VPM Iulie 2016

Vânătorul şi Pescarul Moldovei
ISSN 9771857450508
Revistă lunară de informare nr. 7 (73) ◆ iulie 2016
Din Ungaria — la Talmaza

Cronica evenimentelor
Ministerul Mediului
Institutul de Zoologie al AŞM
În interesul
Societatea Vânătorilor
şi Pescarilor din Republica Moldova
conlucrării
ISSN 9771857450508
Vânătorul şi Pescarul Moldovei

revistă lunară de informare
Serie nouă în limba română
La 23 iunie a avut loc şedinţa Consiliului Republican al Societăţii Vânători-

lor şi Pescarilor din Moldova, în cadrul căreia s-a făcut bilanţul reali-
zărilor Direcţiei SVPM în prima jumătate a anului curent, s-au abordat mai
multe chestiuni legate de îndeplinirea planului de activităţi în anul 2016,
inclusiv pregătirea pentru primirea fazanului.
S-a menţionat faptul că majoritatea refuzul Ministerului Mediului de a emite

măsurilor au fost îndeplinite. Pentru a avizul în vederea desfăşurării activităţilor
asigura condiţii favorabile habitatului de reglementare a componenţei numerice
animalelor sălbatice, au fost distribuite 22 a animalelor de pradă dăunătoare în lo-
tone de reziduuri cerealiere, 300 kg de ră- curile de eliberare a fazanilor, fapt ciudat
Adresa: MD-2005, mun. Chişinău dăcinoase, 700 kg de frunziş, circa 3 tone şi lipsit de logică. Desfăşurarea acestor
str. Şipotelor 2, et. 3 de lucernă. Au fost construite peste 300 de măsuri este condiţionată de necesitatea
tel./fax: /373 22/ 24 20 27 cuiburi artificiale pentru păsările acvati- creării unor condiţii favorabile pentru
e-mail: revistasvpm@gmail.com ce. În același timp, au fost instalate 374 de adaptarea puietului de fazan în natură şi
Index: 32876
complexe de hrănitori. În lunile ianuarie şi reducerea riscului din partea răpitorilor şi
februarie au fost dobândite aproximativ 4 a ciorilor grive.
mii de vulpi, peste 3 mii de câini hoinari. În perioada respectivă, consolidarea
În martie—aprilie au fost plantate remize bazei tehnico-materiale a Societăţii a
Consiliul de redacţie furajere pe o suprafaţă de 54 de hectare. continuat. În luna aprilie curent, bună-
Oleg CIOCOI, preşedintele Consiliului De asemenea, au fost renovate sau con- oară, la Taraclia, a fost achiziţionată o
Republican al SVPM struite 828 de sărării, în care, în perioada încăpere pentru oficiul ST, la un preţ de
Andrei MUNTEANU, de gestiune, au fost distribuite 1267 kg de 125 mii de lei; a fost efectuată reparaţia
dr., prof. în biologie drob de sare. Totodată, cu forţele vânători- curentă a automobilelor înregistrate în
Anatol SAVIN, doctor conferenţiar lor şi cu participarea colaboratorilor poli- cadrul ST contra sumei de 78 mii de lei.
ţiei au fost efectuate 535 de razii în vederea Totodată, au fost achiziționate materiale
Dumitru GALUPA, dr. în economie,
protecţiei terenurilor de vânătoare. în valoare de 12 mii de lei pentru amena-
director ICAS
Rezultatele evidenţei de primăvară jarea volierelor de întreţinere provizorie a
Alexei PALANCEAN, dr. în biologie
demonstrează că desfăşurarea complexu- fazanului, iar pentru asigurarea nutriţiei
lui de activităţi biotehnice, de rând cu con- cu componente necesare Direcţia SVPM
echipa redacţiei diţiile climaterice favorabile, a asigurat o a achiziţionat premix în valoare de 24 mii
Ionel CĂPIŢĂ, redactor-şef rată sporită de supravieţuire a animalelor de lei.
Constantin BÂRCĂ, sălbatice, a creat condiţii benefice pentru În primăvara acestui an, aproape în
redactor-şef adjunct reproducerea lor, fapt ce permite sporirea toate subdiviziunile teritoriale s-au des-
Igor GROSU, secretar responsabil numerică a vânatului care nu va fi sub ni- făşurat competiţii de tir vânătoresc cu
Veronica Vlădescu, velul anului trecut. Membrii Consiliului participarea colectivelor primare. A fost
însă şi-au exprimat regretul în legătură cu relevant nivelul sporit de pregătire, fapt
redactor
Valeriu BUSUIOC, redactor-traducător
Alexandru BOSTAN, designer
s u m a r
Manuscrisele expediate pe adresa
redacţiei nu se înapoiază autorilor.
2 File de istorie 11 De la ţăpuşar şi furcar — 18 Babuşca pontică din Nistru
3 la trofeu extraordinar
De conţinutul materialelor sunt responsa- Ţintaş bun — vânător iscusit 19 Semne care prevestesc
bili autorii. Ele nu reflectă în mod obliga- 4 Triumf pentru chişinăuieni 12 Cioara grivă succesul sau insuccesul
şi păsările acvatice pescuitului
toriu opinia, poziţia redacţiei. 5 Vânătorului începător —
Retipărirea oricărui material este permisă cunoştinţe temeinice 13 Respectă obiceiurile 20 Vulpea lui Bâzu
de după focul de armă
doar cu acordul redacţiei. 6 Din Ungaria — la Talmaza 21 Niciodată să n-ai
8 Pneumatica
14 Vânătoarea în Bulgaria
încredere în greieri!
Continuă abonarea la revista VPM 9 Sfaturi utile pentru cei care
15 Natura ne tratează 22 Na-ţi-o bună, vânătoare!
Index: PM32876 îşi procură arma 16 Cum vom păstra carnea 23 Înveşnicite prin obiectiv
vânatului
Costul unui exemplar – 12,5 lei 10 Testarea pe teren
24 Curiozităţi
a câinilor de vânătoare 17 Vânătoare şi poezie
confirmat şi de rezultatele înalte la compe- În aceeaşi şedinţă, Consiliul Republi- a vânătorii, măsurile de securitate la
tiţiile regionale şi la finala naţională. can a pus în discuţie o serie de alte pro- mânuirea armei, biologia animalelor,
Al doilea Festival al umorului vână- bleme: recomandări practice privind gestio-
toresc a devenit un eveniment remarcabil alegerea Comisiei republicane pentru narea gospodăriei cinegetice, materia-
în viaţa culturală a organizaţiei, reunind examinarea candidaţilor în membri le despre chinologie, obiceiurile şi tra-
participanţi din peste 20 de subdiviziuni. ai SVPM, cu includerea în componen- diţiile vânătoreşti ş. a. Aceste publicaţii
Festivalul a constituit un bun prilej de
descoperire a noi şi noi talente artistice în
rândul membrilor Societăţii.
Consiliul a apreciat la justă valoare şi
activitatea chinologică. Expoziţia de ex-
terior, testările pe câmp şi competiţiile au
oferit oportunităţi de participare multor
proprietari de câini şi au identificat cei mai
buni reprezentanţi ai raselor. Fără îndoia-
lă, aceste activităţi stimulează vânătorii în
tendinţa de a spori nivelul de pregătire al
câinilor, aceasta influenţând pozitiv rezul-
tatele vânătorii.
Examinând în dezbatere raportul Di-
recţiei SVPM, membrii Consiliului au îna-
intat unele sugestii în vederea îmbunătăţi-
rii rezultatelor muncii, au apreciat pozitiv
activitatea Direcţiei în prima jumătate a
anului 2016. ţa ei atât a reprezentanţilor Societăţii, vor permite vânătorului să găsească
O latură importantă a discuţiilor din cât şi a experţilor de la Academia de răspuns la multe întrebări ce ţin de vâ-
cadrul Consiliului a constituit-o pregăti- Ştiinţe a Moldovei, Ministerul Aface- nătoare, şi nu numai.
rea subdiviziunilor teritoriale pentru găz- rilor Interne. E regretabil faptul că Mi- Consiliul a susţinut propunerea Di-
duirea fazanului. Managerul principal al nisterul Mediului a refuzat să se impli- recţiei SVPM de a desfăşura în luna sep-
SVPM a menţionat că în luna mai a fost ce în activitatea acestei Comisii; tembrie curent reuniunea republicană,
organizat un seminar cu managerii ST pe taxa pentru fişa de repartizare la vâ- dedicată Zilei Sf. Eustaţiu — protectorul
tema alegerii locurilor de habitat pentru nătoarea de prepeliţe. Participanţii au vânătorilor, în cadrul căreia va fi inau-
fazan şi metodologia adaptării acestuia, sprijinit propunerea Direcţiei SVPM gurată Expoziţia internaţională de tro-
lansarea lui pe terenurile de vânătoare, că, de a o menţine la nivelul anului tre- fee vânătoreşti, cu participarea colegilor
împreună cu reprezentanţii Institutului de cut: 20 de lei — permis unic, 200 de din România, Ucraina, Belarus şi orga-
Zoologie al Academiei de Științe a Moldo- lei — permis sezonier pentru propri- nizarea festivalului bucătăriei vânăto-
vei, au fost controlate locurile precedente etarii de câini şi 250 de lei — pentru reşti „Ceaunul şi grătarul“, sărbătoarea
şi, în corespundere cu rigorile existente, persoanele care participă la vânătoare umorului vânătoreasc, cu participarea
s-au stabilit altele noi şi că până la 15 iunie fără câine; laureaţilor din anul curent. Astfel de re-
lacunele identificate în timpul verificării a fost luată decizia de a edita o serie uniuni trebuie să devină o carte de vizită
au fost remediate. Astfel, membrii Con- de broşuri cu genericul „În ajutorul în viaţa culturală a membrilor şi priete-
siliului au avut sarcina să aprobe graficul vânătorului“, care vor conţine mate- nilor SVPM.
recepţionării fazanului. riale despre normele de desfăşurare VPM
Calendarul lucrărilor biotehnice

Iulie
Pregătirea şi amenajarea locurilor pentru lansarea fazanului pe te- Este realizat controlul asupra modului de desfăşurare a lucrărilor
renurile de vânătoare. agricole pentru a preveni pieirea animalelor sălbatice în perioada
Confecţionarea volierelor pentru întreţinerea adăugătoare a puie- verii (strângerea recoltei, cositul, administrarea îngrăşămintelor chi-
tului de fazan. mice, utilizarea tehnicii agricole dotate cu sperietoare menite să
Amenajarea platourilor de nutriţie suplimentară, a şoproanelor, prevină pieirea şi traumatizarea animalelor sălbatice, incendierea
scăldătorilor, prundişurilor. stratului de iarbă şi a miriştii). Sunt desfăşurate acţiuni de informare
Reglementarea componenţei numerice a prădătorilor dăunători a populaţiei privind necesitatea respectării tehnologiilor în timpul
(vulpilor, câinilor hoinari, coţofenelor şi ciorilor grive). efectuării lucrărilor agricole.
Amenajarea şi renovarea locurilor de adăpare pentru animalele de Colectarea şi depozitarea reziduurilor de grâne – goz şi tărâţe, ne-
interes cinegetic. cesare pentru nutriţia suplimentară a aripatelor în perioada rece a
Achiziţionarea drobului de sare şi repartizarea acestuia în sărării. anului.
Colectarea nutreţurilor pentru nutriţia suplimentară a animalelor Finalizarea campaniei de achiziţionare a măturilor pentru vânat,
de interes cinegetic pe timp de iarnă. prelucrarea cu soluţie salină şi păstrarea lor în depozite.
/ Nr. 7 • 2016 / Vânătorul şi Pescarul Moldovei | 1

Tirul sportiv
File de istorie
Tirul este una dintre cele este prezentată şi disciplina Tir. 1915, cauza fiind primul război B. Diacenco şi D. Donnic. Au
mai vechi probe sportive, care De remarcat că tirul sportiv mondial, iar în 1921 a fost reîn- fost organizate secţii de tir în
îşi are începuturile de la com- a fost prezent la toate Jocuri- fiinţată sub denumirea de Uniu- oraşele Tiraspol, Bălţi, Cahul,
petiţiile de tragere cu arcul şi le Olimpice, excepţie făcând nea Internaţională de Tir (UIT). Căuşeni, Hânceşti, Ocniţa,
cu arbaleta. Începând cu mij- Olimpiada din Saint Louis — În 1965 a fost fondată Con- Donduşeni. La poligoanele de
locul secolului al XIV-lea, când 1904 şi Amsterdam — 1928. federaţia Europeană de Tir. tir sportiv au acumulat cunoş-
a apărut arma de foc, au pornit În iunie 1906, în Italia, în Pe 15 iulie 1998, UIT şi-a tinţe teoretice şi tehnici prac-
schimbat numele în Federaţia tice mulţi membri ai Societăţii
Internaţională de Tir Sportiv Vânătorilor şi Pescarilor din
(ISSF), fiind recunoscută de Moldova. În arhiva redacţiei
şi competiţiile de tragere din timpul unei competiţii de tir,

armă cu ţeava lisă, iar ulterior la care au participat şase echipe
şi din cea cu ţeava ghintuită. naţionale, apare conceptul de
În Elveţia, de exemplu, pri- federaţie internaţională de tir
mele întreceri la tir au început sportiv. La Basel, Elveţia (1907),
să se desfăşoare în anul 1452. s-a desfăşurat un concurs inter-
Din acele timpuri au devenit naţional de tir, la care au parti-
tradiţionale sărbătorile naţi- cipat opt ţări: Austria, Franţa,
onale la tir, care au perpetuat Belgia, Grecia, Italia, Olanda,
în campionate anuale de tir cu Elveţia şi Argentina. Tot aici
toate tipurile de arme. În anul au fost puse şi bazele Uniunii Comitetul Olimpic Internaţi- s-a păstrat şi o imagine foto-
1640, în Elveţia (Lucerna), a Internaţionale a Federaţiilor şi onal ca singurul departament grafică, datată cu anul 1973, a
fost fondată Societatea de tir cu Asociaţiilor Naţionale de Tir, — corp ce controlează activita- echipei trăgătorilor din Iaşi,
arme de foc şi archebuze. Anul discuţia desfăşurându-se la tea internaţională de tir sportiv participanţi la competiţiile de
1897 e marcat prin faptul că la Clubul „Casa Trăgătorului“ din mondial la toate nivelurile de tir sportiv, organizate în Chi-
Paris a avut loc primul Campi- Lucerna, unde a fost ales şi pre- competiţii. şinău. Ulterior, iniţiativa desfă-
onat Mondial de tir, iar la cea şedintele acestui for. În Republica Moldova şurării unor asemenea întreceri
de-a doua ediţie a Jocurilor Uniunea Internaţională a competiţiile la tir sportiv îşi a preluat-o conducerea SVPM
Olimpice moderne, desfăşurată Federaţiilor şi Asociaţiilor Na- au începutul din anul 1948, la pe terenurile construite de
în 1900, de asemenea la Paris, ţionale de Tir s-a desfiinţat în iniţiativa Maeştrilor în sport membrii săi.
preliminarii
Azi, cu alte archebuze…

Sorocenii, din veacuri, s-au deprins a mânui archebuze şi ar-
curi. Poate de aceea că se aflau la margine de ţară şi trebuiau să fie
tari în faţa duşmanilor. Oricum, în genele lor a rămas deprinde-
rea sigură de a chiti, ochi şi lovi în ţintă.
Pe 29 mai 2016, 15 echipe de vânători din partea locului au
concurat pentru obţinerea Cupei transmisibile la tir sportiv. Pe
primul loc s-a situat colectivul din or. Soroca (30 puncte), condu-
cător — Veaceslav Donos; pe locul II — alt colectiv din or. Soroca
(21 puncte), conducător — Vitalie Cornei; pe locul III — colecti-
vul din Schineni (17 puncte), conducător — Valentin Guţu.
La întrecerile individuale i-au eclipsat pe toţi Veaceslav Do-
nos (locul I — 12 puncte din 15), Boris Usatîi (locul II — 10
puncte) şi Adrian Rotari (locul III — 10 puncte).
2 | Vânătorul şi Pescarul Moldovei / Nr. 7 • 2016 /

Ţintaş bun — Rezultate
vânător iscusit îmbucură-
toare
Pentru a se întrece la tir sportiv,
ortacii mei din ST Glodeni au ieşit cu
puştile de vânătoare departe de urbe. Şi
nu pentru a vâna, nici nu era deschis
sezonul, ci s-au deplasat la poligonul
de la Bălţi să-şi demonstreze măiestria.
Rezultatele lor ne-au bucurat mult. Ia-
Competiţiile de tir (Leonid Leu) şi Ţiganca rumbeşti) — acumulaseră

sportiv printre ortacii (Valeriu Pârlicas), care au acelaşi număr de puncte. A
din subdiviziunea terito- acumulat cel mai mare nu- fost menţionată evoluarea
rială Cantemir (manager măr de puncte. Învingători reuşită a vânătorilor Nico-
— Nicolae Gandrabur) în clasamentul individual, lae Malachi din Ţiganca,
au prilejuit clipe de mul- unde situaţia a fost mai Vasile Lungu din Cociulia,
tă satisfacţie. După cum tensionată, au devenit iscu- Artur Raicu din Cante- tă-le: locul I — colectivul vânătorilor
avea să ne spună Victor siţii ţintaşi Petru Bacalov mir ş.a. Fiecare participant din Glodeni (35 puncte), locul II — co-
Ciobanu, preşedintele din Cantemir şi Nicolae a fost premiat cu câte 15 lectivul din Bălţi (30 puncte), locul III
Consiliului ST Cantemir Şişianu din Porumbeşti, cartuşe, cu tot atâtea pale- — colectivul din Drochia (24 puncte).
a SVPM, la acest turneu, care au ocupat locurile I te, ca o motivaţie de a rata S-au evidenţiat individual: Alexandru
deja tradiţional, au parti- şi, respectiv, II. După lun- cât mai puţin la alte com- Malai (locul I — 18 puncte), Alexan-
cipat 11 colective primare gi dezbateri, prin tragere petiţii similare. Iar laurea- dru Onişcenco (locul II — 18 puncte),
de vânători. la sorţi (!) juriul a acordat ţii Petru Bacalov, Nicolae Andrei Bodean (locul III — 17 punc-
În fruntea clasamen- locul III vânătorului Vasile Şişianu şi Vasile Bădănău te).
tului general s–au situat Bădănău din Porumbeşti, vor reprezenta Societatea Iscusiţii ţintaşi din Glodeni n-au
vânătorii din oraşul Can- dat fiind că tocmai trei co- Teritorială la turneul zonal, cules flori pe poligonul de la Bălţi —
temir (preşedintele colec- legi de–ai săi — Vasile Dan care urmează să fie desfă- numai aplauze!
tivului — Sergiu Chirijiu), (Stoianovca), Ion Şendrea şurat la Cahul. Valentin Leviţki,
cei din satele Porumbeşti (Câietu) şi Leonid Leu (Po- Ion Domenco managerul ST Glodeni a SVPM
La Drochia ţintesc bine

Timpul însorit nu i-a orbit pe vânătorii drochieni, care s-au avântat în duminica de
22 mai în competiţia de tir sportiv. Evident, fiecare dintre participanţi a dorit să-şi arate
măiestria, precizia împuşcăturilor şi calitatea de vânător adevărat. Foarte impresionantă
s-a dovedit a fi concurenţa între echipe. S-au evidenţiat: colectivul nr. 3 al vânătorilor
din Sofia (locul I), colectivul nr. 2 din Şuri (locul II), şi cel din Ţarigrad (locul III). Ţinta-
şii au concurat şi în mod individual. Iată şi rezultatele : locul I — Hariton Murzac, locul
II — Adrian Moroşan, locul III — Artur Cojocari.

Tirul sportiv
Triumf pentru chişinăuieni

Şirul competiţiilor raionale şi zonale de tir sportiv, organizate de Societatea Vânătorilor şi dar… decisiv!
Pescarilor din Moldova, a culminat la Centrul de instruire cinegetică din Chişinău cu finala Aşadar, pe primul loc s-a
republicană, la care au participat 11 echipe de ţintaşi, învingătoare în competiţiile anterioare.
Este vorba despre reprezentantele societăţilor teritoriale Chişinău, Bălţi, Ialoveni, Dubăsari,
situat echipa din Chişinău, în
Cahul, Leova, Glodeni, Hânceşti, Basarabeasca, Ştefan Vodă, Căuşeni. Finala din anul acesta era componenţa: Denis Rezan, Ro-
aşteptată cu nerăbdare de către vânători, mai ales că, din anumite cauze obiective, ea n-a avut man Iarîna, Andrei Maliutin şi
loc doi ani la rând. Şi era de aşteptat ca participanţii la competiţii să vină mai bine pregătiţi şi Dumitru Tabanschi, cu 87 de
orientaţi serios spre marea victorie. puncte, pe locurile II şi, re-
spectiv, III, echipele din Bălţi şi
Glodeni cu 71 şi 70 de puncte.
Tragerile erau organizate Mai apoi, după indicaţiile ne- La un moment dat, chi- În general, toţi participan-
pe două terenuri: primul — la cesare şi obligatorii ale arbi- şinăuienii s-au distanţat de ţii au demonstrat că sunt buni
proba „Cerc“, al doilea — la trului principal, Serghei Ca- concurenţi, datorită măiestri- ţintaşi. E de la sine înţeles că
perfecţionarea tehnicilor de
mânuire a armelor trebuie să
fie o preocupare constantă în
rândul vânătorilor. Acest lucru
trebuie conştientizat de toţi: de
la conducătorii subdiviziunilor
teritoriale până la vânătorii de
rând din colectivele primare.
În această ordine de idei, ne-
am adresat dlui Oleg Ciocoi,
preşedintele Consiliului Repu-
blican al SVPM, cu rugămintea
de a veni cu comentarii referi-
toare la modul de desfăşurare
şi la rezultatele competiţiei
finale: Victoria echipei din Chi-
şinău era previzibilă, deoarece
proba „Sporting“. Arbitrul zacenco, participanţii au luat ei tuturor membrilor echipei. nivelul de pregătire a multor
principal a fost Serghei Caza- armele şi şi-au ocupat locurile S-a evidenţiat îndeosebi An- vânători e foarte înalt. Faţă de
cenco, iar pe terenurile de tir de trageri. drei Maliutin, care a luat 25 anii 2003—2004 e ca dintre cer
de puncte din 25. Au concurat şi pământ. Pe atunci noi tre-
serios echipele din Glodeni şi buia să tragem în 15 ţinte, iar
Bălţi. Şi, interesant lucru, dacă învingător era unul care aco-
la întrecerile zonale de la Bălţi perea 10—11 dintre ele. Acum,
echipa din Glodeni a fost mai dacă observaţi, vânătorii acu-
rezultativă, la Chişinău — in- mulează 23, 24, ba chiar şi 25
vers: cei din Bălţi i-au între- de puncte din 25. E un rezultat
cut cu punctajul 71 contra 70. foarte bun, ce denotă o pregăti-
Cu un singur punct mai mult, re temeinică.
el îi avea asistenţi pe Denis Re- S-a încins o luptă aprigă

zan, Mihail Şcerbliuc şi Boris pe ambele terenuri. Cu toate
Bescaravainîi. că mulţi dintre cei prezenţi le
Arborarea drapelului Soci- dădeau prioritate ţintaşilor din
etăţii de către echipa din Chi- Chişinău, unii se uitau cu spe-
şinău, învingătoare la compe- ranţă la echipele din Bălţi, Ia-
tiţiile trecute, s-a produs sub loveni, Basarabeasca, Glodeni,
acordurile Imnului SVPM. care aveau şi ele ţintaşi buni.

Punct pe i
Vânătorului începător —
cunoştinţe temeinice
Dacă iubeşti natura, eşti romantic, vino în rândul vânătorilor! Nu vei regreta! Dar mai trebuie să conştientizezi că
pasiunea de vânător include şi o mare responsabilitate.
În primul rând, aş care se descoperă cu măsura corectă şi cartu- de mare o are şi stofa rii. Imboldul? Am avut
sugera vânătorului în- mult mai târziu. Pentru şul corespunzător, suc- din care este confecţio- parte de cazuri ce m–
cepător să studieze bine alegere, la dispoziţia cesul nu te va ocoli. nată haina de vânătoa- au uimit: la vânătoare
prima armă care i se începătorului mai sunt În al treilea rând, re: să nu foşnească şi să participă şi dintre acei
potriveşte şi poate să–i şi armele semiautoma- să nu uităm de încălţă- respire. ortaci care habar nu au
Pregătindu–te de o ce–i aceasta. Mă refer
partidă de vânătoare, nu doar la unii vânători
trebuie să iei în cal- începători… Am văzut
cul relieful, condiţiile cum chiar conducătorul
meteo şi să te echipezi vânătorii, care a efectuat
corespunzător. Sunt instruirea celorlalţi or-
cazuri între cazuri, dar taci, nu pricepe, practic,
trebuie să te descurci cum să se comporte la
bine, să nu uiţi nicicând vânătoare. Cei instruiţi,
că eşti cu arma în mână. pregătiţi, care posedă
Apropo, cineva pune cunoştinţe în domeniu
cartuşele în buzuna- se evidenţiază în sensul
re… Mergând, trebuie cel bun, când apar anu-
să încarce arma cu ur- mite neînţelegeri, când
mătorul cartuş, dar des- cineva face sugestii şi
coperă că buzunarul… propuneri din altă ope-
e gol, e găurit. Totuşi, ră decât vânătoarea…
cel mai comod şi corect Când vezi că în echipă
este să te foloseşti de sunt vânători diletanţi,
devină „favorită“. Achi- te, cu 5–6 cartuşe. Unii minte! Mergând la vâ- cartuşieră: ştii ce ai pus te ia frica şi te întrebi: să
ziţionarea armei este consideră că cu ele pu- nătoare, ai de parcurs o în dreapta, ce se află mergi alături de ei sau
un moment plin de res- tem obţine rezultate distanţă mare, prin lo- în stânga şi nu te paşte nu? În special trăieşti
ponsabilitate. Dacă vii pozitive mai greu, de- curi incomode, de aceea niciun pericol. Cu cât această îngrijorare la
la magazin nepregătit oarece cheltuielile pen- încălţămintea trebuie să e mai comod atârnată, vânătoarea de mistreţ,
şi procuri arma pe care tru vânătoare sunt mai corespundă cerinţelor cu atât mai rapid găseşti la care participă demni-
o vezi în vitrină, poţi să mari. vânătorii. Bineînţeles, cartuşul potrivit. tari sus–puşi (ei nu prea
dai greş. De aceea trebu- În al doilea rând, o vânătorul trebuie să E de la sine înţeles recunosc vânătoarea la
ie să studiezi mai multe mare însemnătate au şi aibă mai multe perechi că vânătorul începător alte specii, cum că nu–i
modele şi mai mulţi muniţiile, căci nu toate de încălţăminte, pentru este obligat să studieze de nivelul lor). Şi se în-
producători, în speci- cartuşele sunt la fel. La orice tip de vânătoare: bine partea teoretică. tâmplă ceea ce se întâm-
al acum, când vitrinele acest compartiment ar păsări acvatice, iepure, Cunoscând statutul plă…
sunt mai încărcate şi trebui de studiat produ- mistreţ etc. SVPM, deja ai făcut un De aceea, cred că
alegerea este mare. cătorul, dar şi practicile O însemnătate pas necesar în vânătoa- examenul de atestare a
Aş mai recomanda vânătorilor experimen- aparte o are şi îmbră- re, dar dacă ai luat cu- cunoştinţelor în dome-
începătorului să pro- taţi. Deloc nu e amu- cămintea. Dacă procuri noştinţă de regulamen- niul cinegetic trebuie
cure arma cu două ţevi zant când alicele cad la îmbrăcăminte pestriţă, tul vânătorii, alte legi şi să fie unul obligatoriu
lise juxtapuse. Este o cinci metri de vânător. caraghioasă, succesul te acte normative ce ţin de şi riguros, pentru toţi
armă clasică, cu mult O spun din experien- ocoleşte. Nu este neapă- vânătoare, să ştii că ai membrii Societăţii Vâ-
mai uşor de manevrat ţă: cartuşele încărcate rat necesar ca îmbrăcă- să comiţi şi mai puţine nătorilor şi Pescarilor
şi mai precisă, dacă nu de vânător sunt cele mintea să fie frumoasă, greşeli. din Moldova.
uităm de focarul armei, mai precise. E foarte important e să fie co- Pornind de la expe- Boris Pleşca,
care riscă să ne lovească important de studiat şi modă, să corespundă rienţa mea de vânător, membru de
onoare al
în faţă. E bună şi arma metodica încărcării car- mărimii, să fie liberă pe mi–am propus să abor-
SVPM
cu ţevile suprapuse, dar tuşelor în mod manual. corp, să ofere mobilita- dez subiectul axat pe te-
aici e este un mic secret, Deci, dacă ai arma pe te. O importanţă destul oria şi practica vânăto-
Reportaj
Din Ungaria — la Talmaza

Fazanul (Phasianus colchicus), pasărea regeas-
că, ornată în culori strălucitoare, întotdeauna
s-a bucurat de un deosebit interes cinegetic.
Acum câteva secole a fost adusă pentru popu-
lare în Europa, ajungând astfel şi pe pământu-
rile noastre.
În ultimii 40 de ani, la iniţiativa conducerii Societăţii Vână-

torilor şi Pescarilor din Moldova, cu susţinerea activă a vânăto-
rilor, fondurile cinegetice gestionate de SVPM au fost populate
cu circa jumătate de milion de fazani, acest vânat bucurându-se
de un mare succes. În anul curent, de exemplu, s-a decis ca în
terenurile de vânătoare din republică să fie eliberate încă 20 mii
de pui de fazan, procuraţi din Ungaria. Prima partidă, în număr
de 5940 de exemplare, trebuia să sosească pe data de 15 iunie
la Talmaza, unde cândva activa cunoscuta fermă de fazani din
republica noastră.
O atenţie deosebită i s-a acordat acestei specii la sfârşitul
secolului trecut, când ortacii moldoveni au hotărât să populeze
terenurile de vânătoare cu fazan.
Responsabilii de primirea lor umblau agitaţi: cum vor suporta

păsările drumul lung, de aproape 2000 de kilometri, din Ungaria
în Republica Moldova, cu atât mai mult că meteorologii anunţau
timp ploios, fapt ce putea aduce prejudicii serioase puterii de re-
zistenţă a păsărilor la aclimatizare.
…Cu puţin timp înainte, la Chişinău a avut loc un seminar
cu participarea cinegeticienilor din subdiviziunile teritoriale ale
SVPM, la care s-a discutat despre popularea cu fazan a terenu-
rilor de vânătoare. Dl dr. prof. Andrei Munteanu, colaborator al
Institutului de Zoologie al AŞM, le-a vorbit celor prezenţi despre
originea şi biologia acestei păsări, care s-a răspândit în diferite
colţuri ale lumii din vechea Colhidă.
O atenţie deosebită a fost acordată creării condiţiilor necesare
pentru adaptarea cu succes a fazanului în habitatul autohton, şi
anume: construcţia volierelor în locurile cele mai potrivite, con-
form metodelor stabilite, având şi apă curgătoare alături; voliere-
le nu trebuie să fie inundabile, în caz de ploi; în interiorul lor e de
dorit să fie tufari, pentru umbră, iar în afara volierelor — multă
vegetaţie cu insecte, hrană, apă, cenuşă, nisip; combaterea pre-
ventivă a răpitorilor. În concluzie, de la ei se cere muncă, muncă
şi iar muncă…

Aşadar, în a doua jumătate a zilei de 15 iunie, fazanii au sosit — Ho, bre, că nu dau turcii! strigă Vladimir Mânăscurtă, ata-
la Talmaza. De aici, după 20 de zile de carantină, urmează a fi cat de un fazan supărat că i-a obijduit confratele…
distribuiţi pe terenurile de vânătoare ale SVPM. Suntem la faţa
locului, urmărim cu mare atenţie cum se descarcă păsările, cu
câtă grijă, dar şi curiozitate, muncesc oamenii, cu câtă migală
specialiştii analizează starea lucrurilor.
În conformitate cu planul de activitate al SVPM, în anul curent

e prevăzută eliberarea a 20 de mii de fazani în toate subdiviziunile
teritoriale pe terenurile potrivite pentru popularea acestei specii,
amenajate cu hrănitori, scăldători conform standardelor în vigoare.
E salutabilă grija permanentă pentru dezvoltarea acestui vâ-
nat, manifestată de membrii SVPM, şi rămânem cu convingerea
— Toţi sunt vii! strigă bucuros Marin Onofrei, unul dintre că la noi fazanul se va simţi ca la el acasă.
vânătorii pasionaţi (ST Căuşeni), care a participat la descărcarea Deunăzi, a doua partidă de fazani a sosit cu bine la Chişinău.
fazanilor. Ei au fost primiţi pentru distribuirea ulterioară subdiviziunilor
Iar ortacii lui — Iurie Ciobanu (ST Căuşeni), Vladimir Mâ- teritoriale care au solicitat acest vânat pentru popularea terenu-
născurtă (ST Ştefan Vodă), Nicolae Danu (ST Căuşeni) şi alţi or- rilor de vânătoare.
taci s-au apucat cu sârg de lucru. Iată câteva imagini de la acest eveniment.

arme şi muniţii
Pneumatica
„În faţa armei pneumatice“, vorba unui cititor al revistei VPM, au fost puse mai multe
întrebări, la care, cu amabilitate şi competenţă, s–a oferit să răspundă dl Ion Lisnic,
locotenent–colonel de poliţie.
7,5 J se declară şi se înregistrea- — Dar cu armele obţinu- Armele pneumatice au o

ză la organul de poliţie în raza te prin donaţie sau moştenire destinaţie specială, sunt arme
căruia domiciliază posesorul, cum procedăm? de tir, folosirea cărora în locuri
în vederea obţinerii certifica- — Armele pneumatice ob- publice este interzisă. Unii po-
tului de deţinător (permis de ţinute prin donaţie sau moş- sesori le utilizează însă contrar
armă de tip D). Puterea armei tenire pot fi declarate pe pro- destinaţiei şi provoacă inci-
pneumatice este înscrisă în pa- pria răspundere la organul de dente, comit infracţiuni, acte
şaportul tehnic al acesteia. poliţie pentru înregistrare, cu de huliganism, vătămări cor-
— Cine şi cum poate pro- eliberarea certificatului de de- porale, braconaj…
cura o armă pneumatică? ţinător. Arme pneumatice au — Trag în vrăbii, de la
— Ce reprezintă o armă — Armele pneumatice pot dreptul să importe doar armu- balcon?
pneumatică şi care este desti- fi procurate liber de persoane- rierii licenţiaţi, care dispun de — Da, şi nimeresc în oa-
naţia ei? le fizice care au atins vârsta de magazine specializate. meni. Cu toate că armele pne-
— Arma pneumatică are o 18 ani, numai prin interme- — În presă se vorbeşte umatice se atribuie armelor
destinaţie specială, e o armă de diul magazinelor specializate. despre un nou proiect de lege neletale, oricum, pericolul lor
tir şi poate fi utilizată numai în Cumpărătorul prezintă copia privind armele pneumatice. este iminent. Cel mai frecvent
acest scop, la trageri de antre- buletinului de identitate şi La ce se referă? sunt înregistrate cazuri când
nament, competiţii sportive, certificatele medicale privind cu armele pneumatice se joacă
pentru agrement. concluzia medicului narcolog în locuinţe şi, din neatenţie sau
Conform prevederilor art. şi psihiatru, pentru a fi identi- din intenţii huliganice, sunt
5 al Legii nr.130 din 08.06.2012 ficat şi a face dovada că este să- efectuate împuşcături prin
privind regimul armelor şi al nătos. Arma procurată trebuie geam, proiectilele nimerind în
muniţiilor cu destinaţie civilă, să fie permanent însoţită de autovehicule, în geamurile ve-
aplicarea în locuri publice a paşaportul tehnic, cu menţiu- — Da, un astfel de proiect cinilor sau în trecători.
armelor cu aer comprimat nea corespunzătoare a maga- de lege există, cuprinde mo- Şi mai dramatic este atunci
sau cu gaze sub presiune zinului unde a fost procurată, dificarea şi completarea unor când aceste arme sunt folo-
(pneumatice), inclusiv por- precum şi bonul de plată. acte legislative cu privire la site pentru antrenament şi
tul armelor pneumatice — SE — Procurarea unei arme obligaţia ca toate armele pneu- agrement în afara tirurilor, în
INTERZICE! Se permite doar pneumatice poate fi făcută în matice să fie luate la evidenţă, locuri neamenajate corespun-
transportarea acestora de la orice magazin specializat? iar acelea care nu vor fi înre- zător sau neprevăzute pentru
locul de păstrare către tir, cu — Da, solicitantul poate gistrate până la 25 octombrie aceasta, cum ar fi în parcuri,
respectarea condiţiilor, astfel procura arme pneumatice din 2018, vor fi depistate şi confis- curţile caselor etc. Anume din
încât ele să fie ţinute în husă, orice magazin specializat (ar- cate. aceste considerente armele
neîncărcate, fără a solicita de murier licenţiat), dar are obli- — E o condiţie de respec- pneumatice urmează să fie uti-
la organul de poliţie permis de gaţia să se prezinte, în termen tat, dar… lizate doar la tir.
transportare. de 10 zile de la data procurării, — Aşa e, posesorul armei Acestea nu pot fi lăsate la
— Se supun autorizării? la organul de poliţie, în raza pneumatice are obligaţia să o îndemâna minorilor, fără su-
— Potrivit legislaţiei în vi- căruia se află domiciliul, pen- respecte cu stricteţe, să ia toa- pravegherea părinţilor, dar şi
goare, armele pneumatice nu tru a i se elibera certificatul de te măsurile necesare pentru mai periculoasă este practica
se supun autorizării (nu necesi- deţinător. păstrarea ei la domiciliu, ast- vicioasă când părinţii le cum-
tă permis de procurare, eliberat Eliberarea certificatului fel încât să nu permită accesul pără copiilor arme pneumati-
de organul de poliţie), ele sunt de deţinător se efectuează de persoanelor neautorizate la ea ce, fără a–i instrui şi a le cultiva
comercializate în magazinele organul de poliţie competent şi să excludă orice pericol de responsabilitatea privind utili-
licenţiate, obţinute prin dona- numai la prezentarea de către vătămare corporală accidenta- zarea lor. De aceea, vă îndem-
ţie sau moştenire. solicitant a armei şi a docu- lă. Vă mai spun că, în perioada năm să fiţi prudenţi, pentru a
Armele pneumatice care au mentului care atestă faptul că ianuarie–mai 2016, poliţia a evita cazurile când este pusă în
la gura ţevii o putere energetică procurarea s–a făcut în condi- ridicat forţat 55 de arme pneu- pericol însăşi viaţa omului.
mai mică de 7,5 J nu se înre- ţiile legii (paşaportul tehnic al matice, ca urmare a examinării
gistrează la poliţie, iar cele cu o armei), precum şi dovada achi- incidentelor, contravenţiilor şi Pentru VPM,
putere energetică mai mare de tării taxei de 200 de lei. infracţiunilor. Constantin Bârcă

ABC-ul tânărului vânător
Sfaturi utile pentru cei care

îşi procură arma
Alegerea armei de vânătoare este o misiune de mare responsabilitate şi foarte importan-
tă atât pentru cei care încearcă să devină vânători, cât şi pentru cei care deja au mirosit
praful de puşcă. Pentru a face alegerea optimală, trebuie să cunoști caracteristicile tehni- Vladimir Rojic
ce ale armei de vânătoare şi particularităţile aplicării ei efective.
Armele de vânătoare se Arma de vânătoare aleasă mele alese la întâmplare, fără a Arma trebuie să aibă un
împart în trei categorii prin- trebuie să corespundă urmă- mai vorbi de faptul că tirurile pat comod, care corespunde
cipale: cu ţeava lisă, ghintuite toarelor cerinţe: imprecise sporesc chinurile vâ- constituţiei ţintaşului şi anu-
şi combinate. În marea lor ma- Să nu fie prea grea, deci, natului rănit. me: lungimea mâinii îndoite la
joritate, vânătorii moldoveni greutatea ei trebuie corelată cu Arma aleasă trebuie cot sub un unghi de 90° până
preferă armele cu ţeava lisă fiziologia ţintaşului, şi anume: să fie bine echilibrată. Arma la prima falangă a degetului
(cu alice), care sunt folosite, vânătorul nu trebuie să procu- asamblată are centrul de gre- arătător trebuie să fie mai scur-
atât pentru tragere asupra ţin- re o armă de 3,5 kg şi mai grea, utate cam la 55–65 mm de la tă cu 1,5–2 cm (se măsoară
telor statice, cât şi asupra celor dacă el cântăreşte 60–65 de kg. cutia închizătorului spre mij- ţinând cont de faptul că vână-
în mişcare sau zbor. Tirul din În timpul vânătorii din mers locul ţevii. Deci, dacă situăm torul este îmbrăcat în cămaşă).
acest tip de arme este rezulta- prin arătură, prin tufărişuri, pe arma pe un vârf de con, apoi ea Mai departe, curbura tălpii pa-
tiv la distanţa de 50 de metri, terenuri accidentate, vânătorul nu se va înclina nici spre ţeavă, tului trebuie să fie corelată cu
dar nicidecum la cea de 80– foarte repede rămâne sleit de nici spre patul armei. O aseme- lăţimea cutiei toracice.
100 m, cum consideră unii vâ- puteri, iar însăşi vânătoarea de- nea puşcă este foarte comodă, La alegerea armei trebuie
nători începători. Desigur, se vine pentru el un adevărat chin. manevrabilă, mai cu seamă, în să ţinem cont de toţi factorii,
mai întâmplă să dobori vânat mai ales dacă este vorba des-
şi la astfel de distanţe, dar pu- pre un ţintaş stângaci. Forma
tem raporta asemenea reuşite patului nu are o importanţă
doar la categoria unor fericite deosebită. Ea poate fi dreaptă,
întâmplări. de tip pistol, semipistol, Monte
Aşadar, tânărul vânător Carlo, cu obrăzar sau fără aces-
deja se află în magazinul de ta. Ţintaşul va alege forma cea
arme, unde rămâne profund mai comodă pentru el.
impresionat de marea varie- La alegerea armei, acor-
tate de modele şi sisteme, dar daţi o atenţie aparte ţevilor.
şi de preţurile foarte diferite Ele pot fi lipite defectuos, deci,
la armele expuse spre vânza- deformate în procesul lipirii,
re. Oricum, majoritatea celor pot avea adâncituri şi proemi-
puşi în faţa alegerii vor prefera nenţe, alte defecţiuni care vor
armele la care au visat dintot- influenţa negativ bătaia armei.
deauna sau pe care le-au ţinut Până la urmă, va fi pe punct de timpul tirului rapid. Pe de altă Nu mai puţin importan-
în mână, sau armele din care a cădea jos frânt de oboseală. parte, dacă arma nu este echi- tă pentru un foc sigur şi rapid
a tras pe timpuri tatăl ori bu- Statura ţintaşului: nu librată corect, acest neajuns îl este funcţionarea trăgaciului.
nicul vânător. În magazinele cumpăraţi o armă, dacă în sta- pot înlătura armurierii de la Dacă acesta este prea strâns şi
noastre sunt expuse puşti cu o re asamblată ea vă ajunge până atelierul de reparaţie a arme- necesită pentru acţionare un
ţeavă, arme semiautomate cu o la umăr. Pe de altă parte, nu se lor. Mai cu seamă, vânătorii efort considerabil, apoi ţinta-
ţeavă şi arme cu două ţevi (cu recomandă de a alege pentru tineri trebuie să evite efectele şul în cele mai dese cazuri în
poziţionare verticală sau ori- un vânător înalt o armă scurtă. negative ale dezechilibrului timpul tragerii va smunci ţe-
zontală). În continuare luăm În primul rând, imaginea unor armei. Dacă arma se înclină în vile în jos. Şi dimpotrivă, dacă
în consideraţie calibrul armei, asemenea vânători este lipsită direcţia ţevilor, în timpul fo- trăgaciul se apasă prea uşor,
dar şi greutatea acesteia. de orice estetică, ba şi ridicolă cului rapid vânătorul va trage este foarte înaltă probabilitatea
Armele de calibrul 12 cân- pe deasupra. În al doilea rând, permanent mai jos de ţintă, iar producerii unei împuşcături
tăresc 3:3,2:3,5 kg, de calibrul şi ţintaşul înalt şi cel josuţ vor dacă patul armei ridică ţevile nepregătite, precoce.
16 — 2,8–3 kg. trage mereu pe alături din ar- spre cer, apoi şi alicele trimise Alegerea corectă este o sar-
din ea vor trece pe deasupra cină grea mai cu seamă pentru
Anunț
ţintei. Pâlcul de alice va atin- novici. Este mai bine să cerem
Vând armă de vânătoare marca „MP-43E” (nou-nouță), procurată în ge în ambele cazuri ţinta doar sfatul unui vânător consacrat,
iulie 2012. Telefon de contact – 068239916.
tangenţial. unui antrenor sau armurier.

Chinologie
Testarea pe teren
a câinilor de vânătoare
După participarea la ex- păsări acvatice şi până la închi- 3.2. Căutarea — minuţiozi- vânatul răpus sau rănit din apă,
poziţia de exterior, următorul derea acesteia. tatea şi operativitatea scotocirii sau din hăţişurile de lângă ape,
pas în vederea obţinerii pa- 2. La testări sunt admişi terenului în vederea identifică- iar pentru prepelicari şi spani-
şaportului de vânător pentru câinii de vânătoare de toate rii păsării. eli — şi de pe uscat.
câine sunt testările pe teren. speciile, în afară de ogari. 3.3. Perseverenţa în lucru 3.6. Docilitatea este execu-
În corespundere cu planul 3. În cadrul testărilor sunt — maniera energică şi sigură tarea precisă şi rapidă a sem-
activităţilor SVPM, la finele identificate şi evaluate urmă- de căutare a urmei, a vânatului nalelor şi comenzilor, necesară
lunii iulie — începutul lui au- toarele calităţi vânătoreşti ale propriu–zis. pentru o vânătoare de succes la
gust curent, sunt programate câinilor: simţul (mirosul, au- 3.4. Insistenţa la urmărire păsări acvatice.
testările la păsări acvatice. zul, vederea), căutarea, perse- reprezintă capacitatea câinelui În cadrul testărilor la păsări
Testările pe teren la păsări verenţa în lucru, insistenţa la de a merge pe urma păsării şi acvatice, calităţile vânătoreşti
acvatice sunt desfăşurate pen- urmărire, aportarea vânatului a o ajunge, silind–o să iasă pe ale câinilor sunt punctate con-
tru identificarea şi evaluarea ucis sau rănit, docilitatea. apă într–un loc deschis sau să– form următoarei grile:
calităţilor înnăscute, dar şi a 3.1. Simţul (mirosul, auzul, şi ia zborul, precum şi căutarea SIMŢUL (mirosul, auzul,
celor dobândite de câinii de vederea) caracterizează capaci- neobosită a vânatului răpus sau vederea) — 25 de puncte.
vânătoare în urma antrena- tatea câinelui de a găsi pasărea rănit cu aportarea acestuia. CĂUTAREA — 15 puncte.
mentelor. (vie sau ucisă), utilizând direc- 3.5. Aportarea vânatului PERSEVERENŢA — 15
1. Ele au loc nu mai devre- ţia vântului, mirosul urmei şi răpus sau rănit reprezintă abi- puncte.
me de trei săptămâni până la identificând aspectul exterior litatea câinelui de vânătoare de INSISTENŢA LA URMĂ-
începutul vânătorii de vară la al vânatului. a aduce rapid şi necondiţionat RIRE — 10 puncte.
Numărul maxim de puncte Deficienţe în lucrul câinelui, Numărul maxim de puncte Deficienţe în lucrul câinelui,
pentru lucrul câinelui pentru care este scăzută nota pentru lucrul câinelui pentru care este scăzută nota
SIMŢUL (mirosul, auzul, vederea) APORTAREA PĂSĂRII DOBORÂTE SAU RĂNITE
Câinele urmează să găsească Câinele nu ţine cont de direcţia vântului — Câinele trebuie să aporteze Nu aportează de pe apă de la distanţe mai mari de 50
rapid şi precis, cu ajutorul minus 5 puncte. necondiţionat şi repede pasărea de metri — minus 4–5 puncte.
vântului, pasărea vie sau răpusă Se află mult timp în căutare, fără a goni vânatul spre doborâtă sau rănită de pe Aportează doar până la mal —
în raza tirului de armă — ochiuri de apă sau a–l ridica în aer — suprafaţa apei şi hăţişuri, unde minus 9 puncte.
25 puncte. minus 5 puncte. aportarea este o condiţie a Aportează şi o lasă jos în faţa conducătorului —
Nu adulmecă pasărea în procesul scotocirii — vânătorii — 25 puncte. minus 7 puncte.
minus 4 puncte. Cedează vânatul aportat fără mare dorinţă —
CĂUTAREA minus 8 puncte.
Câinele trebuie să scotocească Nu manifestă o atitudine diferenţiată faţă de terenuri Aportează pasărea pe malul opus, dar de pe apă —
rapid şi minuţios terenul în raza — minus 2–4 puncte. de la distanţe mai mici de 50 de metri —
tirului de armă, manifestând in- Căutarea este haotică — minus 4–5 puncte. minus 8–9 puncte.
teres diferenţiat faţă de speciile Trece de raza tirului de armă — minus 5–7 puncte. La aportare, mototoleşte vânatul —
de vânat, fără a pierde contactul Pierde contactul cu conducătorul odată cu ridicarea minus 7–8 puncte.
cu conducătorul — păsării sub focul de armă — minus 4–6 puncte. Nu aportează de pe apă —
15 puncte. Pierde contactul cu conducătorul fără ridicarea minus 20 puncte.
ulterioară a păsării — minus 7–8 puncte. Nu aportează de pe uscat —
PERSEVERENŢA ÎN LUCRU minus 3–4 puncte.
Nu aportează şi jumuleşte vânatul —
Câinele trebuie să caute Evită locuri mlăştinoase, mâlite, hăţişurile —
minus 20–25 puncte.
insistent şi necondiţionat urma minus 4–6 puncte.
şi pasărea, fără a ţine cont de Iese spre ochiuri de apă, evitând vegetaţia acvatică DOCILITATEA
prezenţa acesteia pe teren — — minus 6–7 puncte. Câinele este obligat să îndepli- Nu se supune conducătorului —
15 puncte. Intră fără plăcere în ape adânci pentru depăşirea nească necondiţionat şi întocmai minus 7–9 puncte.
acestora — minus 7–8 puncte. toate semnalele şi comenzile Fuge cu pasărea răpusă, în pofida
INSISTENŢA LA URMĂRIRE conducătorului, necesare pentru comenzii conducătorului —
o vânătoare de succes — minus 6–8 puncte.
Adulmecând vânatul aripat, Lipsa manierei de a zburătăci pasărea —
10 puncte. Execută comenzile numai la comanda repetată —
câinele îşi schimbă comporta- minus 1–3 puncte.
minus 3–4 puncte.
mentul, manifestă insistenţă Zburătăcirea flască, inactivă — minus 3–5
În prezenţa altor câini, fuge cu pasărea răpusă,
la urmărire păsării şi o ridică în puncte.
scoţând–o din apă —
aer, la fel, determină cu precizie Refuzul de a urmări pasărea — minus 6 puncte.
minus 4–5 puncte.
locul căderii păsării omorâte sau Refuzul de a urmări pasărea căzută în apă
rănite — 10 puncte. — minus 6–7 puncte.

Zoofauna
te.
APORTAREA — 25 punc-
De la ţăpuşar şi furcar —
la trofeu extraordinar
DOCILITATEA — 10
puncte.
Punctajul maxim — 100
4. Lucrul fiecărui câine
este apreciat cel puţin în urma
a două contacte cu pasărea. Căpriorul (Capre-
Câinelui i se oferă pentru lu- olus capreolus L.) face
cru minimum 60 de minute de parte din numeroasa
căutare, dar nu mai puţin de familie a cervidelor,
30 de minute pentru stabilirea având ca areal zonele
rezistenţei acestuia. forestiere ale câm-
5. Pentru a evalua aporta- piilor, dealurilor şi
rea, sunt dobândite două păsări munţilor, fiind specia
în ziua testărilor. Pentru a testa cea mai emblematică
aportarea vânatului împuşcat, din punct de vedere
ultima pasăre este aruncată în cinegetic. Cândva po-
momentul împuşcăturii în hă- pulaţia de căpriori era
ţişul de lângă mal, la o distanţă destul de numeroasă
de cel puţin cinci metri. şi prolifică, trăind ex-
6. Participarea câinilor la clusiv la câmpie, unde
testări poate fi suspendată fără îşi făcea prezenţa, prin
atribuirea unor note, cu indi- numeroase ciopoare. primăvară începe în a petei roşii în tăietura De preferat în pădu-
carea motivelor suspendării, Biologic, căprio- aprilie–mai, iar cel de parchetului ori în lu- re, şi nu acasă, unde
în următoarele cazuri: trei ra- rul are unele cicluri toamnă, când îmbra- cerniera din buza pă- ar complica lucrurile
tări consecutive la aportarea fizice, trecând prin fa- că cojocul de iarnă, durii, dar şi în poieni- prin ceea ce rămâne
păsărilor în locuri diferite în zele de ţăpuşar, furcar prin octombrie, în ţa liniştită. Putem să–l de prisos (stomac, in-
limitele zonei de căutare; la şi adult după vârsta de funcţie de diferenţele ademenim, imitând testine, vezica urina-
manifestarea fricii de a intra în trei ani, când este con- de temperatură între cu chemătoarea gla- ră, sânge), ce urmează
apă; antrenarea permanentă a siderat complet dez- câmpie şi munte. sul catifelat şi discret a fi aruncate.
câinelui la căutare în afara razei voltat. Apogeul vigu- În câteva cuvinte al căprioarei, sau să–l După consumarea
de foc a armei; în cazul fricii rozităţii îl atinge între am amintit bioritmu- căutăm dimineaţa, emoţiilor şi peripeţii-
de împuşcătură, la refuzul de 6 şi 10 ani, când poate rile căpriorilor pe te- prin dibuit, parcur- lor vânătorii, urmează
a porni în căutarea vânatului oferi trofee capitale, ritoriul ţării noastre, gând discret potecile festinul, la care invita-
timp de 10 minute după înce- pe măsura dezvoltă- care pot avea unele pădurii, pentru a–l ţii vor savura prepara-
perea lucrului; dacă rupe sau rii cilindrilor frontali. oscilaţii nesemnifica- surprinde înainte de tele şi vor lăuda price-
jumuleşte pasărea. Poate trăi şi 16–17 tive. a se aşeza pe patul perea gospodinei în
7. Lucrul cu vânatul de baltă ani, când dentiţia este Ca specie desti- de odihnă de peste zi arta culinară, pe lângă
sau de pădure este luat în calcul atât de tocită, încât nu nată vânătorii, este sau, pur şi simplu, în- acea a vânătorului în
doar pentru analiza elemente- mai poate asigura tri- atractivă atât prin tâlnindu–l intempes- dobândirea căprioru-
lor. Rezultatele respective nu turarea hranei. trofeul păstrat de po- tiv, când ne aşteptăm lui.
pot servi însă pentru evaluare, Perioada rutu- sesorul ce l–a dobân- mai puţin, ceea ce în Alexandru ALACI,
în vederea atribuirii diplomei lui este în august, dit, cât, mai ales, prin limbaj vânătoresc se România
pentru păsări acvatice. denumit şi alergat, preparatele culinare cheamă baftă.

8. Impedimentele în lucrul căprioara fecundată de o mare diversitate a Indiferent de mo- Nota redacţiei:
cu alte specii de păsări şi ani- ducând sarcina nouă reţetelor. dul întâlnirii, decizia Bucură că acest vânat
male trebuie luate în calcul de luni. Ţapul îşi leapădă Putem spune fără de a–l vâna aparţine este întâlnit şi în fon-
comisia de experţi, în legătură coarnele începând cu să greşim, că specia celui autorizat, care dul cinegetic al repu-
cu intervalul de timp de aflare a finele lui octombrie, reprezintă vânatul ac- decide declanşarea fo- blicii. Din varii motive
câinelui în căutare. inclusiv luna noiem- cesibil tuturor vână- cului cu glonţ, şi nu cu însă nu este permisă
9. Testările sunt desfăşu- brie, iar dezvoltarea torilor, din orice zonă alice, asupra exempla- vânătoarea la căprior.
rate după verificarea prezenţei în moţ durează până de relief, cu condiţia rului purtător al unui Totuşi, cunoaşterea
păsărilor acvatice pe terenul spre sfârşit de martie, să existe în densităţi trofeu medaliabil sau faunei e de competen-
de vânătoare în cantităţi ce pot pentru ca în aprilie să suficiente pentru a apreciind numai masa ţa fiecărui vânător.
asigura atribuirea obiectivă a fie curăţate prin fre- nu–i periclita existen- corporală ambalată în Nu pierdem speranţa
punctajului pentru calităţile care, iar în luna mai ţa. piele. că va veni o zi când
vânătoreşti ale candidaţilor. sunt apte de pus pe Vânătoarea o pu- După oficierea vânătoarea la căprior,
panoplie. tem face la pândă, ritualului de dobân- dar şi la cerb va fi des-
Vadim Nichiforov, În ceea ce priveş- când aşteptăm răbdă- dire a căpriorului, chisă şi în Republica
chinolog SVPM te năpârlitul, cel de tori apariţia prudentă executăm eviscerarea. Moldova.

Dicţionar Avifauna
Cuvinte
şi expresii
vânătoreşti Cioara grivă
Continuare din nr. 6, 2016
Urmă, pl. urme. Înşiruire

de semne întipărite pe teren
şi păsările acvatice
de labele unui animal sălbatic,
după care se poate determina
specia, modul şi direcţia de- Neamul ciorilor foloseşte de prezen- lovitură cu pieptul, maşi de progenitura
plasării sale. Ceata de vânători (corbul, cioara grivă, ţa pescarilor în baltă, a doborât-o în apă. condusă de femelă pe
se puse pe u r m e l e rătăcitoa- cioara de semănătu- pentru a depista cui- Uneori ambii indivizi apele mai dosite sau
re şi haotice care duceau spre ră, stăncuţa, coţofana, bul raţei speriate de acţionează concomi- pe cei rătăciţi în tim-
mărăcinişurile din pădure. gaiţa), după clasifica- aceştia, urmând-o în tent. Depistând cuibul pul viiturilor. Acestui
Erau u r m e de mistreţi (A. rea ornitologilor, face zbor. În momentul unei lişiţe care cloceşte răpitor i se alătură şi
Vlahuţă). parte din categoria
Urmărire, pl. urmăriri. păsărilor „deştepte”,
Acţiunea de a urmări vânatul cu un comportament
după urmele lăsate pe pământ bine dezvoltat. Cioa-
sau pe zăpadă. După o zi de ra grivă, cunoscută
u rmărire prin hăţişuri şi pâr- de majoritatea popu-
loage, vânătorii, însoţiţi de cei laţiei, cuibăreşte în
doi ciobeni de la stână, unde
perechi izolate, atât
noaptea avuse loc masacrul
în condiţii naturale,
oilor, descoperiră bârlogul lu-
cât şi în apropierea
pilor în nişte tufişuri de măceşi
şi porumbrei (C. Hogaş). omului. Este o specie
Utilaj, pl. utilaje. În expre- cu nutriţie omnivo-
sia utilaj vânătoresc. Totalita- ră. Folosind insecte-
tea armelor, instrumentelor le, rozătoarele mici,
şi obiectelor necesare pentru contribuie la protecţia
asigurarea activităţii unei uni- plantelor de cultură;
tăţi vânătoreşti. Comunitatea consumând resturi
vânătorilor din Argeşeni dispu- menajere, hoituri, tre-
nea de un efectiv de specialişti ce şi ca sanitar. Poate
cu vechime în domeniu şi de să devină tâlhăriţă, fu-
u tilaje vânătoreşti moderne rând pui de păsări do-
(Gh. Brăiescu). mestice, ouă şi pui de când femela se înde- ponta, cioroiul o agre- coţofana, eretele de
Vad, pl. vaduri. Loc în albia păsări sălbatice. Este părtează de cuib, cioa- sează, emiţând sunete stuf, care contribuie la
unei ape curgătoare, cu maluri un veritabil dăunător ra grivă pichetează puternice. Peste scurt reducerea cu 20-30% a
joase şi cu apă nu prea adâncă,
al păsărilor acvatice, ponta şi cu un ou în timp, enervată de câ- sporului anual al avi-
prin care se poate trece de pe
fazanului, potârnichii cioc se îndepărtează. râitul cioroiului, lişiţa faunei de baltă.
un mal pe altul. Alaiul vânăto-
etc. Astfel îşi demon- În lipsa pescarului, se avântă spre inamic, Ce e de făcut?
resc, cu Ştefan Vodă în frunte,
ajunse la apa Siretului, la un
strează iscusinţa com- hoaţa urmăreşte păsă- iar cioara care stă în Pentru diminuarea
vad care se numea Vadul Pie- portamentală în băl- rile de pe o salcie sau aşteptare, în spatele daunelor cauzate de
trelor. Trecură toţi pedestraşii ţile bogate cu diferite de pe un alt suport, cuibului, pichetează cioara grivă procesu-
fără primejdie, sărind de pe o specii de raţe, gâşte, până când vreo clo- ponta şi fură un ou. lui de reproducere a
lespede de piatră pe alta, nu- lişiţe, stârci, pescăruşi, citoare îşi părăseşte În alt caz, când cioara păsărilor acvatice, în
mai Vodă călare pe armăsarul limicole şi alte păsări. ponta pentru nutriţie. grivă atacă lişiţa cloci- perioada de cuibă-
său buiestru şi viguros (M. Sa- Observaţiile efec- Cioara grivă este re- toare în cuib, ultima rit sunt necesare mai
doveanu). tuate asupra modului cunoscută de păsările este nevoită, până la multe acţiuni, şi anu-
Vadră, pl. vedre. 1. Gălea- de cuibărit al păsări- acvatice ca inamic. urmă, să se întoarcă me: evitarea deranju-
tă. 2. Veche unitate de măsură lor acvatice în peri- Acest fapt este confir- pe spate şi cu ajutorul lui animalelor de către
pentru substanţe lichide, echi- oada de reproducere mat şi de cazul când picioarelor să se apere populaţie, reglarea ni-
valentă cu circa 10 litre. Pesca- demonstrează că ma- mă apropiam de cui- de agresor, care ulteri- velului apei în bălţi şi
rii de pe Brateş schimbară un joritatea camuflează bul raţei mari, iar fe- or îşi caută altă jertfă. reducerea numărului
coşcogeamite paner cu peşte cuiburile, ca să nu fie mela, părăsind cuibul, Odată cu ecloza- de ciori grive, care se
pe o vadră de ţuică din prune
devastate de animalele a zburat spre cioara rea în masă a puilor concentrează acolo.
(C. Hogaş).
răpitoare. În astfel de grivă care mă însoţea de raţă, lişiţă, cioara Dr. prof. Andrei
Dr. hab. Anatol Eremia cazuri cioara grivă se din zbor şi, printr-o grivă atacă puii ră- Munteanu

Codul vânătorului
Respectă obiceiurile
de după focul de armă
După focul de armă vânatul rămâne sau se duce, teafăr ori rănit. Alte variante nu sunt.
Bineînţeles că vânătorii îşi doresc, fără excepţie, o lovitură eficientă şi clară. Când este să fie
aşa, vânatul cade în foc sau la mică distanţă, vânătorului rămânându-i obligaţia de a-l strânge
lângă stand, în cazul vânatului mic, ori de a-l lua în posesie, în cazul vânatului mare.
Luarea în posesie a vânatului mare se o crenguţă mai mică, orientată perpendi- hori etc.), întotdeauna de la dreapta spre
face prin aşezarea acestuia pe partea dreap- cular pe aceasta, la capătul opus (la vârful stânga, cu coada potrivită perpendicular
tă şi marcarea lui cu tubul cartuşului tras. crenguţei); dacă s-a tras într-o femelă, pe corpul animalului (în unghi drept). În
Când este vorba de vânat mare copitat, lu- atunci crenguţa care se aşază la baza celei rândul doi vor fi plasaţi iepurii, iar în rân-
area în posesie se face tradiţional prin cul- înfipte vertical se orientează cu vârful pe dul trei — fazanii, separat cocoşii de făză-
carea acestuia pe partea dreaptă şi marca- direcţia în care a plecat vânatul, iar cren- niţe. În rândul patru se aşază potârnichile,
rea posesiei lui printr-o crenguţă ruptă de guţa mai mică se pune perpendicular pe sitarii şi alt vânat cu pene, dacă sunt mai
brad, molid, stejar sau anin, aşezate deasu- aceasta; dacă direcţia în care a fugit vâna- multe asemenea exemplare. Dacă nu sunt,
pra omoplatului vânatului dobândit. Dacă tul nu se cunoaşte, atunci la unul dintre acestea se pun în prelungirea fazanilor.
este vorba de mascul, crenguţa se aşază cu capetele crenguţei, în funcţie de sex, se La vânătorile mixte, desfăşurate la goa-
baza (partea ruptă) spre cap, iar dacă este aşază două crenguţe mici cu vârfurile în nă, vânatul împuşcat are o ordine puţin di-
vorba de femelă, crenguţa se aşază invers sensuri diferite. ferită. În primul rând se aşază mistreţii, în
cu vârful în această direcţie. Înainte de lu- La urmărirea vânatului mare rănit se ordinea descrescândă a mărimii acestora,
area în posesie, vânătorul se descoperă în mai folosesc şi alte semne: două crenguţe de la dreapta spre stânga, indiferent de sex.
faţa vânatului şi rămâne într-un scurt pri- încrucişate, semn că cei care vin din spate În rândul doi este plasat vânatul prădător,
veghi al vânatului dobândit. trebuie să se oprească şi să aştepte; două în ordinea: lup, râs, vulpe, pisică sălbati-
După luarea în posesie a vânatului mare crenguţe încrucişate parţial curăţate, semn că etc. La vânătorile la care se împuşcă atât
plantivor, vânătorul îi aşază în gură „ulti- că urmărirea poate continua; o crenguţă vânat mare, cât şi vânat mic, vânatul se
ma îmbucătură“, constând dintr-o ramură curăţată făcută cerc, agăţată la loc vizibil, aranjează pe rânduri astfel: în primul rând
sau mai multe cu frunze verzi. Acest obicei în semn de atenţionare (alarmă). — mistreţii; în rândul doi — prădătorii, de
se practică exclusiv pentru masculi! Înso- la dreapta la stânga, în ordinea amintită;
ţitorul vânătorului, paznicul de vânătoare în rândul trei — iepurii; în rândul patru —
ori organizatorul vânătorii va oferi în con- fazanii şi alte păsări.
tinuare vânătorului o ramură din speciile De reţinut că niciodată nu se aşază vâ-
forestiere arătate, pe care o unge în prea- natul plantivor cu cel prădător pe acelaşi
labil de sângele vânatului împuşcat. Cren- rând, niciodată piesele din tablou nu tre-
guţa se oferă cu mâna stângă pe propria buie să se atingă între ele şi în niciun caz
pălărie ori pe lama cuţitului, niciodată cu nu este admisă păşirea peste vânat, nici
mână goală. Odată cu oferirea crenguţei chiar atunci când se aşază vânatul în ta-
felicită vânătorul, iar acesta primeşte cren- blou. De aceea, rândurile vor fi distanţate
guţa şi mulţumeşte însoţitorului său. Apoi la cca 0,5—0,8 m distanţă unele de altele.
aşază crenguţa la pălărie, semn vizibil că a Dacă vânatul rănit a fost găsit mort, Nu este admisă nici călărirea vânatului
avut noroc în ziua respectivă de vânătoare. urmează priveghiul şi luarea în primire. şi nici punerea piciorului ostentativ pe
Dacă vânatul pleacă rănit, lucrurile se Dacă nu este mort, i se dă lovitura de gra- acesta, considerându-se grave necuviinţe.
complică. Vânătorul va marca pentru în- ţie, apoi urmează ceremonialul descris. Cu atât mai puţin se poate accepta foto-
ceput două locuri: din care a tras — cu o Există şi o excepţie: dacă vânătorul a fost grafierea vânătorului în astfel de poziţii.
crenguţă parţial curăţată înfiptă vertical, ajutat de un camarad, crenguţa care sim- Împărţirea vânatului se face, de regulă,
şi în care a fost vânatul când a tras — cu bolizează victoria vânătorului se rupe în din tabloul de vânătoare. Vânătorii sunt
o crenguţă necurăţată, înfiptă de aseme- două şi se poartă de fiecare dintre cele aşezaţi în faţa acestui tablou, iar gonacii şi
nea, vertical. Lângă crenguţa necurăţată, două persoane la pălărie. Aşa se procedea- personalul în spate, păstrând împreună un
înfiptă vertical, se mai pun două sau trei ză uneori şi atunci când vânatul ar fi fost moment de reculegere. Apoi organizatorul
crenguţe, după caz, prin care se dau infor- pierdut fără focul de armă al vecinului. vânătorii, după câteva sunete de corn prin
maţii despre sexul exemplarului şi direcţia Tabloul de vânătoare constă în aşezarea care marchează sfârşitul vânătorii, adre-
în care a plecat. vânatului, la sfârşitul zilei de vânătoare, pe sează cuvinte de mulţumire şi apreciere
Astfel: dacă s-a rănit un mascul, la baza partea dreaptă, în linii succesive, după un participanţilor — vânători, paznici de vâ-
crenguţei înfipte vertical se aşază încă o anumit tipic. La vânătorile de vânat mic, nătoare şi gonaci — face unele observaţii
crenguţă orientată cu partea ruptă (baza) pe primul rând sunt plasate vulpile, apoi utile pentru viitor şi procedează la împăr-
spre direcţia în care a plecat vânatul şi încă celelalte specii prădătoare (pisici, jderi, di- ţirea vânatului.

mapamond
Vânătoarea în Bulgaria
Pe teritoriul Bulgariei poţi încheie pe 31 ianuarie. Accen- La mistreţ rioada reproductivă greutatea
vâna 18 specii de mamifere şi tuăm că anual orice vânător Bulgaria prezintă un mare trofeelor poate atinge jumătate
20 de specii de aripate. La do- poate dobândi un cerb euro- interes şi pentru amatorii tro- de kilogram. Pentru a obţine
rinţă, în această ţară poţi găsi pean cu coarne ce pot pre- feelor de mistreţ. Vânătoarea un trofeu–record trebuie de-
gospodării cinegetice ce oferă tinde la recorduri mondiale. la mistreţ este permisă anul pus un efort substanţial, une-
10–12 obiecte diferite de vâ- Bulgaria s–a învrednicit deja împrejur. Cel mai valoros tro- ori vânătoarea de glorie poate
nătoare. În Bulgaria sunt în- de patru ori de titlul mondi- feu, dobândit în această ţară, dura luni la rândul.
registraţi circa 16 000 de cerbi al. Ultimul record mondial sunt colţii cu lungimea de 27,1
nobili, 4300 de cerbi lopătari, constituie 273,60 puncte CIC cm. Aceştia au constituit un La capra neagră
71 500 de capre negre, 45 000 (greutatea trofeului este de record mondial timp de 17 ani. Tururile de vânătoare la
Deosebit de des în Bulgaria se capră neagră în Bulgaria se de-
întâlnesc mistreţi, mărimea osebesc prin faptul că sezonul
trofeului cărora variază de la de vânătoare la masculi şi fe-
18 până la 22 de cm. Timpul mele în această ţară nu coincid.
ideal de vânătoare la mistreţ Capturarea masculilor este
sunt cele 4–5 zile care precedă permisă de două ori pe an: de
luna plină. În octombrie înce- la decada a doua a lunii aprilie
pe sezonul pentru amatorii de până la prima decadă a lunii
a vâna cu gonaşi. Grupurile mai, inclusiv de la 1 decembrie
experimentate de vânători pot până la mijlocul lunii ianua-
dobândi într–o zi până la 80 de rie. Vânătoarea la femele este
capete de mistreţi. Acest gen permisă de la jumătatea lunii
de vânătoare continuă până la septembrie până la finele lunii
finele lunii decembrie. octombrie. Cel mai potrivit loc
de vânătoare la aceste animale
La căprioară atât masculi, cât şi femele, sunt
de mistreţi, 2200 de mufloni, 16,2 kg) şi el aparţine acestei Sezonul de vânătoare la Munţii Rodopi.
1800 căprioare, 2700 cocoşi de ţări. Însă greutatea maximă acest animal începe în luna
munte, 830 de urşi, 115 800 de a trofeului cerbului dobândit mai şi durează până în ultimele La muflon
fazani, 313 000 de ierunci şi 36 atingea 17,6 kilograme. Vâ- zile ale lui octombrie. Coarnele Vânătoarea la muflon în
000 de prepeliţe. nătorii sosiţi în Bulgaria se cu greutatea de 825 de grame Bulgaria este permisă pe par-
Pădurile bulgare ocupă pot lăuda deseori cu trofee reprezintă recordul naţional cursul întregului an, ca şi la
peste 10 000 km pătraţi (circa care cântăresc mai mult de 12 printre trofeele de căprior. mistreţ. Acest animal poate fi
1/10 din teritoriul ţării), potri- kilograme. Septembrie este Cea mai înaltă probabilitate văzut pretutindeni în ţară, dar
vite pentru creşterea anima- perioada de reproducere a de a obţine trofee atât de mari
lelor sălbatice şi dezvoltarea cerbului, drept care se impune survine în jumătatea a doua a
sportului cinegetic. Se ştie că în o atitudine foarte precaută în lunii iulie, când începe sezonul
multe ţări europene vânătoa- timpul vânătorii la aceste ani- reproductiv. Profesioniştii afir-
male. mă că cel mai bun procedeu de
dobândire a acestor animale
Vânătoarea la cerbul este vânătoarea din apropiere.
lopătar Durata turului de vânătoare
Vânătoarea la cerbul euro- în Bulgaria este de 7 zile, din-
pean poate fi îmbinată cu cea tre care 4–5 zile sunt rezervate cele mai multe exemplare locu-
la cerbul lopătar. Vânătoarea la nemijlocit vânătorii. Deoarece iesc în Munţii Rodopi. Trofeele
ambele specii începe şi se în- şansele de a rămâne fără trofeu acestor animale, de la 70 până
cheie concomitent. Trofeele de în timpul vânătorii la căprioa- la 95 de cm, nu sunt o raritate.
rea este restricţionată, dar nu cerb lopătar sunt foarte diferi- ră în această ţară sunt practic Concomitent, recordul naţio-
şi în Bulgaria, unde reprezintă te de la 1 până la 5 kilograme. nule, mulţi îmbină vânătoarea nal al Bulgariei este trofeul de
o ocupaţie foarte atractivă. Timp de 4–5 zile majoritatea la căprioară cu cea la muflon, 95,6 cm. Deoarece sezonul de
vânătorilor reuşesc să dobân- mistreţ şi la alte animale. Ma- vânătoare la această specie nu
Cerbul european dească trofee impresionante. joritatea trofeelor de căprior este limitat în timp, deseori
Sezonul vânătorii la cerb Cerbul lopătar este vânat din dobândite în Bulgaria cântă- muflonul poate fi dobândit în
începe pe 1 septembrie şi se apropiere. resc 300–350 de grame. În pe- timpul vânătorii la căprior, ca-

pră neagră, mistreţ şi cocoşul atracţie pentru amatorii de a
de munte. vâna păsări. Pe 15 august înce-
pe sezonul vânătorii la porum-
La cocoşul de munte belul gulerat, becaţină, sitar,
Din întreaga varietate de turturea şi prepeliţă. La înce-
vânat aripat, accesibil în Bulga- putul lunii octombrie, lista ari-
ria, cea mai apreciată este vâ- patelor permise pentru dobân-
nătoarea la cocoşul de munte. dire este suplinită de găinuşa
de baltă, gâşte, raţe, potârnichi
Natura ne tratează
La vânătoare se întâmplă o mulţime de incidente şi nu toate
dintre acestea produc mare plăcere vânătorului, ba chiar
dimpotrivă. O stare de slăbiciune, o dereglare de sănătate
se poate întâmpla în orice moment, de exemplu, să nu avem
la îndemână pastilele sau picăturile prescrise de medic şi
atunci…
Atunci ne vom aminti turnăm deasupra o cană

despre mai multe remedii de apă clocotită. Peste 30
naturale, la care ne vom re- de minute putem prelucra
feri mai jos. Aşadar, reţinem rana.
următoarele sfaturi privind 11. Din rostopască putem
tratamentul prin mijloace face un ceai care îndepăr-
naturiste, care sunt bineveni- tează inflamaţia ochilor.
Sezonul de dobândire a acestei
şi fazani. Cele mai populare lo- te, mai cu seamă, în condiţii Cu această tinctură este
păsări durează o lună pe an,
curi de vânătoare la păsări sunt extreme. bine să spălăm rănile.
de la 25 aprilie până la 25 mai.
raioanele Primorsko, Kavarna, 1. Dacă aveţi febră, este in- 12. Tinctura de pojarniţă are
Cele mai valoroase sunt consi-
Balcic, Shabla ş.a., situate pe dicat să mestecaţi scoarţă efecte benefice asupra ini-
derate carcasele de masculi.
litoralul Mării Negre. de salcie. mii şi vindecă rănile.
Vânătoarea la cocoşii de
În Bulgaria există 40 de 2. Dacă v-aţi rănit, rumegaţi
munte începe dimineaţa de-
gospodării cinegetice adminis- câteva foi de mesteacăn şi
vreme până la cântatul de
trate de stat şi un număr mare aplicaţi-le pe rană.
dragoste al cocoşilor, fiind îm-
de terenuri private, în care este 3. O tinctură de pătlagină
binată adeseori cu cea la alte
permisă vânătoarea. O mare alungă tusea (1 lingură
specii de animale şi păsări, do-
varietate de programe de vâ- de pătlagină la un pahar
bândirea cărora este permisă
nătoare oferă posibilitatea de a de apă clocotită se lasă la 13. Blana de câine este un re-
în această perioadă.
vâna cu succes atât vânătorilor infuzat 20 de minute). mediu perfect împotriva
experimentaţi, cât şi începăto- 4. În caz de indigestie este transpiraţiei picioarelor.
La animalele de pradă rilor. binevenit un ceai din Durerile de cap vor trece
Pe lista vânatului dobândi- scoarţă de stejar. dacă aplicăm la cap blană
Vara în Bulgaria tempe-
rea căruia este permisă în Bul- 5. În caz de arsură ajută de câine. Este cunoscut
raturile oscilează între 27 şi
garia, se numără şi speciile de frunzele de pătlagină, că saliva unui câine este
29°Celsius, uneori se ridică
pradă, cum sunt vulpile, lupii, mărunţite în prealabil şi un remediu pentru ulcere
până la 35°С. Primăvara şi
şacalii şi cârtiţa de pădure. De aplicate pe locul vătămat. gastrice.
toamna aerul se încălzeşte
notat că recordurile mondiale 6. Calusurile pot fi elimina- 14. Locurile opărite trebuie
până la 10–17°C, pe când iarna
de trofee ale acestor animale te cu foi de pătlagină şi presărate cu scrum, un
temperatura coboară până la
(pieile) sunt dobândite anume brusture. remediu natural curat.
0–10°С.
în această ţară. În legătură cu 7. Pecinginea va fi înlătura- 15. Cărbunele de lemn este
Pentru vânătoarea la ma-
creşterea populaţiei de lupi şi tă, dacă o frecăm cu stafi- indicat în cazul durerilor
mifere în această ţară majo-
vulpi pe teritoriul Bulgariei, de tăiate pe jumătate. în stomac.
ritatea vânătorilor utilizează
prădătorii pot fi întâlniţi pre- 8. La radiculită este indicat 16. Ca să ajutăm câinele să
carabine de calibrul 270. Ama-
tutindeni. Majoritatea trofee- brusturele. Trebuie să-l lupte împotriva puricilor,
torii pot îmbina vânătoarea la
lor respective este dobândită udăm cu apă rece şi să-l facem o infuzie de tutun,
mamifere cu cea la păsări şi în
ocazional, în timpul vânătorii legăm cu partea dorsală. în care scăldăm animalul.
acest caz recurg la arme cu ţevi
la alte mamifere. 9. Rănile pot fi vindecate cu Reţineţi toate sfaturile şi
combinate.
Alegerea armei cu alice uşurinţă cu răşină de co- recomandările oferite vână-
Vânătoarea la păsări pentru vânătoarea de aripate nifere. torului de natura generoasă.
De la mijlocul lunii au- depinde de gusturile fiecărui 10. În cazul rănilor purulente
gust, Bulgaria devine punct de zdrobim frunze de afin şi http://www.dyplet.com
vânător.

sfaturi practice
Cum vom păstra carnea vânatului

Vânătorii poartă la şold păsările do- mandă să-i jupuim de piele cu tot cu pene, mai putem pune câteva bucăţele mici de
bândite, nu pentru că sunt lăudăroşi. iar apoi să le curăţim de stratul de grăsi- slănină de porc şi unt de vacă. Dacă dorim
me de sub piele, care este sursa mirosului un gust mai acrişor, în carcasă mai intro-
neplăcut. La curăţire, eliberăm carcasa ducem fructe de ienupăr şi câteva bucă-
de măruntaie, fiind atenţi ca să nu dete- ţele de zahăr. Ca umplutura să nu cadă,
riorăm vezica biliară, eliminăm plămânii coasem carcasa cu aţă groasă şi o fixăm cu
care au un gust amar. aşchii de lemn.
Dacă vânatul a fost împuşcat cu puțin Dacă prelucrăm un iepure, scurgem
timp în urmă, inima, ficatul şi stomacul urina animalului. Pentru aceasta, ridicăm
curăţat sunt bune pentru consum. Car- iepurele de labele din faţă şi trecem ener-
casa trebuie spălată minuţios cu apă. Be- gic cu palma peste burtică în jos. Iepurele
caţina, becaţina mare, sitarul, prepeliţa necurăţat se poate păstra timp de 2-3 zile
şi cristeiul sunt preparate, de regulă, în într-un loc răcoros, iar curăţat şi învelit
întregime. Vânatul aripat de dimensiuni în blăniţă — circa o săptămână. Dacă nu
mijlocii (raţa mică, ierunca, porumbelul gătim imediat carnea, este suficient să cu-
sălbatic, potârnichea) este gătit atât în în- răţim iepurele de măruntaie, fără a scoate
tregime, cât şi despicat în două. Vânatul pielea de pe el şi să-l congelăm.
mare (gâsca, cocoşul de munte, raţa mare, Copitatele sălbatice trebuie stoarse de
cocoşul de mesteacăn, fazanul) este gătit sânge şi curăţate imediat de măruntaie.
atât în întregime, cât şi tăiat în felii, 4-6 Dacă nu facem acest lucru cu mistreţul
la număr. timp de trei ore, apoi carnea va avea un
Dacă vânatul este aerisit de curenţii de Când vânatul este copt în întregime, miros neplăcut, iar dacă mai zăbovim pu-
aer, el se răceşte mai repede, se usucă şi nu se recomandă pregătirea umpluturii. Pen- ţin, apoi ea se va altera definitiv.
se strică mai mult timp. Pe timp cald, patru aceasta se potrivesc mere proaspete Carnea animalului doborât cu puțin
sărea necurăţată de măruntaie se alterează sau marinate, prune, alte fructe, merişor timp în urmă este aspră şi seacă, şi doar
peste 8-10 ore. Vânatul plasat în tolbă sau
într-un pachet de polietilenă se poate al-
tera mult mai repede. Pentru a păstra mai
mult timp pasărea nepenită, ea este ime-
diat curăţată de măruntaie, iar carcasa nu
trebuie spălată cu apă.
Pasărea curăţată se poate păstra vara
timp de 24 de ore. Pentru a ține carnea
2-3 zile în stare bună, în carcasa curăţată
punem câteva crenguţe de ienupăr, brad
sau urzică. Şi mai bine este să plasăm în
carcasă o ceapă tăiată pe jumătate sau
câţiva căţei de usturoi. Ceapa sau usturo-
iul tăiaţi felii sunt introduse în esofag prin
cioc. Pentru a păstra vânatul aripat, poate
fi utilizat muştar uscat, pe care îl introdu-
cem nu numai în carcasă, dar şi sub pene.
Capul trebuie presărat abundent cu praf
de muştar.
Vânatul care a stat câteva zile nepe-
nit, poate fi prelucrat mai lesne, dacă este
opărit. La fel procedăm şi cu vânatul care
s-a păstrat în stare congelată. Înainte de
a pârli carcasa, aceasta trebuie frecată cu
făină, deoarece în acest caz penele mici şi răchiţele proaspete sau murate. Carca- peste 8–12 ore se produce maturarea ei,
şi puful se vor usca şi se vor zburli. Dacă sele trebuie umplute cu varză proaspătă devenind tocmai bună de consumat. Pe
nu dorim să pârlim pasărea, putem curăţa sau murată, ciuperci marinate, alune, terci suprafaţa cărnii apare o pojghiţă subţire
penele şi puful rămas, frecând carcasa cu de hrişcă cu ou fiert mărunţit şi ceapă pră- care o protejează de alterare. În această
o bucată de slănină de porc, învelită într-o jită. În funcţie de umplutură, bucatele din stare ea se va păstra timp de 3–4 zile.
pânză de in. Lişiţele şi cufundarii se reco- vânat capătă un gust deosebit. În carcasă http://www.bashohota.ru

Din arhiva VPM
Vânătoare şi poezie
Gândindu-mă la Andrei Dar cum s-a întâmplat? Era trimitea cele trei fiice: Tatia- lui Andrei Lupan era apropiată
Lupan, fără să vreau m-am în- prin anii '50... Când a devenit na, Silvia şi Nadejda la culca- de cea a lui Petru Zadnipru —
trebat: oare ce explicaţie oferă preşedinte al Uniunii Scrii- re, atenţionându-le un foarte bun
acestui cuvânt, „lupan”, dicţi- torilor, mulţi dintre membrii ca nu cumva să iasă Gospodar pescar. În una
din camere. Care era dintre taberele
misterul? Atunci în- În colhoz la Pintilie Academiei de
cepeau antrenamen- Fată vulpile prin vie. Ştiinţe, soţia lui
tele... împuşca dintr- Când porni la vânătoare, Zadnipru, Van-
o armă pneumatică Rătăcitu-s-au ogarii. da, i-a învăţat
în cameră, dorind să Mai apoi prin bălărie cum să prepare
devină un ţintaş ne- S-a pierdut şi Pintilie. şi să conserve
întrecut. Andrei Lupan peştele, astfel că
Ce-i drept, nu-i a intrat în isto-
prea reuşea să ţină pasul cu ria familiei expresia „Peşte a la
vânătorii experimentaţi, dar, Vanda”. Toţi colegii de breaslă
oricum, de la fiecare partidă glumeau pe seama lui: „Lăsaţi-
de vânătoare venea cel mai în- l în pace pe Lupan, el nu poate
cărcat. Toţi ortacii îi ofereau la nimeri”, dar întotdeauna aveau
final câte ceva, aşa că nu avea grijă să-l ia cu ei la vânătoare.
de ce se plânge. Era un vânător doldora de acu-
Doamna Tatiana Lupan rateţe — de cu seară îşi curăţa
îşi aminteşte că nu de puţine arma, îşi pregătea toate cele
ori tatăl ei aducea potârnichi. necesare.
Venea în faţa lor şi le spunea: Într-un final şi-a dat seama
„Fetele tatei, trebuie să le jupu- că nu va deveni vânătorul ade-
iţi!” Uite atunci începeau plân- vărat spre care tindea, aşa că
setele... Văzând toate acestea, din iniţiativă proprie a predat
Andrei Lupan respira din greu, arma Societăţii Vânătorilor şi
zicând: „Cu voi nu mai fac eu Pescarilor din Moldova, dar,
vânătoare...” „Vorbea deseori la totodată, a avut grijă ca aceas-
telefon despre achitarea unei ta să ajungă pe mâini bune. A
cotizaţii. La vânat mergea chiar iubit vânătoarea, şi-a dedicat
onarul explicativ. Şi iată ce am acestei tagme erau adepţii vâ- şi cu şoferii Uniunii Scriitori- o parte din viaţa sa însuşirii
aflat — citez: „pui de lup; care nătorii şi pescuitului. Pentru a lor, iar numele celui mai bun acestei arte. Dovadă sunt şi po-
este de culoarea blănii lupului”. fi mai aproape de ei, a hotărât vânător era pomenit în toată zele păstrate sub sticlă, în odaia
Manualul de vânătoare spune să-şi procure armă, să o înre- casa — Aureliu Busuioc”, îşi sa, dar şi poeziile inspirate de
că acesta ar fi „lup juvenil”. gistreze, să-şi ia cizme şi haine, aminteşte dna Tatiana Lupan. vânătoare.
Acum — în ceea ce priveşte să devină membru al Societăţii Pe timpul vacanţei, familia Aurelia Petrea
personalitatea lui Andrei Lu- Vânătorilor şi Pescarilor.
pan... Să fie oare vreo legătură, Un fapt interesant este că IN MEMORIAM
între noţiunea „lupan" şi nea- Andrei Lupan nu a împuşcat
mul Lupan? decât imagini pe retina ochiu- A plecat la Ceruri un îndrăgostit de scenă, public, artă,
Încă de pe când eram doar lui.... Primul gând care mi-a muzică, frumos. Mulţi l-au privit cu invidie, poate, dar l-au
o copilă, mama nu contenea venit în minte, ce ar justifica ascultat cu sensibilitatea pătrunzătoare a cuvintelor, a melo-
să-mi vorbească despre poezi- această acţiune, a fost sensibi- diilor, culese pe strune de chitară.
ile lui Andrei Lupan — lirice, litatea poetului, care nu se în- A plecat un Artist — Anatol DUMITRAŞ, să ne cânte şi
pline de înţelepciune, umoris- dura să tragă. Dar acest lucru din Ceruri:
tice. Pe atunci nu prea înţele- nu e valabil în cazul lui, care nu „Tatăl meu e vânător,
geam ce înseamnă poezie, dar prea nimerea în vânat. Fiica sa, Da' eu sunt al lui fecior.
cu anii... Tatiana Lupan, mi-a mărturisit El vânează căprioare,
Pe lângă cele ce ştiam des- că bunul Dumnezeu nu l-a în- Da' eu - fete bălăioare...”
pre acest bard al literaturii ba- vrednicit cu acest talent şi, ori- Dumnezeu să-l aibă în
sarabene ca poet, dramaturg şi cât ar fi exersat, nu reuşea să-şi Dreapta Sa!
publicist, am aflat că Andrei dezvolte abilităţile vânătoreşti. Redacţia VPM
Lupan a fost şi vânător. Când venea noaptea, tatăl îşi

ihtiologie
Babuşca pontică din Nistru

Din diverse izvoare isto- mici cu iris fumuriu sau gălbui, 2 kg în greutate. Forma semi- solitar (cu excepţia grupărilor
rice se cunoaşte că ihtiofauna gura este subterminală, iar ma- migratoare atinge dimensiuni temporare din timpul repro-
fluviului Nistru până la înce- xilarul superior e puţin ieşit în şi mai mari — până la 70 cm ducerii şi iernării). În râuri
putul sec. al XIX–lea era puţin afară. lungime şi 8 kg în greutate. preferă habitatele de albie cu
afectată de factorii antropici În Republica Moldova po- Ritmul său de creştere rapid şi apă adâncă şi curent moderat.
negativi. Printre osemintele de pulează cursul inferior al flu- calităţile gastronomice recu- Cu regret, specia este în
peşte găsite lângă aşezămintele viului Nistru, în lacul Dubăsari noscute se datorează modului declin numeric pe tot arealul
de nutriţie preponderent mala- de răspândire. În Republica
cofag, strivind cu uşurinţă co- Moldova, babuşca pontică este
chiliile scoicilor, graţie dinţilor protejată de lege, fiind inclusă
faringieni foarte dezvoltaţi (de în Cartea Roşie, ediţia a III–a,
unde şi se trage denumirea po- cu statut de specie vulnerabilă
pulară a speciei). (VU). La nivel internaţional
Babuşca pontică atinge este inclusă în Convenţia de
maturitatea sexuală la vârsta la Berna (anexa III) şi în Lista
de 3–5 ani. Reproducerea este Roşie a Uniunii Internaţionale
unitară şi are loc în aprilie— pentru Conservarea Naturii. În
începutul lui mai, când tem- prezent sunt elaborate metode
peratura apei este de 10–15°C. moderne de creştere şi înmul-
Depune icre în locurile cu apă ţire a speciei în captivitate (în
omeneşti antice şi medievale, populaţia fiind puţin nume- curgătoare şi substrat prepon- sistem recirculant) şi efectuate
situate pe malurile Nistrului, roasă. Rezervorul Dubăsari în- derent nisipos–pietros, dar nu măsuri de repopulare a ape-
o pondere semnificativă re- locuieşte marea şi limanul, iar ezită să le depună şi pe vegeta- lor naturale cu puiet (Alimov,
venea sturionilor, vârezubului în timpul reproducerii peştele ţie acvatică submersă. Prolifi- 2014).
(Rutilus frisii), crapului sălba- urcă în amonte pe fluviu, până citatea absolută a femelelor de Dacă aţi prins această spe-
tic (Cyprinus carpio), somnului în apropiere de barajul Novod- 4–5 ani în fluviul Nistru este cie — eliberaţi–o în apă în sta-
european (Silurus glanis), plă- nestrovsk. de 75–85 mii de icre (cea mare vie!
ticii (Abramis brama), ştiucii Lungimea obişnuită a aces- ximă poate atinge 250 mii de Dr. Dumitru Bulat,
(Exos lucius). Dimensiunile tui peşte este de 30–35 cm, dar icre). Puietul se ţine în cârduri, Institutul de Zoologie al AŞM
lor variau între 55 cm şi 70 poate ajunge până la 48 cm şi iar adulţii duc un mod de viaţă
cm (Kişlearuk, 1997). Un loc
deosebit în alimentaţie îl avea
vârezubul (i se mai spune ba-
buşca pontică) — Rutilus fri- Şalău înăbuşit
sii (Nordmann, 1840), ce se
Ingrediente:
captura în cantităţi deosebit
• 1,5 kg şalău fără cap; • 4–5 cepe;
de mari în perioada migraţiei • 5–6 morcovi; • o tulpină de ţelină;
de reproducere, fiind o specie • 200 ml ulei; • 7–8 roşii;
larg răspândită în majoritatea • 200 ml vin alb sec muscat; • 30 ml oţet;
râurilor tributare din bazinul • 1 lămâie; • 2 foi de dafin;
Mării Negre şi Azov (cu ex- • ienibahar; • sare.
cepţia Dunării, unde taxonul • piper;
este sporadic), iar în bazinul
Mării Caspice formează o sub- Mod de preparare:
specie aparte, numită cutum Şalăul de Nistru ori de Prut, după ce a fost curăţat şi spălat, este condimentat cu sare şi piper. Într‑un
— Rutilus frisii cutum. vas roman, se poate şi din sticlă termorezistentă, punem un rând de ceapă şi zarzavaturi feliate, apoi
La exterior babuşca ponti- un rând de peşte presărat cu piper, urmat de roşiile pasate, după care adăugăm alt rând de zarzavaturi,
că se aseamănă foarte mult cu încă un rând de peşte, oţet, foi de dafin, ienibahar, piper şi roşiile pasate.
cosaşul (Ctenopharyngodon Deasupra turnăm zeama de lămâie şi vinul. Acoperim vasul cu capac uns cu aluat împrejur pentru
idella) (rus: белый амур). Are 45–50 min. Luat de pe foc, lăsăm această compoziţie în baia proprie încă un sfert de oră.
Servit cald, îţi lingi degetele. Se poate şi rece.
corp alungit şi aproape circu-
Victor Bazatin, s. Mihailovca, Cimişlia
lar în secţiune, frunte lată, ochi

Semne care prevestesc
succesul sau insuccesul pescuitului
Oricât de mare ar fi măiestria pescari- cărbunilor ce au ars cu flacără vie, vibrarea Paradoxal, dar de oarecare „folos“ ne
lor amatori şi sportivi în arta pescuitului, înăbuşită a sunetelor din depărtare. sunt şi semnele ce prorocesc insuccesul
succesul izbânzii, izvorul miraculos ce Alte semne ce prezic timp favorabil partidei de pescuit, determinându-ne să
naşte lumina norocului se datorează Mă- pentru pescuitul cu succes ne prezintă renunţăm la ea, pentru a nu pierde timpul
riei sale Naturii-Mame, freamătului etern plecarea dis-de-dimineaţă la muncă a al- în aşteptarea inutilă ca peştii sa înşface
al sufletului ei, proceselor climatice care binelor în ţara florilor, obiectele îndepăr- momeala.
se produc — prielnice sau neprielnice ac- tate care plutesc într-un văl uşor de abur, Semne că peştele este sau va fi inactiv
tivităţii de hrănire a tuturor speciilor de ciocârliile ce sfredelesc văzduhul cerului, sunt destul de multe. Ni le sugerează soa-
peşti. stând parcă pe loc, dăruind cântecul pă- rele care apune roşu, mai ales printre nori,
Respiraţia cerului, îngemănat cu pă- mântului şi soarelui. răsăritul lui, de asemenea roşu, care foarte
mântul şi leagănele de apă, este însoţită
pe parcursul zilei sau nopţii de diverse
semne, care cu exactitate vestesc compor-
tamentul fiinţelor acvatice, devenind, prin
observaţiile şi concluziile multor generaţii
de ortaci, o adevărată „enciclopedie“ pes-
cărească, utilă tuturor împătimiţilor de
frumuseţea şi taina de ademenire a făptu-
rilor mult dorite.
Pescarii, experţi în tălmăcirea multi-
tudinii de semne ale fenomenelor naturii,
determină, cu mare precizie, posibilităţile
reale aşteptate să încununeze partida de
pescuit programată. Astfel, dacă soarele
seara e auriu sau roz-pal şi apune fără nori Dovadă că peştele se prinde bine fac repede este înghiţit de nori grei, pânza de
pe cer, a doua zi este frumoasă, cu timp pădurile care seara au sufletul cald, stele- nori negri şi deşi, ce coboară aproape de
stabil, fără precipitaţii, constituind temei le ce sclipesc slab, fumul din ruguri care pământ, vântul ce-şi schimbă brusc direc-
pentru pescuitul cu rezultate bune. O ast- se ridică vertical, aşternându-se apoi cu- ţia, cântatul broaştelor şi cârâitul ciorilor,
fel de zi e caracterizată vara dis-de-dimi- minte, uşor, pe faţa gliei de unde şi-a luat temperatura aerului care ziua şi noaptea e
neaţă de linişte şi un suflu plăcut de răcoa- zborul. aproape aceeaşi, presiunea atmosferică în
re, apoi, cu săltarea soarelui, iscându-se un Vreme bună pentru pescuit activ scădere, fazele Lunii, nouă şi plină, nive-
vânt slab de nord-vest, care spre amiază anunţă şi peştişorii din acvariu, care îşi lul apei ce scade simţitor, rândunelele ce
devine un pic mai vioi, iar către seară se văd liniştit de treburi la fundul apei, îm- zboară foarte jos, agitarea peştişorilor în
calmează, pe cer apar nori uşori, scămoşi, podobit cu pietricele de mare sau de râu, acvariu, sunetele din îndepărtare care se
care nu se mişcă sau se mişcă foarte încet. încoronate cu diverse plante acvatice, pri- aud bine, peştele nu se aruncă din apă,
Semne bune pentru un pescuit frumos, elnice acestor fiinţe nobile. ploaia monotonă şi îndelungată, norii de
pe potriva aşteptărilor, ce înflăcărează su- Semne populare ce poartă lumina dul- aceeaşi culoare, gri…
fletul dornic de sărbătoare, prezintă zorii ce a zilei bune de pescuit sunt multe şi di- Pământul şi cerul cu bogăţia lor de
aurii sau de un roz pal, roua care după ră- verse. Este util să amintim, că unele semne taină a tainelor ne oferă întotdeauna un
săritul soarelui dispare repede, acrobaţiile ale timpului benefic pescuitului ne oferă număr impunător de semne cu ajutorul
de circ dis-de-dimineaţă la suprafaţa apei culturile agricole şi pomii ce freamătă la cărora reuşim să dăm viselor întruchipare
a crapului, carasului, babuştei şi altor peşti pieptul meleagului. Astfel, la începutul firească, născătoare de satisfacţie şi încân-
paşnici, zborul seara al rândunelelor pe cositului fânului se prinde bine bibanul; tare. E necesar să le observăm la timp, tre-
sus, ţesând inele în văzduh, coborârea la când înfloreşte măceşul, foarte activi sunt cându-le prin discernământul minţii, spre
odihnă a pescăruşilor pe oglinda apei, ro- carasul şi crapul; când înspică secara, e a trăi în ţara de basm a dorului clipe astra-
tirea, ca un nor în dans, a ţânţarilor, lipsa timpul preferat al plăticii; când dă în floare le de adevărate izbânzi pescăreşti.
de orăcăială a broaştelor, potolirea grabni- teiul, de minune iau momeala carasul, cra- Vladimir Rusnac,
că a rugurilor, acoperind cu cenuşă vatra pul, babuşca, somnul şi alte specii de peşti. scriitor

Bâzu i–i numele, dar atunci când se — Sau poate că dumneta, moşule, ne Într–o dimineaţă pădurarul văzu alte
mai umflă în spumă, lumea îi spune şi Bâ- iei la şcoală, ha? urme — tot de vulpe. Se luă după ele, dar
zâitu. Nu pentru că pufneşte ca bulbucul, — Ce fel de şcoală? nu pricepu Bâzu. nici acestea nu–l duse la coteţ, ci tot pe
ci pentru că bâzâie ca bondarul, de nu–l — Ne înveţi cum să ţinem puşca, să sub gard dispărură. Se uită dincolo, unde
mai înţelege nimeni ce vrea. Ei, dar cu fap- ochim, să… aranjase nişte glugi de porumb. Dădu însă
tul că Bâzu e vânător din fragedă copilărie, — Da! aruncă vorba şi al lui Popa. Şi de a lehamite din mână şi–şi căută de treburi.
cum se zice, şi că e un foarte bun ţintaş vânat de ne mai dai — toţi ca unul venim! Seara, aşa, între altele, se interesă dacă
— nici vorbă! În cele peste opt decenii de Bâzu nu se supără, dar în gând se gân- s–a dat de mâncare la orătănii, dacă totul e
umblătură cu puşca la ochi a demonstrat di: „Las’că am să am eu chip!… Mai vedeţi în ordine pe acolo.
că, de vrea cineva să se convingă, ia orice voi cine–i Bâzu!…“ — Da, bărbate! îl asigură Silvia, soţia.
zburătoare din zbor şi musca de pe căciu- Gândul, într–un cuvânt, din acea clipă, Dar ce s–a întâmplat?
lă. Drept că în ultima vreme, de când au se agăţă de el cârlig. Îi răscoli toate amin- — Ei, nişte urme… pe la noi, pe aici.
prins a–l roade încheieturile, De vulpe. Nu cumva s–a în-
la vânătoare, cu ortacii, nu se literatură nădit la păsări?
Vulpea lui Bâzu

mai duce. — Parcă nu! N–am obser-
— Păi, ăştia sunt tineri, vat!
zice, zburdă ca iezii. Cu ei — Interesant, mă gândesc
cum să mă pun? şi eu, dacă nu, atunci cam
Nicicum, desigur. Pentru de ce ar trece ea prin curtea
că „iezii“ ăştia de vânători nu noastră?
că se duc şi fac treabă, ci că — Păi, dacă ai dus câinele
mai mult umblă de–a câinele de–acasă…
uşernic, fără rost. Umblă, fac — L–am dus, ca să–l aduc.
tărăboi, aleargă, împuşcă… Ce înţelegi tu?
Şi? Acasă revin tot cu traista — Ei…
în băţ, adică fără măcar o coa- — Bine, văd eu!… încheie
dă de vânat. Mai mult chiar, bărbatul. Se îmbrăcă, ieşi din
vin… aghesmuiţi, declarând casă şi se îndreptă direct spre
satului că… s–au distrat „în glugile de porumb. Aplecân-
sânul naturii“. He! De parcă du–se, merse pe urme. Ele
una ca asta n–o poţi face şi duceau mai încolo, la a treia
acasă ori la bar, unde, de fapt, tot ei „se dis- tirile de vânătorie, îl purtă prin întâmplări glugă. Se opri, ascultă — nimic bănuitor!
trează“ seară de seară. şi întâmplări, pândă şi vânat. Zâmbi, de Examină cu atenţie gluga. Aha! exclamă.
— Nu, dragii mei, le aminti Bâzu, asta plăcere, dar şi se încruntă, pentru că, iată, Îmbrăcă iute o mănuşă şi…
nu e vânătoare! picioarele — mama lor de picioare! — nu–l Chiar în aceeaşi zi îl pofti pe moş Bâzu
— Dar ce–i, moşule? îl întrebă al lui mai ţin, cum îl ţineau în tinereţe, nu–l mai să–şi ia puşca şi să–l însoţească.
Popa, Ion. slujesc ca pe rege, ci… ci… Ei, de–ar fi fost — Ce? Vreun lup? întrebă moşul. Să–l
— Pierdere de timp şi stricare de cartu- măcar cu vreo zece ani mai tânăr — ehe– puşc?
şe, pentru că voi, tinerii de azi, nici de armă he! — mai sta el pe prispă, cu arma strânsă — Ai să vezi. Urcă!…
nu ştiţi, nici de vânat nu ştiţi, nici de… nu şi ascunsă unde trebuie? Ştiut că nu, ştiut Îl aduse la cordon, îl coborî din maşină.
ştiţi. Ştiţi doar de bar, ţigară, telefon la ure- că s–ar fi oprit tocmai în valea Nistrului sau — Ia, grăi pădurarul, priveşte!…
che, fâţa–fâţa cu muzică urlătoare, fete şi… pe Ciorna — la iepuri, la vulpi, la… Ehe! Bâzu se uită, zări vulpea. Era într–o
— Ia mai lasă–ne, moşule, se supără şi O vânătoare, drept că nu chiar din cele cuşcă cu gratii, la tulpina unui stejar, în
al lui Teofil, Gheorghe, de parcă dumneata, din tinereţea lui vânătorească, totuşi, veni. poiană.
la vârsta noastră, ai fost mai breaz! Al lui Popovici, Igor, pădurarul, i–o orga- — Eu, moşule, mă apropii, o slobod…
— Am fost–n–am fost… nu mai ţin niză. Cum? — Şi eu ce fac? miji Bâzu.
minte, dar cu puşca şi cu vânatul am fost Din vorbă în vorbă cu sătenii, pădura- — Păi, omule, vânător eşti ori ce?
serios! declară Bâzu. Eu, adică toată echipa rul auzi şi de ciocnirea bătrânului vânător Bâzu simţi un fior, aidoma celui de altă-
cu care ieşeam, niciodată nu ne–am întors cu alde Gheorghe, Ion, Timoşa şi ceilalţi dată, din tinereţea lui vânătorească. Frânse
fără un iepure, o vulpe, o raţă, gâscă ori alt- din echipa lui Doru. Îi cunoştea de băieţi puşca, băgă un cartuş, o strânse şi…
ceva dintre sălbăticiuni. Da’ voi? muncitori, buni, dar de vânători — nu Roşcata, eliberată, o clipă stătu încre-
— Noi… Când ne cade — împuşcăm, prea. Şi–şi puse în plan să–i facă moşului menită, apoi sări, o croi glonte prin zăpadă.
dar dacă nu ne cade… Ce să facem? Ce ne o plăcere. Bâzu ochi: Paaahhh!… de răsună pădurea.
sfătuieşti? sări la el şi al lui Prosop, Timoşa. Ieşind odată cu treburi pe afară, ob- Vestea că ortacii din echipa lui Doru,
— Păi, voi şi aşa sunteţi mai deştepţi ca servă nişte urme. Se uită atent, le examină vreo zece la număr, nici în acea zi nu îm-
mine, ce să vă sfătuiesc? Învăţaţi–vă a vâna! şi–şi dădu seama că sunt ale unei cucoane puşcase măcar o cioară, în schimb, moş
La care ortacii, în frunte cu al lui Savei, vulpe. Duceau spre coteţ? Nu. Vulpea se Bâzu apăru la bar, cu un cogea vulpoi la
Doru, mai marele pe echipă, izbucniră în învârtise cât se învârtise prin curte (obraz- şold, se răspândi fulger.
râs: nică, bre!), coti brusc la stânga şi dispăru Bătrânul se aşeză, trânti căciula pe
— Las’, moş Bâzu, că ne învăţăm noi! pe sub gard. „În recunoaştere, se gândi pă- masă, comandă:
Ia, vânat de–ar fi!… durarul, să vadă ce mai fac găinile (neobră- — Un rachiu, Mitre, că tare grea vână-
Iar al lui Teofil, Gheorghe, se uită chiorâş: zată, bre!)…“ toare am mai avut, bre!…

Niciodată să n-ai
încredere în greieri! Sorin Teodoriu
Într-o cameră modestă a hanului, fără ferestre, situată undeva — Dragul meu, sursele sunt confidenţiale, nu te supăra pe
la subsol, se cazase şi tânărul nostru din Huşi, îi plătea unui bătrân mine.
paznic de noapte ce renunţase la odihnă câte o sută de lei pe săp- — Bine, sughiţă băiatul. Dar mai poţi face rost de încă trei
tămână. Nu trăia grozav, căci era sărac, iar vremurile grele, când hârtii?
prindea o zi sau două de muncă reuşea să strângă bani pentru — Adică mai vrei bani? se miră sincer greierele.
chirie, ba mai rămâneau şi pentru pâine şi-o litră de ţuică la terasă. — Păi, da’ cum, că nu mai am deloc… cât credeai că ţin trei
Aşa se face că într-o noapte caldă de primăvară, după ce do- sute de lei. Doar trăim în Bucureşti… hei, dacă eram la Huşi…
vedi trei ţoiuri cu ţuică veche de prună, băiatul din Huşi se retrase — Atunci îţi mai aduc, spuse greierele şi fugi prin perete.
pentru somn, mult după miezul nopţii. Intră în cameră, închise Dar ochii tânărului erau atât de grei de la oboseală şi mai ales
uşa, aprinse fitilul lămpii cu gaz şi dădu cu ochii de greierele Mi- de la alcool, încât adormi imediat. Se trezi a doua zi, pe la prânz,
tică. Acesta, după vechiul obicei greieresc, dădu de trei ori din pi- era mahmur, gura iască şi o durere teribilă de cap… că aşa se în-
cioare şi scoase acel sunet binecunoscut tuturor în semn de salut. tâmplă când bei vin negru şi nu eşti învăţat. Îl văzu pe greiere sus,
— Moi, greiere, moi! Cin’ te puse să intri în camera mea ca căţărat pe masă, tolănit într-o călimară uscată, picior peste picior,
să-mi ţârâi… o să te belesc, greiere! spuse ameninţător tânărul şi pufăind dintr-o lulea.
dădu să-l prindă. — Ai adus banii? Că eu am aţipit oleacă…
— Ba să şezi potolit, că de două săptămâni te pândesc să-ţi — Vezi la piciorul patului.
spun ceva. Şi mare-i fu mirarea şi bucuria când găsi acolo cinci hârtii de
— Nu-ş cum naiba, da’ eu pricep ce spui. Vorbeşti cam pi- o sută. Astfel se legă între ei o prietenie adevărată, o simbioză ase-
ţigăiat, dar clar… ori am bolânzit.- Nu ai bolânzit, ai darul de a mănătoare cu cea a hipopotamului şi a păsării care-l ciuguleşte de
înţelege graiul greierilor! insecte. Greierele îi aducea bani în fiecare dimineaţă, iar tânărul
— M-am pricopsit!… Nu puteam avea darul bogăţiei, de arăta din ce în ce mai bine în hainele mereu curate, apretate, căl-
exemplu, să nu-mi mai fie foame niciodată. cate, era tuns, bărbierit, devenise un fante pe strada Gabroveni.
— Şi de ce nu faci rost de bani, că la voi, Îl cunoştea tot Bucureştiul, toată România,
oamenii, banii sunt tot ce contează. veneau fetele din ţară să-l vadă, să-l pipăie,
— Acum tu ai bolânzit, cum să fac rost căci era un tânăr carismatic, ştia bancuri
de atâţia bani? cu moldoveni, olteni şi cu alte naţionalităţi.
— Păi, te ajut eu. După un timp închirie o a doua cameră, de
— Tu? Pesemne că-n seara asta ai băut astă dată la etaj şi în fiecare noapte dădea pe-
mai mult ca mine, greiere. treceri fastuoase, dimineaţa retrăgându-se
— Mitică! Mă cheamă Mitică şi nu pun pentru odihnă şi plăceri cu câte o fată, mereu
strop de alcool în gură. Deci vrei bani? altă fată. Tot românul îl aprecia şi îl invidia,
— Ai aşa ceva? doar bătrânul paznic se minuna, pentru că
— Nu, dar pot face rost. nu înţelegea nici în ruptul capului de ce nu
Şi greierele cât ai zice lingurică dispăru într-o crăpătură a zi- renunţa băiatul la camera de la subsol, cea fără ferestre, strâmtă şi
dului. După aproape o oră tânărul nostru fu trezit de un ţârâit în- cu igrasie. Dar vorba-i vorbă, atâta vreme cât primea chiria antici-
grozitor. În faţa lui, pe preşul de lână de lângă pat, văzu trei hârtii pat, ba chiar în unele săptămâni băiatul îi plătea dublul chiriei, nu
de-o sută de lei, toate noi-nouţe. avea de ce să comenteze.
— Hai să-nnebuneşti! Şi toate mergeau ca pe roate, cu fericire şi trai îmbelşugat până
— Acum mă crezi? ţârâi greierele. într-o dimineaţă cenuşie şi rece de noiembrie, când greierele nu a
Băiatul se freca la ochi cu palma stângă, iar cu dreapta ţinea mai apărut deloc. L-a căutat băiatul toată ziua, l-a căutat noaptea
lampa cu gaz cât mai aproape de bancnote, erau adevărate, erau şi a doua zi, ba a lărgit şi crăpăturile zidurilor, nimic, Mitică parcă
noi, parcă atunci scoase din tipografie. Greierele îl privea rânjind intrase în pământ. Tânărul a fost nevoit să predea cheile camerei
(şi să nu te mire că şi greierii ştiu să rânjească, trebuie să fii atent de la primul etaj al Hanului Gabroveni şi să se retragă în singură-
şi să îi observi de aproape). tate, nici nu îndrăznea de ruşine să mai scoată capul din încăperea
A doua zi tânărul îşi plăti datoria la cameră, îşi cumpără o mizeră de la subsol. După încă o săptămână veni şi ninsoarea, iar
cămaşă, o pereche de pantaloni şi o şapcă albastră, iar noaptea băiatul, altădată fante — acum un biet calic, începu să-şi vândă
prădui şi restul banilor pe o friptură vânătorească şi doi litri de hainele una câte una ca să-şi achite masa, ţoiul cu ţuică şi chiria de
vin. Spre dimineaţă, când se întoarse în cameră, dădu cu ochii de o sută de lei pe săptămână. Iar în ajunul sfintei sărbători a Crăciu-
greierele Mitică — îl aştepta în vârful patului, pe cearşaf. nului, luă trenul personal de Huşi, clasa a treia şi dus a fost.
— Deci ţi-au fost de folos banii, că te văd vesel. Astăzi, dacă din întâmplare treci pe strada Gabroveni şi auzi
— Eşti un înger, greiere! un ţârâit de greiere, să-l strigi un pic mai tare pe Mitică, dar încre-
— Să nu exagerăm, sunt doar o insectă folositoare. — Îmi spui dere să nu ai în el nici dacă îţi promite un milion de euro. Nicio-
şi mie de unde ai făcut rost de bani? dată să n-ai încredere în greieri!

Alice şi cârlige
Na-ţi-o bună, vânătoare!

Tinerii însurăţei, Grigore cumperi tu o puşcă, altfel nu idee ingenioasă: să ia cu dân-
şi Catincuţa, şi-au durat căsuţa vom scăpa noi de lăcomia vul- sul un cocoş ca să-l folosească
la marginea satului, sub geana pilor şi a uliilor“. Soţul i-a ur- nadă, în terenul de vânătoare.
S-a aciuat la o gireadă de
paie, unde a văzut de câteva ori
că se plimbă vulpile pe însera-
te. După ce a priponit cocoşul
la vreo zece paşi, a făcut un Dumitru Apetri,
ascunziş şi s-a afundat în paie, scriitor
apoi a adus garafa la gură, a
tras câteva înghiţituri sănătoa- alta mai mică — cumătra vul-
se şi s-a pus de pândă. pe. Veneau spre gireadă…
Dar cine nu ştie că aştepta- Când s-au apropiat la o
rea-i plictisitoare? Grigore, ca bătaie de puşcă, Grigore a dus
să-şi mai învioreze firea, şi-a arma la ochi, dar ea, blestema-
mai muiat de câteva ori mustă- ta, n-a luat foc. După încă vreo
cioara în licoare. Vinul se da la câteva încercări nereuşite, a
băut, plăcintele gustoase, seara apăsat pe trăgaci, mai sigur, şi
călduţă şi…, pe neprins de ves- numai atunci s-a produs „mi-
unui crâng, din inima căruia mat sfatul. Dar, fiind agricultor te, a aţipit. nunea“ — cutremurând împre-
curgea murmurând un pârâiaş şi vier de vocaţie, uita mereu …Cerul i se arătă plin de jurimile.
— loc minunat pentru o gos- de achiziţia menită a fi groaza nori grei, plumburii, cu „lun- Slobozind puşca şi arun-
podărie ţărănească. vietăţilor răpitoare. gi troiene călătoare…“. Peste cându-şi privirea, ce să vadă?
Şi Grigore, şi Catincuţa, fi- Într-o seară, pe la finele lu- o clipă-două, din înalturi au Zăpada cea moale şi puhavă
ind harnici şi întreprinzători, nii octombrie, s-a gândit Gri- prins a-i cădea pe obraji nişte din vis… se topise ca şi isprăvi-
în vreo trei ani şi-au umplut gore să-i demonstreze bunei fulgi mari, moi şi „calzi“. În le lui în puiul cel de somn. Vul-
ograda cu vietăţi: oi, capre, vite sale gospodine că banii cheltu- clipe numărate toată câmpia poiul însă şi cumetriţa vulpe
cornute mari şi cârduri de pă- iţi pe puşcă nu au fost aruncaţi i se arătă albă-albă. Cocoşul au pândit momentul şi — haţ
sări. Totul mergea strună, atâta în vânt. Ia uşor arma, îşi pune încerca să se scuture de fulgii cocoşul, tiva cu el spre crâng!
doar că la păsări se înnădiseră într-un buzunar 5—6 cartuşe, lipicioşi, dar nu reuşea. Deo- Vă-hă-hă! Nici tu vulpe,
vulpile şi ulii. în rucsac — două plăcinte, o dată, prin puzderia de fulgi, au nici tu cocoş!…
Într-o zi, Catincuţa îi zice garafă cu vin şi, când să iasă apărut două roşcate. Una zdra- Ce să-i spună soţiei?
soţului: „Grigoraş, trebuie să din ogradă, îi vine în minte o vănă, pe semne era el, vulpoiul,
Aşa oftă sărmana babă, „– Te duc la curtea mea, moşnege, Am fost rănit la vânătoare,
Balada cerbului Dar moşul nu mai vrea nimic.
„Ce-mi trebuie o grijă nouă?
Cu baba ta; vă fac boieri!
Dă-mi cerbul tău cu stea în frunte
Ei rănile mi-au vindecat
Şi în onoarea curţii tale
(populară)
Sunt prea bătrân şi prea calic!“ Şi-ţi dau şi cinste, şi averi!“ M-aş simte tare-ncătuşat.
A fost odată într-o pădure Dar Cerul s-a-ndurat de babă „- Nu-mi trebuie averi, nici cinste! La curtea ta aş fi o fiară,
Un moş bătrân cu baba lui. Şi-un pui de cerb i-a dăruit. Sunt prea bătrân să le primesc. O jucărie pentru puşti.
Trăiau săraci ca vai de lume Un pui de cerb cu stea în frunte, Dar, dacă vrea să vină cerbul, În viaţa lor sunt o lumină,
În adâncimea codrului. Gonit din codru şi rănit. Eu bucuros ţi-l dăruiesc!“ Pe care tu n-ai s-o orbeşti!“
Moşneagul nu mai vrea nimica, Şi într-o zi trecu pe-acolo Atunci, minune fără seamă; Plecă pe gânduri vânătorul,
El numai moartea şi-o dorea, Feciorul unui împărat, Şi-ntreaga lume ce văzu? Şi se gândi că nu-i de-ajuns
Dar baba ar fi vrut să aibă Cu cete de curteni cu arcuri Văzu cum cerbul dă din coarne, Veşnic să fii temut şi tare,
Un suflet tânăr lângă ea. Şi cu ogarii l-au vânat. De parc-ar spune: „Nu vreau, nu!“ De măreţia ta pătruns.
„Să fie un copil cuminte, „– Dă-mi mie cerbul tău, bătrâne, „- Nu vreau să fiu la curtea voastră, Mai trebuie să ai şi-un suflet
Un suflet tânăr, asta voi, Că-ţi dau pe el tot ce doreşti!“ Deodată cerbul a grăit, Cinstit şi blând, şi iubitor,
C-aş vrea şi eu s-aud cum suflă „– Nu! de chiar mi-ai da pe dânsul Tu, mă doreşti ca pe-o podoabă, De vrei să fii iubit de oameni,
Şi-o altă viaţă lângă noi.“ Comorile împărăteşti!“ Ei sufletul mi l-au voit. Şi de podoaba codrilor.

concurs
Înveşnicite prin obiectiv

Vadim Şterbate: O clipă de zbor, în unduiri de apă, la cuib, în vizuină, pe vârf de „popas“, a mirare, a puternici-
ei… Ce poate fi mai frumos?

Curiozităţi
Despre...
Faptul rămâne fapt: un om normal oricând e dispus să cărăruie şerpuită, pe malul unui râuleţ întortocheat, pe un
descopere ceva nou, neobişnuit, ca, ulterior, să aibă plăcutul urcuş de munte abrupt, sub poale de codru înverzit şi încă
prilej de mirare, admiraţie şi gândire. Fie cu văzul, fie cu au- în multe-multe alte împrejurări cu întâmplări, din care sare
zul, dar şi cu simţul inimii. „iepurele” curiozităţii, de te cuprinde strâns, ca pe un frate.
Prilejuri, desigur, sunt multe, se găsesc mai la fiecare pas. Şi tu, atent, cu gura căscată, cu ochii larg deschişi... mul-
În faţa unui ecran TV, cu urechea pe o emisiune radio, par- ţumit şi recunoscător clipei efemere, memorizezi o întreagă
curgând pagină cu pagină o carte, dar şi la o plimbare pe o Natură, un întreg Univers DESPRE...
nu numai cu organul lor acustic, dar şi cu

tot corpul, mai cu seamă cu pielea de pe
cap.
— Singurul loc de pe corpul unei vaci

în care există glande sudoripare este nasul — Numele de jaguar provine dintr–un
acesteia. cuvânt al indienilor americani care însem-
nă „ucigaş care îşi răpune prada dintr–o
— Un cimpanzeu poate să înveţe să se singură săritură".
recunoască pe sine într–o oglindă, însă o
maimuţă nu poate fi învăţată acest lucru.
— Hipopotamul dă naştere puilor săi

în apă şi îi îngrijeşte în primele zile de via-
ţă tot în apă. Totuşi, cei mici ies din când — Gâştele de Canada au un stil neobiş-
în când la suprafaţă pentru a lua destul aer. — În lumea animalelor recordul la nuit de a–şi creşte bobocii. Când micuţii
sărituri este deţinut de antilopa cu labe pui de culoare portocalie părăsesc cuibul,
negre, care sare peste 12 metri. Cangurul ei nu sunt îngrijiţi numai de părinţi. Gâş-
cenuşiu sare peste 8 metri, delfinul — 5, tele mature îngrijesc cu schimbul toţi puii,
elanul — 4. care sunt ţinuţi laolaltă într–un fel de creşă.
— În ciuda greutăţii sale impresionan-

te, un urs grizzly poate alerga la fel de ra-
pid ca şi un cal obişnuit.
— Auzul fin al delfinilor se explică — Cel mai mare ochi este cel al cara- Selecţie: Tache Bârcă
prin aceea că ei sesizează undele sonore catiţei. Diametrul lui ajunge la 40–50 cm.
Vestigii europene
Muzeul irlandez al pescuitului

şi vânătorii din Attanagh
Nu ne îndepărtăm prea mult de ţăr- zeul irlandez al pescuitului şi vânătorii. carii erau convinși că somonul trăgea mai
mul britanic, doar la o aruncătură de băţ Colecţiile acestuia cuprind ultimii 300 de bine la nadă când muştele erau confecţiona-
şi ajungem pe cel irlandez. Irlanda este un ani din pescuitul şi vânătoarea irlandeză. te din penele colorate ale păsărilor exotice,
stat suveran din Europa de Vest, ocupând El este o adevărată desfătare pentru cei pa- decât la cele din penele terne ale păsărilor
circa cinci şesimi din insulă. Capitala şi cel sionaţi de viaţa din Irlanda. Muzeul a fost locale. Cele mai înfricoşătoare piese din mu-
mai mare oraş al ţării este Dublin, aflat în creat în 1986 de Walter Phelan, care vine zeu, dar şi din toate muzeele explorate până
est, a cărei arie metropolitană găzduieşte dintr-o familie devotată pescuitului. El a acum, sunt trei capcane pentru oameni. La
aproximativ un sfert din locuitorii ţării. restaurat şi a adaptat o casă tradiţională ir- sfârşitul secolului al XVIII-lea moşierii care
landeză pentru a găzdui colecţiile muzeu- deţineau proprietăţi extinse utilizau acest tip
lui, alcătuite din tije, bobine, unelte, scule,
arme şi specimene de păsări şi peşti.
Expoziţiile prezintă vânătoarea şi pescui-
tul din două unghiuri de vedere. Pe de o par-
te, sunt expuse dispozitive ingenioase, cum
ar fi cornul de vacă scobit, utilizat pentru a
păstra rusaliile, insectele folosite ca nadă
de oamenii care au vânat şi pescuit pentru
a-şi suplimenta alimentaţia. Pe de altă parte,
sunt etalate arme exclusive şi echipamente
utilizate de vânători şi pescari profesionişti.
O întreagă cameră a muzeului este dedicată
companiei Garnett’s & Keegan’s, care produ-
ce echipament pentru pescuit şi vânătoare,
procurat pe întreg mapamondul.
Vizitatorii muzeului se pot întoarce în de capcane pentru a descuraja braconajul.
timp, urmărind amenajarea unei camere ti- Dacă o persoană călca pe această capcană,
pice pentru pădurarul anilor 1800 şi a unui un dinte mare de metal i se înfigea în picior.
atelier de arme de la începutul anilor 1900. De obicei, victima ieşea din capcană, dar
Alte expoziţii sunt concentrate în sala arme- oasele sfârtecate şi piciorul mutilat provoca
Republica are frontieră terestră numai cu lor, sala trofeelor, în cea a hulubilor de lut, gangrenă şi moartea persoanei. Capcanele
Irlanda de Nord, parte componentă a Re- precum şi în hangarul pentru bărci. aveau efect letal, astfel încât în anul 1829 ele
gatului Unit, ţărmul Oceanului Atlantic, Una dintre piesele de rezistenţă ale mu- au fost interzise prin lege.
la sud aflându-se Marea Celtică, la sud-est zeului este colecţia de muşte pentru pescuit. Pentru a sfârşi pe o notă optimistă, adu-
– Canalul Sfântul Gheorghe şi la est – Ma- Unele datează de la începutul secolului al cem la cunoştinţă că muzeul are o bibliotecă ce
rea Irlandei. Suprafaţa republicii numără XIX-lea. În secolele XVIII şi XIX, marinarii devine tot mai mare pe an ce trece. Ea cuprinde
70.273 km2 şi populaţia este de circa 4 mi- strângeau penele viu colorate ale păsărilor pe volume despre vânătoare, pescuit şi particula-
lioane 590 de mii de locuitori (anul 2011). care le întâlneau în călătorii. Când corăbiile rităţile acestor îndeletniciri în Irlanda.
Muzeul pe care-l vom vizita virtual se acostau în porturile irlandeze, ei le vindeau Selecţie: Cristina Ciobanu,
află în oraşul Attanagh şi se numeşte Mu- fabricanţilor de muşte pentru pescuit. Pes- Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM
Stimate vânător!
Procurând arme şi muniţii în magazinele SVPM,
banii domniilor voastre rămân în societate,
contribuind astfel la dezvoltarea
vânatului în Moldova.
Adresele magazinelor SVPM: Atelier de reparaţie şi testare a armelor

mun. Chișinău, str. Șipotelor 2; tel.: (022) 24 32 04 Tel. de contact:
or. Cahul, str. M. Eminescu 43/2; tel.: (0299) 22 132 022 24 20 53; 079054705

VPM Iulie 2016

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

VPM Iulie 2016

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vânătorul şi Pescarul Moldovei

Revistă lunară de informare nr. 7 (73) ◆ iulie 2016

Din Ungaria — la Talmaza

Vânătorul şi Pescarul Moldovei

La 23 iunie a avut loc şedinţa Consiliului Republican al Societăţii Vânători-

S-a menţionat faptul că majoritatea refuzul Ministerului Mediului de a emite

Calendarul lucrărilor biotehnice

/ Nr. 7 • 2016 / Vânătorul şi Pescarul Moldovei | 1

şi competiţiile de tragere din timpul unei competiţii de tir,

Azi, cu alte archebuze…

2 | Vânătorul şi Pescarul Moldovei / Nr. 7 • 2016 /

Competiţiile de tir (Leonid Leu) şi Ţiganca rumbeşti) — acumulaseră

La Drochia ţintesc bine

/ Nr. 7 • 2016 / Vânătorul şi Pescarul Moldovei | 3

Triumf pentru chişinăuieni

el îi avea asistenţi pe Denis Re- S-a încins o luptă aprigă

4 | Vânătorul şi Pescarul Moldovei / Nr. 7 • 2016 /

Din Ungaria — la Talmaza

În ultimii 40 de ani, la iniţiativa conducerii Societăţii Vână-

Responsabilii de primirea lor umblau agitaţi: cum vor suporta

6 | Vânătorul şi Pescarul Moldovei / Nr. 7 • 2016 /

În conformitate cu planul de activitate al SVPM, în anul curent

/ Nr. 7 • 2016 / Vânătorul şi Pescarul Moldovei | 7

7,5 J se declară şi se înregistrea- — Dar cu armele obţinu- Armele pneumatice au o

8 | Vânătorul şi Pescarul Moldovei / Nr. 7 • 2016 /

Sfaturi utile pentru cei care

/ Nr. 7 • 2016 / Vânătorul şi Pescarul Moldovei | 9

10 | Vânătorul şi Pescarul Moldovei / Nr. 7 • 2016 /

pentru păsări acvatice. denumit şi alergat, preparatele culinare cheamă baftă.

/ Nr. 7 • 2016 / Vânătorul şi Pescarul Moldovei | 11

Urmă, pl. urme. Înşiruire

12 | Vânătorul şi Pescarul Moldovei / Nr. 7 • 2016 /

/ Nr. 7 • 2016 / Vânătorul şi Pescarul Moldovei | 13

14 | Vânătorul şi Pescarul Moldovei / Nr. 7 • 2016 /

Atunci ne vom aminti turnăm deasupra o cană

/ Nr. 7 • 2016 / Vânătorul şi Pescarul Moldovei | 15

Cum vom păstra carnea vânatului

16 | Vânătorul şi Pescarul Moldovei / Nr. 7 • 2016 /

/ Nr. 7 • 2016 / Vânătorul şi Pescarul Moldovei | 17

Babuşca pontică din Nistru

18 | Vânătorul şi Pescarul Moldovei / Nr. 7 • 2016 /

/ Nr. 7 • 2016 / Vânătorul şi Pescarul Moldovei | 19

Vulpea lui Bâzu

20 | Vânătorul şi Pescarul Moldovei / Nr. 7 • 2016 /

/ Nr. 7 • 2016 / Vânătorul şi Pescarul Moldovei | 21

Na-ţi-o bună, vânătoare!

22 | Vânătorul şi Pescarul Moldovei / Nr. 7 • 2016 /

Înveşnicite prin obiectiv

/ Nr. 7 • 2016 / Vânătorul şi Pescarul Moldovei | 23

nu numai cu organul lor acustic, dar şi cu

— Singurul loc de pe corpul unei vaci

— Hipopotamul dă naştere puilor săi

— În ciuda greutăţii sale impresionan-

Muzeul irlandez al pescuitului

Adresele magazinelor SVPM: Atelier de reparaţie şi testare a armelor

S-ar putea să vă placă și