1.

Introducere
Basmul este alături de poveste ,snoavă şi legendă , una dintre cele mai vechi specii ale
literaturii orale,semnalată încă din antichitate, răspîndite într-un număr enorm de variante la toate
popoarele.George Călinescu în lucrarea „Estetica basmului” ne dă o definitie:basmul este o operă
de creaţie literară cu o geneză specială , o oglindire a vieţii în moduri fabuloase, basmul e un gen
vast depăşind cu mult romanul, fiind mitologie, etică, ştiinţă, observare morală.
De regulă, acţiunea basmului se derulează conform unor scheme narative clasice, liniare.Timpul
şi spaţiul sunt indicate sumar.Personajele sunt strict pozitive sau strict negative.Unele reprezintă
Binele,Adevărul, Frumosul, altele Răul, Minciuna, Urîtul.Adeseori, personaje sunt animale cu
comportament uman sau fiinţe fantastice (zîne, zmei, căpcăuni).
Personajele sunt însă de maximă coerenţă,create pe principiul armoniei între aspesctul
exterior şi cel moral.Făt-Frumosul şi Ileana Cosânzeana sunt modelele de frumuseţe
masculină,respectiv femenină,stârnesc admiraţie şi încîntare.Portretul ca unitate discursivă
lipseşte din basmul popular,fiind înlocuit cu formule concentrate şi superlative ale frumuseţii şi
strălucirii.Personajele negative se caracterizează prin diformitate fizică,produc repulsie şi
teamă;este vorba fie de o monstruozitate genetică(zmeii,balaurii cu mai multe capete),fie de
prezenţa unui defect care funşioniază ca semn al inferiorităţii lor malefice(lipsa de pilozitate a
Spânului,pigmentul aparte al împăratului Roş,omul cu păr roşu în basmul lui Creangă).O atare
relaţie de condiţionare între exterioritate şi relieful sufletesc se datorează unei concepţii populare
integratoare asupra omului văzut văzut ca armonie între fizic şi psihic.

2.Fantasticul în basmele româneşti.

Verosimilitatea basmului fantastic trimite spre o vreme îndepărtată,”cînd o umblat
Dumnezău cu Sfîntu Petru pe Pămînt, cînd erau viteji cu urieşi, adică într-un timp unic.
Datorită influenţelor şi interferenţelor multiple precum şi datorită unei patine îndelungate a
timpului basmuul a devenit o noţiune puternic schematizată, însă verosimilă, în care personajul
principal se angajează în lupta dintre bine şi rău, trece o serie de obstacole şi în cele din urmă
iese învingător.Pe acest traseu se ordonează toate secvenţele narative numite de teoria literară
funcţii sau acţiuni ale basmului fantastic.
Basmele Greuceanu, Prîslea cel voinic şi merele de aur, Aleodor Împărat şi Lupul cel năzdrăvan
şi Făt-Frumos sînt basme fantastice.Din acţiunile personajelor principale putem deduce că ele nu
sînt înzestrate cu puteri supranaturale ,ci fiecare erou are cîte un personaj ajutător care îi
călăuzeşte calea şil ajută la toate încercările puse de răufăcători.

1
Chiar şi acea furcă avînd caier şi fus de aur şi toarce singură,cloşca cu pui de aur făurită de
Prîslea;ştiuca, corbul şi tăunul care vorbesc şi au puteri supranaturale;lupul ce trece ditr-o fiinţă
în alta,toate acestea sunt fapte fantastice care nu sînt întîlnite în lumea reală,aceste fiinţe sint
prezente în lumea reală,dar ele nu au acele puteri.Dacă nu ar exista fantasticul în basm el nu ar
avea valoare,nu ar avea acea viaţă care persistă în el,nu ar avea acea atracţie pentru micii
cititori,chiar uneori şi celor mari.Fantasticul este prezent permanent în tote aceste basme.
3.Rolul personajelor ajutătoare.
PERSONAJELE PRINCIPALE PERSONAJE AJUTĂTOARE
Greuceanu Faurul-pămîntului,paloşul
Făt-Frumos Lupul năzdrăvan
Prîslea cel voinic zgripsoroaica
Rat Aleodor Ştiuca,corbul,tăunele

Toţi aceşti eroi pozitivi sînt trimişi în călătorie.Fiecare are călătoria sa,dar au un scop comun
lupta împotriva răului şi trofeul mult aşteptat:ursita sau mai bine zis viitoarea soţie.

2
 GREUC
EANU
Nu era fecior
de împărat.
A scăpat luna
şi soarele
pentru aşi
llua trofeul.

Nu au puteri supranaturale.
Au fost însoţiţi de personaje
ajutătoare. S-a dezamăgit
A fost pus Au plecat pe alt tărîm. în fraţi.
ALEOD la încercări Au luptat împotriva răului. La lăsat pe D- PRÎSLE
numai zeu să-i
OR Sunt supuşi unor obstacole. A
pentru a S-au întors cu un trofeu:fata de pedepsească.
scăpa viu. împărat.

A avut curajul
să-i ducă de nas
pe cei doi
împăraţi şi să
rămînă cu Zîna
Crăiasă.

FĂT-
FRUMO
S

Primul tip de călătorie „în căutarea ursitei”,Greuceanu pentru a se căsători cu fiica lui Roşu-
împărat se duce să găsească Soarele şi Luna care au fost furate de zmei.Greuceanu de fapt a
ajuns pe alt tărîm-tărîmul zmeilor.
Al doilea tip al călătoriei este mult mai depărtat-pe tărîmul celălalt,numit şi Lumea
Neagră.Prîslea cel voinic în căutarea hoţului de mere pleacă pe tărîmul celălalt unde locuiau
zmeii.El îi ucide pe toţi şi pentru a ieşi la suprafaţă este ajutat de zgripsuroaică căreia i-a scos
puii de la moarte.
Un al treilea tip de călătorie este cel al căutării unei fiinţe .Făt-Frumos pleacă în căutarea hoţului
de mere după urma de pene lăsate.
A patra categorie a călătoriilor este cea de îndeplinire a unei însărcinări.Aleodor pentru că a
călcat întîmplător pe moşia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-şchiop este pus să
aducă fata lui Verdeş împărat,aici iarăşi îi sunt puse unele obstacole.
Toate aceste patru basme trec prin prisma acestor călătorii,deoarece toţi eroii pleacă pe alt
tărîm ,au puse în faţă unele obstacole şi vin împreună cu urrsita sa .

3
 4.Drumul iniţiat de eroii principali.

Ursita
multdorită

Acasă

Cuibu
l
sgrips
Codru uroai
verde cei

Fata Verdeş
cea împărat Drumul
mică înapoiat
Casele
zmeilor Întîlnirea
Fata cu tăunele Zîna
cea crăiasă
mijloci
e Întîlnirea
Faurul cu corbul
pămîntul Al doilea
ui Fata împărat
cea Întîlnirea
mare cu ştiuca
Primul
împărat
Roşu Moşia lui
împărat Jumătate-de-
Tărîmul om
celălalt Întîlnirea
cu lupul

GREUC PRÎSL ALEODOR FĂT-

EANU EA FRUMOS

4
Analizînd piramida dată observăm că toţi aceşti eroi sînt reprezentanţii Binelui.Aceşti voinici
sînt puşi la nişte încercări pentru a ajunge la un scop final.Este prezentat drumul parcurs de
fiecare personaj şi piedicile acestora.E reprezentată lupta dintre bine şi rău.Necătînd la faptul că
aceste încercări sînt supuse riscului şi imposibilului,eroii au cîte un personaj ajutător care este
înzestrat cu puteri fantastice.Aceşti patru voinici au un scop comun care este dus la bun
sfîrşit,dacă observăm ei toţi ajung într-un punct comun.
Fantasticul este prezent pretutindeni în aceste basme.În basmul Greuceanu „se dete de trei ori
peste cap ,se făcu un porumbel,se dete de trei ori peste cap şi se făcu buzdugan”.
Prîslea este şi el ajutat de sgripsuroaică ,care după cum ştim este un personaj fantastic ,nu există
în lumea reală.În Aleodor împărat:lovindu-l din coadă,ştiuca îl făcu un cosăcel;lovindu-l cu
aripa,pasărea îl făcu un pui de corb;tăunele îl făcu lindină.
În Făt-Frumos:lupul se dete de trei ori peste cap şi se făcu ca Zîna Crăiasă,se dete de trei ori
peste cap şi se făcu iapă,se dete de trei ori pestecap şi se făcu pasăre.

5.CONCLUZIA:
Întregul discurs fantastic propriu basmului,se distinge printr-un stil oral în cadrul căruia
adresarea directă,monologul,dialogul,proverbele,zicătorile au rolul de a potenta oralitatea în
implicit de a stîrni interesul cititorului sau al asultătorului.
Fantasticul are o funcţie primordială în basm ,fără de care nu ar exista.El ne dă putere în viaţa de
zi cu zi,ne întoarcem iarăşi în copilărie cu zîne şi zmei,Făt-Frumos cu calul său înaripat .Trezeşte
copiilor mici imaginaţia.
Basmul are deci la bază credinţa în dimensiunea sacră a lumii,de aceea naraţiunea înglobează o
lume fantastică de divinităţi ,demoni eroi cu însuşiri supranaturale şi întîmplări miraculoase în
care se îmbină fapte obişnuite cu cele neobişnuite.
Basmul reprezintă o importantă sursă de inspiraţie pentru operele literare,a literaturii pentru
copii.
Basmul nu s-a născut într-o epocă sau într-o ţară oarecare ,ci pretutindenea,o dată cu naşterea
omenirii,pentru că toţi oamenii au visat ,visează şi vor visa cît va exista omenirea.

5
6.Bibliografie:

1.Szeke,Eva Monica,Literatura pentru copii şi tineri.Tîrgu-Mureş,Editura Petru Maior,2006.

2.Enciu,Valentina.Teoria literaturii în100 de termeni.Chişinău.Editura Arc,2010.

3.Petre,Ispirescu.Basme. Chişinău, Editura Ştiinţa-Venus,1994.

6
 Cuprins:
Introducere.................................................................................................................1
Fantasticul în basmele româneşti...............................................................................1
Rolul personajelor ajutătoare.....................................................................................2
Drumul iniţiat de eroii principali...............................................................................4
Concluzia...................................................................................................................5
Bibliografie................................................................................................................6