www.kaeser.

com

Tehnica aerului comprimat

Noţiuni fundamentale, sfaturi şi sugestii
 www.kaeser.com

Cuprins Prefaţă
Noţiuni de bază
Capitolul 1 Noţiuni de bază ale producerii aerului comprimat................................................................................. 4
Capitolul 2 Tratarea eficientă a aerului comprimat.................................................................................................. 6
Capitolul 3 De ce avem nevoie de aer comprimat uscat?........................................................................................ 8
Capitolul 4 Condens: evacuare corectă.................................................................................................................. 10
Capitolul 5 Condens: tratare sigură şi economică................................................................................................... 12 Dipl.-Wirtsch.-Ing. Dipl.-Wirtsch.-Ing.
Thomas Kaeser Tina-Maria Vlantoussi-Kaeser
Capitolul 6 Controlul eficient al compresorului......................................................................................................... 14
Capitolul 7 Coordonarea optimă a compresoarelor în funcţie de consum............................................................... 18 Dragă cititorule,

Capitolul 8 Economii de energie prin recuperare de căldură.................................................................................. 20 Acum mai bine de două mii de ani, Socrate, faimosul filo-
Capitolul 9 Proiectarea şi instalarea unei reţele noi de distribuţie a aerului comprimat.......................................... 22 zof grec, a declarat succint: "Există un singur lucru bun,
cunoaşterea şi unul rău, ignoranţa."
Capitolul 10 Optimizarea unei reţele existente de distribuţie a aerului comprimatAnaliza necesarului de aer 24
Aceste cuvinte străvechi de înţelepciune de la unul dintre
Capitolul 11 (ADA) – stabilirea situaţiei actuale....................................................................................................... 26 părinţii fondatori ai civilizaţiei occidentale se aplică astăzi
Capitolul 12 Stabilirea celei mai eficiente soluţii....................................................................................................... 30 mai mult decât oricând, deoarece nimic nu este mai per-
manent decât fenomenul schimbării. Sfera de cuprindere
Capitolul 13 Răcirea eficientă a staţiei de aer comprimat......................................................................................... 32 şi viteza tot mai mare a fenomenului schimbării, determi-
nate de evoluţia tehnologică şi de globalizarea economică,
Capitolul 14 Asigurarea pe termen lung a fiabilităţii şi costurilor minime................................................................... 34 cer răspunsuri şi strategii noi.
Acum, mai mult ca niciodată, provocările trebuie văzute ca
oportunităţi pentru a atinge un succes şi mai mare în viitor
Sfaturi practice – şi prin urmare trebuie adoptate şi utilizate la potenţialul
lor maxim. Lumea noastră din ce în ce mai interconectată
1. Economii prin optimizarea presiunii....................................................................................................... 40 şi complexă transformă cunoaşterea în cea mai valoroasă
materie primă a viitorului. Datorită creşterii exponenţiale
2. Presiune corectă la conexiunea de aer................................................................................................. 42 a acestei resurse, doar cei cu un angajament puternic
3. Distribuţia eficientă a aerului comprimat............................................................................................... 44 pentru educaţie şi formare continuă vor culege adevărate-
le recompense.
4. Conductele din staţia de aer comprimat................................................................................................ 46
De exemplu, în lumea tehnicii aerului comprimat doar cu-
5. Instalarea corectă a compresoarelor..................................................................................................... 48 noaşterea modului de a construi compresoare puternice,
6. Ventilaţia staţiei de aer comprimat (aspiraţie)....................................................................................... 49 de a le instala şi exploata corect, nu este de ajuns – şi nu
mai este de mult timp.
7. Ventilaţia staţiei de aer comprimat (evacuare)...................................................................................... 50
Cei care doresc să profite din plin de ceea ce are de oferit
aerul comprimat, ca mediu de transport pentru energie,
trebuie să ia în considerare întregul sistem de aer com-
primat ca un ansamblu. Mai mult, ei ar trebui să aibă o în-
ţelegere detaliată a numeroaselor interacţiuni şi influenţe
care au loc în cadrul sistemului, precum şi modul în care
acesta corespunde condiţiilor de funcţionare.
Prin urmare, KAESER KOMPRESSOREN este dedicat
formării continue a clienţilor săi şi realizează acest lucru
într-o multitudine de feluri. De exemplu, experţi tehnici
calificaţi, cu vastă experienţă practică, călătoresc în jurul
lumii în fiecare an, oprindu-se pe fiecare continent pentru
a vorbi la conferinţe, evenimente de informare şi seminarii
despre producerea şi utilizarea eficientă a aerului com-
primat. Desigur, acest lucru este în plus faţă de multiplele
publicaţii tehnice pe o gamă largă de suporturi media.
În această broşură veţi găsi un rezumat al vastelor
cunoştinţe ale experţilor noştri. După o introducere în
profunzime însă foarte accesibilă, în domeniul tehnicii
aerului comprimat, veţi găsi o serie de sfaturi practice
pentru operatorii de sistem şi utilizatorii de aer comprimat.
De asemenea, veţi recunoaşte o temă comună pe întreg
parcursul: în atât de multe cazuri şi în atât de multe feluri,
chiar şi modificări mici în sistemul de aer comprimat con-
duc la îmbunătăţiri semnificative şi tangibile în eficienţa
şi disponibilitatea acestui mediu important de transport
pentru energie.

Anexe
Anexa 1 Nomogramă – determinarea diametrului conductei............................................................................. 50
Anexa 2 Exemple de chestionare privind serviciul "Sistem KAESER de economisire a energiei" – KESS ...... 52

2 3
 www.kaeser.com
Capitolul 1
Noţiuni de bază ale producerii aerului comprimat
Cu aerul comprimat este la fel ca şi
cu multe alte lucruri: o cauză mică
poate avea un efect mare – atât în
sens pozitiv cât şi negativ. La o
privire mai atentă, lucrurile sunt
adesea diferite de ceea ce păreau
iniţial. În condiţii nefavorabile aerul
comprimat poate fi scump, dar în
circumstanţele potrivite este foarte
economic. În acest prim capitol vă
vom explica termenii utilizaţi în teh-
nica aerului comprimat şi lucrurile
pe care ar trebui să le urmăriţi în
legătură cu aceştia.
1. Debit de aer
Debitul de aer al unui compresor
(cunoscut şi ca debit de aer raportat la
condiţiile de aspiraţie sau FAD - "free
air delivery") este volumul expandat
de aer pe care acesta îl comprimă
şi îl livrează în reţeaua de aer într-un
interval de timp dat. Metoda corectă de
măsurare a acestui debit este stabilită
de următoarele standarde: DIN 1945,
partea 1, anexa F şi ISO 1217, anexa
C. Procesul de măsurare se efectuează
aşa cum se arată în fig. 1: mai întâi tre-
buie măsurate temperatura, umiditatea
şi presiunea atmosferică la intrarea
aerului în ansamblul compresor. Apoi,
se măsoară presiunea maximă de
lucru, temperatura şi debitul de aer
comprimat furnizat, la ieşirea din com-
presor. În final, volumul V2 măsurat la
ieşirea din compresor este raportat la
condiţiile de aspiraţie folosind ecuaţia
Presiune
Debit ieşire p2
ieşire V2
Temperatură ieşire T2
Fig. 1: Debit de aer conform ISO 1217, anexa C (DIN 1945, anexa F)
4 5
V2 x P2 x T1
V1 = –––––––––––––––––––
[p1 – (pD x Frel)] x T2
indicată (vezi formula). Rezultatul este
debitul de aer (FAD) al compresorului în
ansamblu. Acesta nu trebuie confundat
cu debitul blocului de compresie.
Notă:
DIN 1945 şi ISO 1217, fără anexe,
se referă doar la debitul blocului de
compresie.
2. Putere arbore motor
Puterea la arborele motor este puterea
mecanică pe care motorul o furnizează
la arbore. Valoarea optimă a puterii
la arborele motor este punctul în care
se realizează eficienţa energetică
maximă şi este atins factorul de putere
cos ϕ fără supraîncărcarea motorului.
Această valoare este în limitele aferente
puterii nominale a motorului. Puterea
nominală este indicată pe plăcuţa de
identificare a motorului.
Notă: dacă puterea la arborele motor
se abate prea mult de la puterea
nominală a motorului, compresorul
va funcţiona ineficient şi/sau va fi
supus unui grad mai mare de uzură.
3. Putere electrică consumată
Puterea electrică consumată repre-
zintă puterea absorbită de motorul de
Temperatură
intrare T1
p1
e intrare
Presiun
Umiditate
intrare Frel
Presiune de vapori pp
antrenare de la reţeaua de alimentare,
la o încărcare dată a arborelui (putere
arbore motor). Puterea electrică con-
sumată depăşeşte puterea la arborele
motor cu valoarea pierderilor din motor
– atât electrice cât şi mecanice – de la
rulmenţi, ventilator, etc. Consumul ideal
de putere electrică P poate fi calculat cu
următoarea formulă:
P = Un x ln x √3 x cos ϕn
Un, ln, şi cos ϕn sunt menţionate pe plă-
cuţa de identificare a motorului.
4. Putere specifică
Puterea specifică a unui compresor
(fig. 2) este raportul dintre puterea elec-
trică consumată şi debitul de aer livrat
la o presiune de lucru dată. Puterea
electrică consumată este suma pute-
rilor consumate de toţi consumatorii
dintr-un compresor, de exemplu, motor
de antrenare, ventilator, pompă de ulei,
încălzire suplimentară, etc.
Dacă este nevoie de puterea specifică
pentru o evaluare economică, trebuie
să se ţină seama de compresor în
ansamblu şi de presiunea maximă de
lucru. Puterea totală consumată la pre-
siune maximă este apoi împărţită la
debitul de aer la presiune maximă:
Putere electrică
consumată
Pspec. = –––––––––––––––––––
Debit
5. IE – noua clasificare
pentru motoare cu economie de
energie
Eforturile din SUA de a reduce con-
sumul de energie al motoarelor
asincrone trifazate au avut ca rezultat
Documentul cu privire la Politica Ener-
getică (EPACT) devenit lege în 1997. La
scurt timp după aceea, a fost introdus
şi în Europa un sistem de clasificare
a eficienţei. Standardul internaţional
IEC pentru motoare electrice a intrat în Motor
vigoare din 2010. Clasificările şi cerin- ventilator
ţele legale au condus la îmbunătăţiri
semnificative ale eficienţei energetice
Putere
ale motoarelor electrice din clasa pre-
electrică
mium. Motoarele cu eficienţă ridicată consumată
oferă o seamă de avantaje importante:
a) Temperaturi de funcţionare mai
scăzute
Pierderile interne de putere cauzate Intrare aer
de generarea de căldură şi de frecări Randamentul moto-
variază între 20% la motoarele mici şi Ieşire aer rului ţine seama de
4-5% la motoarele mai mari de 160 kW. comprimat pierderile interne
(aer livrat)
Motoarele IE3/IE4 se încălzesc mult
mai puţin în timpul funcţionării şi, prin
urmare, asigură o reducere semnifica-
tivă a pierderilor (fig. 3):
Un motor convenţional cu izolaţie clasă
F funcţionează la aproximativ 80 K
peste ambient, cu o rezervă de tempe-
ratură de 20 K, în timp ce un motor din Fig. 2: Structura de bază a unui compresor cu şurub; determinarea puterii specifice
clasa IE superioară, în aceleaşi condiţii
de funcţionare, ajunge la doar 65 K,
crescând rezerva sa la 40 K.
100 Valori pentru
b) Durată de viaţă mai lungă 95
motoare cu 4 poli,
50 Hz
Temperaturi de lucru mai scăzute 90
IE4
înseamnă o solicitare termică mai mică 85
IE3
Randament (%)
a motorului, a rulmenţilor motorului şi 80
75 IE2
a bornelor. Rezultatul este o durată de IE1
70
viaţă semnificativ mai lungă. 65
60 În conformitate cu domeniul de aplicare al
c) 6% mai mult aer comprimat cu un 55
directivei EU
consum mai mic de energie 50
12 18 20 5 7 40 5 75 .1 .5 .2 3 4 5.5 7.5 11 15 8.5 22 30 37 45 55 75 90 110 132 160 200 315 355 400 450 500
Up to 1,000
O pierdere mai mică de căldură deter- 0. 0. 0. 0.2 0.3 0. 0.5 0. 1 1 2 1
mină creşterea eficienţei. Astfel, prin Putere la arbore (kW)
adaptarea precisă a compresoarelor
la motoarele cu eficienţă sporită,
KAESER este în măsură să obţină o Fig. 3: Standardul IEC – noua clasificare a eficienţei motoarelor electrice. Începând cu 1 ianuarie 2015,
creştere de până la 6% a debitului de motoarele IE3 sunt obligatorii în UE. Între timp, a fost definită o clasă de motoare IE4 cu eficienţă
îmbunătăţită.
aer şi o îmbunătăţire de 5% în ceea
ce priveşte puterea specifică. Aceasta
înseamnă performanţe îmbunătăţite,
durată de funcţionare în sarcină a com-
presorului mai mică şi un consum mai
mic de putere pe metrul cub de aer
comprimat produs.
 www.kaeser.com
Capitolul 2
Tratarea eficientă a aerului comprimat
Aşadar, care este sistemul de com-
presoare care oferă cea mai eficientă
metodă de producere a aerului com-
primat fără ulei? Lăsând la o parte
ceea ce pretinde fiecare producător,
nu există îndoială că cea mai bună
calitate, de aer comprimat fără ulei,
poate fi obţinută atât cu sisteme de
compresie uscată cât şi cu com-
presoare răcite cu fluid. Ideal deci,
factorul decisiv care trebuie luat în
considerare când se alege un sistem
de aer este eficienţa.
1. Ce înseamnă aer comprimat "fără
ulei"?
În conformitate cu ISO 8573-1, aerul
comprimat poate fi descris ca fiind fără
ulei dacă conţinutul de ulei (inclusiv
uleiul în stare de vapori) este mai mic de
0,01 mg/m³. Aceasta reprezintă apro-
ximativ patru sutimi din uleiul conţinut
în aerul atmosferic. Această cantitate
este atât de mică încât de-abia poate
fi măsurată şi doar cu aparatură foarte
scumpă. Dar ce se poate spune despre
calitatea aerului aspirat de compresor?
Aceasta depinde, fireşte, în mare
măsură de condiţiile de ambient. Chiar
şi în zonele cu un grad normal de con-
taminare hidrocarburile din aer cauzate
de emisiile din industrie şi trafic se pot
situa între 4 şi 14 mg/m³. În zonele
industriale, unde uleiul este folosit ca
mediu de ungere, răcire şi prelucrare,
conţinutul de ulei mineral din aer poate
fi mult mai mare de 10 mg/m³.
De-asemenea sunt prezente şi alte
impurităţi precum dioxidul de sulf, funin-
ginea, metalul şi praful.
2. De ce se tratează aerul?
Orice compresor, indiferent de model,
aspiră aerul contaminat, concentrează
impurităţile prin compresie şi, dacă nu
se iau măsuri pentru a le îndepărta, le
eliberează în reţeaua de aer comprimat.
a) Compresoare "oil-free"
Acest lucru este valabil în special pentru
6 7
aşa-numitele compresoare "cu com- temul Pure Air, dezvoltat de KAESER
presie uscată", sau "oil-free". Datorită pentru compresoarele cu şurub răcite Alegeţi clasa necesară de tratament conform domeniului aplicaţiei: Legendă:
poluării sus-menţionate, este imposi- cu fluid/ulei, şi pentru compresoarele Exemple: Selecţia claselor de tratament conform ISO 8573-1 (2010) ACT Adsorbant cu carbon activ
bilă producerea aerului comprimat fără "cu compresie uscată", asigură eco- Tratarea aerului utilizând uscător cu refrigerare Instalaţie pentru
AQUAMAT AQUAMAT
UA Uscător cu adsorbţie
consum de aer fluctuant
ulei cu un compresor echipat doar cu nomii suplimentare de până la 30%. DHS Sistem de umplere a reţelei
Solide 1
Apă Ulei 2
R Recipient de aer
un filtru de praf de trei microni. În afară Conţinutul rezidual de ulei din aerul Tehnologia aerului pur şi a
DHS KE
camerei curate, industria lap- 1 4 1
ED ECO-DRAIN
de aceste filtre de praf, aşa-numitele comprimat, realizat prin acest sistem, telui şi a berii KA Filtru cu carbon activ, de adsorbţie
compresoare "oil-free" nu au alte com- este mai mic de 0,003 mg/m³ şi este, Produse alimentare şi alimen-
DHS KD ACT KE
R
Filtrare
UR ZK
KB Filtru coalescent, Basic
2 4 1 opţională KBE Combinaţie, Basic-Extra
te de lux, aer deosebit de
ponente de tratare a aerului. prin urmare, cu mult sub limita clasei curat pentru transport, uzine KD Filtru de particule, praf
1 de calitate (în ceea ce priveşte con- chimice KE Filtru coalescent, Extra
KEA Combinaţie, Extra-Carbon
b) Compresoare cu fluid sau ulei de ţinutul rezidual de ulei) prevăzută în UR Uscător cu refrigerare
răcire standardul ISO. Sistemul conţine toate THNF Filtru sac
R ZK Separator centrifugal
Prin contrast, în cazul compresoarelor componentele necesare pentru obţi- Industria farmaceutică, maşini DHS KEA
de ţesut, laboratoare foto 1 4 1
cu şurub răcite cu fluid, materiile agre- nerea calităţii necesare a aerului. În Clase de calitate aer comprimat conform ISO 8573-1(2010):
UR ED Compresor THNF
sive sunt neutralizate şi particulele funcţie de aplicaţie, se aleg uscătoare Particule solide/praf
solide parţial eliminate de fluidul (uleiul) cu refrigerare sau cu adsorbţie (vezi Număr maxim de particule pe m³ *
Vopsire prin pulverizare sau Clasă cu dimensiunea d în [μm]
de răcire. şi capitolul 3, pag. 9) împreună cu acoperire cu pulberi, aer DHS KE
instrumental şi de control 1 4 2 0,1 ≤ d ≤ 0,5 0,5 ≤ d ≤ 1,0 1,0 ≤ d ≤ 5,0
diverse combinaţii de filtre. Astfel calită- Vă rugăm consultaţi KAESER
0
3. Calitate nedefinită fără ţile de aer comprimat necesare, de aer pentru alte cerinţe specifice
AQUAMAT 1 ≤ 20.000 ≤ 400 ≤ 10
tratarea aerului comprimat uscat simplu, aer fără particule şi fără Aer industrial de uz general,
DHS
2 ≤ 400.000 ≤ 6.000 ≤ 100
sablări de calitate 4 4 3
Independent de gradul de puritate atins ulei, până la aer steril, sunt realizate 3 Nu este definit ≤ 90.000 ≤ 1.000
4 Nu este definit Nu este definit ≤ 10.000
de aerul comprimat după compresor, sigur şi eficient în conformitate cu Sablare cu alice
DHS KB
5 Nu este definit Nu este definit ≤ 100.000
4 7 3
acelaşi lucru este universal valabil: clasele de calitate stabilite de Clasă Concentraţie de particule Cp în mg/m³ *
nu se poate fără tratarea aerului com- standardul ISO (fig. 1). 6 0 < Cp ≤ 5
primat. Doar cu compresoare, "cu Aer pentru sisteme de Cu compresoare cu şurub KAESER 7 5 < Cp ≤ 10
evacuare a apelor reziduale, X Cp > 10
compresie uscată" sau răcite cu ulei, în fără cerinţe de calitate 6 7-X 4
condiţii normale de aspiraţie şi cu nive- Apă
lurile asociate de contaminanţi, nu este Clasă Punct de rouă sub presiune, în °C
Vă rugăm consultaţi KAESER
posibil să se realizeze o calitate definită Tratarea aerului utilizând uscător cu adsorbţie Instalaţie pentru 0
pentru alte cerinţe specifice
consum de aer fluctuant
a aerului comprimat în conformitate cu 1 ≤ – 70 °C
2 ≤ – 40 °C
standardul ISO 8573-1. Solide1 Apă Ulei2
DHS KE 3 ≤ – 20 °C
Tehnologia aerului pur şi a
În ceea ce priveşte cât de eficientă este camerei curate, industrie 1 1-3 1 4 ≤ + 3 °C
farmaceutică, industria laptelui 5 ≤ + 7 °C
producţia aerului comprimat, aceasta şi a berii Filtrare 6 ≤ + 10 °C
DHS KE KD ACT R opţională UA3 KE ZK
depinde de presiune şi gama de debit, Producţie de microcipuri,
optică şi industrie alimentară 1 1-3 1 Concentraţie de apă în stare lichidă C
Clasă
CA în g/m³ *
precum şi de tipul compresorului R 7 CA ≤ 0,5
DHS
necesar. Uscarea corespunzătoare Instalaţii de vopsit prin 8 0,5 < CA ≤ 5
pulverizare 2 1-3 1 KBE 4
9 5 < CA ≤ 10
stă la baza tuturor soluţiilor de tratare X CA > 10
a aerului comprimat conform cerinţelor Aer de proces,
DHS KEA
industria farmaceutică 1 1-3 1 UA3 Compresor THNF Ulei
specifice aplicaţiei. În general, uscarea
Conţinut total de ulei
aerului comprimat prin refrigerare cu Aer uscat pentru transport,
DHS KE KD Clasă
(fluid, aerosoli + gaz) mg/m³ *
economie de energie este cea mai vopsire, regulatoare fine de 1 1-3 2
AQUAMAT Vă rugăm consultaţi KAESER
presiune 0
eficientă metodă (vezi şi capitolul 3, pentru alte cerinţe specifice
1 ≤ 0,01
pag. 9). 2 ≤ 0,1
1)
Clasă de particule realizabilă cu ajutorul unor conducte speciale şi cu un montaj adecvat.
3 ≤ 1,0
2)
Conţinut de ulei total realizabil folosind uleiuri de compresoare recomandate şi aer de admisie fără praf. 4 ≤ 5,0
4. Tratarea aerului cu 3)
După un uscător cu adsorbţie şi regenerare caldă sunt necesare filtre de temperaturi ridicate şi, eventual, un răcitor auxiliar. X > 5,0
4)
Utilizarea unei ‘Combinaţie, Basic-Extra’ (o combinaţie dintre un filtru KB şi un filtru KE după acesta) este recomandată pentru aplicaţii critice
sistemul KAESER Pure Air care necesită puritate excep ional de mare de aer comprimat (de exemplu, în electronică şi în domeniul opticii). *) la condiţii de referinţă de 20°C, 1 bar(a), 0% umiditate
Compresoarele cu şurub moderne
răcite cu fluid/ulei sunt cu aproximativ
10% mai eficiente decât cele "cu Fig. 1: O diagramă cu tratarea aerului, precum cea de mai sus, este inclusă în fiecare broşură de compresoare cu şurub KAESER. Combinaţia corectă de
compresie uscată" sau "oil-free". Sis- echipamente de tratare pentru orice aplicaţie poate fi uşor determinată dintr-o privire.
 www.kaeser.com
Capitolul 3
De ce avem nevoie de aer comprimat uscat?
Problema este în aer – literalmente:
Când aerul atmosferic este răcit
după comprimare, aşa cum se
întâmplă într-un compresor, vaporii
de apă se transformă în condens.
În condiţii de referinţă (+20 °C tem-
peratură ambiantă, 70% umiditate
relativă şi 1 barabs), un compresor cu
un debit livrat de 5 m³/min va "pro-
duce" aproximativ 30 litri de condens
într-un schimb de opt ore de lucru.
Acest condens trebuie îndepărtat
din sistemul de aer pentru a preveni
problemele de funcţionare, opririle
costisitoare ale producţiei şi corozi-
unea. De aceea, uscarea economică
şi cât mai nepoluantă a aerului com-
primat, conform cerinţelor aplicaţiei,
este o cerinţă cheie pentru tratarea
aerului comprimat.
1. Un exemplu practic
Dacă un compresor cu şurub răcit cu
fluid/ulei aspiră 10 m³ de aer pe minut
la 20 °C, la presiune atmosferică şi
umiditate relativă de 60%, acest aer va
conţine şi aproximativ 100 g de vapori
de apă. Dacă acest aer este comprimat
la o presiune absolută de 10 bar cu un
raport de compresie de 1:10, atunci se
obţine ceea ce se cheamă 1 metru cub
de lucru. Totuşi, la o temperatură de
80 °C după comprimare, aerul este
capabil să absoarbă până la 290 g de
apă pe metru cub. Cum sunt disponi-
bile doar aprox. 100 g, aerul este foarte
uscat cu o umiditate relativă de circa
35%, astfel încât nu se poate forma
48 l
Fig. 1: Condensul care este implicat în producerea, stocarea şi tratarea aerului comprimat (date valorice la 10 m³/min, 10 barabs, 8 h, 60 % Hrel şi 20 °C)
8 9
condens. Temperatura aerului este
apoi redusă de la 80 până la aprox. 30
°C în răcitorul final al compresorului.
La această temperatură, un metru cub
de aer poate să absoarbă doar aproxi-
mativ 30 g de apă. Rezultă un exces de
aprox. 70 g/min de apă care conden-
sează şi apoi este separată. Aceasta
înseamnă că în timpul unui schimb de
lucru de opt ore se acumulează aproxi-
mativ 35 litri de condens. Încă 6 litri sunt
separaţi în fiecare schimb dacă după
compresor se utilizează un uscător cu
refrigerare. Iniţial, în aceste uscătoare,
aerul este răcit până la +3 °C şi apoi
este reîncălzit la temperatura ambiantă.
Aceasta conduce la un deficit de satu-
raţie a vaporilor de apă de aprox. 20%
şi deci un aer comprimat uscat, de cali-
tate mai bună (fig. 1).
2. Cauzele umidităţii
Aerul ambiant conţine întotdeauna o
cantitate mai mică sau mai mare de
apă. Cantitatea de umezeală din aer
depinde de temperatura aerului. De
exemplu, aerul saturat 100% cu vapori
de apă conţine, la o temperatură de +25
°C, aproape 23 g de apă pe metru cub.
3. Acumularea condensului
Condensul se formează dacă se reduc
în acelaşi timp volumul de aer şi tem-
peratura acestuia. Astfel, se reduce
capacitatea aerului de a absorbi apa.
Aceasta este exact ceea ce se întâmplă
Uscător cu refrigerare
35 l
în blocul de compresie şi în răcitorul
final ale unui compresor.
4. Termeni importanţi –
o scurtă explicaţie
a) Umiditatea absolută a aerului
Umiditatea absolută a aerului este con-
ţinutul de apă din aer, în g/m³.
b) Umiditatea relativă a aerului (Hrel)
Umiditatea relativă este raportul
dintre umiditatea absolută actuală şi
umiditatea absolută maxim posibilă,
sau punctul de saturaţie (100% Hrel).
Aceasta variază în funcţie de tempera-
tură; aerul cald poate reţine o cantitate
mai mare de vapori de apă decât aerul
rece.
c) Punct de rouă atmosferic
Punctul de rouă atmosferic este tem-
peratura la care aerul atinge gradul de
saturaţie de 100% umiditate relativă
(Hrel) la presiune atmosferică (condiţii
ambiante).
d) Punct de rouă sub presiune
Punctul de rouă sub presiune este tem-
peratura la care aerul comprimat atinge
gradul de saturaţie de 100% umiditate
relativă (Hrel) în starea sa comprimată.
Aceasta înseamnă, în cazul de mai sus,
că aerul comprimat supus unei presiuni
de 10 bar (a) cu un punct de rouă sub
presiune de +3 °C are un conţinut
6l
de umiditate de 6 g pe metru cub de
lucru. Pentru clarificare – dacă metrul
cub sus-menţionat este expandat de
la 10 bar (a) la presiune atmosferică
atunci volumul său se măreşte de
10 ori. Conţinutul de vapori de apă
de 6 g rămâne neschimbat, dar acum
se distribuie la un volum de 10 ori mai
mare. Aceasta înseamnă că fiecare
metru cub de aer expandat conţine
acum numai 0,6 g de vapori de apă,
ceea ce corespunde unui punct de rouă
atmosferic de -24 °C.
5. Uscarea eficientă şi cât mai nepo-
luantă a aerului comprimat cu un
uscător cu refrigerare sau uscător
cu adsorbţie?
Noua legislaţie a mediului referitoare la
agenţii frigorifici nu poate schimba faptul
că uscătoarele cu adsorbţie nu constituie
o alternativă la uscătoarele cu refrige-
rare, nici economic şi nici din punct de
vedere al protecţiei mediului. Uscătoa-
rele cu refrigerare consumă doar 3%
din energia necesară compresorului
Punct de
Proces de rouă sub
uscare presiune
°C
Uscător cu refrigerare +3
+ 3 / – 40 *)
HYBRITEC
– 40
Uscător cu adsorbţie
cu regenerare caldă
– 40
Uscător cu adsorbţie – 20
cu regenerare rece – 70
Fig. 2: În funcţie de punctul de rouă sub presiu-
ne necesar sunt disponibile diverse procese de
uscare
pentru a produce aerul comprimat;
în schimb, uscătoarele cu adsorbţie
necesită între 10 şi 25%, sau mai mult.
Din acest motiv, uscătoarele cu refri-
gerare ar trebui utilizate ori de câte
ori este posibil. Utilizarea unui uscător
cu adsorbţie are sens doar dacă este
Consumul de aer pe o perioadă de 24 ore
100 % – 43 °C –
la temperatură ambiantă
Proiectat pentru utilizare
Potenţial suplimentar de economisire a energiei
(pentru utilizare la temperaturi de vară, de ex. 40 °C –
90 % –
la temperatura ambiantă de 40 °C)
35 °C –
Cerere de aer comprimat / consum de energie
80 % – 30 °C –
25 °C –
70 % –
Potenţial de economisire a Potenţialul SECOTEC de
60 % –
energiei economisire a energiei:
Schimbul doi Sub linia albastră:
50 % –
Consumul de aer
40 % – Deasupra liniei albastre:
Potenţial de economisire a
Schimbul unu energiei
30 % –
20 % –
Pauza de masă
10 % –
Consumul de aer comprimat Schimbul trei
0% –
Timp 6 - 14 14 - 22 22 - 6
Fig. 3: Potenţial de economisire a energiei la uscătoarele cu refrigerare şi control ciclic
necesar un aer extrem de uscat cu nare (fig. 3). Drept urmare, acestea
un punct de rouă sub presiune de sunt capabile de a realiza economii de
-20, -40 sau -70 °C (fig. 2). Pe par- energie medii anuale de peste 50%.
cursul unei zile de lucru, sistemele de Este important să se utilizeze teh-
Putere specifică aer comprimat sunt supuse deseori la nologii eficiente energetic în special
consumată
tipică variaţii importante ale cererii de aer pentru a atinge puncte de rouă sub
kW / m³/min **) comprimat. Similar, pe parcursul unui presiune negative, deoarece uscătoa-
an, acestea sunt supuse şi la vari- rele cu adsorbţie necesare pentru a
0,1
aţii mari de temperatură. De aceea, atinge acest nivel de performanţă au un
uscătoarele de aer comprimat trebuie consum foarte mare de energie.
0,2
proiectate să facă faţă la cele mai nefa- Folosind un proces hibrid, eficient
0,3
vorabile condiţii de funcţionare care pot energetic şi cu costuri reduse, sistemul
0,5 – 0,6 să apară, de exemplu: cea mai mică HYBRITEC este în măsură să reducă
presiune, consum maxim de aer com- în mod semnificativ acest consum
primat, precum şi temperaturi maxime de energie. Sistemul conţine atât un
1,4 – 1,6
de ambient şi de intrare a aerului uscător cu refrigerare cât şi un uscător
comprimat. cu adsorbţie. În primă fază uscătorul cu
Anterior, aceste sarcini erau realizate cu refrigerare aduce aerul comprimat până
uscătoare cu funcţionare continuă, fapt la un punct de rouă sub presiune de +3
care – în special la încărcare parţială °C, eficient şi cu costuri reduse. După
– a condus la o risipă considerabilă de ce a fost pre-uscat, aerul trece apoi în
energie. În schimb, uscătoarele cu refri- uscătorul cu adsorbţie, care necesită
gerare moderne cu control ciclic eficient acum considerabil mai puţină energie
asigură calitatea constantă a aerului
comprimat şi sunt capabile să-şi adap-
pentru a usca aerul în continuare până
la un punct de rouă sub presiune de -40
teze consumul de energie în funcţie °C.
de schimbarea condiţiilor de funcţio-
 www.kaeser.com
Capitolul 4
Condensul: evacuare corectă
Condensul este un produs secundar
inevitabil al producerii aerului com-
primat. Am explicat cum, în condiţii
normale, un compresor de 30 kW cu
un debit de 5 m³/min produce apro-
ximativ 20 de litri de condens pe
schimb. Acest lichid trebuie înde-
părtat din sistemul de aer pentru a
preveni problemele de funcţionare,
opririle costisitoare ale producţiei
şi coroziunea. În acest capitol vom
explica modul în care condensul
poate fi evacuat în mod corect şi
cum în acelaşi timp se pot face
importante economii de bani.
1. Purjarea condensului
Condensul, contaminat cu diverşi polu-
anţi, se colectează în anumite puncte
ale oricărui sistem de aer (fig. 1). De
aceea este esenţială purjarea fiabilă
a condensului, altfel calitatea aerului,
fiabilitatea şi eficienţa sistemului de aer
comprimat pot fi serios afectate.
a) Colectarea condensului
şi punctele de purjare
Iniţial, colectarea şi evacuarea conden-
sului se face cu elementele mecanice
ale sistemului de aer. Astfel, se colec-
tează 70 până la 80% din cantitatea
totală de condens – în condiţia în
care compresoarele au o răcire finală
eficientă.
Separator centrifugal:
Acesta este un separator mecanic
care separă condensul din aer
cu ajutorul forţei centrifuge
(fig. 2). Pentru a asigura eficienţă
maximă, fiecare compresor trebuie să
fie echipat cu propriul său separator
centrifugal.
Răcitoare intermediare:
La compresoarele cu două trepte
şi răcitor intermediar, condensul se
colectează şi în separatorul răcitorului
intermediar.
10
Fig. 1: Condensul se acumulează în anumite puncte în fiecare sistem de aer comprimat
Recipiente de aer:
Pe lângă funcţia principală de sto-
care sau tampon, recipientul de aer
separă gravitaţional şi condensul din aer
(fig. 1). Dacă are dimensiunea nece-
sară (debitul compresorului FAD în
m³/min împărţit la 3 = dimensiunea
recipientului în m³), recipientul de aer
este la fel de eficient ca un separator
centrifugal.
Totuşi, spre deosebire de separatorul
centrifugal, recipientul de aer poate
fi utilizat pe ţeava principală a siste-
mului de aer comprimat, cu condiţia ca
intrarea să se facă în partea inferioară
iar ieşirea în partea superioară. În plus,
recipientul de aer răceşte aerul datorită
faptului că suprafaţa sa mare acţio-
nează ca un răcitor, îmbunătăţind şi mai
mult separarea condensului.
Capcane de condens:
Pentru a evita curgerea necontro-
lată a condensului, traseul de aer
trebuie proiectat astfel încât toate intră-
rile şi ieşirile să se facă deasupra sau
în lateral.
Punctele de colectare a conden-
sului îndreptate în jos, aşa-numitele
capcane de condens, permit înde-
părtarea condensului de pe traseul
de aer. Dimensionată corect şi cu o
viteză de curgere a aerului de 2 până la
Către
reţeaua
de aer
comprimat
ECO-DRAIN
Aquamat
3 m/s, o capcană de condens (fig. 3),
plasată în zona umedă a sistemului de
aer, separă condensul la fel de eficient
ca şi un recipient de aer (fig. 1).
b) Uscătoare de aer comprimat
Pe lângă cele deja menţionate, există
şi alte puncte de colectare şi purjare
care se regăsesc în uscătoarele de aer
comprimat.
Uscătoare cu refrigerare:
Condensul este separat în uscătoarele
cu refrigerare datorită efectului de con-
densare prin răcirea aerului.
Fig. 2: Separator centrifugal de condens cu
purjor de condens
Fig. 3: Capcană de condens cu purjor în zona "umedă" a unui sistem de aer comprimat
Uscătoare cu adsorbţie:
Datorită efectului considerabil de răcire
pe traseul de aer, se poate colecta
condens la prefiltrul de la intrarea în
uscătorul cu adsorbţie. În uscătorul cu
adsorbţie propriu-zis, apa există numai
în stare de vapori datorită condiţiilor de
presiune parţială care predomină în
uscător.
c) Separatoare locale
Dacă nu există sisteme centrale de
uscare, la separatoarele locale mon-
tate imediat înainte de consumatori se
colectează mari cantităţi de condens.
Însă aceste sisteme necesită o întreţi-
nere deosebit de intensivă.
2. Sisteme de purjare
În prezent se utilizează în principal trei
sisteme:
a) Purjoare cu flotor
Purjorul cu flotor reprezintă unul dintre
cele mai vechi sisteme de purjare şi a
înlocuit complet purjarea manuală ine-
ficientă şi neviabilă. Cu toate acestea,
chiar şi purjarea condensului folosind
principiul cu flotor (fig. 4) s-a dovedit
extrem de predispusă la defecţiuni dato-
rită impurităţilor din aerul comprimat
b) Electroventile
Electroventilele cu comandă în timp
Conductă de aer comprimat, Conexiune
conductă
cu o uşoară pantă (2‰) Intrare
de retur aer
Gât de lebădă
Conexiune de la compresor
Capcană de condens pe
conducta de aer comprimat
Către reţeaua de aer comprimat
Purjor de condens
Conductă de colectare condens Ieşire Robinet manual
Fig. 4: Purjor cu flotor pentru condensul din aerul
comprimat
sunt mai fiabile decât purjoarele cu
flotor, dar trebuie verificate cu regu-
laritate pentru a nu se înfunda şi
contamina.
Reglajul incorect al perioadelor de
deschidere ale electroventilului poate
cauza pierderi de aer şi consum mai
mare de energie.
c) Purjoare de condens cu
senzor electronic de nivel
La ora actuală, sunt utilizate în principal
purjoarele cu senzor electronic de nivel
(fig. 5). Acestea au avantajul că flo-
torul, care este foarte expus defectelor, Fig. 5: Purjor de condens cu senzor electronic de
este înlocuit de un senzor electronic. nivel (ECO-DRAIN)
Aceasta elimină defectele cauzate de
murdărie sau uzură mecanică asociate
purjoarelor cu flotor.
Mai mult, pierderile de aer (care apar nilor de întreţinere purjorul să fie izolat
în cazul purjoarelor cu flotor) sunt eli- iar sistemul de aer comprimat poate să
minate datorită controlului automat rămână în funcţiune.
al perioadelor de deschidere ale
ventilului. Alte beneficii constau în
auto-monitorizare şi posibilitatea de a
transmite semnale unui sistem central
de comandă şi control.
d) Instalare corectă
Între sistemul de separare a conden-
sului şi purjorul de condens trebuie
montată o conductă scurtă echipată cu
un robinet de izolare (fig. 2 şi 3).
Aceasta permite ca în timpul operaţiu-
11
 www.kaeser.com
Capitolul 5
Condensul: tratare sigură şi economică
Termenul de "condens" este derutant
deoarece se poate înţelege greşit
că acesta se referă numai la vapori
de apă condensaţi. Aveţi grijă! Fie-
care compresor funcţionează ca un
aspirator supradimensionat: aspiră
poluanţii din mediul înconjurător şi îi
transmite într-o formă concentrată
condensului din aerul comprimat
netratat.
1. De ce se tratează condensul?
Utilizatorii care înlătură condensul pur
şi simplu aruncându-l în reţeaua de
canalizare riscă amenzi serioase. De
ce? Deoarece condensul care se acu-
mulează în timpul producerii aerului
comprimat este un amestec foarte dău-
nător. Pe lângă particule solide, acesta
conţine cantităţi din ce în ce mai mari
de hidrocarburi, dioxid de sulf, cupru,
plumb, fier şi alte substanţe datorate
creşterii gradului de poluare a mediului.
În Germania, înlăturarea condensului
este reglementată de Documentul
privind gospodărirea apelor. Acest
document prevede că apa poluată
trebuie tratată în conformitate cu "regle-
mentările tehnice general recunoscute".
Aceasta se referă la toate tipurile de
condens – inclusiv condensul de la
compresoarele "oil-free".
Există limite legale pentru toţi agenţii
poluanţi şi pentru valorile pH-ului.
Acestea variază în funcţie de fiecare
stat federal şi de ramura tehnică impli-
cată. Limita maximă admisă pentru
hidrocarburi, de exemplu, este de 20
mg/l, iar limita pH-ului pentru condensul
deversat variază între 6 şi 9.
2. Compoziţia condensului
(fig. 1).
a) Dispersie
Condensul poate avea diferite com-
poziţii. În general, dispersia apare la
compresoarele cu şurub răcite cu fluid
care funcţionează cu fluide de răcire
sintetice, cum este de exemplu "Sigma
Fluid S460" de la Kaeser. Acest con-
dens are în mod normal o valoare a
12
pH-ului între 6 şi 9, putând fi consi-
derat neutru. În cazul acestui condens,
agenţii poluanţi aspiraţi din atmosferă
sunt reţinuţi de stratul de ulei ce se
formează cu uşurinţă la suprafaţa
apei.
b) Emulsie
Un semn de emulsie vizibil îl constituie
un fluid lăptos care nu se separă nici
după câteva zile. Această compoziţie
apare adesea în cazul compresoa-
relor cu piston, cu şurub şi cu palete
culisante care funcţionează cu uleiuri
convenţionale. Agenţii poluanţi dintr-o
astfel de compoziţie sunt de asemenea
reţinuţi de ulei.
Datorită amestecului gros, stabil, uleiul,
apa şi agenţii poluanţi precum praful şi
metalele grele nu se pot separa doar
prin acţiunea gravitaţiei. Dacă aceste
uleiuri conţin compuşi de ester, atunci
condensul poate fi agresiv şi trebuie
neutralizat. Tratarea acestui tip de con-
dens este posibilă doar cu echipamente
separatoare de emulsie.
3. Îndepărtarea specializată a
condensului
Desigur, este posibilă colectarea con-
densului şi tratarea acestuia de către
o firmă specializată. Totuşi aceasta
Fig. 1: Fiecare compresor aspiră vapori de apă şi poluanţi, împreună cu aerul atmosferic.
Condensul acumulat din aerul comprimat (fig. 1.1) trebuie prin urmare să fie eliberat de ulei şi alţi
contaminanţi (fig. 1. 2) înainte de a putea fi evacuat ca apă uzată. 3)
generează costuri între 40 şi 150 €/m³.
Ţinând cont de cantitatea de condens
acumulată, tratarea locală a acestuia
constituie metoda mai economică.
Aceasta are avantajul că rămâne de
îndepărtat, în conformitate cu regle-
mentările referitoare la protecţia
mediului, numai 0,25% din volumul
original.
4. Procesul de tratare
a) Pentru dispersii
Pentru tratarea acestui tip de con-
dens se foloseşte un separator cu trei
camere, două camere de separare
iniţială şi o cameră cu filtru de carbon
activ (fig. 2). Separarea propriu-zisă
este realizată de forţa gravitaţională.
Stratul de ulei care pluteşte la suprafaţa
fluidului din camera de separare este
colectat într-un recipient şi înlăturat ca
ulei rezidual.
Apa rămasă este apoi filtrată în două
etape şi poate fi deversată ca apă
uzată. Prin acest proces se econo-
misesc până la 95% din costul tratării
condensului de către o firmă speciali-
zată. Acest tip de separatoare poate fi
furnizat pentru compresoare cu debite
de până la 105 m³/min. Dacă este
necesar, pot fi conectate în paralel mai
multe separatoare.
Cameră de destindere
Rezervor pre-separare
Colector de reziduuri detaşabil
Colector de ulei
Prefiltru
Cartuş filtrant principal
Ieşire apă
Robinet de preluare probe de
condens pentru testul de nebu-
lozitate
Fig. 2: Sistem de separare a condensului pentru tehnica aerului comprimat folosind principiul
gravitaţiei (schemă funcţională)
b) Pentru emulsii
În general, pentru tratarea emulsi-
ilor stabile sunt folosite două tipuri de
separatoare:
Sistemele de separare cu membrană
acţionează pe principiul ultra-filtrării, uti-
lizând aşa-numita curgere transversală.
În timpul acestui proces, condensul
prefiltrat curge de-a lungul membranei.
O parte din condens penetrează
membrana, şi părăseşte separatorul
sub formă de apă curată ce poate fi
deversată ca apă uzată. Al doilea tip
de separator utilizează un agent de
separare sub formă de pudră. Acesta
încapsulează mai multe particule de
ulei, formând particule mai mari şi mai
uşor de filtrat. Acestea sunt reţinute cu
uşurinţă în filtre cu o anumită dimen-
siune a porilor. Apa purificată poate fi
evacuată ca apă uzată.
13
 www.kaeser.com

Capitolul 6

Controlul eficient al compresorului

Prin adaptarea corespunzătoare a arată numai orele de funcţionare, nu şi renţe mici care să satisfacă cererea care. În cazul în care compresoarele cu
debitului livrat la cererea fluctuantă orele de mers în sarcină. Sistemele de efectivă de aer comprimat. Aceste turaţie variabilă sunt utilizate necores-

de aer comprimat, fazele mari con-
sumatoare de energie, şi prin urmare
costisitoare, de încărcare parţială
pot fi eliminate aproape total. Prin
urmare, controlerul compresorului
joacă un rol esenţial în asigurarea
eficienţei energetice optime.
comandă bine adaptate pot ajuta prin
creşterea factorului de încărcare până
la peste 90%, obţinând economii de
energie de până la 20% sau mai mult.
1. Control intern
a) Comandă de mers în sarcină/ gol
cicluri doar descarcă zonele presuri-
zate din sistemul compresor. Motorul
de antrenare, pe de altă parte, trebuie
să continue să funcţioneze o anumită
perioadă pentru a evita depăşirea frec-
venţei sale de pornire.(fig. 1). Puterea
necesară pentru a antrena motorul în
Pressure
Motor temperature
punzător pentru o aplicaţie, acestea se
pot transforma în mari consumatoare
de energie fără ştirea utilizatorului. Pmax
Pmin
Aceasta înseamnă că antrenarea cu
frecvenţă variabilă nu constituie un
100
panaceu universal în ceea ce priveşte
Full load
funcţionarea eficientă şi economică.

Compresoarele care funcţionează la
mai puţin de 50% încărcare ar trebui
să tragă semnale puternice de alarmă
în ceea ce priveşte pierderile însem-
nate de energie. Mulţi utilizatori nici nu
sunt conştienţi de acest lucru deoarece
compresoarele lor au un indicator care
Pressure
Majoritatea compresoarelor au motoare
de antrenare trifazice asincrone. Însă,
frecvenţa de pornire permisă a acestora
devine mai joasă pe măsură ce motorul
este mai mare. Aceasta nu corespunde
frecvenţei de pornire necesare pentru a
cupla şi decupla compresorul cu dife-
timpul acestei perioade de mers în gol
trebuie privită ca o pierdere. Consumul
de energie al unui compresor la mers
în gol reprezintă circa 20% din energia
necesară funcţionării în sarcină.
Sistemele de control moderne, optimi-
zate de calculator, cum ar fi controlul
Quadro cu selectarea automata a
modului de funcţionare optimă (fig.
Motor power in %
2. Clasificarea consumului de aer Idle
20
În general, ţinând cont de funcţia lor, Stop
compresoarele pot fi clasificate în Idling, only with high motor temperature Time
Variable maximum switching frequency
unităţi care preiau sarcina (consumul)
de bază, medie şi de vârf sau aşteaptă Fig. 3: Control Dynamic, bazat pe controlul Dual, cu mers în gol dependent de temperatura motorului
în rezervă.
a) Consumul de bază

2), controlul Dynamic cu mers în gol Consumul de bază este debitul de aer

Pressure
dependent de temperatura motorului necesar în mod constant pentru o uni-
(fig. 3) şi controlul Vario cu perioade tate de producţie.
Pmax
de mers în gol variabile calculate Pmax
Pmin
(fig. 4) ajută la menţinerea la minim a b) Consumul de vârf Pmin
100 perioadelor costisitoare de mers în gol Prin contrast, consumul de vârf este
Full load şi asigură protecţia maximă a motorului. debitul de aer cerut în momentele de 100
Motor power in %

consum maxim. Acesta este variabil Full load

Motor power in %
t2 Controlere proporţionale care restricţi- datorită variaţiei cererii de la diverşi
Idle onează admisia nu sunt recomandate, consumatori.
20
Stop Idle
deoarece compresorul necesită circa Pentru a răspunde cât mai bine diver- 20
Stop
Time 90% din energia cu care ar trebui să selor cerinţe de consum, fiecare 1 hour
Time
furnizeze 100% din debitul nominal compresor trebuie să fie controlat indi- Maximum number of motor starts: 6 per hour

Fig. 1: Control sarcină maximă – mers în gol – pornit/ oprit, cu perioade de mers în gol fixe, aşa-numitul de aer, pentru a furniza doar 50% din vidual printr-un controler intern.
control Dual acest debit. Aceste controlere subordonate 'slave' Fig. 4: Control Vario cu perioade de mers în gol variabile calculate
trebuie să poată susţine funcţionarea
b) Antrenare cu frecvenţă variabilă compresoarelor şi, deci, alimentarea
Pressure

Eficienţa compresoarele cu turaţie con- cu aer comprimat în cazul apariţiei unei

trolată de un convertizor de frecvenţă defecţiuni a controlerului central coor-

Pressure
(fig. 5) nu este constantă în toată gama donator 'master'.
Pmax de control. De exemplu, pentru un motor
Pmin de 90 kW, în gama de control între 30 3. Control central Pmax Control pressure
şi 100%, eficienţa se reduce de la 94 Controlerele centrale moderne, echi- Pmin
100
până la 86%. La aceasta se adaugă pate cu software bazat pe web, sunt
Full load 100
pierderile convertizorului de frecvenţă şi capabile atât să coordoneze funcţio-
Motor power in %

t3 t3 t2 t3 Full load t2 t2
caracteristica de putere neliniară a com- narea compresorului într-o staţie de aer

Motor power in %
t2 t2
Idle presoarelor. Compresoarele controlate comprimat, pentru a asigura o eficienţă
20
Stop de un convertizor trebuie să fie operate energetică optimă, cât şi să asigure Idle
20
Time în gama de control 40-70%: acesta este posibilitatea de a aduna date de per- Stop
intervalul pentru performanţe optime. formanţă şi documente doveditoare ale Time
Fig. 2: Control sarcină maximă – mers în gol – pornit/ oprit, cu selectarea automata a modului de funcţi- De asemenea, toate componentele eficienţei sistemului de alimentare cu
onare optimă, aşa-numitul control Quadro trebuie proiectate pentru 100% încăr- aer comprimat. Fig. 5: Control continuu al debitului livrat cu turaţie variabilă (convertizor de frecvenţă) 

14 15
 www.kaeser.com

Capitolul 6

Controlul eficient al compresorului

a) Repartizarea sarcinii (splitare)
Aceasta presupune împărţirea compre-
soarelor cu mărimi şi tipuri de comandă
şi control identice sau diferite în funcţie
de consumurile de aer comprimat de
bază şi de vârf ale unei unităţi
de producţie (fig. 6).
b) Funcţiile controlerului central
Coordonarea funcţionării unei staţii
de compresoare este o sarcină difi-
cilă şi complexă. Controlerele centrale
moderne nu trebuie numai să acti-
veze şi în acelaşi timp să dezactiveze
compresoare de diferite mărci şi dimen-
siuni. Ele trebuie să fie, de asemenea,
capabile să monitorizeze necesarul de
întreţinere al sistemului, să echilibreze
orele de funcţionare ale echipamentelor
şi să înregistreze alarmele pentru a
minimiza costurile de service şi pentru
a maximiza fiabilitatea.
c) Gradarea corectă
Pentru ca un controler central să func-
ţioneze cu eficienţă maximă, este
necesară gradarea perfectă a compre-
soarelor din staţia de aer comprimat.
Suma debitelor de aer comprimat a
compresoarelor de vârf trebuie, deci,
să fie mai mare decât debitul compre-
sorului de bază ce urmează a fi cuplat.
Dacă se utilizează un compresor cu
convertizor de frecvenţă, gama de
reglaj a acestuia trebuie să fie mai mare
decât debitul compresorului de bază
ce urmează a fi cuplat, altfel nu poate
fi garantată eficienţa furnizării aerului
comprimat.
d) Siguranţa transferului de date
O altă cerinţă importantă necesară
funcţionării perfecte şi eficienţei con-
trolerului central de comandă este
siguranţa transferului de date.
Trebuie să se asigure transferabilitatea
mesajelor între toate compresoarele şi
între compresoare şi controlerul central.
În plus, căile de comunicaţie trebuie
monitorizate pentru ca defectele de
tipul pierderii continuităţii la un cablu de
conexiune să fie imediat recunoscute.
Metodele de transfer obişnuite sunt:
1. Contacte fără potenţial
2. Semnale analogice 4 – 20 mA
3. Interfeţe de comunicaţie, ex.:
RS 232, RS 485, Profibus DP sau
Ethernet.
Cea mai modernă metodă de transfer Telefon WWW
este Ethernet. Acest sistem poate trans-
mite volume mari de date într-un timp Tabletă
foarte scurt. Atunci când este combinat
cu sisteme de monitorizare şi tehnologii
moderne de telecomunicaţii există şi
posibilitatea conectării şi monitorizării Laptop
de la distanţă. Aceasta înseamnă că
nu este obligatorie amplasarea contro-
lerelor centrale în instalaţia propriu-zisă
de aer comprimat (fig. 7).
Desktop
Centru de service KAESER
Fig. 7: Gama largă de posibilităţi de conectare pentru un controler central ajută la îmbunătăţirea semnificativă a funcţionării eficiente energetic a unei staţii de
aer comprimat

Repartizarea 16 m³/min + ~ 40 %
sarcinii în funcţie 16 m³/min în rezervă
de consum
schimbul 1 15 m³/min
schimbul 2 9 m³/min 2 x 8 m³/min +

schimbul 3 8 m³/min în rezervă ~ 60 %

4 m³/min

2 x 4,5 m³/min + 8 m³/min + 5,7 m³/min + ~ 95 %

5,7 m³/min în rezervă

1,6 - 6,3 m³/min + 3,9 m³/min + 5,7 m³/min

~ 95 %
5,7 m³/min în rezervă

Fig. 6: Repartizarea sarcinii între compresoare de diferite mărimi în funcţie de consumul de aer comprimat

16 17
 www.kaeser.com
Capitolul 7
Coordonarea optimă a compresoarelor în funcţie
de consum
Sistemele de aer comprimat sunt
în mod obişnuit compuse din mai
multe compresoare de dimensiuni
similare sau diferite. Deoarece un
control corespunzător este esenţial
pentru a asigura funcţionarea efi-
cientă a sistemului, este nevoie de
un controler central pentru a coor-
dona funcţionarea echipamentelor
individuale: astfel producţia de aer
comprimat este precis adaptată la
consumul real de aer comprimat iar
eficienţa maximă este asigurată în
permanenţă.
Sistemele cunoscute ca şi controlere
interne ale compresoarelor trebuie
considerate ca şi sisteme de reglaj în
vederea aplicării tehnicilor de reglare
şi control. În principal aceste tehnici de
control se împart în patru grupe:
1. Control în cascadă
Controlul în cascadă este metoda
clasică de control al unui grup de com-
presoare. Astfel fiecare compresor
este scos sau adăugat în funcţie de
presiunile de comutare în vederea
adaptării la consumul din sistem. Dacă
trebuie coordonate mai multe compre-
soare, prin această strategie rezultă
un sistem de control în cascadă, sau
în trepte. Când cererea de aer com-
primat este scăzută, funcţionează un
p/bar 1 2
7,5
K4
K3
K2
K1
7
6,5
Cascadă Control în bandă fără
presiune stabilită
Fig. 1: Diferite variante de control ale compresoarelor
18
singur compresor iar presiunea creşte
şi fluctuează în intervalul superior între
presiunea minimă (pmin) şi presiunea
maximă (pmax) a acestui compresor.
Când cererea de aer comprimat creşte,
presiunea scade şi sunt pornite alte
compresoare pentru a o satisface (fig.
1, secţiunea 1). Aceasta are ca rezultat
o variaţie totală de presiune relativ
mare cu valori maxime cu mult peste
presiunea nominală de lucru, mărind
importanţa pierderilor de aer prin nee-
tanşeităţi şi a pierderilor de energie
aferente; pe de altă parte, în cazul în
care consumul este mare, presiunea
scade mult sub valoarea presiunii
nominale de lucru şi rezerva de pre-
siune din sistem este redusă. Indiferent
dacă se utilizează presostate clasice cu
membrană, manometre cu contact sau
senzori electronici de presiune, pentru
controlul în cascadă, variaţia totală
de presiune va fi foarte mare, datorită
alocării individuale a compresoarelor
pentru un anumit interval de presiune.
Cu cât numărul de compresoare uti-
lizate este mai mare, cu atât creşte şi
intervalul de variaţie generală a pre-
siunii. Aceasta conduce la un reglaj
ineficient cu deja menţionatele presiuni
mai mari, pierderi prin neetanşeităţi şi
pierderi de energie. Prin urmare, sis-
temele de reglaj în cascadă trebuie
3 4
WP
p
Necesară
p
Alarmă
SAM cu presiune SAM cu presiune
stabilită necesară
t urmărirea presiunii stabilite a adus
înlocuite cu alte metode de reglaj atunci
cand sunt utilizate în combinaţie cu mai
mult de două compresoare.
2. Control în bandă de presiune
Spre deosebire de sistemele cu reglaj
în cascadă, controlul în bandă de pre-
siune (fig. 1, secţiunea 2) permite
coordonarea mai multor compresoare
într-un interval unic determinat de pre-
siune. Aceasta permite ca intervalul de
presiune, în care este reglată staţia de
aer comprimat, să fie menţinut într-o
bandă relativ îngustă.
2. a) Control simplu în bandă de
presiune
Versiunile simple de control în bandă
de presiune nu sunt capabile să coor-
doneze funcţionarea compresoarelor
de dimensiuni diferite; prin urmare,
acestea nu îndeplinesc cerinţele
pentru a acoperi sarcina de vârf în
reţelele de aer comprimat care tre-
buie să se adapteze la un consum
în continuă schimbare. Prin urmare,
această metodă a fost înlocuită cu
un sistem care, bazat pe perioadele
de scădere şi creştere a presiunii, îşi
propune să controleze compresoarele
adecvate şi astfel să acopere vârful de
consum de aer comprimat. Această
abordare de reglaj are totuşi o bandă
relativ mare pentru variaţia presiunii
(fig. 2). În plus, la fel ca la controlul
în cascadă, reacţiile compresoarelor
şi reţeaua de aer comprimat nu sunt
luate în considerare, ceea ce duce la o
posibilă cădere a presiunii sub valoarea
minimă. Prin urmare, este necesar să
se menţină o distanţă de siguranţă între
presiunea minimă necesară şi cea mai
mică presiune de comutare a sistemului
de reglaj.
2. b) Control în bandă de presiune
cu urmărirea presiunii stabilite
Controlul în bandă de presiune cu
o îmbunătăţire semnificativă impor-
tantă (fig. 1, secţiunea 3). Această p/bar
metodă se străduieşte să menţină o
anumită presiune stabilită şi, în funcţie Curbă de presiune Vector valoare medie (tendinţă)
de cererea de aer comprimat, poate
pmax
decide comanda unor compresoare de 7.7
dimensiuni diferite. Avantajul principal
7.5
al acestei variante de reglaj este că
permite ca presiunea medie de funcţi-
onare a sistemului de aer comprimat să
fie redusă semnificativ şi, prin urmare,
ajută la realizarea de economii conside- 7.0
pmin
rabile de energie şi bani. tt t t
t/s
3. Control presiune necesară
Controlul presiunii necesare (fig. 1, Fig. 2: Presiunea optimă este stabilită luând în considerare toate pierderile relevante pentru control
secţiunea 4) este în prezent metoda
optimă de reglaj. La această variantă,
nu sunt necesare limitele de presiune
p
maximă şi minimă ci doar cea mai mică
presiune de lucru posibilă astfel încât
pO2
presiunea în punctul de măsurare a
pO1
senzorului de presiune să nu scadă
sub presiunea minimă admisă (fig. 3). WP
Luând în considerare toate pierderile pu1 x
posibile cauzate de creşterea presi- pu2 x
unii, timpul de pornire, perioadele de
pmin
reacţie şi de mers în gol, precum şi de
controlul turaţiei atunci când este cazul, p
Alarmă
această metodă de reglaj stabileşte o
performanţă optimă în ceea ce priveşte t
comanda şi selecţia compresoarelor.
Datorită recunoaşterii timpilor de Fig. 3: În cazul controlului presiunii necesare, nu mai este nevoie de introducerea limitelor de presiune
reacţie individuali, sistemul este capabil maximă şi minimă
să evite scăderea presiunii de lucru sub
presiunea minimă admisă (fig. 4).
Cu această nouă metodă adaptivă
p
3Dadvance Control, care este inclusă
în controlerul central SIGMA AIR
pO2
MANAGER 2 (SAM 2), este posibil să
pO1
se reducă şi mai mult consumul de
energie faţă de controlul în bandă de WP
presiune cu urmărirea presiunii stabi- pu1
lite. În plus, potenţialul de subestimare pu2
x
a presiunii stabilite este eliminat şi este
pmin
surprinzător de simplu pentru operator
să ajusteze singur presiunea necesară. p
Alarmă
t
Fig. 4: Sistemul previne scăderea presiunii de lucru sub presiunea minimă necesară
19
 www.kaeser.com
Capitolul 8
Economii de energie prin recuperare de căldură
Ca urmare a creşterii continue a pre-
ţurilor la energia electrică, utilizarea
eficientă a energiei nu este impor-
tantă doar pentru mediu, ci este şi o
tot mai mare necesitate economică.
Producătorii de compresoare pot
să furnizeze diverse soluţii în acest
sens, precum de ex. sistemele de
recuperare a căldurii produse de
compresoarele cu şurub.
1. Compresoarele generează
în primul rând căldură
Greu de crezut, adevărul este că 100%
din energia electrică utilizată de com-
presoare se transformă în căldură.
Acţiunea de comprimare a aerului
încarcă aerul din compresor cu energie
potenţială (fig. 1). Această energie
este eliberată în momentul utilizării
prin expansiunea aerului comprimat
însoţită de absorbţia căldurii din mediul
înconjurător.
2. Modalităţi de recuperare a căldurii
Utilizatorii care doresc să economi-
sească mai mult cu staţia lor de aer
comprimat pot alege una dintre urmă-
toarele metode de recuperare a căldurii:
a) Încălzirea aerului
Cea mai simplă şi directă metodă de
recuperare a căldurii generate de un
compresor cu şurub răcit cu fluid/ulei
constă în utilizarea căldurii din aerul de
răcire încălzit rezultat de la compresor.
Acest aer încălzit este direcţionat cu aju-
torul unei tubulaturi pentru a fi folosit la
încălzirea încăperilor în depozite şi ate-
liere. Aerul cald poate fi de-asemenea
utilizat şi în alte aplicaţii precum uscare,
perdele de căldură şi preîncălzire aer
de ardere. Când aerul încălzit nu este
necesar, este eliberat în exterior prin-
tr-o clapetă sau jaluzea manuală sau
automată. Jaluzeaua poate fi reglată
cu ajutorul unui termostat pentru a
menţine temperatura constantă dorită.
Metoda de încălzire a încăperilor per-
mite recuperarea a 96% din energia
electrică consumată de un compresor
20
100% care este folosită apa: pentru încălzire,
Putere electrică spălătorie sau duşuri, producţie sau
consumată totală 25 % curăţare industrială umedă. Cu ajutorul
Căldură ambiantă Schimbător de
acestor schimbătoare de căldură pot căldură
(intern)
fi atinse temperaturi ale apei de până
la 70 °C. Experienţa arată că pentru
compresoare cu capacitate de la 7,5
kW în sus, costurile adiţionale pentru
25 % aceste sisteme de recuperare a căldurii
Potenţial Compresor cu şurub
energetic se amortizează în doi ani. Desigur, cu răcit cu aer Apă rec
al aerului e
condiţia unei dimensionări corecte.
comprimat Apă ca
ldă
3. Considerente în ceea ce priveşte
Aprox. 5% fiabilitatea
căldură degajată În mod normal, sistemele de răcire pri- Rezervor de apă caldă
de motorul de Aprox. 2% mare ale compresoarelor nu ar trebui
antrenare căldură degajată
de compresor niciodată utilizate atât pentru răcire Încălzire cu apă caldă
în mediul ambiant cât şi pentru sistemul de recuperare a
Duş
căldurii. Motivul este că dacă sistemul
de recuperare a căldurii s-ar defecta, Fig. 3: Sistem de recuperare a căldurii cu apă caldă
Aprox. 76% Aprox. 2 % răcirea compresorului, şi deci producţia
căldură
recuperabilă prin Aprox. 15 % din căldură rămâne în
de aer comprimat, ar fi în pericol. Cea
căldură recuperabilă prin aerul comprimat
răcirea fluidului
răcirea aerului comprimat
mai sigură metodă este de a instala în Economii potenţiale de energie
compresor un schimbător de căldură Economii de energie prin recuperare de căldură
suplimentar, destinat numai recuperării prin optimizarea
sistemului
de căldură. Astfel, în eventualitatea
unei defecţiuni sau dacă apa caldă nu
este necesară, compresorul poate uti-
liza sistemul de răcire primar cu aer sau
Aprox. 96 % apă şi astfel poate continua
căldură recuperabilă
să funcţioneze (fig. 2 şi 3).
Fig. 1: Diagrama fluxului de căldură
4. Până la 96% energie utilizabilă
cu şurub. Şi acest lucru este avantajos Cea mai mare parte a energiei recupe-
chiar şi pentru echipamente mici, deoa- rabile sub formă de căldură, aproximativ
rece un compresor de 7,5 kW poate să 76%, se găseşte în uleiul de răcire al Investiţia în sistemul de aer comprimat Costuri cu energia electrică
producă cu uşurinţă suficientă căldură compresorului, aproximativ 15% chiar Costuri de întreţinere Economii potenţiale de energie
pentru a încălzi o locuinţă obişnuită. în aerul comprimat şi până la 5% sunt
pierderile prin căldură din motor. Într-un Fig. 4: Recuperarea de căldură oferă un potenţial semnificativ de economii suplimentare de energie
b) Apă caldă compresor cu şurub complet închis
Apa caldă poate fi recuperată pentru răcit cu fluid/ ulei chiar şi pierderile
diverse scopuri de la un compresor de căldură ale motorului electric pot 5. Concluzie pentru care se utilizează căldura şi
răcit cu aer sau cu apă prin intermediul fi recuperate sub formă de aer cald. Recuperarea căldurii rezultată în urma metoda de recuperare aleasă (fig. 4).
unui schimbător de căldură instalat în Aceasta face ca proporţia totală a ener- compresiei în scopul utilizării ei consti-
circuitul uleiului de răcire al blocului giei disponibile sub formă de căldură să tuie un mod inteligent de a îmbunătăţi
de compresie. Se utilizează schimbă- ajungă la 96%. costurile producţiei de aer comprimat
toare de căldură cu plăci, standard sau şi de a proteja în acelaşi timp mediul
autoprotejate, în funcţie de scopul în Din energia rămasă, 2% radiază din înconjurător; efortul implicat este relativ
Fig. 2: Conectarea corectă a compresoarelor la compresor şi 2% rămâne în aerul com- mic. Investiţia se recuperează rapid
un sistem de recuperare a căldurii primat (fig. 1). în funcţie de condiţiile locale, scopul
21
 www.kaeser.com
Capitolul 9
Proiectarea şi instalarea unei reţele noi de
distribuţie a aerului comprimat
Aerul comprimat este o sursă
eficientă de energie dacă toate com-
ponentele sale de producţie, tratare
şi distribuţie sunt perfect armonizate
între ele În plus, proiectarea corectă
a sistemului şi dimensionarea şi
instalarea corespunzătoare a reţelei
de distribuţie a aerului sunt, de ase-
menea, esenţiale.
1. Producţia economică a aerului
comprimat
Când se ţine cont de costul energiei,
al mediului de răcire, al întreţinerii şi
al amortizării utilajelor, costul fiecărui
metru cub de aer comprimat produs,
este, în funcţie de dimensiunea compre-
sorului, utilizare, stare de funcţionare
şi model, între 0,5 şi 2,5 cenţi (Euro).
Multe unităţi de producţie pun mare preţ
pe producţia de aer comprimat cu ade-
vărat economică. Acesta este şi motivul
pentru care compresoarele cu şurub
răcite cu ulei au devenit aşa de popu-
lare: pot economisi până la 20% din
costurile producţiei de aer comprimat
faţă de alte tipuri de compresoare.
2. Influenţa tratării aerului asupra
reţelei de aer comprimat
Oricum, în practică se acordă foarte
puţină importanţă tratării aerului com-
primat. Acest lucru este regretabil,
deoarece, numai aerul tratat corect
poate reduce costurile de întreţinere
ale consumatorilor de aer şi ale con-
ductelor aferente. Când pe conducte
se transportă aer comprimat umed,
este esenţial să fie utilizate conducte
rezistente la coroziune. De asemenea,
trebuie verificat dacă eventuale con-
ducte inadecvate nu au un impact
negativ şi asupra calităţii aerului com-
primat obţinut după sistemul de tratare.
a) Uscătoarele cu refrigerare reduc
necesarul de întreţinere
Uscarea prin refrigerare oferă o calitate
a aerului comprimat suficientă pentru
a satisface 80% din aplicaţii. Adesea,
22
uscătoarele cu refrigerare economi-
sesc căderile de presiune cauzate de
filtrele din reţeaua de aer şi consumă
numai aprox. 3% din energia pe care
ar utiliza-o altfel compresorul pentru a
compensa aceste căderi de presiune.
În plus, economiile de costuri în ceea
ce priveşte întreţinerea şi reparaţiile
consumatorilor de aer comprimat şi
a reţelelor de conducte pot fi cu uşu-
rinţă de zece ori mai mari decât costul
uscării prin refrigerare.
b) Sisteme combinate cu economie
de spaţiu
Pentru aplicaţii mici sau locale, sunt dis-
ponibile de asemenea şi sisteme de aer
comprimat, cu economie de spaţiu, for-
mate din compresor cu şurub, uscător
cu refrigerare şi eventual recipient de
aer (fig. 1).
3. Proiectarea şi instalarea unei
reţele de distribuţie a aerului
La proiectarea unei noi staţii de aer
comprimat trebuie să se stabilească
dacă alimentarea cu aer comprimat se
va face la nivel local sau centralizat.
Un sistem centralizat este de obicei
suficient pentru unităţile de producţie
Fig. 1: Sistemul de aer comprimat AIRCENTER
totul într-unul, cu economie de spaţiu, care asigură
producţia, tratarea şi stocarea aerului comprimat
mici şi mijlocii, deoarece nu generează
problemele întâlnite într-o reţea de aer
comprimat mare, cum ar fi costurile
de instalare ridicate, pericolul înghe-
ţului conductelor exterioare neizolate
şi pierderile mari de presiune datorate
traseelor lungi de conducte.
a) Dimensionarea corectă a reţelei
Întotdeauna este nevoie de un calcul
pentru a dimensiona corect reţeaua
de aer comprimat. Acesta calcul se
bazează pe regula unei căderi de pre-
siune între compresor şi consumatori
(inclusiv sistemul de tratare normal, de
ex. uscare prin refrigerare) de maxim
1 bar. Căderile de presiune individuale
pot fi considerate după cum urmează
(fig. 2):

Reţea principală 0,03 bar

Conducte de distribuţie 0,03 bar

Conducte de conexiune 0,04 bar

Uscător cu refrigerare 0,20 bar

Filtru/regulator/lubrificator
şi furtunuri 0,50 bar
Total max. 0,80 bar
Această listă arată importanţa calcu-
lului căderilor de presiune din secţiunile
individuale. De-asemenea ar trebui să
se ţină seama de fitingurile turnate şi
robinetele de izolare. De aceea nu este
suficient ca în cadrul formulei sau al
tabelului să se ia în considerare numai
lungimea totală a conductelor, ci trebuie
determinată lungimea tehnic echiva-
lentă a conductelor. Oricum, în primele
etape ale proiectării nu se poate stabili
cu acurateţe numărul exact de fitinguri
şi robinete. De aceea, lungimea echi-
valentă a conductelor se estimează
înmulţind lungimea totală în linie
dreaptă cu un factor de 1,6. Diametrul
conductelor poate fi determinat uşor cu
o formulă verificată în practică (fig. 3)
sau cu ajutorul nomogramelor (anexa
1, pag. 54).
De asemenea se pot utiliza ser-
viciile online 'Instrumente utile'
Fig. 2: Componente principale ale unei reţele de distribuţie a aerului: reţea principală (1), conducte de
distribuţie (2), conducte de conexiune (3), uscătoare (4), unităţi FRL/ racorduri (5)
de la KAESER (www.kaeser.ro/
Online_Services/Toolbox).
Formula aproximativă:
√
5 camera compresoarelor în cazul sis-
di = 1.6 x 103 x V1.85 x L
∆p x ps
d i = Diametrul interior al conductei (m)
p s = Presiunea din sistem (absolută în Pa)
L = Lungime nominală (m)
V = Debit de aer (m³/s)
∆ p = Cădere de presiune (Pa)
Fig. 3: Formula aproximativă pentru determinarea
diametrelor conductelor
b) Trasee de conducte cu economie
de energie
Pentru a economisi energie, traseul
conductelor ar trebui să fie cât mai drept
şi cât mai direct posibil. De exemplu, se
pot evita coturile, atunci când se mon-
tează conductele în jurul unui obstacol,
repoziţionând traseul în linie dreaptă
pe lângă obstacol. Unghiurile drepte,
la 90° produc căderi mari de presiune
plastic costă aproximativ la fel dacă se
consideră şi costurile de instalare. Con-
ductele din inox sunt cam cu 20% mai
scumpe. Totuşi, metodele de prelucrare
mai eficiente au determinat scăderea
preţurilor în ultimii ani.
Majoritatea producătorilor oferă tabele
în care sunt prezentate condiţiile optime
pentru fiecare material. Este bine să
se studieze aceste tabele înainte de a
lua o decizie, să se ia în considerare
încărcările viitoare ale reţelei de aer
comprimat şi apoi să se stabilească
specificaţia pentru reţea. Numai aşa se
poate obţine o reţea de aer comprimat
cu adevărat bună.
d) Important – îmbinarea corectă
Conductele trebuie să fie îmbinate fie
prin sudare, cu adeziv sau filetate şi
lipite cu adeziv. Este foarte important
ca îmbinarea să se facă corect, pentru
şi ar trebui înlocuite cu coturi cu rază a se asigura că aceasta este stabilă din
mare. În loc de robinetele de apă cu punct de vedere mecanic şi nu există
sertar obişnuite ar trebui utilizate robi- pierderi de aer, chiar dacă va fi dificil de
nete cu bilă sau fluture cu trecere demontat.
nerestricţionată.
În zonele de aer umed, de ex. doar în
temelor de aer comprimat moderne,
conexiunile la şi de la conducta princi-
pală trebuie să se facă de sus sau cel
puţin din lateral. Conducta principală
trebuie să coboare cu o pantă de 2 la
1000. Cel mai de jos punct al acestei
conducte trebuie prevăzut cu posibili-
tatea montării unui purjor de condens.
În zonele de aer uscat, conducta poate
fi orizontală cu linii secundare conec-
tate direct în jos.
c) Ce material să utilizăm pentru
conducte?
Nu se pot face recomandări specifice
cu privire la proprietăţile materialelor.
Totuşi, datorită sarcinilor termice mari
asociate compresoarelor, conduc-
tele metalice sunt întotdeauna prima
opţiune. Numai preţul nu poate influ-
enţa foarte mult alegerea, deoarece
conductele din oţel zincat, cupru sau
23
 www.kaeser.com

Capitolul 10

Optimizarea unei reţele existente de distribuţie a

aerului comprimat
În fiecare an se iroseşte inutil o Presiune de lucru
mare cantitate de bani din cauza
sistemelor de distribuţie îmbătrânite
sau prost întreţinute, care permit ca
energia să se piardă în loc să fie uti-
lizată. Rezolvarea acestor deficienţe
necesită o gândire atentă şi implică
multă muncă. Prezentăm în conti-
nuare câteva sfaturi utile cu privire
la recondiţionarea unei reţele de aer
comprimat.

1. Cerinţa de bază:
aer comprimat uscat
La planificarea unei reţele noi, se pot Fig. 1: Modernizarea unei reţele de aer comprimat prin adăugarea unei reţele inel suplimentare Fig. 4: Măsurarea pierderilor la consumatorii de
evita greşelile care ar putea genera aer comprimat şi în reţeaua de distribuţie
probleme în viitor. Modernizarea unei
reţele de aer comprimat existente nu
este întotdeauna simplă şi este fără
rost dacă aerul ce alimentează reţeaua
de distribuţie este umed. Înainte de a
începe o astfel de modernizare, asigu- t1 t2 t3 t4 t5
raţi-vă că aerul este uscat la sursă.

2. Ce se întâmplă în cazul în care

există o cădere excesivă de presiune
în reţeaua de distribuţie a aerului?
Dacă căderea de presiune din reţea
este mare, chiar şi după instalarea unui
sistem de tratare satisfăcător, atunci
cauza o constituie probabil depunerile
din conducte. Contaminanţii din aerul
comprimat se depun pe pereţii con-
ductelor, reducând diametrul efectiv şi
îngustând calea de trecere a aerului
comprimat.
a) Înlocuire sau suflare
Dacă depunerile sunt foarte aderente
s-ar putea să trebuiască înlocuite sec-
ţiuni întregi din conducta afectată.
Totuşi, este posibilă suflarea conduc-
telor dacă diametrul interior este doar
uşor îngustat de depuneri, urmată de o
uscare completă înainte de a le repune
în funcţiune.
b) Instalarea de conducte
suplimentare
O bună metodă de a mări diametrul
efectiv al unei reţele de aer este de a
Fig. 2: Mărirea capacităţii reţelei de distribuţie prin adăugarea unor conducte încrucişate
conecta o a doua conductă în paralel.
De-asemenea poate fi instalată o a
doua reţea inel dacă diametrul ţevilor
din reţeaua inel existentă este prea mic
(fig.1).
Dacă este corect dimensionată, o
conductă suplimentară sau un inel
dublu nu numai că elimină problema
căderii de presiune, dar în acelaşi timp
măreşte fiabilitatea reţelei de distribuţie
în general.
Altă posibilitate de a îmbunătăţi
curgerea aerului într-o reţea inel
constă în utilizarea conductelor
încrucişate
(fig. 2).
3. Identificare şi eliminare pierderi
Un prim obiectiv al oricăror lucrări de
recondiţionare trebuie să îl constituie
eliminarea, pe cât posibil, a pierderilor
de aer din reţea.
a) Determinarea totalului pierderilor
Înainte de a căuta pierderile indivi-
duale, trebuie stabilit volumul total al
pierderilor din reţea. Acest lucru este
relativ simplu de realizat, cu ajutorul
unui compresor – toţi consumatorii de
aer comprimat sunt conectaţi dar opriţi
şi se măsoară timpii de funcţionare în
sarcină ai compresorului într-un interval
de timp dat (fig. 3).
Rezultatele sunt apoi utilizate pentru
a stabili pierderile cu următoarea
formulă:
VC x ∑ tx
VL = –––––––––––
T iar măsurătoarea pentru a stabili pier-
T Timp (t)
Fig. 3: Stabilirea totalului pierderilor prin măsurarea timpilor de mers în sarcină ai compresorului cu toţi Fig. 5: Măsurarea pierderilor în reţeaua de
consumatorii opriţi distribuţie a aerului
Legendă: derile din reţeaua de distribuţie (fig. cu ajutorul aparatelor cu ultrasunete.
VL = Pierderi (m³/min) 5). Diferenţa dintre totalul pierderilor şi În momentul în care s-a localizat şi
VC = Debit compresor pierderile din reţea reprezintă pierderile eliminat ultima pierdere, iar diametrul
(m³/min) la consumatori şi racordurile acestora. efectiv al conductelor este suficient
∑ tx = t1 + t2 + t3 + t4 + t5 pentru debitul cerut, vechea reţea rede-
Timpul în care compresorul 4. Unde apar majoritatea vine un sistem eficient de distribuţie al
a mers în sarcină (min) pierderilor? aerului comprimat.
T= Timpul total (min) Experienţa arată că 70% din pierderile
dintr-o reţea de aer comprimat apar pe
b) Măsurarea pierderilor ultimii metri ai reţelei, adică la punctul
la consumatorii de aer de racordare sau în apropierea aces-
În scopul de a determina pierderile la tuia. Aceste pierderi pot fi de obicei uşor
consumatorii de aer comprimat, trebuie depistate cu ajutorul soluţiilor de săpun
ca în primul rând să se măsoare suma sau a spray-urilor speciale. Reţeaua
tuturor pierderilor de la toate sculele principală poate prezenta pierderi
pneumatice, utilajele şi echipamentele însemnate numai dacă vechile etanşări
conectate (fig. 4). Apoi se închid robi- cu câlţi din reţeaua alimentată iniţial cu
netele de izolare montate înainte de aer umed, au fost uscate prin alimen-
fiecare consumator şi se efectuează tarea ulterioară cu aer uscat. Pierderile
din reţea sunt detectate cel mai bine

24 25
 www.kaeser.com

Capitolul 11

Analiza necesarului de aer (ADA) –

stabilirea situaţiei actuale
Instalaţiile moderne de aer com-
primat sunt în general sisteme
complexe. Acestea pot fi exploa-
tate în cele mai bune şi economice
condiţii numai atunci când se ţine
cont de acest lucru în toate etapele
incluzând planificarea, extinderea
şi modernizarea lor. KAESER a
dezvoltat un serviciu complet de
instrumente în sprijinul acestor
procese. Acesta îmbină elemente
clasice cum ar fi componentele sta-
ţiei de aer comprimat, consultarea
clientului şi consiliere cu ajutorul
progreselor moderne în tehnica
aerului comprimat.
Aerul comprimat este utilizat în mai
multe aplicaţii decât poate cineva să-şi
imagineze. Dar, cerinţa comună pentru
utilizarea eficientă a aerului comprimat
este producţia fiabilă şi tratarea aerului
comprimat propriu-zis. Sistemul de aer
trebuie să poată furniza aer în canti-
tatea şi la calitatea specificată şi la un
preţ corect.
1. Consultanţa influenţează eficienţa
Un sistem de aer comprimat este efi-
cient din punct de vedere al costurilor
numai dacă este potrivit pentru apli-
caţia pe care trebuie să o deservească
ice
Serv
sors aving
şi pentru amplasarea şi condiţiile spe- Demand Analysis – analiza necesarului
cifice de funcţionare. Cu alte cuvinte: de aer), trebuie să ţină seama de con-
compresoarele, echipamentul de tra- diţiile specifice aplicaţiei:
tare şi reţeaua de conducte trebuie
corect alese, dimensionate şi con- a) Proiectarea unui nou sistem de
trolate. Mai mult, trebuie asigurată o Situaţia la faţa locului alimentare cu aer
ventilaţie adecvată şi o modalitate de Se prezintă clientului un chestionar
a trata condensul acumulat şi, dacă complet care oferă informaţii necesare
este posibil, trebuie să existe o metodă proiectării noului sistem (fig. 2). Un
de recuperare a căldurii generate de consultant KAESER poate apoi inter-
compresoare. Sistemul KESS de eco- preta acest ghid în vederea stabilirii
nomisire a energiei (Kaeser Energy echipamentelor necesare pentru a face
Saving System) ţine seama de toate faţă în cel mai eficient mod necesităţilor
ADA
aceste aspecte incluzând analiza specifice aplicaţiei de aer comprimat.
necesarului de aer, planificarea (fig. Întrebările acoperă toate aspectele
1), realizarea practică, instruirea ulteri- legate de un sistem de aer comprimat
oară şi service-ul excepţional. Factorii economic şi ecologic.
decisivi precum calitatea consultanţei
şi selecţia tehnologiei corecte au cel b) Extindere şi modernizare
mai mare potenţial în ceea ce priveşte Spre deosebire de proiectele noi, extin-
reducerea costurilor care ţin mai curând KESS derea sau modernizarea unei instalaţii
de consumul de energie şi întreţinere existente oferă de obicei o bază de ple- Fig. 3: Planul unei reţele de distribuţie a aerului
decât de preţul de achiziţie propriu-zis. care suficientă pentru proiectare, care
să corespundă cerinţelor specifice apli- d) Schimbări în condiţiile de adaptabil, este esenţial ca utilizatorul
2. Analiza necesarului de aer caţiei. KAESER asigură instrumente de funcţionare să ofere detalii exacte cu privire la
Punctul de plecare pentru fiecare ana- măsură şi echipamente pentru achiziţia Este bine să fie consultat un specialist specificul aplicaţiei aerului: informa-
liză KESS constă într-o investigaţie datelor cu care se poate stabili precis atunci când se schimbă condiţiile de ţiile furnizate trebuie să includă, de
amănunţită a cererilor de aer comprimat Soluţie cu necesarul de aer în locuri şi la momente funcţionare ale unui sistem de aer com- exemplu, dacă aerul este folosit ca aer
actuale şi viitoare ale utilizatorului. diferite. Este important în special să se primat. Deseori modificări simple ale de comandă, pentru tratarea supra-
marjă de siguranţă
Acest proces asistat de calculator, ela- determine maximul şi minimul, precum metodelor de tratare a aerului sau sta- feţelor, pentru scule rotative, pentru
borat de Kaeser şi denumit ADA (Air şi valorile medii (fig. 8, pag. 29). bilirea presiunii potrivite pot fi efectuate curăţare sau ca aer de proces, etc.
pentru a se adapta noilor condiţii, deter-
c) Testarea eficienţei minând importante economii de bani. c) Compresoare instalate
unui sistem de aer existent Pe lângă model şi tip, trebuie menţio-
pro Ser
d to tem
?
vide vice
Saving
System
Service
emk-up )? ice
Serv
Se recomandă să se verifice din când 3. Informaţii de la utilizator nate, de asemenea, datele tehnice ale
nee Sys Energy Energy Sav
Syst
ingcap
use?
acity, bac

în când eficienţa sistemului de aer a) Planul de amplasare compresorului – cum ar fi presiunea

to provide?
tem resy S
e
(reserv ressors need
neprg y edin
Sys until now

CAD
ad do the comp
ing e cE
om rs altuare lculat
l ca ption been in
use up
What maxim
um pressure Energy Saving System Service
Sav th so presso
rsued
pres ity Acair com³ Contin
um 7.
do
ns in
dby com future bar(g
rgy
ivery
very com Simultane /m
Have stan air del
use d for the pWmin

Ene ed Are Free

d? Planne er
deli tor 3. planne at the consum
re 8. Operating conditions
s us2. n

comprimat cu ajutorul unei analize asis- Trebuie să existe un plan de amplasare de lucru, debitul de aer, consumul de
duty No fac% re m³/mi d working pressu
air ee
hine ad /
mac Lo
Pressu many? Yes No 7.1 Min. require
bar (g)Yes, how
at fr ols
and of cycle Model Energy Savting
Wh No.
System
% = 8.1 Maximum intake temperature °C
of to Yes acture
r
future:
Service
Imax
1. n on tools, s Ma+nuf
No d for the
ptio umpti ine ? Planne cer +
um cons tool, mach x
ler in use 7.2 Pressure
losses sequen
cons Air
per ine r control Base load _/_ bar
Air troller SAM8.2 Minimum air pressure (at max.
= pP intake temperature)
a maste
PImin bar

tate de calculator care stabileşte dacă al instalaţiei pentru orientare gene- energie, tipul de răcire şi utilizarea căl-
tor’s Is
1.1 mach in Opera ation
x
4. ter con Mas IS 8.6 Heat recovery
m³/m design
+ k er VES
, x
across theMas controll
networ
pipeter
Tools ines x
= 8.3 Maximum relative airmhumidity (at max. intake temperature) HrelImax %
mach ch?
x
+ Yes, whi Pipework material + Use of hot air
of pipe network Purpose:
Alternative: Length
x
x bar

încărcarea compresoarelor este (încă) rală (fig. 3). Acesta trebuie să indice durii recuperate.
= bar pACmax
8.4 Minimum intake temperature tImin °C
No
x
er pACmin Water heating
+ ed carbon adsorb +
x
x from the activat bar
Purpose:
= pFSTmax
ry used? 8.5 re:
futu Cooling bar
d for the
x
recove pFSTmin Water inlet temper
+ Is heat Planne
filter + ature
5. from the sterile
x tInHR
x

corectă, dacă sistemele de control reţeaua principală de aer comprimat,

= Air-cooled bar °C
ose: bar pFXAmax Water return
Yes, purp
x temperature
pFXAmin tRetHR
x d? lter +
in microfi
the uire Water-cooled °C
x
m³/m No from
lity is req bar Water volume
d air qua tment”) bar pFXmax VWaterHR
sate trea
x
presse condenlter combination
Closed
pFXmincooling system Cooling water inlet temperatures tInMax °C
of com tment,
m³/h
at grade
s +
used lity clas

sunt (încă) corect programate şi dacă conductele de distribuţie şi conductele d) Tratarea aerului comprimat
x
m³/m
in
6. Wh to be from the microfi
ed air trea sed air
quaOpen 8.7 Comp
bar ressor tInMin
V Tools nue mpress Compres
cooling system
8573-1 aining pFVmax room installation °C
conti eet “Co bar conditions
t will to worksh
= ISO/DIS pRem
rs tha(refer as per ng FVmin
+ /min so al
Loc from other filters Rem aini water +
Cooling water return temperatures tRetMax °C
m³ mp n res ng dust
Cooling water quality: Dustin
bar ess
ols V Other co m³/mi sed Air Remaini pDry
all to isting Centrali ption tent
n of of ex nts: consum oil con As per KAESER standard tRetMin °C Cleanliness

proporţia pierderilor de aer este încă de conexiune. De asemenea trebuie În ceea ce priveşte tratarea aerului com-
ptio +
ge de
livery m³/m
in Air neptio
posum n in
ed m³/mfrom the dryers
+ Low
um air mcon
ent co m³/minRe
eaka marks ectly siz bar
cons fre
V Le
= V Exis
ting

Air Total Incorr pControl bar(g)

treatm
Cooling water pressure pCoolW Low
e.g.
ers
d air/min signed for
on High
um ages
+ bar(g) control deviati
cons leak serve se Compressor
pres
V Re m³r De n 7.3
er ork m³/mi
Oth com acture bar(g High
netw

acceptabilă. ADA ar trebui utilizată şi indicate detaliile referitoare la diametre primat, este important să se cunoască
ting
1.2 Manuf = pMaxReq
air
Exis
essors Ventilation openin
sed from the compr
pres l .) um pressure g
Com V Total in etc
ode Required maxim
1.3 Type/m= filter, dra bar(g)
presen
, t,
(dryer pmin
e e 2010
(pMaxReq - pControl) m²
serv m th the compressoren
. Mai
-1\04
re from

dacă compresoarele trebuie înlocuite şi materiale, punctele principale de dacă acest lucru se face la nivel central
y 2010
Re fro
ning

Minimum pressu
04.Ma

ery
plan ing-1\
1.4
on
stati n plann Not present
deliv
ed air air statio
ress ssed

ai r 18-C
omp
8--Co
mpre
-1\04. May
2010

free
0301 03011 planning
MV- UMV- air station

q'd rs
I/QU -VKI/Q ressed
e-VK Jeske 8-Comp

. re
Jesk V-03011

Exhaust openin
KI/QUM

Min presso
Jeske-V

g
com

cu unele noi. Astfel se vor evita eventu- racordare şi orice puncte de racordare sau local şi ce clase de calitate sunt
May 2010
planning-1\04.
ressed air station
Jeske-VKI/QUM
V-030118-Comp
present,
m²

Not present

alele erori în ceea ce priveşte alegerea la sistemul de aer comprimat cu pre- necesare.
Jeske-VKI/QUMV-030118-Compressed air station planning-1\04. May 2010

Jeske-VKI/QUM
V-030118-Comp
ressed air station
planning-1\04.
May 2010

mărimii compresoarelor care pot deter- siuni şi calităţi speciale. Evident, trebuie specificate datele teh-
mina cicluri de funcţionare ineficiente şi nice ale componentelor iar o schemă de
se va putea alege un sistem central de b) Aplicaţii ale aerului comprimat curgere va oferi privirea de ansamblu
Fig. 2: Chestionar staţie de aer comprimat pentru a aduna informaţii privind sistemele noi şi existente Fig. 1: Sistemul de analiză al aerului comprimat comandă adecvat. Aerul comprimat fiind un mediu foarte necesară (fig. 4, pag. 28). 
(vezi anexa de la pag. 56 f.) de la KAESER Kompressoren

26 27
 www.kaeser.com

Capitolul 11

Analiza necesarului de aer (ADA) –

stabilirea situaţiei actuale
e) Controlul şi monitorizarea
compresoarelor
10

Deoarece economia unui sistem de aer

comprimat este semnificativ influenţată

bar
atât de caracteristicile compresoarelor
individuale cât şi de modul în care inter-
9
acţionează între ele, este important să 29.0
28.0
fie incluse detaliile privind tehnicile de 27.0
26.0
control şi monitorizare folosite. 25.0
24.0
23.0
22.0
4. Discuţii între utilizator 21.0
20.0
şi specialist 19.0
18.0
Când informaţiile de mai sus sunt dis- Fig. 6: Combinaţie FRL: filtru - regulator - 17.0
16.0
lubrificator

m³/min
ponibile, specialistul în aer comprimat 15.0
14.0
trebuie să se familiarizeze cu docu- 13.0
12.0
mentele respective şi apoi să discute Fig. 4: Schiţă de mână cu schema de curgere P&I a staţiei de aer comprimat
11.0
10.0

orice problemă legată de alimentarea 9.0

8.0
cu aer comprimat. Aceste probleme a) Furtunuri de conectare, aplică şi în cazul conductelor conectate 7.0
6.0

pot fi: presiune scăzută sau fluctuantă, regulatoare de presiune, purjoare de direct în jos (fig. 7). 5.0
4.0

calitatea slabă a aerului şi utilizarea condens 3.0

2.0

necorespunzătoare a compresoarelor În cele mai multe cazuri pierderile de b) Robinete de izolare 1.0
0.0

sau probleme cu răcirea. aer din sistem sunt localizate la furtu- Conductele de distribuţie şi fitingurile

00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
00:00:00
nurile de conectare ale consumatorilor. acestora ce se ramifică din conducta
5. Inspecţie Acestea trebuie verificate cu grijă. Dacă principală au o influenţă majoră asupra Logger1 K2_B95_10 Logger1 K1_B111_10 Logger1 Pressure_Production
Logger1 Pressure_vessel Logger1 Pressure_before treatment
Etapa cea mai importantă o constituie este instalat un regulator de presiune eficienţei sistemului. Robinetele de izo- Condens
inspecţia sistemului de aer comprimat. atunci presiunile (presiunea la intrare şi lare şi componentele similare joacă şi
Aceasta trebuie să înceapă întot- presiunea la ieşire) trebuie verificate în ele un rol important: acestea trebuie Fig. 7: Verificaţi prezenţa condensului la ieşirile Fig. 8: Analiza necesarului de aer (ADA) cu presiunea din sistem şi structura consumului de aer a unei
deauna din zona cea mai critică, adică sarcină (fig. 6). dimensionate adecvat, să fie cu sec- de aer comprimat unităţi de producţie
acolo unde se aşteaptă cea mai mare Trebuie verificată funcţionarea şi elimi- ţiune integrală, tip bilă sau fluture, nu
cădere de presiune (fig. 5). Experienţa nate eventualele blocaje ale purjoarelor robinete de apă ineficiente sau robinete c) Inelul principal compresoarelor, ventilaţia, răcirea şi sumului de aer, funcţionarea sistemului
arată că acestea sunt adesea punctele de condens montate înainte de regu- de colţ. Cel mai important punct îl constituie traseul de conducte. În plus, trebuie de aer comprimat este monitorizată
finale de racordare. latoarele de presiune. Acelaşi lucru se detectarea cauzelor căderilor de pre- verificate variaţia totală de presiune a pe o perioadă de minimum 10 zile cu
siune cum ar fi secţiunile de curgere compresoarelor, dimensiunea vasului ajutorul unui dispozitiv modern pentru
îngustate. tampon şi poziţia punctelor de măsură achiziţia datelor. Înregistratorul de
a presiunii de la care sunt controlate date colectează datele relevante şi
d) Sisteme de tratare a aerului compresoarele. le transferă unui calculator care cre-
comprimat ează o diagramă a consumului de aer
Cele mai importante criterii de inspecţie f) Stabilirea punctelor de măsură comprimat. Graficul arată căderile de
în acest caz sunt punctul de rouă sub pentru ADA presiune, fluctuaţiile de presiune şi
presiune atins (gradul de uscare) şi La terminarea inspecţiei, specialistul şi consum, graficele la mers în gol, peri-
căderea de presiune pe fiecare com- utilizatorul hotărăsc punctele în care se oadele de mers în sarcină şi de oprire
ponentă. Pot fi necesare controale vor face măsurătorile. Cerinţele minime a compresoarelor şi relaţia dintre per-
de calitate suplimentare în funcţie de constau în puncte de măsură înainte formanţa fiecărui compresor în parte
aplicaţie. şi după sistemul de tratare a aerului şi consumul respectiv de aer. Pentru
comprimat şi la ieşirea din reţeaua a completa imaginea, trebuie aflate şi
e) Staţia de generare a aerului principală. pierderile de aer. Aceasta se face aşa
Staţie de generare Vopsire comprimat cum s-a arătat la capitolul 10, (pag.
aer comprimat cu roboţi Desigur că şi staţia de aer comprimat 6. Măsurarea presiunii şi 24 f.) şi necesită închiderea selectivă
poate avea propriile sale deficienţe. a consumului de aer (ADA) a unor secţiuni ale reţelei pe perioada
Fig. 5: Informativ: inspecţia sistemului de aer comprimat Trebuie verificate în special poziţia În timpul măsurării presiunii şi a con- weekend-ului.

28 29
 www.kaeser.com
Capitolul 12
Stabilirea celei mai eficiente soluţii
Studiile efectuate arată că prin opti-
mizarea meticuloasă a sistemului de
aer comprimat s-ar putea economisi
mai mult de 30% din costurile medii
cu producerea aerului comprimat din
întreaga industrie europeană. Apro-
ximativ 70 până la 80% din aceste
economii ar proveni din reducerea
consumului de energie. Ca urmare
a creşterii continue a preţurilor la
energia electrică, este mai important
ca niciodată ca utilizatorii să deter-
mine şi să implementeze cea mai
eficientă soluţie de aer comprimat
pentru afacerea lor.
Folosind calculul de optimizare inclus
în KESS (sistemul KAESER de eco-
nomisire a energiei) este posibil să
se compare diferite soluţii de sisteme
pentru aplicaţia specifică a utilizatorului
şi să fie identificată cea mai eficientă
soluţie. Pentru sistemele noi, la baza
acestui calcul stă chestionarul stan-
dard completat corespunzător. Pentru
sistemele de aer existente, calculul
se bazează pe caracteristica profilului
zilnic stabilit prin analiza cererii de aer
comprimat (ADA) (vezi pag. 29, Fig. 8).
1. Analiză asistată de calculator
Înainte de a se putea optimiza un sistem
existent, sunt introduse în programul
KESS toate datele tehnice referitoare la
acesta şi orice noi alternative posibile.
KESS ajută la alegerea versiunii optime
dintre alternativele posibile calculând
economia potenţială de costuri. În ace-
laşi timp se calculează şi consumul de
putere momentan în raport cu o cerere
de aer comprimat stabilită, incluzând
toate pierderile. De asemenea, se
poate obţine o imagine precisă a grafi-
cului de putere specifică a sistemului pe
întreaga perioadă de funcţionare (fig.
1). Aceasta înseamnă că se pot detecta
dinainte şi se pot remedia orice puncte
slabe în cazul funcţionării la încărcare
parţială. Rezultatul general al analizei
este o concluzie clară asupra potenţia-
lului de economie şi amortizare.
30
2. Combinaţia este cea care
contează
În majoritatea cazurilor, alăturarea şi
coordonarea unor compresoare de
mărimi diferite s-a dovedit a fi alegerea
corectă. În general sistemul este alcă-
tuit din combinaţia unor compresoare
mari ce preiau consumul de bază cu
compresoare de rezervă şi cu compre-
soare mai mici ce preiau consumul de
vârf.
Funcţia controlerului central este de a
asigura cel mai mic consum de putere
specifică. Pentru aceasta, controlerul
trebuie să poată selecta automat cea
mai potrivită combinaţie între com-
presoarele de bază şi cele de vârf;
maxim 16 compresoare care lucrează
într-o bandă de presiune de numai 0,2
Fig. 1: Comparaţie între consumul de putere al unui sistem de aer comprimat existent şi sisteme
alternative noi pe parcursul unei perioade de o zi în funcţie de necesarul de aer
bar. Sistemele centrale de comandă
inteligente, precum "Vesis" şi "Sigma
Air Manager " de la KAESER îndepli-
nesc aceste cerinţe şi permit controlul
avansat al sistemului. În plus, aceste
controlere pot fi conectate şi cu alte
compresoare şi componente cum ar fi
purjoarele de condens, uscătoarele etc.
şi permit comunicarea prin schimb de
date via sistem bus.
3. Optimizare structurală
Un sistem de aer comprimat nou sau
modernizat ar trebui să utilizeze în
mod optim spaţiul în care este instalat.
Sistemele de proiectare moderne cum
sunt cele utilizate de KAESER oferă un
sprijin redutabil în acest sens. În timpul
proiectării, acestea utilizează nu numai
planurile de amplasare şi diagramele
de curgere, ci şi imagini 3-D gene-
rate pe calculator şi animaţii. Aceasta
înseamnă că adesea se pot obţine
avantaje din răcirea economică a
aerului în ciuda înghesuielii din camera
compresoarelor. Răcirea cu aer econo-
miseşte între 30 şi 40% din costuri faţă
de sistemele de răcire cu apă (fig. 2a
÷ c).
4. Optimizare funcţionare
şi comandă
Pentru a asigura furnizarea economică
a aerului comprimat pe termen lung,
trebuie neapărat să existe un raport Fig. 2a: Amplasare 3-D optimizată CAD a unei staţii de aer comprimat
costuri/beneficii optim şi o transpa-
renţă totală cu un control eficient. Aici
este locul în care calculatorul integrat
SIGMA CONTROL de la Kaeser îşi
intră în drepturi, prin cele cinci moduri
de comandă pre-programate şi capaci-
tatea sa de achiziţie şi transfer a datelor
către o reţea locală. La nivelul central
de comandă se utilizează un alt calcu-
lator industrial, "Sigma Air Manager "
(menţionat deja la pag. 18). Sarcina
acestuia, pe lângă controlul corespun-
zător şi monitorizarea sistemului de aer
comprimat, este de a achiziţiona toate
datele relevante şi de a le transmite
unei reţele de calculatoare (Ethernet).
Acest lucru poate avea loc prin Internet
sau prin programul "SIGMA CONTROL Fig. 2b: Exemplu de amplasare a unei staţii de aer comprimat
CENTRE". Împreună cu sistemul de
vizualizare "SIGMA AIR CONTROL"
acest program de calculator poate
afişa o listă a tuturor compresoarelor
împreună cu datele lor cele mai impor-
tante. Cu ajutorul acestuia se poate
vedea dintr-o privire dacă sistemul
funcţionează corect, dacă mesajele de
întreţinere sau alarmele sunt activate şi
cât de mare este presiunea din sistem.
Fig. 2c: Schema de curgere (diagrama P&I) a unui staţii de aer comprimat
31
 www.kaeser.com
Capitolul 13
Răcirea eficientă a compresorului
Compresoarele convertesc 100% din
energia electrică consumată în căl-
dură. Chiar şi un compresor relativ
mic, de 7,5 kW, generează un sur-
plus de energie termică suficient
pentru încălzirea unei locuinţe obiş-
nuite. De aceea răcirea eficientă este
esenţială pentru funcţionarea fiabilă
a sistemului de aer comprimat.
Căldura generată de compresoare este
o sursă ideală de economie de energie.
Cu ajutorul unui sistem adecvat căldura
poate fi recuperată în proporţie de până
la 94% din energia consumată şi dacă
aceasta este judicios folosită, costurile
producţiei de aer comprimat sunt sem-
nificativ reduse (vezi capitolul 8, pag.
20 f.). Oricum, chiar dacă căldura este
recuperată, compresorul tot are nevoie
de un sistem de răcire propriu. Costu-
rile răcirii cu aer pot fi cu peste 30%
mai mici decât cele pentru sistemele
răcite cu apă. De aceea, ori de câte ori
este posibil, trebuie preferate sistemele
răcite cu aer.
1. Mediul de lucru al compresorului
1.1 Curat şi răcoros este cel mai
bine
Una din cerinţele principale ale
reglementărilor pentru prevenirea
accidentelor se referă la instalarea
compresoarele astfel încât să se asi-
gure un acces corespunzător şi o răcire
suficientă. Reglementările referitoare la
instalarea compresoarelor cer ca tem-
peraturile mediului în care funcţionează
compresoarele răcite cu aer şi cu ulei
nu pot depăşi +40 °C.
Reglementările prevăd, de-asemenea,
faptul că substanţele periculoase nu
pot fi niciodată eliberate în vecină-
tatea admisiei compresoarelor. Aceste
reglementări reprezintă doar cerinţele
minime. Scopul lor este de a minimaliza
riscul accidentelor cât mai mult posibil.
Funcţionarea şi întreţinerea economică
a compresorului implică, oricum, mult
mai mult.
32
Exemplu de staţie de aer comprimat cu sistem de evacuare a aerului şi ventilaţie suplimentară controla-
tă termostatic pentru uscătoarele cu refrigerare
1.2 Camera compresorului
nu este un spaţiu de depozitare
Camera compresorului nu este un spaţiu
de depozitare. Aceasta înseamnă că
trebuie să fie în permanenţă curăţată
de praf şi alte substanţe contaminante,
nu trebuie să conţină echipamente fără
legătură cu producţia de aer comprimat
iar podeaua nu trebuie să fie friabilă. În
nici un caz nu este permis ca aerul pe
care îl aspiră compresorul să conţină
praf sau alte substanţe contaminante
din atmosferă fără o filtrare intensivă
suplimentară. Dar chiar şi în condiţii
obişnuite de funcţionare, aerul aspirat
şi aerul de răcire trebuie curăţat cu aju-
torul unor filtre corespunzătoare.
1.3 O temperatură corespunzătoare
şi constantă
Temperatura are o influenţă conside-
rabilă asupra fiabilităţii şi a cerinţelor
legate de întreţinerea compresoarelor;
aerul aspirat şi aerul de răcire nu tre-
buie să fie nici prea rece (< +3 °C) nici
prea cald (> +40 °C). Acest lucru tre-
buie luat în considerare în etapele de
planificare şi instalare. De exemplu, pe
timpul verii soarele care bate pe pereţii
sudici sau vestici ai unei clădiri poate
creşte considerabil temperatura din
cameră. Chiar şi în cazul unui climat
blând, se poate întâmpla ca tempera-
tura să crească peste +40 °C. Din acest
motiv deschiderile pentru aerul aspirat
şi aerul de răcire trebuie amplasate pe
pereţii umbriţi care nu sunt direct expuşi
la soare. Dimensiunea deschiderilor
este legată de capacitatea compresoa-
relor instalate şi de metoda de ventilaţie
utilizată.
2. Ventilaţia camerei compresorului
Indiferent de mediul de răcire al
compresoarelor, cu aer sau cu apă,
ventilaţia adecvată a camerei compre-
sorului este esenţială. În oricare din
cazuri, căldura radiată de compresor
de la blocul de compresie şi motorul
electric trebuie evacuată din încăpere.
Aceasta înseamnă aproximativ 10% din
puterea motorului compresorului.
3. Diverse metode de ventilaţie
3.1 Ventilaţie naturală
Aerul de răcire este aspirat în încăpere
de către ventilatorul compresorului,
aerul se încălzeşte pe măsură ce trece
prin compresor şi se ridică, părăsind
camera compresorului printr-o deschi-
dere plasată în apropierea tavanului
(fig. 1). Totuşi, acest tip de ventilaţie
(convecţie) se recomandă numai în
cazuri excepţionale şi pentru compre-
soare cu putere sub 5,5 kW, deoarece
chiar şi soarele sau vântul pot cauza
probleme.
3.2 Ventilaţie forţată
Această metodă foloseşte un flux dirijat
de aer de răcire. Ventilaţia este contro-
lată cu ajutorul unui termostat pentru a
evita scăderea temperaturii din staţia
de compresoare sub +3 °C iarna. Tem-
peraturile joase nu sunt propice pentru
funcţionarea compresoarelor, a purjoa-
relor de condens şi a echipamentelor
de tratare a aerului comprimat. Con-
trolul cu ajutorul termostatului este
necesar deoarece în cazul ventilaţiei
forţate camera compresorului este
supusă unui anumit vacuum care preîn-
tâmpină întoarcerea aerului fierbinte în
cameră. Există două metode de venti-
laţie forţată:
3.2.1 Ventilaţie cu
ventilator exhaustor
Se instalează un ventilator extractor
comandat prin termostat, în deschi-
derea pentru evacuarea aerului cald
din staţia de compresoare (fig. 2). O
cerinţă importantă pentru acest tip de
ventilaţie este aceea că deschiderea
pentru admisia aerului de răcire trebuie
să aibă dimensiuni corespunzătoare
(vezi figura din dreapta jos); dacă este
prea mică, ar putea determina o vidare
pronunţată a încăperii ce ar duce la
creşterea nivelului zgomotului cauzat
de viteza excesivă a curentului de aer.
În plus, ar fi pusă în pericol răcirea sta-
ţiei de compresoare. Ventilaţia trebuie
proiectată în aşa fel încât să limiteze
creşterea temperaturii în încăpere dato-
rită căldurii degajate de compresor cu
7 K peste temperatura aerului de răcire
admis. Altfel, căldura se acumulează şi
cauzează defectarea compresorului.
3.2 Ventilaţie cu tubulatură
Compresoarele cu şurub moderne,
complet închise oferă o metodă de
ventilaţie aproape ideală, cu ajutorul
tubulaturii de evacuare. Ventilatorul
compresorului aspiră aerul de răcire
printr-o fereastră de dimensiuni cores- Fig. 1: Ventilaţie naturală pentru compresoare
punzătoare şi îl refulează printro până la 5,5 kW
tubulatură care îl scoate în afara staţiei
de compresoare (fig. 3). Avantajul prin-
cipal al acestei metode este acela că
este permis ca temperatura aerului de
răcire să crească mult mai mult, până la
aproximativ 20 K peste cea a mediului.
Aceasta reduce volumul aerului de
răcire necesar. În mod normal, ventila-
toarele de răcire ale compresorului au
suficientă rezervă de presiune pentru a
împinge aerul de răcire prin tubulatură
Fig. 2: Ventilaţie forţată cu ventilator extractor
şi afară din cameră. Aceasta înseamnă pentru compresoare între 5,5 şi 11 kW
că spre deosebire de ventilaţia cu ven-
tilator exhaustor, această variantă nu
necesită un consum suplimentar de
energie. Oricum, aceasta se aplică
numai în cazul în care rezerva de pre-
siune a ventilatoarelor este suficientă
pentru tubulatura utilizată. Ideal este
ca tubulatura de evacuare să fie dotată
cu o clapetă controlată termostatic
(fig. 4) pentru a redirecţiona aerul cald
în camera compresorului pe timp de
iarnă pentru a menţine temperatura de Fig. 3: Ventilaţie forţată cu tubulatură de
evacuare pentru echipamente de peste 11 kW
funcţionare adecvată. Dacă în camera
compresorului sunt instalate şi uscă-
toare răcite cu aer, compresorul
(compresoarele) şi uscătorul (uscă-
toarele) nu trebuie să-şi influenţeze
reciproc fluxurile de aer de răcire.
La temperaturi de peste + 25 °C se
recomandă creşterea debitului de aer
de răcire cu ajutorul unui ventilator
suplimentar cu control termostatic,
montat special pentru uscătoarele cu
refrigerare.
Fig. 4: O clapetă controlată termostatic
redirecţionează aerul cald în camera
compresorului pe timp de iarnă
33
 www.kaeser.com
Capitolul 14
Asigurarea pe termen lung a fiabilităţii şi costurilor
minime
La paginile 22 – 33 ne-am ocupat
de lucrurile de care trebuie să se
ţină cont la instalarea şi recondiţi-
onarea reţelelor de aer comprimat
existente şi de modul în care trebuie
planificat şi proiectat un sistem de
aer comprimat eficient. Planificarea
care ţine seama de consumul de
energie şi costuri, şi execuţia, con-
stituie, oricum, numai jumătate din
problemă. Pe termen lung, numai
funcţionarea eficientă a sistemului
de aer comprimat asigură producţia
economică de aer comprimat.
Efortul de a obţine o eficienţă maximă
a sistemului aduce triple economii:
creşterea fiabilităţii alimentării cu aer
comprimat, scăderea costurilor legate
de producţia aerului comprimat şi scă-
derea semnificativă a consumului de
energie. Potenţialul de economie de
energie este cel puţin impresionant,
studiul european "SAVE II" EU ară-
tând amploarea economiilor potenţiale
care pot fi realizate: compresoarele din
UE au consumat 80 miliarde kWh în
anul 2000. Cel puţin 30% din această
energie putea fi economisită. (fig. 1).
1. Ce înseamnă eficienţă optimă?
Eficienţa unui sistem de aer com-
primat se reflectă în structura costurilor.
Costuri energetice la compresor
Costuri energetice la tratarea aerului
Costuri de întreţinere compresor
Costuri de întreţinere sistem de tratare a
aerului
Investiţie compresoare
Costuri cu investiţia în sistemul de tratare a
aerului
Costurile de instalare / de control
Tratarea condensului (tot)
Punere în funcţiune / instruire
Fig. 2: Structura costurilor unui sistem de aer comprimat optimizat
34
7% 2%
36%
16%
18% 22%
Fig. 1: Cantitatea de energie consumată atribuită compresoarelor de aer comprimat în raport cu energia
consumată de motoarele electrice industriale din UE (sursa: SAVE II (2000)
Nivelul optim nu este niciodată acelaşi
deoarece acesta depinde de compania
respectivă şi producţia acesteia. Fac-
torii critici sunt durata de funcţionare
a compresorului, presiunea de lucru
şi alţi parametrii comerciali. Exemplul
ilustrat înfăţişează un sistem optimizat
cu compresoare răcite cu aer, pe o peri-
oadă de funcţionare de 5 ani, costuri
cu energia de 8 cenţi/kWh, dobândă
de 6%, presiune de lucru 7,5 bar, cali-
tatea aerului conform ISO 8573-1:
conţinut remanent de ulei clasa 1,
conţinut de praf clasa 1, conţinut de
apă clasa 4. Exemplul arată cum
chiar şi în condiţii optime, consumul
63 %
6%
3%
1%
13 %
5%
7%
1%
1%
■ Alte motoare
■ Pompe
■ Compresoare de aer comprimat
■ Ventilatoare
■ Compresoare frigorifice
■ Sisteme de transport
pneumatic
de energie îşi ia încă partea leului din
costurile totale ale aerului comprimat
(aproximativ 70%) (fig. 2). Un studiu
din 2003 al Universităţii din Coburg (fig.
3, pag 35) a evidenţiat ineficienţa staţi-
ilor de aer comprimat din Germania.
2. Menţinerea eficienţei
Oricine este interesat de sistemele de
aer comprimat economice pe termen
lung ar trebui să studieze cu atenţie
următoarele puncte:
2.1 Întreţinere în funcţie de cerere
Controlerele interne moderne ale com-
presoarelor precum SIGMA CONTROL,
şi sistemele de gestiune a aerului com-
primat de tipul SIGMA AIR MANAGER
2, bazate pe calculatoare industriale,
oferă informaţii exacte referitoare la
intervalele la care trebuie efectuate
lucrările de service pentru compo-
nentele sistemului de aer comprimat.
Aceasta a permis întreţinerea preven-
tivă şi lucrările de service în funcţie de
cerere. Rezultatul constă în costuri de
întreţinere mai mici, precum şi eficienţă
şi fiabilitate crescute.
2.2 Alegerea echipamentelor
potrivite
Există pericolul unor false 'economii' în
ceea ce priveşte producţia de aer com-
primat şi consumul în locuri nepotrivite,
de ex. utilizarea unui echipament ieftin
care are nevoie de o presiune de lucru Deficienţele
mai mare. Costul generării unei pre- din staţiile de aer comprimat şi
siuni de peste 6 bar s-ar ridica repede zonele de producţie
peste nivelul preţului suplimentar plătit
pentru un compresor mai eficient care Staţia de aer comprimat
lucrează la o presiune mai mică. De
aceea, în ceea ce priveşte specificaţiile
unor noi maşini productive, consuma-
Tratament inutil
30%
toare de aer comprimat, presiunea
necesară a aerului comprimat este
Electroventile / purjoare cu flotor
50%
la fel de importantă ca şi alimentarea
cu curent electric, de aceea ar trebui
Lipsa sistemului de umplere a reţelei 90%
scrise directive pentru achiziţionarea
unor asemenea maşini de producţie Configurare incorectă a compresorului 60%
care să acopere atât alimentarea cu
aer comprimat cât şi cea cu energie Uscător cu refrigerare cu by-pass de gaz fierbinte
90%
electrică.
2.3 Cerinţe noi legate de
Lipsa recuperării de căldură
70%
modificarea volumului producţiei
2.3.1 Consumul de aer comprimat
Lipsa sistemului de control sau sisteme de control reglate
incorect 60%
a) Modificarea producţiei
Staţie murdară /
contaminată 20%
În majoritatea unităţilor de pro-
ducţie, cererea de aer comprimat
Probleme cu ventilaţia / exhaustarea staţiei de
aer comprimat 50%
variază de la schimb la schimb. Tratare inadecvată
Dacă acest lucru nu este luat în / lipsă a aerului
comprimat
20%
considerare, se poate întâmpla
ca după o modificare a producţiei com-
presoarele să funcţioneze mult sub Producţie
capacitate într-un schimb, pe când în
Furtunuri de aer
celălalt schimb nu se poate satisface
consumul – nici măcar cu compresorul
comprimat prea
lungi 20%
de rezervă. Prin urmare, sursa de aer
comprimat trebuie proiectată pentru a
Robineţi cu sertar
40%
se adapta la orice modificări de acest
fel.
Diametre de conducte inadecvate
50%
Condens în
b) Extinderea producţiei reţeaua de aer 20%
În acest caz trebuie adaptate nu numai
capacitatea compresorului ci şi reţeaua
de conducte şi echipamentele de tra-
tare a aerului pentru a putea face faţă 0 20 40 60 80 100
cererii crescute. Se recomandă să se
Întreprinderi intervievate (în %)
măsoare cu precizie şi să se înregis-
treze consumul de aer comprimat al
compresorului existent pentru a strânge Fig. 3: Pentru concluziile originale, vă rugăm să consultaţi analiza rezultatelor auditurilor sistemelor de
suficiente informaţii detaliate în vederea aer comprimat efectuate de către KAESER KOMPRESOREN în cadrul campaniei "Aer comprimat efici-
ent". Teza: Anja Seitz, Universitatea din Coburg, specializare: Inginerie Mecanică (2003)
modificării sau extinderii economice 
35
 www.kaeser.com

Capitolul 14

Asigurarea pe termen lung a fiabilităţii şi costurilor

minime
a sistemului de furnizare a aerului SIGMA AIR CONTROL plus Contact / Service SIGMA AIR CONTROL plus Contact / Service
instalat şi în funcţiune, nu este nevoie
Settings Settings
comprimat. System status
Current system
Total costs ► System status
SIGMA AIR MANAGER 8/4
Load/idle
de o analiză specială pentru a obţine
Load/idling costs Maintenance/Warning

alte date. Aceste funcţii sunt preluate

pressure Current system
System data Display period (max. 1 year) Fault
pressure Operating mode................. STATION AUTO
Event history 1:Load 15347.80 € Starting date End date
2.3.2 Fiabilitatea furnizării aerului de către controlerele centrale moderne
System data Local mode
Process data history Network pressure.............. 6.25 bar
Costs
Costs: € 2:Idling 296.45 € Indicators
Event history Demand pressure.............. 6.15 bar 1: SK 19

Este absolut normal ca în sistem să fie Energy costs: Image

General costs: Start of record: 00:00:10
Process data history
Costs
Pressure max.................... 7.41 bar
Pressure min..................... 5.79 bar
2: ASD 32 precum SIGMA AIR MANAGER. Astfel
inclus un compresor de rezervă care se constituie baza pentru pentru auditul
Energy costs: Table 3: BSD 62
3:Maintenance 1152.02 € Resetting the time: Data recall Free air delivery................. 3,150 m³/min
4: SK 19
► Total costs 4:Maintenance 1617.35 € Currency fluctuation:

să poată asigura consumul atunci când Data recall 5:Downtime

6: Other
0.00
348.98
€
€
F1 F2 F3 F4 F5 F6 sistemului de aer comprimat şi pentru
alt compresor este oprit pentru service 6: Other 0.00 € gestiunea eficientă a costurilor cu aerul
6: Other 0.00 €
sau este înlocuit şi care să poată ajuta 6: Other 0.00 € comprimat (fig. 5a to e). Cu cât mai
0.00
sistemul să facă faţă unor creşteri oca- mulţi utilizatori care introduc transpa-
6: Other €

Sum 2934.49 €
zionale ale cererii. Cu toate acestea, 1:Load 2:Idling 3:Maintenance 1 2 3 4 5 6 7 8 renţa în ceea ce priveşte costurile lor
15347.80 15347.80 296.45 1152.02
unei asemenea capacităţi de rezervă de aer comprimat, investighează toate
1:Load € € € €
2:Idling 296.45 € 81.80 % 1.58 % 6.14 % Date Time State Message No.

trebuie să îi corespundă o capacitate Total 18762.60 € 4:Miscellaneous 5:Downtime 4:Material 15.04.11 Time KQ: OIL SEPARATOR Garage 176
economiile potenţiale şi acordă priori-
348.98 0.00 1671.35
de rezervă în ceea ce priveşte tratarea tate mai degrabă eficienţei energetice
€ € €
Accept
1.86 % 0.00 % 8.62 %
Ready

aerului. În caz contrar, calitatea aerului decât preţului de achiziţie al utilajelor

Fig. 5a: Sistem de management: Analixa costurilor cu aerul comprimat (interfaţă web) Fig. 5c: Privire de ansamblu: Sistem de management şi control de aer, cu atât mai mult ne vom apropia
de atingerea procentului calculat de
tratament local al aerului comprimat utilajelor (fig. 4). De aceea este vital SIGMA AIR CONTROL plus Contact / Service
30% în ceea ce priveşte economia de
Settings
care să asigure calitatea cerută. să se monitorizeze aceste probleme şi System status
Free air delivery energie. Acest lucru nu este bun doar
Time 14:26:20 Free air delivery 3,150

Debitul de aer prin echipamentele să se ia măsuri prompte ori de câte ori pentru eficienţa economică ci şi în
Current system pressure m³/min

System data

locale de tratare trebuie limitat. apar. Se recomandă măsurarea regu- beneficiul mediului înconjurător.
Event history FAD / m³/min

Process data history

Aceasta asigură faptul că o creştere a lată a pierderilor totale cu ajutorul unor

System pressure

► Free air delivery 7.00

cererii peste nivelul la care sunt dimen- sisteme moderne de control şi monitori- Specific power
Compressor status 6.00

sionate echipamentele nu duce la zare cum ar fi SIGMA AIR MANAGER. Load/idle/

Total power
5.00

scăderea calităţii aerului comprimat. Dacă se înregistrează o creştere a

Analogue inputs - 4.00
Progress over time
Analogue inputs -
consumului, pierderile trebuie să fie
3.00
Cumulative display
2.00

2.4 Monitorizarea pierderilor de aer identificate şi eliminate.

Costs
Data recall 1.00

comprimat 0.00
13:00:00 13:15:00 13:30:00 13:45:00 14:00:00 14:26:20 Time

Pierderile apar în orice reţea de aer 3. Gestiunea costurilor asigură 20.04.11

comprimat şi pot provoca pierderi con- eficienţa X 1 hour

5

Fig. 4: Depistarea pierderilor cu ajutorul siderabile de energie. Principala cauză Datele obţinute prin analiză în etapa de Ready

ultrasunetelor o constituie uzura sculelor, a conexi- planificare sunt utile şi pentru funcţio-
va avea de suferit în momentul în care unilor furtunurilor şi a componentelor narea ulterioară. Odată ce sistemul este Fig. 5d: Consumul de aer comprimat
compresorul de rezervă se alătură celor
care funcţionează continuu. De aceea, SIGMA AIR CONTROL plus Contact / Service SIGMA AIR CONTROL plus Contact / Service

Settings Settings
pentru fiecare compresor în rezervă System status
Current system pressure
Network pressure System status
Current system
Specific power
5.22 5.32

trebuie asigurat un sistem de tratare

pressure Actual value kW/m³/min Average kW/m³/min
System data Actual pressure 6.24 bar Average 6.38 bar Reference
System data 5.85 kW/m³/min Minimum 5.14 kW/m³/min
Event history value
Required pressure 6.15 bar Minimum 6.14 bar Event history Time 11:44:50
adecvat (uscător/ filtru).
Process data history Process data history
pt Pressure
5.95 bar 99.6 %
performance
► Spec. power / kW/m³/min
Network pressure Pressure (bar) Network pressure
Max. display value: 6.3 kW/m³/min Accept
Air delivery Time 20.04.15 14:19:10 Air delivery

2.3.3 Schimbarea calităţii aerului

Specific power ► Specific power 7.00
6.70
Compressor status Compressor status

Dacă este nevoie de aer comprimat

6.60
Load/idle/ Load/idle/ 6.50
Total power Total power
6.50

de calitate mai bună atunci proce-

Analogue inputs – Analogue inputs -
Progress over time 6.40 Progress over time 6.00
Analogue inputs – Analogue inputs -
dura diferă după cum sunt afectate Cumulative display 6.30
Cumulative display
5.50
Costs 6.20 Costs
toate sectoarele sau un singur sector. Data recall
6.10
Data recall
5.00

În primul caz, simpla re-echipare a 6.00

4.50

staţiei de compresoare nu este sufici-

5.90
13:00:00 11:30:00 11:45:00 12:00:00 12:15:00 12:30:00 Time 11:05:00 11:30:00 11:45:00 12:00:00 12:15:00 12:30:00 Time
15.06.10
20.04.11

entă. Conductele care au transportat Y Zoom - X 1 hour 15.06.15 11:05:00

5

0
Y Zoom + X 1 hour
5

aerul comprimat de calitate mai slabă Ready Ready

trebuie curăţate sau schimbate. În

cel de-al doilea caz se recomandă un Fig. 5b: Curbă de presiune Fig. 5e: Putere specifică necesară

36 37
Sfaturi practice
1-7
 www.kaeser.com
Economii prin optimizarea presiunii
Eficienţa unui sistem de aer com-
primat nu depinde doar de presiunea
de lucru corectă. Acţiuni corective
mici pot avea foarte adesea influenţe
mari.
În multe cazuri, conexiunea la sculele
pneumatice se prezintă astfel: în aştep-
tare, presiunea la grupul FRL este de
6,1 bar iar la sculă avem 6,0 bar. Totuşi,
această presiune nu este aceeaşi cu
presiunea din timpul lucrului.
Cădere de presiune la scule
– ce este de făcut?
Măsurarea presiunii la nivelul sculei
pneumatice indică uneori o scădere
considerabilă de presiune. În exemplul
următor, această scădere este de 2
bar; cu alte cuvinte scula pneumatică
livrează doar 54% din performanţele
sale nominale.
În general cauzele pot fi remediate
foarte uşor:
a) Conexiune cu secţiune insufi-
cientă: utilizaţi un cuplaj rapid cu
secţiune de curgere mărită
b) Reglaj incorect al regulatorului
de presiune: deschideţi regulatorul
mai mult.
c) Presiune prea mică în sistem:
Creşteţi presiunea în sistem sau insta-
laţi o conductă cu un diametru mai
mare.
d) Furtunul spiralat este prea mic:
Utilizaţi un furtun spiralat mai mare sau
– preferabil – un furtun neted.
e) Cădere de presiune în separa-
torul de condens local: Uscaţi aerul
comprimat la nivel central (separatorul
devine de prisos).
Aceştia sunt paşii simpli pentru a
restabili presiunea optimă la scula
pneumatică (6 bar, în acest caz) şi
40
Presiunea la
consumatorii de
aer 6 bar
6,0 bar/4,0 bar Balansor
Presiune la
6,1 bar punctele de racordare:
Sculă pneumatică
în aşteptare
Furtun
Robinet de spiralat
izolare
7,5 ÷ 9,5 bar
Combinaţie FRL: filtru - regulator - lubrificator
Exemplu: Sculă pneumatică cu furtun spiralat – presiune de 6,0 bar fără consum de aer comprimat
4,0 bar cu scula în funcţiune = 2 bar cădere de presiune în timpul funcţionării sculei: doar 54 % din
performanţele nominale!
Balansor
6,0 bar
Reducerea presiunii din sistemul care funcţionează între 8 şi 10 bar
6,1 bar Scula este
în aşteptare Pur şi simplu este o risipă de energie: raportul de compresie mai mare decât este necesar, cu reducerea presiunii la consumatorii de aer comprimat...
Robinet de Furtun
izolare neted Presiune de 6 bar
la consumatorii
de aer
Combinaţie FRL: filtru - regulator - lubrificator
Regulator de pre-
Separatoarele de condens şi furtunurile spiralate sunt o poierdere de energie: adoptaţi în schimb
siune
uscarea centralizată şi folosiţi furtunuri netede
deschis şi mai mult
funcţionarea acesteia la 100% din 6,1 bar la punctele de racordare, dar
capacitate. pentru scula pneumatică rămân numai
4 bar disponibili. Această configuraţie
Economie de energie – în sensul corect are consecinţe nedorite: prelucrarea
Regulatoare de presiune afectează efi- durează mai mult, rezultatele pot fi
cienţa utilizării aerului comprimat într-o necorespunzătoare din cauza presiunii
măsură mai mare decât se estimează insuficiente iar compresoarele funcţi-
în general. În acest exemplu, sistemul onează mai mult decât este necesar.
de aer comprimat funcţionează între 8 Pe de altă parte, economiile dorite pot
şi 10 bar. Presiunile de 7,5 şi respectiv fi atinse cu uşurinţă şi fără probleme
9,5 bar de la punctele de racordare nu doar prin reducerea presiunii siste-
sunt reduse la 6 bar de un regulator de mului, dar, de asemenea, şi cu ajutorul
presiune. Pentru a economisi energie, furtunurilor netede, prin eliminarea
presiunea din sistem este redusă între separatoarelor de prisos şi prin deschi- Reducerea presiunii din sistemul care funcţionează între 6,8 şi 7,0 bar
6,8 şi 7 bar. Aceasta înseamnă că în derea regulatoarele de presiune de la
reţea este disponibilă o presiune de consumatorii de aer. ...în schimb, reduceţi presiunea din sistem şi deschideţi mai mult regulatorul de presiune
41
 www.kaeser.com
Presiunea corectă la conexiunea de aer
Presiunea în staţia de compresoare
este corectă, dar presiunea este
prea mică la echipamentele consu-
matoare de aer. Care este cauza?
În acest caz, furtunurile, cuplajele
rapide şi regulatoarele de presiune sunt
de obicei cele incriminate. Dar de multe
ori presiunea la punctul de racordare
în sistem este prea mică: de exemplu,
de la 6,8-7 bar disponibili iniţial pentru
scule, rămân doar 5 bar.
Operatorii adoptă la rândul lor, de
multe ori o rezolvare rapidă: "Să setăm
repede presiunea la staţie cu un 1 bar
mai mare, cui îi pasă!" Dar aceasta
este problema, deoarece pentru fiecare
creştere de presiune cu 1 bar, consumul
de energie al staţiei de compresoare
creşte cu 6% – iar rata pierderilor
creşte, de asemenea, semnificativ. Prin
urmare, este recomandabil să se iden-
tifice cauzele şi să se implementeze o
soluţie adecvată.
Reţeaua de conducte o posibilă
sursă de probleme
Când presiunea la ieşirea din com-
presor este corectă şi nu există nici o
Fig. 2: Gât de lebădă
42
reducere disproporţionat de mare dato-
rită componentelor de tratare din aval,
problema poate fi numai în reţeaua de
conducte. Aceasta se împarte în trei
secţiuni: conducta principală, conducte
de distribuţie şi conducte de conexiune
(fig.1). Într-un sistem de aer comprimat
optimizat sunt rezonabile, din punct de
vedere al eficienţei, următoarele căderi
de presiune.
Conducta principală (1): 0,03 bar
Conducte de distribuţie (2): 0,03 bar
Conducte de conexiune (3): 0,04 bar
Suplimentar:
Uscător cu refrigerare (4): 0,2 bar
Grup FRL/ racord (5) 0,5 bar
Total: 0,8 bar
Eliminarea "gâtului de sticlă"
La o inspecţie mai atentă, este de
multe ori evident că, deşi conductele
pricipale şi de distribuţie au dimen-
siunile corecte, liniile de conectare
sunt prea mici. Pentru aceasta, con-
ductele nu trebuie să fie mai mici de
DN 25 (1"). Pentru determinarea precisă
a diametrelor conductelor, KAESER
KOMPRESSOREN vă oferă serviciile
online 'Instrumente utile':
www.kaeser.ro/Online_Services/
Toolbox/Pressure_drop/.
De asemenea, poate fi utilizată o
nomogramă specială; vă rugăm vedeţi
anexa 1, pag. 54 f.
Asigurarea conexiunilor corecte
Pentru a preveni întreruperile şi daunele
cauzate de eventualele acumulări de
condens, conexiunile între conductele
de distribuţie şi de conectare trebuie
concepute sub formă de "gât de lebădă"
(fig. 2): conductele descendente direct
pot fi utilizate numai în cazul în care
posibilitatea formării condensului în
conducte este 100% exclusă (fig. 3).
Conexiunea optimă, cu o cădere
maximă de presiune de 1 bar între
compresor şi scula pneumatică, este
ilustrată la pagina 40.
Fig. 1: Componente principale ale unei reţele de distribuţie a aerului: reţea principală (1), conducte de distribuţie (2), conducte de conexiune (3), uscătoare (4),
unităţi FRL/ racorduri (5)
Fig. 3: Conductă descendentă direct
43
 www.kaeser.com
Distribuţia eficientă a aerului comprimat
Există trei moduri de a distribui
aerul comprimat de la sistemul com-
presor până la punctele de utilizare:
conductă simplă cu ramificaţii, inel
principal sau reţea de distribuţie.
Stabilirea celui mai adecvat sistem
de distribuţie depinde de tipul între-
prinderii. Atunci când ne uităm la
utilizarea eficientă a aerului com-
primat, este important nu numai să
ne concentrăm pe producţia de aer
cu economie de energie, dar să luăm
în considerare, de asemenea, şi cea
mai eficientă metodă de distribuire
a aerului. Citiţi mai departe pentru a
afla cum...
Conductă simplă cu ramificaţii
Instalarea unei conducte cu diverse
conexiuni către consumatorii individuali
(fig. 1) este relativ simplă. Lungimea
conductei necesare pentru traseul prin-
cipal este relativ scurtă, dar trebuie
să aibă un diametru suficient de mare
pentru a satisface întreaga cerere a
sistemului de aer comprimat. Aceasta
înseamnă că diametrul conductei tre-
buie să fie semnificativ mai mare decât
la conductele pentru inel principal sau
reţea de distribuţie. Conductele de
conexiune la consumatorii de aer, de
asemenea, trebuie să fie mai mari în
diametru, din cauza distanţei crescute
faţă de conducta principală. În plus,
această soluţie nu permite închiderea
pe secţiuni a sistemului, în scopul de
a facilita extinderea sau activităţile de
curăţare, de exemplu. De aceea con-
ducta simplă cu ramificaţii este cea mai
potrivită pentru întreprinderi mici.
Inel principal de distribuţie
Instalarea unui inel principal (fig. 2)
este mult mai complexă dar are un
avantaj major faţă de conducta simplă:
dacă se face comparaţia la acelaşi
consum de aer comprimat, lungimea şi
diametrul conductelor de conectare pot
fi reduse la jumătate. Prin urmare, pot fi
folosite conducte cu diametru mai mic
pentru aceeaşi capacitate. Conductele
44
Fig. 1: Conductă simplă cu ramificaţii
Fig. 2: Inel principal de aer comprimat
de conectare sunt foarte scurte şi doar
rareori sunt instalate conducte mai mari
de DN 25. De asemena, trebuie prevă-
zuţi un număr suficient de robineţi de
izolare pe inelul principal, deoarece
aceştia permit ca anumite secţiuni ale
conductei să fie scoase din funcţiune
pentru extindere sau activităţi de cură-
ţare, lăsând restul instalaţiei de aer să
funcţioneze normal.
Reţea de distribuţie
O reţea de distribuţie este perfectă
pentru companiile cu instalaţii mari.
Designul este foarte similar cu un inel
principal, dar include legături longitu-
dinale şi transversale suplimentare,
care transformă sistemul într-o ade-
vărată reţea de conducte (fig. 3).
Desigur, acest sistem este cel mai
complicat de instalat, dar orice efort
suplimentar este mai mult decât recom-
pensat de avantajele pe care le aduce.
Structura de tip reţea oferă o sursă
sigură şi eficientă energetic de aer
comprimat pentru hale de producţie
mari, fără să fie nevoie de conducte
cu dimensiuni excesiv de mari. Dim-
potrivă, diametrele conductelor pot fi
păstrate la o dimensiune similară cu
cele dintr-un sistem inelar instalat într-o
întreprindere mică sau mijlocie. Sis-
temul are şi avantajul că poate fi închis
pe secţiuni, în funcţie de necesităţi.
Proiectarea conductei principale
Funcţia unei conducte principale de
aer comprimat este de a conecta con-
ductele individuale de distribuţie pentru
diferitele zone (clădiri) de producţie cu
staţia generatoare de aer comprimat.
Dimensiunile şi capacitatea unei con-
ducte principale sunt dictate de debitul
total de aer livrat de compresoare în
sistemul de aer comprimat. Se va avea
grijă la căderea de presiune aferentă să
nu depăşească 0,03 bar.
Fig. 3: Distribuţia aerului comprimat cu reţea de conducte
Aer de la un singur compresor
Dacă un singur compresor de aer com-
primat furnizează aer către mai multe
zone (ex. hale de producţie), atunci
conductele aferente pentru fiecare
zonă trebuie să fie capabile să asigure
volumul maxim de aer comprimat cerut
de respectiva zonă. Din nou, căderea
de presiune aferentă nu trebuie să
depăşească 0,03 bar. Conductele gru-
pate într-un distribuitor din staţia de aer
comprimat oferă avantajul de a putea
închide cu uşurinţă sectoare întregi de
lucru, după necesităţi. De asemenea,
prin adăugarea echipamentului de
măsurare a debitului, se poate deter-
mina cu uşurinţă consumul de aer al Fig. 4: Sistem de distribuţie aer comprimat cu o staţie centrală pentru mai multe zone de producţie
fiecărei zone (fig. 4).
Aer de la mai multe compresoare
Dacă mai multe compresoare furni-
zează aer comprimat pentru un sistem
de distribuţie mare, atunci conductele
trebuie să aibă suficientă capacitate
pentru a fi capabile să furnizeze debitul
maxim de aer de la cele mai mari com-
presoare din fiecare zonă de producţie.
Din nou, căderea de presiune între
fiecare compresor şi punctele de dis-
tribuţie nu trebuie să depăşească 0,03
bari, altfel devine necesară instalarea
unor sisteme de reglare complicate şi
costisitoare (fig. 5).
Fig. 5: Sistem de distribuţie aer comprimat cu două staţii şi sistem central de comandă pentru mai
multe zone de producţie
45
 www.kaeser.com
Conductele din staţia de aer comprimat
Reţeaua de conducte nu distri-
buie doar aer comprimat în zonele
de producţie ale companiei, ci şi
interconectează compresoarele şi
alte componente ale instalaţiei de
aer comprimat cu întregul sistem.
La instalarea sistemului, pentru
a asigura cea mai bună eficienţă
şi fiabilitate posibilă, trebuie luaţi
în considerare mai mulţi factori
importanţi.
În general, reţeaua de conducte trebuie
proiectată astfel încât, la capacitate
maximă, căderea de presiune aferentă
să rămână sub 0,01 bar. De asemenea,
este recomandat să se utilizeze numai
conducte din metal, care rezistă mai
bine la sarcini termice diferite.
Conectarea conductelor de
distribuţie a aerului comprimat
Cel mai bun mod de a conecta con-
ductele din staţia de compresoare la
reţeaua de distribuţie a aerului este
de a utiliza un distribuitor. Distribui-
torul funcţionează ca un punct central
de alimentare pentru toate conductele
de distribuţie (fig. 1.1) şi, dacă este
necesar, permite închiderea sistemului
pe sectoare individuale de lucru.
Instalarea conductelor în 'zona de
aer umed'
Instalarea unui colector de condens în
aşa-numita 'zonă de aer umed', adică
pe secţiunile de conducte amplasate în
aval de compresoare şi în amonte de
uscătoare trebuie evitată, pe cât posibil.
Altfel, conducta trebuie să coboare
înspre colectorul de condens, care tre-
buie purjat prin intermediul unui purjor
de condens dedicat (fig. 2).
Conectarea corectă a
componentelor
Componentele individuale ale staţiei de
compresoare (compresoare, uscătoare
etc.) trebuie conectate la conducta de
aer principală de sus în jos. De ase-
menea, este posibilă conexiunea din
46
Fig. 1.1
Distribuitor
Fig. 1.2
Fig. 1: Staţie de aer comprimat cu conductă colectoare
lateral pentru conducte începând de la
DN 100 (fig. 3 a/b).
Conectarea compresoarelor
Pentru a evita transmiterea vibraţiilor,
conectarea compresoarelor la reţeaua
de distribuţie a aerului trebuie făcută cu
conexiuni flexibile. Conexiunile cu furtun
sunt adecvate pentru conducte până la
< DN 100 (fig. 4). Un suport de fixare
anti-vibraţie trebuie montat între furtun
şi primul cot al conductei pentru a se
evita forţarea conductelor (fig. 4.1).
Pentru conducte de la DN 100 în sus,
trebuie folosite compensatoare axiale
(fig. 3b) în loc de furtunuri, pentru a
evita transmiterea vibraţiilor între com-
presor şi sistemul de ţevi.
Purjarea corectă a condensului
Eliminarea sigură a condensului este
esenţială pentru a asigura optimizarea
performanţelor şi disponibilitatea sis-
temului de aer comprimat. Există
câteva erori care trebuie evitate, mai
ales atunci când vine vorba de insta-
larea ţevilor de aer comprimat. În ciuda
tehnologiei avansate actuale, ţevile
Fig. 2.1
Separator
de apă
Fig. 2: Ţeavă cu capcană
cană de condens şi purjă
utilizate pentru a conecta sistemele de
tratare a condensului sunt adesea inco-
rect instalate. Însă aceste probleme pot
fi evitate foarte uşor, urmând sfaturile
simple de mai jos:
Izolarea purjorului de condens
Purjoarele de condens trebuie să poată
fi izolate prin intermediul robinetelor cu
bilă astfel încât să poată fi îndepărtate
cu uşurinţă din sistemul de aer com-
primat pentru efectuarea lucrărilor de
întreţinere (fig. 2.1).
Dimensiunea conductei colectoare Fig. 3a (1)
Pentru a evita contrapresiunea inu-
tilă datorită staţionării condensului,
conducta colectoare (colectorul) de
condens trebuie să fie de minim ½”.
Conexiune de sus în jos
Evacuarea de la purjoare trebuie
conectată la colectorul de condens
de sus în jos, astfel încât punctele de
drenaj să nu se influenţeze unul pe altul
(fig. 3a (1)).
Colector fără presiune - cu pantă Fig. 3a: Conectare uscător cu refrigerare şi purjor
Colectorul de condens trebuie montat de condens (de sus în jos)
cu o pantă care să asigure curgerea
liberă şi nu trebuie să fie sub presiune.
Purjoarele de condens de la diverse
componente ale sistemului (ex. sepa-
rator centrifugal, recipient de aer,
uscător cu refrigerare, filtre de aer) care
funcţionează la presiuni diferite trebuie
să purjeze doar într-o astfel de con-
ductă. Dacă acest lucru nu este posibil,
trebuie utilizate puncte de conexiune
diferite la echipamentul de tratare a
condensului (Aquamat).
Fig. 3b: Conexiune la compresor cu
Mai multe echipamente de tratare compensator axial anti-vibraţie
Dacă este necesar, ca urmare a volu-
melor mari de condens, să se utilizeze
mai multe echipamente de tratare,
atunci conducta principală de condens
trebuie conectată la un distribuitor de
condens (fig. 1.2). Fig. 4.1
Sisteme cu presiune peste 15 bar
Pentru sistemele cu presiuni de peste
15 bar, înainte de intrarea condensului
în echipamentul de tratare, trebuie utili-
zată o cameră de expansiune de înaltă
presiune separată.
Fig. 4: Conexiune la compresor cu
racord flexibil anti-vibraţie
47
 www.kaeser.com
5 6
Instalarea corectă a compresoarelor
Locul de instalare şi mediul de lucru
al unui sistem de aer comprimat
influenţează considerabil eficienţa
şi fiabilitatea generării aerului com-
primat. Aici sunt trei reguli care
merită amintite...
1. Păstraţi curăţenia în staţie
Nivelul de curăţenie şi întreţinere din
multe sisteme de aer comprimat lasă
mult de dorit, chiar dacă nu arată ca cel
prezentat în fig. 1. Mai presus de toate,
Fig. 1: Staţia de aer neglijată
curăţenia înseamnă protecţia echipa-
mentelor împotriva prafului. Dacă nu
se iau măsuri, filtrul de admisie al com-
presorului se va colmata rapid; ceea
ce înseamnă costuri de întreţinere mai
mari şi performanţe reduse, dar, de ase-
menea, este afectată în mod negativ şi
răcirea cu aer. Consecinţele ulterioare
pot include staţionări costisitoare din
cauza supraîncălzirii, scăderea capaci-
tăţii uscătoarelor şi, în final, acumularea
condensului. Aceasta, la rândul său,
poate provoca daune grave la consu-
matorii de aer şi poate avea un impact
negativ asupra calităţii produselor. De
aceea, în cazul în care expunerea la
praf nu poate fi evitată prin instalarea
într-un loc fără praf, trebuie utilizat un
filtru sac pentru a curăţa aerul aspirat
(fig. 2a, 2b).
2. Asigurarea temperaturilor
moderate
În primul rând, în timpul lunilor de
iarnă, sistemul de aer comprimat nu
trebuie expus la temperaturi negative,
deoarece acesta asigură producţia şi
transportul de aer comprimat umed
48
Fig. 2a: Filtru sac pentru aer (la aspiraţie)
înainte de tratament; în caz de îngheţ,
condensul din ţevi va îngheţa şi el,
rezultând întreruperi în funcţionare.
În al doilea rând, performanţele de
ungere ale uleiurilor şi lubrifianţilor uti-
lizaţi în sistemele de aer comprimat se
reduc semnificativ la temperaturi sub
+5 °C. Inutil să spunem, acest lucru
poate conduce la avarii în sistem. În
timpul lunilor de vară, deoarece 100%
din energia electrică consumată de
compresor este transformată în căl-
dură, este important să se asigure – în
măsura în care este posibil – ca tem-
peratura din camera compresorului să
nu depăşească prea mult temperatura
ambiantă exterioară. În caz contrar,
motoarele şi componentele electrice
pot să se supraîncălzească iar uscă-
torul se poate supraîncărca din cauza
răcirii insuficiente. Din nou, aceasta
conduce la acumularea condensului
şi degradarea performanţelor echipa-
mentelor consumatoare de aer. În cel
mai rău scenariu, ventilaţia insuficientă
poate conduce la acumularea căldurii
Fig. 3: Staţie de aer comprimat cu recirculare de aer termostată
Fig. 2b: Filtru sac pentru aer (spre compresor)
până când toate compresoarele / uscă-
toarele se opresc în avarie iar sistemul
de alimentare cu aer este scos din uz.
Toate aceste probleme pot fi evitate
foarte simplu prin menţinerea unei
temperaturi moderate în camera com-
presorului. Acest lucru poate fi garantat
pe tot parcursul anului cu sisteme de
răcire care reglează în mod automat
echilibrul termic din staţia de compre-
soare prin recircularea de aer cald,
controlată termostatic (fig. 3).
3. Staţie uşor de întreţinut
Deşi compresoarele moderne şi com-
ponentele de tratare aer necesită mult
mai puţină întreţinere decât echipa-
mentele mai vechi, ele nu sunt complet
fără întreţinere. Prin urmare, sistemele
trebuie instalate în aşa fel încât să se
asigure un acces uşor şi sigur la toate
zonele relevante pentru service. Fiabili-
tatea şi performanţa maximă a sistemu-
lui de aer comprimat pot fi atinse doar
în cazul în care sunt strict respectate
cele trei puncte de mai sus.
Ventilaţia staţiei de aer comprimat (aspiraţie)
Ventilaţia adecvată a staţiei de
compresoare nu măreşte numai
disponibilitatea aerului, dar, de
asemenea, ajută la minimizarea cos-
turilor de întreţinere. Iată ce este de
făcut:
1. Amplasarea corectă a deschide-
rilor de ventilaţie
Amplasarea corectă a deschiderilor de
ventilaţie este extrem de importantă
pentru o ventilaţie eficientă a staţiei de
compresoare. Pentru a asigura fiabi-
litatea optimă a sistemului, aerul care
este aspirat din exterior trebuie să fie
afectat cât mai puţin posibil de vremea
de afară. De aceea, este recomandabil
ca deschiderile de admisie să fie prote-
jate la intemperii şi să fie amplasate în
jumătatea inferioară a peretelui exterior,
care – în mod ideal – nu ar trebui să fie
expus în mod direct la soare.
2. Protejaţi sistemul de
praf şi contaminanţi
Staţia de compresoare trebuie expusă,
pe cât posibil, la cât mai puţin praf şi
contaminanţi. Aici sunt incluse toate
materialele agresive sau inflamabile
şi emisiile de la motoarele cu ardere
internă. Camioanelor şi vehiculelor
grele, în special, nu trebuie să li se
permită accesul în apropierea zonei de
admisie a aerului în staţia de compre-
soare. Dacă nivelurile înalte de praf sau
de contaminanţi sunt inevitabile, atunci
trebuie luate întotdeauna măsuri de
protecţie corespunzătoare. Nivelurile
moderate de praf şi contaminanţi pot
fi atenuate cu ajutorul filtrelor pentru
aerul de răcire. În cazuri extreme, pot fi
utilizate aşa-numitele 'capcane de praf'.
3. Dimensionarea corectă şi
echiparea deschiderilor de ventilaţie
Dimensiunea deschiderilor de ventilaţie
depinde de puterea compresoarelor
răcite cu aer, care sunt instalate în
staţie. Ca regulă empirică, 'secţiunea
liberă' a deschiderilor de ventilaţie tre-
buie să fie între 0,02 şi 0,03 m² pentru
Fig. 2: Staţie de aer comprimat cu sistem de ventilaţie termostat
fiecare kilowatt de putere nominală a
compresoarelor. Aceasta echivalează
cu un debit de aer de răcire între 130
şi 230 m³/h.
Este important să se acorde atenţie
termenului 'secţiune liberă'. Protecţiile
la intemperii, jaluzelele şi – în cazul
mediilor cu praf – filtrele pentru aerul
de răcire, reduc considerabil 'secţiunea
liberă' a deschiderilor de ventilaţie: în
funcţie de calitatea componentelor de
ventilaţie alese, secţiunea se reduce cu
30 până la 60 de procente. Prin urmare,
cel mai bine este să fie utilizate sisteme
Protecţie împotriva Sită de protecţie
intemperiilor a păsărilor
Filtru pentru Jaluzea reglabilă
admisie (acţionată de motor)
Fig. 1: Sistem de admisie ventilaţie (construcţie)
de ventilaţie cu curgere optimizată. În
orice caz, întotdeauna trebuie compen-
sată reducerea de secţiune cauzată de
dispozitivele de protecţie şi control.
Un sistem de ventilaţie cuprinde în
general (fig. 1) o sită de protecţie
a păsărilor, o protecţie împotriva
intemperiilor, o jaluzea reglabilă
(acţionată de motor) şi, dacă este
necesar, filtre pentru admisie. Pentru
sisteme de aer comprimat care cuprind
mai multe compresoare, este recoman-
dabil să instalaţi un sistem de ventilaţie
termostatată şi să segmentaţi deschi-
derea în funcţie de poziţia şi puterea
compresoarelor individuale (fig. 2).
4. Ventilaţia este necesară şi la com-
presoarele răcite cu apă
Compresoarele răcite cu apă necesită
de asemenea o ventilaţie adecvată,
deoarece acestea sunt de obicei antre-
nate de motoare răcite cu aer, care
radiază caldură. Aproximativ 20 la sută
din puterea unui compresor răcit cu
apă este transformată în căldură, care
trebuie îndepărtată de aerul de răcire.
Prin urmare, deschiderile de ventilaţie
trebuie dimensionate şi instalate cores-
punzător şi în acest caz.
49
 www.kaeser.com
Ventilaţia staţiei de aer comprimat (evacuare)
Pentru a garanta disponibilitatea
aerului comprimat şi a menţine cos-
turile de întreţinere la un nivel minim,
staţiile de aer comprimat trebuie
echipate cu ventilaţie exhaustoare
corespunzătoare. Dacă temperatura
ambiantă scade sub + 5 °C, atunci
trebuie asigurată recircularea aerului
cald pentru a menţine temperatura
adecvată în staţia de aer comprimat.
1. Evacuarea aerului cald
Tubulaturile de evacuare aer cald înde-
plinesc un rol important în staţiile de
compresoare: Acestea îndepartează
aerul de răcire încălzit, precum şi căl-
dura eliberată de motor şi cea radiată
de compresoare (fig. 1). La compreso-
rele moderne, aerul cald de la aceste
surse diferite este evacuat printr-o sin-
gură deschidere (fig. 1, lupă).
Aceasta trebuie conectată în mod fle-
xibil la tubulatura de evacuare a aerului
printr-o conexiune din pânză de doc
(fig. 2). Pentru temperaturi ambiante
mai mari de + 10 °C, tot aerul încălzit
evacuat este îndepărtat din camera sta-
ţiei de compresoare.
Fig. 2: Tubulatură conectată la evacuarea din
compresor cu pânză de doc
Deoarece deseori compresoarele mai
vechi au deschideri diferite de evacuare
a aerului, poate fi necesar să instalaţi
tubulaturi individuale corespunzătoare.
50
2. Instalarea unei tubulaturi comune
Dacă instalarea de tubulaturi
de evacuare individuale nu este
posibilă, atunci se poate instala o tubu-
latură de evacuare aer cald comună
(fig. 3). În acest caz sunt necesare jalu-
zele de reţinere pentru a conecta în mod
corespunzător toate compresoarele.
Când sunt închise, acestea împiedică
aerul cald să se întoarcă înapoi în staţie
atunci când compresorul aferent nu
este în funcţiune. Jaluzelele acţionate
de un motor reduc căderile de presiune
şi pot fi acţionate în funcţie de semnalul
de "motor pornit". Pentru a minimiza
pierderile de presiune, în tubulatura
comună de evacuare a aerului cald tre-
buie instalate deflectoare adecvate.
3. Recirculaţi aerul cald pentru a
menţine temperatura în camera
compresoarelor
În zonele în care temperaturile scad
sub + 5 °C trebuie instalate clapete de
recirculare a aerului cald. Acestea tre-
buie să fie activate de la + 10 °C, prin
deschidere într-o măsură mai mare sau
mai mică, în funcţie de temperatură
(fig. 1). Dacă staţia de compresoare
este complet oprită la un moment dat,
atunci trebuie folosit un sistem de
încălzire suplimentar pentru a menţine
temperatura din cameră peste + 5 °C.
4. Ventilaţia la uscătoarele cu
refrigerare
Uscătoarele cu refrigerare generează
aproximativ de patru ori mai multă
energie termică decât energie elec-
trică consumată. Prin urmare, trebuie
să aibe propriul sistemul de evacuare
echipat cu un ventilator exhaustor con-
trolat termostatic (fig. 1 şi 3).
Dacă staţia de compresoare cuprinde
mai multe uscătoare cu refrigerare,
atunci ventilatorul trebuie să aibă un
sistem de control al acţionării, care să
fie activat de la + 20 °C. Deoarece
acest sistem de evacuare nu funcţio-
nează continuu, o eventuală tubulatură
nu poate fi instalată direct pe uscător. Clapetă basculantă
5. Proiectarea şi gestionarea
corespunzătoare a sistemelor de
evacuare
Toate tubulaturile de evacuare trebuie
proiectate astfel încât orice cădere de
presiune indusă, să fie mai mică decât
presiunea reziduală disponibilă la cel
mai mic echipament din sistem (a se
vedea specificaţiile producătorului). În
caz contrar, aerul evacuat de la acest
echipament poate să ajungă înapoi
în cameră. Dacă nu există suficientă
presiune reziduală sunt necesare ven- Tubulatură cu conexiune din
pânză de doc
tilatoare exhaustoare suplimentare.
Jaluzelele trebuie controlate automat de
termostate de cameră şi compresoare.
De asemenea se recomandă moni-
torizarea cu un sistem central de Ventilatoare
comandă master (de exemplu, SIGMA
AIR MANAGER) pentru a putea iden-
tifica rapid problemele potenţiale cu Fig. 1: Sistem de evacuare aer cald cu tubulaturi individuale pentru fiecare compresor
jaluzelele şi pentru a transmite orice
mesaj de alarmă la un sistem de con-
trol centralizat.
6. Cazul special de răcire cu apă
Deoarece compresoarele răcite cu apă Tubulatură comună
emit echivalentul a 20% din energia de evacuare aer cald
consumată sub formă de căldură radi-
antă, aceste sisteme necesită, de
asemenea, o ventilaţie suficientă.
Ventilatoare
Fig. 3: Sistem de evacuare aer cald cu tubulatură comună pentru toate compresoarele
51
Anexe
Anexele 1 - 2
 www.kaeser.com

Anexa 1

Nomogramă pentru determinarea diametrului interior

al conductei

Pipe length in [m]

Clear
pipe diameter [mm]
10 Pipe length in [m]
500 Pressure drop
20 [bar] Clear
Free air delivery 400 pipe diameter
0.03
[m³/h] [m³/min] 350 10 [mm]
50
300 System 0.04
500 Pressure drop
pres-
100
10000
250 sure 0.05 20 [bar]
100 [bar (g)]
0.07 Free air delivery 400
200 1 5000 200
4 0.03
3000 50 175 2
[m³/h] [m³/min] 350
0.1 50
2000 150
500 30 3 300 0.04
125 System
20 2 4 0.15 10000 0.05
1000
1000
7 100 8 5 6 100 250 pressure
10 6 0.2
100 [bar (g)]
500
2000 80 7 5000 200 0.07
200
300 5
65 10 5 0.3

5000
200 3 15 0.4
3000 50 175 2
2.5 20
0.1
50
0.5 2000 150
100 30
500 3
A 40
E 125
O 32
0.7
1000
20 4 0.15
1000 5
25
1.0 100 0.2
10 6
500
20 1.5 2000 80 7
C D F F 300 5
65 10
0.3
200 15
5000 0.4
2.5 20
50
100 0.5
Diametrul interior necesar pentru axa C. La final, marcaţi presiunea mini- punct de intersecţie pe axa D care arată
A 40
E
ţevile de aer comprimat poate fi cal-
culat folosind această nomogramă:
mă din sistem şi pierderea de presiune
maximă dorită pe axele E şi G. Linia
diametrul necesar pentru ţeavă.
O 32
0.7
Marcaţi pe axele A şi B lungimea ţevii şi dreaptă dintre cele două puncte inter-
debitul de calcul. Trageţi o linie dreap- sectează axa F. Prin conectarea am- 1.0
tă între cele două puncte, astfel încât belor puncte de intersecţie de pe axele 25
prin extinderea aceasta să intersecteze C şi F cu o linie dreaptă, se obţine un
20 1.5

C D F F

54 55
 www.kaeser.com

Anexa 2

Exemple de chestionare privind serviciul

"Sistem KAESER de economisire a energiei" – KESS

Energy Saving System Service Energy Saving System Service

1. What free air delivery do the compressors need to provide? 2. Are compressors already in use?
No
1.1 Air consumption of tools and machines used

Yes
Tools, Air consumption No. of Load / duty Simultaneity Actual calculated
machines per tool, tools, cycle factor air consumption
machine machines % % m³/min Operator’s Manufacturer Model Pressure Free air delivery Continued
m³/min designation bar(g) m³/min use
planned?
x x x = Yes No
+
x x x =
+
x x x =

+
x x x =

+
x x x =

+
x x x =

Air consumption of all tools = VTools m³/min

+
Total free air delivery of existing compressors that will continue to be used
1.2 Other consumers VOther m³/min
+ = VExisting m³/min
1.3 Compressed air network leakages VLeakage m³/min
+ Existing compressed air treatment components:
1.4 Reserve VReserve m³/min Type/model Manufacturer Designed for Remarks
(dryer, filter, drain etc.) m³/min bar(g) e.g. Incorrectly sized

Min. req'd free air delivery from the = VTotal m³/min

compressors

56 57
www.kaeser.com
www.kaeser.com

KAESER – Lumea este casa noastră

Fiind unul dintre cei mai mari producători de compresoare cu şurub din lume, KAESER KOMPRESSOREN este reprezentat în
toată lumea printr-o reţea vastă de sucursale, filiale şi parteneri autorizaţi în peste 100 de ţări.
Cu produse şi servicii inovatoare, inginerii şi consultanţii experimentaţi de la KAESER KOMPRESSOREN ajută clienţii în vederea
creşterii competitivităţii printr-o strânsă colaborare care vizează conceperea unui sistem progresiv cu performanţă şi eficienţă
crescută în producerea aerului comprimat. În plus, deceniile de experienţă şi cunoştinţe acumulate în furnizarea de sisteme
industriale de vârf sunt disponibile pentru fiecare client prin intermediul reţelei informatice globale a grupului Kaeser.
Aceste avantaje, împreună cu reţeaua internaţională de service KAESER, asigură funcţionarea la capacitatea maximă şi disponi-
bilitatea permanentă a tuturor produselor.

P-2010RO.3/15 Specificaţiile se pot modifica fără notificare prealabilă.

KAESER KOMPRESSOREN SRL
Bd. Ion Mihalache, Nr. 179 – 011181 Bucureşti – Tel: +40 21 2245681 – Fax: +40 21 2245602
E-mail: info.romania@kaeser.com – www.kaeser.com