i", abdu'clie'add]9ft 1:
limitaie la simorpl'a ^:"-?1:?
miscare de
[J;*"#ili;:;1i1"tu+i
Mersul cu doud bastoane,se poate faoe in patru sau in QUca,rc--Prehensiune.
q, Pr€,hensiunea este rrli$oanea ou c1r€ ry^ "'$e T!.1{1,^E]
doi timpi. Cind bolnavu.I se depleseaze cr', ,.,€re'ga""t"t", * oapabil s[ se aga{e-;i;t se menline atirnat in aer' chiar
r€surge J,a rnersuJ in patrnu tirnpi : prlmcle zile de viat5.
I
REEDUCAREA FUNCTIONALA GENERALITATI
O grupS irnportantd
apucar€. de mug'chicontribuie la - Apucare intre police-ind,er, partea lateral5. Ac.eastd
mr;carea de plate (hirtie,
prindere se folosegte penhru obiecte mici
Flexia degetelor
este realiza,tdde : bilete etc.).
- interosogii,pentrru - Apucare palmard globald, cu participarea degetului
_- 1-t€{9p111
_- prima falangd
raEnga ;
fiexorul arp-rr,.i.il,rulra
qr^an+;^:^r
_. Lexorul rnare, folosit6 pentru obi'ectele cilinrdrice (ciocan, fieristr[u etc.)
-r if;?f,P,::::^i,J:ffllT
Scu r fu l 3"'effs:''
nrnfrrn.r :^!:nt"u
fle xo r
a 2-a falangd ;
d d-d
a lr e ^poJicelui,
'Lrq
ral anga'
p".ttoo"prl-u
- Apucare irutre degete a obiectelor mici,
rna (figard).
fdrd 'a Ie defor-
po,trr€lui :.
policrlui falangd a
- Apucare police-znder spr€ virful degetelor, pentru
- trixor al polic,elui,
ffiiL pentru a 2-a faiangda poli- o,biecte rnici (bani, bilete).
t"l:Tj degetelor - Apucare in menghind pentru obiecte plate, dar de
o realizeazd: dimensiLuni rnari (carti).
- interqsegii, pentru
-- sc[rtrrl evfahc^- -,falangele degetelor 2-5 ; ln afecfiunile sistemului nerwos 'oentral sau ale ne, vilor
--
policslui . "flJri?"iii:ffi;it
ffffii1,,exr€nsor prima falangd a motori peri,ferici, prin seclionare sau zdrobire, migc6rile mii,nii
sint tulbunate sau abolite. ln toate formele de hemiplegie,
aJ
l,:,t9.:ifxtensor Polic'elui,pentru a 2-a falangd a migcirile miinii gi in special. miqcarea de extensie se pierd'
Din a,ceastS cauzd, bolnavul nu poate prinde obiecte'lc, din lipsa
degetelor
parricipd
r--4erurvq : extensiei degetelor, dar poate mai degrabd sd fini obieotele.
3,:T::,t".
---
inteross5ii dorsali. deoarece mu,qchii flexori ai degetelor prirnesc stimuli tactili
-
;j#f Ydegetelor
i'1::.*;"o;''"u,l'ltili'li
rungu :,hrt,rnf^- ^,Penlru-degetele
T' t.
2_5;
gi proprioceptivi. Odatl oibiectul apucat, nu-i mai poate lasa,
Adduatria
-_ interssosii
*";ffi ;#j': "' din lipsa extensorilor degetelor. ln cazul de mai sus prehen-
siunea se realize,azi fdrd particip,area dagc'ltului rnare.
pa.lmari.
pentru degetelc 2-5
- aclrir.+^*,r ^r,, - P\r'rru degetelc
adductorur;i;:.,' ; Diferitele forrnc dc paralizii ale nervilor care in,c'rweazii
'urru trr policcl,ui, pcntl.u ,polict
Onnzifi.r_,v,-r
Opozifi,a ,police. rntls,chii miinii le vom pnezenta J,a capi,tolul ,,Afectiuni ale
o fac :
- o p o z i rnut l d i ,g t,tu i u i nervilor p'eriferici".
m lc ; Recuper,ar.ea miqcdrilor miinii gi a fontei tron prin re,educare
- o p o z i rn tu l d rg t,tu l u i
maTe. funcfionald se ,continui cu ergote,rapie.
Acfionalii d., rnu^:ctril
care dcpiirst'';,i5
dcpJast'irzi 6,,,,,,i,,i,"' gi de interosogii
si .de interoso;ii dorsa]i
d"r;i;:;." *:ll"yoli
-;..xuensori
Irllrlo MIJTOACELE
DE REEDUCARE
obicctul pr'
obicctul- po' .rii.,
.'..r..,ii*',,'rtt-' se desohide
desohide pentru dr cuprinde
pentru A MIINII - ERGOTERAPIA
ii,.,:'':; i"Tu ,se
dimen.s iunjr",l,lti.,"iri'.rd-1
dimen.siunil.' ni,,.,,,
dep-laseze.
ilti?,,
-ur, ;].o"p*f
Dtina
., In
I" funcfie
ruicii. ae ""o.i"a.
aJ forila-
""p.i;;; i
r.""_ si Ergoterapi,asau terapia furctionalS ajutd Ia recuperarea
pulin. se deschide ,r*i ;;i ".1,
""""'hji miqcS,rilor defi,citare, foLosinrd diferite acti,vit5,ti manual,e care
druc Ia antren,arreagrupelor musoulare gi a articulatiilor lezate.
Pornind,u-se de l,a ideea ,cd munca este o necesitratevitald,
se unmS.regteangrren,areabolnavilon intr-o activitate produc'tivd.
Datoritd acestei activitdti s-a const,atartci bo,lnavul iese din
apatie, uit[ de suferinta sa gi se incadreazi mai uqou'in viafa
feluri de apurcar€ : norrnald.
fiexia degeteior 2_8, Munca ,are un rnare efect psihoLogi,c asrrpra bolnavului,
fdra solicitindu-I sd ,creeze. Ajutindu-l sd J,uceze, si rdspundd de
ilnitd la majoritatea h&bf"_
ceea ce prorducre,r.eugim sd-i reddrn increderea in poslbilitdtile
REEDUCAREA FUNCTIONALA GENERALITATI
sale. Mai mr:lt, terapia prin mruncd are influenfi gi asupma Pentru artisuJatia miinii :
comportamentului social aI bol,navuluti ; devine rnai aom'unica- - rularrea f5cilefului;
tiv 9i dornic tde societate. - scis,ul la anaSind ;
Ergoter,api:a rcontinud proomuJ de r.oedulsarerecup€r,are - a bate run ou, Japte rprins etc. ;
inoeput in gedin@le de reednloame.Se desfargoardin ateli,er,e spe- - tricotat.
ciale dotate cu rnaterialele neoesare Si s'ub srq)x'avqgherc,acrnui
personal de specialitate. Pentru antrenanea degetetror :
- ingirarea rnir,gelelo,r pe o sfoa,rd ;
$edinfele d,e ergoterapie se planificS de 2-E ori pe sip-
t5rnind, iar durata fiecdrei'a este de o ori - o ord gi jumitate. - crOitOrie gu 'a,1ggil ;
Gsstul ales pentru firesare lrucru tmebuie sd irrtenqseze - scris J,a rnagind ;
mugchii sau articulatiile lezate, efectuindu-*e pentnu aceasta - cintat J,a pian, aoordeon sa,u Ia instnumente d,e suflat ;
chiar migcdri din unele activitifi care sd acfioneze asupra - dresenat, pictat, scris ;
umdrului, cot'ului, miinii gi degetelon in cazul mernbru'lui - modeliri cu plastilini;
Su,periOr. - olS.rit ;
Pentrnr antrenarrreaum5,r:rului se ne,oornandd: - fotrosir,ea foarfecrlor la d,ecup,a,thirbire, carlon ;
- rdesenaf,uJ. sau pi:ctatuJ pe gevalet ; - apucalea unor o'biecte mari pentnu a Ie simfi ou mina ;
- filmpld,ria ,cu folosirea fierdstrdului ; - Bpucanea obiectelor diur ce in ,ce mai mici : monede,
- lesu,tul pe o pinzd agezatd vertioal ; smbitori etc. ;
- rni+cdrile su ruloul de zu,grdvit, pe pex€te vertiCIal ; - rSs.Eoir,eaunei c5rfi.
- mbcdrile executate la ta,bloul cu bi-tre; Pentru antnenarea degetului arititor :
- Atirr,gerea de orbiecte agezate din ce in se rnai sus'; - sd bati J,a magina de scris sau pe clapele pianului;
- scr,i,rnaSi tenjsul. - sd apese pe butonu,I soneri'ei ;
- si founnezeue numir [a discuf tehfonului;
Pentrru anfuenanea cotului Ei urn5,rului:
- sI intuoduce degetul intr-un obiect gdiu,rit.
- folosia.ea fier5striului ;
- rularea fdcS,lefului, patis€rie ;
- coaf,urd, rpieptd,nat;
_. impingerea gi trager,ea unei rnanete ;
- rid'ioarea gi cobor0r"eaturor obiecte.
Penhru migcarea de promro-tsuprinatie:
- lnviirtirea ruloului maqinii de scris ;
gi degu,rurrba,rrea
- lnSr.rn-r1ba,rea 'unui bec;
- invirtir.ea iunui quru,b cu guruheJm;ifa;
- a unaptre gi a vdnsa apa dinrtr+un pahan;
- a folosi o ling:.rd J,a urnipJ,erea gi la golirea unui vas
ou ,f6in6, za}rdt, orez etc.
2. REEDUCAREA
FUNCTIONALA lN tnauMeror,ocrE
Tratamentul postural se ap1ic6 mantra.l pentuu artieuJafiile PBOGBAIUUL I (dln a 3-a eiptdminil, cu nlgcdri acttve)
mici sau cu saci de nisi,p, scipefi, pentnu arti,sulatiile mari.
Stinil :
Migcarea actiud, pentru tonificarea gi cigtigarea mobilit6fii 1. Botarea umerllor intr-un sens gi in celtllalt, brafele intinse pe
arti'culare, consti in exerci,fii Uiber,e, exeruitii ou ingreuierre gi Iingi corp.
contracfii izometricre. Se va ar/rea grije ),a dozarea a,oeston 2. B,ialicarea brafelor prin lateral (abilucfie) cit pemlte articulafia
exerci.tii, cdci oiboseala exae.sivi poate avea efect corrtrar. 'mirulul.
$edinfele vor fi scurt'e dar repetate de rnai multe oni, [n 3. Brafele pe lingi corp: ridicarea lor prin lnainte sus gi revenlre.
timpul'unei zile. 4. Brafele indoite Ia umeri: rotarea lntr-un sens 9l ln celdlalt
ln cazuJ confuacfiilon rdflexe din partea tmor grupe de 5. Brafele libere pe lingi corp: scuturarea lor ugoar6.
mugchi se recomandl lusrul cu rezistenti, pentru grupa de
mu,gchi ,antagonist6. In felul acesta se obtine rel,axarrea mut-
chiului contractat.
Biirle-kineto s'int indicate pentnu, cfigtirga'rea mobinitdtii
arficulare, tenrperratura apei fiind de 37'C.
2. FRACTUM CTAVICUTEI
52 REEDUCAREA FUNCTIONALA
IN TRAUMATOLOGIE 53
4, F RA C T U R A D E H U ME R U S COTUTUI
5, FRACTURA
ln fracturile de cap humerul gi de git chirurgical,
F,ractura de olecran se produ,ce mai frecvent Ia adult,
pentru evitarea redorii articulafiei scapulo-humerale, ce se
produce prin retractia mugchilor pectorali gi retracfia capsulei
iar cea a ,apoLfizeti'coronoide, mai rar.
La radius se pot proidn-loefiracturi ale cirputrui (oupugoarei)
articulare in partea anitero-inferioarb, se r,ecomandd imobili-
sau colului indeo,sebila ,copii. In fracturile de cap radial, este
zarea bratului in abductie la 90" (folositd din ce in ce rnai rar).
afe,ctatd rnig,carearde pron.o-s'u'pinatie.
- Cu scop antalgic se aplircd m,asajul pro,f,und, ,ou presiuni Fraoturile de cot dau redori importante, 'datorit[ reac-
9i vibratii pe mug'chii ,cefei qi ai spatelui gi rnarsaj vlbrator {iilor capsulare,tendinoase gi ligarnentare, sau osteoarnelorperi-
al muqchilor supraspinos, subscaptrlar gi pectoral (vezi Per'i- articulane, gi an,chiloze in cazul irnobilizirii cu cotul intins
artritele). sau aploape intins.
- C(r posturd, se utilizeazd pozi.tia in abducfie pnogresivd Tratamentul. ln cazul fracturilor de cot tratate prin aparat
a bralulu,i, avinrd o pernd intne oot $i tr:unrchi. Aoeastd posturd gipsat, reeducarea incepe imediat dupd consolidarea fracturii
se folo,segte in perioaida de nepaw. gi scoaterea gipsului. Da,cd la copii nu este indicat masajul,
- Mobilizqrea precoce incepe chiar din a 4-a zi de la pro- din cauza reactiilor osteogenetice,la adult se pot face manevre
ducerea fi.acturii, cind ,durerile au nai oedat gi corutd in mi$- de masaj, inainte gi dup[ mobilizare, la distanfd de locul frac-
cd,ri leinte, tinind cont de neactiile bo-lnav,ului, u-niqcdri in spe- turii : la umdr, braf, antebrat, precum gi la ceafd gi spate,
cial i,n directia abd,ttctiei. Pentnu a nu antrena gi omoplatul in plus vibratii pe punctele dureroase.
ac.eastd rnig,svls, se va 'rlrmdri dim spatele ,bolnavurl,ui pozitia Migcdrile vor fi active, executate de bolnav : flexie-exten-
acestui os gi se va fiixa cu un deget, in cazul cd arre tendin[a sie, pronafie-supinatie gi cu efect mai mare ,dacdsint executate
de a se deplasa impreund au ,bratul in migcarea de abductie. in apd caldi de 37"C. Nu sint indicate atirnirile la bard sau
purtarea de greutdti, in scopul intinderii bratului, cdci vor
Mobilizarea se face cu mi;cdri pasive repetate de mai
miri redoarea (Watson Jones).
mul.te ori p'e zi, ia'r intre gedin{e braluJ este fixat in eqar{a.
i
MigcS,rile pasive 5i eEanfa vor ,f,i inlocuite treptat ,ou migciri ln cazul ,cind bolnavul nu-gi poate mobiliza articulatia sau
active comandate ;i cru a,cfi,uni cerute de activitatea cotidianS
cind recuperarea rnobilitdfii intirzie, se indicd trata,mentul de
ll
il
(sa se ajutc dc br"at), carre Ia rind'ul lor vor contrirbui la ree-
ducarc.
posturd, manual sau cu ajutorul scripeliior, dupd o prealablli
baie in apd cald6, timp de 75-20 minute. In arnbele situalii,
bolnavul este c,ulcat cu fata=n sr:s, specialistul fixeazd cu o
Cu cit bolnavu.l este mai in virstd, cu atit mai precoce mind braful pe pEt iar cu cealalti rnentine pentru un tirnp
va fi mobilizarca umdruluri, cdci rertriactiile ,ca'psutraresint mai antebralul bolnavului, pe rind, in poziliile : flexie-extensie,
puternicc ;i mai greu de invins. pronatie-supinafie. Aceste pozitii le va relua apoi sub formd de
- Ca miEcdri actiue se recomanidd balans inainite-inapoi, m,igcare liber[ qi cu rezistenfd. Pentru posturd, executatd ]a
abductie-adrducfie gi cir.crurnductie, r[6]nsrrul tininrd braf,ul deplr- cadrul cu ,scripe(i, tractiunea se face paralel cu patul, ante-
tat de rcorp, lprln inc]irn,arpa ruqoand a trundliulrui bralul fiind tinut la verticald, astfel : pentru postura de flexie,
de partea
tracfiunea se fatce spre cap, iar pentru cea de extensie trac-
brafuJui. Mai trirziu rni,gc5,rile actiive vor trece rde linia umerilor,
folosind sprijinru:I pe perete sau ipe ,trreptele sc6,rii fixe. Se tlunea se face spre picioarele bolnavului. Greutdtile 'ce se
atirnd vor fi mici, de 0,5-2 kg. Dupd terminarea unei pozitii
recomandd ca aceste rnigcdri sd se execute s'irnutrtan qi c'u celd-
se face o micd pauz6,apoi se executl activ rniScarea respectivS,
lalt bra!, pentru ,a evita compensd,rile di,n trunchi.
cu rezistentd datd de greutatea cu care s-a mentinut pozitia.
-------Fr--
't
r PROGRAMUL III (pentru perioada de imobilizare Ia pat) irr'tirzie pro'cesul de sudare la acest nivel. Tratament€le cu
1. Picioarele intinse din genunchi: rotarea internd-externl a intre-
cobalt, rAze X gi chiar cu cortizon ar favoriza fracf,urile de col
gului membru din articulafia goltlului.
Jemural (dr. Clement Baciu, dr. R"adu).
2. Picior peste picior: extensia gambei piciorului de deasupra. Tratamentul. La tineri, in fracturile transcervicale sau
La fel cu celilalt picior. trohanteniene, fixate prin broqe 9i cuie metalice, membrul
3. Migciri cu laba piciorului in toate sensurile permise de arti- fracturat este ldsat de cele mai rnult'e ori liber, ceea ce permite
culafie. o mobilizare activd rpnecoc€,f[r[ incdrcituri Ei cu evitarea
4. Ghemuirea alternativi, a picioarelor la piept. migcdrilor de rotatie gi abducfie.
5. Picioarele intloite din genunchi, tllpile sprijinite pe pat: depir- Ridi,carea in picioare se rnealizeazl' f-6r1 sprijin 'pe picior,
tarea genunchilor fdri a provoca dureri. folosind cirjele axilare, dupd 35 zile.
6. Migciri de respirafie, antrenind gi brafele. Aparilia durerilor la mobilizare poatg fi semnul unei
.deplasiri i fragrnentelor osoase sau, dace durerea apare mai
tiriiu, indici o necrozi a capului femural.
Sprijinul pe piciorul operet se poate face dup6 100-120
zile.
l
10. FRACTURADE COTIT
bazinului gi rinilchilor.
In tratarea acestei afecfiuni se respccte aceleaEi indicalii Recuperarea rnobilititii se in'dreaptd mai mult asu'pra
ca gi in cazul fracturii dc bazin. ln fra'ctura de cotil cu depla- articuialiei genunchiului, cea a goldului fiind rnai putin atinsd
sare sau fdr5, reeducar€a in'ccpc devrneme,din culcat in pat, {vezi Fractura genunchiului pentru exercitii).
pcntru il permite o modcllirc rnai bund a noului cotil (cavitaLea
La persoanele in virstd, in cazul fractunilor transcervical'e
coti'loidd),in cazul fracturii cu deplasare. se indici proteza de qold (vezi Artro'plastia de gold), care per-
ln fracturi'lc lLirir dcplasarel nidicarea fdrd sprijin pe
mite o lecuperare rapid6. ln lipsa protezei se recunge ila
piciorul in cauzi cstc pcrmisi
'dup[ 2 sbptdmini, folosind osteosintezd iu plac6 $i cui, cu riditcarea precoce in fotoiiu.
cirjele. ln fr:acturilc opcrate, rnersul ln cirje f6rd sprijin pe
picior este permis dupi 3 sdrptlmind.,iar cu sprijinire dupd Dacd bolnavul in virsti nu suporti '$ocul operator, atunci
'I D ZrIe. se trece treptat la reeducarea mersului cu cadru, cirje 9i bas-
Programul dc lucru pentru reeducare es,te sirnilar cu cel ton pe miliura rerducerii durerii, fird a aEtepta consolidarea
folosit in reeducarca fracturii de bazin. fracturii (cu'pseudaftrozd).
3. Contracfii de cvadriceps avind piciorul intins gi sprijinit pe PROGRAMUL V (in primele zile dupi operalie)
pat, cu tendinfa de a silta cllciiul iar spafiul popliteu si se
apropie de pat. Culcat pe spate:
il. Inspira$ie cu ducerea brafelor lateral ; cxpirafic gi coborirea 1. Flexia-extensia labei piciorului.
brafelor pe lingd corp.
2. Flexia-extensia piciorului, cu ajutorul spccialistului, carc spri-
5. Indoirea alternativ[ a picioarelor spre piept cu ridicarea tdlpii jini piciorul in timpul miqci,rii.
de pe pat.
:J. Contractii u9oare de cvadriceps cu piciorul intins.
6. Genunchii indoi{i, tdlpile sprijinite pe pat: respiratie diafrag-
maticS. 4. Rotarea interni-externd, a piciorului intins din articulafia 9ol-
Aceeagi pozifie de plecare: extensia piciorului din a,rticulatia dului.
genunchiului, alternativ cu un picior pi cu cclilalt. 5. Picioarele indoite eu tilpile pe pat : depirtarea 9i apropiersr
Aceeagi pozitie de plecare : cu palmele sprijinite pc coaslele genunchilor.
inferioare, inspirafie apoi expiragie cu presiuni pe coaste.
-:-9.:fi.
12. FRACTURA
DE DIAFIZAFEMURATA PROGRAMUL VI (pentru fracturl operati, cu coborirea din pat)'
C u l c a t p e sp a l e :
Fractura de diafizii lcrmuralS. .sc lrateazd prin osteosinLezd
cu placi gi cui sau prin imobilizarc in aparat gipsat. Prirnul 1. Flexia gambci pe coapsd gi a coapsei pe bazin.
procedeu pcrrnitc <l mobiLizare prec,oce a genunchiului. Bolna- 2. Piciorul bolnav agezat peste cel sdndtos, care este iniloit din
vul se poate ridica din pat, f5.rd sf, se sprijine pe picior, dup5. genunchi : extensia gambei piciorului operat.
10 zile de la opcrafic 5i cu sprijin dupd 3-4 luni. Tot aici
trebuie amint.itl operalia cu introducerea a 2-3 tije pe canalul 3. Abducfie cu piciorul operat prin alunecare pe pat, apoi revenire.
medular, pcrforind deasupra condilului femural (in fracturi 4. Rotarea din articulafia Solilului a intregului membru inferior
simple gi fdrd deplasare). Operafia se face su;b ecranul televi- (intern-extern).
zorului. 5. Culcat inainte : indoirea gambei pe coaps6, c5,lciiul spre Sezutfl
In irnobilizdrilc in gips timp de 3-4 luni, se pot facc apoi intinderea ei.
nurnai contrac{ii slatice pentru cvadriceps. Dupd eliberarea
piciorului, se efectueazd exercifii de mobilizare a genunchiului, SfiniI eu mninLle spriiinite de Pat :
cu efect asupra redorii car€ s-a instalat, avind drept cauzd 6. Ghemuirea piciorului Ia Piept.
aderarea maselor musculare la calusul diafizar. Ac,este exer-
?. Ridicarea piciorului lateral.
cifii pentru recuperarea genunchiului se pot face in apd caldi
gi apoi la marginea patului ori la cadrul cu scripeti. De ase- B. Extensia piciorului din gold, finindu-l intins din genunchl
I
menea, se recomandd posturd gi rnigcdri active gi cu rezistent5. 9. Flexia gambei, tlucind cilciiul spre Sezuti.
IN TRAUMATOLOGIE
60 REEDUCAREA FUNCTIONALA
Fractura de platou tibial este insotitd qi de hernartrozi, Pentru recuperar€a flexiei genunchiului recurge'm -la tra-
care determind aderente intre suprafetele articulare. Evacuarea tamentul de posfuri, manual Ia cadrul cu scripefi' Manual
din culcat "ari
cu
singelui din articulatie prin punctie se face dupd 2-3 zile .se executi Pozitia
de la traumatism. Tot penlru evitarea producerii aderren{elor gamba flexatd Pe coaPsd, la lit
se indicd rnobil'izar-'earotulei prin fereastra tdiatd in gips la duret". La cadrul cu scriPeti,
niveiul genunchiului. culcat cu fafa-n jos, folo,sind
Migcarea activl se incepe foarte devrreme, din a 14-a zt, sau ajulindu-'se de Piciorul c'el
prtn-
.cu contra,ctii statice de cvadriceps. ln cazul fracturi'lor o'perate, mul caz. -se fixeazd ambele picioare cu fringhia trecutd
rrccstecontracfii se incep dupd scoaterea firelor. tr-un scripete, legatd Ia gtetrele care imbraci picioarele'
Cu trahamentul chirurgical, articulatia este eliberatd dupd lntinzind piciorut eto", cel boln"v este obligat sd se flexeze'
"et
3 sdptdmini dupd curn arn vdzut mai sus. In aceasti situatie, in pozifia aceasta fiind mentinut citva timp'
Bienfait recomandd migciri uqoare de flexie-extensie executate O a treia posturi o putem real'iza la marginea banchetei'
ru piciorul suspendat. inapoi
cu piciorul in flexie, cu ajutorut fringhiei care trage
In cadrul rrgeducdrii funclionale a genunchiului, prrogresia datorita greutd{ii fixate la celllalt capdt al acesteia'
h'ebuie sd ducd pind la posibilitatea urcdrii qi coboririi unei
Spriiinul pe picior este permis numai dupl 3 luni' ln
scdri. ^ci'
cagul moUilitaiea genunchiului este incd redus[ se vor
Mugchiul cvadriceps se atrofiazd foarte repede in afectiu- exer.cifii din pozilii stind pe genunchi pe 'saltea :
nile genunchiului. Tonificarea lui poate incepe din a 3-a - a ui""t.
4-a sdptdminS. Cele mai indicate migcdri sint contracfiile izome- 1. Pe genunchi cu sprijin pe palme : ducerea gezutei
trice, repetate progresiv, sau extensia gambei cu ridicarea unor inapoi, accentuind flexia din 'genunchi'
greutiti din pozitia cu gamba flexatd. Greutdtile se vor fixa (schilare)
I Pc' genunchi : a$ezal€a Sezutei pe cdlciie
de gheatrd sau in cazul c6. miEcarea se execute la cadruL cu (fig. 16).
.scripeli, greutdli'le sint fixate la un capdt al fringhiei (fig. 15). ce
Sc- va insista gi asupra extensiei genunchiului, miEcare
a .suft'r'it o oarecare alterane'
PROGRAMUL VII
5b7
15. FRACTURA
DE GAMBA
Acest gen de fra,cturd nu pune probleme speciale de
tratament. Bolnavul se poate ridica din a 70-a ir, folosind
cirjele axilare, fdrd a se sprijini pe picior, indiferent cum a Fig. 17. Fractura bima- Fig, 18. Fractura Mai-
fost redusd fractura, prin osteosintezd., cu tije sau aparat gipsat. leolard Dupuytren. sonneuve.
T
66 REEDUCAREA FUNCTIONALA lN TRAUMATOLOGIE 67
COTOANEIVERTEBRATE
19. FRACTURA
Vom aborda in lucrare fr.acturile coloanei vertebrrale fdrd
leziuni medulare.
Acest gen de fracturd se produce prin tasare gi aste rar
intilnitd in regiunea cervicald, unde din cauza pozitiei fetelor
articulare avem de a face ,mai ales cu luxa{ii. La coloana torra-
Fig. 19. Posturi manuald pentru flexia dorsali cald se produc frecvent fracturi ale corpului vertebraL sau
a Iabei piciorului. fracturi-luxafii.
REEDUCAREA FUNCTIONALA
IN TRAUMATOLOGIE
3. Stind trr miinile sprijinite de tdblia patului : genuflexiuni cit 6. Culcat pe spate: ghemuirea picioarelor la piept, intinderea la
permite Bipsul. verticali gi coborirea lor.
4. Culcat pe spate, picioarele iniloite din genunchi, miinile incleg- 7. Culcat pe spate: ducerea brafelor prin inainte sus, peste cap
tate la ceafi: ridicarea gambelor in prelungirea coapselor, cu inspiratie, revenire cu expirafie.
menfinintlu-Ie cit dureazi expirafia"
8. Pe genunchi cu sprijin pe palme : migcar€a de va,l, ilucinil
5. Aceeagi pozifie de plecare : respirafie rliafragmatici.
gezuta pe cElciie, apoi pieptul inainte spre sol qi revenire in
6. Culcat cu fafa-n jos, brafele intinse inainte: imitarea lnotulutr
pozitia de plecare. Se executd apoi ln sens inyers.
bras numai cu brafele 9i cu respirafie corespunztrtoare.
7. Culcat cu fafa-n jos, palmele sprijinite in dreptul umerilor : 9. Stinil uFor depirtat, miinile pe golduri : migcarea circulard din
flotdri sau semiflotiri, prin intinalerea pi iniloirea brafelor din bazin, intr-un sens $i in celtrla.lt.
coate $i cu ridicarea pieptului de pe sol. 10. Stind, cu un cordon in jurul toracelui, apucat de capete : inspi-
B. Mers prin sald cu mingea medicinalS finuti deasupra capului, rafie, opunind rezistenfi cu cordonul, apoi expiratie ldsind
bratele intinse rlin cot. liber cordonul.
9. Mers linigtitor cu respirafie ritmici.
_ Repunerea oaselor in ar-ticulaJie dupd luxatie se face prin Luxafia cotului ; se intilne$te la copii gi este grav5. Se pot
doud manevre : intinderea osului, apoi dirijanea capului aces- luxa ambele oase sau num,ai cubitusul. Luxalia inapoi este cel
tuia in articulatie. Reducerea (repunerea) se face uq,or cind mai frecvent intilnitS. Irnobilizarea se face in pozifia functio-
Iuxalia este rec'entd gi numai sub narcozd la cele mai vechi. na16 Ia 90'.
Dupd localizare luxafiile sint : Se recomandi tratarnentul de posturd ca in fractura cotu-
Luxa{ia umdrului ; se produce in jos gi inainte, cind acro- lui, in flexie, in extensi,egi in prono-supinatie.
mionul rflmine intreg (nefracturat). Se poate luxa de mai mu]te
Nu se va rnasa regiunea cotului.
ori ; din cauza hiperlaxitdtii mangonului ligamentar, dar se
po,atereduce Luxafia articulafiei pumnului. Aici se luxeaz[ indeosebi
'de insugi accidentatul. semilunarul. Se imobilizeazd mina in extensie.
Luxafia capului femural ; este insotitl deseori de fractura
cotilului. Se irnobilizeazd in extensie.
Luxafia rotulei ; se prroduce in afard, mai ales la cei cu
genunchi in valg. Se recomandd purbarea unei genunchere gi
fortificare,a muqchilor din jurul genunchiului. Se poate fixa
gi chir-urgical in caz de luxatii repetate.
Tratamentul luxafiilor. Ca gi in fracturi, mernbrele Luxate
ln luxatiile operate, chirungul este acela care va indica se jmobilize,azE pe o perioadd lungd pind la cicatrizarea siste-
momentul inceperii roeducdrii. In intervenlia Latarjet, de mului capsulo.ligamentar. In unna irnobilizdrii se produc
exernplu, reeducarea incepe din a 4-a zi iar miEcarea de rotatie redori importante, la care contribuie gi revdrsatul sanguin ce
externd numai din a 21-a zi. a'pare in articulalie. Contra acestei revirsdri se indi'cd apli,catii
Tratam,entul de posturd in pozifiile de abducfie, rotalie cu ghc,ala i.mediat dupd reducerea luxatiei 9i chiar punctii
interni gi rotatie externi incepc numai dup5' cicatrizarea pentrr,r c'liminarea lichidului.
elementeior articulare. Pc l,ot timpul imobilizdrii se va schimba pozitia astfel ca
Perrtrur tonificarea dcltoidului, mugchiul cel mai afectat membrul sd st,e,ain flexie ziua iar noaptea sd fie finut in
de iuxalic, se fa,c exercifii de abducfie, proieclia anterioard, extensie. impiedicind in felul acesta formanea anchilozei
folosind grcutafi mici. Migcdrile se fac atit izotonic cit gi fi'broase. ce€a ce se intim'pli prin imobilizdri intr-o singurd
izometric. Pentru a fixa trunchiul, sd nu se incline de partea pozitie.
opusd, s'n v,a lipi corpul de perete cu partea sdndtoasd, sau rnern' ru-
- Masajul este in,di'cat irnediat dupl etriberarre,a
se va fix.a bralul va id de o treaptd a sc5rii fixe, i:: cazul
lui accidentat, cu manevne usoar€ deoontna'ctur"arnte,evi.tin-
cind tralarncntul se execut5 in sald.
du-se articulatia luxati.
O complicafie a luxatiei urnS.rului este sindromul umdr-
mind (Steinbrockc.r)descris la capitolul Algii vertebrale. Trau- - Mobitizarea se redu,oe l,a tratarnenrt p'ostural, precedat
matismul dcbermind tulburdri in inervaiia neurp-vegetativd a .si urmat de apli,catii cu gheafd.
membmlui respectiv. Aspectul sindromului umdr-mind este - ToniJicarea nl,usculard,se reahz'eaz6',cudiverse aparate
asemdndtor periartritei scapulo-humerale. ri J,acadru.l 'cu s'cripeti.
Luxafia claviculei ; se poate produce la epifiza humerald, A,plicarea a,oestor procednrori s€ \ra faoe pnogtresiv 9i la
in sus gi in afard, sau la capul sternal induntru. Cind are loc inceput totdeauna rnai uqor. In felul acesta se cigtigd 9i incre-
inapoia sternului, poate leza vasele din aceast6 rnegiune. derea boJnavurlui,,ajungAnd in final l,a un rezultat bun.
REEDUCAREA FUNCTIONALA trIT TRAUMATOLOGIE
2. ENTORSETE
Tratamentul entorselor se rezurnd la tonif icarea aParatului
musculo-ligamentar aI articulatiei, cu miqcbri active Ei active
cu rezlstentS.
Se irnpune protejarea articulatiei, pentru un tirnp, cu faEd
elasticd (gleznierS, genuncheri etc.).
3. RUPTURADE MENISC
Dupd unii speciarligti, entorsele se irnpart in : femurali
In articulalia genrrnchiului, curbura condililor
- u$oane, fird leziuni anatonrice viziibile ; gi curbura glenelor- tibiale nefiind egale, meniscurile vin si
- grave, ou leziuni anatomiae. umpte spaliul dintre femur qi tibie. Ele se aqazd in forlnd de
.- .lntorseJ,e ugoa,nese trarteazi prri^ infiltratii ou novo'caind pann
^ (fig. 21).
(Leo:'iche),prin uJ,trasunete salu ourbnt diadinarnic. wteniscul este format din doui carbi'laje : unul in formd
5. RUPTURADE MU'CHI
ln nuptnlra de mr4clri (ctacajuil), avern doui situatii de
tratat : clncajul simplu, su un n'umdr mic de fibne r:rusoulare'
Dacd tratarnentul a fost bine efectuat, in 10_1b nke rupte gi ca,re ne,cesitd un rrEpalls d,e oca o siptimind 9i rup-
obfinem <-rmusculaturd bund tura d,e muSchi, car€ se tr:ateazi prin reparar''e chirurgicaln
6i puiem trece Ia mers. Dupd gi imobilizare in aparat gipsat pind J.a5 sipt6rnini.
unii autori, mersul se poate relua-dupd 4g ore ae ta
olperajie,
mentinind atela. ln cezul clarajuluui, reedtr,carea mn:sou-Iard oere tirnp inde"
se va c'orecta mersul astfer incit piciorur sd fie intins l,r.rprgat,citeva }uni, pentru lefaaerea progresfvi a muSchillui
din genunchi in faza de ca,re a suferit, iar r.eluarre,a anrtr'e'na'merrtelor se face numai
determinatd de teama de _sprijin anterioi. Legdnarea latlrata, dupd o lund 9i jum6tate.
a incdrca piciorul operat, va fi
'7E REEDUCAREA FUNCTIONALA
FUNCTIONALA
3. REEDUCAREA
iN ORTOPEDIE
ORTOPEDICA
A. CHIRURGIA
1. ARTROPTASTIA
Copiin care rinloep_si _meamgdou intinzierre vor fi suspectafi Reeducarea propriu-zisd incepe odatl cu scoaterea gi,psu-
de luxati,e. La semnele detsrcrdse mai sus apare gi gchiopd,tarea Iui. Se face masajul intregului membru gi in special in regiu-
cu bassulax€a bazinului (sernnul lui Trenrdelenb,rrg). ln luxafia nea fesierl $i pe mugchiul pstr, prin frictiuni gi vibratii.
unii-Iatrererld,bazinul cade de pa.r:tea pi,cionuJui ,bolnav, deten- La inc*eput scopul masajului est'e circulator, apoi de relaxane a
minind o scoliozd lormbard cu caviltate,a de parte,a bolnavd. ln musrculaturii locale contractate.
luxatia bita,terald bazinul cade inainte produclind o lot'dozd. Migcdrile pasive, puline la inceput, se vor face cu grij5'
lornbari aooentuatd. pentru a cigtiga increderea copilului gi a nu determina con-
Trratarnentul. La vinsta de 6-9 luni (cit este infdqat) luxalia tractii reflexe.
se tratreazd prin fixarea picioarel'or in a,bducfie, cu ,,p,erna lui Migcdri'le active vor interesa musculatura coapsei :
Ortolani" sau cu ,,,butucul lui Pouli,guen,,, intre picioare. - ext'ensia garnbei ;
Pen,tru copiii intre 1-3 ani se face dupS ,,tehnic,a lui Som- - flexia ,coapsei pe bazin ;
merville". - abduc{ia coapsei, in special.
Tehnica Sommeruille evitd rnanevr€Ie bruta.le. M,emb,rrele rrrrr*plitudinea gi rezistenla opusi la miqcdri vor fi crescute
infeorioare sint tinute in extensie oontirnud cu ajr.r,toruil unei progresiv. Se recomandd ca fiind mai eficiente multe repetiri
greutdti de 1 kg, iar dupd citeva zile de acomodare, treptat, cu rezistentd rnicd Ei pauze dese, decit rezistenti mare 9i
mernbrele sint depSrtate zilnic cite b", pentru a m ajunge dupd repetdri putine. Locul ideal pentru aceste migc5ri est'e cadrul
3-4 slpt6mini in poziti,a deplrtat l,a m,axirn. lnc,epf,nd din cu s,cripeti.
sd,pt[mina a 2-a s€ rnfli .adatr,gdo greutate de 0,b kg, fixati Reluarea mersului fdrd sprijin, in cazul operaliilor extra-
de ooaps6, Ia nivelul trohantffrului, care va p'rod,uoe o rotafie articulare, se face dupd 3 luni ; in cele intraarti'cula,ne dupi
interni a coapsei gi o cobortre a capului fernr.rnulrui. ln fel;t.rl 6 luni, timp ne,cesarsd se acoper€ cavit,ate,acotiioidi sdp'ati
a,oesrtarreducerea luxatiei este ternm;inati d'upd b.----6sdptdrnini. in osul spongios cu un strat solid, compact, capabil sI suporte
Dupd reducere, goJdurleste irnobilizat in aparat gipsat perrtf,u presiunea cor,pului.
alte 6 s[ptdrnini hr urmito,arele pozifii : abduc$ie 40", flexie 1bo, La reluarea mersului s€ va corecta tendinta de legdnare
rotafie internd B0o-90o. Ultirna pozitie de irnojbilirzare este rdmasd dinaintea op,eratiei, cind fesierii erau insuficient dez-
cu f'ernunul rotat l,a 70' tirrnp de inci 5-6 sdptdrnflni. Dupd voltati.
aproximativ 5 luni, ii este permis copiiului si se sprijine, Se poate spune cd reuqita operatiei depinde num,ai de o
pentru a rnodela suprrafetele arti:su,Iare. buni reeducare funcfionaid.
Pnin btrindefea €i, me,Loda Sornrnerville evitd necroza Majoritatea luxatiilor congenitale de gold unilaterale d,eter-
ca,pultri fernurulu,i, motiv trrentru care este prreferatd altnol mini mai tirziu o coxartrozi de part'ea piciorului sindtos,
metode in tratarnen;tuL JLuxatiilor congenitale de goJ:d,la copiii suprasolicitat din cauza slabiciunii celui luxat (in luxatiile
netratate). P,entru evitarea aparitiei coxartrozei se indici osteo-
intre 1-3 ani.
tomia tip ,,Pauwels", in special de varizare - de m'icqorarea
Intre 3-5 ani $l du,pd aoeastd vimstd, tratrmerrtui chi,r,ur- unghiului p,e care-l face capul femurului cu diafiza. Prin ope-
giical es e singu,rrul inrdicat. Se faoe o intervenfie ,prin car€ se ratie, mernbrul saindtosva fi scurtat (in operatia de varizare)
chimreteaz[ o cavitate cotiloidd qi se intu:ordrucein ea capul gi astfei bazinul va fi neechilibrat. Interventia chirurgicali este
fernrurului, dupi ,c'e se acoperd cu capsula ar,hicularS. Se pro- indicatd atunci cind existi o buni abductie gi o mobilitate
oedeazd apoi la imobi,lizare in aparat giipsart pentnu lb ziJe, bund a Boldului.
dqpd care se a,gazd in extensie. In ti,rnpu,l i,mobiliz5lrii se fac Reeducarea function,ald dupd osteotomie este similari cu
rnigcdr,i aotive ,ou ,rnem,bnul ,rimas lirber, penfuu a imfluen{a cea descrisd mai sus la tratamentul chirurgical al luxafiei con-
De cale reflexi cinoulafia din parrtea operatS. genifale.
E6 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN ORTOPEDIE
iq specra] a,supra flexiei dorsrale, abducfiei qi pronafiei, invin- In cazul picioarelor flasoe, taloneta nu este suficienti. ln
gtnd 'tenrdinta il-nru$rchiuluitr,i,ceps zural de a duoe picioml ilr aceste cazuri se recomandd fixarea piciorului pe tirnpul noptii
ecv,in, sau pe c,ea a miugchilor supinatori gi adductoni de a-t in atele de hiperrcoreclie, care sd mentind piciorul in varus,
duce irn vanrc. cu degetul marre ridicat qi bolta scobiti (Ch. Duc'roquet).
Tratamrenburl es.te de du'rat5 pi de aoeea se va ,oe[€ sp,rijinul Spyzi recornandi purtarea talonetei prevdzutd cu o bilS in
f'ami-li,eri.rpentru oontinrua,r.ealui. dreptul unde cade bolta, care obligd copilul si-gi in'cordeze
Purtarea incdlfamintei orrtopedice sste necesard dupd trata- mus,culatura plantard in momentutr sprijinirii pe ta),p5, pentnu
ment, inrd,i-terent de virstd. a nu-gi pricinui durere.
Tratamentul prin exencitii de tonifi,care gi p'urtarea talone-
In concluzie: tei dau rezultate in perioada de cregtere, dar la a'du!.t,un'de s-au
\. La nnul ndscut, se aplicd, nl,aneDre rnanuale, zi,lni,c, apoi produs modificdri, rezultatul va fi in direclia inlf,turdrii durerii
l Jirare cu bandaje in pozifi,e corectd, sau folosind uteta. - buna functionalitate a
gi piciorului.
l 2. La copii mni, marr, de 3 luni, reducerea se face cu aju- Treptat, pe misura oblinerii unei musculaturi capabile sE
menlind bo1ta, se va renunfa la sprijinul pasiv dat de lalonet'e.
torul atelelor corectoare, succesiue, sa7t,prin operafii,-pe
tendoane gi os Ia deJormagii ireductibite. Tonifirarea Migcdrile s€ vor adresa rnugchilor care sustin bolta plan-
musculaturii, in sens corector gi recuperarea mnbilitd{ii. tard :
- flexorii degetelor ;
4. PICIORUTPLAT - flexoml propriu al degetului mare;
- gambierut atttetion Ei posterior 9i extensorul propriu al
Piciorul prczintd doud bol{i : una transversall si alta degetului mare;
antero-posterioar5. Prin hiperlaxitatea acestora, bolta piantar5 - tricepsul sural.
se prdbugegte iar piciorul se agazd in valg. Examinind incdl!6- Migcdrile car€ s€ executd in acest sens sint :
mintea copilului constatdm uzura pirtii - flexii plantarre insolite de supinatia piciorului ;
interne a tdlpii gi deformarea carimbu- - flexii ale degete'lor gi extensia degetului mare ;
,1,*,,,,, {li'iii,. - exercitii de apucare cu degetele ;
lui gi a tocului, cind picior,uJ plat este +riri;i', 'f,jliiii:iiii'
li;ii.iii:t,:l: 'fii+;::.i.:;:ii - variante de mers carre sd antreneze muqchii sustinStori
insofit de valg. ExistS diferite forme de .ii:niil ai boltii plantare.
picior plat (fig. 24), asupra cdrora nu ',i:::,ir,
insistdm, prccum gi diferite cauze cane In concluzie :
le pot produce : rahitisrn, obezitate, pa- .,i:ii.iiit:i. 'iiii:i
.,+i:ii::ii'li l. Tratamentul pasio pneuede sus[i,nereabol$ii, pnn talo-
ralizie sau debilitate fizicl general5. \J
iiiXrXi h ii:iiiiiiii'
l::rir:r:::r nete plantare.
!,iiii"
Tratamentul urm6regte sd tonifice 2. Tratamentul actiu se face i'n sensul tonifLcd'rii' muscula-
musculatura de sustinere a boltii picio- turii botlii plantare qz a muqchilor corectori ai ualgului
(gambieri.i).
rului gi sd restabileasci echilibml rnus-
cular al piciorului valg. SingurS, gim- pentru corectarea piciorului
PROGRAMUL XV (grupe ile exercifii
nastica de tonificare nu este suficientd, plat)
fiind necesard gi suslinerrea in pozifie
corectd a labei piciorului prin aparate Stind:
ortopedice (talonete executate corect 1. Ritlicarea pe virfurile picioarelor, cu depirtarea cilciielor.
dupd mulaje), pentru irnpiedicarea de- Fig. 24. Amprente plan- 2. Ridicarea pe virfuri cu dezechilibrarea trunchiului inainte 9l
tare. d) indicd picior
formdrilor osoase. plat. reechilibrarea, ceea ce for$eazd degetele sd se contracte.
9r
REEDUCAREA FUNCTIONALA tN ORTOPEDIE
plantei piciorului'
3. Ridicarea pe virfuri gi oscila{ii verticale, fErE a a$eza cilciiele Afecliunea produc€ atrofia rnusculaturii metafarso-f alan-
articulalia
pe sol. batdturi si un proces*;"t ;;;;t-Ia se inclini spre desetur
;ffiil i"' ;['"'ia' a "*l:l.-:Seste
i*- .."" "t"i.,lti
4. Acelagi exercifiu cu virfurile sprijinite pe o treapti a scirii
i;;i";- ce Proemind.
fixe.
5. Ridicarea pe virful unui picior, celilalt ugor indoit spre piepL
capul metatarsului 9i nu falanga halu-
celui. (fig. 25).
gezl,nd: fiatamentul este chirurgical urmat
de reeducare f unctionalS'
6. Flexia plantaripi supinafia efectuate concomitent.
$tim cd Part'ea anterioarS' " Pi"P- Ea
7. Rularea tilpii pe o sticl5, baston sau minge, menfinind tot ruluiare un iol important in mers'
timpul contactul cu obiectul. Picioarele se intind gi se indoaie cal€ de ultimul impu'ls in pa-
*t* *"
din genunchi. sul Posterior.
8. Prinderea cu degetele picioarelor a unor obiecte: creion, cirpl Rolul specialistului, dup6 int'erven-
bile etc.
9. Talpi in talpi cu indoirea gi intintlerea picioarelor, Idrd a
rlepdrta cdlciiele $i tlegetele.
10. Aceeagi pozifie, introducerea unui obiect in gaura fdcut6 tle
Fig. 25. Hallux valgus'
botfile picioarelor, copilul opunind rezistenfd la scoaterca aces-
tui obiect. rners. FdrS aceasti mobilitat€, operatul
cu oel din limitarea
11. Stringerea degetelor odatitr cu mi$carea de adtlucfle $i supinatie r6mine cu un mers fchiopitai, asemen6tor
a piciorului.
Din mers:
12. Mers pe ctrlciie, cu talpa boltitd prin flexia degetelor.
13. Mers inainte Ei inapoi, pe virfuri, cu c5lciiele depirtate.
14. Mers pe marginea externi a labei piclorului; cu degetele flexate,
degetul mare in extensie.
15. Mcrs lateral, trecind peste o sfoard sau un baston, a$ezate pe
sol, firi a le atinge cu bolta piciorului.
5. HATTUXVATGUS
degetul mare'
Hallux valgus este o defor,malie a degetului mare (hatuce), In concluzie se inrrPune :
determinatd de incSrcarea anterioarS a piciorului gi sldbirea
I. Masajul gambei (tnceps y gambier) ;
musculaturii gi a ligamentelor. De cele mai multe ori afecfiu- gt' in special
nea este prezentd spne virsta adult6, mai frecv€nt[ la femei. 2. Mobitizare pasiud, afoi' actit:d' a d'egetelor
a d,egetului rnare ;
IJn oarecare rul in produoerea hallux valgus-ului iI arre qi
incdlf imintea prost confecfionatS. 3. Corectarea nxersului'
REEDUCAREA FUNCTIONALA IN ORTOPEDIE
6. AMPUTATilTE ALECOLOANEIVERTEBRATE
B. DEVIATII
Se recurge la arnputatii in 'cazuri extrreme ca : fracturi
grave, arberite. 1. GENERALITATI
Specialistul are sarcina de a pregdti bontul sd primeascd
gi sd foloseascd proteza. Inainte de a folosi proteza s€ face un
examen al bontului care poate fi :
- defectuos in ceea cre privegte orsul, pidlea sau pirtile
moi ;
- 'dureros, fdrd o parte moale intre os gi piele ;
- un bont conect.
ln prirnele l0 zile se lucreazd pentru a preveni : edemul
bontului prin mobilizare activd qi prevenirea atitudinilor vici- (fig. 26).
o,ase prin imobilizarrea lui intr-o pozitie corectd, flrd pern6
sub b,ont. opofizoortiottoro
In urmdtoarele 10 zile se urmdreste ridicarea treptatd si crontoto
invilarea m'ersului cu cirje axilare. Se continud cu intdrir,'ea pedicotutvertebro{
muqchilor mot,ori ai bontului prin exer.cilii efectuate cu inten- opofizo
sitate crescutd iar pentru adaptarea la eforturi rrnai mari se tronsve
aplicq un antrenament general
Inainte de a se treie la mersul cu protezi se pregdteEte
'bontul prin presiuni cu inc5rcare progresivS, ajungind ca
pacientul sd-gi sup'orte propria greutate. Pentru acest exenciliu opofizo
se adaugi p,erne sub bont care sd completeze spaliul intre eI spinotd
qi scaunul pe care se f,acepresiunea. Cind sprijinul pe bont nu opofizo
' orticutord
mai este durero.s, se trec,e la m,ers cu proteza. Specialistul va coudotd
urmdri corectarea pozitiei corpului, deoarece bolnavul are ten- A
dinfa sa meargd in cdderie inainte (in salutare). pentru un
m,ers corect se fac exercifii pentru dezvoltarea fesierului m,ar.e
(extensia piciorului) carreintervine in pasul posterior. De ase-
menea, p,entru forrnarea unui mers simetnc.
In amputaliile membrului superior, reedu,carea este mai
simpld, d,eoarecenu se mai pune problema pregdtirii bontului
pe_ntru sprijin, ca la meanbrul inferior. In amputarea bralului
cel mai folosit, se pune problema educirii celuilalt brat mai
neindeminatic, pentru a-l suplini in activitatea de toate zilele,
precum gi la montarea gi scoaterea protezei.
ln concluzie, reeducarreaurmdreqte :
1. Intdrirea bontului Si pregd.tzrea.lui pentru a suporta B
presi,uneape pro'tezd,;
profil 9i de sus'
2. Inudfiareq,rnersului corect cu proteza. Fig, 26. Vertebrd lombard vdzuti din
REEDUCAREA FUNCTIONALA IN ORTOPEDIE
W
,/'
ffi ffi ,.,,"Si#l':L*H;'ffisfffr gfiffi
Q'Iiiiiiiliiliij:.ir:ib inferior prin discul veotebrai,
produce cifozele gi londozeJe (cauza rm.scrilard)
curburile no,rrnale dau coloailei o rnare elastrici,tarte,permri-
findu-i sd se con-np6ntein cdderri, ca un res'ort, au-n'ortizind,u-le,
qilP ",m..nr
ffi ffi fonnat
ai" 11u1.
ai"p*Ji,i'*"i spre deosebirre de spatele plat (fdre ourburi). Tot curburjle
, J_iigi'1i'ffiqffi,fl T"lf ,stratu{ lesdturd ca o pdstreazd proiectia crenfutrlui de greutate in interior,urJ. poligo-
,:::iE.i::r::::::\ wi;:l:+g
de€sa. rn mijlocul discului se nturlui de sustinere. chia,r atunci cind una drin cu,rbmri erste
fti*#
\&Uz ffif 'r.d afl4 nucleul pulpos, de formd
_ffi',.ffi,rf, ^tr#igt accentuatd (cifozi sau lo'rrdozd),rcoloana igi rccapd,ti echili rul
ffi ffi ffi fiilyk,:ffi5$*"ffi;:'; exagerind qurbura din regilrnea invecinatd (fi,g. 2B).
O,rice indivird igi poate mordifica ourburile in poziliile : O ait6 gr4e a scolio'zelor o forrnealzi cele stati'ce, pnin
stind, qezinrd,oulcat. De asernenea, currbura lornbard se poate deformd,ri aie bazirrului sau inegalitsli ale membrerlor inJe-
accentua purtirld inrcdJtdrninteou toc inalt. rioare.
Sooliozele patologice sint determinate de afecfiuni : rahi-
-corputrui vertebral (ven1s56 ouneiformi),
2. scouozEtE tned iraumati*n al
lastica singurd nu mai poat€ opri evoXrulia unei soolioze, ian ficanea musculard. In timpul tensiunii izometrice existd o peri-
drup5 o mo,b;ilizare ou exen:ciJii pasive aceast6 op,rire nu se'mai oadi de contracfie progresivS, urmatd de o contractie staticd
poate faee nirci a,tfl,t, este greu si ald,mitsm ci o co[oand eu gi terminat6 cu o relaxare progresivd a musculaturii. Fiecare
mai muLte cunrburi o mai pu,teorr fixa prin exeocitii de tonirfi- perioadd are o duratd egal6.
aa,re. Aoela5i t'utcxruse poate spune gi despre exe,rrcitiile asi-
mLetric"e,greu de lo,caliza't. Din acqste motive, pe baza indelun-
gatei noastne experienfe prarotice, avem o r.ezervi in folosirrea
lor. Excepfie ar face scolion cu o singurd curburl, in C,
u,nde folosim migclri active asimetricre, cu loaaliza,rea stnircta
la acel segrnent. Se adrnite anobilrizarea pasiivi a ooloanei nurnai
in vederea fixbrii ei in oorrset saru pemrtru trata,rnent chirur-
gical.
5. Pentru tratamentul chi,rurgical preoperator este necesard. B. Culcat pe spate: flexia coapsei stingi pe bazin cu rezistenfi
mobilizarea coloanei ; pnstoperator se Jac ererci,fii, de pe coapsi in timpul miFcirii, izometrie 5-10 s (pentru psoas)'
respirafie qi erercilii cu membrele, fdrd, antrenarea spa- 9. Mers cu ridicEri pe virfuri 9i rotiri tle brafe in ritmul respi-
telui,. Cu corset din pleridur, tonifi,carea spatelui, ca in ratiei.
epifizitd.
PROGRAMUL XVU (pentru scoliozi in S, cu exercitii simetrice)
PROGRAMUL XVI (pentru o scoliozi in C totali stinga)
1. Mers pe virfuri cu brafele intinse deasupra capului'
1. Mers cu mingea medicinali {inuti deasupra capului. 2. Stinil depirtat, cu trunchiul aplecat la 45o: rotarea brafelor prin
2. Pe genunchi cu sprijin pe palme : intinderea simultani a bra- inainte sus, inapoi ios, cu extensia spatelui.
fului ilrept inainte qi a piciorului tlrept inapoi. i.l. Culcat inainte cu brafele intlnse deasupra capului: extensia
3. Culcat cu fafa-n jos, bra{ul de partea concavi in arlducfie, flexat trunchiului cu ridicarea brafelor gi picioarelor de pe sol.
tlin cot gi sub piept; specialistul prinde cotul bolnavului ilupi { Culcat lateral, picioarele flexate, cu braful iniloit sprijinit pe pat'
care, contractind mugchii, trage coloana spre omoplatul care iar specialistul, cu cotul spriiinit pe creasta iliapi a bolnavului
este deja fixat prin contrac{ie de cltre pacient. partea convexi $i intre potice $i index, fine cotul acestuia: bolnavul cauti si
rlmine relaxati (vezi fig. 34). apropie cotul de creasta iliaci avinit de invins rezistenfa opusi
4. Culcat pe partea dreapti: specialistul apasi simultan pe umirul de specialist, rezistenfi ce se aplici paralel cu corpul spre
gi bazinul pacientului iar acesta incearcjl si ritllce trunchiul umir; astfel se fixeazi omoplatul, dupii care se trage coloana
(izometrie 5-10 s). vertebrali spre omoplat (vezi fig. 36).
5. gezind pe scaun, cu mingea ite 1-2 kg in miini : aplecarea 5. Pe genunchi cu greutitite ile I kg in miini, cilciiele sprijinite
trunchiului inainte la 45" gi ducerea mingii deasupra capului, de o mobil6: aplecarea trunchiului la orizontalE cu ducerea
cu miinile intinse din coate gi spatele extlns. brafelor deasupra capului in prelungirea trunchiului, spatele
6. Stinil : cump6na pe piciorul sting cu bratul drept intins inainte cxtins gi centrat.
pi piciorul drept inapoi sus.
$ Culcat cu fafa-n jos, brafele lateral, cdlciiele fixate: extensie cu
7. Pe genunchi cu sprijin pe palme: indoirea brafelor cu apropie- rezisten{i, opusi de specialist, pe brate ; izometrie 5-10 s.
rea pieptului tle sol gi intinderea piciorului ilrept inapoi Si in
? Mers cu miqciri de respirafie qi cu executarea a doui tensluni
sus. spatele qtins.
cu bratele deasupra capului.
REEDUCAREA FUNCTIONALA IN ORTOPEDIE
3, ctFozEtE
cifozele sint deviatii_ale coloanei vertebrale in plan sagital,
prin exagerarea curburilor normale ale coloanei. Existdlnsd
eazuri rare, atipice, cind coloana se incurbeazd invers : cifozd
cervicalS gi lordozd dorsald.
Dgformatia se comp€nseazd printr-o hiperrordozi cervicald deci gtergerea
gi- -lombard, pentru echilibrarea coloanei. mind o retroversie compensatoare i bazinului 9i
Cifozelg pot fi suple, a;a-zise atitudini cifotice, eare se pot curburii lombare (fig. 37)'
corecta gi hipercorecta voluntar prin contracfia musculatr.rlii,
say fire..(rigide) care nu se mai-pot corecta'prin rredresarea
voluntard sau mobilizarea pasivd. -
_ Debilitatea general5, pozitiile gregite in bancd sau Ia locul
de muncd gi miopia pot fivoriza pioducnere,aatitudinii cifotice.
Cifozele adevdrate, funcfionale, au la baz6 un traumatism
Fdg.37.Cuplurile ce actioneazdasuprapozitiei
bazinului.
nalilor gi"a' fesierilor, execute din pozilia pe spate culcat sau ti. Culcat pe spate: retroversia bazinului prin
'din stind .cu spatele la perete, pentru a se putea contrrcla. a abdominalilor gi fesierilor, cu expira{ie'
un alt obiectiv al tratamentului este t,onificarea mugchilor r 7. Clulcat cu fafa-n ios, pe bancheti, picioarele in afara
spatelui, in special cei paravertebrali gi cei care fixeaz[ omo- d e s p r i i i n ,a p u ca td e m a r g i n i l e b a n ch e te i :r i d i ca r e a p i ci o a r e l o r
plafii. Toni-ficarea 'se obline prin contractii izometrice, cu spa- sub orizontali, revenire.
B. Culcat cu fafa-n ios, capul in afara banchetei: ridicarea capu-
tele in pozitie corectatd sau hipencorectat6. a lordoza, specialistul opune rezis-
lui cu birbia in piept, firi
Vom folosi gi exercitii de respiralie care contribuie la tenfi pe cap ; izometrie 5-10 s.
.oorectaneacutiei toracice.
s 9. Pe genunchi cu gezuta pe cilciie, cu greutiti ile I kg in miini :
Copiii vor fi invdfafi s5-qi controleze linuta in tot timpul ducerea bra$elor lateral, executind doui arcuiri 9i extensia
zilei pentru a se forma deprinderea de atitudine corectd, odatd spatelui.
cu tonificarea musculaturii corectoare. \ 10. Mers cu mingea medicinald ile I kg pe cap, menfinutd cu
aiutorul unui colac de tifon sau cu brafele intinse'
ln concluzie:
11. Mers linigtitor cu migcdri de respira{ie'
7. Pentru corectarea gi hipercorectarea cifozei, se apli,cd,
mobili:zarea pasiud a coloanei gi posturi, de corecgie.
2. Attrndri ln scara fid, gi elongafii cerui,cale ta cd.pd,stru.
3. Reechilibrarea bazi,nului se realizeazd prin toni,ficarea
abdorninalilor gi Jesierilor.
4. Tonifi,carea mugchilor uertebrali
Si a firatorilor orno_
plafilor se obfine prin miscdri. actiue 6i,i,zometrie.
5. Se impune controlul permanent al tinutei in timpul zi.lei.
PROGBAMUL XVIII
nodulii schmorl (fig. 3g). Dezechilibrare.a coloanei produsi in (romboid, marele dintat, pector''alul mic), pentru pEstrarea mobi-
urma acestor alterdri va determina o intindere a ligamentului lititii cutiei toracice periclitatd de corset, exercitii generale Ei
,galrbengi a mugchilor paraverteibrali 9i aparifia aurelii. spolturi care necesitd ex,tensii (baschet, volei).
Puseurile de cregtere gi arti- Tratamentul prin miEcare va fi repartiz.at pe intreaga zi
tudinea in cifozd sint factori gi practicat cit dure:zd tratamentul ortopedic. Pentru aceasta,
care contribuie Ia agravarrea le- pdrinfii copiilor vor fi lSmuriti s5-i urmireascl gi sd-i contno-
ziunilor. Ieze cum igi executi pr,ogramul de exercitii acas6, dupi ce au
Tratamentul urm[regte eli- plr5sit spitalul.
berarea de greutate a ,p6rfii an- Dupi scoateneacorsetului, se continu[ cu reeducar€a mer-
terioare a vertebrelor gi intin- snlui, cdci cei in eauzd rdmin cu un mers teap6n, fdrd tonsiuni
derea ligamentului an,terior rre- de trunchi.
tractat. Acesrt lucru se obtine
prin repaus ,pe un pat tare sau PROGRAMUL XIX (cu corset ile plexirlur)
'Fig. 39. Nodul Schmorl. prin corset anticifotic tip ,,Stag- 1. Pe genunchi cu gezuta pe cilciie, brafele sprijinite pe un tabu-
nara(t. ret: ducerea pieptului in jos, cu arcuiri ale spatelui.
Inainte de a se imobiliza coloana in corset de gips, se vor 2. Culcat cu fafa-n jos, brafele indoite la umeri cu cite o greutate
,efectua exercitii pentru a se obtine o elasticitate crescutd. in fiecare mini : rldicarea greutitllor de pe sol, brafele rimi-
Corsetul de gips se pune in doi nind iniloite dln umeri.
timpi. La inceput se corecteazd, lot- 3. Culcat pe spate, palmele inclegtate la ceafi, plcioarele intloite,
doza, iar in al doilea timp se facre tilpile pe sol: ridicarea picioarelor intinse obllc sus, firi a
extensia cifozei dorsale. Aces't corset ridica coatele de pe sol, cu expirafie gi revenire.
nir,X ln \
urcd
" in rqys
fajS yur4
pind rq la manubriul
rlrdrluul tuf ster-
i'LCI'- 4. gezinil pe un scaun: aplecarea trunchlului inainte cu extensia
f,i:^ll
h.x-l^;^ )
, l-
r \ \
nat,
- iar in spate pind
lJrrrq la virful
rq vrrrut cifozei
Lllvzrl spatelui gi ducerea brafelor intloite Ia umtrr, coatele lipite ile
I'rLrr urri dorsale (fig. a0). Este purtat timp de
| ( ,.)p!n-o[o trunchi, izometrie 5-10 s.
4 luni, dar se schimbd in acest in- 5. Stinil cu spatele la perete, bra{ele lateral sprlJinite de zid: apro.
terwal de mai multe ori pind la co- pierea omoplatilor prin extensia dorsalE, impingind cu brafele
rectia cifozei. Dupd aceastd perioa- in perete.
di se fixeazd i:r corsetul de- plexi-
dur sau din piele, pin6 Ja termina-
rea osifi'cdrii (20-28 luni), 9i se va
aplica o gimnas'ticd sustinuti, pen-
tru evitarea atrofiei musculare Si
trig. 40. Corset de gips tip a osteoporozei. Ea va contine exer-
Stagnara. cilii de mobilitate, de posturd,
dorsale,pelntruintindereapf,
:#"''fi :f F*;"|,?::#;t*Tffi:-
turii omoplafilor, efectuate din pozilii core,cte gi bine looalizate
la
_regiunea interesat.l: D" asehenea, se indica .""r"aii au
abdomen-pentru echilibrarea bazinului, exencilii ae resliiralie
pentru dezvoltarea gi tonifi,carea musculaturii inspiratoare
113
rta REEDUCAREA FUNCTIONALA lN ORTOPEDIE
5. LORDOZETE
Lond'ozele sint deviatii a1e coloanei vertebrale cu convexi-
tatea anterioard, prin exagerarea curburilor normale ale coloa-
nei. Datoritd mai ales tonusului crescut al psoasului gi sl5birii
abdominalilor, bazinul 'cade inainte mai mult decil normal, genunchi.
" Lordor" est'e insofiti de rotar'ea interni a membrelor supe-
exager{nd curbura lombar6. O cauzd favorizantd la femei este
purtarea incdltimintei cu to,curi inalte, care duce la inclinar.ea rioare Ei inferioare. Mai mult, lordoza- qi rotarea interni a
bazinului inainte gi a trunchiului inapoi, determinind lor- pl.iortdf"r constituie cauzele g,enunchiului recurbat Si nu s15-
doza,r'ea. I"ordoza este prezentd gi in tuxalia congenifald de
gold bilateral5, in sp,ondilolistezisgi in miopatii prin atinger.ea
fesieriLor.
La rindul ei, Iordoza poate fi cauza diverselor algii lombare
qi sacrate, a albuminuriei prin jenarea funcliei riniJhil,or, pre-
curn $i a oboselii in mers gi stafionare.
In cazul londozelor sint hipertrofiali urmdtorii muschi :
- dorsalii, in special spinalii ;
- psoasul iliac ;
- rotatorii interni ai membr,elor ;
- diafragmul. ticipd mugchiul diafragm.
Antagoniqtii acestora sint hipotonici : ln concluzie, M6zidres aratd cd muqchii lordozati 9i -rota-
- a,bdominalii, in special dreplii abdominali ; tori interni ai membrelor vor fi intingi prin acfiunea activa 9i
- rotatorii externi ai membrelor ; globalS a antagonigtilor.
- cvadricepsul; Tratamentul va urmSri inldturarea cauz,elorcare au produs
- precervicalii. lordoza, dupa care ,se trece la redresarea bazinului 9i echili-
Dupd M6zidres, Ia origin,ea tuturor deformatiilor. qste lor_ brarea trunchiului la noua pozitie.
Dupi Ballard, fixarea bazinului s€ face din antagonismul
psoasului gi fesierilor, abdominalii neavind rol in statica bazi-
nului.
Dupi Delmas 5i Vandervae, fesierii n-ar avea rol in echi-
librarea^ statici a tazinului, motivlnd acest lucru prin faptul
115
u4 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN ORTOPEDIE
- comanda vienbal5 sd fie scurti, precisd gi sd stimuleze Schemele tui Kabat sint ridicdri gi coboriri oblice pe aceste
ritmul;
- imaginea vizuald, de orientare in spaliu a bolnavului
gi a segmentelor corpului sdu ;
- folosirea schemelor de migcdri in cele trrei planuri, ase-
mdndtoare cu cele din activitatea zi,Inicd. Aceste scheme
sint in spiral5 gi in diagonald, cdci orientarea fibrelor Numdrul impresionant de scheme, foarte complicate, fac
mugchiului este mereu spiroidd cu excepfia dreptului ca tehnica Kabat s5 fie greu de asimilat. Spre orientare vom
abdomenului gi a mugchilor mici ai gitului. descrie una din aceste scheme, luatd din cartea lui Knott qi
Schemele de miqcdri in spirald qi in diagonali corespund Voss gi anume aoea schemd a membrului inferior pentru faci-
caracteristicilor spirale gi de rotatie ale articulatiilor, ligamen- Iitarea miqcdrii de flerie-adducfiie-rotafie etternd' (fig. 42).
telor gi oaselor. Fiecare schemd in spiral5 sau in diagonald este
o migcare cu trei componente: flexie-extensie, aMucfie-adduc-
tie, rotafie gi in fiecare schernd.de facilitare mugchiui re con-
tractd, plecind din pozifia de intindere completd pin6 Ia pozifia
de scurtare completd. Pentr.u infelegerre, n€ vom folosi de dese-
nul din fig. 41, in care fiecare membru superior este agezat in
d'iagonal5, formind o linie dreaptd cu membrul inferior opus lui.
falului, de intensitate mare gi o multitudine de alte cauze. Cele - afazia, intelegerea gi vorbinea sint afectate ;
mai des intibrite in practica noastr5 de reeducare sint urmd- - apraria, migcdrile comandate imposibil de executat;
toarele : traumatice, tumorale, vasculare.
- agnozia, nu trroaterecunoagte obiectele.
Hemoragia cerebnald este produsd nu prin ruper:ea unui
Andr6 Alb€'rt a clasificat hemiplegia, dupd felul cum evo-
vas ci, mai des, prin exhravazarea sanguine prin peretii alte- Iueazi invaliditatea motorie in :
rati ai unui vas, deter:rninind anevrismul diserninat fdrS rup-
tura lui. Bolile vasculare ale creierului. ca arterioscleroza cere- - herniplegie proJundd, cea mai gravb, cu spasticitate mare
bratri difuzd gi boala hiperterrsivd, sint cauzele hernoragiilor gi sdrdcie de migcdri ;
cerebrale, care se declangeazd brusc Ai sint urmate de comd. - hemiplegi.a de grauitate intermediard la care persistl
ln 800/s din cazuri pr.oduc moartea. o spasticitate dar gi migcdri primitive gi chiar fine, distale.
In funclie de suprafata gi sediul vasului cerebral lezat, In aceasti formd de hemiplegie rezultatele se cigtigd in timp
apar pareze sau paralizii mai mult sau mai putin intinse. Iung gi numai dacd se aplicd un program sistematic de reeducare
functionald ;
Ramolismentul cerebral este rezultatul unei irigatii anor-
male a creierului gi deci a lipsei oxi,genului nec€sar celulelor - hemiplegia Jrustd.Iia care, dupd o spasticitate moderati,
nervoase. Aoest lucru se intimpld in ischemiile acute, determi- apar migcirile voluntare chiar ln extremitifile distale, in ter-
nate d,e o trombozd la o arberd ingrogatd cu lumenul lngustat, men de 3 luni de la accident. Migcirile nu se vor recupera insi
in urma procesului arteriosclerotic. O altd cauzl a ramolismen- complet.
tului este emb,olia, prin introdu,cer€a de aer in circuitul san- Tratamentul hemiplegiei profunde. Reeducarea hemiplegii-
guin, dupd operatiile pe pldrnin sau fracturi gi operatii pe oase 1or de origine vasculari se incepe din primele zile ale instaldrii
(embolia grdsoasl). ln cazul emboliei, ramolismentul se produce ei, din perioada de hemiplegie flasc6.
brusc iar in trombozd mai lent, dup6 care se instaleazi hemi- La inceput bolnavul nu rpoate participa activ gi de aceea
plegia. tratamentul se rezumi Ia :
Edemul cerebral acut (encefalopatia hipertensiv6) se pro- - migcdri pasive ample pentru toate articulatiile mem-
duce in urma tulburdrilor circulatorii, determinate de hiper- brelor, executate lent, pentru a evita aparitia contracturii in
tensiunea arterial5 sau ne:rroas5. mugchii antagonigti, cum se intimpld l,a executarea rapidA ;
Hemiplegia evolueazd in trei faze : - tratament postural in pozifii corective, pentru palmd,
- faza de cornd, ,care poate dura de la citeva ore tra c,iteva degete gi laba piciorului ;
zlle; - masaj uqor, pentru activarea circulatiei, cit gi masaj al
- f.az-a de hemiplegie flascd, cind se produce paralizia feselor pentru prevenirea escarelor ;
unei jumdtnti de corp; - bolnavul trebuie schimbat in diferite pozitii, mai pu{in
p€ c€a ibolnavd;
- pdstrarea mobilitdtii umdrului care este ameninfat de
un sin'drom algo-distrofic.
Recuperarea prcpriu-zisi incepe i:r momentul cind bolnavul
participi congtient Ia migcare. Este momentul in care se poate
ciStr,gaoel mai mult, inainte de instalarea spasticitdfii. Specia-
_ Hemiplegia determind gi alte tulburdri care insofesc pier- listul va depune o muncd suslinutd pentru a stimula bolnavr.rl,
derea motilitSfii : cane se lasd ugor invins de boald. Va ajuta Ia revenirea miqc6-
- hemianopsia laterold, vederea este redusd in partea de rilor prin repetiri numerpase, pine se formeazi imaginea mig-
corp afectattr; cdrii. Se va acfiona mai intii arsupra pe$ii slnitoase, incurajind
IN NEUROLOGIE
124 REEDUCAREA FUNCTIONALA
5. Amplificarea mzscd,rilorprin erercilii sintetice qi ergo- 10. Piciorul in atliluctie, intins tlin genunchi' rotat lntern li cu
terapie ; l a b a i n e xte n si e :a b a l u cti a m e r n b r u l u i i n fe r i o r ,i n ti n stl i n
6. Ridicarea la uerti,cald.Si,inudlarea mersului ; genunchi, rotat extern Si cu laba in flexie (aiungintl in
7. Tratarnentul parezei faciale. ileptrrtat).
11. Piciorul in abducfie, genunchiul intins, rotat intern, laba in
PROGBAMUL XXI (cu mi5cdri pasive dupi rliagonalele lui Kabat, extensie: aalductia qi flexia coapsei pe bazin 9l a gambei, cu
din culcat pe spate in pat) rotare externd Pi laba in flexie.
12. Piciorul flexat pe bazin, genunchiul addus, rotat intern' laba in
Pentru mernbrul superior : extensie : intinderea membrului inferior cu abducfie, aiungind
1. Braful in abducfie intins din cot, rotat intern, mina finutl in rotat extern gi laba in flexie.
extensie: ducerea brafulul prin faf6 la umdrul opus, in pozitta 13. Piciorul intins tlin genunchi, in abducfie, rotat extern, laba in
rotat extern pi mina flexatd. extensie: ridlcarea membrului inferior ajungintl la verticald
in adducfie, intins tlin genunchi, rofat intern cu laba ln flexie'
2. Braful adus la umi,rul opus, intins clin cot, rotat intern, mina
14. Ficiorul la verticali in adduc{ie, intins tlin genunchi' rotat
in extensie: ducerea brafului prin fati ajungind in abduc{ie,
extern cu laba in extensie : coborirea membrulul lnferior
rotat extern, mina in flexie.
intins illn genunchl, in abducfie, rotat intern' laba ln flexie'
3. Braful in abducfie, rotat intern, flexat tlin cot, mina in exten- 15. Piciorul intins ttin genunchi in adducfie, rotat extern, Iaba in
sie : ducerea brafului prin lafd la umirul opus in arklucfie, extensie: ridicarea lui Ia verticald cu flexia coapsel 9i a gambei,
rotat extern, intins rlin cot, mina flexatd. aiungintl in abducfie, rotat intern, laba in flexie.
4. Braful addus la umirul opus, indoit ilin cot, rotat intern, mina 16. Piciorul flexat pe bazin in abductie, rotat extern' laba in
in extensie: ducerea brafului prin faf6 ajungind in abrtuc{ie, extensie : coborirea membrului inferior intins itin genunchi
rotat extern, intins tlin cot, mina in flexie. in adducfie, rotat intern, cu laba in flexie.
5. Bra{ul oblic in afard, deasupra capului, intins din cot, rotat
extern gi cu mina in extensie: ducerea brafului la goldul opus, PROGBAMUL XXn (cu migciri pasive-active)
rotat intern, intins rlin cot, mina in flexie.
Culcat pe spate:
6. Braful addus la goltlul opus, rotat extern, intins din cot, mina
1. Pacientul igi fine singur mina bolnavd cu cealalti sdnitoasd :
in extensie: ducerea brafului oblic in sus ajungind intins dea-
ducerea bratelor peste cap 9i revenire.
supra capului oblic in afari, rotat intern gi cu mina in flexie.
2. Bratele flexate din cot, specialistul finintlu-l tle miini : alepir'
7. Braful in abducfie, flexat clin cot cu antebraful deasupra tarea simultani a coatelor de corp.
capului, rotat extern, cu mina in extensie: ducerea bratului Jos
prin fafi, ajungintl la poklul opus, intins din eot, rotat intern 3. Brafele pe lingi corp: flexia-extensia lor din articulafia cotului'
gi cu mina in flexie. cu ambele brate tleoilatl, pe cel bolnav aiutintlu-l speclalistul.
B. Braful aililus la Soltlul opus, indott ilin cot, rotat extern. mina 4. lnchiderea gi ileschitlerea pumnului cu ambele miini ileoilati,
in extensie: ridicarea brafului prin fattr deasupra capului, mina afectati o aiuti slDecialistul.
intins din cot, in abilucfie, rotat intern gi cu mina in flexie. 5. Flexia si extensia miinii cu aiutorul specialistului, carte tino
antebraful in pozitia cu degetul mare in sus.
Pentru membrul inferior : 6. Picioarele indoite din genunchi cu tilpile pe pat: depirtarea
pi apropierea genunchilor cu aiutor de partea bolnavd dac6 este
g. Piciorul in abducfie, intins din genunchi, rotat
intern, laba in necesar.
extensie: ailtluc{ia intregului membru, extins din genunchi, ?. Aceeagi pozitie: ritlicarea labei piciorului (flexia ilorsali) aiu-
rotat extern, cu laba in flexle (alus peste piciorul celilalt). tatd, ca laba siniltoasil.
REEDUCAREA FUNCTIONALA IN NEUROLOGIE
AB
Fig. 45. Direcfia sinergiei primitive, de flexie gi de extensie
(punctat6) Si diagonala nefolositd in sinergia primitivi (in
negru), ridicare internS, coborire externd (dupi Andr6
Albert).
2. B|TANTUT
FUNCTIONAT
Ar HEMtprEGtCtrOR
In paraliziile nervilor periferici existd o cotare a forf.ei
musculare care ne dd posibilitatea cunoagterii gi evaludrii
ultima fazd, migcdrile in spirald gi diagonald.se situatiei reale Ia nivelul fibrei nTusculare.
,In
contra executd
unei rezistenle maxime dir ugar'd c;i-o.ifiritalir.-ror_ ln cadrul afecliunilor neurologice centrale este necesar
navului. ca fiecare specialist sd scoatd ln evidentd deficientele motrice
;i sd poatd urmdri progresele realizate de bolnav in .urma
REEDUCAREA FUNCTIONALA IN NEUROLOGIE 135
FI$A Nr. 3
Numele Virsta..
$ezind: rezistenfd la cdderea intr-o parte;
$ezind : indreptarea genunchilor ; Debutul bolii Data internirii ........-
--...-
Pe genunohi: rezistenti la cdderea inainte; Data testdrii
Pe genunchi : ridicarea in stind cu bastonul ;
Stind : culcare la orizontald fdrd baston; 0 1 2 3 4 J
3. PARAPTEGIA
Paralizia a doud membre simetrice, mai des a celor jnfe-
1iogrc, se 1um9g!e paraplegie. Aceastd afectiune, cu o frecvenld
mai mare in zilele noastre este cauzatd de seclionarea mdduvei,
in urma unui f,raumatism al coloanei. Alte cauze pot fi : leziuni
medulare patologice, tumori, mielite.
Sectionarea mdduvei poate avea loc la orice nivel al coloa-
nei gi piegiile vor fi cu atit mai intinse cu cit leziunea s-a
produs ,mai sus, iar posibilitltile de migcare gi deplasare ale
bolnavului vor fi si ele mai reduse.
. q localizare, se intilnesc mai des in regiunea dorsali mij-
locie. La nivelul vertebrei C4 determind parilizia diafragmului,
iar Ia CB produce tetraplegia (toate cele 4 membre).
:
tie de nivelul secliunii medulare
superioare sint neatingi' res-
Intre D2-D6 : 'rnugchii membrelor
a"ti"itarE prin paralizia diafragmului' Poate
iace' mi$cdri uzuale cu bratele'. Sund. o ora
"irJti"
In primele zile se urmdregte pozilia corectd a membrelor ini"" p"i.t.i", dar fixat i'n corset 9i aparat pentru
-
inferioare : picioare.
- qoldul qi genunohii intingi; I n t r e D 6 - D 1 0 :p a r a ti zi a a b d o m i n a ]i l o r g i a sa cr o - l o m b a r i l o r 'Po sifixat
- de
6ij^ tii"it"r-pe"auGr cu aparat de mers
- laba piciorului la unghi drept. ;fu;;-;i;t-cirje axil'are lau bastoane canadiene-
140 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN NEUROLOGIE
Intre D10-D12 : abdominalii gi dorsalii ajutd mersul pendular, mai fotoliu, ficind gi o intoarcere de 180o, ajungind cu .fata sPre
dificil rnersul in patru timpi. Cu aparat de mers fotoliu ; continul cu indreptarea corpului priT impingere cu
fixat de corset. brafele, apoi rnutd sprijinul pe 'bastoanele canadiene.
lntre D12-L2 : pot exista contracfii in mugchii flexori ai coapsei 'Pehtru
gi in patratul lombelor. Mers in patru timpi cu
ridicarea de jos dupd o cddere, avind bastoanele
fixate cu o curea de mind, paciehtul iqi incruciSeazi picioarele,
subL2' :JlT"t;Tj##i:i+i*?lT"r,i1'i'i
bastoane canadiene gi aparat de mers.
ff?l;
dupi
ce
^in care se intoarce cu fala
spre sol, apoi mutS- palmele din
ce mai inapoi, odati cu indreptarrea picioarelor spre -ver-
ticald, gi, sprijinindu-se in bastoane, i9i indreap-tl trunchiul.
"?ii3'J
Pentru mersul cu bastoanele este necesar ca bolnavul s5. Urcarea scdrii se face cu spatele, sprijinind o mind pe
aibd funclionali rnugc'hii tricepsul brahial, dorsalul mare Ei balustradd, iar cealalti in bastonul ur"cat pe treapta superioar5'
patratui lombelor. Cu clt secliunea medulard s-a produs la un Folosind intinderea braf,elor, bolnavul saltd pe treapta unde
nivel superior, cu atit mersut gi pozilia la verticali sint mai are 'deja bastonul. Pentru coborire, cu acelaqi- sprijin ca Ia
greu de realizat. urcare, sprijinul rdmine in urm6 iar picioarele coboari pe
Pentru mentinerea genunchilor sint necesare atele confec- treapta inferioard.
fionate din material plastic sau duraluminiu, care si imbrace Ergoterapia este indicati in scop recreativ gi de preg5tire
partea po,sterioard a gambei gi coapsei, fixate printr-o faEd profesionald la posibilitdtile paraplegicului.
elasticd. Fixarea trunchiul.ui se face prin corset. In aorrcluzie, se urmdregte :
Se incepe cu mentinerea echilibrului din stind intre para- !. Protejarea tegumentelor contra escarelor.
lele, urmdrindu-se in prirnul rind echilibrarea bazinului, aceas,ta
fiind f'oarte greu de realizat. 2. Preuenirea Si tratarea complicagiilor articulare.
Trecerea la mers este mai rapi'dd isau mai 1ent6, in funclie 3. ToniJicarea bralelor qi spatelui pentru mers.
de nivelul secliunii gi de virsta paraplegicului. Bolnavul se 4. Reeducarea echi,lzbrului din gez|nd, cu erercifii,i de
deplaseazd prin pendularea am,belor picioare deodatd, avind brafe.
cirjele sprijinite inaintea corpului, sau cu pagi alternativi cu 5. Reeducareatreptatd, a ortostatismului,
ajutorul bastoanelor canadiene. Mersul cu b.astoanelecanadiene 6. Inudfarea folosirii. fotoliului, cu rofi.
se invatd in felul urmltor : se mutS bastoanele inainte, amin- 7. Reeducareamersului folosind atele pentru genunchi qi
doui in acelagi timp sau alternativ, iar truncrrliul cade in fatd corset pentru Jirarea trunchiului.
echilribrindu-se pe ,bastoane. Depla:sarea inainte se face cu cite
B. Urcarea Si coborirea scd.rilor gi,a trotuarului.
un picior, alternativ, cind bolnavul are mu$chiul patr'atul lorn-
belor in sta,r"efun,ctionald, sau cu arnbele deodati prin pen- 9. Inud.farea ri.dicd.rii dupd, o cd.dere.
dulare, folosind in acest caz extensia,brafelor cu silta,rea corpu- 70. Readaptarea la actiuitatea zilnicd, ergoterapi'e.
Iui pe 'bastoane, ceea ce permite ducerea pi,cioanelor inainte. In continuare prezentim citeva exercilii orientative, folo-
Mersul cu pagi alternativi este mult mai sigur, intrucit site in reeducarea paraplegicului.
existd permanent sprijinul pe sol in 3 puncte.
Culcat pe pat:
In continuarea tratamentului se inva{d ridicarea la verti-
l. Ridicarea in gezind cu ajutorul unei corzi, al coatelor
caIS_de pe fotoliul cu ,care bolnavul se deplaseazd, agezarea in
sau ul, speci,ali,stulut^
fotoliu, ridicarea de jos dupd o cizdturd, urcanea gi coborirea
scdrilor, in felul acesta el cipdttnd o mai mare autonomie. 2. Intoarcered pe o parte Fi pe cealaltd, cu rrlutarea
picioarelor.
La ridicarea din fotoliu, paraplegicul va avea picioarele
fixate in atele de mers, cu tdlpile ,pe sol. Mai intii incrucigeazd 3. Ertensii Si Jle*ii ale labei picinrului, bolnauul aiutin-
picioarele, apoi cu o impingere bruscd din brafe se ridicd din d,u-se cu o rnind, cu cealaltd,rnenlinindu-Si echilibrul-
a42 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN NEUROLOGIE
4. Ridicarea i,n Sezind gi deplasarea pici,oarelnr lateral B. Intoarcere la capd.tul pamlelelor prin sd,ltare, rd.sucire
pentru a md.ri baza de spriji.n. gi schi.mbareamiini.lor pe paralele.
5. Trecerea in Sezittfi, ln mnrginea patului. 9. Mers intre paralele in 4 timpi gi.in 2 timpi.
$ezind la marginea patului : 10. Deplasarea cu cadrul de rners.
7. Menlinerea pozi,fiei gezind, cu palmele sprijinite pe pat. 71. Erercifii. de echilibru pe cirje, tolosi,nd spriiinul la
2. Aceeagi pozi.fiie cu palmele sprijinite pe genunehi. perete, pentru inceput.
3. Ridi,careaalternatiud a unui braf cu menlinerea echi- 12. Ererci$ii, de mers cu cirjele, pri,n pendulare, sau i'n
librului. 4 ;i. in 2 timpi.
4. Rd,sucirea trunchiului,, duci,nd .gi bragul din partea
rd,sucirii, prin lateral inapoi, cu menfinerea echili- 73. Erersarea urcd.rii, gi cobor?,ri,iscdrii, sau din magi,nd',
brului. autobuz, tramuai.
5. Inclinarea trunchiului Lateral,cu sprijin numai pe bra-
fiul din partea inclind.ri,i. 4. BOATA PARKINSON
6. Inclinarea trunchiului inainte, cu palmele sprijinite
pe genunehi, pentru menfinerea echilibrului. Descrisi de James Parkinison gi numitd de acesta ,,parali-
7. Ridicarea arnbelor brafe pri.n lateral. zia. agitant5", Parkinson este o afectiune determinatd de
B. Ridicarea ambelor brafe prin fala pieptului. degenerarea maselor nuclear.e ale sistemului extrapiramidal,
9. Aruncarea unei mingi, cealaltd mind sprijinitd, pe provocatd la bitrini de sclerozd iar tra copii de o encefalitd
genunchi. epidemici.
I0. Aruncarea Si prinderea rningii de la pi.ept cu arnbele Boala s€ manifesti prin tremurdturi mici, mai ales ale
miini,. membrelor ,superioare, care sint prezente in repa.us gi la obo-
71. Aruncarea mingii de deasupra capului,,cu arnbele rniini. seali, dar dispar Ia migcdrile voluntare, sau in rcpaus absolut.
'1,2.Aruncarea mingii peste cap cu ambele rnii,ni. Tremurdturile miinii seamdnd cu migcarea de numdrat bani
sau de rulat bile, iar la pici,or cu migcarea de pedalare. O altd
Intre barele paralele, cu atele pentru fitarea genun- maniJestare a bolii ,este hipertonia musculard de tip extra-
chil,or : piramidal, cu rigi'ditate a intregului corp, cu contracturd egal5
1. $ezind in fotoliul cu roli : ridi.carea in stind intre para- afiit a mugchilor agoniqti cit gi a c.elor antagonigti. Rigiditatea
lele Si reuenire in Fezi,nd. se opune migcdrilor pasive qi din acreastdeauzd,mugctrii devin
2. Stind cu arnbele miini spri,jinite pe paralele. durcrogi. Mugchii fefii ,sint ficEi iar privirea inexpresivS.
3. Acelasi erercifi.u cu spriji,n alternatiu pe paralele. B,olnavul merge cu pagi mici, fdrl migcdrile de bra{.e aso-
4. Stind cu spriji,nul mi,inilor pe paralele : pendularea ciate, ca in mersul normal (Iipseqte pasul pelvian). Intoarcerile
szmultand,a pici.oarelor, inainte qi inapoi, fdrd, a muta le face cu pagi mici Ei pe loc. In pozitia stind are toate arti-
sprijinul. culatiile in flexie qi dac6 erste i'ur-pins brusc intr-o dirrectie, nu
poate mdri pasul gi nici si se echilibrez-e in direcfia opusd.
5. Stind : ridicarea al,ternntiud a pi,aoarelor.
Bobravul are migc5rile lente, gesturile rare gi m6surate,
6. Stitud : ridicarea unui picior cu pd,gire, reuenire. La
mersul de asemenea. Vorbirea este monoton6, inceatd Ei nein-
fel cu celd.lalt pici.or, fdrd. a muta miinile de pe para- teligibild.
lele.
Boala nu afecteazd intelectul, de ac€ea bolnavii suferi
Cu deplasare: din cauza deficientei lor qi sint sensibili la gocurile emotive.
'l . Depla,sare intre pwalele prin pendularea picioarelor, Tratamentul urmiregte s5 amelioreze manifestdrile bolii
apoi mutarea brafelor. fdri pretentia de a vindeca.
fonificarea tricepsului
sural la pedala cu arc.
I.44 REEDUCAREA FUNCTIONALA
...4iwwffffiw
Pentru conectarea mersului gi echilibrului se fac exercilii
de mers in toate direcfiile, cu picioarele mai depdrtate, dac5.
este necesar, la inceput, pentru mdrirea ,bazei de suslinere :
mers prin locuri mai inguste pentru a invinge claustrofobia ;
pSgire peste mici obstacole ; opriri Ei porniri bruqte ; urcarea
gi coborirea scirii, controlind tot tirn'pul pozilia capului, cu
privirea inainte.
u ffin
Panou I de reeducarea
miinii.
Mobilizarea umdrului
la roatd
Elongatii cervicale
cdpdstrul Glisson.
IN NEUROLOGIE 145
Ataria este exprimatl prin lipsa de coordonare a migcd- sau folosind metoda migcirilor cronfuzionale a lui Kabat prin
rilor gi prin tulburdri de echilibru. Sensibilitatea profundd fiind care se produoe contracfia unui mugchi paralizat, prin contrac-
tulburatd se suplinegte prin dezvoltarea celei cutanate.
tia voluntard, contra unei rezistenfe maxime, in mugchiul
Tratamentul. lnainte de a se trece la reeducarea funcfio- sdndtos.
nald pro-priu-zisi se face un bilant neuromotor gi ortopedic,
urmd.rindu-se finuta capului gi tinuta corpului in gezind,-stind
gi mer:s, precum Ei lucrul bratului qi at miinii.
Fol,osirea diverselor proceduri in tratarea IMC se face
in ordinea urm6toare : masaj, relaxare, migcare pasivi, activo-
pasivd, activd cu rezistentd.
Utilitatea masajului este discutabilS. La ataxic este indicat
pentru a toni:fica musculatura hipotond gi insotit de ultravio-
lete ; la rigid, pentru a ajuta cir-culalia gi nu,tnifia local5 ;
Ia atetozi'c insd masajul este iritant iar peniru spastic trebuie ln crentrele specializate in reeducarea IMC, existi nume-
fdcut ugor gi cu prudenld. roase aparate gi obiecte (jucdrii) cu care se poate face ergo-
terapie recreativd (Tartdieu), avind
dispozitive adaptate la sechelele co-
piilor gi cu care se pot onganiza jocuri
diverse cu scop educativ. Se mntinud
cu activitdti pregcolare, scris etc.
Reedu,carea rnersului. Fere a
gribi copilul s5se ridice la verticald,
reeducarea va unna aceeagi cale pe
Miqcarea pasivi se aplici mai intii segmentului valid Si
proximal gi apoi celui afectat 9i pdrtii distale. Mobilizarea care o strdbate gi corpi,lul normal
pentru a rnerge : tirire, in,patru labe,
pe genuncur*i,trecreroa in stlnd numai
cind copilul se poate rnentine in
gezin'dfdrd spnijin.
Pentnu €ducarea echilibrului,
Bienfait recornandS. i:rtrebuintarea
pJ,angeteibasculante pe c;rre se agazd
copilul in toate pozi(iile, pe genunchi,
qezind, in patru lalbe sau stinld cu
sprijin de un scaun (dig. 46).
,Pentru a se ajunge la mers, mai
intii se fac exercitii de ridioare gi
a$ezare dupd care se trece Ia mersu,l
Fig. 46. Reeducarea echili- propriu-zis,
brului cu plangeta bascu-
i:rtre paralele, cu cadnul
lantd. de rners gi mai putin cu bastoane.
REEDUCAREA FUNCTIONALA IN NEUROLOGIE
La 'insugirea rnersului gi pentru limitarea migcirilor anor- Boala evolueazd in puseuri succesive, crr simptome noi la
male, sint folosite unele aparate speciale. aparifia altor pl6ci Ei cu accentuarreabolii. La inceput se mani-
Mersul encefalopatului a fost descris rde Ch. Ducroquet ; festd prin p,arestezii, ametealS, oboseald gi tulburdri de vedere.
bolnavul merge cu trunchiul aplecat in fatd, iar cin'd duce Semnele clinice mai importante sint:
piciorul inainte se inclini gi lateral. Desprinde cu greutate talpa - tremurd.tura intenfionald care apare cu ocazia mi$-
de pe sol ridicind simultan gi umdrul din aceeagiparte impreund cdrilor voluntare gi la emofii, dar dispare in repaus ;
cu bratul caFe executd o miq;care ca gi cum ar vrea sd se - tutrburdri de vonbire - vorbirea este sacadati iar in
sprijine in aer. Genunchii se ating la ducerea piciorului inainte. formele mai avansate vorbirea devine inceatd ca o silabisire ;
Dintre mijloa'cele ajutdtoare in reeducarea IMC, amintirn - musculatura se prezintd cu contractii .intermitente Ia
biile cdldute de 28"-32", cu care s€ obfine o relaxare apre- mugchii extensori, iar flexorii membrelor inferioare sint slabi :
ciabild, dind posibilitate copiilor si execute mai bine miqc6- - mersul este de tip cerebro-spasmodic (nesigur qi
iile cerute de speciaiist. spastic).
Tratamentul ortopedic previne sau corecteazd treptat Boala este evolutivd qi pe parcurs se poate complica cu
atunci cind s-au produs deform[ri, determinate de contractur5. paralizii o,culare, tulburdri de sensibilitate gi sfincteriene.
Tratamentul chirurgical corecteazd atitudinile vicioase sau Tratamentul poate aduce unele ameliordri in ceea ce pri-
restabilegte echilibrul muscular prin operafii pe os, muqchi vegte relaxarea, permitind unele migcdri uzuale necesare bol-
sau nervi. navului.
Se vor aplica atit masajul cit gi mipcdrile pasive care
In concluzie: si invingd spasmul, executind flexii ale membrelor (extensorii
l. Pentru ataric gi rigi,d se i:ndi,cd,masaj ; acesta ua fi, sint contractaii). Executia mig,cdrilor pasive va fi lentd iar
erecutat maz uqor l"a spasti,c. Pentru relarare bdi, cdl- amplitudinea va fi crescutd progTesiv, pe mdsurd ce spasmul
dule - 28"-32". cedeazd.
2. Pentru corectarea utitudinilor uzcioase, mzscdri pasiue Pentru mugchii ,flexori care sint slabi, se fac miqcdri
lente, apoi posturd cind poziliile s-au firat. active de tonificare.
3. Pentru relarare, miscd,n acti,uo-pasiuedin metoda Kabat, Lucrind in fafa oglinzii, bolnavul se poate contr'ola in
apoi, miscdri, actiue. timpul migcdrilor de coondonare-precizie.
4. Educarea membrului, superi,or, pentru a-l putea folosi. Unii aut,ori indicd exercitii cu rezistenld chiar de Ia
Se contznud,cu ergoterapie. ilceput. Exercitiile prea intense insd pot declan$a un puseu
5. Reeducarea echilibrului qi rnersului,. (Grossiord), iar obo,seala muscular6 accentueazd manifest5rile
6. Pentru corectarea atitudi,ni,l,or uici,oase, este necesar bolii (Leroy).
tr atarnentul ortopedic.
7. Pentru corectarea deformafuilor rnembrelor, se indi'cd, pERtFERtCI
tr atarnent chirur gi,cal.
c. AFECTTUNTLE
NERV|IOR
1. PARATIZIILE
6. SCTEROZAIN PTACI - LEUCONEVRAXITA
Aceste afectiuni se produc prin secfionarea, zdrobirea sau
Este o boald cronicd ce debuteazd in tinerefe (20-30 ani). cornprresiuneanervilor motori, senzi,tivi sau micgti, fiecare din
Cauzele nu sint bine cunoscute ; s-ar produce in urma infec- ele dind o simptomatologie specificd, astfel :
tiilor, alergiilor, febrei tifoide sau variolei, printr-un proces i! cazul sectiondrii unui nerv m,otor se pnoduc paralizii
abacterial de demineralizare a creierului qi mlduvei, sub form5 ale muqchil,or inervati de acest nerv. Nervii s€n itivi secfionali
de pldci de sclerozS.Aceste pldci afecteazl. mai mult substanfa dau amorfeli sub locul secfiunii. Nervii micgti seclionafi'afec-
albd si ele ,sint de mirimi si vfrste diferite. tnazd, atit motricitatea, cit qi sensibilitatea.
152 REEDUCAREA FUNCTIONALA lN NEUROLOGIE
- in cazul zdrobirii nervilor se reduc sensibilitatea gi Nervul cubital intereseazi muqchii miinii, flexorii pum-
motricitatea sau se exagereazd, in acest caz manifestindu-se nului qi ai ultimelor doud degete, aMuctorii acestor degete,
prin dureri gi contracturi. adductorul policrelui.
- compresiunea nerwilon determini o amortire carre este Semnele de recunoagtere Ia mini sint :
insd tr'ecdtoare.
Vom descrie pe rind paraliziile nervilor periferici.
Nervul circumflex intereseaz6 mugchiul deltoid. Funcfia
acestui mugchi est'e numai diminuatd prin paralizie, intrucit
se cornp€nseazdprin actiunea rnugchiului supraspinos qi a altor
mu$chi.
Mugchiul rotundul mic tulburi in misuri micl rotatia
externd a bratului.
Nervul musculocutanat inerveazl mugchii : coracobrahialul,
bicepsul gi brahialul.
Coracobrahialul are rol de a tine humerusul in cavitatea
glenoidS.
Bicepsul fiind gi supinator, lezarea lui, pe lingi tulburarea
miqcdrii de flexie a antebratului pe brat, impiedici Ei supinatia.
Nervul median aclioneazd mugchii flexori ai miinii si ai Ftg. 47. Faralizie de nerv median. Abductia limi-
tati a policelui gi semnul benedicfiunii papale.
degetelor, cei care fac opozitia polic*elui qi prehensiunea fin5
intre police gi index. Actioneazd gi asupra mugchilor pronatori. - gheara cuibitalE, determinatd de extensia primei fa,la,nge
Indiferent de nivelul Ia care se produce leziunea, atingerea gi flexia celorlalte doud, sau degetele nu pot face abducfia la
acestui nerv ane drept consecintd pierderea sensibilititii fel de ampld ca la mina sdn6toasi ;
pulpare a degetului mare qi a indexului gi nepercusiuni asupra
finetii miinii.
O paralizie de nerv median se pune in evidentd prin
anumite semne :
- rsernnul pumnului : la in,chiderea pumnului, degetul
mare nu vine in dreptul degetului mijlociu, sau adductia
acestuia se face mai putin ;
- semnul benedictiunii papale : inchiderea pumnului o
face numai cu ultimele ,degete, celelalte doud stau ridicate
Gis. a7).
Nervul radial actioneaz6 extensorii antebrafului gi ai dege-
tel,or gi muqchii supinatori. Cind nerwul radial este lezat in
axild ,seproduce paralizia tricepsuluii ; extensia antebrafului pe
braf nu se poate facg iar prin contractia anta,gonigtilor, ante-
braful std semiflectat pe ,brat gi mina in flexie. Problema func-
fional5 este ,cddereamiinii gi imposibilitatea de a intin'de dege- Fig. 48. Paralize de nerv radial. Mina cade
tele (fig. 48). flexie 9i nu se v6d tendoanele extensorilor.
REEDUCAREA FUNCTIONALA lN NEI'ROLOGIE
rului bolnav.
Tratamentul. ln cazul secfiondrii unei fibre nervoaser
partea periferici a nervului respectiv fiind separati de capul
blular va degenera. Substanfele rezultate din _degenerarea
fibrei ner,roasd dispar gi va rdmine numai tubul neurilemei.
In urma dezeshilibrului muscular apar deformiri care sint Stadiul IV. Nu se mai scoald,normnl ile pe scaun:
Javorizate de pozi$ia gezind, contra cireia se va lupta pe clt - gimnastic6 respiratorie ;
posibil. Pentru nepaus se preferd pzilla culcat inainte. Tot - migcdri activo-pasive pentru membrele inferioare ;
pentru a preveni retractiile musculo-tendinoase, se folosesc - termoterapie $i masaj general zilnic ;
atelele de noapte de mentinere in pozitie corectS. - pregdtire pentru corset.
La inceputul bolii se reconumdd drenajul postural al bron- Stadiul V. Std in fotoliu gi folosegte ml,inile :
hiilor (vezi, ,,fratarnentul afectiunilor respiratorii "), dar va fi - girnnasticd respiratorie ;
pdrdsit intr-un anumit stadiu al bolii. - rniscdri activo-pasive pentru membrele sunrerioare
gi inferioare;
Balneoterapia, cu bune rczultate Ia inceput, va fi pirisitd
mai tirziu din cauza riscului de a rdci qi a produce complicafii - terrnoterapie gi masaj general zilnic ;
pulmonare. - ,limitarea ergoterapiei merrnbrelor superioare ;
- ridicarea cu conset cruro-pedios.
Ergoterapia poate ocu,pa o bund parte din timpul liber al
boLravului. Stadiuf Vl. Actiaitote limitatd, :
Intelectul fiind normal. se reccvrnand6continuarrea inv6- - girmnasticd raspiratorie ;
- termoterapie pi masaj general zilnic ;
Jdmintului.
- rid,icarea pe plan inclinat ;
Unii autori recomandi mipcdri active cu rezistentd maxim6.
- menfinerea pozitiei corecte in timpul zilei iar
Fournier a schifat tratamentul prin migcare al miopatului noaptea prin aparat gipsat (atele).
{inind seama de ,clasificarea bolii tdcutd de Rusk : Stadiul VII. Nu std in $ezlnd:
Stadiul l. Poate merge Si urco scdrile : - gimnasticd respiratorie ;
- gimnasticl respiratorie ; - mobilizare pasivi a rnembrelor;
- exercifii la cadrul cu scripeti cu membrele sus- - tenmoterapie gi masaj zilnic ;
pendate gi rezistent5 dozatd ; - nidicarea pe plan inclinat.
- exercifii pentru abdomen gi coloand ;
StadiuMll. Culcat in pat:
- rners alternat cu rep,aus ;
- gimnastic5 respiratorie ;
- ergoterapie.
- mobilizarea pasiv5 a membrelor;
Stadiul Il. Urcd, cu greutote scdrile: - termoterapie zilnic5 $i masaj general.
- girnnastic6 respiratorie ;
- exercifii la cadru;
- exencifii pentru abdomen ;
- termoterapie zilnic Oei, infraropii) 9i masaj
general ;
- rner:sul lirmitat ;
- ergoterapie pentru membrele superioare.
Stadiul III. Nz ftoate urca scara Si se riiltcd, greu cle pe scoun:
- gimnastic6 respiratorie ;
- exerciti'u la cadru fdrd rezistentd ;
- exercitii statice de abdomen;
- termoterapie gi masaj general zilnic;
- ,mens ajutat ;
- ergoterapie pentru membrele superioare.
5. REEDUCAREA
FUNCTTONALA IN REUMAToLoGIE
In coxartroze, in'gustarea interliniei articulare poate fi suprimind greutatea corpului, factorul de agravare a artrozei,
anterioarS gi superioarS, in cazul corartrozei erpulsiue gi dez- prin presiunea exercitati pe suprafetele articul'are alterate.
echilibrul sprijinului articular se face spre exterior, iar ca pozitie ln concluzie, pentru tonificare nu se va folosi pozitia stind,
antalgicd prezintd rotafia extern6 a menrbrului. In corartroza, fiinrd indicate urmdtoarele procedoe de lucru : Ia cadrul cu
penetrantd., €pu1 femurului tinde sd pStrundl treptat spre scri'pefi, la bicicletl sau in apd cdldufi.
fundul cavitdtii articulare, insofit de o ingwtare articulari Tonificarea musculari cea rnai eficientd este prin lucru
postero-internd, fdrd deplasarea in sus gi fdrd pozitie antalgici la .cadrul cu scripeti sau cu corzi elastice, in lipsa cadrului'
de rotafie externd. Cei cu coxartrozd expulsiv6 prezintd dureri Fentru solicitarea fesierului mare se face extensia piciorului,
Ia ridicarea din pozilia agezat, dureri care cedeazd dupd citi- avind de ridicat o greutate de 1-2 kg, atirnatd la celdlalt
va pagi. capdt al fringhiei, daci avem la dispozitie cadrul, sau i:rtin-
Tratamentul este medicamentos, fizioterapic, prin reedu- der,ea extensorului fixat de gheatr5, apisind piciorul in jos.
care functionalE gi in unele forme, chirurgical. Revenirea fiind pasiv6, in ambele cazuri, datoriti greutitii
sau elasticitdtii extensorului, exencitiul nu este obositor qi
- Medicamentele sint cele care 'combat durerea gi con- poate fi repetat de sute de ori, ,cu 'pauzele necesare (foto 13).
tractura musculari gi care ajutd troficitatea fesutului osteocar-
tilaginos. ln c,oxartrozapenetranti se va evita abductia.
- Fizioterapia ane diverse proceduri cu r"ol antalgic : impa- Bicicleta este atit un mijloc de deplasare, cit gi de trata-
chetdri cu parafin6, infrarrogii gi ultrasunete. ment al coxartrozei, deoarece scutegte mem,brele inferioare de
a ,susline greutatea corpului, dar permite in acelagi timp un
Reeducarea funcfionald incepe cu masajul mugchilor din rodaj articular.
jurul articulafiei ooxo-femurale : fesierul mare, ischio-gam-
bierii, adductorii, cvadricrepsul gi chiar musculatura din regiu- Reeducarea in apd oferd multiple avantaje; in primul
nea lombar6 (zona reflexd). Dupi oe se obfine o relaxare a rind diminuanea efortului muscular antigravitational di posibi-
mupchilor contractati, prin efleuraj gi petrisaj, se trece la tra- litate si celorlalti mugchi interesali sd fie mobilizati Ia un nivel
tamentul postural, urmirind eliberarea articulatiei gi mdrirea superior. Cdldura apei de 36o ar''e un efect sedativ favorabil
interlini'ei articulare. Acest lucru se face la cadrul cu scripeti, reeducdrii. Rezistenfa apei la migcare se poat'e doza in functie
prin tractiuni asupra membrului inferior, cu gheatra incilfatd, de posibilitdtile bolnavului, mdrind sau micAorin'd vitez,a de
de ea atirnindu-se greutdfi de 2-5 kg. Tracfiunile vor fi lon- executie a miqcdrii.
gitudinale pentru coxartroza expulsiv5, gi laterale, cu genun- Citeva sfaturi pentru cei cu c,oxartrozl :
chiul fixat, pentru a localiza actiunea, in cazul coxartrozei - sd sc,arddin greutate pentru a limita uzura cartilajului,
penetrante. Tractiunea se mentine 20-30 minute. Vom avea - s5-qi aleag5 acel loc de munci in care nu este obligat
grij6 si nu se gtranguleze circulafia sanguini in rregiunea inghi- ,sd stea mult in picioare sau mult a$ezat,
na15, prin cureaua care face tra'cliunea in afard. - sd foloseasci bastonul in timpul mersului pentru a
Tot cu scop antalgic, pentru a elibera articulatia, se pot u$ura spnijinul pe piciorul bolnav,
face ugoare manipuliri care vor tine seama de tipul coxartrozei: - sd evite ascensiunile gi m,ersul pe distante lungi,
- pentru coxartroza expulsiv5, tractiuni longitudinale din - repau's zilnicLf2 or5,'culcat ventral, pentru a evita insta-
pozifia culcat pe spate ; larea flexiei coapsei.
- acol'o unde mobilitatea articulard permite, se indoaie Tratamentul chirurgical. ln lupta contra infirmitSlii dato-
piciorui din genunchi, la unghi drept, se impinge coapsa inainte ritd 'coxartrozei, chirurgia are un vast cimp de acfiune.
cu o mind, iar cu cealalti se apasi pe genunchi in jos. La persoanele mai tinele se recomand5'osteotomia de vari-
Conservarea amplitudinii articulare gi tonificarea muscula- zare sau valgizare a lui Pauwels, ,care prin operalie p,e os dd
turii se reahzeazd, prin miqcdri active. Ele vor fi executate o noud inclinare capului femural, il centre,azd mai bine in
164 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN REUMATOLOGIE 165
cavitate, elimind contractura psoasului iliac qi corecteazd mer- PROGRAMUL XXVU (pentru coxartroza operati)
sul. Reeducarea dupS osteotomie a fost descrisi la luxatia con- Culcat fte spate :
genitalS de gold.
Mersul va fi reluat dupd doud luni de Ia operalie, fdrd - flexii - extensii ale labei piciorului,
sprijin pe piciorul operat, iar dupd patru luni cu sprijin. - contracfii izometrice cu cvadricepsul,
O altd interventie chirurgicald in tratarea coxartrozei cu - circumduc{ii ate labei piciorului,
tendinld la subluxare este greifonul osteoplastic - cu os luat - contrac{ii izometrice pentru cva.driceps.
din creasta iliacd - Ei implantat fln marginea cavitdtii cotiloide,
pentru a mdri suprafafa de sprijin a femurului. Dupi o siptdmini {e la oPera{ie
La persoanele in virstd este indieati miotomia Voss, care C u l ca t p e sp a te :
inldturi 'dureril.e fdrd a corecta mersul. Aceasti operatie pe picio-
- flexia gambei pe coapsd pi a coapsei pe bazin, spriiinind
muEchi constd in sectionarea tendonului adductorilor, pentru rul de sub genunchi $i aiutinttu-l in migcare;
a elibera abductia, sectionarea bandeletei lui Maissiat, pentru
eliberarea flexiei gi 'pe tendonul psoasului iliac. Are rezultate - c u p i ci o r u l i n ti n s,r o ta ti i ( i n te r n - e xte r n ) tl i n q o l i l ,a b tl u c{i i -
bune in s,ensuldisparitiei durerii gi asupra mobilitdtii. adiluctii tle amplitutline moderati ;
Artroplastia de gold se folose$te in coxarfrozele avansate. - circumducfii itin gold de amplitucline mici, cu aiutor'
rotuli,ene. ln gonartrozele avansate genunchiul deformat este In artnoza avansati a genunchiului se recurge la artro-
evident. Gonartroza ,este insotitd de o atrofiere musculard la plastie (vezi capitolul,,Artroplastia").
care, dacb se adaugd microtraumatismel,e, otbezitatea qi staza 7n caz de egec al acestor metode chirurgicale se recurge
venoasS, suferinta articulafiei este gi mai mare, apare durerea la artrodeza genunchiului (anchilozd terapeuticd), prin care se
gi acea,sta la rindul ei contribuie la accentuarea hipotoniei suprimd durerile dar qi fi.rnctia
musculare. genunchiului.
ln stadiul I, gonartroza este localizatd numai Ia un com- In qonaluzie, se i,ndicd :
partiment arti'cular.
7. Fizi,otenapd,e qi, masajul
ln stardiul II, gonartroza este generalizatd ia intreaga arti- coepsel,.
culatie. 2. Mobi,lizarea articulagtei
In stadiul III se produc o s,erie de modificdri : degradarea genunchi,ului, i,n apd cald.d..
arti'culatiei, leziuni mari, luxatie articular5, distrugerea carti- 3. Toni,Jicareacuadricepsu-
lajelor pe suprafele mari, crepitalii in articulafie, meniscurile Lui, euiti;nd incdrcar ea piciorului
distruse, invaliditate (Denischi, Antonescu). cu greutatea corpului,.
Prognosticul in cazul gonartr,ozeieste mai favorabil decit 4. Tratarnent chirurgzcal
in coxartroz5. Evolulia este mai gravd in cazul gonartrozelor pentru corectarea ualgului, sau
cu d,evieri ale genunchiului, in ,special in genu varum. uarusului, artroplasti,e sau ar- Fig. 50. Osteotomie de corectare a
Tratamentul. Recomanddrile date in coxartruzd, privind trod,ezd^ genu varum-ului.
men,ajareapiciorului'bolnav, prin m,enslimitat qi folo.sireaunui
baston de sprijin, sint valabitre;i in gonartrozd. 4. POTIARTROZELE
Jinind seama 'de toate cel,eardtate mai sus, se recomand5,
cu rezultate bune in tratamentul gonartrozei, tonifi,carea cva- Localizarea artrozelor la mai multe articulalii dd poli-
dricepsului, nu insd in timpul procesului inflamator. Lucrind artrozele.
cu cvadricepsul, pot sd dispard durerile din timpul mersului Reeducarea articulard se incepe cu tratamentul de posturd
gi in urcatul scdrilor. Se obtine toto'dati gi o reeducare func- urmat de ,,rodajul" articular, prin migcdri 'de du-te-vino, efec-
lionalS a articula{iei genun,chiului. tuate in limitele dureroase ale arti,culatiei. Pentru acest ,,rodaj"
Vor fi evitate exercitiile in car,e trebuie invins6. greutatea sint indi,cate aparatele mecanice de tip Zamder.
corpului, in scopul tonificirii cvadricepsului, de exemplu : Recuperarea musculari este mai pufin iur-portantS dacl
genuflexiunile, prroba scdrilei, fandbrile, ridicdrile pe scara linem seama cd poliartrozele sint pr.ezente de cele mai multe
fix5. ori la persoanele in virst6.
In cazui unei artroze femuro-patelard qi pentru a evita
presiunile prea m,ari pe rotuld, rezistenfa opusd la migcdrile 5. ARTROZELE
VERTEBRALE
de tonificare a cvadricepsului s€ va fa,ce in ultima parte a
migcdrii de extensie. De preferat sint contractiile izometrice. Procesul de'uzurd al coloanei vertebrale il gisim prezent
Tratamentul chirurgical recurge Ia osteotomie de corectanre atit la discul vertebral (discartroza) clt gi la articulaliile inter-
a axului membrului in caz de devieri (genu varum, genu val- apofizare, determinind arf,roza posterioard. Discartroza este
gum), obJinindu-se o r'estabilire a mecanicii articulare qi dimi- insotiti qi de o osteofitozd. Osteofitele pot fi prezente difuz
nuarea durerilor. Sint descrise diverse metoide de osteotomie de-a lungul intregii coloane, in cazul spon'dilozei sau osteo
prin care se corecte,azi d,evierile axiale ale genunchiului gi fitozei difuze. Osteofitele se dezvoltd ,pe partea anterioard gi
prin aceasta mdrirea suprafetei de sprijin in articulatie. Azi mai pulin p'e partea posterioard a cor.pului vertebral. Cind se
se preferd olsteotomia tibial5, inaintea c'elei femurale, deoarece dezvoltd pe partea posterioard pot da compresiuni pe rdddcinile
se consoiideazd mai ugor (fig. 50). nervoase.
REEDUCAREA FUNCTIONALA lN REUMATOLOGIE 169
Obs. Prirnele trei exercifii se pot executa avind pe cap ?. Culcat pe spate cu genunchii iniloifi, tilpile pe sol: ridicarea
casca tip Jaures, de inelele cdreia s6 fixeaz5 greutdli (fig.
51). trunchiului Fi apucarea genunchilor cu brafele, revenire.
8. Pe genunchi cu spriiin pe palme: ridicarea unui braf inainte
PBOGRAMUL XXIX (pen-
tru spondiloza dituzd, dup6 si a piclorului opus inalloi; revenire Fi se repet6 schimbintl
mina gi piciorul.
metoda Chariirre)
Pe genunchi, cu gezuta pe Obs. Printre aceste exercitii se pot intercala 9i cele in'dicate
cdlciie : pentru spondiloza cervicald.
1. Brafele inainte, fruntea
sprijiniti po minge sau
sac cu nisitl : ridicarea
INFECTIOS
B. REUMATTSMUL
alternativ[ a brafelor de
pe sol, avind o greutate REUMATOIDA
1. POLIARTRITA
de I kg in mini.
Poliartrita cronici reumatisrnald, sau r€umatismul cronic
2. Brafele lateral, fruntea progresiv infectios, este o boald infectioasd cronici gi evolutivd
sprijiniti : ridicarea am- care prinde indeosebi articulafiile mici gi totdeauna simetric
belor bra{e prin lateral in gi centri'pet (de Ia periferie spre rdLdlcina membrului).
Fig. 51. Casca tip Jaures. sus cu greutlfile de I kg Nu se cunosc germenii care determini boala. CeI mai
in min5. implicat ar fi streptococul hemolitic 'de tip A, care actioneaze
3. Brafele intinse, palmele pe sol: ridicarea gezutei ajunginil in
pe un teren slab, rdatorat unei alimentatii insuficiente, trauma-
vozilia in sprijin pe palme, apoi revenire pe cdlciie cu ?-B
tismelor mici gi conditiilor de viatd neigienice.
arcuiri.
Femeile, in special
4. Bratele lateral, fruntea sprijinitE: rdsucirea trunchiului intr-o
parte, ducind bralul
oele de tip constitutional
respectiv, cu greutatea in mini, prin leptozomic Snalte gi sla-
lateral in sus; revenire gl acela,gi cu braful cetilatt.
be), contracteazd cnelmai
5. Brafele inainte, lruntea sprijiniti: cercuri cu fiecare braf, des aceastd afectiune.
alternativ, avind greutatea tle 1 kg in minL
Boala evolueazi lent,
6. Pe genunchi cu sprijin pe palme: respirafie abdominald,
inspi_ progresiv, prindnd in
rind cu bombarea abdomenului gi erpirinrl cu sugerea prirnul rind aparatul os-
lui, folo-
sind qi muqchii transverqi.
teoarhicul,ar ,gu inflarna-
rea sinovialei, capsulei
gi fesuturilor periarticu-
l,ane. Dureri,le gi redo-
rile arbiculare apar ina-
intea atrofierii rru.lgchi-
lor interososi a,i miinilor
gi ai picioarelor. In con-
tinuare se produc defor-
miri, sr;lbluxatii qi anohi-
loze, prin lezarea cartila- Fi.g. 52. Modificdrile produse la mini de'
jelor gi 'oapsulei(fiirg.52) poliartrita reumatoidd.
REEDUCAREA FUNCTIONALA IN REUMATOLOGIE 173
Poliarlrita reumatoidd produ,ce modifircf,ri gi in alte organe: In timpul puseurirlor evolutive, bolnavul are tendinfa s5-9i
la inimd, dilatarea ventri,culilor, in s,pecial cel drept ; procese flexeze articulafiile, pentru a-gi diminua dunerile provocate dt:
inflamatorii ale arterelor ; ganglionii gi splina mdrite ; fesutul ligamentele intinse, atitudini date gi de atrofia musculari la
celular surbcutanat afectat. unii mugchi gi contractura antagonigtilor.
Evolufia bolii este ciclicS. Specialistul va acfiona in mod di.ferit in perioada puseu-
rilor gi in perioada dintre acestea.
CLASIFICAREA EVOLUTIVA (dupE STEINBRoCKER)
Atrolie Leziuni
rnuscu- articul.
Nod,o-
Deformdri Anchiloze
Iard articulare
zitdti
Migcirile active rse fac de 2-3 ori pe zi, cu exercitii
Lipsa leziunilor pentru pSsfrarea mobilitSlii degetelor gi pumnului indeosebi,
Precoce distructive. Une- iar pentru membml inferior din glezn6, genunchi 9i gol'd, fIrA
ori osteoporozS. incdrcdturd mare. De asemenea, contractii izometrice, daci sint
OsteoporozS. tolerate de bolnav.
Prezenfa even-
tual5 a unei
Perioad,ad,intre puseuri este folositd pentru corectarea ati-
De ve-
Moderat
distrucfii ugoare cinitate
Posibile tudinilor vicioase. pe de o parte, se apli'ci tratarnent ortopedic
osoase, cartila- cu aparate gi atele de redresare 9i pdstrare a pozitiei' iar pe
ginoase. de altd parte, reeducare activS, chiar in apd caldd sau prece-
Osteoporozd cu Subluxa{ii, dati de un u$or masaj. CeIe mai indicate sint migcirile contra
leziuni distruc- deviatii unei rezistenle manuale, firi deplasarea segrnentelor (izome-
tive ale osului lntinsd Posibile cubitale, trie), pentru fiecare grup de rnugchi in parte Ei numai in axul
pi cartilajului. hi'perex-
tensii. qi planul in care nu deformeazd. Trebuie cigtigatd gi o oarecare
Ca in stadiul
forfd muscularS, fdrd a exagera, cici efortul este greu tolerat
Anchilozi
Terminal sever { anchi- lntinsd Posibiie Ca in sta- fibroasA gi ris'cant pentru articulafie.
diul sever.
lozd osoasd. sau osoas5. Este indicatd er.goterapia acolo unde existd posibilitdli
(les5turi, ol6rit, impletituri din nuiele), care vor pregdti bol-
navul pentru o noui profesiune, pe rndsura posibilititilor lui.
Pentru activitSlile gospodbregti se folosesc obiecte cu diame-
trul mai mare, pe care bolnavul sd le poatd apuca cu ugurinfd.
ln unele clinici de reumatologie se folosegte, ca metodd de
Iucru, introducerea exercitiilor active, combinate cu faradizdri
gi aplicatii locale de cildurS, irnediat dup[ perioada de repaus
gi numai cu avizul medicului. Bobravii sint impirtiti in doud
grupe. C-ei grau afectali cerora timp de 3 sdptlmini li se imo-
bllizeazl, articulafiile in atele. Dupd reedu@ne se observd o
mobilitate mai mare decit inaintea imobilizdrii. Acegti bolnavi,
in prima sIptdmind dupd scoaterea atelelor, efectueazd exercitii
active ,din culcat in pat, iar noaptea li se aplic[ atelele. Spre
474 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN REUMAtroLoGIE
sfirgitul sdptdminii a patra bolnavii ajung sd facd, sub con- 6. Intloirea gi intinilerea brafelor ilin coate" Acetagi exerclflu;
:trolul specia'Iistului, mici eforturi ca imbricatul gi spllatul. specialistul opune rezistenti (izometrie).
La grupul celor afecta\i uSor, nu sint imobiiizate decit 7. Aplecarea trunchiului pe coapse cu expiraiie, revenire la ver-
articulatiile prinse, iar cu cele rdmase libere se pot face exer- ticald cu inspirafie.
citii active. Culcat pe spate:
Programul zilnic de gimnasticd de intretinere cuprinde B. Se imitE cu degetele bitaia la magina de scris, cu palmele
'.exercifii de respirafie qi exercitii de trunchi, executate din sprijinite pe pat.
cutrcat sau gezind Ia rnarginea patului gi exencitii s,peciale con- 9. Picioarele indoite illn genunchi, tilpile pe pat $i rlepdrtarea
stind din miqcdri active (niciodati pasive), repetate de 2-3 genunchilor cu menfinerea pozitiei.
.ori pe zi.
10. Migciri in toate sensurile cu labele picioarelor, libere, apoi cu
Bolnavii din rprima grupe le vor executa dupi,perioada de rezistenfi opusi de specialist (izometrle).
T€paus, iar cei din grupa a doua, cind durerile gi contractura
11. Ghemuirea gi intinderea membrelor inferioare.
.au cedat, dupd stadiul de imobilizare la pat.
12. Circumduc{ii din articulafia miinii.
Tratamentul chirurgical prin sinovectomie este efectuat
mai ales in stadiul precoce, inaintea atacdrii cartilajelor gi 13. Picioarele indoite, tilpile pe pat, brafele intinse lingl corp:
urmat apoi de rnobilizare. respira{ie diafragmaticd.
Se mai practicd operatia pe tendoane, rezectii de os, artro-
plastii sau artrodeze. 2. SPONDITITAANCHITOPOETICA
fn concluzie, in perioada puseurilor se pune ac,c€ntul pe : Cunoscutl qi sr.rrbdenumirile, spondiliti anchilozantS, spon-
7. Tratament postural, pentru unele articulafii. diiiti rizomelicd, se aseamdnd cu poliartrita reumatoidd, fiind
2. Miscdri actiue de 2-3 ori pe zi Si izometrie dacd suportd caracterizatd printr-o inflamatie cu o evolutie progresivi gi cu
bolnauul. tendinti la anchilozd. Se poate socoti o boalS a bdrbafilor 9i
in special a celor tineri hfi€ 20-40 ani.
In pe,rioadadtintre puseuri, se ind,icd :
'1. Tratament Frecventd in S.U.A. gi foar*terar5 in U.R.S.S.
ortopedic cu atele.
Spondilita este provocatd de unele boli
2. Masaj uSor. infecfioase (streptococ, TBC, infecfie gonom-
'3. Contracfi,i,izometri,cecu rezisten[d,manuald,.
cicd cronic6 a prosrtatei). Frocesul inflamator
4. Ergoterapie. incepe in rnajoritatea cazurilor la articulafiile
sacro-iliace unde produoe anchiloza, ca apoi
PROGRAMUL XXX procesul si se htinde mai sus cuprinzind
gezinil la rnarginea patului : toate articutlafiile interapofizare, cu exc€ptia
primelor :hrei vertebre cervicale. Pe lingS an-
J.. Leglnarea bratelor pe lingi corp ca in alergare, cu brafele chiloza articulatiilor interapofizare are loc gi
indoite din coate. un prcc€s de depunere fin strat subfire de
2. lndreptarea spatelul cu inspirafie, revenire cu expirafie. calciu (calcifiere) pe ligamente, in special ,pe
i3. Ritlicarea brafelor prin lateral, lndotte rlin coate; specialistul
ligamentul longitudinal ant€rior, care fof-
opune rezlstenfl migcirii (izometrie).
meazd. astfel adevirate ,punti osoase intre
4. Rilsuciri de trunchi stinga-dreapta" vertebre (sindesmofite) (fig. 53). Discul este
5. lnchirlerea gi rleschirlerea pumnului,
?ig. 53.Calcifierea
cu menfinerea pozi{iei prins i el in procesul evolutiv gi, treptat, fersu-
ligamenfului ante-
finale. rior, in spondilit5. tul din cane este format disc,ul este inlocuit
r76 REEDUCAREA FUNCTIONALA IN REUMATOLOGIE l?7
In concl'uzie, se frndici :
ridicind ugor bratul pentru a introduce aparatul in axil5,
efectuind vibratiile spre omoplat. Se aontinud cu masaj manual, l. Elongafiii.la cd.pd.strugi uibromasai.
mai ales frdmintat cu pulpa degetelor 2, 3, 4. In cazul periar- 2. Masaj prin frd.rnintat i'n punctele dureroase (colful supe-
tritei, punct'ele cheie care tre.buie masate sint : inserfia rom- rior al omoplatului qi subscapular)'
boidului la colful superior al omoplatului sprrecoloand gi muq- 3. Tratament posturat la amplitudinea permisd de arti-
chiul subscapular, intre omoplat gi torace. Aceste puncte sint culalie.
cele mai dureroase. DupS masaj se continud cu o manewd. prin 4. MiScd,ri actiue in toate sensurile perrnise de articulafie.
care se depdrteazd omoplatul de torace. Pentru efectuarea ei 5. Miqcd.ri la roata ile reeducare (foto 15)'
introducem degetele sub omoplat la virful inferior $i tragem
de el depdrtindu-l de coaste (fig. 54). PROGRAMUL XXXII
bolnavS.
Pentru identi,ficarea sciaticii se executl manevra lui Las-
sdgue: ridicanea membrului inferior intins din genunchi, pozi-
]iJcare pune in tensiune nerwul sciatic. In caz de sciatici apar
dureri Ia un unghi pind la 45'. La examenul radiologic apare
o pensar€ a spatiului intervertebral.
Sciatica prin hernie de disc cedeazd, de cele mai multe
ori, in urma tratamentului medical. Existl insd gi forme de
sciaticd paralizantd, in cazul compresiunilor mai mari asupra
rdddcinilor nervoase. In functie de nivelul compresiunii semnele
sint diferite ; astfel, hernia discului L4 cour-prirnd rdddcinile L5
Fig. 55. Hernie de disc. Ei di stepajul ; hernia discului L5 cu comprimarea r6'ddcinii
51, i,mpiedici flexia plantarS, cu imposi,bilitate de a merge pe
4. NEVRALGIASCIATICA virful piciorului atins.
(RAD|CUL|TA
LOMBOSC|AT|CA,SC|ATALGtA, Tratamentul. Vom aminti gi in cazul algiilor vertebrale
|N'FLAMATIA
NERVULUT acfiune,a lordozantd a muqchiulsi 'psoasul iliac, 'care in puseurile
SC|AT|C)
acute ii determind pe bolnav sd meargi ca un crab, ducind
Aceasti afecfiune reprezintd suferinla nervului gi a plexu_ picioarele prin lateral, tocmai pentru a nu se folosi la ridi-
lui sacrat, caracterizatdprin intinderea durerilor in'membrele carea lor de psoas. Se poate spune cd ridicind membrele infe-
inferioare. Este frecventd in special la bdrbafi gi mai ales la rioare la un unghi de peste 30' de la orizontali se elimind
cei 'care efectueazd o muncd grea. actiunea londozantd a psoasului. De acest lucru tinem seama
la executarea diferitclor miEciri in tratamentul algiilor ver-
Sciatica prin hernie de disc se produ,ce la ridicarea unei
tebrale.
ln reeducarea funcfional5 ne folosim de migcdri care sd
mobilizeze coloana vertebral5 si miscdri de tonificare a abdo-
minalilor qi fesierilor, rnurschinecesari in p5strarea. unei pozitii
corecte a bazinului.
Tratamentul prin migcare va incepe cind semnul Lassdgue
a dispirut gi cind prin miqcare nu se resimt durerile. Este
de dorit ca primele gedinte si se facd, dac[ este posibil, in
apd caldd.
Coloana vertebrald este mai pufin mobil6 gi prezintd o Mobilizarea coloanei vertebrale se face Ia inceput numai
scoliozS.antalgicd ce nu dispare decit in pozilia culcat cu picio- in flexie, evitindu-se tensiunile qi indoirile laterale. Pentru o
rul bolnav indoit din genunchi, pozifie circ permite o relixare mai buni mobilizare, se folosesc pozitiile culcat pe spate gi pe
REEDUCAREA FUNCTIONALA IN REUMATOLOGIE
^
Tulburdrile existente vor trebui sd dispard in urma op€-
rafiei. Cind nu dispar intr-un anumit interval de timp, ele
rimin ireversibile (dr. Maretrsis) :
$l MIJIOACEIE DE REEDUCARE
1. RESPTRATIA $ezird la marginea patului :
l. lntloirea brafelor la umerl cu inspirafie, revenire cu expiratie.
inainte de a trece la tratarea diferitelor afectiuni a1e apa- 2. Ridicarea gambei cu extensle din genunchi, alternativ.
ratului respirator, ne vom opri asupra respiratiei in general ;i
3. Miinile intloite Ia umcrl gi intintlerea alternativi a brafelor
a celei diafragmatice in special.
inainte, cu respirafie rltmlc6.
Diafragmul, muqchiul lat care separd cavitatea toracicd de
4. Migcirile capului in diferlte direcfii.
cea abdominalS, ane o influenti hemodinamicd deosebitd. Acest
rnugchi acfioneazi asupra vaselon sanguine gi limf,ati,ce din 5. REsucirea trunchiului intr-o parte, inspirafie, revenire cu expi-
cavita'tea abdominald ca o a doua inimd, golindu-le prin com- rafie. La fel in partea cealaltd.
primare gi impingind singele din abdomen in torace. 6. Rotarea bralului prln fatd sus cu inspirafie, prin inapoi Jos
Migcirile dia,fragmului in sus gi in jos, la fiecare respi- cu expira{ie. La fcl cu celilalt braf.
ratie, comprimd organele situate in cavitatea aMominald (ficat,
splinS, intestine). Primele douS sint organe care retin 1/3 din 2. ARTERITEIE
singele cir"culant. AcelaEi lucru se intimplS Ei cu intestinel,e,
ajutind ast{el metabolismul general. Importantd este deci creE- Arterele, in special ale membrelor inferioare, se pot leza
in ur-ma unor boli inflamatorii sau functionale, lezare exprimatl
terea amplitudinii migcdrilor diafragmului, ceea ce s€ obfine
prin obliterarea artcrelor, cu tulburdri circulatorii la extre-
prin exercilii de respiratie diafragmaticd.
mitdli.
ln inspirafie (actul a,ctiv al respiraliei), diafragmul este Simptomele art,eritei sint :
mugchiul principal. El se inseri pe coloand p,osterior qi mobili-
- parestezii ;
zeazd ultimele 6 perechi de coaste.Ca mugchi a,c,cesori participi
la inspiratie gi sterno-cleido-ma,stoidianul, marele gi micul pec- - rdur.erilc in timpul mersului, prin tulburarea irigatiei
toral, supracostalii, micul dintat posterior Ei superior. peritericc ;
Expiratia este rezultatul relaxdrii mugchilor inspiratori - sensibilitatea la presiuni ;
qi actiunii mugchiului transvers, antagonlstul diafragmului. O - cregterea sensibilitdtii lab€i piciorului la frig :
expiratie forlatd se faoe cu participarea dreptului abdominal, - modificarca cul,orii tegumentelor ;
oblici,i aMomenului gi trans,versului. - rdcirea labei piciorului gi a degetelor, iiar in stadiul mai
O respiratie corectd are trei timpi, din care primii doi avansat chiar necrozd gi ulceratii.
sint in inspirafie, iar aI treilea constituie expiratia. Necroza suprainfeclatl ducre Ia gan.grend gi uneori chiar
Timpul I : inspiratia abdominal5, prin cobor{rea diafrag- la amputarrea membrului respectiv.
mului care ,se contractd ; se obtine o ldrgire a bazei toracelui Arteritele periferice pot ap6r€a legate de unele boli
gi prin contractia mu.gchiului transvers se impiedici ridicarea cunoscute sau cu cauzd,necunos,cuti, ca in trombangeita obli-
coastelor. in aceastd situafie abdornenul proemind. terantS.
20E' I," REEDUCAREA FUNCTIONALA
IN BOLILE INTERNE $I DE NUTRITIE 211
' ' Trorribangeita obliterantd este intilnitd la birbafi intre
20-40 ani, manifestatd prin formare de trombi care oblite- C. BOLI DIGESTIVE
reazd orice arteri sau veni din organism, dar mai ales pe cele
de Ia membrele inferioare. Ea este favorizatd. de fumatul ex€€-
'
1. coNsTlPATlA
de diabet Ei de arteriosclerozd.- '
f-ry, Aceastd stare patologicd se caract'erizeazd printr-o intir-
I ' Fblosind diferite teste de efort, se pune in evidenfd gradul
Y de insuficientd arteriald. Cel mai acresibil este testul de pos- ziere in evacuarea confinutului intestinului, atunci cind nu se
turd, cu picioarele ridicate gi sprijinite, ca in metoda Biirgen. fine seama de imperativul naturii, cum este cazul oamenilor
Urmdrind timpul de colorare a exf,remititilor mernbrelor infe- care duc o viafd neigienic5.
rioarre, Ia coiborirea din acreastd pozitie, se constatd ci : intre Orice intirziere pest'e 48 de ore in evacuane se numegte
1-5 s: insuficientd arteriali moderati ; pini la 30 s : insu- mnstipatie. Resturile alimentare rdmase in colon mult timp
ficientd arteriald marcatd ; pind la 60 s: grad extrem de devin toxice pentru organism. Autointoxi'ca{ia datA de consti-
insuficienfl arteriald, iar lipsa recolordrii: insuficienti arte- pafie poate schimba psihicul omului; devine mai nervos gi
rial6 severd (Viciu, Apetrei). fird poft6 de mincare.
Tratamentul urmiregte dilatarca vaselor periferice ale Dupd unii autori, constipafi;a se imparte in :
membrelor pentru imbundtitinea pnoceselor trofice gi dezvol- - constipatie de propulsie, legati de tulburdri in dina-
tarea circulaliei colaterale, ce se obfine prin migcare, mers, mica colonului:
masaj al zonelor reflexe. - constipatie de evacuane in care intrd dischezia rectali.
Pentru arterita labei piciorului se aplic6 gimnastica tip O altd clasificare :
Bi.irgen, care folosind gravitatia, golegte gi umple vasele, antre- - constipafia organicd, datd de diferitele boli organice
nind in lucru musculatura netedi a art'erelor. Se prooedeazl (chist ovari,an, fi,brom, canceir al rectului) sau din cauze con-
in felul urmdtor : culcat in pat, cu picioar"ele mai sus decit genitale (megacolon , dolicocolon), in care tratamentul este
capul gi sprijinitre pe tdblia patului sau p€ rm scaun aqezat in medical gi chirurgical gi unde raneori intervine reeducarea
pat ; se mentin 2-3 minute in aceasti pozitie pini ce laba funclionalS ;
piciorului se aibegte. ln continuare bolnavul se agazi la mar-
ginea patului, cu picioarele atirnate pentru alte 2-3 minute, - constipatia datA de colit6, car€ se ftabeazd medical ;
timp in care laba piciorului se roqegte, dupd care se culcd in - constipafia funcfional6 cronicd, intilniti Ia tineri sub
pat cu picioarele intinse. ln pozitia aceasta rdmine un timp 20 ani, in urma unor st6ri conflictuale ; Ia adulti, din cauza
dublu, 5-6 minute gi executi mipcdri active ale labei picio- unei viefi prea ,sedcntare ; la bStrini, prin sldbirea fortei de
rului gi oontraclii de cvadriceps. Tot acest 'ciclu se va repeta evacuar€ (dis,chczi,arecLrl5).
de mai multe ori, insumind 60-90 minute zilnic. Ca migciri In constipafia funcfional5, alSturi de tratamentul medical
se rocomandd cele pentru musculatura gambei qi coapsei, exe- igi are rolul sdu gi spccialistul in reeducare functionald.
cutate din stind, asemindtoare cu oele indicate pentru tratarea Tratamentul. Scopul tratamentului medical gi funcfionai
piciorului plat, toate in scopul imbundtdtirii circulafiei mla- este acela de a favoriz"a miqcdrile peristaltic,e, prin cregterea
terale. bolului fecal gi prin diminuarea deshidratdrii, qi de a reface
ln arterita vaselor pielii se folorsegte cu bune rrezultate mecanismul reflex al defecatiei.
metoda vasodil,atatiei reflexe (Landis 9i Gibbon). Aceasta constd Nu ne vom opri asupra laxativelor care cu timpul pot
in aplicarea cSldurii la distantd de r.egiunea care ne intereseazi, deveni iritant€ pentru intestin, asupra regulilor de igieni sau
de exemplu, pe umdr gi spate cind vrem sd influentim extre- asupra alimentafiei bogatd in celulozS (fructe, zarzavaturi), ci
mitEtile membrelor superioare Si pe aMomen, pentru influ- ne vom ocupa de tratamentul constipatiei functionale prin
entarea extremitililor mem,brelor inferioare. masaj gi migcare.
REEDUCAREA FUNCTIONALA lN BOLILE INTERNE $I DE NUTRITIE
PROGRAMUL XL
1. Masaj dorso-lombar 15 minute, prin neteziri, fricliuni, vibrafil
2. Masaj al colonului, 5-10 minutg prin netezire in illrecfia ile
evacuare gi apoi vibrafti.
3. Culcat pe spate: ghemuirca genunchilor la piept, cuprinderea
lor cu brafele Fi expirafie; revenire.
lnainte de a trece la descrierea 1or, vom ardta rolul res- 4. Culcat pe spate cu genunchil lndoiti, tiilptle pe sol: inspiratie
cu joc de diafragm in apnee.
5. Culcat pe partea stingl: ghemuirea genunchilor Ia piept, apol
intinderea picioarelor cu ugoaril extensie a trunchiulul.
6. Culcat pe spate cu plcioorele iniloite, tilpile pe sol: respiratie
diafragmatici, avind pe abdomen un sac tle nislp tle 5 kg.
?. Culcat pe spate: rldicarea in pezlntl, otlati cu ghemuirea picioa-
relor la piept Si explraflc.
8. Repetarea exerciiiulul 4.
9. Sirituri pe loc.
10. Mers tinigtitor crr mlgc[ri ile resplratie.
Pentru expulsia bolului fecal, este nevoie de un per€re
abdominal puternic, capabil sd realizeze o hipertensiun6 care
si fie tran,smisd rectului. Aceastd forfi se poate obline prin 2. DISCHINEZIABIIIARA
exercitiile a;a-zise de abdomen. Inainte insi de a se trec.e la
Afecfiune,a r'eprczintd o tulburare de tonus sau de moti-
a,cestea,se cere un examen amdnuntit al peretelui abdominal
litate a musculatulii cirilor biliare, mai ales la nivelul sfincte-
care poate prezenta: eventrafii, hernii, ce constituie cauze ale relor, care fac ca climinarea bilei si nu se mai producd dupi
constipatiei. In aceste cazuri este contraindicatd gimnastica nevoile digestici, dcrcglind astfel acqst proces. Dischinezia
a,bdorninald. biliard poate Ii numli functionalS sau legatd de o leziune
ln pr'ogramul de gimnasticd se includ sdrituri, cu miqcdri organicd.
de brafe gi picioare, precum gi sdrituri peste diverse obstacole, ln 'dischinezia bili.rrd produsi prin spasm sfincterian, bila
coardi etc. Se adaugd la acneastdgimnastici de sald pHmbdri nu po,ate fi evacuatl, producind colici puternioe, iar in cele
in aer liber, jocuri sportive, furot. prin lips5 de tonus, int,ilnite mai ales Ia femeile astenice,
Amintim c5 prin contracfia muscular6 se produce hista- vezica este miriti gi ,irl,rorfiatd,dind o durere permanent6 in
mind, iar aceasta are actiune constrictivd asupra fi,brelor mus- hipocondrul drept. Bolnavul pr"ezintd o coloani vertebrald
culare netede, deci prin mntracfia mugchilor oblinem o acliune s1,ab6,un abdomen intins, cu respiratia abdominald absentS.
asupra peristaltismului intestinal. Tratamentul se face in sensul favorizdrii eliminirii bilei.
Md,bius a indicat masajul indirect al vezicii biliare, prin mig-
In eoncluzie, se fecornandi : ciri de respiratie diafragmaticd in ritm lent, in apnee (vezi
L. Masajul zonelor retlere Si masajul peretelui Si confi,nu- constipafia).
tului abdominal. Ca migciri active sint indicate flexia coapselor pe bazin,
2. Respirafie diafragmaticd. din pozifia culcat pe partea dreaptd. Astfel de migciri, execu-
3. ToniJicarea museulaturi,i abdominale. tate in ritm lent, fac un masaj al organetror din cavitat€a
4. Jocuri sportiue, plimbd,ri. abdominali, in special al ficatului gi vezicii biliare.
REEDUCAREA FUNCTIONALA IN BOLILE INTERNE SI DE NUTRITIE 216
prezint5 adesea arftoza genunchiului, picior plat etc. Obezii Obseroafie.' - nu se vor consu[na sub nici o formd, zah6r, unt,
ulei, alcool;
suferd de constipatie cronicd qi au tulburdri cutanate datoritd
- carnea va fi numai slabS;
transpiratiei abundente.
- in timpul dietei se vor €onsulna numai alimentele
Tratam,entul urmireqte in primul rind sc6derea greut6fii indicate mai sus;
prin : alimentele se vor consunta numai in ordinea ln
-
- limitarea alimentafiei ; care au fost enumerate;
- mdrirea cheltuielilor energetice ; - dieta se va fine numai 2 s6ptimini' Dupi o pauz5
- intdrirea ,functionald a intregului onganism (Mogcov). de 2-4 sbptbmini se Poate repeta'
Limitarea alimentafiei. O alimentalie hipocalorici de 1 200
calorii zilnic, se po,ate respecta in condifii de internare, pentru
a fi controlati. Acas5, unde tentatiile sint mai mari, este greu
de raspectat acest numdr de calorii, gtiut fiind cd obezii suporte
gr,eu foamea.
Dieta hipocalorici va contine carne rasol, zarzavaturi, fruc-
be 9i grdsimi vegetale in cantitdfi mici. Numai prin dietd se
pot obtine scdderi mari in greutate.
In continuare dim un exremplu de diet6 pentru sl4bire,
folositd Ia clini,ca Mayo.
Regim alimentar pentru doui siptlmini.
Micul ilejun, acelagi in fiecare zi :
- suc de grepfrut;
- un ou fiert; scurte gi jocuri cu mingea.
Dintre manevr€le 'de masaj s€ execute frimintatul in cutd
Luni p"i,," ] Ht::#';:ltL, o reriepiineprdjit'. al tesutului gr5sos de pe abdomen.
Seara - ou5, rogii, cafea. Intlrirea generald a organismului este necesare pe mdsurd
Marti Prinz - de vac5, telin5, castravefi, mEsline, cle are loc sciderea in gneutate. Se realizeaz6 printr-o viatd
BI::lt igienicS, fSrd sedentarism, prin cdlirea corpului Si prin con-
Seara - oud, grepfrut, cafea. tinuarea unei activit6Ji fizice.
Miercuri Frinz - cotl€t, teline, castravefi, m6sline, cafea. Medicalia se f,olosegte in scopul reducerii apetit-ului gul-
Seara - ou6, rogii, cafea. manzilor sau contra constipatiei Ei pentru diurrezd. In insufi-
Joi Prinz - ou5, brinzi de vaci, spanac, o felie de piine cienlele glandulare, se recomandd extract de glande.
prdj'it5.
In coneluzie, se lndi,ci :
Seara - ou6, spanac, cafea.
pegte, salatd
7. Alirnentalie hipocaloricd, 7 200 cal. pe zi.
Vineri Prinz - asortat6, o felie piine prijitS.
Seara - ou6, spanac, cafea. 2. Md,rirea consumului, caloric, prin mers, sport, gimnasti,cd'
Simbdtd
zilni,cd. cu etercifii sintetice Jd'rd'a fi de Jorfd' (sd'ri'turi,,
Prinz - mugchi, ieline, ro$ii.
Seara - ceai sau cafea.
cd.$d.rd.ri,iocuri cu mingea).
Duminicd pui (poate fi Si fiert), rogii, varzi
3. Masaj.
Prinz - albd, mor-
covi, telin6. 4. Viafd, igienied Si actiuitate fizicd' nlni'cd, fdrd' seden'
Seara - pui rece, rogii, grepfrut, tarism,
REEDUCAREA FUNCTIONALA IN BOLILE INTERNE $I DE NUTRITIE
4. Stlnil: ducerea brafetor prln lateral inapoi cu doui arculrl 2. I:rtr€ a 3-a qi a 6-a lun6 de sarrcin[, fitul este bine prins
gI revenire.
in peretele uterin, iar stirile nepl5cute determinate de sarcind
5. Stind: rota,rea brafelor prin lati cu aplecarea tnrnchtului au dispirut, astfel cd gravida este apte de eforturi fizice mai
lnainte cinil brafele coboartr Ft indreptarea trunchiului odat6 cu mari. Fh poate trece la o gimnasticd progresivS, cu avizul
ducerea brafelor sus. Brafele se incrucigeazi ln rotarea lor, medicului.
sus gl Jos. Sarcina determini o ac@ntuar€ a lordozei prin anteversia
6. Stinil: ridlcarea unul braf prln lateral pini la verticali gl a bazinului gi deci deplasarca centrului de greutate spre inaint'e.
piciorulul opus; revenlre gi acelagl, cu schimbarea milnll
,i Reeducarea acestei lordoze o obtinem prin exercitii de rdstur-
a plclorulul. rure a bazinului, folosind pozifiile culcat sau stind (vezi lor-
7. gezinrl cu picloarele indoite, ttlpile pe eol: lnflnilerea 6t lnilot- doza).
rea plcioarelor, menflnlnil tot timpul contactul tiilpilor cu
eolul. Se introduc proglesiv migcdrile p€ntru musculatura abdo-
8. gezind cu picloarele lnflnse, cu palmele ln sprfitn lnapoi pe minald, coordonate cu rcspiratia. Se actioneaze asupra m-u$-
sol: extensia spatelul, cu bonbarea pleptulul inainte cu lnspl_ chilor iransvergi ai abdomenului, intnrcit ei ajutl 9i la exlpulzia
rafle; revenire cu explrafle. fdtului. Migcdrile pentru drepfii aMominali, cu ridicarca mem-
9. gezind cu picioarele rnitorte pt sprtJtntte talptr in tarpE: rnfin- brelor inferioare sau for{ecdri, vor fi evitat'e cici favorizeazd
derea gi lndoirea, firl a desprinde tilpile gl degetele. eventratia. De asemenea, se impune efectuarca miqcdrilor pen-
10' culcat pe spate cu gambere spriJrnite pe un scaun: migciri
tru tonificar€a spatelui, deoarreoe exist5 tendinta la hiper-
ale labei piclorulul ln toate sensurile.
lordozd.
11. Pe genunchi, cu sprijin pe palme: ridicarea simuttanE a unui ln continuare, pnogTamul mai contine migcdri pentru bolta
braf lnainte gl a plclorului opus inapol ; revenire pl erecufte plantar6 qi cel€ p€ntru aiutarea circulafiei de fuatoarcere.
cu partea cealaltS.
PNOGEAMUL XLV
1. Mers pe marginea externi a Iabei piciorului cu degetele flexate
sI degetul mare in extensle.
2. Mers cu genunchii sus la flecare pas.
3. Mers inapoi pe virfurlle plcloardon
4. Stinit cu spatele liplt ile lrerete: corectarea lordozei fafi ile
perete, prin retrovcrsla bazinului, contractind abdominalll 9i
feslerll slmultan.
5. Stlnd rlepirtat: lndolree laterali a trunchlului, tlucinil bratul
dln partea opus6, prln lateral sus; revenire gt la lel ln partea
opusi.
6. $ezinit cu genuncldi inilot{i ta piept: aplecarea trunchiulul
inainte, cu rltlicarea brafelor intlnse sus 9l extensia spatelui;
revenire.
?. $ezinrl: risuciri de trunchi, stinga-dreapta' cu spriiinirea pal-
nelor pe sol in partea risuclril.
s. $ezinrl cu miinile inclefltate la spate : extensla spatelui trlginil
gl umerii inapoi, cu inspiratie; revenire cu explratie.
REEDUCAREA FUNCTTONALA 1}I OBSTETRICA
L Pe genunchi' cu sprljln pe palme : insptrafie cu umflarea abdo- biei in piept, cpatele depirtate de corp. Apneea va fi-exersatd
menului, expirafie cu sugerea abilomenulul, prin contracfia mult' timp- inainte de naqtene pentru a se a'junge, dac6 este
transvergilor. posibil, la netiner,ea respiratiei p'lne Ia un minut.
'
10. gednd: ghemuirea genunchllor la lriept, cuprinzinrlu-i cu bra-
Pentru faza terminala a naqt€rii, femeia va folosi respi-
ratia gi'fiit5, cu gura deschisS.
tele, expirafie gl lntinilerea picloarelor cu inspirafia
11. $ezinal: rularea unel stlcle cu tilplle, prin intinderea gl indolrea
picioarelor. B. TAUZIA
- $,ezind : mi$cari pentnr tonifica,rea mu$chilor spatelui. 6. $ezinil pe EG&un: apleca,rea truncbiului la 45o cu extensia
In ziua a 7-a. Culcat pe spate cu picioarele indoite din sDatelul
genunchi: picloare d'in genunchl'
?. gezinal lre scaun : intlnilerea ambelor
- ridicarea trunohiului cu expiratie (exercifiu de abdo- 8. Mers linlltttor cu m$c5ri ile respiratie ilin mers'
men);
- gezind: rdsuciri de trunchi cu ducerea brafelor spre PBOGBAMUL F,VU @entru siptS'mina a trela ile ltruzie)
partea rdsucirii ; pas'
1. Mers slltat cu rularea tllpti la fiecare
- $€zffnd : indoir,ea trunchiului i:rainte, cu extens,ia spa- 2. Stind ilelErtat, cu milnile pe golilrut : rottrrl ale bazinului
telui ; intr-un sens qi tn celilalt.
revenire
- plimbare prin camerd de 2-3 ori pe zi. 3. Stinil: fandare lateraltr cu ducerea brafelor lateral;
cealaltll.
_ Dupd iegirea din spital se continud gimnastica gi la domi- It relrctarea in Pa,rtea
trunchiului
ciliu, 15-20 minute zilnic, cu migcdri executate din stind, 4. Sttnil tleplrtat, cu brafele lntinse sus: lndoirea
alternind cu migc5rile de abdomen executate din culcat. lnainte cu atlngerea solulul cu palmele'
piept pl lntin-
5. Culcat IDeEpate: ghemuirea ambelor Dlcloore lo
pRocBADIUL xLvI (pcnhu a doua strpt6Dintr ile llude) de,rea lor Prln strltare ugoaril.
1. $ezlnil: lnilolrea trunchlulul lateral cu qrr|Jln pe braful res- 6. Culcat pe o parte : ridlcarer piciorului 9l a brafulul ile dleasu-
pectiv care se lndoalc Prln intinilerea brafului se lace mutarea pra. .A,celaql,pe Dartea cealaltI.
greuttrtii corpulul de partea cealaltL ?. Mers cu riilicarea unul genuncbl spre piept'
2. Pe genunohl cu spriJin pe palme, pezuta pe cllclle: mutarea 8. Mers lintgtttor cu resplratle rltmlcl.
greutifil corpulul pe brate, ridiclnil gezuta gi lntinrlereo unui
plcior inapoi; revenire,apoi se executtrcu celdlalt piclor.
3. Culcat pe spate: ridicarea unul plclor la verticald, intlns dtn
genuncht.
4. Mitnile pe golduri, sfinal: rldicasea unul plctor lateral ; revenlre,
la lel cu celilalt plclon
5. Stinil ileD6rtat, milnile tniloite la umerl : rtrsucirea trunchiulul
lntr-o parte cu ducerea brafelor lateral
8. REEDUCAREA
FUNCTTONALA IN CHIRURGIE
9. Stinil itepirtat: r[sucirea trunchlulul cu trecerea mfngil dintr-o rior in rotatie internd gi in fafa pieptului, pentru a impiedica
mlni ln alta, ln lata pieptulut. infundarea omoplatului in spatiul rimas liber dupi scoaterea
10. Stind, mingea flnutl cu ambele mflnl: ducerea mlngii deasupra coastelor Sn toracopXastii).
capului, executarea s aloui arculrl gl revenire. _ Cind i se permite scularea din pat, va incepe exerciliile
Exerci,fiii ln scaro |ird. : de respirafie, din gezind cu control in fala oglinzii.
11. Stinil cu lata la scar6: riilicarea bratelor, prtn laii cu sprl- Mobilizarea bratului de partea operati se face treptat,
Jinirea lor din treoDti in treaDti cit mai sus. pe mdsura cicatrizdrii.
12. Stinil cu spatele la scari: ridlcarea brafelor prln lateral cit Exercifiile de respiratie vor influenfa ln egali mdsurd
permlte articulafla umerllor gl oprlre pe treapta respectivi. inspiratia gi expirafia.
2. CHIRURGIA CARDIACA
TORACICA
B. CHIRURGIA
1. CHIRURGIA PULMONARA
La interwenfii chirungicale pe pl5min s€ r€curge in urmE-
toarele situafii :
- neoplasm pulmonar, cu lobectomie (scoaterea unui lob),
pneumonectomie (scoaterrea unui plSm'in) ;
- tuberculoza pulmonarS, cu colapsoterapie, in special
toracoplastie. Toracoplastia determini un colaps pulmonar, prin
scoater€a unui numer de coaste, 5-9, ceea c€ reduce volurnul Dupd operatie conduita este aseminbtoare cu cea din
pldminului bolnav. interventiile pe pl5mfini, in sensul c[ vom ciuta s6 pdstr6m
Tratamentul preopenator. $tim cd bolravul operat va avea pozifia corectd a trunchiului, lupfnd cu pozilia antalgicd pe
nevoie se €xpectorcze, de aoeea se vor efectua exercifii care s6-i care o ia tbolnavul.
pr€gdteasce bnonihiile. Pozitia de bazd este pe genunchi cu Scopul neerducdrii este de a preintimpina.acumularea de
sprijin pe coate, pentru drenajul de posturd, insotit de vibrafii secrefii._Se va face de 2-3 ori pe zi respiratie diafragmaticd
9i percufii aplicate pe spate. gi _costald, contra presiunii aplicate pe toracele drept, b-10
Tiratamentul postoperrator. Dup[ intrerventie bolnavul va minute, tuse gi vibratii pe tirnpul expiratiei.
fi agezat intr-o pozitie carre si dessarce coloana vertebrald gi ,_Dupi scoaterea drenului, flnnnd seama de stanea generald
sd fereascd locul operat de presiune gi durere. Aoest lucru se a -bolnavului, se pot efectua iniqcdri active. Aoeste miscdri se
realizmzd.,folosind ca sprijin mai multe p€rne. adreseazi membr.elor inrferioare, pentru a preveni embolia qi
asupra umirului stfng.
Hipoventilatia este de multe ori eauza hipersecretiei bron-
hice, carre la rindul ei favorizeazd infectiile. Cu ajutorul tusei, _ La o sipt5mind de la operalie bol:ravul pirdsegte patul.
Continud exercifiile de respiralie cu accent mai rnult'pe -expi-
bolnavul poate sd-gi evacu€ze secnetiile, dar uneori el refuzd
ratie, iar din a zecea zi se incep gi migcdrile de trunchi (rdiu-
sd tu,geascd pentru a nu-gi provoca dur.ere.
ciri).
Specialistul trebuie si corect€ze pozifiile pe care le ia bol- In doud s6ptdmini de Ia interwenfie, pacientul este pe
navul in dorinfa de a-gi diminua durrerile, indicindu-i menfi- picioare gi va executa in continuar.e miqc5ri de nespirafie, de
nenea capului inclinat de partea ,sinltoasi, iar membrul supe- corectarea pozitiei trunchiului gi exereifii pentru umdrul sting.
239
BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE
G', CASTILLON q'- et col" La kin6stth6ropDlo
-e;-.ff"ctio* I', LIOT
1?. BROUET
-" mdifiches ile I'appareil reslDir&toire, J. de kin6sl-
Paris, 1967.
2 L . 1 FJa AFIc.Gh i .l d e n e u r o l o g i e ,E,d i tu r a M e d i ca l i ,Bu cu r e g ti ,1 9 T6 .
1. ANDRE ALBERT, La rieducazione neuromuscolare dell,emiplegico ph^l6bites dn
22.
--' CHAPUIS
-;;;b;es Y., CHICHE 8., LEGER L', -PARIS C'' Les,
adulto, Dditura iI Pensiero Scientifico, Roma, 1975. srip6rieur, J. de chirurgie, vol' 115, 2' Paris' 19?8'
2. ALBERT A., L.&MBERT P., Plan ile traitement des sGquelles 2
motrices pdriph€riques par la m6thoile ile Kabat, Ann. M6d. phys., -' 3 . CH
-;ft;AR PIN J.,L 'a sth m e b r o n ch i q u e epr,aticienne,
tso n tr a i te m e n td a n sl 'e xe r -
Editura Maloine, Paris,
il"rnalier tle la m6dicine
Paris, 1965. 1968.
3. ARLET J., MOLE J., PETIT M., Traitement physique des rhuma- 24.
- - CHARRIERE
- L., La kin6sith6rapie dans le traitement des algies
tismes. Bases techniques, indications, Editura Masson, Paris, 1g?1. o""iCUrales, editia a 3-a, Editura Ma6son, Paris, 1965'
la mala-
4. ARSENI C., STANCIU M., Discopatiile vertebrale lombane, Editura 25. CHAVANEL R., MONET J., STEVENIN P', B66duc{ion--Ae
Medicald, BucureSti, 19?0. die ile Scheuermann' Rev.'Kin6sith6rapie, Paris, 1972, 91'
Edi.
5. ARSENI C. 9i colab., Becuperarea in afecfiunile neurologice, Rev. 26. CORNELIU 2., DUMITRF.SCU D., TECULESCU D., SCOIiOZA'
Neurologie-Psihiatrie-Neurochirurgie, Editura USSM, Bucuregti, tura MedicalS, Bucuregti, 1980.
7972, 6. 2?.
- CORTI - D., La luxation cong6nitale ile la hanche' son tliagnostic
Pro-
6. ARSENI C., CONSTANTINOVICI Al., PANOZA Gh., Traumatis- et son treitemeni avant 5 ans, Rev. de la kinesith6rapie,
mele vertebro-medulare pi ale nervilor, Editura Medicali, Bucu- vence. Cdte d'Azur, 1966.
regti, 1972. 2 8 . co I'R cH ETJ,,R e sp i r a ti o n d ya fr a g m a ti q u e r e l a xa n te ,Ed i tu r a
?. AUGUSTE-MARIE, Maloine, Paris, 1974'
ProblEmes mddicaux et soclaux de Ia malailie
de Duchenne rle Boulogne, Rev. Kin6sithdrapie, paris, 1g66, 2b. 29. DANIELo L., WoRTHINGHAM C., Evatuation de la fonction mus.
B. BACIU Cl., Anatomia funcfional[ culaire, Fditura Maloine, Paris, 1973.
a aparatului locomotor, Editura pleu-
Stadion, Bucuregti, 1972. 30. DEBESSE B., Le r6le tte la r6etlucation respiratoire alans les
r6sies puruientes, Vie Mddicale, Paris, iulie' 1970'
9. BARRIE M. L., La kindsith6rapie ale la maladie de parkinson, Edi-
tura Maloine, Paris, 1970. 3
--'1 .D EBR U N N ER H .,L 'e xa m e n d e l a m a r ch e so u sd i ff6 r e n te sco n d i .
-uorrs.
Actualit6es M6d. chirur. Pied, Editura Masson, Paris, 19?1.
10. BECKER ERNA, Le traitement des scolloses et iliscopathies par cardiorespirator in. timpul
tensions isom€triques, Editura Maloine. Paris. 1g?8. 32. DEMETER A., Soticitarea aparatului
antrenamentului prin contric{ii izometrice, Rev' Culturd Fizici
11. BERHEIDE, Lo r66ilucation lonctionnelle des membres sup6rieurs, gi Sport, Bucuregti, 1963' 4.
Rev. Kin6sith6ra,pie, Paris, 1971, 84. Editura Sta-
33. DEMETER A., Fiziologia educatiel fizice 9i slnrtului,
12. BERLESCU ELENA, Posibilitifi ale terapiei ocupafionale in reuma- dion, Bucure$ti, 1970.
tismele cronice, Congresul latin de reurnatologie, Bucuregti, 1g?6. piciorului' Edi-
34. DENISCHI A., MEDREA O., POPOVICI N', Bolile
13. BIEDERMANN P., Vibromassage 6lectrique, Editura Maloine, paris, tura Medicatrd, Bucuregti, 1964.
1968. A., DINULESCU I., ANTON',ESCU D:' NIqUL-PSCU R'',
-- DENISCHI
35. -fvfenfN
14. BIENFAIT M., Formulaire th6rapeutique ile r66ducation fonction- f., drtroptastia protetic[ ln tratamenful fracturilor recen-
nelle, editia a 2-,a, Editura Maloine, Pari6, 1g?2. te, Rev. Chirurgia, Editura USSM, Bucure;ti, 1974,4'
15. BOBATH 8., Anomalie des reflexes de posture dans les l€sions 3 6 .D EN ISC H IA.,AN To N EScu D .,Go n a r tr o za ,Ed i tu r a M e d i ca l a '
c6r6brales, Dditura Maloine, Pari,s, 19?3. Bucuregti, 19?7.
16. BOROVSKI M. L., Beg:enerarea nervului gl troficitatea, Editura 3 ? .D IAC ON ESC U N .,VEL EAN U C .,KL EPP'H 'J',C o l o a n a ve r te b r a l l '
MedicalS, Bucure9ti, 1954. Editura Medicald, Bucuregti, 1977.
236
284 BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAFIE
ilu trgl-
38. DICKE M., SCHLIACK M., WOLFF A et col., ih6rapie manuelle 5?. HERBERT J' J., GRELLAT P', CHEVILLARD B" Bdsultat
dans les luratlons cons6-
des zones r€flexes ilu tisuu conjonctif, Editura Maloine, parls, tement des co*a"tfrro"sis^-"oiil'o-+"tenates Lyon ChirurB'
fitrft- Fequuiuratton tlu bassln'
t972.
""il"icttr"i--par
39. DORMOY J. P., Ktn6sith6raple pour hernie iliscale op6r6, Rev.
kin6sith6rapie, Paris, 1973, 106.
40. DRAGAN I., Elemente de investigafie ln medlclna sportivtr, Edltura
Stadion, Bucuregti, 1974.
41. DUCHESNE L., MUSSEN M., La r6adaptation fonctionnelle du para-
pl6gique, Editura Maloine, Paris, 1972.
42. DUCROQUET CH., La marche et les boiteries, Editura Masson,
Paris, 1965.
43. DUMITRU C. GH., DRAGANOVICI M., KARASSI A., SAVA
SMARANDA., SBENGHE S., Date moderne cu privlre la mobilt- Bucuregti, 1966.
copilulut mic' Editura
zarea precoce ln infarctul mlocardic acut, Rev. Medicina internd, 62. IONESCiI A., Cultura fizic6 a mamei 9t
Editura USSM, Bucuregti, LnB,2E. CNEFS, Bucure$ti' 1964.
TTAI-
44. DUPIRE G., L'6quilibre et Ia r66ducation i la marche des para- *-' JACQEMAIRE
63. --t-em-ent El., BABIN S., STEIMETZ A., SCHWIN-GT E''
Paris'
pl6giques, Rev. kindsith6rapie, Peris, 1973, 102. ctrirurgidue-AeJ i"aciore,s bimal6olatres, J. de Chirur.
1978,vol. 115, 5.
45. DUPUIS M., La r66ilucation fonctionnelle dans la maladle ile 1971'
Parkinson non op6r6 en p6rioile rl'6tat, Rev. kin€sith6rapie, Paris, 64. JAMES J. I. P., La scollose, Editura Masson, Paris'
1973, 102. o S .JAR N IER M .,L a to i l e tte b r o n ch l q u e ,R e v.ki n d si th 6 r a p i e 'Pa r i s'
46. ESPUNA G., Bases essentielles ile la r66ducatlon resplratoire, Rev. L972,92.
kindsith6rapie, Paris, 19?4, 113. 6 6 .KAR ASSIA.,In fa r ctu l m l o ca 'r d i ca cu t'Ed i tu r a M e d i ca l a 'Bu cu -
47. FoDoR o., Tratat elementar ile medicini interni, Editura Dacia, regti, 19?4.
Cluj, 1972. 6?.KNoTTM.,vossD',Facllltation-neur.o.musculalreproprioceptive'
-" -
iinCt""s 6t tecn"iqll".-a" Kabat, editia a 2-a' Editura Masson'
48. FO-URNIER J., La miopatie Duchenne, Rev. kin6sith6rapie, paris, Paris, 1977.
L97t, 79. Maloine'
68. KOHLRAUSCH W', Gvmnastique ilu rhumatlsant' Editura
49. GAUTHIER G., Pied-bot-varus 6quin cong6nital, Rev. kin6sith6ra-
pie, Paris, 1973, 109.
50. GERA-RD.Y., SEGAL PH., BEDOUCHE S., LEFORT G., Traitement
des fractures du rachis cervical et ilu iachts eorslohbairJ avec
complication neurologlques, J. de Chirurgie, paris, vol tti, iSlZ, +.
51. G-UTTMAIi L., !a rddrlucatlon des parapl6giques traumatiques par
le travail et le sport, Rev. presse mddic"le, Editura -Masron,
Pa r is , 1964, 18.
52. H4Egpry D., Ponorama de la pr6parafion i l,accouchement, Rev.
-
kin6sith6rarpie, Paris, lg7L, gE.
53. HAMONET Cl., HEULEU J. N., B66ducation tonctionnelle et
r6ailaptation, edifia a 2-a, Editura Mpsson, paris, 1g?g.
54. H-ARACU$_STf B{HU r., Vr^ArCU R., ROSENTHAL E., VAGAU_
NE.SCU G., RENTASCH ST. La gymnastique m6ilicaie dans le
traitement ile la ca,lillopathie ischdmlque douloureuse, Al 2_lea 1970.
Congres eurqpean de medicin6 sportivE, Bucuregti, lg6g. uexpantion scientifl'
?6. MAIGNE R., Les manipulatlons vert6brales,
55. HELD J. P., La r66ilucation de l,hGmiplegique adulte, Rev. Cu que fran9aise, Paris, 1960.
Praticien, Editura J. B. Baillidre, paris, vol. XIII, 1968, 5. ??.MARCHANDJ.,M6thoilesiler66ducationdesm6nlgcectomie-spra-
56. HELD J. P., PIERROT-DESEILLIGNY
" ^'t.i;;;;;'rnoriiiJr"--st"JJ."o" Rev. kin6si-
d'Arc de Montreal,
8., B66ducation motrice dee
affections neurologiques, Editura J. B. Baillidre, paris, 196g. th6raPie, Paris, 1972' 96.
236 BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAFIE t87
78. MARETSIS M., Becuperarea postoperatorie in herniile ile itisc, 99. ROCHER CH., B66ilucetion psychomotrice, Editura Masson, Porls,
Rev. Nourologia-Psihiatrla-Neurochirurgia, Editura USSM, Bucu- 1964.
gvm-
re9ti, 1972, 6. 100. ROSETHAL I., PINTEA P., RENTSCH St., Efficience de la
79. MARTEIL, Orthop6ilie et ergoth6rapie dans la r66ducation du mio- nastique dan6 Ie traiterrent de l'ob6sit6, Al 2-lea Congres europcnn
pathie Duchenne de Boulogne, ir l'6volution rapide, Rev. kin6_ de medicind sportivS, Bucuregti, 1969.
-Extension
sith6napie, Paris, 1974, 113. 101. ROUqUES L., continue et sclatique discale, Rev. Prcsse
80. MARTINAT M. P., La gymnastique respiratoire, Editura G. Doine, rn6riicale, Editura Masson, Paris, 1962, 15.
Paris, 1961. 102. RoUvBS J. c., PERPIGNAN J., Etirenrent du rachis et refoulo.
81. MEDT_CI M. G., Traitement de l,Gpiphysite Scheuermann, Rev. kin6_ ment des gibositds, Editura Maloine, Paris' 1972.
sith6ralpie, Paris, 1921, 82. 103. ROY r)r/
u I CAMILLE., Dlvrrur!!
L.nrvll!!D.r STCHtrRE R.'
SICHERE R.. G GARNIER PH,, R,66IIUCAtiONdO
'AMiI.T,I':
I'appareil locomoteur, Editura Masson, Paris' 19?2'
82. MESSERLI M. P. Les diemensions de la r66tlucation des h6mipl6gi- B', Pa,rapl6gies traumatiques' Rev' du Pra-
ques, Rev. kin6sith6rapie, paris, lg?1, 96. ro+. saeAtIER J., sorrY
ticien, Editura J. B. Baillidre, Paris, 1971' 25'
83. MINAIRE P. Pa'rapl6gie et tetrapl6gie. Guitle pratique rte la r6riilu- 10b. SASS-E||, i^ r66ttucation respiratoire en pneumologie m6dicale'
cation, Editura Masson, paris, 1g?g. Rev. kin6sith6rapie, Paris, 1973' 105'
84. MONET J., Grands princips de base de la gymnastique ilyaphrag_ STMIoNESCU A.; StAwriscu R. GrU-RGIU I',-luoL.-DovAN o"
106.
-'-'-F;;ibtiitati
matiques, Rev. kinesith6rapie, paris, 1frt2, 92. * timite in chirursra scoliozelor idiopatice Juvcnlle'
85. MORON J. Guide pratiques ites ob6sit6s, Editura Maloine, paris, Rev. Chirurdia, Editura USSM, BucureSti, 1973,7'
1968. 107. sIMoN M. M-., coopeour, niuscle qriatlriceps et pathologie artl-
86. NAF,AKAS A., Les l6sions nerveuses et leurs s6rluelles, Rev. kin6- culaire du genou, Rev. kin6sithdrapie, Paris, 1973, 109'--
108. SIMoN r-.' eLorMAN.r., cr-eustRE J., Abr€g6 tle Rhumatologle'
sith6rapie, Paris, 19?1, 85.
Editura Masson, Paris, 1975.
87. OL_LIER M., Techniques des plitres et corsets des scolioses, Editura
109. SMODAVKA V., ia- r-eaaaptation _fonctionnelle iles cartliaques' Al
Masson, Paris, 19?0. 2-lea Congru. eniop""tt de medicind spontivE' Bucure$ti' .1960'
Rev' kin6si-
BB. ORFANU N., Rolul imobilizirii articulare in aparat ghipsat, in 110. SOHIER R.. La f.i-"CtitftC""pie tles coxarthroslques'
producerea redorilor gi anchilozelor fibroase posstraumitice la th6rapie, Paris, 1966, 25.
1970.
om, Rev. Chirurgia, Editura USSM, Bucuregti, Lg7Z,S. ff f. SOUCffeifO ptt. p., ni6tfto6e M6zi0res, Editura Maloine,-Paris'
89. ORFANU N. Rolul nozifiei de imobilizare articulari iii. stecr.reRA p., wircHnr. ct., Le traitement orthopdtllque ile lo
in producerea
redorilor articul,are posttraumatice la om, Rev. Chirurgia, Fdi_ scollose, Rev' kin6sithdrapie, Paris' 1971' 80-'
tura USSM, Bucurepti, 19T8, b. 113. SibIA r., storcnscu M.' bhid practic de reumatologie' Editura
90. PENINOU G. SALZA.RD J. C., E66rlucation de la colonne lombaire, Medicald, Bucure$ti. 1975.
Rev. kin6sith6rapie, Paris, 19?8, 102. 114.
- SuTEANU
'ni'ca $r., Io-wilScu BLAJA vIcroRIA, MoANGA M'' cll-
Bucureqtl,
91. PIRET S., BFZIERS M., La coordination motrice. Aspect m6canique 9i traianientul bolilor reumatice, Editura Medicald,
lg77.
de I'organisatlon psycho-motrice de I'homme, Editura Masson. J.. Les manipulations dans le traitement 6es lom-
ffS. 11ffeina.-MlEc
Paris, 1971. balgies, Rev. kin6sith6rapie, Faris, 1960' 71.
92. PIVETTA S., La gymnastique corrective dans Ie traitement de la 116.TREMOLIEF,ESJ., Ob6zit6,c.c.P. Edition, Faris, 19?0'
scoliose, Rev. kin6sith6rapie, paris, 1g?2, g2. iii. uiuneNu Fl. $i col., Metlicina culturii fizice, Editura Mediealil,
93. POULIQUEN E., La luxation cong6nitale de la hanche, son d6pis- Bucuregti, 1965.
tage, son traitement d6s la naissance, Rev. du praticien. Ediiura 118. VANDEfiVanf. K., Analise des mouvements du corps humalne.
J. B. Baillidre, Paris, 1958,vol. VIII, l?. Editura Maloine, Paris, 1974.
prln hernlo
94. RADU C., Actul chirurgical in sciatica spondilartrozei, Rev. Chirur- 119. VASILBSCU TR., cultura fizlci meilicatI ln sclatica
gia, Editura USSM, Bucuregti, L974, E. rte ilisc, Caiet documentar de balneologie, Bucureqti, 1964' 3-4'
120. VENERADO A., SILVIJ S., Reeduoarea funcfionali a genunchlulul
95. REYNDERS R., La r6cup6ration fonctionnelle tle la main, Rev. atletului operat de menisc, Al 2-lea Congres european de medl-
kin6sith6ra,pie, Paris, 1972, 95.
cind sportivd,
-r., Bucure$ti, 1969,
96. RIEUNAU G. et col., Manuel de traumatologie, editia a B-a, Edi- 121. VICIU RpprnEI E., Arteriopatiile periferice, Editura Medicaltl,
tura, M,asson, Paris, 1976.
97. ROBANF.SCU N., Beeducares neuromotorie, Editura Medicald. Bucu-
reqti, 196,8.-,
98. ROBANESCU- N.,' B,eadaptarea copilului haniticapat fizic, Editura
.'Med ic ald, Buc ur e9t i, r l976.
CUPRINS t8e
CUPRINS
17. Fractur6 de calcaneu 87
18. Fractura metatarso-falangiane . a7
19. Fnactura coloanei vertebrale 0?
B. TBAIIMATISMELE MUSCULO.LIGAMEI\ITABE ?l
' 1. Luxafiile ?l
2. Entonsele 74
3. Ruptura de menisc 7l
4. Ruptura de tendon 77
5. Rlptura de mugchl 11
3. BEEDUCABEA FUNCTIONALA TN ORTOPEDIE 79
CUVINT INAINTE D
A. CHIRURGIA ORTOPEDICA 7S
1. GENERALITATI . 7
1. Artroplastia 70
A. MODUL $r LOCUL DE DESFA$URARE A $EDTNTELOR DE 2. Luxatia congenltaill de gold 83
REEDUOARE FUNCTIONALA . 7 3. Piciorul strirnb-varus-ecvln congenital , 8?
B. MIJIOACELE REEDUCARII FIINCTIONALE 11 4. Piciorul plat 88
1. Migcarea 11 5, Hallux valgus 90
2. Masajul t9 6. Amputafiile s2
3. Hidro pi electroterapia 2L
4 Posturile 22 B. DEVIATII ALE COLOANEI VERTE.BRALE . 98
1. Generalit5fi 93
C. EXAIVIINAREA BOLNAVI'LUI 23 2. Scoliozele 00
D. MERSUL g4 3. Cifozele 108
4. Epifizita Scheuermann 100
38 5. Lordozele 112
40
E. PREHENSII'NEA 4. REEDUCABEA FUNCTIONALA D{ NET]ROI,OGIE . 116
43
Mijloacele de reeducare a mtinii - Ergoterapia . 45 A. METODE DE REEDUCARE NEURO-MOTORII . 116
B. AFECTIUNI AIJE SISTEMULUI NERVOS CENTRAL . 121
2. BEEDUCABEA FUNCTTONALa rr IB.AUMATOT/OGTE 48
1. Hemiplegia 121
A. FRACTURILE 48 2. Bilantul functional al hemiplegicllor 139
1. GeneralitAfi 48 3. Paraplegia 138
2. Fractura cleviculei 50 4, Boala Parkinson 143
3. Fracturd de omoplat 51 5. Infirmi motori centrall (IMC) . t4?
4. FracturE de hurnerus 52 6, Scleroza ln pldci - Leuconevraxita 1t0
5. Fractura c.otului 53
6. Fracturi de antebrat 54 C. AFECTIUNILE NERVILOR PERIFE,RICI . 161
7. Fractura articulattei mtintl . 55 1. Paralizllle . 1r1
8. Fracture oeselor miinil 9t a degetelor . A 2. Miopatla 16?
9. Fracturi de bazin $g!
10. Fracturd de cotil 56 5. BEEDUCABEA FUNCTIONALA D{ EEUMATOLOGIE . 100
11. FracturA de col leorrural 56
12. Fracturd de diafizd femurali 58 A. REUMATISMUL DEGENERATIV . 100
13. Fractur6 de rotul5 60 1. GeneralitSfl 160
[4 Fractuid ae piatoii uuiar 61 2. Coxartroza . 161
15. Fracturi de gambi . 64 10t
16. Ftactura maleolelor . . 65 3. Gonartroza
240 CUPRI,NS
4. Poliartrozele L67
5. Artrozele vertebrale L67
B. REUMATISMUL INFECTIOS L7L
1. Poliartrita reumatoida L7L
2. Spondilita anchilopoetice 175
C, ALGII VERTEBRALE 178
1. Periantrita scapulo-humeralS (PSH) . 178
2. Sindromul umdr-mind (Steinbrocker) 181
3. Discopatiile 183
4. Nevralgia sciatich . 184
5. Spondilolistezis 190
6. REEDUCABEA FUNCTIONALA IN BOLILE INTERNE $I DE
NUTRITIE t92
A. BOLILE APARATULUI RESPIRATOR 192
1. Respiratia gi mijloacele de reeducare L92
2. Emfizemul pulmonar L94
3. Brongita 196
4. Brongieetazia L97
5. Astmul bronqic 197
6. Inflamatiile pleurei 200
B. BOLILE CARDIOVASCULARE 202
1. Bolile coronarelor 202
2. Arteritele 207
3. Flebitele 270
C. BOLI DIGESTIVE 2Ll
1. Constipatia zlt
2. Dischinezia biliard 213
D. BOLILE DE NUTRITIE . 2r5
1. Obezitatea 215
2. Diabetu zaherat 2IB'
7. BEEDUCAREA FUNSITONALa trir OBSTEfBTCA . 221
A. SARCINA 22L
B. LAUZIA 225
8. REEDUCABEA FUNCTIONALA IN CHIRURGIE 228
A. MASTECTOMIA 228
B. CHIRURGIA TORACICA 230
1. Chirurgia pulmonar6 . 230
2. Chirurgia candiacd 23L
BIBLIOGRAFIE. 232